Kumar & Clark Medicină Clinică
1. CAPITOLLUL 8
SEPSISUL ȘI TRATAMENTUL INFECȚIILOR BACTERIENE
paginile 151-168
1. Următoarele afirmații în ceea ce privește
sepsisul sunt adevărate: [151]
(x) a. răspunsul imun inadecvat determină
disfuncție de organ și, uneori, deces
(x) b. reprezintă ultima etapă fiziologică la
pacienții care decedează în urma unei infecții
c. nu reprezintă o urgență medicală
d. antibioterapia empirică trebuie revizuită la 12
de ore, când devin disponibile rezultatele
antibiogramei
(x) e. reprezintă o complicație importantă a
infecției
2. Referitor la simptomatologia sepsisului,
următoarele afirmații sunt false: [152]
a. febra, frisoanele, rigiditatea, confuzia,
indispoziția sunt asociate răspunsului inflamator
(x) b. tusea, sputa, disuria și dispneea, toate
indică o localizare toracică a infecției
(x) c. durata simptomatologiei nu este relevantă
din punct de vedere anamnestic
d. cefaleea și meningismul se asociază cu
localizarea la nivelul sistemului nervos central a
infecției
(x) e. localizarea infecției la nivelul tractului
biliar se corelează cu durere în abdomenul
inferior
*3. Alegeți afirmația adevărată cu privire la
insuficiența terminală de organ: [152]
a. TAS < 100 mmHg sau scăderea cu >40
mmHg sub valoarea de bază sau tensiune
arterială medie < 75 mmHg este un indicator al
insuficienței terminale de organ
1
b. lactatul seric < 2,0 mmol/L indică insuficiența
de organ
c. un INR > 1,5 sau un timp de tromboplastină
parțial (activată) < 60 secunde arată insuficiență
de organ
(x) d. creatinina serică > 170µmol/L sau diureză
<0,5 mL/kg pe oră pentru 2 ore succesive este
un indicator bun al insuficienței de organ
e. nivelurile glucozei reprezintă un marker al
insuficienței terminale de organ
4. Alegeți afirmațiile adevărate referitoare la
investigațiile generale ale sepsisului: [152]
(x) a. analizele sanguine cuprind hemograma,
testele funcționale hepatice, proteina C reactivă,
glucoza
b. investigațiile bacteriologice cuprind realizarea
unei hemoculturi: 1 set
(x) c. reacția de polimerizare în lanț (PCR) este o
metodă de investigație bacteriologică a
sepsisului
(x) d. un sediu specific pentru culturile
bacteriene este reprezentat de LCR
e. investigațiile imagistice includ radiografie,
ecografie, CT/ RMN, EEG
5. Care din următoarele afirmații sunt
adevărate: [153]
(x) a. tahipneea este un semn cheie al deteriorării
clinice
b. pulsul poate avea amplitudine mare din cauza
vasoconstricției
(x) c. presiunea venoasă jugulară poate fi redusă
în deshidratare/ depleție volemică
(x) d. un suflu nou sau modificat poate indica o
endocardită infecțioasă
(x) e. extremitățile reci pot indica hipotensiune
sau depleție volemică intravasculară
*6. Alegeți afirmația falsă cu privire la sediul
și semnele de infecție: [153]
a. la examinarea genitală la bărbați se pot decela
semne de orhiepididimită
b. ulcerele infectate de la nivelul picioarelor sunt
mai frecvente la pacienții diabetici
(x) c. sensibilitatea localizată în cadranul inferior
drept nu este frecventă în apendicită, boala
inflamatorie pelvină și cistită
d. sindromul șocului toxic la femei poate apărea
datorită tampoanelor rămase în vagin
e. cateterul Hickman poate să dea semne de
infecție asociată dispozitivelor intravenoase
7. Următoarele afirmații sunt adevărate:
[153]
(x) a. sensibilitatea în flancuri este frecventă în
pielonefrită
(x) b. dacă articulațiile sunt tumefiate există o
suspiciune ridicată pentru artrita septică
(x) c. sensibilitatea localizată în cadranul
superior drept este frecventă în sepsisul biliar
d. sensibilitatea în flancul stâng nu este comună
pentru diverticulită
e. în infecțiile de tract respirator inferior nu sunt
prezente consolidările
8. Următoarele afirmații referitoare la
fiziopatologia sepsisului sunt adevărate: [154]
(x) a. sistemul imunitar înnăscut este format mai
ales din macrofage, monocite, granulocite,
limfocite natural killer și celule dendritice.
(x) b. printre citokinele inflamatorii se regăsesc
factorul de necroză tumorală alfa și
interleukinele
c. complementul, fibrinogenul și proteina C
reactivă nu sunt proteine hepatice de fază acută
2
d. activarea complementului nu modifică
permeabilitatea vasculară
(x) e. sepsisul este asociat cu un catabolism
marcat
9. Afirmațiile următoare sunt adevărate
referitoare la disfuncția de organ în cadrul
sepsisului, cu excepția: [154]
(x) a. sepsisul și acidoza asociată pot exercita o
influență inotrop pozitivă asupra cordului
b. afectarea renală acută este frecventă și se
asociază cu o creștere a mortalității
c. disfuncția cerebrală se manifestă prin
encefalopatie septică
(x) d. vasoplegia duce la creșterea rezistenței
periferice totale și extravazarea capilară de
plasmă și fluid bogat în proteine ce provoacă
edem tisular
e. la nivel pulmonar pot apărea leziuni
pulmonare acute și sindrom de detresă
respiratorie a adultului
10. Care dintre următoarele afirmații sunt
adevărate pentru un scor qSOFA pozitiv:
[154]
(x) a. scor de comă Glasgow <15
b. frecvență respiratorie ≥ 18 respirații /minut
(x) c. presiune arterială sistolică ≤ 100 mmHg
(x) d. frecvență respiratorie ≥ 22 respirații/ minut
e. presiune arterială diastolică ≤ 100 mmHg
*11. Alegeți afirmația corectă referitoare la
sepsis: [155]
a. vârstnicii >55 de ani și pacienții foarte tineri
(nou-născuți) reprezintă grupe de risc crescut
pentru a dezvolta sepsis
b. sepsisul dobândit comunitar este definită ca
fiind instalat în primele 24 de ore de la
internarea în spital
c. sepsisul asociat asistenței medicale se
definește ca sepsis instalat la pacienții externați
în ultimele 20 de zile
d. infecțiile dobândite comunitar au tendința să
fie severe și sunt cauzate de bacterii rezistente la
antibiotice
(x) e. infecțiile nozocomiale sunt mai puțin
virulente, dar adeseori multirezistente la
antibiotice
12. Care dintre următoarele afirmații sunt
adevărate: [155]
(x) a. nivelul lactatului are valoare prognostică la
pacienții cu sepsis
(x) b. printre microorganismele care produc
infecții dobândite comunitar se enumeră
Staphylococcus aureus, E.Coli, Streptococcus
pneumoniae, Klebsiella pneumoniae
c. cele mai frecvente origini ale infecțiilor
dobândite comunitar sunt endocardita infecțioasă
sau meningita
d. în sepsisul asociat dispozitivelor medicale,
acestea nu trebuie îndepărtate
e. pacienții imunodeprimați nu reprezintă o
grupă de risc pentru dezvoltarea sepsisului
13. Următoarele afirmații sunt adevărate, cu
excepția: [156]
a. tensiunea arterială sistolică ≤ 90 mmHg, sau
presiunea arterială sistolică >40 mmHg sub
valorile normale reprezintă un criteriu de risc
înalt în aprecierea riscului la pacienții
suspicionați de sepsis
b. semnele și simptomele sepsisului evoluează
variabil de la infecții localizate până la semne
sistemice de disfuncție de organ
(x) c. pacienții imunodeprimați prezintă
numeroase semne și simptome ale inflamației
d. leucocitoza, PCR crescut, creșterea bilirubinei
și creatininei, trombocitopenia reprezintă
markeri nespecifici ai inflamației și ai disfuncției
de organ
(x) e. sepsisul este ușor de diagnosticat în faza
timpurie
3
14. Referitor la simptomatologia sepsisului
următoarele afirmații sunt adevărate: [156]
(x) a. printre semnele sistemice ale disfuncției de
organ se enumeră confuzie, oligurie, peteșiile
b. semnele de inflamație sistemică nu includ
tahicardia, tahipneea și hipotensiunea
(x) c. pe lângă simptomele infecției subiacente,
pacienții mai acuză rigiditate, dispnee, dureri
musculare, tegumente marmorate
d. infecțiile stafilococice nu pot disemina spre
valvele cardiace și nu pot produce embolii
pulmonare
(x) e. pacienții dependenți de droguri injectabile
sunt mai predispuși la pneumonie de aspirație
datorită reflexului diminuat de tuse
15. Alegeți afirmațiile adevărate: [156]
(x) a. la pacienții cu febră în primele 21 de zile
de la întoarcerea dintr-o regiune endemică,
trebuie evaluată posibilitatea febrei hemoragice
virale
(x) b. infecțiile stafilococice pot disemina spre
valvele cardiace și pot produce embolism
pulmonar, având ca rezultat multiple abcese
pulmonare
(x) c. tratamentul endoftalmitei cu fungi este
reprezentat de antifungice administrate prelungit
d. escarele la pacienții imobilizați nu se pot
preveni prin rotirea periodică a pacientului
(x) e. la pacienții hemato-oncologici, sepsisul
este dat cel mai adesea de bacilul piocianic, mai
ales după chimioterapie
16. Următoarele afirmații referitoare la
Sepsis Six sunt adevărate: [157]
(x) a. se administrează oxigen pentru a menține
saturația de oxigen > 94%
b. nu se recoltează hemoculturi
(x) c. se recoltează hemoculturi
d. se administrează lichide lent
(x) e. se măsoară nivelul lactatului
17. Care dintre următoarele afirmații
referitoare la Sepsis Six sunt false: [157]
a. se începe tratamentul cu antibiotice cu spectru
larg
(x) b. se administrează lichide lent
(x) c. nu este necesară măsurarea nivelului
lactatului
d. se monitorizează diureza și bilanțul hidric orar
e. se recoltează hemoculturi
18. Referitor la resuscitarea inițială în cadrul
sepsisului, următoarele afirmații sunt
adevărate: [157]
(x) a. se începe resuscitarea volemică
intravenoasă cu soluții cristaloide în primele 3
ore
(x) b. tensiunea arterială medie trebuie
menținută la 65 mmHg
c. se administrează antibiotice cu spectru larg
(x) d. se încearcă normalizarea valorii lactatului
la pacienții cu valori ridicate ale acestuia
e. se recoltează hemoculturi
*19. Una dintre următoarele afirmații este
corectă, alegeți afirmația corectă: [158]
a. întârzierea obținerii rezultatelor la prelevarea
de culturi nu reprezintă un dezavantaj
b. reacția PCR este influențată de administrarea
de antibiotice înainte de recoltare
(x) c. singura excepție în care administrarea de
antibiotice nu trebuie întârziată este reprezentată
de suspiciunea de septicemie meningococică
d. culturile nu sunt influențate de administrarea
de antibiotice înainte de recoltare
e. pacienții cu infecții cronice stabile prezintă
deseori semne de sepsis
20. Alegeți afirmațiile corecte: [158]
(x) a. dispozitivele biomedicale sunt frecvent
asociate cu infecția
(x) b. obstrucția căilor biliare și urinare este o
cauză frecventă de sepsis
4
c. în tratamentul fasceitei necrozante
monomicrobiene nu este necesară debridarea
chirurgicală a țesutului infectat
d. lavajul artroscopic nu este necesar în cazul
unei infecții intraarticulare
(x) e. colecțiile intraabdominale, empiemul și
colecțiile paraspinale necesită drenare
21. Despre parametrii care trebuie evaluați
înainte de a iniția un regim antibiotic este
adevărat: [159]
(x) a. includ calea de administrare a
antibioticului
(x) b. includ frecvența administrării
antibioticului
(x) c. includ durata tratamentului antibiotic
d. nu includ monitorizarea unei posibile
toxicități
(x) e. includ ajustarea dozelor în insuficiența
renală/hepatică
22. Care dintre următoarele afirmații sunt
adevărate referitoare la antibioterapia după
72 de ore din sepsis: [159]
a. nu se oprește tratamentul antibiotic
(x) b. se poate face trecerea de la tratament
parenteral la tratament per os
(x) c. schimbarea tratamentului este o opțiune de
luat în calcul
(x) d. se poate continua tratamentul intravenos
(x) e. pacientul poate fi externat cu tratament
antibiotic parenteral
*23. Alegeți afirmația corectă: [160]
(x) a. 10% dintre pacienți relatează un istoric de
alergie la penicilină
b. anafilaxia la penicilină sau la oricare alt
antibiotic nu poate fi fatală
c. alergia severă la antibiotice este o reacție de
sensibilitate și nu poate fi și o reacție întârziată
d. alergia non-severă este mediată de obicei de
IgE
e. desensibilizarea pacienților la un antibiotic nu
este posibilă
24. Referitor la alergia la antibiotice,
următoarele afirmații sunt false: [160]
(x) a. reacțiile de hipersensibilitate imediată,
care nu includ anafilaxia, sunt mediate de IgE
b. reacțiile întârziate apar după doze multiple de
tratament, tipic după zile sau săptămâni
c. reacțiile de hipersensibilitate imediată se
caracterizează în mod obișnuit prin edem facial,
erupție și dispnee severă
(x) d. reacțiile întârziate sunt mediate imun și se
asociază cu anafilaxia
e. Sindromul Stevens-Johnson sau necroliza
epidermică toxică pot să apară în cadrul
reacțiilor întârziate
25. Alegeți afirmațiile adevărate referitoare la
alergia la antibiotice: [160]
a. când pacientul prezintă o alergie la antibiotic
natura semnelor și simptomelor nu trebuie
documentată
(x) b. în alergia IgE mediată și în alte alergii
severe la penicilină, trebuie evitate
cefalosporinele și carbapenemele
(x) c. alergia non-severă nu este mediată de
obicei de IgE și este descrisă ca o erupție blândă
(x) d. cefalosporinele, carbapenemele și
monobactamii pot fi utilizați cu prudență în
alergia non-severă
e. pacienții care au raportat alergie la penicilină
nu trebuie îndrumați către centrele de
alergologie
26. Despre pacienții care trebuie îndrumați
către centre de alergologie, următoarele
afirmații sunt adevărate: [160]
(x) a. pacienții alergici la antibiotice multiple
(x) b. pacienții care au nevoie absolută de
tratament cu penicilină
(x) c. pacienții cu istoric de reacții plurialergice
5
d. pacienții care nu necesită cure repetate de
antibiotic
(x) e. pacienții la care nu există o alternativă
sigură de antibiotic
27. Referitor la seviciile OPAT, următoarele
afirmații sunt adevărate: [160]
(x) a. infecțiile cutanate și ale țesuturilor moi
sunt cele mai frecvente afecțiuni medicale
îndrumate către servicii OPAT
b. ulcerele de picior diabetic, endocardita
infecțioasă, empiemul sau abcesele cerebrale nu
sunt afecțiuni potrivite pentru OPAT
(x) c. serviciile OPAT pot fi de tip comunitar
sau cu sediul în spital
d. pacienții cu afecțiuni psihice severe sunt
eligibili pentru a primi OPAT
(x) e. în serviciile OPAT pacienții trebuie
monitorizați corespunzător
28. Următoarele afirmații referitoare la
tratamentul antibiotic sunt adevărate: [161]
a. pacienții cu risc înalt de endocardită
infecțioasă necesită întotdeauna tratament
profilactic
(x) b. tratamentul antibiotic profilactic este
recomandat în chirurgia colonului sau în
transplantul de organe
(x) c. profilaxia antibiotică nu trebuie să
depășească 24 de ore postprocedural
d. pentru majoritatea operațiilor sunt necesare
mai multe doze de antibiotic profilactic
(x) e. profilaxia antibiotică nu este recomandată
pentru prevenirea endocarditei la pacienții care
urmează proceduri dentare
29. Care dintre următoarele afirmații
referitoare la profilaxia endocarditei sunt
false: [161]
a. gargara cu clorhexidină nu este recomandată
pentru prevenirea endocarditei la pacienții care
urmează proceduri dentare
b. nu este recomandată la pacienții care urmează
proceduri la nivelul tractului gastrointestinal
superior și inferior
(x) c. este recomandată la pacienții care urmează
proceduri la nivelul tractului respirator
(x) d. pacienții cu risc de endocardită nu trebuie
să mențină o bună igienă orala
e. profilaxia nu este recomandată la pacienții
care urmează proceduri la nivelul tractului
genito-urinar
30. Alegeți dozele standard corecte ale
antibioticelor utilizate în sepsis: [162]
(x) a. amoxicilină/acid clavulanic per os – (0,5 g
amoxicilină +
0,125 g acid clavulanic) x 3
b. amoxicilină per os – 5g x 3
c. ceftazidim – 0,25g x 3 i.v.
(x) d. meropenem – 1g x 3 i.v. în 30 de minute
e. ciprofloxacin – 2g x 2 i.v.
31. Alegeți dozele standard corecte ale
antibioticelor utilizate în sepsis: [162]
(x) a. gentamicină – 5 mg/kg x 1 i.v.
(x) b. vancomicină – 2g x 1 infuzie continuă
c. azitromicină – 5 mg x 1 oral
d. metronidazol – 3g x 3 p.o.
(x) e. trimetoprim – 0,16 g x 2 p.o.
