Teste Bl.Inf.

Adulți

Afectarea SNC
1. Asocierea semnelor clinice indicate mai jos permite suspectarea maladiilor - după cum urmează:
a) [ ] icterul - doar cu leptospiroza
b) [x] echimozele insotesc infectia meningocicica
c) [x] parotidita paraauriculara si submandibulara pot fi asociate cu oreionul
d) [ ] pneumonia - doar cu infectia pneumococica
e) [x] simptomele catarale, gastrointestinale si eruptiile sunt manifeste in infectia enterovirala

2. Cel mai frecvent semn de iritatie meningeala intalnit este:

a) [ ] semnul Murson
b) [x] redoarea cefei
c) [ ] semnul Kernig
d) [ ] semnul Rozenberg
e) [ ] semnul Brudzinski

3. Contraindicatii catre punctia lombara sunt:

a) [ ] lipsa semnelor meningiene
b) [x] instabilitatea hemodinamica
c) [x] coma cerebrala
d) [x] prezenta convulsiilor
e) [ ] febra indelungata

4. Meningita bacteriana acuta poate evolua catre următoarele complicatii:

a) [x] hidrocefalia
b) [ ] hipofertilitatea
c) [x] abcesul cerebral
d) [ ] detresa respiratorie acută
e) [x] pareze si paralizii ale nervilor cranieni

5. Pentru confirmarea etiologica a meningo-encefalitelor virale este necesară:

a) [ ] proba biologica
b) [x] testul PCR pentru identificarea acizilor nucleici virali din LCR
c) [ ] decelarea miilor de polimorfonuceare în lichidul cefalorahidian
d) [ ] testul intradermal-alergic
e) [ ] testul PCR pentru identificarea acizilor nucleici din exsudatul faringian

6. Pentru confirmarea etiologiei meningitei bacteriane este necesara investigatia:

a) [ ] tomografie
b) [ ] rezonanta magnitica
c) [ ] punctie sternala
d) [x] examenul bacteriologic al LCR
e) [ ] laparoscopie diagnostica

7. Pentru meningita cu lichid clar sunt caracteristice urmatoarele modificari:

a) [x] lichidul cefalorahidian are 200 leucocite/ml, predominante sunt limfocitele
b) [x] 20-25% din pacienţi pot avea predominanţă de polimorfonucleare neutrofile în primele zile a bolii
c) [ ] in toate cazurile este caracteristica scaderea considerabile a glucozei si clorizilor
d) [ ] lichidul cefalorahidian are 12000 leucocite/ml, predominante sunt neutrofilele
e) [x] macroscopic: lichidul cefalorahidian este transparent
 8. Principalele semne ale meningitei sunt:
a) [ ] semnul Filipovici
b) [x] cefalee accentuata
c) [ ] semnul Govorov-Godelie
d) [x] durere localizata de-a lungul coloanei vertebrale spontana sau provocata de miscare
e) [x] voma de caracter central

9. Semnele ce reflecta perturbarea functiilor cerebrale, caracteristice pentru encefalita, sunt urmatoarele:
a) [ ] febra indelungata
b) [x] modificarile de comportament
c) [x] semnele neurologice de focar
d) [ ] semnele catarale
e) [x] convulsiile

10. Tratamentul in meningoencefalita consta in administrarea:

a) [x] Aciclovirului ca preparat de electie in meningoencefalitele virale
b) [ ] Serurilor polivalente
c) [x] Dexametazonei în doze mari pentru prevenirea edemului cerebral
d) [x] Diazepam prin injectare intravenoasă in cazul convulsiilor
e) [ ] Gamaglobulinelor specifice

Angina

11. Afectiunile metatonzilare in amigdalita streptococica sunt :

a) [ ] paratonzilita
b) [x] glomerulonefrita
c) [x] reumatismul
d) [x] miocardita
e) [ ] pielonefrita

12. Amigdalita Plaut-Vincent se caracterizeaza prin urmatoarele afectari:

a) [x] ulceronecrotica
b) [x] unilaterala
c) [ ] febra tip hectic
d) [x] subfebrilitate
e) [ ] dureri violente

13. Angina tularemica se caracterizeaza prin:

a) [x] afectarea unilaterala
b) [ ] afectarea bilaterala
c) [x] angina necrotica
d) [ ] depuneri purulente
e) [x] depuneri cenusii
14. Care sunt agentii patogeni ce pot provoca angina:
a) [x] Epstein-Barr
b) [ ] meningococ
c) [x] corynebacterium difteriae
d) [ ] pneumococ
e) [x] streptococul beta-hemolitic

15. Care este modificarea hemoleucogramei in angina streptococica:

a) [ ] monocitoza
b) [x] leucocitoza
c) [ ] aneozenofilie
d) [ ] limfocitoza
e) [ ] leucopenie
16. Pentru amigdalita streptococica sunt caracteristice :
a) [x] dureri la deglutitie
b) [ ] trismus
c) [x] adenopatii regionale
d) [x] depuneri purulente
e) [ ] ulceratii unilaterale
17. Agentul etiologic in herpangina este :
a) [ ] CMV
b) [ ] HIV
c) [ ] toxoplasma gondii
d) [x] virusul ECHO, Coxsackie
e) [ ] EBV
18. Antraxul generalizat se confirma bacteriologic prin investigatia materialelor :
a) [x] sangelui
b) [x] sputei
c) [x] materiilor fecale
d) [ ] salivei
e) [ ] spermei
19. Carbunele in antrax se caracterizeaza prin :
a) [x] crusta neagra
b) [ ] descuamatia tegumentara
c) [x] o fîșie galbena- purulenta
d) [x] valul purpuriu cu vezicule fiice
e) [ ] exantem hemoragic pe corp
20. Care sunt formele clinice in antrax:
a) [x] cutanata
b) [x] septica secundara
c) [x] septica primara
d) [ ] bubonica
e) [ ] oculoglandulara
21. Ce material biologic se investigeaza pentru confirmarea antraxului cutanat ?
a) [x] exudatul din vezicule
b) [ ] urina
c) [ ] masele vomitive
d) [ ] bila
e) [ ] mase fecale
22. Edemul malign in antrax este :
a) [x] elastic
b) [x] gelantinos
c) [ ] dureros
d) [ ] cu tegument hiperemiat
e) [x] nu lasa godeu

23. Exotoxina Bacillus antracis consta din 3 factori:

a) [x] edematos
b) [x] protector
c) [ ] necrotic
d) [x] letal
e) [ ] hemoragic

24. Forma septicemica carbunoasa primara se caracterizeaza:

a) [ ] o complicatie la cea cutanata
b) [x] lipsesc modificarile locale
c) [x] sindromul hemoragic pronuntat
d) [x] sindromul toxic pronuntat
e) [ ] nu este afectat tractul gastrointestinal si respirator

25. Formele clinice in antrax sunt :

a) [ ] anginoasa
b) [x] cutanata
c) [ ] nefrotica
d) [x] pulmonara
e) [x] septica

26. In antrax pneumonia este:

a) [x] hemoragică
b) [ ] crupoasă
c) [ ] bilateral lobara
d) [ ] bilateral necrotica
e) [ ] interstitiala

27. In tratamentul formei semigrave de antrax cutanat se vor utiliza:

a) [x] antibioticoterapia
b) [ ] terapia de rehidratare
c) [x] terapia de detoxicare
d) [x] imunoglobulinoterapia
e) [ ] terapia locala cu unguent
28. Pentru antraxul cutanat este caracteristic semnul clinic :
a) [ ] vezicole cu continut purulent
b) [ ] dureri pronuntate in ulcerul carbunos
c) [x] edem raspandit, gelatinos in jurul crustei
d) [ ] limfoadenopatia generalizata
e) [ ] edem dureros cu semne de fluctuatie

29. Pentru antraxul cutanat este caracteristic:

a) [x] Simptomul Stefanski
b) [ ] Simptomul Govorov-Godelie
c) [ ] Simptomul Padalco
d) [ ] Simptomul Filipovici
e) [ ] Simptomul Murson

Borelioza

30. Ce manifestari clinice pot fi evidentiate in stadiul I de borelioza?

a) [x] eritem migrator
b) [x] sindrom de intoxicatie generala
c) [ ] artrit benigna recidivanta
d) [x] uneori hepatospelomegalia si limfadenopatia
e) [ ] artrita cronica progresiva

31. Indicati afirmatia corecta privitor la borelioza:

a) [x] borelioza este o afectiune cu focar natural
b) [ ] boala este provocata de chlamidii
c) [ ] plosnita (triatomele) este transmitatorul boreliozei
d) [ ] borelioza este o infectie autolimitata, nu poate croniciza
[ ] metoda bacteriologica este frecvent utilizata in diagnosticarea de laborator a boreliozei

32. Ce investigatie de laborator nu se face in diagnosticarea boreliozei?

a) [ ] ELISA
b) [ ] PCR (reactia de polimerizare in lant)
c) [ ] RIF (reactia de imunoflourescenta inderecta)
d) [ ] Western-blot
e) [x] Bacterioscopia
33. Indicati afirmatia falsa privitoare la borelioza:
a) [ ] borelioza este o spirohetoza
b) [ ] rezervorul natural sunt rozatoarele, mamiferile, eventual pasarile
c) [x] un rol epidemiologic esential il are calea de transmitere aerogena
d) [ ] focarele naturale de borelioza se asociaza frecvent cu cele de encefalita acariana
e) [ ] morbiditatea prin borelioza are caracter sezonier

34. Indicati afirmatia falsa privitoare la borelioza:

a) [ ] in plan patogenetic borelioza este apreciata ca un proces polisistemic
b) [ ] receptivitatea este universala
c) [ ] perioada de incubatie poate dura pana la 30 zile (in mediu 1-2 saptamani)
d) [x] artrita este caracteristica statdiului I de boala
e) [ ] markerul clinic principal al boreliozei este eritemul migrator
35. Ce manifestari clinice pot fi evidentiate in stadiul I de borelioza?
f) [x] eritem migrator
g) [x] sindrom de intoxicatie generala
h) [ ] artrit benigna recidivanta
i) [x] uneori hepatospelomegalia si limfadenopatia
j) [ ] artrita cronica progresiva

36. Enumerati manifestarile clinice, caracteristice eritemului migrator:

a) [x] apare dupa 2-14 zile dupa muscatura capusii
b) [x] partea periferica a eritemului are o forma inelara
c) [ ] eritemul anular apare in regiuni indepartate de locul muscaturii capusei
d) [ ] eritemul are caracter stationar, nu se extinde
e) [x] eritemul nu prezinta o sensibilitate dureroasa exprimata

37. Indicati afirmatiile corecte referitor la stadiul III de borelioza :

a) [ ] eritemul migrator anular este o manifestare clinica patognomica
b) [x] se instaleaza la cateva luni - 2 ani de la debut
c) [x] este dominat de manifestгri articulare
d) [x] procesul patologic are o evolutie cronica continua sau recidivanta
[ ] frecvent se instaleaza insuficienta renala cronica

38. Indicati afirmatiile corecte referitor la stadiul II de borelioza:

a) [x] se instaleaza la 2-6 saptamana de boala
b) [x] 15% din bolnavi pot prezenta tulburari neurologice
c) [x] in 8-10% din cazuri apar semne de bloc atrio-ventricular
d) [ ] apare poliartrita anchilozanta
e) [ ] intotdeauna se instaleaza tratamentul cu glucocorticosteroizi

39. Indicati afirmatiile corecte in borelioza:

a) [x] in borelioza se instaleaza tratamentul cu antibiotice cu spectrul larg de actiune
b) [x] in stadiul clinic II - III borelioza se supune greu tratamentului
c) [ ] eritemul migrator recidiveaza in stadiul III
d) [ ] borelioza se cronicizeaza in majoritatea cazurilor
e) [x] diagnosticul definitiv se confirma in baza datelor serologice uneori si PCR

40. Indicati afirmatiile corecte in borelioza:

a) [ ] artrita cronica progresiva este caracteristica stadiului I de boala
b) [x] primele semne de borelioza dispar definitiv in decurs de cateva saptamani chiar si in lipsa tratamentului
c) [x] in stadiul II pot aparea semne de meningoencefalita, radiculonevrita motorie sau senzoriala, nevrita nervilor
cranieni
d) [x] in borelioza cel mai frecvent este afectat genunchiul, urmat de cot, glezna
e) [ ] pneumonia bazala, bilaterala, cu evolutie trenanta, este caracteristica stadiului II de bolerioza

41. Borrelia Burgdorferi în primul stadiu al bolii poate disemina:

a) [ ] prin fibrele motoare ale nervilor periferici
b) [x] prin sistemul circulator migrînd spre periferia pielii
c) [ ] către neuronii motori ai centrilor motori spinali și ai bulbului rahidian
d) [ ] către nodulii limfatici mezenterici
e) [ ] în endoteliul capilarelor
42. Pentru stadiul I al Bolii Lyme este caracteristic manifestarea:
a) [ ] eritem cu margini bine conturate cu aspect de hartă geografica
b) [ ] eritem cu component hemoragic
c) [ ] descuamare furfuracee
d) [x] eritem inelar cu centrul palid
e) [ ] localizare pe fese și membrele inferioare

43. Care este mecanismul de transmitere a Boreliozei ?

a) [ ] fecal-oral
b) [ ] aerogen
c) [x] transmisibil
d) [ ] parenteral
e) [ ] transplacentar

44. Ce manifestări clinice se pot întîlni în perioada de diseminare timpurie a boreliozei?

a) [ ] angină lacunară
b) [x] limfadenopatie regională sau generalizată
c) [x] angină eritematoasă
d) [x] conjunctivită
e) [ ] diaree

45. Ce manifestări neurologice tardive pot apărea în caz de borelioză?

a) [x] degradare neuro-psihică
b) [x] meningoencefalită progresivă
c) [x] pseudoscleroză în plăci
d) [ ] contractura permanentă a musculaturii coloanei vertebrale
e) [ ] disfagie

46. În caz de eritem migrator în Borelioză se dezvoltă:

a) [ ] reacție inflamatorie cu hiperplazia celulelor reticulo-endoteliale
b) [x] infiltrație limfohistiocitară profundă
c) [x] infiltratie perivasculară superficială
d) [x] infiltrație interstițială
e) [ ] ulcerație carbunoasă

47. În tabloul clinic al Bolii Lyme distingem:

a) [ ] ptoză palpebrală unilaterală
b) [x] eritem migrator cronic
c) [x] meningită cu pleiocitoză limfocitară
d) [ ] meningită cu pleiocitoză neutrofilică
e) [x] poliartrită sistemică

47. Ce manifestări neurologice pot fi în stadiul II al Bolii Lyme?

a) [x] paralizia de nerv facial
b) [x] radiculonevrite motorii
c) [x] meningită cu lichid clar
d) [ ] neuralgii pe traiectul nervilor
e) [ ] midriază
48. Ce manifestări cardiace se pot înregistra în Borelioză?
a) [ ] bradicardie
b) [x] bloc atrio-ventricular
c) [x] miopericardită
d) [x] pancardită
e) [ ] viciu cardiac

49. În tratamentul Bolii Lyme se vor utiliza:

a) [x] Doxiciclină
b) [ ] Metronidazol
c) [x] Amoxicilina
d) [x] Ceftriaxon
e) [ ] Azitromicinaâ