32. Următoarele afirmații referitoare la
antibioticele beta-lactamice sunt adevărate,
cu excepția: [163]
(x) a. sunt derivați sintetici care au în structură
un nucleu comun
b. cefalosporinele și carbapenemele provin din
surse bacteriene sau fungice
c. toate antibioticele beta-lactamice blochează
sinteza peretelui celular bacterian
(x) d. antibioticele beta-lactamice sunt în general
bacteriostatice
e. datorită beta lactamazei cu spectru extins și a
carbapenemazei, unele bacterii au devenit
rezistente la toate antibioticele beta-lactamice
6
33. Alegeți afirmațiile adevărate referitoare la
peniciline: [163]
(x) a. benzilpenicilinele pot fi administrate doar
parenteral și sunt indicate în infecții severe
streptococice, grupul de streptococi A, care
produc fasceită necrozantă
(x) b. flucloxacilina este alegerea de primă
intenție in infecțiile severe cauzate de MSSA
c. ticarcilina este o penicilină cu spectru îngust,
activă împotriva infecțiilor cu Pseudomonas
d. printre reacțiile adverse ale amoxicilinei/acid
clavulanic nu este inclus icterul colestatic
(x) e. activitatea antimicrobiană a amoxicilinei
include streptococi, pneumococi și enterococi,
dar și Salmonella spp., Shigella spp. Sau E.coli
34. Următoarele afirmații referitoare la
cefalosporine sunt adevărate: [163]
(x) a. o cefalosporină este alcătuită dintr-un
nucleu beta-lactamic și un nucleu dihidrotiazinic
b. cefalosporinele sunt inferioare penicilinelor
deoarece sunt inactivate de penicilinazele
stafilococice
(x) c. ceftazidima și cefepim sunt active
împotriva Pseudomonas aeruginosa
(x) d. tratamentul empiric cu cefalosporine de
generația a doua și a treia este asociat cu risc
crescut de infecție cu C. difficile
e. toxicitatea cefalosporinelor este mai crescută
ca a penicilinelor și apare mai frecvent
35. Referitor la aztreonam, următoarele
afirmații sunt adevărate: [163]
(x) a. face parte din clasa monobactamilor
b. este un antibiotic beta-lactamic natural
(x) c. spectrul său bacterian este limitat la bacilii
Gram-negativi aerobi
d. nu se utilizează în infecțiile cu P. aeruginosa
(x) e. este utilizat ca alternativă la
aminoglicozide pentru tratamentul sepsisului cu
punct de plecare abdominal
36. Alegeți afirmațiile corecte cu referire la
carbapeneme: [163]
a. sunt antibiotice beta-lactamice naturale
b. au cel mai larg spectru antibiotic, inclusiv pe
MRSA
(x) c. imipenemul este parțial inactivat în rinichi
și se administrează în combinație cu cistatin
(x) d. sunt tratamentul cheie in infecțiile cu
bacterii Gram-negative producătoare de beta-
lactamază cu spectru extins
(x) e. printre efectele secundare se numără
greața, vărsăturile și diareea
37. Următoarele afirmații despre chinolone
sunt false: [164]
(x) a. mecanismul lor de funcționare este prin
întreruperea sintezei de proteine bacteriene și
prin inhibarea funcției ribozomilor
b. ciprofloxacina are activitate împotriva
bacteriilor Gram-negative, inclusiv
Pseudomonas aeruginosa
c. levofloxacina este o chinolonă orală nouă
activă pe S. pneumoniae
(x) d. chinolonele sunt medicamente de primă
linie în tratamentul tuberculozei
e. efectele adverse includ tulburări
gastrointestinale, erupții prin fotosensibilizare și
neurotoxicitate
38. Despre aminoglicozide sunt adevărate
următoarele: [164]
a. inhibă sinteza de ADN bacterian prin
inhibarea topoizomerazei IV
(x) b. sunt eficiente împotriva a numeroase
organisme Gram-negative, inclusiv
Pseudomonas spp.
(x) c. printre efectele adverse se numără
nefrotoxicitate dependentă de doză și
ototoxicitate
(x) d. se pot utiliza în tratamentul endocarditei,
în doze mici la fiecare 12 ore
(x) e. în asociere cu curarizantele poate să apară
blocaj neuromuscular
7
39. Alegeți afirmațiile adevărate referitoare la
antibiotice: [164]
(x) a. vancomicina se administrează intravenos
pentru MRSA
(x) b. ototoxicitatea și nefrotoxicitatea sunt fac
parte din efectele adverse ale vancomicinei
c. sindromul omului roșu apare la infuzia prea
rapidă a teicoplaninei
d. teicoplanina este mai nefrotoxică ca și
vancomicina
e. dalbavancina este un lipopeptid cu timp de
eliminare scurt
40. Afirmațiile adevărate despre
oxazolidinone sunt următoarele: [165]
(x) a. linezolidul a fost primul antibiotic din
această clasă de medicamente
b. acționează prin inhibarea sintezei ADN
bacterian
(x) c. sunt active pe MRSA și S. pneumoniae
rezistent la penicilină
(x) d. se pot administra atât oral cât și intravenos
e. pacienții tratați cu linezolid peste 28 de zile
suferă frecvent neuropatii optice și periferice
41. Despre tetracicline sunt false următoarele:
[165]
(x) a. au efect bactericid
b. eficiența lor este redusă de antiacide și de
terapie de substituție cu fier
(x) c. cauzează colorarea maronie a dinților în
dezvoltare și se administrează la femeile
însărcinate
d. tigecilina are ca reacții adverse frecvente
greața și vărsăturile
e. tigecilina poate fi utilizată în profilaxia
malariei
42. Alegeți afirmațiile corecte referitoare la
macrolide: [165]
a. eritromicina nu se utilizează la pacienții cu
alergie la penicilină
(x) b. macrolidele inhibă sinteza proteinelor prin
întreruperea funcției ribozomilor
(x) c. azitromicina este utilizată în tratamentul
trahomului și al holerei
d. macrolidele pot produce prelungirea
intervalului QRS, ce poate duce la apariției
torsadei vârfurilor
(x) e. macrolidele nu sunt utilizate curent în
tratamentul endocarditei sau a meningitei
43. Următoarele afirmații despre polimixine
sunt adevărate: [165]
a. este o clasă nouă de medicamente puțin
utilizată în practica clinică
(x) b. au mecanism de acțiune bactericid prin
ruperea membranei celulare bacteriene
(x) c. polimixinele nu sunt active împotriva
Proteus și Providencia spp.
(x) d. adesea se administrează în combinație cu
alte antibiotice
(x) e. colistinul este compusul activ derivat din
colistimetatul sodic
44. Alegeți afirmațiile adevărate referitoare la
antibiotice: [166]
(x) a. fusidatul de sodiu este un inhibitor potent
al sintezei proteice bacteriene
(x) b. nitroimidazolii sunt activi împotriva
bacteriilor anerobe și a unor protozoare
c. cel mai frecvent utilizat antibiotic din clasa
nitroimidazolilor este nimorazolul
d. suflamidele provoacă după administrare
îndelungată erupții cutanate, sindrom Stevens-
Johnson, dar nu provoacă necroliză epidermică
(x) e. cotrimoxazolul este combinația dintre
trimetoprim și sulfametoxazol
45. Următoarele afirmații despre sulfamide și
trimetoprim sunt adevărate, cu excepția:
[166]
(x) a. administrarea cotrimoxazolului se asociază
cu un risc crescut de infecție cu C. difficile
8
b. trimetoprimul este utilizat în tratamentul
empiric al infecțiilor de tract urinar
(x) c. sulfamidele potențează anticoagulantele
orale și unii agenți hiperglicemianți
d. sulfamidele pot provoca hemoliză la pacienții
cu deficit de glucozo 6 fosfat dehidrogenază
e. trimetoprimul are structură asemănătoare cu
amiloridul, un diuretic economisitor de potasiu
46. Despre antibiotice următoarele afirmații
sunt adevărate: [166]
(x) a. metronidazolul este tratamentul de elecție
în infecția cu Trichomonas vaginalis
(x) b. nitroimidazolii produc o reacție de tip
disulfiram cu etanolul
c. clindamicina este utilizată pe scară largă
datorită asocierii sale scăzute cu infecția cu C.
difficile
(x) d. nitrofurantoina poate provoca hemoliză la
pacienții cu deficit de glucozo 6 fosfat
dehidrogenaza
(x) e. rifaximina are absorbție gastrointestinală
scăzută și este utilizată în tratamentul
encefalopatiei portosistemice
47. Alegeți afirmațiile adevărate despre
MRSA: [167]
(x) a. rezistența la meticilină este mediată de
modificări ale proteinei 2a
b. tratamentul de primă intenție este
clindamicina intravenos 15-20mg/L
(x) c. în infecțiile complicate se poate adăuga un
alt antibiotic (gentamicină)
(x) d. o alternativă la tratamentul intravenos este
linezolidul
e. infecția poate disemina hematogen, spre oase,
articulații, dar nu și spre valvele cardiace
*48. Alegeți afirmația corectă despre
bacteriile rezistente la antibiotice: [167]
a. enterococii pot să fie rezistenți la vancomicină
și rezistența este dată de modificări ale proteinei
2a
(x) b. o opțiune de tratament la Pseudomonas c. cea mai frecventă localizare a infecției cu
rezistent la carbapeneme este ciprofloxacina enterococi rezistenți la vancomicină este tractul
c. ESBL sunt enzime active care conferă gastrointestinal
rezistență la majoritatea antibioticelor beta- d. enterobacteriile rezistente la carbapeneme
lactamice produc cel mai frecvent infecții de tract biliar
d. cel mai frecvent sediu de infecție al e. infecția cu MRSA poate disemina hematogen,
Enterobactericeelor care produc ESBL este spre oase, articulații, dar nu și spre valvele
tractul gastrointestinal cardiace
e. ampicilina/sulbactam este eficientă pe
Pseudomonas multirezistent 50. Alegeți afirmațiile adevărate despre
bacteriile care prezintă rezistență la
49. Referitor la bacteriile multirezistente la antibiotice: [167]
antibiotice, următoarele afirmații sunt (x) a. Staphylococcus aureus poate fi rezistent la
adevărate: [167] meticilină
(x) a. principalul tratament pentru (x) b. ESBL sunt enzime inactive care conferă
Enterobatcericeelor producătoare de ESBL este rezistență la majoritatea antibioticelor beta-
o carbapenemă lactamice
(x) b. pentru MRSA tratamentul de primă
intenție este vancomicina intravenos 15-20 mg/L
c. cea mai frecventă localizare a infecției cu
enterococi rezistenți la vancomicină este
tractul gastrointestinal
(x) d. enterobacteriile rezistente la
carbapeneme produc cel mai frecvent
infecții de tract urinar
e. amoxicilina /acid clavulanic este eficientă
pe Pseudomonas multirezistent

9
 2. CAPITOLLUL 9
ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ȘI ACIDO-BAZIC
APA ȘI ELECTROLIȚII
paginile 172-190
1. Afirmațiile următoare referitoare la
repartizarea apei în cele 3 compartimente
majore sunt: [172]
a. lichidul intracelular (38L, aproximativ
35% din masa slabă)
b. plasma (de asemenea intracelular) (4,6L,
aproximativ 4-5%)
(x) c. extracelular- lichidul interstițial care
scaldă celulele (9,4L, aproximativ 12%)
(x) d. lichid intracelular (28L, aproximativ
35% din masa slabă)
e. plasma (de asemenea extracelular) (9,4L,
aproximativ 12%)
2. Afirmațiile referitoare la eletroliții
osmotic active sunt: [172]
(x) a. își pot părăsi în mod liber
compartimentul
(x) b. sodiul nu traversează pereții
capilarelor și atinge concentrații diferite în
interstițiu și plasma; ca urmare el contribuie
la distribuția lichidelor în aceste
compartimente
c. pereții capilari sunt relativ impermeabili
pentru proteinele plasmatice
(x) d. membranele celulare sunt
“impermeabile” sodiu si potasiu pentru că
pompa de sodiu/potasiu –
adenozintrifosfataza (ATP-aza) determină
distribuția preponderentă a sodiului în
lichidul intracelular, iar a potasiului în
spațiul extracelular
e. ureea traversează atât pereții capilari cât și
membranele celulare fiind osmotic inactivă
10
3. Privind compoziția electrolitică a
lichidelor intracelulare și extracelulare
următoarele afirmații sunt false, cu
excepția: [172]
(x) a. sodiul (plasma: 142, lichid interstițial:
144, lichid intracelular: 10)
b. magneziu (plasma: 13, lichid interstițial:
10, lichid intracelular: 0,5)
(x) c. clor (plasma: 102, lichid interstițial:
114, lichid intracelular: 2)
d. acizi organici (plasma: 4, lichid
interstițial: 3, lichid intracelular: 3)
e. proteină (plasma: 55, lichid interstițial: 0,
lichid intracelular: 16)
*4. Concentrațiile electroliților majori din
compartimente sunt diferite, fiecare
dintre compartimente având un electrolit
conținut preponderent în acel
compartiment, care determină presiunea
sa osmotică, astfel că: [172]
a. lichidul intracelular conține în principal
potasiu (majoritatea ionilor de magneziu din
mediul intracelular sunt legați și osmotic
activi)
b. lichidul intracelular conține în principal
sodiu (majoritatea ionilor de magneziu din
mediul intracelular sunt legați și osmotic
activi)
c. în compartimentul extracelular, sărurile de
sodiu predomină în lichidul interstițial si
plasmă
(x) d. în compartimentul extracelular,
sărurile de sodiu predomină și proteinele în
plasmă
e. în compartimentul extracelular, sărurile de
potasiu predomina și proteinele in plasmă
5. Referitor la reglarea volumului
extracelular sunt adevărate următoarele
afirmații: [172-173]
(x) a. reglarea volumului extracelular
depinde de controlul strict al echilibrului
sodiului, realizat de rinichii normali
(x) b. principalul determinant al excreției
renale de sodiu si apă este starea de
plenitudine a compartimentului vascular
arterial
c. plenitudinea compartimentului arterial
depinde de debitul cardiac și frecvența
cardiacă
(x) d. plenitudinea compartimentului arterial
depinde de debitul cardiac și rezistența
vasculară periferică
e. modificările excreției de sodiu sunt
rezultatele modificării sarcinii de filtrare,
determinate secundar de reabsorbția tubulară
și de rata filtrării glomerulare
6. Următoarele afirmații referitoare la
receptorii extrarenali din cadrul reglării
neuro-hormonale a volumului
extracelular sunt false: [173]
a. aceștia sunt localizați in atriul stâng si
venele toracice majore, dar și în corpul
sinusului carotidian și în arcul aortic
(x) b. acești receptori răspund la
modificările perfuziei renale și controlează
activitatea sistemului renină-angiotensină-
aldosteron
(x) c. acești receptori de volum răspund la o
reducere ușoară a volumului sanguin
11
circulant efectiv, ducând la scăderea
activitații nervoase simpatice și a
catecolaminelor
d. receptorii de volum de la nivel atrial
controlează eliberarea unui hormon
natriuretic puternic - peptidul natriuretic
atrial
(x) e. aceștia sunt localizați la nivelul
arteriolelor glomerulare aferente aparținând
aparatului juxtaglomerular
*7. Alege afirmația corectă cu privire la
receptorii intra-renali din cadrul reglării
neuro-hormonale a volumului
extracelular: [173]
a. sunt localizați și la nivelul arcului aortic și
în corpul sinusului carotidian
b. acești receptori de volum răspund la o
reducere ușoară a volumului sanguin
circulant efectiv
c. controlează eliberarea peptidului
natriuretic atrial
(x) d. controlează activitatea sistemului
renină-angiotensină-aldosteron
e. duc la creșterea activității nervoase
simpatice și a catecolaminelor
8. Aportul crescut de sare în reglarea
neuro-hormonală a volumului
extracelular are următoarele efecte: [173]
a. scade volumul circulant efectiv și volumul
extracelular ridicând atât presiunea de
perfuzie renala cât și presiunile de umplere
atrială și arterială
(x) b. creșterea presiunii de perfuzie renală
scade secreția reninei, subsecvent și a
angiotensinei II și a aldosteronului
(x) c. creșterea presiunilor de umplere atrială
și arterială cresc eliberarea de peptid
natriuretic atrial
d. scăderea presiunilor de umplere atrială și
arterială reduc secreția de peptid natriuretic
atrial
(x) e. reducerea reabsorbției sodiului în
ducturile colectoare, favorizând excreția
excesivă de sodiu
9. Următoarele afirmații sunt false cu
privire la reglarea volumului lichidian în
afecțiuni care evoluează cu edem: [174]
a. sodiul și apa sunt reținute în ciuda
volumului extracelular crescut în cazul
stărilor edematoase
(x) b. în cazul insuficienței cardiace și a
cirozei hepatice nu are loc retenția de sodiu
si apă
(x) c. cauza retenției de apă și sodiu este
fenomenul de subumplere arterială datorată
creșterii debitului cardiac sau creșterii
rezistenței arteriale periferice
d. are loc activarea sistemului nervos
simpatic
(x) e. are loc inhibarea sistemului renină-
angiotensină-aldosteron
10. Reprezintă boli asociate tubilor
contorți distali: [175]
a. Sindromul Liddle
b. Sindromul Barter
(x) c. Sindromul Gitelman
d. Sindromul Fanconi
(x) e. Sindromul Gordon
11. Selectați afirmațiile false cu privire la
mecanismele transportului sodiului în
diferite segmente ale nefronului: [175]
a. mecanism major al intrării luminale a
sodiului în tubii distali este reprezentat de
co-transport de sodiu-clor
12
(x) b. sodiu filtrat reabsorbit la nivelul
tubilor proximali este în procent de 50-60%
(x) c. factori majori reglatori ai transportului
la nivelul tubilor distali sunt aldosteronul și
peptida atrială natriuretică
d. sodiu filtrat reabsorbit la nivelul ductelor
colectoare este în procent de 4%
e. mecanism major al intrării luminale a
sodiului în ductele colectoare este
reprezentat de canalele de sodiu
12. Reprezintă funcții majore a ductelor
colectoare: [175]
a. secreția/ absorbția de urați
(x) b. secreția potasiului
(x) c. reabsorbția sodiului și a apei
d. loc al concentrării în contracurent,
permițând controlul concentrației finale a
urinei
(x) e. secreția bicarbonatului sau H+
13. Pentru vasopresină (ADH) există trei
receptori majori cuplați cu proteina G:
[176]
(x) a. V1A din celule musculare netede:
activarea induce vasoconstricție
b. V1A din celule musculare striate:
activarea induce vasoconstricție
c. V1B din pituitara anterioară și din creier:
aceștia mediază efectul ADH asupra
pituitarei, ducând la eliberarea de hormon
somatotrop (STH)
(x) d. V1B din pituitara anterioară și din
creier: aceștia mediază efectul ADH asupra
pituitarei, ducând la eliberarea de hormon
adrenocorticotrop (ACTH)
(x) e. V2 din celulele principale ale tubilor
contorți distali renali și din ducturile
colectoare.