50. Cea mai puternica toxina botulinica, cu raspindire predominanta pe continentul american, este de tip:
Tipul A

51. In R.Moldova botulismul mai frecvent este provocat de serovariantul :

a) [ ] G
b) [ ] A
c) [ ] E
d) [x] B
e) [ ] C

52. Cel mai des după ingestia de pește se atestă toxina botulinică de tip:

53. Marcați ce e caracteristic tabloului cliic al botulismului:

54. Marcați formele ce sunt definite rept forme ale botulismului:

55. Marcați manifestările caracteristice botulismului:

56. Marcați semnele caracteristice botulismului:

57. Toxina botulinică înregistreată cel mai frecvent în Europa este de tip:
58. Care este cauza sindromului paralitic in botulism ?
a) [ ] actiunea directa a botulotoxinei asupra arteriolelor
b) [ ] actiunea directa a botulotoxinei asupra capilarelor
c) [ ] actiunea directa a botulotoxinei asupra muschilor
d) [ ] actiunea directa a botulotoxinei asupra terminatiunilor nervoase
e) [x] blocarea de catre botulotoxina a acetilcolinei din sinapse
59. In botulism sunt caracteristice urmatoarele sindroame :
a) [x] mioneuroplegic
b) [x] gastrointestinal
c) [ ] meningeal
d) [x] oftalmoplegic
e) [ ] hipovolemic
60. In diagnosticul botulismului importanta practica cea mai mare o are metoda :
a) [ ] bacteriologica
b) [ ] biochimica
c) [ ] alergologica
d) [x] biologica
e) [ ] bacterioscopica
61. In R.Moldova botulismul mai frecvent este provocat de serovariantul :
f) [ ] G
g) [ ] A
h) [ ] E
i) [x] B
j) [ ] C

62. În tratamentul botulismului în Republica Moldova se va utiliza următoarea combinație de seruri monovalente:

63. Pentru botulism sunt caracteristice semnele clinice :

a) [x] diplopia
b) [ ] paralizie unilaterala
c) [x] midriaza
d) [ ] febra 38-390C
e) [x] pareza valului palatin

64. Referitor la paralizia musculară în botulism, indicați răspunsul corect:

- blocarea de catre botulotoxina a acetilcolinei din sinapse
65. In tratamentul botulismului se va utiliza urmatoarea combinatie de seruri monovalente :
a) [ ] B+C+D
b) [ ] B+A+G
c) [x] A+B+E
d) [ ] B+D+A
e) [ ] G+A+C

66. In diagnosticul botulismului importanta practica cea mai mare o are metoda :
f) [ ] bacteriologica
g) [ ] biochimica
h) [ ] alergologica
i) [x] biologica
j) [ ] bacterioscopica
67. Botulotoxina la temperatura de fierbere se inactiveaza timp de :
a) [ ] momentan
b) [ ] 1-2 min
c) [x] 10-25 min
d) [ ] mai mult de 2 ore
e) [ ] nu se inactiveaza la fierbere

68. Care-i actiunea botulotoxinei asupra organismului uman?

a) [x] Deregleaza transmiterea excitatiei de la nerv la muschi
b) [ ] Inhiba neuronii intercalari din arcurile reflexe polisinaptice
c) [ ] Actiunea citolitica asupra hepatocitelor
d) [ ] Provoaca dezvoltarea nefrozo-nefritei
e) [ ] Are actiune autoimuna

69. In favoarea diagnosticului de botulism pledeaza :

a) [x] xerostomia
b) [x] anizocoria
c) [ ] mioza
d) [x] sindromul gastroenteric la debutul bolii
e) [ ] hipertonusul muscular

70. Pentru botulism sunt caracteristice sindroamele :

a) [ ] meningian
b) [x] oftalmoplegic
c) [x] miastenic
d) [x] gastrointestinal
e) [ ] colestatic

71. In ce consta simptomatologia neurologica in botulism caracteristica sindromului oftalmoplegic

a) [x] anisocorie
b) [ ] ptoza unilaterala
c) [x] nistagmus
d) [x] strabism
e) [ ] mioza

72. In tratamentul botulismului se efectueaza :

a) [x] spalaturi gastrice
b) [ ] terapia de deshidratare
c) [x] seroterapia cu desensibilizarea fractionata
d) [ ] administrarea de antivirale
e) [x] terapia de dezintoxicare

73. Alegeti simptomele caracteristice pentru botulism :

a) [ ] disfagia
b) [x] dereglarea constiintei
c) [x] anizocorie
d) [x] diplopie
e) [ ] ptoza palpebrala unilaterala
74. Cu ce maladii se face diagnosticul diferential in botulism :
a) [ ] tetanos
b) [x] toxiinfectii alimentare
c) [ ] febra tifoida
d) [x] otravire cu ciuperci
e) [x] encefalita

Bruceloza

75. În Bruceloza acută putem depista:

a) [x] limfadenopatie
b) [ ] vomă
c) [ ] diaree
d) [ ] candidoză orală
e) [ ] hemoragii nazale
76. În Bruceloza cronică se dezvoltă:
a) [x] poliartrita cu deformații ireversibile
b) [x] spondiloze ale coloanei vertebrale
c) [x] hepatomegalie
d) [ ] edem cerebral
e) [ ] hipertermie

77. Pentru Bruceloză sunt caracteristice:

a) [ ] lezarea cordului de tipul pancarditei
b) [x] poliradiculite
c) [x] hepatosplenomegalie
d) [x] mialgii și artralgii
e) [ ] icter

78. Referitor la speciile de Brucella următoarele afirmații sunt adevărate:

a) [x] se multiplică intracelular
b) [x] peretele celular are similarități cu endotoxina bacililor gram negativi
c) [ ] nu rezistă mult timp în mediul exterior
d) [ ] se cultivă ușor pe medii uzuale
e) [x] pot fi utilizați ca armă biologică

COVID-19

79. Cînd un pacient infectat cu SARS-Cov-2 este cel mai contagios?

80. Care este modul principal de transmitere a virusului SARS-CoV-2?

81. Ce pacienți pot beneficia de tratamente cu anticorpi monoclonali pentru COVID-19?

82. În calitate de receptor pentru intrarea virusului SARS-Cov-2 în celulă țintă servește:
83. În cazurile severe de COVID-19 dispneea este caracteristic să apară mai frecvent la:

84. Marcați 3 cele mai frecvente simptome ale COVID-19:

85. Marcați cu bifă agentul patogen pentru COVID-19:

86. Virusul SARS-CoV-2 conține:

Dizenteria

87. Complicatiile posibile in dizenterie forma colitica sunt:

a) [x] socul toxiinfectios
b) [ ] socul hipovolemic
c) [ ] socul anafilactic
d) [x] prolapsul rectal
e) [x] fisura sfincterului anal

88. Ce investigatii paraclinece sunt recomandate in forma tipică de dizenterie:

a) [x] examinarea bacteriologica a materiilor fecale
b) [ ] examinarea bacteriologica a sangelui
c) [x] examenul coprologic
d) [ ] colonoscopia
e) [x] investigatii serologice

89. Enumerati afirmatiile corecte referitoare la dizenterie

a) [x] in functie de evolutia clinica dizenteria bacteriana se divide in acuta si cronica
b) [ ] rezervorul principal al infectiei este, in cea mai mare parte, extrauman
c) [x] mai grav evoluiaza dizenteria provocata de bacilii Grigoriev-Shiga
d) [x] in peste 90% din cazuri portajul subclinic de bacili este de scurta durata
e) [ ] se poate complica prin hemoragii masive si insuficienta hepato-renala

90. In ce situatii este recomandata rectomanoscopia sau colonoscopia

a) [x] in formele atipice de dizenterie
b) [ ] la toti convalescentii de dizenterie
c) [ ] in febra paratifoida B
d) [x] in formele cronice de dizenterie
e) [x] in cazurile suspecte de purtatori de bacili dizenterici

91. In forma colitica a dizenteriei durerile sunt localizate preponderent in regiunea:

a) [ ] epigastrica
b) [ ] mezogastrica
c) [ ] ombilicala
d) [ ] iliaca dreapta
e) [x] iliaca stanga
92. In forma tipică de dizenterie este preponderent afectat:
a) [ ] ileonul
b) [ ] ntestinul subtire
c) [ ] colonul transversus
d) [x] rectul si sigmoidul
e) [ ] duodenul

93. In tratamentul dizenteriei acute se administreaza:

a) [x] preparate nitrofuranice
b) [ ] benzilpenicilina
c) [x] sulfadimezina
d) [ ] tinidazolul (fazijina)
e) [x] biseptol

94. Semnul caracteristic pentru forma colitica de dizenterie este:

a) [ ] voma repetata
b) [ ] hepatomegalia
c) [x] scaun lichid, cu mucus si striuri de sange
d) [ ] dureri in portiunile superioare ale abdomenului
e) [ ] imfadenopatia

95. Sindromul colitic in dizenterie se caracterizeaza prin:

a) [x] enesme
b) [x] chemari false
c) [x] scaun saracacios, cu mucus si striuri de sange
d) [ ] scaun lichid, abundent, verzui
e) [ ] dureri in regiunea iliaca dreapta

Erizipelul
96. Erizipelul recidivant este provocat de :
a) [ ] stafilococus aureus
b) [ ] asocieri stafilococ+streptococ
c) [x] L forme de streptococ B-hemolitic
d) [ ] streptococ A-hemolitic
e) [ ] streptococi din grupul C

97. Formele clinice ale erizipelului sunt :

a) [x] eritematoasa
b) [ ] ulcero-bubonica
c) [ ] oculo-bubonica
d) [x] eritematoasa-buloasa
e) [x] buloasa-hemoragica

98. Semnele caracteristice ale erizipelului sunt:

a) [x] debut cu febra, insotita adesea de frisoane si stare generala alterata
b) [x] local apare un placard fierbinte, edematos, eritematos, bine delimitat cu adenopatie locoregionala
sensibila
c) [x] se poate localiza oriunde pe corp, dar in ordinea frecventei, se intilneste la nivelul membrelor inferioare,
superioare, fetei, pavilionului urechii
d) [ ] este obligator triada clinica locala prin carbune, vezici fiice si edem pronuntat
e) [ ] este caracteristica instalarea sindromului de deshidratare pronuntata
99. In evolutia erizipelului pot surveni:
a) [x] complicati locale: necroze, gangrene, abcese, flegmoane, flebite
b) [x] complicatii generale: septicemie, reumatism articular acut
c) [ ] in uma suportarii erizipelului se dezvolta imunitate stabila
d) [ ] nu sunt caracteristice recidivele si suportarile repetate in aceasta unfectie
e) [x] dereglarile de microcirculatie poate cauza elefantiazis

100. Tratamentul in erizipel consta in urmatoarele masuri:

a) [x] repaus la pat
b) [x] tratament etiologic: cu Penicilina G sau Eritromicina sau Azitromicina sau Claritromicina,
Amoxaciclina + Acid Clavulamic sau Cefalosporine
c) [x] tratamentul patogenetic: antiinflamatoare nesteroidiene, antiagregante, trofice vasculare
d) [ ] corticoterapie in cazurile usoare
e) [ ] aplicarea pansamentului local

101. Erizipelul este cauzat de :

a) [ ] Stafilococ
b) [x] Streptococcus B-hemolitic din grupul A
c) [ ] Meningococ
d) [ ] Pneumococ
e) [ ] Gonococ

102. Agentul patogen al erizipelului pătrunde în organism:

a) [x] Prin leziuni de continuitate tegumentară
b) [ ] Prin înțepături de căpușă
c) [ ] Prin înțepături de țînțar
d) [ ] La nivelul tubului digestiv
e) [ ] Prin inoculare directă hematogenă

103. Pentru erizipel sunt caracteristice:

a) [x] placard bine delimitat cu burelet marginal
b) [x] placard cald, edematos, eritematos
c) [x] adenopatie loco-regională
d) [ ] ulcerație carbunoasă
e) [ ] eritem inelar cu paliditate în centru

104. Erizipelul debutează cu următoarele semne clinice:

a) [x] febră 38-39°
b) [x] limfadenopatie regională
c) [x] modificări cutanate
d) [ ] artralgii
e) [ ] dureri abdominale

105. În tratamentul etiotrop al erizipelului se utilizează :

a) [ ] Fluorchinolone
b) [ ] Sulfanilamide
c) [x] Penicilină d)
[x] Cefotaxim
e) [x] Eritromicina
106. După suportarea erizipelului :
a) [ ] se dezvoltă imunitate durabilă
b) [x ] apare predispoziție la recidive
c) [x ] se poate dezvolta limfostaza
d) [ ] rămîn cicatrice în locul afecțiunii cutanate
e) [x] poate rămîne hiperpigmentarea tegumentelor

Febra Tifoidă

107. Pentru febra tidoida este caracteristic :

a) [x] hepatomegalie
b) [ ] hiperemia fetei
c) [ ] dureri lombare
d) [ ] eruptii petesiale
e) [ ] s.Rozenberg pozitiv

108. Examinarile de laborator efectuate in febra tifoida in perioada de convalescenta la externare:

a) [x] coprocultura
b) [x] urinocultura
c) [ ] hemocultura
d) [ ] rozeolocultura
e) [x] bilicultura

109. La externarea convalescentilor dupa febra tifoida se vor efectua urmatoarele investigatii :
a) [ ] hemocultura
b) [x] coprocultura
c) [ ] rozeolocultura
d) [x] urinocultura
e) [x] bilicultura

110. Exantemul in febra tifoida are caracter de:

a) [ ] rozeole-petesii
b) [ ] vezicule
c) [ ] petesii
d) [x] rozeole
e) [ ] cruste

111. In favoarea diagnosticului de febra tifoida pledeaza semnele clinice :

a) [x] febra 38-39
b) [x] bradicardia relativa
c) [x] rozeole cutanate
d) [ ] mialgii in muschii gastrocnemieni
e) [ ] oligo-anuria

112. In favoarea febrei tifoide pledeaza:

a) [x] febra ridicata timp de 3-4 saptamani
b) [ ] scaun fertura de orez
c) [x] meteorism
d) [x] hepatomegalie
e) [ ] abdomen retractat
113. In favoarea febrei tifoide pledeaza :
a) [ ] febra cu durata de 10 saptamani
b) [ ] hiperemia fetei
c) [x] bradicardia relativa
d) [ ] tahicardia
e) [ ] dureri pronuntate in abdomen

114. In febra tifoida exantemul se caracterizeaza prin:

a) [x] apare la 8-9 zi de boala
b) [ ] apare la 4-5 zi de boala
c) [x] rozeolice
d) [ ] veziculoase
e) [x] monomorfe

115. In primele 3 zile de boala febra tifoida poate fi confirmata prin:

a) [x] hemocultura
b) [ ] urocultura
c) [ ] bilicultura
d) [ ] coprocultura
e) [ ] insamintarea maselor vomitive

116. In tratamentul Febrei tifoide nu se utilizeaza:

a) [ ] antibioticoterapia
b) [ ] detoxicarea
c) [x] seroterapia
d) [x] vaccinoterapia
e) [x] γ- globulina

117. Pentru febra tifoida sunt caracteristice semnele clinice :

a) [x] abdomen balonat
b) [ ] tahicardie
c) [x] constipatii
d) [ ] ficat normal
e) [x] eruptii sub forma de rozeole

118. Pentru febra tifoida sunt caracteristice complicatiile :

a) [ ] socul anafilactic
b) [x] socul toxiinfectios
c) [x] hemoragii digestive
d) [ ] perforatia intestinului gros
e) [x] perforatia intestinului subtire

119. Perioada de incubatie in febra tifioda:

a) [ ] 1-7 zile
b) [x] 7-21 zile
c) [ ] 24- 30 zile
d) [ ] 30-40 zile
e) [ ] 40-60 zile
120. Alegeti simptoamele caracteristice pentru febra tifoida:
a) [ ] insomnie
b) [x] indiferenta
c) [x] inapetenta
d) [ ] agitatie
e) [x] astenie

121. Examinarea abdomenului la bolnavii de febra tifoida prezinta:

a) [x] meteorism
b) [x] simptomul Padalko pozitiv
c) [x] crepitație palpatorie
d) [ ] Filipovici
e) [ ] Dureri sub rebordul stang

Generale

122. Antibioticoterapia se indica coerspunzator urmatorilor criterii:

a) [x] respectarea dozelor si ritmul de administrare, care asigura concentratii eficiente si constante;
b) [x] adaptarea la severitatea infecţiei si natura focarului;
c) [ ] in cazuri grave pentru initierea tratamentului este obligatorie determinarea sensibilitatii germenului;
d) [x] evitarea efectelor toxice si supradozarii;
e) [ ] administrarea intramusculara e utilizabila pentru toate antibioticele;
123. Curba termica continua se caracterizeaza prin:
a) [x] temperatura in jurul la 39˚C, cu oscilatii de 1˚C, de o durata de la cateva zile pana la cateva saptamani si chiar
luni;
b) [ ] oscilatii de 3-5˚C in 24 ore, cu cadere brusca la indici normal sau subnormal;
c) [ ] oscilatii nesistematizate in timp si cu aparitie nereglata de la o zi la alta;
d) [ ] aparitia acceselor febrile cu regularitate in intervale stricte de 2-3 zile;
e) [ ] oscilatii de 2-3˚C in 24 ore, temperatura de dimineata fiind putin mai ridicata sau normala.