14. Următoarele afirmații referitoare la
celulele ducturilor colectoare corticale
sunt false: [176]
(x) a. sunt de trei tipuri: principale,
secundare, intercalate
(x) b. celulele principale (aproximativ 35%)
au canele de sodiu și de potasiu în
membrana apicală și pompe cu activitate de
sodiu-potasiu- atp-ază în membrana bazo-
laterală
(x) c. celulele secundare (aproximativ 65%)
au canele de sodiu și de potasiu în
membrana apicală și pompe cu activitate de
sodiu-potasiu- ATP-ază în membrana bazo-
laterală
d. celulele intercalate, comparativ, nu
transporta NaCl (au o activitate de nivel mai
redus sodiu-potasiu-ATP-ază), dar joacă rol
în manipularea hidrogenului și a
bicarbonatului și în reabsorbția potasiului în
stările cu depleție de potasiu
e. sunt de 2 tipuri: principale și intercalate
15. Referitor la refacerea excreției apei se
poate afirma că: [176]
a. creșterea permeabilității pentru apă a
tubilor distali, indusă de ADH apar în mod
primar în celulele principale
b. ADH acționează asupra receptorilor de
vasopresină V2 localizați pe suprafața
apicală a celulelor principale, ducând la
activarea adenilciclazei
(x) c. ADH acționează asupra receptorilor de
vasopresină V2 localizați pe suprafața bazo-
laterală a celulelor principale, ducând la
activarea adenilciclazei
(x) d. canalele de apă deschid membrana
luminală și permit pătrunderea apei în celulă
conform unui gradient osmotic
13
(x) e. când efectul ADH s-a epuizat, canalele
de apă sunt îndepărtate din membranele
luminale prin endocitoză și returnate
citoplasmei.
*16. Afirmația corectă referitoare la
administrarea de soluție salină 0,9% în
ceea ce privește osmoreglarea versus
reglarea volemică este: [177]
a. determină o creștere a volumului cu
modificări ale osmolarității plasmatice
(x) b. secreția de ANP este crescută
c. secreția de aldosteron este crescută
d. secreția de ADH se modifică
e. determină o scădere a volumului fără
modificare ale osmolarității plasmatice
17. Creșterea volumului extracelular
apare în numeroase afecțiuni;
distribuirea volumului excesiv, după
principiile Starling, depinde de: [177]
(x) a. permeabilitatea capilară
b. presiunea hidrostatică- în principal
dependentă de albumina serică
(x) c. drenajul limfatic
d. presiunea oncotică - independentă de
albumina serică
(x) e. terenul venos, care determină
capacitanța compartimentului sanguin și
astfel presiunea hidrostatică
18. Afirmațiile false legate de creșterea
volumului extracelular în insuficiența
cardiacă sunt: [177]
a. stimularea sistemului nervos simpatic in
exces crește indirect ADH-ul
(x) b. reducerea debitului cardiac și scăderea
consecutivă a volumului sanguin circulant
efectiv și a presiunii de umplere duc la
inhibarea sistemului renină-angiotensină-
aldosteron
c. reducerea debitului cardiac și scăderea
consecutivă a volumului sanguin circulant
efectiv și a presiunii de umplere duc la
creșterea activității nervoase simpatice pe
calea receptorilor de volum și a
baroreceptorilor
d. reducerea debitului cardiac și scăderea
consecutivă a volumului sanguin circulant
efectiv și a presiunii de umplere duc la
eliberarea non-osmotică de ADH
(x) e. acești factori duc la expansiunea
volumului extracelular și la scăderea
presiunii venoase, determinând formarea
edemelor
19. Numeroase medicamente pot cauza
retenția de sodiu, mai ales la acei pacienți
la care funcția renală este deja afectată;
printre aceste medicamente se numără:
[178]
a. estrogenii, determină o puternică retenție
de sodiu
(x) b. mineralocorticoizii, au acțiune
aldosteron-like
c. tiazolidindionele, larg utilizate în
tratamentul diabetului zaharat tip 1
(x) d. tiazolidindionele, larg utilizate în
tratamentul diabetului zaharat tip 2
(x) e. antiinflamatoare nonsteroidiene
(AINS) determină retenție de sodiu în
prezența activării sistemului renină-
angiotensină-aldosteron în insuficiența
cardiacă
20. Alte cauze ale edemelor sunt, cu
excepția: [178]
a. inițierea tratamentului cu insulină în
diabetul de tip 1
14
(x) b. inițierea tratamentului cu insulină în
diabetul de tip 2
(x) c. realimentarea după malnutriție cu
dezvoltarea edemelor permanente
d. creșterea presiunii capilare datorată
relaxării arteriolelor precapilare
e. creșterii presiunii oncotice interstițiale ca
rezultat al creșterii permeabilității capilare la
proteine
21. Referitor la edemele idiopatice se
poate afirma: [178]
a. edemele pot răspunde la diuretice și nu
reapar după întreruperea acestora
(x) b. pacientele acuză edemul feței,
mâinilor, sânilor și coapselor și senzația de
balonare
c. edemele sunt permanente
(x) d. au tendița să apară la femeile fără
insuficiență cardiacă, hipoalbuminemie și
boli renale sau endocrine
(x) e. deseori se accentuează în faza
premenstruală
*22. Care dintre următoarele
medicamente face parte categoria
diureticelor de ansă: [179]
(x) a. furosemid
b. clortalidona
c. indapamida
d. spironolactona
e. tolvaptan
23. Afirmațiile adevărate referitoare la
diureticele tiazidice sunt: [179]
a. diureticele tiazidice sunt mai puternice
decât diureticele de ansă
(x) b. ele acţionează prin blocarea unui canal
de sodiu în tubul contort distal
c. ele stimulează excreţia atât de clorură de
sodiu cât şi de apă prin blocarea canalelor de
sodiu-potasiu-2-clorură (NKCC2)
(x) d. ele determină o retenţie relativ mai
mare de uraţi, intoleranţă la glucoză şi
hipokaliemie comparativ cu diureticele de
ansă
e. antagonişti ai aldosteronului, care intră în
competiţie cu aldosteronul în tuburile
colectoare şi scad absorbţia sodiului
24. Medicamentele care nu fac parte din
diureticele economisitoare de potasiu
sunt: [179]
a. spironolactona
(x) b.acetazolamida
(x) c. furosemid
d. amilorid
(x) e. bumetanidă
25. Referitor la aquaretice (vasopresina și
antagoniștii ADH) sunt adevărate
următoarele afirmații: [180]
a. aceştia sunt diuretice relativ slabe şi sunt
utilizate rareori, cu excepţia tratamentului
glaucomului
(x) b. antagoniştii receptorilor de
vasopresină V2 sunt agenţi foarte utili
pentru tratamentul suferinţelor asociate cu
nivele ridicate de vasopresină
(x) c. se folosesc în insuficienţa cardiacă,
ciroză şi SIADH
d. se folosesc în alcaloza metabolică,
glaucom
e. această clasă de medicamente dezvoltată
recent pentru diabetul de tip 2 a demonstrat
efecte semnificative de protecţie cardiacă şi
renală
15
26. Rezistenţa la diuretice poate apărea ca
rezultat al: [180]
a. biodisponibilității crescute
(x) b. biodisponibilității reduse
(x) c. scăderii RFG, care poate fi datorată
reducerii volumului circulant în ciuda
edemelor (ex. sindrom nefrotic, ciroză cu
ascită), sau bolii renale intrinseci
(x) d. activării mecanismelor de retenţie a
sodiului, mai ales aldosteronul
e. activării mecanismelor de retenţie a
potasiului, mai ales aldosteronul
27. Diureticele pot scădea rata filtrării
glomerulare în următoarele situații: [180]
(x) a. tiazidele pot determina direct o
scădere a ratei filtrării glomerulare
(x) b. diureza excesivă determină depleție
volemică și insuficiență pre-renală
c. diureza excesivă determină depleție
volemică și insuficiență post-renală
(x) d. diureticele pot cauza nefrită
tubulointerstițială alergică
e. tiazidele pot determina direct o creșterii
ratei filtrării glomerulare
28. Depleția severă a volumului circulant
sanguin circulant efectiv poate determină
hipotensiune și: [181]
(x) a. confuzie
b. sete
(x) c. afectarea perfuziei cerebrale
(x) d. comă
e. crampe musculare
29. Pierderea unei cantităţi mai mari de
1L de lichid extracelular poate duce la
următoarele: [181]
(x) a. hipotensiune arterială
b. hipertensiune arterială
(x) c. venoconstriție periferică
(x) d. presiune jugulară scazută
e. bradicardie
30. Cauzele hipotensiunii posturale la
trecerea din decubit în ortostatism: [181]
(x) a. volum circulant diminuat
(hipovolemie)
(x) b. îmbătrânirea
(x) c. nitrații
d. sulfații
e. blocanții canalelor de potasiu
31. Afirmațiile false referitoare la
situațiile în care semnele depleției
volemice apar în ciuda unui volum de apă
și de sare normal sau chiar crescut sunt:
[181]
a. tratamentul cu diuretice a insuficienţei
cardiace sau a sindromului nefrotic poate
duce la reducerea rapidă a volumului
plasmatic
b. septicemia determină vasodilataţie atât a
arteriolelor, cât şi a venulelor, ducând la o
creştere marcată a capacitanţei spaţiului
vascular
(x) c. septicemia determină vasodilataţie
doar a venulelor ducând la o creştere
marcată a capacitanţei spaţiului vascular
d. tratamentul inadecvat al edemelor cu
diuretice (ex. atunci când cauza este mai
degrabă locală decât sistemică), ceea ce
determină hipovolemie sistemică.
(x) e. tratamentul cu diuretice a sindromului
nefritic poate duce la reducerea rapidă a
volumului plasmatic.
32. În evaluarea statusului volemic se
verifică: [182]
a. presiunea în artera carotidă
16
(x) b. presiunea venoasă jugulară
(x) c. debitul urinar la intervale regulate
d. presiunea venoasă periferică atât bazală,
cât și după proba de încărcare cu lichide
(x) e. modificările posturale ale tensiunii
arteriale
33. Tratamentul pierderilor de apă şi
electroliţi se face prin: [182]
(x) a. aport oral de apă și săruri de sodiu,
dacă este posibil
b. aport oral de apă și săruri de potasiu, dacă
este posibil
(x) c. bicarbonat de sodiu în deplețiile
ușoare sau cronice de sodiu cu acidoză
d. bicarbonat de potasiu în deplețiile ușoare
sau cronice de potasiu cu acidoză
e. aport oral de apă și săruri de calciu, dacă
este posibil
34. Pierderea de apă determină depleţia
volumului extracelular doar în cazurile
severe; situațiile rare în care există un
deficit adevărat numai de apă sunt: [183]
a. diabetul zaharat tip 1
(x) b. diabetul insipid
c. sindrom nefrotic
d. sindrom nefritic
(x) e. pacientul incapabil sa bea apă (ex.
postchirurgical)
*35. Hiponatremia se instalează la o
valoare a sodiului mai mică de: [183]
a. 120 mmol/L
b. 100 mmol/L
c. 160 mmol/L
d. 115 mmol/L
(x) e. 135 mmol/L
36. Cauzele hiponatremiei cu scăderea d. hiperparatiroidism
volumului extracelular sunt: [183] (x) e. sindromul de secreție inadecvată de
(x) a. vărsături ADH
b. hipotiroidism
(x) c. arsuri 41. Următoarele afirmații nu sunt false în
d. eliberare anormală de hormon antidiuretic ceea ce privește sindromul de
(ADH) demielinizare osmotică: [185]
(x) e. hemoragie (x) a. pacienţii cu risc crescut de sindrom de
demielinizare osmotica: cei care consumă
37. Cauze de hiponatremie cu volum alcool excesiv, cirotici, malnutriţi sau
extracelular normal: [184] hipokaliemici
a. insuficiență cardiacă b. pacienţii cu risc crescut de sindrom de
(x) b. hipotiroidism demielinizare osmotica: cei care consumă
(x) c. creșterea sensibilității la ADH alcool excesiv, cirotici, malnutriţi sau
d. hipoalbuminemie hiperkaliemici
e. vărsături (x) c. o creştere rapidă a osmolalităţii
extracelulare, mai ales dacă există o
38. Următoarele semne și simptomele nu „ascensiune" spre valori ridicate ale sodiului
se regăsesc în encefalopatia şi osmolalităţii, va duce la sindromul de
hiponatremică: [184] demielinizare osmotică
a. cefalee d. este o complicație neurologică minoră
b. convulsii generalizate (x) e.alți factori predispozanți la
c. stare de amețeală demielinizare sunt hipoxemia preexistentă şi
(x) d. dureri abdominale iradierea sistemului nervos central
(x) e. hemoragie
*42. Concentraţia plasmatică a sodiului la
39. Factorii de risc pentru dezvoltarea pacienţii hiponatremici nu trebuie să
encefalopatiei hiponatremice sunt: [184] crească cu mai mult de: [185]
a. copiii peste 16 ani (x) a. 8 mmol/L/zi
(x) b. hipoxemia este un factor de risc major b. 16 mmol/L/zi
(x) c. femeile în perioada de premenopauză c. 20 mmol/L/zi
(x) d. copiii sub 16 ani d. 4 mmol/L/zi
e. hipoxemia este un factor de risc minor e. 3 mmol/L/zi

40. Hiponatremia cu volum extracelular 43. Referitor la antagoniștii hormonului

aparent normal necesită investigații antidiuretic următoarele afirmații sunt
pentru a exclude următoarele boli: [185] adevărate: [186]
(x) a. boala Addison a. Aceşti agenţi produc o diureză apoasă
b. hipertiroidism totală cu afectarea excreţiei sodiului şi
(x) c. hipotiroidism potasiului

17
(x) b. Aceşti agenţi produc o diureză apoasă
selectivă fără a afecta excreţia sodiului şi
potasiului
(x) c. ei cresc concentraţia plasmatică a
sodiului la bolnavii cu hiponatremie cauzată
de SIADH
(x) d. ei cresc concentraţia plasmatică a
sodiului la bolnavii cu hiponatremie cauzată
de ciroză
(x) e. conivaptanul blochează atât receptorii
v1A cât şi V2
44. Hiponatremia cu creșterea volumului
extracelular nu are următoarele cauze:
[186]
(x) a. hemoragie
b. insuficiență cardiacă
(x) c. vărsături
d. insuficiență hepatică
e. hipoalbuminemia
45. Referitor la hipernatremie
următoarele afirmații sunt adevărate:
[186]
(x) a. este un stimulent puternic al setei.
b. nu stimulează setea.
(x) c. este mult mai rară decât hiponatremia
d. este mult mai întâlnită decât
hiponatremia
(x) e. senzaţia de sete este în mod frecvent
deficientă la vârstnici, expunându-i la
depleţia de apă
46. În tratamentul hipernatremiei
următoarele afirmații sunt false: [186-
187]
a. în deficitul de ADH, substituiţi ADH cu
desmopresină
18
(x) b. În hipernatremia severă (>170
mmol/L) trebuie utilizată glucoză 5% sau
2,5%
c. În hipernatremia severă (>170 mmol/L)
trebuie utilizată iniţial soluţia salină de 0,9%
d. în hipernatremia mai puţin severă (ex.
>150 mmol/L) tratamentul constă în
administrarea de glucoză 5% sau 2,5%
(x) e. în hipernatremia mai puţin severă (ex.