124. Eficacitatea antibioticoterapiei se bazează in special pe :

a) [x] ameliorarea clinica rapida;
b) [ ] aparitia unei localizari septice (embolii septice) ale infectiei;
c) [x] negativarea rezultatelor prelevarilor bacteriologice;
d) [ ] persistenta semnelor locale si generale ale infectiei peste 48-72 ore de tratament;
e) [x] normalizarea devierilor biologice, hematologice (in special leucocitoza) si a indicilor de inflamatie;

125. Seroterapia se utilizează în tratamentul?

a) [ ] HVE
b) [ ] febra tifoida
c) [x] rabia
d) [ ] febra Q
e) [ ] boala Brill

GRIPA si IRVA
126. Manifestarea clinica din gripa aviara:
a) [ ] insuficienta hepatica acuta
b) [x] pneumonie rapid progresiva
c) [ ] rinita muco-purulenta
d) [ ] pancreatita acuta
e) [ ] poliartrita
127. Marcați caracteristicele gripei aviare:
a) [x] detresa respiratorie acuta
b) [x] sindrom febril cu semne de impregnare infectioasa
c) [x] pneumonie rapid evolutiva
d) [ ] afectarea predominanta a cailor respiratorii superioare
e) [ ] dezvoltarea de meningita purulenta

128. Agentul cauzal al infectiilor rinovirale face parte din genul:

a) [ ] paramyxovirus
b) [x] Rinovirus
c) [ ] Metamyxovirus
d) [ ] Aviadenovirus
e) [ ] Rabdovirus

129. Care modificare in leucograma este caracteristica pentru gripa?

a) [x] leucopenie
b) [ ] hiperleucocitoza
c) [ ] neutrofiloza
d) [ ] aneozinofilie
e) [ ] limfopenie

130. Ce tip al virusului gripal provoaca pandemii ?

a) [x] A
b) [ ] B
c) [ ] C
d) [ ] D
e) [ ] E

131. Complicatiile in gripa sunt:

a) [ ] glomerulonefrita
b) [x] pneumonie
c) [x] otita
d) [x] meningita
e) [ ] colecistita

132. Diagnosticul specific de gripa se confirma prin:

a) [ ] bacteriologica
b) [x] PCR
c) [ ] coprologica
d) [ ] urocultura
e) [ ] parazitologica

133. In tratamentul paragripei se utilizeaza:

a) [ ] perimitamina
b) [ ] lamivudina
c) [x] dexametazon
d) [x] bronhodilatatoare
e) [x] suprastin
134. In paragripa cel mai frecvent se afecteaza:
a) [x] laringele
b) [ ] traheea
c) [ ] bronhii
d) [ ] faringele
e) [ ] plaminii

135. In paragripa date caracteristice in hemoleucograma vor fi:

a) [x] leucopenie b)
[x] limfocitoza c) [x]
monocitoza
d) [ ] neutrofilie
e) [ ] leucocitoza

136. In rinoviroze se afecteaza:

a) [ ] laringe
b) [ ] bronhii
c) [ ]bronsiole
d) [ x] mucoasa nazala
e) [x ] epiteliul bronhiilor si bronhiolelor

137. In tratamentul etiotrop al gripei se administreaza :

a) [ ] inhibitorii de reverstranscriptaza
b) [ ] antibiotice
c) [x] oseltamevir
d) [ ] ribavirina
e) [ ] vaccinul antigripal
138. Metoda de confirmare a diagnosticului de paragripa este:
a) [ ] urocultura
b) [ ] parazitologica
c) [ ] coprologica
d) [ ] R-tia Wasserman
e) [x] Imunoflorescenta directa
139. Modificarile hemoleucogramei caracteristice in gripa sunt:
a) [ ] leucocitoza
b) [ ] aneozinofilie
c) [x] leucopenie
d) [x] limfocitoza e)
[x] monocitoza

140. Pentru care infectie respiratorie virala acuta este caracteristica dezvoltarea crupului fals ?
a) [ ] gripa
b) [x] paragripa
c) [ ] adenoviroza
d) [ ] rinoviroza
e) [ ] infectie respiratorie sincitiala
141. Simptomele caracteristice pentru paragripa sunt :
a) [ ] dureri abdominale
b) [x] tusea latratoare
c) [ ] rinoree abundenta
d) [x] febra
e) [x] voce ragusita
142. Simptomele caracteristice pentru rinoviroze sunt :
a) [ ] bronhopneumonia
b) [x] rinoreia pronuntata
c) [ ] cefalea violenta
d) [x] subfebrilitatea
e) [x] semne minime de intoxicatie generala
143. Simptomele gripei sunt :
a) [ ] conjunctivita fibrinoasa
b) [x] granulozitatea palatinului moale
c) [ ] simptomul Govorov pozitiv
d) [x] febra pana la 39-40 C din prima zi
e) [x] sclerita
144. Sindroame clinice caracteristice paragripei:
a) [x] intoxicatie generala moderata
b) [x] cataral din prima zi
c) [x] crup fals
d) [ ] nefrotic
e) [ ] hepatosplenomegalie
145. Sindrom caracteristic in paragripa:
a) [x] sdr. toxic moderat
b) [ ] sdr. hemoragic
c) [ ] sdr.abdominal
d) [ ] sdr.amigdalian
e) [ ] lipsa sdr. de intoxicatie
146. Sindromul clinic predominant in gripa este?
a) [ ] sdr. hepatomegalie
b) [x] sdr. toxic
c) [ ] sdr. eruptiv
d) [ ] sdr. nefrotic
e) [ ] sdr.anemic
147. Tratamentul antiviral in gripa include:
a) [x] rimantadina
b) [x] oseltamivir
c) [x] amantadina
d) [ ] aciclovir
e) [ ] antibiotice

148. Virusul gripal face parte din genul?

a) [ ] Paramyxovirus
b) [ ] Rhinovirus
c) [x] Ortomyxovirus
d) [ ] Herpes virus
e) [ ] Metamyxovirus
149. Virusul gripal tip A contine :
a) [ ] ADN
b) [x] ARN
c) [x] neuraminidaza
d) [ ] reverstranscriptaza
e) [x] hemaglutinina

HIV.SIDA
150. Căile de transmitere în infecția HIV sunt:
a) [x] paranterală
b) [ ] alimentară
c) [x] vertical
d) [x] sexuală
e) [ ] prin aerosol

151. Care agenti patogeni sunt considerati oportunisti in infectia cu HIV/SIDA:

a) [x] Pneumocistis carinii
b) [x] Toxoplasma gondii
c) [x] CMV
d) [ ] Meningococcul
e) [ ] Pneumococcul

152. Ce afectiuni ale SNC sunt sugestive pentru infectia cu HIV/ SIDA:
a) [x] Encefalita toxoplasmica la adulti
b) [x] Meningite cu criptococc
c) [ ] Encefalopatia spongioforma
d) [ ] Meningita enterovirala
e) [x] Meningoencefalita cu M.tuberculosis

153. Ce sunt caracteristice pentru primoinfectia HIV (sindromul acut retroviral)

a) [x] Clinic poate evolua ca un sindrom pseudomononucleozic
b) [x] Simptomatologia clinica dureaza in mediu 2-4 saptamani
c) [ ] Intotdeauna se remarca o leucocitoza cu neutrofiloza si deviere spre stanga
d) [x] Apare la 5-30 zile de la infectare
e) [ ] Sindrom nefrotic

154. Ce manifestari clinice caracterizeaza casexia provocata de HIV din stadiul SIDA:
a) [x] Pierdere involuntara >10% din masa corporala
b) [x] Diaree cronica ≥30 zile sau febra intermitenta/constanta ≥30 zile
c) [x] Absenta altor infectii care ar explica pierderea in greutate
d) [ ] Prezenta infectiilor oportuniste
e) [ ] Lipsa diareei cronice sau febrei intermitente/constante

155. Ce manifestari clinice sunt sugestive pentru stadiul de SIDA:

a) [ ] Candidoza orofaringeana
b) [x] Encefalopatie HIV
c) [x] Tuberculoza cu orice localizare
d) [x] Infectie cu HSV precum ulceratie cronica >1 luna sau esofagita, sau bronsita, sau pneumonie
e) [ ] Infectie cu HZV unidermatomala
156. Ce manifestari clinice sunt sugestive pentru stadiul de SIDA:
a) [x] Limfom cerebral primar
b) [x] Candidoza esofagiana sau traheobronsica
c) [x] Toxoplasmoza cerebrala
d) [ ] Simptome constitutionale (febra ≥38 sau diaree >1 luna)
e) [ ] Sindrom mononucleozic
157. Ce manifestari nespecifice sunt sugestive pentru infectia cu HIV:
a) [x] Febra persistenta mai mult de o luna
b) [x] Diaree persistenta mai mult de o luna
c) [ ] Sindrom mononucleozic cu leucocitoza
d) [x] Scadere ponderala peste 10% din masa corporala initiala
e) [ ] Pneumonie postgripala
158. Ce patologie nu sugereaza o infectie HIV:
a) [ ] displazie cervicala
b) [ ] angiomatoza bacilara
c) [x] scabia
d) [ ] limfomul Burkitt
e) [ ] histoplasmoza diseminata

159. Ce pneumonii sunt sugestive pentru stadiul de SIDA:

a) [ ] Pneumonia cu Mycoplasma pneumoniae
b) [x] Candidoza pulmonara
c) [x] Pneumonie cu Pneumocistis carinii
d) [x] Pneumonie gripala
e) [ ] Pneumonia cu adenovirala

160. Ce teste de diagnostic se aplica in depistarea infectiei cu HIV

a) [x] ELISA
b) [ ] Culturi embrionale
c) [ ] Insamantari pe bulion de selectie
d) [x] PCR
e) [x] Western-blot

161. Cel mai exact indice de prognostic pentru HIV:

a) [ ] limfocitoza
b) [ ] limfopenie
c) [ ] pancitopenie
d) [x] scaderea nivelului de limfocite CD4
e) [ ] cresterea nivelului de limfocite CD8

162. In ce caz infectia se considera a fi oportunista:

a) [ ] Primoinfectia la un pacient compromis imunologic
b) [ ] Reactivarea infectiei cronice la un pacient necompromis imunologic
c) [x] Infectarea cu germeni are loc in antecedente dar se manifesta mai tarziu, in conditii de imunodepresie
d) [ ] Infectiile transmise intrauterin
e) [ ] Infectiile care se manifesta in perioda dupa vaccinare
163. Indicati afirmatiile corecte referitoare la infectia cu Herpes Zoster :
a) [x] la pacientii imunodeprimati virusul Herpes Zoster poate duce nu numai la manifestari cutanate, ci si la
pneumonii interstitiale micronodulare bilaterale, meningoencefalite
b) [x] la copii contactati cu pacientii cu Herpes Zoster poate sa declanseze varicela
c) [ ] frecvent se depisteaza la copii si adolescenti
d) [ ] agentul patogen al Herpes Zoster este acelasi ca si in Herpes Simplex
e) [x] Herpes Zoster multidermatomal este un indice pentru investigarea pacientului la HIV-infectie

164. Indicati afirmatia corecta referitoare la virusul HIV:

a) [ ] Este rezistent la dezinfectantele uzuale
b) [ ] Afecteaza exclusiv celulele mononucleare
c) [x] Penetrarea in celula este conditionata de existenta receptorilor celulari CD4
d) [ ] Penetrarea in celula este conditionata de existenta receptorilor celulari CD8
e) [ ] Are capacitate de reproducere extracelulara

165. Indicati ce afectiuni ale SNC sunt sugestive pentru infectia HIV/SIDA
a) [x] toxoplasmoza SNC
b) [x] meningoencefalita tuberculoasa
c) [ ] meningita meningococica
d) [ ] meningita enterovirala
e) [x] limfom cerebral primar

166. Infecția oportunistă pulmonară in SIDA cel mai des poate fi provocata de:
a) [ ] candida albicans
b) [ ] salmonella
c) [x] pneumocystis carini
d) [ ] toxoplasma gondii
e) [ ] papavavirus

167. Tratamentul infectiei cu HIV/SIDA se face cu:

a) [x] Inhibitori nucleozidici de reverstranscriptaza
b) [x] Inhibitori de proteaza
c) [ ] Inhibitori de hemaglutinina
d) [ ] Inhibitori de neuraminidaza
e) [x] Inhibitori nonnucleozidici de reverstranscriptaza

168. Virusul HIV este:

a) [ ] Herpesvirus
b) [ ] Flavivirus
c) [x] Lentivirus
d) [ ] Oncovirus
e) [ ] Arbovirus

Holera

169. Vibrio cholerae este un bacil:

170. Indicați ce antibiotice se administrează în caz de holeră:

171. Indicați ce conține Soluția ORS, recomandată de OMS, pentru rehidratare în holeră:

172. Indicați ce le este caracteristic scaunelor în holeră:

173. Indicați de care serogrup Vibrio cholerae este cauzată holera:

174. Indicați lichidul preferabil pentru rehidratare în cazul dehidratării severe în holeră:

175. Marcați afirmațiile corecte pentru formele severe ale holerei:

176. Marcați biotipul a celei de-a 7-a pandemii de holeră:

177. Marcați serotipurile Vibrio Cholerae:

Hepatitele Virale

178. Care din afirmatii referitoare la VHB sunt corecte:

a) [ ] Este un virus ARN
b) [ ] Ag HBc este o proteina nucleocapsidica frecvent detectata in sangele periferic la pacientii cu HVB acuta
c) [x] Primul marker viral detectabil in ser este HBsAg
d) [x] VHB poate fi detectat in sangele periferic din perioada de incubatie
e) [x] AntiHBs confirma imunitatea organismului fata de VHB

179. Care din afirmatiile referitoare la diagnosticul serologic al HVA sunt corecte:
a) [x] Anti-HVA IgM pot persista in sange pana la 3-6 luni
b) [ ] Titrurile inalte de Anti-HVA IgG semnifica o infectie cronica
c) [x] Titrurile inalte de Anti-HVA IgM semnifica o infectie acuta
d) [ ] Pacientii primar diagnosticati cu Anti-HVA IgG pozitivi sunt obligatoriu examinati la ARN HVA
e) [x] Anticorpii Anti-HVA IgG raman detectabili in ser un timp nedefinit si asigura protectia impotriva
reinfectarii
180. Care din afirmatiile urmatoare caracterizeaza HVA?
a) [ ] AND virus, familia Hepadnaviridae
b) [x] profilaxia specifica se face cu vaccin inactivat
c) [x] vaccinare poate fi propusa persoanelor calatoare in tarile cu nivel igienic precar
d) [ ] sint caracteristice formele cronice
e) [x] este caracteristica sezonalitatea maladiei

181. Care din indicii serologici sau biochinmici indica la o evolutie acuta a HV:
a) [x] Imunoglobulinele specifice clasa M in titru mare
b) [ ] Majorarea ALAT
c) [ ] Bilirubinemia
d) [ ] Majorarea reactiei cu timol
e) [ ] Indicele protrombinic scazut

182. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la VHA sunt adevarate:

a) [ ] Este un virus ADN
b) [x] Este cunoscut un singur antigen specific fixat de membrana externa
c) [x] Este distrus la fierbere timp de 5 minute
d) [x] Inactivarea VHA se poate obtine prin contactul acestuia cu concentratii mari de clorol
e) [ ] Izolarea VHA in culturi este o metoda uzuala de diagnostic

183. Care din virusuri are un risc mai mare de transmitere perinatala
a) [ ] VHA
b) [x] VHB
c) [ ] VHA+VHC
d) [ ] VHC
e) [ ] VHE

184. Care dintre cele enumerate ne permit de a suspecta o suferinta hepatica cronica
a) [x] Hipergamaglobulinemia
b) [x] Ficat de consistenta crescut
c) [x] Prezenta sindromului edematos-ascitic
d) [ ] Cresterea considerabila a ALAT
e) [ ] Cresterea fosfatazei alcaline

185. Care dintre manifestarile de mai jos sunt compatibile cu debutul unei hepatite acute virale:
a) [x] Hipercomia urinei
b) [ ] Febra tip hectic
c) [ ] Diaree tranzirorie
d) [x] Fatigabilitate, astenie
e) [x] Dureri surde in subrebordul costal drept

186. Care sunt recomandarile date unui pacient cu hepatita cronica B fara activitate biochimica
a) [x] Supraveghere dispanserica nu mai putin de o data la 6 luni
b) [ ] Tratament obligatoriu cu antivirale
c) [x] Vacinarea impotriva HVB a partenerilor sexuali
d) [x] Investigarea periodica a alfa-fetoproteinei
e) [ ] Perfuzii intravenoase de aminoacizi
187. Caror pacienti cu hepatita virala le este contraindicat tratamentul cu interferoni:
a) [x] Pacientilor ce sufera de depresii, in special cu antecedente de suicid
b) [x] Pacientilor cu maladii autoimune concomitente
c) [ ] Pacientilor cu colecistita cronica
d) [x] Pacientilor cu leucopenie si trombocitopenie severa
e) [ ] Pacientilor cu pielonefrita cronica

188. Ce indice ajuta in monitorizarea de zi cu zi a comei hepatice

a) [ ] Bilirubina
b) [x] Indicele protrombinic
c) [ ] Reactia cu timol
d) [ ] Gama globulinele
e) [ ] ALAT

189. Ce indice de laborator permite de a suspecta carcinomul hepatic primar la un pacient cu hepatita virala B
cronica
a) [ ] Majorarea ALAT
b) [ ] Micsorarea beta lipoproteidelor
c) [x] Majorarea alfa fetoproteinei
d) [ ] Cresterea gama glutamiltranspeptidazei
e) [ ] Disproteinemia

190. Cu care din patologiile de mai jos se face diagnosticul diferential al HVB:
a) [x] mononucleoza infectioasa
b) [x] leptospiroza
c) [x] citomegaloviroza
d) [ ] toxiinfectiile alimentare
e) [ ] tetanos

191. Enumerati afirmatiile corecte privind patogenia hepatitelor virale:

a) [x] VHA se multiplica primar in orofaringe, epiteliul jejunal
b) [x] In HVB multiplicarea intrahepatica a virusurilor nu conduce direct la leziuni distructive celulare
c) [ ] HVA si HVC au o evolutie autolimitata
d) [x] Afectarea extrahepatica prin complexe imune celulare nu este caracteristica HVA
e) [ ] VHE poate induce aparitia hepatocarcinomului primar

192. Enumerati factorii care determina evolutia bolii in hepatitele virale

a) [x] Tipul de virus hepatic
b) [x] Capacitatea de reactie imuna
c) [ ] Mecanizmul de transmitere
d) [x] Interferarea cu alti factori (coinfectii, suprainfectii)
e) [ ] Durata perioadei de incubatie
193. Enumerati manifestarile extrahepatice cauzate de complexele imune celulare din HVB

a) [ ] Colecistite
b) [x] Crioglobulinemie
c) [ ] Pielonefrite
d) [x] Poliarterite nodoase
e) [x] Glomerulonefrite membranoase

194. Enumerati sindroamele clinice caracteristice perioadei preicterice in HVA:

a) [x] Sindrom dispeptic
b) [ ] Sindrom colestatic
c) [ ] Sindrom artralgic
d) [x] Sindrom de intoxicatie
e) [x] Sindrom pseudogipal

195. Enumerati sindroamele clinice caracteristice perioadei preicterice in HVB:

a) [ ] Sindrom pseudogripal
b) [x] Sindrom artralgic
c) [x] Sindrom astenovegetativ
d) [x] Sindrom dispeptic
e) [ ] Sindrom colestatic

196. Enumerati sindroamele si modificarile de laborator prin care se exprima suferinta celulara in ciroza
hepatica virala decompensata
a) [ ] Sindrom citolitic pronuntat
b) [x] Sindrom heaptopriv prin dereglarea functiei de sinteza
c) [x] Disproteinemie
d) [x] Sindrom mezenchimal-inflamator pronuntat
e) [ ] Sindrom de coagulare intravasculara diseminata

197. Enumerati trasaturile caracteristice formelor fulminante de hepatita virala

a) [ ] Formele fulminante sunt mult mai frecvente in HVC comparativ cu HVB
b) [x] Modificarile neuropsihice evoluiaza odata cu agravarea bolii
c) [x] Monitorizarea zilnica a indicelui protrombinic permite de a aprecia corect gravitatea bolii
d) [ ] Monitorizarea zilnica a ALAT permite de a aprecia corect gravitatea bolii
e) [x] Toti pacientii care au supravietuit hepatitei fulminante cu VHB rareori fac forme cronice

198. Enumerati trasatura caracteristica HVD suprainfectiei:

a) [ ] Infectia cu VHD induce cresterea sintezei de VHB
b) [ ] Evolutia cronica se constata in 10-20% cazuri
c) [ ] Intotdeauna se depisteaza AgHBe pozitiv
d) [x] Aparitia precoce a sindromului edematos-ascitic in cazurile grave
e) [ ] Gradul hepatomegaliei ajuta la diferentierea suprainfectiei de coinfectie

199. Enumerati trasaturile carcteristice formei anicterice de HV acuta

a) [x] Prezenta sindromului citolitic
b) [x] Prezenta sindromului hepatopriv
c) [x] Hepatosplenomegalia
d) [ ] Hiperbilirubinemia
e) [ ] Prezenta SCID (sindromul de coagulare intravasculara diseminata)
200. Enumerati trasaturile carcteristice formei fruste de HV acuta
a) [x] Prezenta hiperbilirubinemiei nepronuntate
b) [x] Prezenta sindromului citolitic slab pronuntat c) [x]
Prezenta hepatomegaliei usor pronuntate
d) [ ] Aparitia sindromului hemoragic
e) [ ] Aparitia sindromului edematos-ascitic

201. Enumerati trasaturile carcteristice formei inaparente de HV acuta

a) [ ] Prezenta sidromului citolitic
b) [x] Aparitia antigenelor / anticorpilor specifici
c) [x] Absenta hepatosplenomegaliei
d) [x] Absenta icterului
e) [ ] Micsorarea indicelui protrombinic

202. Enumerati trasaturile carcteristice formei subclinice de HV acuta

a) [x] Prezenta sindromului citolitic slab pronuntat
b) [ ] Prezenta sindromului dispeptic in perioada prodromala
c) [ ] Hepatosplenomegalia
d) [x] Aparitia antigenelor / anticorpilor specifici
e) [x] Absenta icterului

203. Numiti virusul care se transmite prin mecanism fecal-oral:

a) [ ] VHB + VHD
b) [x] VHA + VHE
c) [ ] VHC + VHB
d) [ ] VHA + VHD
e) [ ] VHE + VHC

204. Нepatitele virale acute cu prezenta sindromului colestatic se confirma prin:

a) [ ] Hiperbilirubinemie neconjugata
b) [x] Clinic - prurit cutanat
c) [x] Cresterea moderata a beta-lipoproteidelor
d) [x] Cresterea moderata a fosfatazei alcaline
e) [ ] Micsorarea indicelui protrombinic

205. Hepatomegalia din hepatita acuta virala se recunoaste prin:

a) [ ] Are consistenta crescuta, suprafata neregulata
b) [x] Este sensibila la palpare
c) [ ] Este prezenta in toate cazurile evolutive (tipice si atipice)
d) [x] Nu este marita proportional cu severitatea bolii
e) [x] Este palpabila din perioada preicterica

206. Icterul din hepatita acuta virala forma tipica se caracterizeaza prin:
a) [x] Bilirubinemie preponderent pe contul fractiei directe
b) [x] Hiperhromia urinei precede aparitia icterului tegumentar
c) [ ] Prurit cutanat
d) [ ] Anemie concomitenta
e) [x] Cresterea urobilinogenului seric si urinar
207. In cazul repetarii hepatitei la aceeasi persoana poate fi vorba de:
a) [x] Reinfectie cu alt virus hepatic
b) [ ] Reinfectie cu acelasi virus in caz de HVA
c) [x] Acutizarea unei forme latent evolutive
d) [x] Supra-infectia cu al doilea virus (D plus B)
e) [ ] Raspunsul organismului la introducerea vaccinului impotriva HVB

208. In cazul unui copil nascut din mama purtatoare de HBsAg se va lua urmatoarea masura de profilaxie
postexpunere:
a) [x] Administrare de vaccin genoingineric anti HVB
b) [ ] Administrare de vaccin viu anti HVB
c) [ ] Administrare de PegIntron copilului din primele clipe dupa nastere
d) [ ] Administrarea doar de imunoglobuline specifice este suficienta ca masura de profilaxie
e) [ ] Administrarea doar de antivirale si imunoglobuline specifice este suficienta ca masura de profilaxie

209. In ce caz de hepatita virala pot fi administrati corticoizii:

a) [ ] HVB cronica
b) [ ] Ciroza hepatica C decompensata
c) [x] Coma hepatica
d) [ ] HVC acuta de gravitate medie
e) [ ] HVB acuta de gravitate medie

210. In ce material biologic se detecteaza mai frecvent VHD:

a) [ ] Sputa
b) [ ] Materii fecale
c) [ ] Saliva
d) [x] Sange
e) [ ] Urina

211. In circulatia libera a pacientului cu HVB acuta se pot identifica:

a) [ ] AgHBc
b) [x] AgHBs
c) [x] AgHBe
d) [ ] ARN viral
e) [x] Particole DANE (virion integru)

212. In cursul infectiei naturale cu VHB apar anticorpii:

a) [ ] Anti-ARN VHB
b) [x] Anti-HBs
c) [x] Anti-HBc
d) [x] Anti-HBe
e) [ ] Anti-ADN polimeraza

213. Indicati afirmatia corecta privitoare la simptomatologia preicterica a hepatitelor acute virale:
a) [ ] Artralgiile se intalnesc frecvent in HVA si HVE
b) [ ] Cresterea ALAT nu-i caracteristica perioadei preicterice
c) [ ] Artritele sunt caracteristice HVC
d) [ ] Coma hepatica de gradul I-II se poate instala si in perioada preicterica
e) [x] Stabilirea diagnosticului etiologic al hepatitelor virale in perioada preicterica se face in baza testelor serologice
specifice
214. Indicati afirmatia corecta privitoare la virusurile hepatice:
a) [x] VHA este distrus la fierbere in 5 minute
b) [ ] Rezistenta VHA este mai mare decat VHB
c) [ ] VHB nu este rezistent la tratarea instrumentarului medical cu alcool
d) [ ] VHB este distrus la fierbere in mai putin de 20-30 minute
e) [ ] VHB nu se distruge la autoclavare

215. Indicati afirmatia corecta referitoare la epidemiologia hepatitelor virale:

a) [ ] HVA este o zooantroponoza
b) [x] Sursa de VHB este reprezentata de bolnavii de toate categoriile de evolutie a infectiei
c) [ ] VHE este transmis pe cale parenterala
d) [ ] Receptivitatea fata de VHE nu este generala
e) [ ] Curba de imbolnavire prin VHA nu depinde de sezon

216. Indicati afirmatiile corecte privind contagiozitatea si caile de transmitere in hepatita virala
a) [ ] Bolnavul cu hepatita tip A este contagios doar in perioada icterica
b) [x] Pericolul de transmitere a infectiei in perioada intranatala este mai mare la gravidele HBe Ag pozitive
c) [x] Contagiozitatea bolnavului cu hepatita tip B este ultimele 2-3 saptamani de incubatie pana la sfarsitul bolii
d) [ ] In HVB acuta eliminarea fecala a virusului dureaza toata perioada de stare
e) [x] Calea de transmitere in HVC nu poate fi reconstituita in toate cazurile

217. Indicati afirmatiile corecte privitoare la HVC:

a) [ ] Se transmite transplacentar оn >20% cazuri
b) [x] Poate avea atat incubatie scurta de 2-4 saptamani, cat si lunga de pana la 180 zile
c) [x] Dezvolta sindrom citolitic moderat
d) [x] Poate evolua cronic in 50-70% cazuri
e) [ ] In 5-10% din cazuri dezvolta coma hepatica

218. Indicati afirmatiile corecte privitor la tratamentul hepatitelor virale

a) [ ] Glucocorticoizii se administreaza in majoritatea cazurilor de hepatita virala cronica activa
b) [x] Zefixul, adefovirul, entecavirul si interferonii sunt antiviralele ce se folosesc in tratamentul HVB sau HVD
c) [x] Ribavirina si interferonii sunt antiviralele ce se administreaza pacientilor cu HVC
d) [x] Inhibitorii de proteaza sunt obligatoriu indicati pacientilor cu hepatita virala cu evolutie severa
e) [ ] In HVA evolutie trenata se recomanda administrarea de Zefix sau Ribavirina

219. Indicati afirmatiile corecte referitoare la diagnosticarea de laborator a HVB

a) [ ] Cresterea ALAT serice precede aparitia AgHBs in sange
b) [x] AgHBs este detectabil in ser la >95% din pacientii cu HVB acuta
c) [ ] Aparitia in sange a AgHBe indica trecerea virusului in faza nonreplicativa
d) [x] Anticorpii anti-HBe sunt detectabili in ser anterior anticorpilor anti-HBs
e) [x] Persistenta in ser a AgHBs > 6 luni indica cronicizarea HVB