>150 mmol/L) tratamentul constă în
administrarea de soluţia salină de 0,9%
47. Intrarea potasiului în celulă este
stimulată de: [187]
a. stimulare alfa-adrenergică
(x) b. stimulare beta-adrenergică
c. lezarea sau moartea celulară
(x) d. insulină
e. excreția renală
*48. Sindromul Bartter nu presupune:
[187]
a. alcaloză metabolică
(x) b. acidoză metabolică
c. hipokaliemie
d. tensiune arterială normală
e. ocazional hipomagneziemie
49. Din cauzele hipokaliemiei se numără:
[188]
a. reducerea excreției
(x) b. aport redus de potasiu
(x) c. pierderi la nivel gastrointestinal de
potasiu
(x) d. sindrom Bartter
(x) e. secreție crescută de aldosteron
50. Referitor la sindromul Liddle sunt (x) e. rabdomioliza
false următoarele afirmații: [188]
a. este prezentă hipokaliemia 54. Sindromul Gordon se caracterizează
(x) b. este prezenta hiperkaliemia prin: [189]
(x) c. este asociat cu o producție crescută de (x) a. acidoză metabolică
renină și aldosteron b. alcaloză metabolică
d. are loc reabsorbția excesivă de sodiu cu (x) c. hiperkaliemie
secreție cuplată a potasiului și hidrogenului d. hipokaliemie
(x) e. tratamentul constă în restricţia e. hipocalciurie
potasiului, asociată administrării de amilorid
şi triamteren 55. Tabloul clinic al hiperkaliemiei nu
presupune: [190]
51. Tabloul clinic al hipokaliemiei (x) a. extrasistolă
cuprinde: [188] b. astenia musculară
(x) a. creșterea frecvenței extrasistolelor (x) c. hipertensiune arterială
atriale și ventriculare (x) d. tahicardie
b. crampe musculare e. modificări ECG
(x) c. slăbiciune musculară
d. scăderea frecvenței extrasistolelor atriale *56. În cazul hiperkaliemiei, pentru a se
și ventriculare introduce potasiul in celule si pentru a
e. hipernatremie simptomatică scădea nivelul potasiului din plasmă se
folosește: [190]
52. Cauze rare ale hiperkaliemiei: [189] a. adrenalină
a. creșterii eliberării potasiului din celule b. glucagon
(x) b. hipoaldosteronismul hiporeninemic (x) c. insulină intravenos
(x) c. pseudohipoaldosteronismul de tip 1 d. soluție salină 0,9%
(tipurile autozomal recesiv și dominant) e. glucoză 2,5%
(x) d. paralizia periodică hiperkaliemică
e. pseudohipoaldosteronismul de tip 2 57. Selectați medicația folosită în
(tipurile autozomal recesiv și dominant) tratamentul hiperkaliemiei: [190]
(x) a. insulină intravenos asociată cu un
53. Următoarele cauze frecvente ale supliment de glucoză
hiperkaliemiei sunt false, cu excepția: b. administratea intravenoasă a lichidelor de
[189] substituție
(x) a. deficitul de aldosteron c. administrare de soluție salină 0,9%
(x) b. boala Addison (x) d. patiromerul
c. sindrom Cushing (x) e. ciclosilicatul de sodiu zirconiu (ZS9)
d. diuretice tiazidice

19
 DEZECHILIBRELE ACIDO-BAZICE
paginile 195-202
58. Următoarele afirmații referitoare la
pH-ul sanguin sunt false: [195]
(x) a. este strict reglat și în mod normal
menținut între 7,28 și 7,32
(x) b. o creștere a pH-ului este denumită
acidemie
(x) c. o scădere a pH-ului este denumită
alcaliemie
d. este strict reglat și în mod normal
menținut între 7,38 și 7,42
e. o scădere a pH-ului este denumită
acidemie
59. Selectați sistemele tampon: [196]
a. sistemul format din bicarbonat-fosfatul de
calciu de la nivel osos
(x) b. hemoglobina
(x) c. sistemul format din bicarbonat-acid
carbonic generată de hidratarea dioxidului
de carbon
(x) d. carbonatul de calciu și fosfatul de
calciu de la nivel osos
e. carbonatul de calciu și bicarbonat
60. Referitor la reabsorbția renală a
bicarbonatului sunt adevărate
următoarele afirmații: [196]
a. cea mai mare parte a bicarbonatului este
reabsorbită la nivelul tubului contort distal
(x) b. cea mai mare parte a bicarbonatului
este reabsorbită la nivelul tubului contort
proximal
c. la nivelul nefronului proximal se
reabsoarbe foarte puțin
(x) d. reabsorbția bicarbonatului la nivelul
tubului contort proximal este catalizată de
pompa Na+/K+-ATPază
20
e. reabsorbția bicarbonatului la nivelul
tubului contort distal este catalizată de
pompa Na+/K+-ATPază
*61. Cea mai semnificativă parte a
excreției de ion hidrogen din structura
nefronului are loc la nivelul: [196]
a. tubului distal
b. tubului colector
c. porțiunii ascendente a ansei lui Henle
(x) d. tubului proximal
e. porțiunii descendente a ansei lui Henle
62. Următoarele afirmații referitoare la
tipurile de celule ale tubului colector sunt
false: [197]
(x) a. prezintă 4 tipuri de celule
b. celulele intercalate alfa, posedă o pompă
de protoni, pentru secreția activă de ioni de
hidrogen în schimbul reabsorbției de ioni de
potasiu
c. prezintă 3 tipuri de celule
(x) d. celule intercalate gama, care sunt
imagini în oglindă ale celulelor intercalate
alfa.
e. celulele principale, ce au receptori pentru
absorbția de ioni de sodiu senbili la
aldosteron
63. Sistemele tampon în excreția acizilor
sunt: [197]
a. proteinele intracelulare (hemoglobina)
(x) b. acizii titrabili
(x) c. sistemul amoniacului
d. sistemul format din perechea bicarbonat-
acid carbonic
e. sistemul format din perechea carbonat de
calciu-bicarbonat
64. Următoarele afirmații referitoare la
sistemul amoniac sunt adevărate, cu
excepția: [197]
(x) a. sistemul tampon al amoniacului poate
să crească de câteva zeci de ori dacă este
necesar
b. sistemul tampon al amoniacului poate să
crească de câteva sute de ori dacă este
necesar
(x) c. tot amoniacul utilizat pentru
tamponarea ionilor de hidrogen urinari în
tubii colectori este sintetizat în tubul contort
distal
d. tot amoniacul utilizat pentru tamponarea
ionilor de hidrogen urinari în tubii colectori
este sintetizat în tubul contort proximal
e. sursa principală de amoniac este
glutamina
65. Dezechilibrele acido-bazice pot fi
cauzate de: [198]
a. eliminare anormală a CO2 la nivel renal
(acidoză si alcaloză “respiratorie”)
(x) b. eliminare anormală a CO2 la nivel
pulmonar(acidoză si alcaloză “respiratorie”)
(x) c. anomalii ale reglării bicarbonatului și
a altor sisteme tampon de la nivel sanguin
(acidoză si alcaloză “metabolică“)
(x) d. ambele pot coexista
e. niciodată nu pot coexista ambele
66. Următoarele enunțuri sunt false: [198]
a. în acidoza respiratorie pH-ul poate fi
normal sau scăzut
b. în alcaloza respiratorie pH-ul poate fi
normal sau crescut
21
(x) c. în alcaloza metabolică pH-ul poate fi
normal sau scăzut
d. în acidoza metabolică pH-ul poate fi
normal sau scăzut
(x) e. în acidoza respiratorie pH-ul poate fi
normal sau crescut
67. Referitor la acidoza respiratorie
următoarele afirmații sunt false, cu
excepția: [198]
a. aceasta apare datorită acumulării oricărui
alt acid decât cel carbonic și are loc o
scădere a nivelului plasmatic de ion
bicarbonat
b. intensificarea pierderilor de CO2 este
cauzată de hiperventilație
(x) c. aceasta este cauzată de retenția de
CO2
(x) d. retenția renală de bicarbonat poate
compensa parțial, aducând valoarea ionilor
de hidrogen spre normal
e. are loc o scădere a ionilor de hidrogen
68. Cauzele acidozei metabolice cu gaură
anionică normală sunt: [199]
(x) a. pierderi crescute de bicarbonat renal
b. hipercalcemia cronică
c. hipoparatiroidism
(x) d. scăderea excreției renale de ioni de
hidrogen
(x) e. creșterea producției de HCl
69. Referitor la acidoza tubulară renală
de tip 4, următoarele afirmații sunt false:
[199]
(x) a. este denumită „hiperaldosteronism
hiporeninemic”
b. este cel mai des întâlnit tip de acidoza
tubulară renală
c. este prezentă hiperpotasemia
(x) d. este prezentă hipopotasemia
e. nivel urinar bazal de aldosteron scăzut în
24 ore
70. Acidoza tubulară renală de tip 2
prezintă următoarele caracteristici: [199]
(x) a. se mai numește acidoză tubulară
renală „proximal”
b. se mai numește acidoză tubulară renală
„distală”
(x) c. este provocată de o anomalie de
reabsorbție a bicarbonatului de sodiu la
nivelul tubului proximal
d. caracteristicile cardinale sunt acidoza,
hiperpotasemia, producție urinară scăzută de
amoniu
(x) e. caracteristicile cardinale sunt acidoza,
hiperpotasemia, prezența bicarbonatului în
urină în ciuda unui nivel plasmatic sub
normal al bicarbonatului
71. Cauzele acidozei tubulare renale de
tip 1 sunt: [200]
(x) a. medicamente și substanțe toxice
b. diaree
c. ileostomie
(x) d. status hipergamaglobulinemeic
(x) e. sindrom Marfan
72. Următoarele afirmații referitoare la
acidoza cronică sunt adevărate: [200]
(x) a. este cel mai frecvent cauzată de boala
renala cronică
(x) b. a fost identificată ca factor de risc
pentru pierderea masei musculare din
insuficiența renală
c. nu poate contribui la progresia inexorabilă
de insuficiențe renale
d. este cel mai frecvent cauzată de sindromul
nefrotic
22
(x) e. acidoza este o caracteristică tipică a
acelor tipuri de boli renale cronice în care
afectarea este predominant tubulară, cum ar
fi nefropatia de reflux
73. Referitor la acidoza lactică sunt
adevărate următoarele afirmații: [200]
(x) a. poate apărea din cauza lipsei de
oxigen la nivel tisular ( tip A)
b. poate apărea din cauza lipsei de oxigen la
nivel tisular ( tip B)
c. poate apărea datorită unei anomalii
metabolice, cum estea cea indusă de
medicamente (tip A)
(x) d. poate apărea datorită unei anomalii
metabolice, cum estea cea indusă de
medicamente (tip B)
(x) e. cea mai frecventă formă de acidoză
lactică întâlnită în practică este cea de tip A
74. Cauzele acidozei metabolice cu gaură
anionică crescută sunt: [201]
(x) a. aspirină: supradozaj de salicilați
b. sindrom Marfan
c. diaree
(x) d. metanol: ingestie acută
e. hiperparatiroidism
75. Afirmațiile adevărate în ceea ce
privește măsurile generale de tratament
ale acidozei sunt: [201]
a. tratamentul trebuie sa aibă ca scop
secundar corectarea cauzei primare
(x) b. tratamentul trebuie sa aibă ca scop
principal corectarea cauzei primare
(x) c. administrare de insulină în cazul
cetoacidozei diabetice
d. tratament cu propanol al intoxicației cu
metanol
(x) e. tratament cu etanol al intoxicației cu
metanol
76. Afirmațiile false referitoare la alcaloza
metabolică sunt: [201]
(x) a. alcaloza metabolică este rar întâlnită
b. mortalitatea asociată alcalozei metabolice
este substanțială
(x) c. prezența alcalozei metabolice severe
nu trebuie să fie motiv de îngrijorare
d. rata mortalității este de 45% în cazul
pacienților cu pH de 7,55
e. rata mortalității este de 80% în cazul
pacienților cu pH peste 7,65
77. Alcaloza metabolică a fost clasificată
pe baza mecanismelor fiziopatologice:
[201]
(x) a. pierdere de cloruri, cea mai frecventa
cauză
(x) b. pierdere de potasiu, de obicei datorită
excesului de mineralocorticoizi
23
c. pierdere de cloruri, de obicei datorită
excesului de mineralocorticoizi
(x) d. alcaloza metabolică, datorată atât
pierderilor de sodiu, cât și de cloruri
(x) e. pierdere de cloruri, care poate fi
corectată fără repleție de potasiu
78. Cauzele alcalozei metabolice sunt:
[202]
(x) a. aldosteronism secundar
b. metanol: ingestie acută
c. sindrom Ehlers-Danlos
(x) d. pierderi gastrice: vărsături, drenaj
mecanic
e. eliberare anormală de hormon antidiuretic
79. Caracteristicile clinice comune din
alcaloza metabolică severă sunt: [202]
a. semn clinic „de sete de aer”
(x) b. aritmiile cardiace
(x) c. iritabilitate neuromusculară
(x) d. tetania
(x) e. somnolența
 3. CAPITOLLUL 10
TERAPIE INTENSIVĂ
paginile 224-233
1. Umătoarele afirmații despre insuficiența
respiratorie sunt false, cu excepția: [224, 225]
a. insuficiența respiratorie de tip I se mai
numește “insuficiența ventilatorie”
(x) b. apare când schimbul de gaze pulmonar
este suficient de afectat
c. cea mai frecventă cauză de insuficiență
respiratorie de tip I este BPOC
(x) d. este prezentă atunci când PaO2 < 8 kPa
(60 mmHg)
(x) e. insuficiența respiratorie de tip I apare în
boli care afectează țesutul pulmonar
2. În insuficiența respiratorie de tip II: [224]
(x) a. PaO2 este scăzută
b. PaO2 este ridicată
c. PaCO2 este scăzută
d. PaCO2 este normală
(x) e. PaCO2 este ridicată
3. Printre cauzele insuficienței respiratorii de
tip I se numără: [224, 225]
(x) a. fibroza pulmonară
b. diformități ale peretelui toracic
(x) c. edemul pulmonar cardiogen
(x) d. leziunile pulmonare acute
e. deprimarea centrului respirator
4. Evaluarea clinică a tulburărilor
respiratorii poate fi făcută pe următoarele
criterii: [225]
a. respirația asincronă (compartimenele
abdominal și toracic se deplasează îm direcții
opuse)
(x) b. tahicardie, tahipee
(x) c. tiraj intercostal
24
d. nivel de conștiență crescut
(x) e. utilizarea musculaturii accesorii
5. Următoarele afirmații sunt adevărate, cu
excepția: [225]
(x) a. capnografia detectează modificările acute
ale căilor aeriene: scăderea bruscă a debitului
cardiac
b. conținutul de oxigen din sângele arterial este
determinat de procentajul saturației de oxigen a
hemoglobinei
(x) c. interpretarea rezultatelor analizei gazelor
sanguine poate lua în cosiderare tulburările
echilibrului hidro-electrolitic și modificările
oxigenului
(x) d. capnografia, analiza concentrației de
dioxid de carbon inspirat poate fi utilizată
pentru confirmarea intubației traheale
(x) e. măsurarea FEV1 este utilă în evaluarea
pacienților care suferă de pneumonie sau BPOC
*6. Selectați afirmația falsă cu privire la
tratamentul standard al insuficienței
respiratorii: [225]
a. administrarea de oxigen suplimentar printr-o
cale respiratorie liberă
(x) b. tratament pentru obstrucția căilor aeriene
proximale
c. măsuri pentru limitarea edemului pulmonar
d. controlul secrețiilor
e. tratamentul infecției pulmonare
7. Următoarele afirmații despre
oxigenoterapie sunt false: [225, 226]
a. masca cu performanță fixă este utilizată la
pacienții cu BPOC și insuficiență respiratorie tip
II
b. hipoxemia severă este mai periculoasă decât
hipercapnia
(x) c. măștile faciale simple pot provoca
ulcerații ale mucoasei nazale
(x) d. dispozitivele cu “performanță variabilă”
asigură un debit de oxigen de 15-20 L/min
(x) e. sunt dispozitive cu “performanță
variabilă”: canulele nazale și venturile de înaltă
perfomanță
8. Următoarele afirmații cu privire la
toxicitatea oxigenului sunt adevărate: [227]
(x) a. hiperoxia poate provoca leziuni
pulmonare datorită creșterii radicalilor liberi de
oxigen
(x) b. hiperoxia poate provoca leziuni
pulmonare datorită deteriorării oxidative a
țesutului pulmonar
c. saturațiile de oxigen între 93-95% sunt
probabil adecvate pentru majoritatea pacienților
d. hipoxia periculoasă ar trebui tolerată, având
risc scăzut de toxicitate pulmonară
(x) e. chiar și o perioadă scurtă de hiperoxie
poate crește mortalitatea în comparație cu
normoxia
9. Indicații pentru ventilația mecanică: [227]
(x) a. detresă respiratorie severă
b. creșterea capacității vitale peste 10 mL/kg
(x) c. leziuni craniene
(x) d. ventilație postoperatorie la pacienții cu
risc crescut
(x) e. leziuni medulare înalte
25
10. Despre instituirea suportului respirator
invaziv se poate afirma: [227]
a. EEG și saturația de oxigen trebuie
monitorizate
b. pacientul trebuie pre-oxigenat cu oxigen 95%
înainte de intubație
(x) c. stimularea prin laringoscopie și intubația
pot precipita aritmii periculoare, bradicardie,
chiar stop cardiac
(x) d. în unele cazuri, este necesar să se
realizeze monitorizarea intra-arterială și a PVC
(x) e. instituirea suportului invaziv necesită
intubație traheală care va fi efetuată sub
anestezie
11. Următoarele afirmații sunt adevărate, cu
excepția: [227]
(x) a. ventilația non-invazivă se realizează prin
canulă endotraheală sau traheostomie
b. combinația unui opiaceu cu o benzodiazepină
sau cu propofol este adesea folosită pentru a
facilia ventilația mecanică
(x) c. sedarea profundă este recomandată la
pacienții cu insuficiență respiratorie ușoară
d. capnografia trebuie utilizată pentru a
confirma intubația treaheală
e. medicamentele de resuscitare trebuie să fie
disponibile imediat
*12. Alegeți afirmația falsă cu privire la
traheostomie: [228]
a. se efectuează prin utilizarea unei tehnici de
dilatare percutantă
b. facilitează sevrajul respirator
(x) c. poate fi necesară pentru controlul pe
termen scurt a căii aeriene
d. reduce necesarul de sedare
e. este efectuată pentru a gestiona secrețiile
bronșice excesive
13. Complicațiile precoce ale intubației
traheale: [228]
a. canulă într-o bronhie principală
(x) b. migrarea canulei în afara traheei
(x) c. pierderi în jurul canulei
d. hipotensiune
e. emfizem subcutanat
14. Următoarele afirmații cu privire la
pneumotoracele în tensiune sunt false: [228]
a. examinarea poate arăta o expansiune inegală
a toracelui
(x) b. deplasarea mediastinală este de partea
opusă pneumotoracelui
c. dacă timpul permite, diagnosticul poate fi
confirmat prin radiografie toracică
(x) d. se poate indica o decompresie cu acul în
cel de-al doilea spațiu intercostal în linia
parasternală
e. examinarea poate arăta hipersonoritatea unui
hemitorace
15. Următoarele afirmații cu privire la
complicațiile respiratorii sunt adevărate:
[228]
a. se produce o scădere a permeabilității
microvasculare și o eliberare de mediatori
inflamatori
(x) b. leziunile de tip “barotraumă” și
“volutraumă” pot duce la ruperea alveolelor
c. riscul de penumotorace este scăzut la cei cu
boală pulmonară distructivă
d. pot fi reprezentate de pneumomediastin și
hemotorace
(x) e. pot fi reprezentat de pneumotorace și
pneumoperitoneu
16. Complicații tardive ale traheostomei sunt:
[229]
(x) a. incapacitatea de vindecare a stomei
26
b. ulcerații ale mucoasei
(x) c. granulomul traheal
(x) d. colapsul inelelor traheale la nivelul stomei