220. Indicati afirmatiile corecte referitoare la diagnosticarea serologica a HVD

a) [ ] Anti-HBs - pozitiv si anti-HD IgG - pozitiv indica o infectie cronica D
b) [ ] HBsAg - pozitiv, anti-HBc IgG - pozitiv si anti-HD IgM - pozitiv indica o infectie cu VHD cronica
c) [x] anti-HBc IgM - pozitiv si anti-HD IgM - pozitiv indica o infectie cu VHD acuta, coinfectie
d) [x] anti-HBc IgG - pozitiv si anti-HD IgM - pozitiv indica o infectie cu VHD acuta, suprainfectie
e) [x] AgHBs - pozitiv si anti-HD IgG - pozitiv indica o HVD cronica
221. Indicati afirmatia corecta referitoare la epidemiologia hepatitelor virale:
f) [ ] HVA este o zooantroponoza
g) [x] Sursa de VHB este reprezentata de bolnavii de toate categoriile de evolutie a infectiei
h) [ ] VHE este transmis pe cale parenterala
i) [ ] Receptivitatea fata de VHE nu este generala
j) [ ] Curba de imbolnavire prin VHA nu depinde de sezon

222. Indicati afirmatiile corecte referitor la virusul hepatic D:

a) [ ] Dezvolta capacitгti citopatice in prezenta antiHBs
b) [x] Este un virus ARN
c) [x] Se transmite si sexual
d) [x] Poate infecta numai asociat AgHBs
e) [ ] Poate fi transmis si fecal-oral

223. Indicati caracteristicele corecte privind hepatita virala A

a) [x] Evoluiaza cel mai des infraclinic (atipic)
b) [ ] Cronicizeaza la sugari
c) [x] In regiunile endemice afecteaza mai ales copiii
d) [x] Are prevalenta sezoniera de vara-toamna
e) [ ] Are o perioada de incubatie peste 60 zile

224. Indicati ce marcheri biochimici, serologici sau virusologici confirma diagnosticul de HVC cronica:
a) [ ] ALAT in limitele normei; anti HCV IgM- pozitiv, ARN-HCV - pozitiv
b) [ ] ALAT in limitele normei; anti HCV IgG pozitiv, ARN-HCV - negativ
c) [x] cresterea ALAT, anti HCV-IgG pozitiv; ARN-HCV - pozitiv
d) [ ] cresterea ALAT; antiHCV IgM - pozitiv; ARN-HCV - pozitiv
e) [ ] cresterea ALAT; anti HCV-IgG pozitiv; ARN-HCV - negativ

225. Indicati ce marker indica o imunitate formata in urma vacinarii anti hepatita B
a) [ ] AgHBs
b) [ ] Anti HBe
c) [ ] Anti HBc
d) [x] Anti HBs
e) [ ] Anti HBc + Anti HBs

226. Indicati ce medicatie se indica in tratamentul HVB cronice

a) [ ] Preparatele din grupul Interferonilor + Ribavirina
b) [x] Preparatele din grupul Interferonilor + Lamivudina
c) [ ] Ribavirina + Lamivudina
d) [ ] Preparatele din grupul Interferonilor + Oseltamivir
e) [ ] Preparatele din grupul Interferonilor + Glucocorticoizi

227. Indicati modificarea ce indica la o evolutie spre necroza hepatica acuta in cazul hepatitei virale fulminante:
a) [ ] majorarea ALAT >12 ori
b) [ ] hiperbilirubinemia
c) [x] scaderea progresiva a indicelui protrombinic
d) [ ] HBeAg pozitiv in titru mare
e) [ ] hipergamaglobulinemia
228. Indicati prezenta carui sindrom permite diferentierea hepatitei virale acute de tip A de cea de tip B:
a) [x] Pseudogripal
b) [ ] Dispeptic
c) [ ] Colestatic
d) [ ] Icteric
e) [ ] Hepatopriv

229. Indicati semnul clinic sau de laborator ce se intalneste frecvent in perioada preicterica a HVB
a) [ ] Sclerita
b) [ ] Poliartrita
c) [x] anti-HBc IgM pozitiv
d) [ ] Lombalgii
e) [ ] Bilirubina totala 35 mkm/l

230. Printre semnele clinice ale agravarii starii generale in cazurile fulminante de hepatite virale sunt:
a) [ ] Aparitia pruritului cutanat
b) [x] Persistenta sau reinstalarea sindromului dispeptic
c) [x] Sindrom dureros in hipocondriul drept
d) [x] Somnolenta, apatie, fatigabilitate progresiva
e) [ ] Sindrom meningian pozitiv

231. Selectati afirmatiile corecte ce se refera la hepatita virala D:

a) [x] virus defectiv , tip ARN
b) [ ] mecanismul de transmitere fecal-oral
c) [x] mecanismul de transmitere transmisibil
d) [x] perioada de incubatie 45-140 zile
e) [ ] este caracteristica sezonalitatea maladiei

232. Selectati afirmatiile corecte ce se refera la hepatita virala C :

a) [x] ARN virus, familia Flaviviridae
b) [x] ARN virus, familia Picornaviridae
c) [ ] mecanismul de transmitere fecal-oral
d) [ ] perioada de incubatie 50-180 zile
e) [x] prezenta manifestarilor extrahepatice

233. Indicati din afirmatiile de mai jos formele atipice de HVA:

a) [x] anicterica
b) [x] frusta
c) [ ] colestatica
d) [x] inaparenta
e) [ ] cu sindrom de colestaza

234. Selectati din variantele de mai jos hepatitele cu transmitere parenterala :

a) [ ] HVA
b) [x] HVC
c) [x] HVD
d) [ ] HVE
e) [x] HVG
235. Selectati grupele de preparate care se indica in tratamentul HVC cornice:
a) [x] grupul interferonilor
b) [x] ribavirina
c) [ ] ribavirina + lamivudina
d) [x] inhibitori de proteaza
e) [ ] ganciclovir

236. Selectati grupele de preparate care se indica in tratamentul HVC cornice:

a) [x] telaprevir
b) [ ] grizeofulvina
c) [ ] amantadine
d) [x] Peg interferon
e) [x] ribavirina

237. Selectati grupele de preparate care se indica in tratamentul HVC cornice:

a) [ ] amantadine
b) [ ] ganciclovir
c) [x] boceprevir
d) [x] Peg interferon
e) [x] ribavirina

238. Enumerati trasatura caracteristica HVC:

a) [ ] Ponderea inalta a imbolnavirilor perinatale
b) [ ] Tendinta evolutiva catre persistenta infectiei si cronicizare in 10-20% cazuri
c) [ ] Ponderea inalta a formelor fulminante
d) [ ] Pacientii purtatori cronici de HCV nu au riscul aparitiei hepatomului primar
e) [x] VHC se poate multiplica in hepatocite, monocucleare, limfocite T si B

239. Semnificatiile antigenului HBe este:

a) [ ] Marker de convalescenta
b) [x] Indice de replicare activa
c) [ ] Risc de evolutie spre marea insuficienta hepatica in formele fulminante
d) [x] Risc de evolutie cronica la persistenta indelungata
e) [x] Contagiozitate mare

240. Suprainfectia cu VHD la o persoana cu AgHBs pozitiv se caracterizeaza prin:

a) [ ] Evolutie infraclinica (atipica) in majoritatea cazurilor
b) [x] Transforma portajul asimptomatic in boala clinic manifesta
c) [x] Clinico-biochimic se manifesta prin hepatita acuta
d) [x] Decompenseaza o evolutie cronica stabilizata
e) [ ] Stimuleaza reactia de aparare, accelerand vindecarea
 Infectia enterovirală

241. Agentul patogeni ai infectiei enterovirale este:

a) [ ] virusul Epstein - Barr
b) [x] Virusurile ECHO si Coxsackie
c) [ ] virusul HSV-8
d) [ ] citomegalovirusul
e) [ ] virusul Herpes Zoster

242. Conjunctivita hemoragica enterovirala se manifesta prin:

a) [x] fotofobie, lacrimatie
b) [x] edemul pleoapelor
c) [ ] nistagm
d) [ ] conjuctivita catarala
e) [x] hemoragii punctiforme conjunctivale

243. Ce modificari in LCR se intalnesc in meningita enterovirala

a) [x] numar de leucocite de gradul a sute - mii
b) [ ] glicorahie mult scazuta
c) [x] predominarea limfocitelor asupra neutofilelor
d) [x] proteinorahie usor crescuta
e) [ ] eritrocite modificate

244. Diagnosticul de laborator in infectia enterovirala

a) [x] izolarea virusului din secretul faringian
b) [x] izolarea virusului din materiile fecale
c) [x] aprecierea anticorpilor ant-ECHO, anti-Coxakie
d) [ ] izolarea virusului din sange
e) [ ] izolarea virusului din bila
245. Enterovirusii ECHO si Cocxacke sunt responsabili de sindroamele:
a) [x] herpangina
b) [x] meningita acuta limfocitară
c) [ ] meningita purulentă
d) [x] pleurodinie
e) [ ] pneumonie

246. Enumerati formele clinice din infectia enterovirala

a) [ ] hemoragica
b) [x] pleurodinia (mialgia epidemica)
c) [x] herpangina
d) [x] meningita seroasa
e) [ ] encefalita epidemica
247. Formele clinice ale infectiei enterovirale cu afectarea SNC:
a) [x] meningita
b) [x] meningoencefalita
c) [ ] cu sindrom oftalmoplegic
d) [ ] cu sindrom rinofarinngoneurologic
e) [x] paralitica (polimeliolitoformă)

248. In mialgia epidemică (mialgia epidemică) durerile violente sunt in muschii:

a) [x] toracici
b) [x] abdomenului
c) [ ] gastro-cnemieni
d) [ ] cervicali
e) [x] spinali

249. Indicati modificarile din LCR caracteristice pentru meningita enterovirala

a) [ ] depistarea agentului patogen prin coloratia Gram
b) [x] predominarea limfocitelor
c) [x] disociere celulo-proteica (citoza mai mare comparativ cu proteinorahia)
d) [x] citoza la nivel de 500 - 2000
e) [ ] glicorahie mult scazuta

250. Numiti sindroamele clinice ale infectiei enterovirale:

a) [x] pleurodinia
b) [ ] Guillan- Barre
c) [x] paralitic
d) [x] gura-maina-picior
e) [ ] toxiinfectios

251. Pleurodinia (mialgia epidemică,Boala Bornholm) este determinata de virusul :

a) [ ] varicelo-zosterian
b) [ ] citomegalic
c) [ ] gripal
d) [x] enteroviral
e) [ ] urlean

252. Sindromul ,,gura", ,,mana", ,,picior" este provocat de :

a) [ ] virusul Epstein Barr
b) [ ] virusul herpetic
c) [ ] virusul varicelo- zosteridian
d) [x] Echo, Coxsakie
e) [ ] HIV

253. Sindromul gura-maina-picior se caracterizeaza prin:

a) [x] febra 39-400C
b) [ ] febra moderata ( subfebril)
c) [ ] macule-papule pe tot corpul
d) [x] vezicule pe degetele mainilor si picioarelor
e) [x] vezicule pe mucoasa bucala.
254. Sunt forme clinice ale infectiei enterovirale:
a) [x] herpangina
b) [ ] angina eritematoasa
c) [x] mialgia epidemica (pleurodinie)
d) [ ] enterocolita
e) [x] meningita seroasa

255. Sursa de infectie in infectia enterovirala este:

a) [x] omul bolnav
b) [ ] rozatoarele
c) [ ] purtatorii cronici
d) [ ] ovinele
e) [ ] pasarile

256. Tratamentul etiologic in infectia enterovirala:

a) [x] nu este cunoscut
b) [ ] cu acyclovir
c) [ ] cu gancyclovir
d) [ ] cu interferon
e) [ ] cu ribaverina

257. O particularitate a LCR ce sugereaza infectia enterovirală:

a) [ ] plecocitoza depaseste 2 000 cl mm3
b) [x] plecocitoza neutrofila tranzitorie
c) [ ] glucozarahia mult scazută
d) [ ] proteinorahia mult crescută
e) [ ] pleocitoza neutrofila in crestere

Infecții eruptive

258. Eruptii cutanate scralatinoforme asociate cu amigdalita acuta, limfadenopatia, hepatosplenomegalia

si aparitia mononulearilor atipici in hemograma sunt caracteristice:
a) [x] mononucleozei infectioase
b) [ ] tifosului abdominal
c) [ ] borreliozei Lyme
d) [ ] pestei
e) [ ] rujeolei

259. Eruptia cu aparitia pe buze, conturul acestora sau în imediata lor vecinatate, sub forma unor vezicule
dureroase, pe fond eritematos, care se sparg si se acoperă cu cruste în cateva zile este caracteristica pentru:
a) [x] Herpes simplex
b) [ ] Leptospiroza
c) [ ] Infectia meningococica
d) [ ] Parotidita epidemica
 e) [ ] Hepatita virala acuta

260. Pentru care din infectiile enumerate este caracteristic eruptii punctiforme sau fin-papulare, difuz-confluente
asociat cu faringita, limba zmeurie, zone lineare de eritem mai intens (liniile Pastia-Grozoci):
a) [ ] Varicela
b) [ ] Rujeola
c) [x] Scarlatina
d) [ ] Rubeola
e) [ ] Tularemia

261. Pentru efectuarea diagnosticuluui diferential al maladiilor eruptive o importanta deosebita o prezinta:
a) [x] Distribuția si localizarea eriptiilor
b) [ ] Varsta pacientului
c) [x] Natura leziunii primare
d) [x] Modificarile secundare
e) [ ] Efectul preparatelor antiinflamatorii

262. Tratamentul etiotrop al pacientului cu infectia varicelo-zosteriana, recomandat in mai putin de 72 de

ore de la aparitia simptomelor include urmatoarele preparate:
a) [x] acyclovir (Zovirax)
b) [x] valacyclovir (Valtrex)
c) [x] famciclovir (Famvir)
d) [ ] corticosteroizii (Prednisone)
e) [ ] serul specific

Infecțiil paratifoide

263. Curbele termice in febra paratifoida A

a) [x] continua
b) [ ] normala
c) [x] remitenta
d) [ ] intermitenta
e) [x] septica sau hectica

264. Febra paratifoida B

a) [x] evolutia frusta, abortiva, relativ usoara si medie
b) [ ] formele generalizate sunt cele mai frecvente
c) [x] ingestia de germeni agresori determina gastroenterocolita acuta
d) [ ] nu se deosebeste de febra tifoida
e) [x] mai rar forme septice cu meningita purulenta, septicopiemie, leziuni hepatice
265. Manifestari clinice principale in febra paratifoida A
a) [x] febra inalta treptat aparuta
b) [x] semne de intoxicare generala
c) [x] marirea ficatului si a splinei
d) [ ] semne meningiene pozitive
e) [ ] afectarea rinichilor
266. Schimbarile caracteristice febrei paratifoide B
a) [x] intoxicatie generalizata ( febra,cefalee, paliditate)
b) [ ] greata, voma, semne meningiene pozitive
c) [ ] eruptie la 10-a zi a maladiei
d) [x] scaunul la bolnav lichid din primele zile ale maladiei
e) [x] eruptia apare la 7-8 zi a maladiei

267. Sursa de infectie in paratifoidă A

a) [ ] cainii
b) [ ] caprinele
c) [ ] bovinele
d) [ ] rozatoarele
e) [x] omul bolnav

Leptospiroza

268. Afectarea caror organe si sisteme are loc in leptospiroza

a) [x] ficatul si splina
b) [x] meningele
c) [x] muschii gastrocnemieni
d) [ ] amigdalele
e) [ ] tractul gastrointestinal

269. Afectarea sistemelor in leptospiroza

a) [ ] respirator
b) [ ] gastrointestinal
c) [x] urinar
d) [x] cardiovascular
e) [x] hepatic