e. pneumonie
*17. Selectați afirmația falsă cu privire la
ventilația mecanică controlată: [229]
a. poate fi de 2 tipuri: ventilația cu volum
controlat și ventilație cu presiune controlată
b. este utilizată atunci când eforturile
resporatorii sunt absente sau au fost suprimate
(x) c. ventilația cu volum controlat: capacitatea
vitală și frecvența respiratorie sunt presetate pe
ventilator
d. ventilația cu presiune controlată: presiunea
inspiratorie și frecvența respiratorie sunt
presetate
e. ventilația cu presiune controlată: volumul
curent variază în funcție de mecanica pulmonară
a pacientului
18. Selectați afirmațiile adevărate cu privire
la presiunea pozitivă la sfârșitul expirului
(PEEP): [229]
(x) a. o presiune pozitivă la nivelul căilor
aeriene poate fi menținută la un nivel ales, pe
toată durata expirației
(x) b. se folosește o supapă de rezistență de tip
prag în ramura expiratorie a circuitului
(x) c. PEEP re-expansionează unitățile
pulmonare insuficient ventilate
d. PEEP redistribuie lichidul pulmonar din
spațiul interstițial perivascular către alveole
e. nivelele crescute de PEEP sunt utilizate la
majoritatea pacienților ventilați mecanic
19. Următoarele afirmații cu privire la
schimburile gazoase extracorporeale sunt
adevărate, cu excepția: [230]
(x) a. utilizează un flux de sânge arterio-venos
b. fluxul de sânge este pompat printr-un plâmân
artificial cu flux ridicat (ECMO)
(x) c. amplifică leziunile pulmonare induse de
ventilație
d. îndepărtarea dioxidului de carbon
extracorporeal este mai ușor de realizat
e. în cazul ECCO2-R oxigenarea este mai puțin
eficientă
20. Selectați afirmațiile false cu provore la
ventilația non-invazivă: [230]
a. este indicată la pacienții conștienți
b. se poate folosi o mască nazo-facială completă
c. constă în aplicatea unei presiuni pozitive la
nivelul căilor aeriene
(x) d. pacienții nu au posibilitatea de a expectora
(x) e. sedarea este obligatorie
*21. Contraindicație a utilizării ventilației
non-invazive: [231]
a. pneumonie severă
(x) b. incapacitatea de protejare a căilor aeriene
c. edem pulmonar cardiogen
d. apnee obstructivă în somn
e. insuficiență respiratorie hipercapnică
22. Criterii pentru sevrajul pacienților de
ventilația mecanică sunt: [231]
(x) a. nivelul de conștiență al pacientului
(x) b. mecanica pulmonară
(x) c. analiza gazelor sanguine
d. funcția renală
(x) e. răspunsul pacientului la o perioadă scurtă
de respirație spontană
23. Selectați afirmațiile adevărate cu privire
la polineuropatia bolilor critice: [231]
(x) a. membrele sunt slabe și flasce
(x) b. concentrația de proteine din lichidul
cefalorahidian este normală sau minim crescută
27
c. se caracterizează printr-o neuropatie axonală
secundară
d. manifestarea inițială este diminuarea sau
absența reflexelor tendinoase profunde
(x) e. nervii cranieni sunt rar afectați
24. Următoarele afirmații sunt adevărate, cu
excepția: [231]
a. traheostomia este frecvent utilizată pentru a
facilita sevrajul de ventilația mecanică
b. metoda tradițională de sevraj permite
pacientului să respire spontan pentru o perioadă
scurtă de timp
(x) c. hipertrofia mușchilor respiratori apare ca
urmare a ventilației mecanice
d. evaluarea clinică este cea mai bună
modalitate de a decide dacă un pacient poate fi
sevrat de ventilator
(x) e. CPAP poate preveni colapsul alveolar și
hiperoxia care ar putea apărea când pacienții
încep să respire spontan după sevraj de
ventilație mecanică
25. Sindromul de detresă respiratorie acută
(poate fi definiti prin): [232]
a. anomalii ale schimbului de gaze, toate cu
PEEP ≥ 3 cmH2O
b. rigiditate pulmonară: complianță pulmonară
crescută
(x) c. cauză non-cardiacă: presiunea de ocluzie a
arterei pulmonare < 18 mmHg
(x) d. cauză non-cardiacă: ecocardiografie și
indici cardiaci normali
(x) e. radiografie toracică: infiltrate pulmonare
noi, neuniforme, sau omogene, bilaterale, difuze
*26. Sindromul de detresă respiratorie acută
moderat (definiția Berlin): [232]
a. PaO2/FiO2 300-200 mmHg (40-26,6kPa)
b. PaO2/FiO2 100-50 mmHg (13,3-6,7 kPa)
(x) c. PaO2/FiO2 200-100 mmHg (26,6-
13,3kPa)
d. PaO2/FiO2 < 100 mmHg (< 13,3kPa)
e. PaO2/FiO2 400-300 mmHg (53,7-40 kPa)
27. Următoarele afirmații referitoare la
patogeneza și fiziopatologia ARDS sunt false,
cu excepția: [232]
a. exudatul hemoragic intra-alveolar este
caracteristica principală a ARDS
(x) b. vasoconstricția pulmonară se poate
dezvolta ca răspuns la compușii circulanți, cum
ar catecolaminele și tromboxanul
(x) c. edemul pulmonar non-cardiogen este
semnul clinic al unei creșteri generalizate a
permeabilității vasculare
(x) d. epiteliul pulmonar este de asemenea,
modificat în stadiile incipiente
e. exudatul hemoragic intra-alveolar poate
activa surfactantul
28. Modificări fiziologice în ARDS sunt: [232]
a. creșterea complianței pulmoanre
(x) b. limitarea fluxului de aer
(x) c. creșterea șuntului și a spațiului mort
d. respirație paradoxală
(x) e. colecții pleurale
28
29. Selectați afirmațiile adevărate cu privire
la tratamentul ARDS:
(x) a. limitarea edemului pulmonar prin:
restricția fluidelor, utilizarea diureticelor,
hemofiltrare
b. oxidul nitric inhalat este un vasoconstrictor ce
poate ameliora raportul ventilație-perfuzie
(x) c. prostaciclinele inhalatorii au efecte
similare cu oxidul nitric inhalat
d. administrarea de steroizi poate agrava
disfuncția pulmonară
(x) e. in timpul pronației densitățile pulmonare
din regiunea dependentă sunt redistribuite și
fracțiunea de șunt este redusă
30. Selectați afirmațiile false cu provire la
prognosticul ARDS:
(x) a. mortalitatea a crescut în ultimele două
decenii, de la 20-40% până la 60%
(x) b. majoritatea deceselor apar ca urmare a
deteriorării schimbului de gaze
c. prognosticul depinde în mare măsură de
etiologie
(x) d. mortalitatea este mult mai crescută la
pacienții cu ARDS “primar” (pneumonie,
aspirație, contuzie pulmonară)
e. mortalitatea crește odată cu creșterea vârstei
și în prezența insuficienței altor organe
 4. CAPITOLLUL 16
HEMATOLOGIE
ANEMIA. ANEMIA MICROCITARĂ. ANEMIA MACROCITARĂ
paginile 327-336
1. Următoarele afirmații referitoare la
anemie sunt adevărate, cu excepția: [327]
(x) a. hemoglobina, volumul eritrocitar și
volumul plasmatic sunt scăzute în hemoragia
acută
b. angina sau claudicația intermitentă pot fi
precipitate de anemie
(x) c. în cazul în care pierderea de sânge este
rapidă, vor apărea simptome mai ușoare
d. în deshidratare și în policitemia aparentă
hemoglobina este fals crescută
e. este definită ca scăderea hemoglobinei în
sânge sub nivelul de referință pentru vârsta și
sexul individului
*2. Alegeți afirmația falsă cu privire la
semnele specifice din anemie: [327]
a. koilonochia – unghiile au formă concavă
b. deformări osoase – talasemia majoră
(x) c. icter – anemia megaloblastică
d. ulcere la nivelul membrelor inferioare –
siclemia
e. koilonichia – anemia feriprivă de lungă durată
3. Următoarele afirmații sunt false, cu
excepția: [327]
a. clasificarea tipurilor diferite de anemie are la
bază HEM-ul
b. anemiile hipocrome microcitare, au VEM
crescut
c. clasificarea anemiilor în funcție de cauză
include creșterea producției și scăderea
distrugerii
(x) d. simptomele anemiei sunt nespecifice
(x) e. anemia este de cele mai multe ori o
afecțiune secundară
29
4. Care din următoarele afirmații sunt
adevărate? [328]
(x) a. o hemoglobină scăzută trebuie evaluată
întotdeauna cu frotiu de sânge periferic
b. deficitul combinat de fier și folat în boala
celiacă duce la dismorfism leucocitar
(x) c. populațiile dismorfice sunt observate după
transfuzia de sânge
d. numărul reticulocitelor indică inactivitatea
măduvei
(x) e. populații dismorfice apar în urma
tratamentului cu preparate hematinice la
pacienţii anemici
5. Următoarele afirmații cu privire la
examinarea măduvei osoase sunt false: [328]
a. completează investigațiile anomaliilor
descrise la nivelul frotiului din sângele periferic
(x) b. proba lichidă obținută prin biopsie
osteomedulară poate fi utilizată pentru
imunofenotipare
(x) c. infiltratele medulare anormale pot fi
evaluate prin intermediul aspiratului medular
d. depozitele de fier pot fi evaluate prin
intermediul biopsiei osteomedulare
(x) e. Biopsia osteomedulară se colorează cu
tehnica Romanowsky și colorația Perls
6. Anemia microcitară: [328, 329]
(x) a. carența de fier este cea mai frecventă
cauză de anemie la nivel global
b. carența de fier afectează 50% din populația
lumii
(x) c. se caracterizează prin scăderea VEM sub
80 fL
(x) d. include anemia din boli cronice de lungă
durată
e. include defectele în producția de globină –
anemia sideroblastică
7. Următoarele afirmații sunt false, cu
excepția: [329]
a. fierul majoritar este sub formă feroasă,
solubilă (Fe3+)
b. fierul feros (Fe2+) este absorbit mai greu
(x) c. absorbția fierului crește în deficiența de
fier și în sarcină
(x) d. fierul heminic este derivat din
hemoglobină și mioglobina
(x) e. fierul non-heminic se găsește în principal
în cereale
8. Următoarele afirmații despre absorbția
fierului sunt adevărate: [329, 330]
a. proteinele exportatoare ale fierului non-
heminic sunt BCRP și FLVCR
(x) b. HCP1 este reglată pozitiv de prezența
hipoxiei și a deficitului de fier
c. majoritatea fierului este absorbită în intestinul
subțire distal
d. reglarea absorbției fierului cuprinde: reglator
dietetic, reglator al depozitelor, reglator al
limfopoiezei
(x) e. fierul dietetic este redus de la starea ferică
la cea feroasă prin reductaza ferică a marginii în
perie
9. Care din următoarele afirmații sunt false?
[329]
(x) a. feritina se leagă de complexul genic
HFE/B2M/TfR1
b. transferina se leagă de complexul genic
HFE/B2M/TfR1
c. DMT1 facilitează absorbția fierului din
lumenul intestinal
d. proteinele de export - feroportina 1 și
hefestina transportă fierul din enterocit în
circulație
(x) e. hepcidina nu este esențială pentru
reglementarea absorbției fierului
30
*10. Selectați afirmația falsă cu privire la
factorii care influnețează absorbția fierului:
[330]
a. fierul heminic este absorbit mai bine decât
fierul non-heminic
(x) b. aciditatea gastrică ajută la păstrarea
fierului în stare ferică
c. absorbția fierului este crescută în contextul
depozitelor scăzute de fier
d. absorbția este scăzută în supraîncărcarea
fierului
e. formarea complexelor insolubine cu fitat sau
fosfat scade absorbția fierului
11. Următoarele afirmații cu privire la
transportul fierului în sânge sunt false, cu
excepția: [330]
a. cea mai mare parte a fierului legat de
transferină provine din fierul absorbit la nivel
intestinal
(x) b. fierul este transportat în plasmă legat de
transferină, o β-globulină sintetizată în ficat
c. fiecare moleculă de transferină leagă 4 atomi
de fier feric
d. fiecare moleculă de feritină este saturată în
proporție de o treime
(x) e. fierul legat de tranferină devine atașat
receptorilor specifici ai eritroblaștilor și
reticulocitelor din măduvă, fiind ulterior
îndepărtat
12. Alegeți afirmațiile adevărate cu privire la
depozitele de fier: [330]
a. feritina este un complex insolubit
b. hemosiderina este un complex hidrosolubil
(x) c. feritina este o proteină de fază acută
(x) d. hemosiderina de găsește în macrofagele
din măduva osoasă, ficat și splină
(x) e. hemosiderina este vizibilă la microscop în
secțiuni tisulare
13. Cauze ale deficitului de fier sunt:
[330,335]
(x) a. pierderi de sânge
b. medicamente antifolat
c. cereri scăzute
(x) d. scăderea absorției
(x) e. aport redus
14. Tabloul clinic caracteristic deficitului de
fier curpinde: [331]
a. hipertrofia unghiilor
(x) b. stomatită angulară
(x) c. koilonichie
d. hipertrofierea papilelor linguale
(x) e. păr fragil
15. Anemia prin deficit de fier se
caracterizează prin: [331]
(x) a. VEM scăzut
(x) b. fier seric scăzut
c. capacitatea totală de legare a fierului scăzută
d. feritina normală sau crescută
(x) e. receptori solubili ai transferinei crescuți
16. Următoarele afirmații sunt false, cu
excepția: [331]
(x) a. valorile normale pentru feritina serică sunt
30-300 µg/L (11,6-144 nmol/L) la bărbați
(x) b. valorine normale pentru feritina serică
sunt 15-200 µg/L (5,8-96 nmol/L) la femei
(x) c. numărul receptorilor solubili ai
transferinei poate contribui la distincția dintre
anemia din deficit de fier și cea din bolile
cronice
d. hemosiderina crește în prezența bolilor
inflamatorii sau maligne
e. prezența anemiei cu microcitoză și
hipocromie indică obligatoriu un deficit de fier
17. Anemia din boli cronice se caracterizează
prin: [331]
(x) a. VEM ușor scăzut sau normal
b. fier seric normal
c. capacitatea totală de legare a fierului crescută
(x) d. fierul medular prezent
(x) e. receptorii solubili ai transferinei normali
18. Următoarele afirmații cu privire la
tratamentul anemiei prin deficit de fier sunt
adevărate: [332]
(x) a. fierul oral este suficient în majoritatea
cazurilor, cel mai eficit preparat de fier este
sulfatul feros
b. în urma administrătrii unei doze de fier oral,
nivelul seric de hepcidină scade rapid
(x) c. vitamina C ajută la transformarea fierului
feric în fier feros, ajutând absorbția
d. fierul oral se administrează concomitent cu
cel administrat parenteral
(x) e. depozitele de fier sunt reîncărcate mult
mai repede în urma administrării parenterale a
fierului
19. Selectați afirmațiile false cu provire la
anemia din bolile cronice: [332]
a. apare la indivizii cu boli inflamatorii cronice
b. există o scădere a eliberării fierului din
depozitele măduvei osoase pentru dezvoltarea
eritroblaștilor
(x) c. crește durata de viață a hematiilor
(x) d. valorile scăzute ale hepcidinei joacă un rol
important
e. fierul seric și capacitatea totală de legare a
fierului sunt scăzute
20. Prin ce se caracterizează anemia
megaloblastică? [333]
(x) a. eritroblaștii au o maturație nucleară
întârziată
(x) b. sinteza ADN-ului este defectuoasă
c. megaloblaștii sunt mari și au nuclei maturi
mici
(x) d. cromatina nucleară este mai fin dispersată
decât în mod normal
(x) e. metamielocitele uriașe sunt frecvent
întâlnite în anemia megaloblastică

31
21. Modificările megaloblastice apar în: [333,
336]
(x) a. deficitul de vitamină B12
(x) b. metabolismul anormal al folatului
(x) c. mielodisplazia datorată diseritropoiezei
d. defecte ale sintezei ARN
e. hipotiroidismul
*22. Investigațiile paraclinice din anemia
megaloblastică: [333]
a. VEM scăzut sub 96 fL
(x) b. lactat dehidrogenaza crescută
c. leucocitoză
d. trombocitoză
e. hipersegmentarea nucleului bazofilelor
23. Următoarele afirmații referitoare la
vitamina B12 (cobalamina) și deficitul
acesteia sunt adevărate, cu excepția: [334]
(x) a. este de obicei distrusă prin gătirea
alimentelor
b. adultul stochează în medie aproximativ 2-3
mg, în principal în ficat
c. anemia pernicioasă este cea mai frecventă
cauză de deficit a vitaminei B12 la adulți
(x) d. malabsorbția vitaminei B12 secundară
pancreatitei duce la un deficit semnificativ
e. este sintetizată de anumite microorganisme,
oamenii depinzând de sursele animale
24. Selectați afirmațiile adevărate cu privire
la absorbția și transportul vitaminei B12:
[334]
a. vitamina B12 este eliberată din complexele
proteice din alimente de către enzimele
pancreatice
(x) b. factorul intrinsec leagă vitamina B12 și o
transportă la un receptor specific de pe suprafața
mucoasei ileonului, cubulina
c. vitamina B12 intră în celulele jejunale, iar
factorul intrinsec rămâne în lumen și este
excretat
32
(x) d. glicoproteina transcobalamina II (TCII)
transportă vitamina B12 la măduva osoasă și
alte țesuturi
(x) e. vitamina B12 legată de TCII este
cunoscută sub numele de holotranscobalamină
sau “B12 activă”
*25. Selectația afirmația falsă cu privire la
anemia pernicioasă: [334]
a. există o asociere cu alte boli autoimune, în
special boala tiroidiană, boala Addison și
vitiligo
b. aproximativ 50% dintre pacienți cu anemie
pernicioasă au anticorpi antitiroidieni
(x) c. este o gastrită autoimună care afectează
antrul piloric
d. apare aclorhidria și absența secreției
factorului intrinsec
e. modificările histologice pot fi îmbunătățite
prin terapie cu corticosteroizi, susținând
proveniența autoimună a bolii
*26. Tabloul clinic din anemia pernicioasă
cuprinde: [334]
a. chiar dacă modificările neurologice ramân
netratate mult timp, pot fi reversibile
b. pacienții prezintă parestezii asimetrice la
nivelul membrelor superioare și inferioare
c. debutul anemiei pernicioase este acut
(x) d. combinația de paloare și icter ușor dă
pacientului o culoare galben-lămâie
e. anomaliile neurologice apar numai la niveluri
serice crescute ale vitaminei B12
27. Selectați afirmațiile adevărate cu privire
la acidul folic: [335]
a. acidul folic este prezent în natură sub formă
de monoglutamant
(x) b. poliglutamații sunt degradați în
monoglutamați la nivelul tractului
gastrointestinal superior
(x) c. cauza principală a deficitului de folați este
aportul scăzut
(x) d. folatul seric reflectă statusul și aportul
recent de folați
e. în momentul concepției și în primele 12
săptămâni de sarcină suplimentele de acid folic
cresc incidența defectelor de tub neural
28. Următoarele afirmații cu privire la
tratamentul deficitului de vitamină B12 sunt
false: [336]
(x) a. hidroxicoboalamina 1000 µg poate fi
administrată intravenos
b. ameliorarea simptomatologiei clinice poate
apărea în 48 de ore de la debutul tratamentului
c. afectarea de lungă durată a măduvei spinării
este ireversibilă
(x) d. poate apărea hiperuricemie, cu apariția
frecventă a gutei
e. la pacienții care au suferit o gastrectomie
totală sau o rezecție ileală, valorile vitaminei
B12 trebuie monitorizate regulat
ANEMIA HEMOLITICĂ DOBÂNDITĂ
paginile 351-355
31. Cauze de distrugere non-imună a
eritrocitelor în cazul anemiei hemolitice
dobândite: [351]
(x) a. factori mecanici (proteze valvulare)
(x) b. defecte membranare dobândite
c. malaria
d. anticorpi induși de medicamente
e. aloanticorpi
32. Selectați afirmațiile adevărate cu privire
la anemiile hemolitice autoimine (AHAI):
[351]
(x) a. sunt afecțiuni dobândite în urma
distrucției eritrocitare crescute
b. testul antiglobulinic direct (Coombs) este
negativ
33
29. Următoarele afirmații cu privire la
tratamentul deficitului de folați sunt
adevărate: [336]
(x) a. se administrează zilnic 5 mg de acid folic
b. acidul folic profilactic este contraindicat
pacienților cu patologii hematologice cronce
(x) c. acidul folic profilactic este recomandat
tuturor femeilor care planifică sau sunt la
început de sarcină
(x) d. orice boală cauzatoare de deficit de folați,
precum boala celiacă, trebuie tratată
(x) e. răspunsul hematologic este același ca și
după tratamentul deficitului de vitamină B12
30. Cauze patologice ale macrocitozei fără
modificări megaloblastice:
a. hipertiroidismul
(x) b. reticulocitoza
(x) c. medicamente (hidroxicarbamida,
azatioprina)
d. afecțiuni cardiace
(x) e. reticulocitoza (secundară hemolizei)
(x) c. sunt clasificate ca fiind “la cald”, “la rece”
și “mixte”
(x) d. în AHAI la cald predomină anticorpii IgG
e. în AHAI la rece anticorpii sunt de obicei IgE
33. Anemiile hemolitice autoimune cu
anticorpi „la cald”: [352]
a. apar doar la copiii mici
(x) b. poate să apară splenomegalia
c. infecțiile sau deficitul de vitamina B12 pot
provoca o scădere marcată a hemoglobinei
(x) d. sunt primare (50%) sau secundare asociate
unei patologii asociate (50%)
e. cele mai des întâlnite cauze sunt limfopeniile
34. Investigații utilizate în cazul anemiilor
hemolitice autoimune cu anticorpi „la cald”:
[352]
(x) a. sferozitoza este prezentă ca urmare a
deteriorării eritrocitare
b. autoanticorpii pot avea afinitate pentru
sistemul ABO al grupelor sanguine
c. poate să apară trombocitopenia autoimună
și/sau limfopenia
(x) d. CT-ul abdominal ar trebui efectuat pentru
decelarea unui posibil limfom abdominal
(x) e. testul antiglobulinic direct este pozitiv
35. Tratamentul și prognosticul din cazul
anemiilor hemolitice autoimune cu anticorpi
„la cald”: [352, 353]
a. corticosteroizii sunt eficienți în obținerea unei
remisiuni în 15% dintre pacienți
(x) b. steroizii reduc atât producția de
autoanticorpi eritrocitari cât și distrucția
celulelor acoperite de anticorpi
c. splenectomia este terapie de primă linie
(x) d. rituximabul s-a dovedit a fi eficient la
pacienții cu rezistență la corticoterapie
(x) e. transfuziile sanguine pot fi necesare în
cazul în care pacientul prezintă anemie severă
36. Următoarele afirmații referitoare la
anemiile hemolitice autoimune cu anticorpi
“la rece” sunt false: [353]
(x) a. nivelul de aglutinine IgG este scăzut
b. anticorpii se atașează de eritrocite la
temperaturi scăzute
(x) c. activarea complementului poate determina
hemoliză extravasculară
d. după anumite infecții poate să apară producția
crescută de aglutinine la rece policlonale
(x) e. aglutinarea are loc în părțile periferice ale
corpului, unde există temperaturi crescute
34
37. Ce relevă investigațiile utilizate în cazul
bolii cronice a hemaglutinării “la rece”: [353]
(x) a. eritrocitele aglutinează la temperaturi
scăzute sau la temperatura camerei
b. testul antiglobulinic direct este negativ doar
pentru complement (C3d)
c. anticorpii monoclonali IgG prezintă
specificitate pentru sistemul grupelor sanguine
d. anticorpii monoclonali IgM prezintă
specificitate pentru sistemul Rh
(x) e. aglutinarea este reversibilă după încălzirea
probei
38. Selectați afirmațiile adevărate cu privire
la boala hemolitică a nou-născutului: [353]
(x) a. este cauzată de incompatibilitatea
materno-fetală a antigenilor eritrocitari
(x) b. cel mai des tip este cauzat de
incompatiblitatea ABO
c. mama este de obicei cu grup sanguin O și
fetusul cu grup B
d. doar anticorpii IgM sunt capabili de pasajul
transplacentar de la mamă la făt
(x) e. cea datorată incompatibilității ABO este
de obicei o formă ușoară
*39. Tabloul clinic din boala hemilitică a
nou-născutului nu poate cuprinde: [353, 354]
a. icter nuclear
b. anemia hemolitică
c. hepatosplenomegalie
d. edem
(x) e. insuficiență renală
40. Investigațiile efectuate în boala hemolitică
a nou-născutului: [354]
(x) a. tuturor mamelor ar trebui să li se
determine grupul ABO și Rh
b. dacă tatăl este heterozigot, genotipul fetal
poate fi determinat din ARN-ul fetal
(x) c. severitatea anemiei este determinată prin
măsurarea Doppler a vitezei de curgere sanguine
la nivelul arterei cerebrale mijlocii fetale
d. măsurarea pigmenților biliari din lichidul
amniotic este frecvent folosită
(x) e. fenotipul patern ne oferă informații utile
pentru prezicerea probabilității ca fătul să dețină
antigenul eritrocitar relevant
41. Transfuzia de sânge în cazul bolii
hemolitice a nou-născutului: [354]
(x) a. indicațiile pentru transfuzie includ anemia
severă sau un nivel în creștere rapidă a
bilirubinei
b. sângele utilizat trebuie să fie compatibil ABO
doar pentru făt
c. sângele utilizat trebuie să fie proaspăt (nu mai
vechi de 30 de zile de la data colectării)
(x) d. sângele trebuie să fie iradiat pentru a
preveni boala grefă contra gazdă asociat
transfuziilor
(x) e. sângele nu trebuie să conțină antigenul
împotriva căruia este îndreptat anticorpul
42. Selectați afirmațiile false cu privire la
prevenția imunizării RhD la mamă: [354]
(x) a. Testul Kleihauer cuantifică numărul de
celule materne în circulația fetală
b. profilaxia poate fi necesară în cazul femeilor
RhD-negative când sensibilizarea apare în urma
unei sarcini ectopice, iminență de avort sau
avort
(x) c. dintre femeile anterior neimunizate RhD-
negative, care poartă fetuși Rh-D-pozitivi, 20%
devin imunizate până în momentul sarcinii
d. un test Kleihauer ar trebui efectuat după
sâptămâna 20 pentru a determina dacă este
necesară repetarea injecțiilor cu anti-D
(x) e. anti-D ar trebui administrat după naștere
când mama este Rh-pozitivă cu fât Rh-negativ
*43. Selectați afirmația falsă cu privire la
hemoglobinuria paroxistică nocturnă: [354,
355]
35
a. doar micțiunile nocturne și prima urină de
dimineață sunt de culoare închisă
b. unii pacienți prezintă un debut insidios, cu
semne de anemie și sindrom dureros abdominal
recurent
(x) c. măduva hematogenă este uneori
hiperplazică în ciuda hemolizei
d. hemoliza poate fi precipitată de infecții,
terapia cu fier și intervențiile chirurgicale
e. simptomele clinice majore sunt reprezentate
de hemoliză intravasculară, tromboză venoasă și
hemoglobinurie
44. Următoarele afirmații cu privire la
tratamentul și prognosticul din
hemoglobinuria paroxistică nocturnă (HPN)
sunt adevărate: [355]
(x) a. necesită măsuri suportive precum
transfuziile sanguine, în caz de anemie severă
(x) b. Eculizumab scade riscul trombotic
c. Eculizumab determină reactivarea medulară
(x) d. HPN se poate transforma în anemia
aplastică sau leucemie acută
(x) e. anticoagularea cronică poate fi necesară în
cazul pacienților cu episoade trombotice
recurente
45. Anemia hemolitică mecanică: [355]
(x) a. eritrocitele pot fi lezare de către trauma
fizică din circulație
(x) b. eritrocitele sunt distorsionate sau
fragmentate
c. valvele cardiace naturale disfuncționale se
numără printre cauze
(x) d. leziunea directă poate cauza liza celulară
imediată
(x) e. eritrocitele distruse la nivelul mebrelor
inferioare pot fi asociate cu alergarea
 5. CAPITOLLUL 18
REUMATOLOGIE
ARTRITA REUMATOIDĂ. SPONDILARTRITA.
paginile 437-454
1. Referitor la artrita reumatoidă, putem
arfirma următoarele: [437]
a. AR este o boală reumatică inflamatorie acută
(x) b. AR este o boală reumatică inflamatorie
cronică
(x) c. are o patogenie multifactorială, fiind
implicați factori genetici și de mediu
d. de obicei se prezintă ca poliartrită asimetrică
cronică
e. nu este însoțită niciodată de inflamație
sistemică
2. Următoarele afirmații sunt false despre
epidemiologia artritei reumatoide: [437]
(x) a. cea mai frecventă vârstă de debut este
între 10 si 20 de ani
b. există o preponderență feminină de 3:1
(x) c. este poziționată pe locul 142 pe lista
cauzelor de handicap la nivel global
(x) d. prevalența este foarte ridicată la negrii
Africani și la chinezi
e. pe lista cauzelor de handicap la nivel global,
AR se află sub malarie și chiar deasupra
deficitului de iod
3. Selectați afirmațiie corecte referitoare la
etiopatogeneza artritei reumatoide: [437,
438]
(x) a. fumatul și alte forme de stres bronșic cresc
riscul de AR în prezența de HLA-DR4
(x) b. există o incidență crescută la rudele de
gradul întai
c. factorii reumatoizi se gasesc în 7-8% dintre
pacienții cu artrită reumatoidă
d. factorii reumatoizi au o valoare predictivă
mare în populația general
36
e. spre deosebire de ACPA, FR sunt mai
specifici și au o sensibilitate mai mare pentru
diagnosticul de AR
*4. Fac parte din terapia țintită a artritei
reumatoide, cu excepția: [438]
a. rituximab
b. abatacept
c. inhibitori JAK
(x) d. tolvaptan
e. tocilizumab
5. În imunologia artritei reumatoide
observăm urmatoarele lucruri: [438]
a. factorul de necroză tumorală alfa nu este
implicat în imunologia AR
(x) b. producerea în exces a TNF-α duce la
sinovită și distrugerea articulațiilor
(x) c. producerea factorul de necroză tumorală
alfa în exces este determinată de interacțiunea
macrofagelor cu limfocitele T și B
(x) d. TNF-α stimulează sinteza în exces de IL-
6, și alte citokine
e. factorul de necroză tumorală alfa stimulează
sinteza de IL-17
6. Despre disfuncția anumitor tipuri de celule
implicate în imunopatogenia artritei
reumatoide sunt false urmatoarele afirmații:
[438, 439]
(x) a. osteoblastele cauzează distrugerea osului
și cartilajului
b. celulele sinoviale din sinovita reumatoidă
cronică sunt predominant sinovocite
asemanatoare fibroblastelor și sinovocite
asemănătoare macrofagelor
(x) c. limfocitele T sinoviale , activate de
limfocitele B și macrofagele activate de
citokine, produc autoanticorpi
(x) d. fibroblastele sinoviale prezintă niveluri
ridicate ale moleculelor de adeziune VCAM-1,
DAF și caderina IV
(x) e. limfocitele T nu fac parte niciodată din
procesul distructiv
7. Factorii declanșatori pentru producția de
ACPA , în artrita reumatoidă, sunt: [439]
a. DAF
(x) b. filagrina
c. VCAM-1
(x) d. colagen de tip II
(x) e. vimentina
8. Urmatoarele afirmații sunt false despre
membrana sinovială în AR, cu excepția: [439]
a. în artrita reumatoidă membrana sinovială
devine foarte subțire
(x) b. se produce proliferarea membranei
sinoviale în falduri și ramificații
c. membrana sinovială este infiltrată cu o
varietate de celule inflamatorii , cu excepția
neutrofilelor polimorfonucleare
(x) d. îngroșarea membranei sinoviale produce
tumefacția din jurul articulațiilor și tendoanelor
(x) e. stratul superficial, care în mod normal este
subțire, devine hiperplazic și îngroșat
*9. Referitor la sinovita hiperplazică din
artrita reumatoidă este adevărat: [439]
a. panusul sinovial inflamat afectează cartilajul
supraiacent prin blocarea căii sale normale de
nutriție
(x) b. cartilajul devine subțiat
c. osul subcondral nu este expus
d. cartilajul devine îngroșat
e. producția locală de citokine și imobilizarea
articulației nu acționează împreună la formarea
osteoporozei juxta-articulare
37
10. Afectarea tipică în artrita reumatoidă nu
este: [440]
a. poliarticulară
(x) b. monoarticulară
c. periferică
(x) d. asimetrică
e. progresivă
11. Factori care prezic un prognostic negativ
pentru progresia AR precoce timpurii sunt:
[440]
(x) a. sexul feminine
b. afectare simetrică a articulațiilor mari
c. sexul masculin
(x) d. redoare matinală > 30 minute
(x) e. mai mult de 4 articulații tumefiate
12. Criteriile ACR/EULAR 2010 pentru
clasificarea AR conține următoarele: [440]
(x) a. afectarea articulară
(x) b. serologie ( FR, ACPA)
(x) c. reactanți de fază acută ( PCR, VSH)
d. număr leucocite
(x) e. durata simptomelor
13. Tipurile de afectare clinică în AR sunt, cu
excepția: [441]
a. palindromică-atacuri monoarticulare
palindromice care durează 24-48 ore
(x) b. tranzitorie- există o perioadă de câțiva ani
în care artrita este activă, dar apoi se remite
lăsând daune minime
(x) c. remisivă- boală autolimitantă care durează
< 12 luni și nu lasă nicio afectare permanentă a
articulațiilor
d. rapid progresivă- boala progresează în câțiva
ani și duce rapid la leziuni articulare severe
invalidante
(x) e. cronică- boala progresează în câțiva ani și
duce rapid la leziuni articulare svere invalidante
14. Despre complicațiile artritei reumatoide
putem afirma: [441]
(x) a. artrita septică este o complicație gravă cu
mortalitate și morbiditate semnificativă
(x) b. tratamentul artritei septice se poate realiza
cu atibiotice sistemice și drenaj local
c. amiloidoza se găsește la un număr foarte mare
de persoane cu AR controlat
d. AR este cea mai frecventă cauză a
amiloidozei de tip AA primar
(x) e. amiloidoza AL poate fi adesea asociată cu
sindrom de tunel carpian și noduli subcutanați
15. Referitor la afectarea articulațiilor
mainilor și carpului din AR este adevărat:
[441]
(x) a. în boala precoce, degetele sunt tumefiate,
dureroase și rigide
b. flexie fixă a articulațiior IFP = deformare în
gât de lebădă
c. hiperextensie fixă a articulațiilor IFP =
deformare în butonieră
(x) d. apare tumefacția și subluxația dorsală a
stiloidei ulnare
e. observăm o combinație de deviere ulnară și
subluxație palmară a articulațiilor MTF
*16. Nu este o manifestare extra-articulară a
AR: [442]
a. pleurezia
b. sindromul Caplan
c. splenomegalie (sindrom Felty)
(x) d. hiperextensia fixă a articulațiilor IFP
e. neuropatie senzitivo-motoră
17. Despre afectarea genunchilor și șoldului
în AR este fals: [442]
(x) a. sinovita masivă și revărsatul articular nu
răspunde bine la aspirație și injecție cu
glucocorticoizi
b. acumulare persistentă de lichid sinovial crește
riscul de formare și ruptură a chistului popliteu
38
(x) c. șoldurile sunt afectate mult mai frecvent
decât genunchii în toate stadiile bolii
d. durerea și rigiditatea șoldului este însoțită de
pierderea radiologică a spațiului articular și
osteoporoza juxta-articulară
(x) e. artroplastia genunchiului și artroplastia
șoldului nu sunt niciodată necesare
18. Următoarele manifestări pot fi produse
de compresia măduvei spinării în afectarea
coloanei cervicale din AR: [442]
(x) a. pierderea controlului sfincterului intestinal
(x) b. dificultatea de mers care nu pot fi
explicată prin boala articulară
(x) c. pierderea controlului sfincterului urinar
d. xeroftalmie și xerostomie
(x) e. slăbiciunea picioarelor
19. Afectarea plămânilor din AR cuprinde:
[443]
a. afectarea pleurală: pleurezie și subțierea
pleurei
b. boală pulmonară interstițială: o combinație de
inflamație și fibroză pulmonară difuză
(x) c. noduli periferici intrapulmonari:
asimptomatici dar care pot cavita, în special
dacă se asociază cu pneumoconioză (indrom
Caplan)
(x) d. leziuni infecțioase, de exemplu la
pacienții cu DMARD
e. afectarea căilor respiratorii: de la
bronșiectazie (dispnee progresivă) la bronșiolită
obliterantă (tuse și spută)
20. În afectarea sistemului nervos din cadrul
artritei reumatoide observăm: [443]
a. neuropatie de compresie: sindrom de tunel
carpian sau tarsian din cauza subluxației atlanto-
axiale
b. neuropatie de compresie: mononevrita
multiplex din cauza vasculitei vasa nervorum
(x) c. compresia medulară- din cauza subluxației
atlanto axiale
(x) d. neuropatii senzoriale periferice:
mononevrita multiplex sau neuropatia periferică
simetrică din cauza vasculite vasa nervorum
(x) e. neuropatii de compresie: sindrom de tunel
carpian sau tarsian din cauza sinovitei
21. Despre diagnosticul și investigațiile din
AR nu putem spune că: [443]
(x) a. VSH și/sau PCR nu sunt utile în
monitorizarea tratamentului
b. VSH și/sau PCR sunt crescute proporțional cu
activitatea procesului inflamator
c. radiografiile obiectivează tumefacția
țesuturilor moi în boala precoce
(x) d. radiografia este utilă pentru a depista
sinovita și eroziunile precoce
e. lichidul de aspirație a articulației apare turbid
din cauza bogăției în leucocite
*22. Scorul DAS28 nu conține: [444]
a. numărul de articulații dureroase
b. numărul de articulații tumefiate
c. VSH în mm/oră
(x) d. PCR g/dl
e. evaluarea globală pe o scală analogică vizuală
în mm
23. Referitor la terapia medicamentoasă din
AR este adevărat: [444]
(x) a. pacienții nou diagnosticați încep de obicei
tratamentul cu o combinațe de DMARD
sintetice conveționale cu acțune lentă și
glucocorticoizi cu acțiune rapidă
b. pacienții nou diagnosticați încep de obicei
tratamentul cu o combinațe de DMARD
sintetice conveționale cu acțune rapidă și
glucocorticoizi cu acțiune lentă
c. pacienții nou diagnosticați încep de obicei
tratamentul cu DMARD biologice
(x) d. pentru pacienții care nu reușesc să atingă
activitatea scăzută a bolii sau remisia cu terapii
csDMARD se prescriu DMARD biologice
(bDMARD)
39
(x) e. o nouă clasă terapeutică de DMARD care
inhibă kinazele intracelulare Janus (JAK) sunt
acum aprobate in AR.