270. Afirmatie incorectă pentru leptospiroza

a) [ ] debutul acut cu febra 38- 39 0
b) [ ] cauza icterului este afectarea ficatului si hemoliza sangelui
c) [x] in perioada de stare are loc leucopenia
d) [ ] dupa structura antigenica se deosebesc 22 serogrupuri si aproape 200 serotipuri
e) [ ] leptospiroza este o zoonoză

271. Complicatiile aparute in leptospiroza

a) [x] conjunctivita
b) [ ] irita, uveita, sclereita
c) [x] iridociclita, opacitatea corpului vitros
d) [x] infectii asociate ( pneumonii, otite, stomatite, anemia )
e) [ ] abcedarea articulatiilor

272. Diagnosticul diferential al meningitei leptospirotice

a) [x] meningita enterovirala
b) [ ] meningita tuberculozica
c) [ ] meningita meningococica
 d) [x] meningita pneumococica
e) [x] meningita urliană

273. Enumerati afirmatiile corecte referitoare la leptospiroza:

a) [ ] este o antroponoza
b) [x] debut acut cu febra 38-39
c) [ ] normalizarea temperaturii este intotdeauna un indice al insanatosirii
d) [x] cauza principala de deces este insuficienta renala cu sindrom hemoragic
e) [x] nivelul transaminazelor este moderat crescuta

274. Este caracteristic pentru leptospiroza:

a) [ ] prurit cutanat
b) [x] hepatomegalie
c) [ ] diaree profuza
d) [ ] dureri abdominale incingatoare
e) [ ] poliutie din primele zile de boala
275. Evolutiile caracteristice leptospirozei
a) [x] cu insanatosire
b) [ ] cu sechele din partea ficatului si rinichilor
c) [ ] cu evolutie in meningoencefalita
d) [x] cu sfarsit letal
e) [x] insuficienta renala cu oligo- si anurie

276. In leptospiroza eruptiile specifice pot aparea in:

a) [ ] 1 zi de boala
b) [x] 3-6 zi de boala
c) [ ] 8-10 zi de boala
d) [ ] 11-13 zi de boala
e) [ ] 14-20 zi de boala

277. Indicati manifestarile caracteristice pentu leptospiroza

a) [ ] sindrom hemoragic pronuntat in debutul bolii
b) [ ] pneumonia interstitiala rapid evolutiva
c) [x] insuficienta renala cu instalarea perioadelor de oligurie, anurie, poliurie
d) [x] mialgii pronuntate ale muschilor gastrocnemieni
e) [x] leucocitoza cu neutofiloza si deviere spre stanga

278. Indicati manifestarile caracteristice pentru leptospiroza

a) [x] nivel crescut al creatininei si ureei sangvine
b) [ ] majorarea AlAt de mai mult de 20 ori
c) [ ] micsorarea indicelui protrombinic pana la 40-50%
d) [x] bilirubinemie preponderent pe contul fractiei conjugate
e) [x] proteinurie, cilindrurie єi eritrociturie
279. Pentru leptospiroză este característica:
a) [ ] anemia pernicioasă
b) [ ] anemia hemolitică
c) [ ] anemia postprandială
d) [x] anemie progresivă posthemoragică
 e) [ ] leucopenia cu neutrofilie și VSH crescut

280. Pentru leptospiroza sunt caracteristice urmatoarele semne clinice:

a) [ ] febra pe parcursul a 3 saptamani
b) [x] sindrom hemoragic
c) [x] oligo-anurie
d) [x] hepatosplenomegalie
e) [ ] angina ulcero-necrotica

281. Semnele clinice incipiente caracteristice leptospirozei sunt

a) [x] conjunctivita, hemoragii congenctivale
b) [x] febra 38- 39 0
c) [x] sindrom meningian
d) [ ] sindrom nefrotic
e) [ ] dureri musculare gastrocnemiene

282. Sursa de infectie in leptospiroza sunt

a) [x] șobolanii
b) [ ] păsările
c) [ ] aricii
d) [x] câinii
e) [x] nutriile

Meningita.

283. Meningita cu LCR clar și citoza cu limfocite mai mult 50% este caracteristică în urmatrele infectii bacteriene:
???

284. Meningita cu LCR hemoragic este :

a) [ ] meningococica
b) [x] in antrax
c) [ ] enterovirala
d) [ ] pneumococica
e) [ ] tuberculoasa

285. Cele 3 semne subiective, resimtite cel mai frecvent de catre pcient in caz de meningita, sunt:
???

286. Meningococcemia se poate confirma prin:

a) [x] bacterioscopia picaturii groase
b) [x] bacterioscopia din elementul eruptiv
c) [x] insamantarea a 5ml sange in 50 ml de bulion-ser
d) [ ] insamantarea 5 ml sange in 50 ml bulion de zahar
e) [ ] insamantarea 10 ml sange in 100 ml bulion de bila
287. Particularitatile meningitei la vîrstnici:
????

288. Tratamentul empiric al adulților în caz de meningită de etiologe neprecizată, cu LCR purulent:

289. Tratamentul specific în cazul meningitei cu herpes simplex virus se va face cu:

290. Tratamentul specific în cazul meningitei gripale se vaface cu:

291. Triada clsică în edemul cerebral:

292. Alegeti metodele specifice pentru confirmarea diagnosticului de infectie meningococica:

a) [ ] biologica
b) [x] bacterioscopia picaturii groase
c) [x] bacterioscopia LCR
d) [x] bacteriologia LCR
e) [ ] urocultura
293. Cauzele cele mai frecvente ale deceselor in infectia meningococica sunt:
a) [ ] meningita purulenta prealabil tratata
b) [x] meningita cu ependimatita
c) [x] edem cerebral acut
d) [x] socul toxicoinfectios
e) [ ] pneumonia meningococica

294. Datele clinice in meningita meningococica:

a) [x] febra 38-390
b) [x] semnele meningiene pronuntate
c) [ ] erupții hemoragice
d) [x] hiperestezia, hiperacuzia
e) [ ] dureri musculare

295. Eruptiile in meningococcemie se caracterizeaza prin:

a) [x] apar in 1-2 zi de boala
b) [ ] apar la 3-4 zi de boala
c) [x] hemoragice de la petesii la echimoze
d) [x] hemoragice cu necroze
e) [ ] eruptia prefera fata

296. Formele generalizate ale infectiei meningococice sunt:

a) [ ] nazofaringita
b) [x] meningita
c) [x] meningococcemia
 d) [x] meningoencefalita
e) [ ] artrita meningococica

297. Formele rare ale infectiei meningococice sunt :

a) [ ] hepatita
b) [x] artrita
c) [x] endocardita
d) [ ] rinofaringoconjunctivita
e) [x] iridociclita

298. In ce cazuri este contraindicata punctia lombara:

a) [x] in stare de soc
b) [ ] la nounascuti
c) [ ] la varstnici
d) [x] in edem cerebral
e) [x] la suspectarea unui proces de volum a SNC

299. Indicati afirmatiile corecte referitoare la meningite:

a) [x] cele mai frecvente meningite virale sunt produse de enterovirusuri
b) [x] cele mai frecvente meningite bacteriene sunt produse de meningococc, pneumococc si haemophylus
influenzae
c) [ ] meningitele in majoritatea cazurilor evolueaza in epidemii extinse
d) [x] germenii supravietuesc in spatiul subarahnoidian datorita nivelului scazut de complement, imunoglobuline si
opsonizarii scazute a leucocitelor
e) [ ] sindromul encefalic este intotdeauna prezent in meningitele seroase

300. Indicați cocobacilii gram-poztivi ce cauzează meningita cu LCR purulent la copiii sub 5 ani:

301. Investigații recomandate înaintea puncției cerebrospinale la prezența semnelor de focar:

302. LCR hipertensiv clar se poate constata in meningitele:

a) [ ] stafilococica
b) [x] enterovirala
c) [x] urleana
d) [x] leptospirozica
e) [ ] Neiseria meningitidis

303. LCR in meningita carbunoasa are caracter:

a) [ ] seros
b) [ ] purulent
c) [x] hemoragic
d) [ ] plcecitoza neutrofilica
e) [ ] proteinorahia mult crescuta
304. Manifestarile clinice in meningococemie sunt :
a) [x] febra remitenta din prima zi
b) [ ] eruptii rozeolice din a 5 zi
c) [x] eruptii hemoragice din prima zi
 d) [ ] semne meningiene pozitive
e) [x] sindrom de intoxicatie

305. Mediul selectiv pentru cultivarea meningococului este :

a) [ ] bulion peptonat
b) [x] bulion-ser
c) [ ] bulion de bila
d) [ ] mediu de culturi celulare vii

306. Meningita meningococica poate fi confirmata prin

a) [x] pleocitoza neutrofila mai mult de 12 000 cel∕ mm3
b) [ ] pleocitoza limfocitara
c) [ ] pleocitoza mixta ( 30% neutrofile, 70% limfocite)
d) [x] depistarea diplococilor gram-negativi în LCR
e) [x] licvorucultura pozitiva cu Neiseria meningitidis

307. Meningita se confirma prin semnele :

a) [ ] Pastia
b) [x] Kerning
c) [ ] Padalca
d) [x] redoarea de ceafa
e) [x] Brudzinski

308. Meningita seroasa este provocata de :

a) [ ] Neiseria
b) [ ] Stafilococ
c) [ ] Pneumococ
d) [x] Mycobacterium tuberculosis
e) [ ] Haemophilus influensae

309. Metoda de baza pentru confirmarea diagnosticului de meningita :

a) [ ] ultrasonografia
b) [ ] EEG
c) [ ] tomografia compiuterizata
d) [ ] radiografia
e) [x] punctia lombara

310. Metoda rapida pentru confirmarea meningitei meningococice este :

a) [x] bacterioscopica
b) [ ] bacteriologica
c) [ ] biologica
d) [ ] serologica
e) [ ] alergica

311. Numiti formele rare ale infectiei meningococice

a) [x] endocardita meningococica
b) [ ] limfadenita meningococica
c) [x] artrita meningococica
 d) [x] iridociclita meningococica
e) [ ] rinofaringita meningococica

312. Pentru confirmarea meningitei meningococice se pot utiliza metodele :

a) [ ] biologice
b) [x] bacterioscopice
c) [x] bacteriolologice
d) [ ] alergice
e) [x] serologice

313. Pentru meningita meningococica in LCR este caracteristica pleocitoza :

a) [ ] imfocitara, 10 000 in mcl
b) [ ] limfocitara, 500 in mcl
c) [ ] limfocitara, 1000 in mcl
d) [ ] mixta (70% limfocite, 30% neutrofile), 200 in mcl
e) [x] neutrofilica, 10 000 in mcl

314. Pentru meningita meningococica sunt caracteristice :

a) [x] febra remitenta
b) [x] voma tip central
c) [ ] eruptii hemoragice
d) [x] semne meningiene pozitive
e) [ ] nazofaringita

315. Sechele grave dupa meningita meningococica pot fi:

a) [x] piocefalie
b) [x] hidrocefalie
c) [x] pareze ale nervilor cranieni
d) [ ] paralezia flasca
e) [ ] insuficienta cardiovasculara

316. Semnele caracteristice pentru meningita meningococica sunt :

a) [x] febra remitenta
b) [x] cefalea difuza violenta
c) [ ] debut subacut
d) [x] LCR cu pleocitoza neutrofilica
e) [ ] paralizie / pareza de nervi cranieni din primele zile de boala

317. Semnele clinice ale formei fulminante de meningococemie (sindromul Waterhouse-Friderichen) sunt :
a) [x] debut violent
b) [ ] icter progresiv
c) [ ] encefalomielita
d) [x] hipotensiune
e) [x] hemoragii extinse
318. Semnul de prognostic nefavorabil in meningococcemie:
a) [x] extinderea eruptiilor hemoragice pe trunchi, membre superioare, fata
b) [ ] artrita meningococică
c) [ ] pneumonie meningococica
d) [ ] febra 39-400
e) [ ] iridocicltita meningococică

319. Sindromul meningian in infectia meningococica se exprima prin:

a) [x] pozitia bolnavului in ,,cocos de pusca"
b) [x] semnul Kernig
c) [x] Brudzinski superior
d) [ ] Semnul Govorov
e) [ ] Semnul Padalc

320. Triada clasică în edemul cerebral:

Mononucleoza infecțioasă

321. Amigdalitele in mononucleoza infectioasa pot fi:

a) [x] pseudomembranara
b) [x] lacunara
c) [x] foliculara
d) [ ] hemoragica
e) [ ] angina bubonica

322. Caracterizati ganglionii limfatici din mononucleoza infectioasa :

a) [ ] se maresc cu precadere cei supraclaviculari si axilari
b) [x] nu supureaza
c) [ ] este cu precadere o limfadenopatie unilaterala
d) [x] sunt putin sensibili la palpare
e) [x] nu adereaza intre ei

323. Identificati afirmatiile corecte din mononucleoza infectioasa :

a) [ ] leucoplachia paroasa a limbii apare in majoritatea cazurilor
b) [x] tabloul hematologic evidentiaza o leucocitoza cu neutropenie relativa
c) [ ] hepatita mononucleozica are un procent ridicat de cronicizare
d) [x] angina apare in 80% din cazuri
e) [x] tabloul hematologic evidentiaza limfocite atipice
324. In mononucleoza infectioasa se poate remarca:
a) [x] hiperbilirubinemia pe contul fractiei conjugate
b) [x] hipertransaminazemia
c) [ ] hipergamaglobulinemia
d) [ ] hiperbilirubinemia pe contul fractiei libere
e) [x] hiperaldolazemia

325. Pentru mononucleoza infectioasa este caracteristica afectarea sistemului

a) [x] reticuloendotelial
b) [ ] cardiovascular
c) [ ] sistemul nervos central
d) [ ] urogenital
e) [ ] tegumentar

326. Semnul clinic cel mai caracteristic pentru mononucleoza infectioasa :

a) [ ] edemul palpebral
b) [x] limfadenopatia cervicala
c) [ ] insuficienta renala
d) [ ] eruptia rubeoliforma
e) [ ] hematuria

327. Tratamentul mononucleozei infectioase severe include :

a) [x] repaos la pat
b) [ ] spasmolitice
c) [x] igiena riguroasa a cavitatii bucale
d) [x] corticosteroizi in cazurile severe
e) [ ] administrarea de ser specific

328. Unul din semnele cardinale ale mononucleozei infectioase este :

a) [x] angina
b) [ ] artrita
c) [ ] encefalita
d) [ ] nefrita
e) [ ] orhita

329. Anticorpii specifici in mononucleoza infectioasa sunt:

a) [x] Anticorpii IgM față de antigenul capsidic (IgM - VCA)
b) [x] Anticorpii IgG față de antigenul capsidic (IgG - VCA)
c) [x] antinucleari
d) [ ] anticorpi heterofili
e) [ ] antimembranari
330. In mononucleoza apar primii anticorpii:
a) [x] Anticorpii IgM față de antigenul capsidic (IgM - VCA)
b) [ ] Antinucleari
c) [ ] Anticorpi heterofili
d) [ ] Anticorpi fata de antigenul precoce
e) [ ] Anti HBcor IgM

331. In mononucleoza infectioasa se inregistreaza

a) [ ] leucopenie, neutropenie
b) [ ] leucopenie limfocitara
c) [x] limfomonocitoza
d) [x] leucocitoza, limfocitoza
e) [x] leucocitoza cu neutropenie

332. In tratamentul mononucleozei infectioase este contraindicat:

a) [ ] cefatoxima
b) [ ] ceftriaxona
c) [x] ampicilina
d) [ ] paracetamolul
e) [ ] suprastina

333. Numiti infectiile cu poliadenopatie generalizata frecventa

a) [ ] Infectia meningococica
b) [x] Mononucleoza infectioasa
c) [x] toxoplasmoza
d) [x] infectia HIV
e) [ ] herpes Zoster

334. Pentru mononucleoza infectioasa este caracteristică hipertrofia ganglionilor limfatici:

a) [x] cervicali anteriori
b) [x] cervicali posteriori
c) [x] occipitali
d) [ ] mezenteriali
e) [ ] paratrahiali

335. Sindromul mononucleozic poate fi constatat in infectiile :

a) [x] HIV
b) [x] Toxoplasmoza
c) [ ] Enterovirala
d) [x] Citomegalica
e) [ ] Herpetica
 Pesta

336. Forma clinica a pestei este :

a) [ ] icterica
b) [x] bubonica
c) [ ] hepatica
d) [ ] cerebrala
e) [ ] oculo-bubonica

337. Formele clinice ale pestei sunt :

a) [ ] nefrotica
b) [x] cutanata
c) [x] pulmonara primara
d) [x] pulmonara secundara
e) [ ] icterica

338. Vectorul principal de transmitere a pestei

a) [ ] tantari
b) [ ] taunii
c) [x] puricii
d) [ ] paduchii
e) [ ] flebotom

Pseudotuberculoza.