24. Glucocorticoizii în artrita reumatoidă:
[444]
a. utilizați precoce opresc complet progresia
bolii
(x) b. injecțiile intramusculare de depozit sunt
utilizate pentru a ajuta la inducerea remisiunii în
timp ce se așteaptă ca csDMARD să intre în
acțiune
(x) c. injecțiile intramusculare de depozit sunt
utilizate pentru a controla puseele severe ale
bolii
d) injecțiile intra-articulare cu preparate
semicristaline de glucocorticoizi au efect slab
(x) e. cauzează o serie de efecte adverse, de
aceea sunt mai bine evitate pe termen lung.
25. Problemele clinice asociate folosirii
glucocorticoizilor in AR sunt următoarele, cu
excepția: [445]
a. pacienții trebuie avertizați să evite zaharurile
și grăsimile saturate și să mănânce mai puțin din
cauza riscului de creștere în greutate
(x) b. pielea devine groasă și greu lezabilă
c. pacienții trebuie monitorizați pentru diabet și
hipertensiune
(x) d. formarea cataractei poate fi încetinită
(x) e. osteoporoza se poate dezvolta în decurs de
3 ani, la doze de peste 7,5 mg pe zi
26. Despre medicamentele antireumatice
mdificatoare de boală este adevărat: [445]
(x) a. sulfasalazina poate fi utilizată în timpul
sarcinii
(x) b. acidul folic oral reduce efectele adverse
ale metotrexatului
c. metotrexatul poate fi utilizat în timpul sarcinii
d. administrarea de leflunomidă necesită control
oftalmologic anual
(x) e. administrarea de hidroxiclorochină 31. Fac parte din definițiile ACR/EULAR din
necesită control oftalmologic anual 2011 pentru remisiunea AR în studiile
clinice: [447]
27. Referitor la blocanții TNF-α din (x) a. numărul articulațiilor dureroase( inclusive
tratamentul artritei reumatoide este picioare și glezne) ≤1
adevărat: [445] (x) b. numărul articulațiilor tumefiate (inclusive
a. infliximab este un aticorp monoclonal picioare și glezne) ≤1
împotriva TNF-α, administrat subcutanat c. VSH ≤1 mm/oră
(x) b. etanercept este o proteină de fuziune (x) d. PCR ≤1 mg/l
IgG1-receptor p75 de TNF-α complet umanizată (x) e. evaluare globală a pacientului ≤1 ( pe o
(x) c. adalimumab este un aticorp monoclonal scară analogică vizuală de 10 cm)
complet umanizat împtriva TNF-α, administrat
împreună cu metotrexat 32. Următoarele afirmații referitor la
(x) d. certolizumab pegol este un fragment Fab chirugia utilizată la pacienții cu AR sunt
al unui aniticorp monoclonal umanizat anti- adevărate: [447]
TNF-α a. se efectuează artroplastia de implant a
e. golimumab nu este un anticprp monoclonal articulațiilor mari, de exemplu MCF
(x) b. artroplastiile de excizie ale capetelor
28. Sunt inhibitor JAK următoarele metatarsiene se efectuează pentru reducerea
medicamente: [446] durerii metatarsiane
a. rituximab (x) c. printre opțiunile chirurgicale sunt prezente
b. abatacept sinovectomia chirugicală și refacerea
(x) c. tofacitinib tendoanelor
(x) d. baricitinib (x) d. se pot realiza artroplastii totale a umărului
e. tocilizumab și cotului
e. scopul principal al artroplastiilor este doar de
29. Sunt efecte adverse ale rituximabului a îmbunătății funcția articulară și niciodată de a
următoarele: [446] reduce durerea
(x) a. hipo/ hipertensiune
(x) b. prurit și erupții cutanate 33. Un prognostic negativ al artritei
(x) c. dureri de spate reumatoide este indicat de: [447]
d. herpes zoster (x) a. tablou clinic cu debut insidios mai
(x) e. rar necroliză epidermică toxică degrabă decât exploziv
b. sexul masculin
*30. Următoarele medicamente sunt blocanți (x) c. PCR/VSH ridicat
TNF-α, cu excepția: [446] d. radiografii cu leziuni erosive tardive
(x) a. abatacept (x) e. titruri ridicate de ACPA și FR
b. adalimumab
c. etanercept *34. Fac parte din spondilartrite (SpA)
d. infliximab următoarele afecțiuni, cu excepția: [447, 448]
e. golimumab a. spondilartrita axială, inclusiv spondilita
anchilozantă
b. artrita psoriazică

40
c. artrita reactivă
(x) d. artrita reumatoidă
e. artrita enteropatică
35. Despre spondilita anchilozantă sunt
adevărate următoarele: [448]
(x) a. afectează în principal adulții tineri
(x) b. are un rapor bărbați-femei de 3:1
c. populația din Africa și Japonia au o incidență
crescută atât de HLA-B27 cât și de SA
(x) d. indienii Haida din America de Nord au o
incidență ridicată de HLA-B27 și de SA
(x) e. face parte din spectrul AXSpA
(spondilartrite axiale)
36. Pentru diagnosticarea AxSpA/SA,
criteriile lombalgiei sunt: [448]
(x) a. ameliorare la efort
(x) b. fără ameliorare la repaus
(x) c. durere nocturnă cu ameliorare la ridicare
d. numărul articulațiilor dureroase <1
e. numărul articulațiilor tumefiate <1
37. Referitor la testul Schober următoarele
afirmații sunt adevărate: [448]
a. pielea pe linia mediană a coloanei vertebrale
este marcată la 10 cm sub și la 10 cm deasupra
interliniei crestelor iliace
b. pielea pe linia mediană a coloanei vertebrale
este marcată la 5 cm sub și la 5 cm deasupra
interliniei crestelor iliace
(x) c. se masoară creșterea distanței dintre cele
două semne la în timpul flexiei anterioare a
trunchiului
(x) d. o creștere mai mică de 5 cm implică
rigiditate spinală
e. o creștere mai mică de 15 cm implică
rigiditate spinală
38. Referitor la tabloul clinic din spondilită
anchilozantă următoarele afirmații sunt
false: [448-449]
41
a. afectarea articulară periferică este
predominant asimetrică și afectează câteva
articulații, predominant mari
(x) b. apare artrita mutilantă cu‚ ʺdegete
telescopateʺ
c. osteoporoza axială apare în aproximativ
25%, cu fractură vertebrală în 10%
(x) d. durerea oculară, fotofobia și vederea
încețoșată nu sunt semne de urgență medicală
e. insuficiența renală este raportată la 10-35%
dintre pacienții cu SA și cel mai frecvent e
legată de utilizarea cronică de AINS
*39. Investigațiile realizate pentru spondilita
anchilozantă vor arăta următoarele, mai
puțin: [449]
a. VSH și PCR sunt de obicei mărite
b. la radiografie, marginile corticale, mediale și
laterale ale ambelor articulații sacroiliace își
pierd conturul din cauza eroziunilor
(x) c. la radiografie putem observa aspectul de
ʺtoc în călimarăʺ
d. la radiografie putem vedea aspectul de
coloană vertebrală de ʺbambusʺ
e. IRM cu gadoliniu demonstrează sacroileita
înainte de a fi vizualizată pe radiografie
convențională
40. Formele clinice din artrita psoriazică
includ: [450]
(x) a. mono sau oligoartrită
(x) b. spondilită
(x) c. artrita mutilantă
(x) d. artrita articulațiilor interfalangiene distale
(IFD)
e. artrita articulațiilor interfalangiene proximale
(IFP)
41. Despre tratamentul artritei psoriazice
este adevărat: [450]
(x) a. AINS și/sau analgezicele ameliorează
durerea
b. AINS și/sau analgezicele nu agraveaza
niciodată leziunile pielii
c. hidroxiclorochina se alege de primă intenție
în cazul sinovitei articulare periferice persistente
(x) d. metotrexatul, leflunomida și sulfasalazina
sunt utilizate frecvent la pacienți cu sinovită
articulară periferică persistentă
(x) e. preparate precum etanercept și golimumab
(anti-TNFα) pot fi folosite dacă csDMARD au
eșuat
42. Despre micro-organismele implicate în
etiologia artritei reactive este adevărat: [450]
a. Chlamydia trachomatis este microorganismul
declanșator în uretrita nespecifică exclusiv la
femei
(x) b. Salmonella este declanșator al dizenteriei
bacilare
c. Shigella spp. declanșază uretrita nespecifică
(x) d. Yersinia enterocolitica provoacă diaree și
artrită reactivă
(x) e. Ureaplasma urealyticum este implicate în
uretrita nespecifică la bărbat
43. Tabloul clinic în artrita reactivă poate
conține: [451]
(x) a. de obicei pacienții prezintă o artrită acută,
asimetrică, a membrelor inferioare
b. uveita posterioară cronică complică boala mai
severă sau recurentă
(x) c. balanita circinată la bărbatul
necircumscris provoacă ulcerații superficiale
nedureroase ale glandului
d. keratoderma blennorragică care afectează
pielea mainilor și picioarelor provoacă plăci și
pustule proemnente, dureroase
(x) e. apare și distrofi unghiilor
44. În tratamentul artritei reactive este fals:
[451]
a. tratarea infecției persistente cu antibiotic
modifică cursul artritei, odată ce aceasta a
apărut
42
(x) b. durerea răspunde ineficient la AINS și
glucocorticoizi injectați local sau pe cale orală
c. cazurile de recădere sunt uneori tratate cu
sulfasalazină
(x) d. cazurile de recădere sunt uneori tratate cu
tofacitinib
e. cazurile de recădere sunt uneori tratate cu
metotrexat
45. Despre artrita enteropatică asociată
bolilor inflamatorii intestinale este adevărat:
[451]
(x) a. sinovita enteropatică apare la până la 10-
15% dintre pacienții care au colita ulcerativă sau
boala Crohn
b. artrita este asimetrică și afectează
predominant articulațiile membrelor superioare
(x) c. o mono-artrită este cel mai bine tratată cu
glucocorticoizi intra-articulari
d. mesalazina este prescrisă mai frecvent decât
sulfasalazina
e. preparatele bDMARD care sunt utilizate
pentru a trata artrita și boala inflamatorie
intestinală sunt blocanți de TNF-α
(ustekinumab) și inhibitori de IL-12/23
(infliximab, adalimumab și certolizumab)
46. Despre epidemiologia gutei și
hiperuricemiei este adevărat: [452]
a. prevalența gutei este în scădere în ultimele
decenii
(x) b. guta este mai frecventă la bărbați decât la
femei 5:1
(x) c. prevalența gutei crește datoriă schimbării
dietelor cu alimente bogate în purine, grăsimi
saturate, băuturi cu fructoză și exces de alcool
d. hiperuricemia este rară în anumite grupuri
entice (ex. Populația Maori)
(x) e. guta este adesea familială
*47. Cauze de hiperuricemie sunt, cu
excepția: [452]
a. metabolism crescut al purinelor din cauza
bolilor mieloproliferative, ex policitemia vera
b. afectarea excreției acidului uric în saturnism
c. creșterea producției acidului uric în
hiperreactivitatea fosforibozil-pirofosfat
sintetaza
d. metabolism crescut de purine în boli
limfoproliferative: ex. leucemia
(x) e. afectarea excreției acidului uric în
deficitul de HGPRT (hypoxanthine-guanine-
phosphoribosyl transferase)
48. Următoare afirmații despre atacul de
gută sunt false: [452, 453]
a. se prezintă în mod caracteristic la un bărbat
de vârstă mijlocie
(x) b. în mod caracteristic apare durere intense,
tumefacție și eritem la articulația MCF
c. atacul poate fi precipitat de excesul de
alimente, alcool, deshidratare sau terapie
diuretică
(x) d. atacul netratat dutează aproximativ 4
săptămâni
(x) e. factori ce provoacă atacul includ consum
de fructe și legume
49. Referitor la investigațiile în gută este
adevărat: [453]
a. microscopia lichidului peritoneal este testul
cel mai specific de diagnostic, dar este dificil
din punct de vedere tehnic
(x) b. acidul uric seric este de obicei crescut
(>600 µmol/L, 10,09 mg/dL)
c. tabloul clinic este adesea diagnostic, la fel și
raspunsul rapid la sulfasalaznă sau ciclosporină
(x) d. urea serică, creatinina și eGFR sunt
monitorizate pentru depistarea semnelor de
insuficiență renală
e. dacă acidul uric nu este crescut ar trebui
reverificat la câteva săptămâni după atac,
întrucât uricemia crește imediat după atac
43
50. Sfaturile dietetice în gută recomandă:
[453]
a. consum crescut de spanac
(x) b. reducerea consumuli de alcool în special
berea
c. consum crescut de crustacee
(x) d. evitarea consumului de băuturi răcoritoare
nedietetice
e. se evită carnea albă
51. Despre tratamentul cu agenți
hipouricemianți este adevărat: [453]
(x) a. scopul tratamentului este de a reduce și de
a menține nivelul acidului uric sub 360 µmol/L
la toți pacienții
(x) b. alopurinol este un inhibitor de xantin-
oxidază și trebuie utilizat atunci când atacurile
sunt frecvente
c. Febuxostatul este mai sigur în insuficiența
renală deoarece este metabolizată renal
(x) d. pegliticaza este o uricoză recombinată
pegilată administrate intravenos
e. terapiile țintite includ: inhibitorul receptorului
IL-1 (rinolacept); anticorp monoclonal anti IL-
13 (canakinumab) și o protein de fuziune
trimerică (anakinra)
52. Următoarele afirmații referitoare la guta
cronică tofacee sunt adevărate: [453, 454]
(x) a. apare prin formarea de depozite de urat de
sodiu albe și netede denumite tofi
(x) b. depozitele pot fi prezente în piele, în jurul
articulațiilor, pe urechi sau degete
c. diureticele ar trebui să fie oprite sau
schimbate cu cele care au efect mai puțin
important pe reținerea uratului precum
acetazolamida
(x) d. diureticele ar trebui să fie oprite sau
schimbate cu cele care au efect mai puțin
important pe reținerea uratului precum
bumetadina
e. febuxostat se utilizează la persoane supuse
chimioterapiei pentru a evita sindromul de liză
tumorală
53. Următoarele afirmații despre artropatia
prin depunerea de pirofosfat de calciu
dihidrat sunt adevărate, cu excepția: [454]
a) diagnosticul se face prin detectarea în lichidul
articular a cristalelor romboidale, cu
birefringență pozitivă slabă
(x) b) este mai frecventă la bărbați tineri
LUPUSUL ERITEMATOS SISTEMIC
paginile 457-459
55. Despre lupus eritematos sistemic este
adevărat: [457]
(x) a. se definește ca o boală autoimună,
inflamatorie multisistemică
b. este de aproximativ de 9 ori mai frecventă la
bărbați decăt la femei
(x) c. are vârste maxime de debut între 20-40 ani
d. prevalența variază în funcție de grupuri entice
fiind mai des întâlnită la femei indiene
(x) e. cele mai frecvente manifestări sunt
artralgia și erupțiile cutanate
56. Următoarele medicații pot induce forme
ușoare de LES, fără afectare renală sau SNC:
[457]
(x) a. penicilamina
(x) b. hidralazina
c. paracetamol
(x) d. izoniazida
(x) e. procainamide
57. Despre etiologia lupusului eritematos
sistemic este fals: [457]
a. au fost identificate aproximativ 20 de gene
asociate cu dezvoltarea LES
44
c) depunerea cristalelor de PFCD în cartilaj
hialin și fibrocartilaj este cea mai frecventă
cauză de calcificări a cartilajului
(x) d) de obicei afectează cotul
(x) e) există trei tramente specific
*54. Atacurile acute din boala prin depunere
de fosfat de calciu bazic nu pot imita: [454]
a. celulita
b. guta
c. boala prin depunerea de PFCD
(x) d. gangrena umedă
e. artrita septică
(x) b. femeile în post-menopauză sunt mai
frecvent afectate
c. unele medicamente pot induce forme ușoare
de LES, fară afectare SNC sau renală
(x) d. razele ultraviolete pot atenua evoluția
bolii, fiind benefice
(x) e. infecția cu citomegalovirus este
considerate un factor declașator al bolii.