339. Semnele caracteristice pentru pseudotuberculoza sunt :

a) [x] febra 38-39
b) [ ] disfagie
c) [x] eruptii polimorfe
d) [x] hepatomegalie
e) [ ] sindrom hemoliticouremic

Rabia

340. In tabloul clinic al rabiei distingem stadiile :

a) [x] de excitare
b) [ ] de convalescenta
c) [x] prodromala
d) [x] paralitica
e) [ ] icterica

341. Contraindicatii catre administrarea profilactica a vaccinului si imunoglobulinei antirabice sunt:

a) [x] boli infectioase acute
b) [ ] perioada de timp de pste 5 zile de la momentul muscaturii
c) [x] reacttii alergice sistemice, cum ar fi edemul Quinke
 d) [ ] varsta
e) [x] sarcina

342. Pentru debutul bolii in rabie cel mai caracteristic semn este:
a) [ ] cefalea
b) [x] senzatia de parestezie la locul de inoculare a virusului
c) [ ] agitatia psihomotorie
d) [ ] febra
e) [ ] anorexia

343. Rabia se manifesta prin

a) [x] perioade alternante de comportament normal si comportament bizar sau neobisnuit (anxietate, halucinatii, delir)
b) [ ] soc toxic
c) [x] frica de apa (hidrofobie) sau frica de aer (aerofobie)
d) [x] spasme musculare la nivelul muschilor fetei, gatului sau diafragmului, urmate de convulsii
e) [ ] semen avansate de deshidratare

344. Schema imunizarii curative-profilactice cu vaccin si imunoglobulina antirabica se initiaza in

dependenta de:
a) [ ] varsta pacientului
b) [x] caracterul contactului
c) [x] starea animalului la momentul muscaturii
d) [ ] zona geografica unde a luat loc incidentul
e) [x] datele despre animal dupa 10 zile de supraveghere

Salmoneloza

345. Analiza generala a sangelui in salmoneloza se caracterizeaza prin :

a) [ ] scaderea nivelului de eritrocite si Hb
b) [ ] limfomonocitoza
c) [x] leucocitoza
d) [x] deviere spre stanga a formulei leucocitare
e) [x] neutrofiloza

346. Cel mai frecvent inregistrata forma de salmoneloza este:

a) [ ] starea de purtator
b) [x] gastrointestinala
c) [ ] tifoida
d) [ ] septicopiemica
e) [ ] recidivanta

347. Enumerati afirmatiile corecte referitoare la salmoneloza:

a) [x] rezervorul principal al infectiei este, in cea mai mare parte, extrauman
b) [x] forma generalizata a salmonelozei poate realiza doua variante evolutive
c) [ ] pentru tratamentul formelor generalizate ne putem limita la Sol. poliionice perorale
d) [x] un semn permanent in formele localizate este durerea abdominala
e) [ ] un semn permanent in formele tipice de salmoneloza sunt tenezmele si chemarile false
348. Forma gastrointestinala a salmonelozei are urmatoarele variante :
a) [x] gastrica
b) [x] gastroenterica
c) [x] gastroenterocolitica
d) [ ] colitica
e) [ ] rectosigmoidiana

349. În ultimii ani tot mai evidentă este creşterea îmbolnăvirii prin Salmonela:
a) [ ] S. typhimurium
b) [x] S. enteritidis
c) [ ] S. раnаmа
d) [ ] S. infantis
e) [ ] S. Newport

350. Pentru forma gastro-intestinala a salmonelozei metoda principala de tratament este :

a) [ ] terapia cu glucocorticosteroizi
b) [x] terapia patogenetica
c) [ ] terapia antimotilica
d) [ ] terapia desensibilizanta
e) [ ] antiparazitara

351. Pentru varianta septică forma generalizata a salmoneleozei sunt caracteristice:

a) [x] evoluţia cea mai gravă
b) [x] curba termică neregulată
c) [ ] curba termică regulată
d) [ ] halucinațiile fobice
e) [x] focare septice secundare se pot forma în diferite organe

352. Pentru varianta tifoidă a formei generalizate sunt caracteristice:

a) [ ] insuficiența renală
b) [x] peste 1-2 zile de la debut dereglările intestinale iau sfârşit
c) [x] semnele de impregnare infecţioasă sunt în creştere
d) [x] către sfîrşitul primei săptămîni de boală apare hepatosplenomegalia
e) [ ] șocul hipovolemic

353. Pentru varianta tifoidă a formei generalizate sunt caracteristice:

a) [ ] insuficiența renală
b) [ ] peste 4-5 zile de la debut dereglările intestinale continuă
c) [x] semnele de impregnare infecţioasă sunt în creştere
d) [x] Către sfîrşitul primei săptămîni de boală apare hepatosplenomegalia
e) [x] Din ziua a 6-a, a 7-a apare exantem rozeolos, preponderent pe abdomen
354. Perioada de incubare in salmoneloza la infectarea pe cale alimentară este de :
a) [ ] 1-3 ore
b) [ ] 3 - 6 ore
c) [x] 6 ore - 3 zile
d) [ ] 1 - 7 zile
e) [ ] pina la 182 zile

355. S.enteritidis se transmite preponderent prin intermediul:

a) [ ] apei
b) [ ] contactului direct
c) [ ] contactului indirect
d) [x] cărnii de pasăre şi a ouălor
e) [ ] aerosolului

356. Scaune apoase, verzui, fetide, nesangvinolente sunt caracteristice in urmatoarea forma clinica a
salmonelozei :
a) [ ] gastritica
b) [x] gastroenteritica
c) [ ] gastroenterocolitica
d) [ ] enterocolitica
e) [ ] tifoida

357. Starile de eliminare bacilara in salmoneloza pot fi :

a) [x] acuta
b) [x] cronica
c) [x] tranzitorie
d) [ ] postinfectioasa
e) [ ] convalescenta

358. Variantele clinice in forma intestinala a salmonelozei sunt :

a) [x] gastroenteritica
b) [ ] colitica
c) [ ] septicemica
d) [x] gastrica
e) [x] gastroenterocolitica
 Sepsis

359. In septicemii:
a) [ ] perioada de incubatie un este dependenta de starea sistemului imán si agresivitatea agentul patogen;
b) [x] la adult in cazurile grave se instaleaza sindromul de detresa respiratorie ;
c) [x] are loc deprimarea functiei cardiace cu aparitia hipotensiunei;
d) [ ] afectarea hepatica nu se manifesta prin cresterea transaminazelor serice;
e) [x] sepsisul poate conduce la complicatii renale;

360. In tratamentul pacientilor cu septicemii se vor intreprinde urmatoarele masuri:

a) [x] reechilibrarea hemodinamica si asigurarea suportului ventilador in cazurile grave;
b) [x] pana la aflarea rezultatelor bacteriologice, se va incepe o terapie antimicrobiana empirica;
c) [x] tratamentul tulburărilor de coagulare;
d) [ ] administarea de seruri specifice;
e) [ ] recursul obligatoriu la tratament antiviral;

361. Pentru septicemie sunt corecte urmatoarele afirmatii:

a) [x] este o stare infectioasг generalizata, cauzata de diseminarea unui germene patogen
b) [ ] septicemia apare mai des la persoanele, care au un status imun integru, pentru ca acestea nu limiteaza infectia
in stadiul de focar primar
c) [x] diagnosticul consta in punerea in evidenta, prin hemocultura, a prezentei microbului in sange;
d) [ ] o hemocultura negativa exclude diagnosticul de septicemie;
e) [x] este absolut necesara combaterea rapida si eficienta a sepsisului aflat in etapa de debut

362. Simptomele si semnele caracteristice in sepsis sunt:

a) [x] febra ridicata, intermitenta, corespunzand descarcarilor infectioase sau in platou;
b) [ ] afebrilitatea, cel mai adesea, la persoanele tinere;
c) [ ] la pacientii cu septicemie un este caracteristica implicarea poliorganica;
d) [x] starea de confuzie si dezorientarea in cazuri extrem de grave;
e) [x] sugestive pentru septicemie pot fi emboliile septice cutanate cu aspect hemoragic, care se afla diseminate pe
trunchi sau la nivelul membrelor;

SIRS.

363. Criteriile sindromului de răspuns inflamator sistemic (SRIS) sunt:

a) [ ] temperatura subfebrilă;
b) [x] tahicardie;
c) [x] tahipnee;
d) [x] leucocitoza;
e) [ ] trebuie să reunească doar unul din criteriile prezentate;
 Șocul hipovolemic

364. In socul hipovolemic este adevarat :

a) [x] este o insuficienta circulatorie acuta, consecutiva unei diminuari rapide a volumului sangvin circulant;
b) [ ] febra este indicatorul severitatii;
c) [x] presiunea sistolică scade sub 90 mm Hg sau chiar mai mult;
d) [x] ritmul cardiac depaseste cu mult 100 pe minut;
e) [ ] are loc in majoritatea cazurilor de toxiinfectii alimentare;

365. Socul hipovolemic se manifesta prin:

a) [x] sete, agitatie sau somnolenta;
b) [x] paloarea pronuntata a extremitatilor;
c) [ ] majorarea importanta a presiunii arteriale
d) [ ] normalitatea ritmului cardiac;
e) [x] printr-o micsorare a volumului urinei si dezvoltarea insuficientei renale;

366. Socul hipovolemic impune:

a) [x] tratament aplicat precoce prin izolare si spitalizare de urgenta;
b) [x] aplicarea perfuziilor intravenoase pentru a compensa pierderile lichidiene si a restabili o presiune arteriala
eficace;
c) [x] prevenirea hipopotasemiei;
d) [ ] initierea tratamentului prin administrarea de adrenalina;
e) [ ] traheoctomia de urgenţă;

Tetanos.

367. Alegeti fractiile exotoxinei produse de Clostridium tetani:

a) [x] Tetanospasmina
b) [ ] Factorul letal
c) [x] Hemolizina
d) [ ] Factorul protector
e) [x] O fractiune cu masa moleculara mica

368. Conform clasificarii epidemiologice deosebim tetanosul:

a) [ ] Facial
b) [x] Traumatic
c) [x] Postcongestional
d) [ ] Poststreptococic
e) [x] Aparut pe fondul unor procese inflamatoare

369. Contractiile musculare paroxistice din tetanos pot fi induse de:

a) [x] Atingerea tegumentelor
b) [ ] Incalcari ale dietei
c) [x] Lumina
d) [x] Zgomot
 e) [ ] Intuneric

370. Cu scop curativ serul antitetanic se administreaza in doza :

a) [ ] 3.000 UI
b) [x] 100.000 - 150.000 UI
c) [ ] 20.000 -25.000 UI
d) [ ] 30.000 - 50.000 UI
e) [ ] 50.000 - 75.000 UI

371. Formele clinice in tetanos sunt :

a) [x] generalizata
b) [x] locala
c) [ ] viscerala
d) [ ] articulara
e) [x] faciala Roze

372. In calitate de criterii de gravitate in tetanos sunt folosite :

a) [ ] supuratia plagii
b) [ ] dimensiunile plagii
c) [x] durata acceselor convulsive
d) [x] frecventa acceselor convulsive
e) [x] prezenta dereglarilor respiratorii si cardio-vasculare

373. In caz de tetanos:

a) [ ] Poate fi hepatosplenomegalie
b) [ ] Ficatul mărit, splina nu
c) [x] Ficatul si splina nu sunt mărite
d) [ ] Splenomegalia este mai pronuntata decât hepatomegalia
e) [ ] Hepatomegalia este mai pronuntata decât splenomegalia

374. In tetanos se pot dezvolta urmatoarele complicatii :

a) [x] asfixia
b) [x] pneumonia
c) [x] miocardita
d) [ ] peritonita
e) [ ] encefalita microbiana

375. Particularitatea morfologica a Clostridium tetani:

a) [ ] Capetele retezate
b) [ ] Nu formeaza capsule si spori
c) [x] Aspect de racheta
d) [ ] Nucleul in forma de haltera
e) [ ] Forma cocica

376. Semnele caracteristice tetanosului sunt :

a) [x] trism
b) [ ] tenezme
c) [x] disfagia
d) [x] râs sardonic
e) [ ] vome
377. Sporii de Clostridium tetani rezista in sol:
a) [ ] Saptamini
b) [x] Ani
c) [ ] Zile
d) [ ] Luni
e) [ ] Ore

378. Tabloul clinic al tetanosului se caracrerizeaza prin:

a) [x] Hipertonus muscular
b) [ ] Hepatosplenomegalie
c) [x] Lipsa hepatosplenomegaliei
d) [ ] Atonie musculară
e) [x] Simptomele Kerning si Lassegue pozitive

379. Tetanospasmina difuzeaza in organism:

a) [x] Pe calea fibrelor nervoase
b) [x] Pe calea sanguina
c) [ ] De la nivelul sistemului nervos central
d) [ ] Pe cale respiratorie
e) [x] De la poarta de intrare

380. Tetanosul debuteaza cu :

a) [ ] semne catarale
b) [ ] limfadenopatie regionala
c) [ ] semne de intoxicatie generala
d) [x] tremor fibrilar in muschii adiacenti plagii
e) [ ] febra 40 C

381. Tetanosul debuteaza cu :

a) [ ] semne catarale
b) [ ] semne dispeptice
c) [ ] semne de intoxicatie generala
d) [x] tremor fibrilar in muschii adiacenti plagii
e) [ ] opistotonus

382. Tetanosul este defenit ca:

a) [x] O boala infectioasa
b) [ ] O parazitoza
c) [ ] Provocata de un bacil Gram negativ
d) [x] Boala este data de efectul neurogen al exotoxinei
e) [x] Toxina blocheaza functia neuronilor intercalari

383. Toxina tetanica actioneaza la nivelul :

a) [ ] plagii
b) [x] neuronilor motori intercalari
c) [ ] ganglionilor limfatici regionali
d) [ ] neuronilor senzitivi
 e) [ ] cerebelului

384. Urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru tetanus:

a) [ ] Evolutie usoara
b) [x] Trismus
c) [ ] Aerofobie
d) [x] Contractura tonica a musculaturii scheletice
e) [x] Contractiile musculare paroxistice

Toxicoinfecții

385. Boala diareică acută se defineşte ca:

a) [ ] o stare caracterizată prin depăşirea a 1 scaun neoformate pe zi în cantităţi de mai mult de 300 gr.pe zi cu o
durată de mai puţin de 14 zile
b) [ ] o stare caracterizată prin depăşirea a 2 scaune neoformate pe zi în cantităţi de mai mult de 300 gr.pe zi cu o
durată de mai puţin de 14 zile.
c) [x] o stare caracterizată prin depăşirea a 3 scaune neoformate pe zi în cantităţi de mai mult de 300 gr.pe zi cu o
durată de mai puţin de 14 zile
d) [ ] o stare caracterizată prin depăşirea a 3 scaune neoformate pe zi în cantităţi de mai mult de 300 gr.pe zi cu o
durată de mai puţin de 7 zile
e) [ ] o stare caracterizată prin depăşirea a 4 scaune neoformate pe zi în cantităţi de mai mult de 300 gr.pe zi cu o
durată de mai puţin de 10 zile

386. Caracteristicile în tabloul clinic al botulismului sunt:

a) [ ] febra
b) [x] păstrarea stării de conştienţă a pacientului
c) [x] absenţa febrei
d) [ ] paraliziile asimetrice
e) [x] progresia paraliziilor (în suprafaţă şi intensitate)
387. Cel mai frecvent tenesmele se atestă în
a) [ ] salmoneloză
b) [ ] toxiinfecție alimentară cu stafilococcus aureus
c) [ ] esherichioza enterotoxigenă
d) [x] shigelloză
e) [ ] infecția enterovirală

388. Complicatia cea mai frecventa in toxiinfectiile alimentare este :

a) [x] socul toxi-infectios
b) [ ] socul anafilactic
c) [ ] edemul cerebral
d) [ ] glomerulonefrita
e) [ ] peritonita
389. De cele mai multe ori botulismul debutează cu:
a) [ ] febră
b) [ ] hidrofobie
c) [x] greaţă
d) [ ] cefalee
e) [ ] artralgii

390. De cele mai multe ori botulismul debutează cu:

a) [ ] diplopie
b) [ ] midriază
c) [ ] febră
d) [x] cîteva scaune semilichide
e) [ ] disfagie

391. De cele mai multe ori botulismul debutează cu:

a) [ ] febră
b) [ ] hidrofobie
c) [x] greaţă
d) [x] posibil câteva scaune lichide-semilichide
e) [x] dureri abdominale usare

392. Eclozarea sporilor botulinici cu apariţia formelor vegetative şi elaborarea ulterioară a toxinei în
aliment:
a) [ ] schimbă culoarea produsului
b) [ ] schimbă mirosul produsului
c) [ ] schimbă gustul produsului
d) [ ] puțin modifică calităţile organoleptice ale preparatului
e) [x] nu modifică în nici un fel calităţile organoleptice ale preparatului

393. Enumărați complicaţia secundară leziunii intestinale cronice în shigelloză:

a) [ ] șocul toxic-infecțios
b) [x] sindrom de malabsorbţie pînă la cașexie
c) [ ] șocul hipovolemic
d) [ ] ciroza hepatică
e) [ ] encefalopatia

394. Enumerați complicaţiile la distanţă după vindecarea apparenta în shigelloză:;;

a) [x] colite cronice
b) [ ] hepatita
c) [ ] insuficiența renală
d) [x] artrita reactivă prin mecanism imunologic
e) [x] dispepsii rebele

395. Formele botulismului sunt:

a) [ ] botulismul cefalic
b) [x] botulismul respirator
c) [x] botulismul ca toxiinfecţie alimentară
d) [x] botulismul lezional
 e) [ ] botulismul oftalmoplegic

396. Formele botulismului sunt:

a) [ ] botulismul localizat
b) [x] accidental/chirurgical
c) [x] botulismul respirator
d) [ ] forma cutanată
e) [x] botulismul intestinal

397. Formele botulismului sunt:

a) [x] botulismul ca toxiinfecţie alimentară
b) [x] botulismul infantil
c) [x] botulismul intestinal
d) [ ] botulismul generalizat
e) [ ] botulismul localizat

398. In socul hipovolemic compensat:

a) [x] poate avea o finalitate fericită chiar și fără intervenție terapeutică
b) [ ] poate avea o finalitate fericită doar in cazul unei intervenții terapeutice
c) [x] este însoţit de scăderea TA
d) [x] este însoţit de scaderea diurezei
e) [ ] este însoțit de scăderea ritmului cardiac
399. In socul hipovolemic progresiv:
a) [ ] poate avea o finalitate fericită chiar și fără intervenție terapeutică
b) [x] apare la câteva zeci de minute de la tulburările inițiale cauzatoare
c) [x] apare la câteva ore de la tulburările inițiale cauzatoare
d) [x] este însoșit de scăderean ritmului cardiac
e) [ ] este însoșit de creșterea ritmului cardiac

400. Indicati cea mai frecventă cauză a toxiinfectiilor alimentare .

a) [ ] helminti
b) [ ] amibe
c) [x] bacterii conditionat patogene
d) [ ] chlamidii
e) [ ] rickettsii

401. Marcați afirmațiile corecte:

a) [ ] toxina botulinică A este cea mai puternică, cu răspîndire predominantă pe continentul european
b) [x] toxina botulinică A este cea mai puternică, cu răspîndire predominantă pe continentul american
c) [x] toxina botulinică B este mai puţin toxică, întâlnită mai frecvent în Europa
d) [x] toxina botulinică E este cea mai puţin toxică, întâlnită după ingestie de peşte
e) [ ] toxina botulinică E este cea mai toxică, întâlnită după ingestie de ciuperci

402. Mecanismul patogenetic al toxiinfecției alimentare bacetriene de tip infecţios poate fi:
a) [x] neinflamator
b) [ ] neurotoxic
c) [ ] infecțios-alergic
d) [x] inflamator
e) [x] bacteriemic
403. Mecanismul patogenetic al toxiinfecției alimentare bacetriene de tip toxic poate fi:
a) [ ] neinflamator
b) [x] prin producere de neurotoxine
c) [x] prin producere de citotoxine
d) [ ] inflamator
e) [x] prin producere de enterotoxine

404. Metodele de diagnostic specific al toxiinfectiilor alimentare sunt :

a) [x] investigatii bacteriologice ale maselor vomitive
b) [x] investigatii bacteriologice ale maselor fecale
c) [ ] frotiul sanguin
d) [x] investigatii serologice
e) [ ] insamantari pe culturi celulare vii

405. Pacientul suportând botulism prezintă:

a) [x] midriază
b) [ ] semnul Argille-Robertson
c) [x] semnul Argille-Robertson inversat
d) [ ] mioză
e) [x] ptoză palpebrală

406. Pacientul suportând botulism prezintă:

a) [ ] semnul Argille-Robertson
b) [x] strabism
c) [ ] mioză
d) [x] midriază
e) [x] paralizza epiglotei

407. Pentru care toxiinfectie alimentara este caracteristica enterita necrotica ?

a) [ ] stafilococica
b) [ ] streptococica
c) [x] cu Clostridium perfringens
d) [ ] cu Proteus
e) [ ] cu Klebsiela

408. Pentru shigelloză sunt caracteristice:

a) [x] dureri abdominale sub formă de crampe localizate în hipoabdomen, mai frecvent pe stînga
b) [ ] scaun riziform
c) [x] greaţă
d) [ ] scaun verzui
e) [x] vomă repetată (în formele gastroenterice şi gastroenterocolitice)

409. Pentru shigelloză sunt caracteristice:

a) [x] dureri abdominale sub formă de crampe localizate în hipoabdomen, mai frecvent pe stînga
b) [ ] scaun riziform
c) [x] greaţă
d) [ ] scaun verzui
e) [x] aspectul "scuipatului rectal" al scaunului
410. Prin tenesme subânțelegem
a) [ ] chemări false la scaun
b) [ ] chemări imperative la scaun
c) [ ] chemări false la scaun cu dureri în hipoabdomen
d) [x] dureri rectale cu iradiere sacrala în timpul chemării la defecare şi timp de 3 - 5 min. după
e) [ ] chemări imperative la scaun cu dureri în regiunea iliacă stîngă

411. Se consideră că evoluția șocului hipovolemic se desfășoară în trei faze mai mult sau mai puțin
delimitate practic:
a) [ ] decompensată reversibilă
b) [x] progresivă
c) [x] compensată
d) [x] ireversibilă
e) [ ] prodromală

412. Semnele caracteristice pentru toxiinfectiile alimentare sunt :

a) [x] voma repetata
b) [x] durerile in portiunile superioare ale abdomenului
c) [ ] sindromul hepatolienal
d) [x] scaunul lichid frecvent, apos
e) [ ] semnul Pastia pozitiv

413. Shigeloza poate fi provocată de:

a) [x] Shigella flexneri
b) [ ] Shigella enteritidis
c) [ ] Shigella haemoliticus
d) [x] Shigella sonnei
e) [x] Shigella disenteriae

414. Șocul hipovolemic ireversibil :

a) [x] administrarea în perfuzie a lichidelor pentru refacerea volemiei nu produce nici o ameliorare a presiunii
arteriale și a celorlalte funcții vitale
b) [ ] administrarea în perfuzie a lichidelor pentru refacerea volemiei produce ameliorare a presiunii arteriale
și a celorlalte funcții vitale
c) [ ] se determină tahicardia
d) [x] se determină scăderea ritmului cardiac
e) [x] cel mai des pulsul nu se determină

415. Tabloul clinic in toxiinfectiile alimentare determinate de stafilococi se manifesta prin :

a) [x] greata
b) [x] voma
c) [x] dureri in regiunea epigastrica
d) [ ] scaun diareic cu mucus si striuri de sange
e) [ ] tenesme
416. Toxiinfecţia alimentară cu B. cereus se caracterizează prin:
a) [x] implicate mai frecvent în producerea toxiinfecţiei alimentare sunt orezul şi preparatele din orez
b) [x] enterotoxina termostabilă determină o toxiinfecţie alimentară cu incubaţie scurtă (1 - 6 ore), vărsături
alimentare
c) [ ] enterotoxina termostabilă determină în majoritatea cazurilor scaune diareice apoase şi colici abdominale
d) [x] enterotoxina termolabilă determina în majoritatea cazurilor scaune diareice apoase şi colici abdominale
e) [ ] alimentele pot fi contaminate chiar de la sursă (laptele de la mastita vacilor) sau ulterior pe durata preparării
şi/sau manipulării, de la persoane cu leziuni cutanate stafilococice (panariciu, piodermita, furuncul) sau cu portaj
nasofaringian

417. Toxiinfecţia alimentară cu Cl. Perfringens care secretă enterotoxina tipul F se caracterizează prin:
a) [ ] vărsături intense în lipsa diareei
b) [ ] diaree suportată pe picioare
c) [ ] scaun verzui ci mucus
d) [ ] scaun riziform
e) [x] enterocolită necrozantă, hemoragică, cu evoluţie severă
418. Toxiinfecţia alimentară cu Cl. Perfringens care secretă enterotoxina tipul A se caracterizează prin :
a) [ ] incubaţia este de la 30 minute pînă la 6 ore
b) [x] diaree apoasă
c) [x] dureri abdominale
d) [x] febra moderată sau lipsește
e) [ ] vărsături intense
419. Toxiinfecţia alimentară cu Staphylococcus aureus enterotoxigen se caracterizează prin :
a) [x] incubaţia este de la 30 minute pînă la 6 ore
b) [ ] diaree smenificativă însoțită de colică abdominală
c) [ ] febră de mare amplitudine
d) [x] greaţă intensă şi vărsături repetate
e) [x] febra este absentă sau de mică amplitudine

Tularemia

420. Ce afirmatie referitor la tularemie este corecta:

a) [ ] In forma orofaringiana membranele false se detaseaza usor
b) [ ] Ficatul si splina nu sufera
c) [ ] Diagnosticul se face exclusiv in baza investigatiilor serologice
d) [ ] Bubonul este de dimensiuni mici
e) [x] Substratul morfologic principal il constituie granuloamele specifice
421. Care afirmatie referitor la tularemie este corecta:
a) [ ] Durata febrei nu depeseste 1 saptamina
b) [ ] Tularemia este o antroponoza
c) [ ] Francesella tularensis este Gram pozitiva
d) [x] Francesella tularensis este Gram negativă
e) [ ] Letalitatea in tularemie este >10%
422. Indicati manifestarile clinice caracteristice formei bubonice a tularemiei:
a) [ ] Buboane intens dolore
b) [ ] Buboane multiple nonregionale
c) [x] Reabsorbtia sau sclerozarea bubonului
d) [x] Buboane putin dolore
e) [x] Ramolirea bubonului in 2-4 saptamini
423. Pentru forma anginobubonica de tularemie e caracteristic :
a) [x] febra 39-40 C
b) [x] amigdalita ulcero-necrotica unilaterala
c) [ ] amigdalita fibrinoasa bilaterala
d) [x] limfadenopatie regionala
e) [ ] limfadenopatie generalizata
Yersenioze.

424. Manifestările clinice a yerseniozei enterocolitica

a) [x] gastroenterita, enterocolita, gastroenterocolita
b) [x] ileita terminala, mezadenita, apendicita
c) [x] eruptie urticariane, maculoasa, maculopapuloasa in regiunea a 2-3 articulatii mari
d) [ ] eruptie urticariana pe tot corpul
e) [ ] miocardita, aritmie, adinamie
425. Localizarea eruptiei în pseudotuberculoza
a) [ ] pe tot corpul
b) [x] pe maini sub forma de manusi
c) [x] pe picioare sub forma de ciorapi
d) [x] pe gat si corp sub forma de glugă
e) [ ] numai pe maini si picioare

426. Bacteria pseudotuberculoasa este

a) [x] sensibila la temperaturi inalte si fierbere
b) [ ] creste pe medii, ramane viabila la t0 80-1000
c) [x] este mobilă la t0 18-200, nu formeaza spori este gramnegativ
d) [x] creste pe medii obisnuite cu ph 7,2- 7.4
e) [ ] formeaza spori este gram pozitiva

427. Agentii patogeni ai yersiniozelor sunt :

a) [ ] virusuri
b) [ ] protozoare
c) [x] bacterii
d) [ ] ricketsii
e) [ ] chlamidii

428. Diagnosticul yersiniozei enterocolitica este bazat pe metodele

a) [x] bacteriologică
b) [x] bacterioscopică
c) [x] serologică
d) [ ] imagistică
e) [ ] renghenologică

429. Cele mai frecvente forme in yersinioza intestinală sunt:

a) [x] enterita sau enterocolita
b) [x] adenita mezenterica si ileita terminala, care poate fi usor confundata cu apendicita acuta
c) [x] forma septicemica insotita uneori de complicatii inflamatorii: artrita reactiva si eritem nedos
 d) [ ] forma cutanata caraterizata print-un placard fierbinte, edematos, eritematos, bine delimitat cu adenopatie loco-
regionala sensibila
e) [ ] faringita exudativa cu limfodenopatie leterocervicala, esentiala, de lunga durata

430. Indicati formele clinice a yersiniozei enterocolitic

a) [x] gastroenteritica
b) [x] enterocolitica
c) [x] gastroenterocolitica
d) [ ] gastrica
e) [ ] duodenala

431. Sunt maladii provocate de Yersinii patogene :

a) [ ] listerioza
b) [x] yersinioza intestinala
c) [ ] bruceloza
d) [x] pseudotuberculoza
e) [x] pesta

432. Yersinia enterocolitica se tratează cu:

a) [x] aminoglicozide
b) [x] doxacicline
c) [ ] peniciline
d) [x] fluorchinolone
e) [ ] metronidazol