58. Referitor la afectarea tegumentară în
LES este adevărat: [458]
(x) a. eritemul dispus în fluture la nivel de obraji
și a piramidei nazale este caracteristic
b. fotosensibilitatea apare în special la pacienții
cu antocrpi anti-Sm pozitivi
(x) c. expunerea prelungită la raze de soare
poate determina acutizări ale bolii
d. alopecia cicatricială poate duce la pierderea
focală reversibilă a părului
(x) e. pot fi întâlnite livedo reticularis, erupții
cutanate și palmare
59. Despre afectarea inimii și a sistemului
cardiovascular în lupus eritematos sistemic
este adevărat: [458]
(x) a. pericardita cu mici colecții pericardice
detectabile ecografic este frecventă
b. endocardita infețiosă interesând valva mitrală
(sindromul Libman-Sacks) apare foarte rar
c. sindromul Libman-Sacks ce reprezintă o
endocardită non-infecțioasă a valvei aortice
apare des
(x) d. poate să apară o miocardită ușoară ce duce
la aritmii
(x) e. fenomenul Raynaud poate să apară mai
ales în asociere cu sindromul
antilipofosfolipidic
60. În afectarea ochilor în lupus eritematos
sistemic putem observa, mai puțin: [458]
a. episclerită și conjunctivită
b. nevrită optică
(x) c. cecitatea care este foarte obișnuită
d. vasculita retiniană poate cauza infarcte, care
se prezintă sub forma de exudate dure și
hemoragii
(x) e. Sindromul Sjögren primar este întâlnit in
15% din cazuri
61. În investigațiile de sânge din LES putem
vedea: [459]
a. VSH scăzut în raport cu activitatea bolii
(x) b. la hemoleucogramă poate fi evidențiată
leucopenie, limfopenie și/sau trombocitopenie.
(x) c. cei mai semnificativi autoanticorpi în LES
sunt: ANA, anti-ADNdc, anti-Ro, anti-Sm și
anti-La
d. nivelele C3 și C4 ale complementului seric
sunt adesea crescute în cursul bolii active
45
(x) e. albumina serică scăzută sau raport
albumină/creatinină urinară crescută sunt
indicatori timpurii ai nefritei lupice.
62. Tratamentul simptomatic al lupusulu
eritematos sistemic conține: [459]
(x) a. doze standard de AINS dau răspunsuri
bune în artralgie, artrită, febră și serozită
b. în lupusul cutanat se folosesc corticosteroizii
orali pe scară largă
(x) c. medicamentele antimalarice (clorochina și
hidroxiclorochina) ajută în formle ușoare de
afectare cutanată și artralgii care nu răspund la
AINS
d. în urma folosirii medicamentelor antimalarice
(hidroxiclorochina) pacienții necesită consult
ORL periodic datorită potențialului toxic
timpanic
(x) e. medicamentele antimalarice pot fi de folos
in fatigabilitate
*63. Despre sarcina și LES este fals: [459]
a. avorturile recurente pot fi întalnite, în special
în cazul femeilor cu anticorpi antifosfolipidic
b. nu există contraindicație majoră pentru
sarcină în LES
c. micofenolatul ar trebui oprit, în timp ce
azatioprina, hidroxiclorochina și doze mici de
corticoizi sunt sigure
(x) d. femeile cu anticorpi anti-Sm și anti-Jo au
un risc de 2% de a naște copii cu sindrom lupic
neonatal
e. sinromul lupic neonatal se prezintă cu erupții,
hepatită și bloc cardiac fetal
 6. CAPITOLLUL 21
ENDOCRINOLOGIE
HIPOTIROIDISMUL. HIPERTIROIDISMUL.
paginile 611-619
1. Următoarele afirmații referitoare la
hipotiroidism sunt adevărate: [611]
(x) a. hipofuncția tiroidiană este de obicei
primară
(x) b. poate apărea secundar afectării
hipotalamo-hipofizare
c. nu este o afecțiune endocrină frecventă
d. vârsta medie de diagnostic este în jur de 40 de
ani
e. prevalența este mai mare în rândul bărbaților
2. Referitor la etiologia hipotiroidismului
primar: [611]
(x) a. boala tiroidiană primară poate fi
congenitală, cuprinzând agenezia tiroidiană și
tiroida ectopică
b. tiroidita atrofică este o cauză infecțioasă a
hipotiroidismului
(x) c. tumorile sunt cauze infiltrative ale
hipotiroidismului
(x) d. poate să apară un deficit izolat de TSH
e. dishormonogeneza este o afecțiune autoimună
3. Hipotiroidismul atrofic: [611]
a. în etiologie nu sunt implicați anticorpi
(x) b. este cea mai frecventă cauză de
hipotiroidism
(x) c. este asociată cu autoanticorpi anti-
tiroidieni
d. este mai frecvent la bărbați
(x) e. se poate asocia cu alte boli autoimune
46
4. Tiroidita Hashimoto: [612]
(x) a. este o formă de tiroidită autoimună
b. apare mai frecvent la bărbați
(x) c. în etapa avansată a vârstei mijlocii
produce modificări atrofice
(x) d. poate să apară gușa
e. anticorpii anti-TPO apar în titruri mici
5. Tiroidita postpartum: [612]
(x) a. poate să apară ca un fenomen tranzitoriu
în urma sarcinii
b. ca manifestare apare exclusiv hipotiroidismul
(x) c. se poate manifesta ca hipotiroidism,
hipertiroidism sau ambele, în mod secvențial
d. histologic se prezintă ca și tiroidita fără
infiltrații limfocitare
e. nu este necesară evaluarea funcției tiroidiene
6. Deficitul de iod: [612]
(x) a. pacientii sunt eu- sau hipotiroidieni, în
raport cu severitatea deficitului de iod
(x) b. mecanismul este hipotiroidismul de
graniță care duce la stimularea TSH-ului
c. nu apare creșterea în volum a tiroidei
d. deficitul de iod la nivel mondial nu mai
constituie o problemă
(x) e. suplimentarea cu iod a sării continuă la
nivel mondial
7. Următoarele simptome nu apar în
hipotiroidism: [612]
(x) a. intoleranță la căldură
b. gușă
c. Comă
d. Creștere în greutate
(x) e. Pierdere în greutate
8. Investigarea hipotiroidismului primar:
[612, 613]
(x) a. investigația de elecție este TSH-ul seric
b. poate să apară anemie hipocromă,
microcitară
(x) c. crește nivelul seric se aspartat transferază
d. scade nivelul de cretinkinază
(x) e. apare hipercolesterolemie și
hipertrigliceridemie
9. Terapia de substituție hormonală: [613]
a. se face cu T3
(x) b. se face cu levotiroxină (T4)
c. se face pe o perioadă scurtă
d. se dau 100 micrograme zilnic la pacienții
vârstnici
(x) e. la pacienții cu boală cardiacă ischemică se
începe cu 25 micrograme pe zi, crescând doza la
intervale de 3-4 săptămâni
10. Monitorizarea în tratamentul
hipotiroidismului: [613]
(x) a. corectitudinea substituției este evaluată
clinic și prin teste ale funcției tiroidiene dupa cel
puțin 6 săptămâni de doză constantă
b. doza uzuală de întreținere este de 50-100
micrograme, administrată ca doză unică zilnică
c. ameliorarea clinică sub terapia cu tiroxină
poate debuta după 6 săptămâni sau mai mult
(x) d. soluționarea completă a simptomelor
poate dura 6 luni
e. în timpul sarcinii se impune adeseori scăderea
dozei de T4
47
11. Referitor la coma mixedematoasă,
următoarele afirmații sunt adevărate: [613]
a. pacientul poate prezenta hiperglicemie
(x) b. este foarte rar întânită
c. nu este prezentă hipotermia
(x) d. măsurile suplimentare ar trebui să includă
oxigen, moniturizare debit cardiac și presiuni,
reîncălzire treptata, hidrocortizon 100 mg i.v. la
8 ore, infuzie de glucoză
e. masurile suplimentare nu includ oxigen
12. Screening-ul hipotiroidismului: [613]
(x) a. se poate preveni instalarea cretinismului
dacă terapia cu T4 este inițiată în primele luni
de viață
b. screening-ul de rutină al nou-născutului se
face folosind ecografia tiroidiană
(x) c. hipotiroidismul netratat și sever produce
deteriorare neurologică și intelectuală
permanentă
(x) d. screening-ul pentru vârstnici este
nerecomandat în prezent
e. pacienții aflați sub terapie cu litiu sau
amiodaronă nu necesită testare regulată a
funcției tiroidiene
13. Hipertiroidismul: [614]
a. cauza hipofizară este foarte frecventă
(x) b. aproape toate cazurile sunt cauzate de
boala tiroidiană intrinsecă
(x) c. apare mai frecvent la femei
d. survine cel mai frecvent între 50-60 ani
(x) e. survine cel mai frecvent între 20-40 ani
14. Cauzele frecvente ale hipertiroidismului:
[614]
(x) a. boala graves
(x) b. gușa multinodulară toxică
c. tiroidita acută
d. tumori hipofizare care secretă TSH
(x) e. nodulul/adenomul toxic solitar
15. Următoarele afirmații sunt false: [614]
a. în boala Graves la scintigrama tiroidiană
apare captarea difuză a trasorului
b. în boala Graves TSH-ul este supresat
(x) c. la examenul obiectiv, în tiroidită, se poate
palpa gușa multinodulară
(x) d. în tirotoxicoza solitară sau multinodulară
anticorpii anti-TPO pot prezenta titruri înalte
e. în tiroidită apar concentrații crescute ale
markerilor inflamatori (VSH, PCR)
16. Următoarele simptome apar în cadrul
hipertiroidismului, cu excepția: [615]
(x) a. tahicardie
b.transpirație
c.palpitații
(x) d. creștere în greutate
e. gușă
17. Tirotoxicoza indusă de imunoterapie:
[615]
(x) a. tiroidita este cea mai frecventă dintre irAE
endocrine și apare între 3 și 12 săptămâni de la
inițierea medicamentului
b. imunoterapia oncologică cu efect de blocare a
reglatorilor negativi ai celulelor T nu este
eficientă într-o gama largă de cancere
c. tiroidita indusă de medicamente precum
ipilimumam sau nivolumab apare în 10% din
cazuri
d. tratamentul tiroiditei se face cu blocante de
canale de calciu
(x) e. tratamentul tiroiditei se face cu beta
blocante, analgezice și mai rar cu medicație
anti-tiroidiană
48
18. Următoarele afirmații referitoare la
hipertiroidism sunt adevărate: [615]
(x) a. retracția palpebrală și privirea fixă se
găsesc în hipertiroidismul de orice cauză
b. apare frecvent dermopatia Graves
(x) c. mixedemul pretibial se prezintă ca o
infiltrare a pielii la nivel tibial
(x) d. tirotoxicoza apatică este asemănătoare din
punct de vedere clinic cu hipotiroidismul
e. copiii prezintă frecvent rată de reștere scăzută
19. Investigațiile în cadrul
hipertiroidismului: [616]
(x) a. pot fi prezenți anticorpii anti-TPO și anti-
Tg
b. nivel scăzut de fT4 sau fT3
(x) c. TSH seric – apare suprimat
(x) d. nivel crescut de fT4 sau fT3
e. scintigrafia este utilă la pacienții cu anticorpi
pozitivi pentru a identifica patologia nodulară
toxică
20. Următoarele afirmații referitoare la
tratamentul hipertiroidismul sunt adevărate:
[616]
(x) a. tiamazolul este metabolitul activ al
carbimazolului
b. carbimazolul și propiltiuracilul sunt și agenți
imunosupresori
(x) c. T4 are o perioadă de înjumătățire lungă de
7 zile
(x) d. -blocantele scad conversia periferica a
T4 în T3
e. TSH-ul ajunge la valori normale imediat după
normalizarea T3 și T4
21. Următoarele afirmații referitoare la
recidivarea hipertiroidismului sunt
adevărate: [616]
(x) a. aproximativ 50% din pacienți vor recidiva
după o cură de carbimazol sau PTU
(x) b. în cazul recidivei se folosește tratamentul
antitiroidian pe termen lung sau cel chirurgical
sau radioterapia
(x) c. majoritatea pacienților prezintă gușă
difuză
d. recidiva este foarte probabilă în cazul
pacienților cu gușă multinodulară voluminoasă
după o cură de tratament antitiroidian
e. riscul de recidivă este mai mic în
hipertiroidismul sever din punct de vedere
biochimic
22. Tratamentul cu iod radioactiv: [617]
(x) a. iodul radioactiv se poate prescrie la orice
vârstă
b. este indicat în sarcină și alăptare
c. se administrează în doză empirică de 700-800
MBq
(x) d. se sistează orice medicament antitiroidian
cu cel puțin 4 zile anterior tratamentului cu iod
e. poate apărea discomfort în zona lombară
23. Următoarele afirmații sunt adevărate:
[617]
a. în următorii 10 ani post-tratament cu iod
radioactiv se instalează hipotiroidismul
(x) b. aproximativ 75% din pacienți se
eutiroidizează pe termen scurt
(x) c. tirotoxicoza poate să persiste și să fie
necesară o a doua doză de iod radioactiv
d. nu mai este nevoie de supravegherea pe
termen lung a funcției tiroidiene
e. există risc neoplazic crescut după tratamentul
cu iod radioactiv
49
24. Tratamentul chirurgical în
hipertiroidism: [617]
(x) a. tiroidectomia se realizează doar la
pacienții eutiroidieni
b. poate să apară postoperator sângerare tardivă,
cauzând compresie traheală și asfixie
c. hipocalcemia tranzitorie apare în minim 10%
din cazuri
(x) d. poate să apară pareza de nerv laringeu la
1% din cazuri
e. pentru nodulul toxic unic, excizia leziunii nu
este curativă
25. Hipertiroidismul din sarcină și perioada
neonatală: [617]
a. hipertiroidismul afectează în mod tipic
femeile vârstnice
b. PTU este în general medicamentul
antitiroidian preferat în trimestrele 2 și 3 de
sarcină
(x) c. nivelul mare de HCG din sarcina normală
este un stimul slab al receptorului pentru TSH
(x) d. patogeneza este aproape întotdeauna
Boala Graves
e. imunoglobulina stimulatoare a tiroidei nu
poate traversa placenta
26. Fătul și boala Graves maternă: [618]
(x) a. orice mamă cu antecedente de Boala
Graves paote prezenta anticorpi TSI circulanți
(x) b. ritmul cardiac fetal este un bun indicator
al stării tiroidiene
c. ritmuri peste 100/minut sunt înalt sugestive
pentru hipertiroidismul fetal
(x) d. hipertiroidismul se poate dezvolta și în
perioada neonatală
e. hipertiroidismul netratat neonatal nu produce
hiperactivitate în copilărie
27. Rezistența la hormonii tiroidieni: [618]
(x) a. este o afecțiune moștenită
b. este o afecțiune dobândită
(x) c. este cauzată de o anomalie a receptorului hormonului tiroidian
d. se diagnostichează pe baza unui nivel scăzut de T4/T3
(x) e. apare un nivel normal de TSH

CARCINOMUL TIROIDIAN
paginile 621-622

28. Carcinomul tiroidian: [621] d. nu este necesară monitorizarea evoluției

(x) a. peste 75% din cazuri apar la femei
(x) b. în 90% din cazuri se prezintă ca noduli
tiroidieni ocazional cu limfadenopatii
(x) c. pot sa apară metastaze pulmonare,
cerebrale, hepatice sau osoase
d. pot fi nediferențiate, cum ar fi cele papilare
sau foliculare
e. aceste tumori sunt foarte active hormonal
29. Următoarele afirmații referitoare la
carcinomul tiroidian sunt adevărate: [621]
(x) a. tratamentul de elecție este cel chirurgical
(x) b. cele mai multe tumori captează iodul
(x) c. pentru a reduce la minim riscul recurenței
pacienții sunt tratați cu doze supresive de
levotiroxină
pacientului
e. prognosticul este foarte slab atunci când
cancerul tiroidian diferențiat este excizat în
etapa localizată în glanda tiroidă
30. Următoarele afirmații referitoare la
tipurile de carcinom tiroidian sunt
adevărate: [621]
(x) a. cel mai frecvent tip este cel papilar
b. cel folicular apare mai adesea la bărbați
(x) c. prognosticul în cazul celui medular este
foarte slab
d. cel anaplastic dă metastaze în plămân/os
(x) e. prognosticul în cazul celui folicular este
bun, dacă este rezecabil

50
 7. CAPITOLLUL 23
DIABETUL ZAHARAT
paginile 699-736

1. Următoarele afirmații refetitoare la 4. Caracteristicile neuropatiei diabetice:

diabetul zaharat sunt adevărate, cu excepția: [700]
[699] a. pierderea arcului palmar si defete deformate
(x) a. pacienții dezvoltă complicații, inclusive în gheară
boli cardiovasculare, renale, osoase și (x) b. deformarea articulatiei se mai numeste
neurologice piciorul Charcot
b. aproximativ 15% din toți pacienții internati au c. pierderea reflexului osteotendinos la nivelul
diabet coapsei
(x) c. diabetul este tulburarea neuroendocrină d. pierderea sensibilității vibratorii,
cea mai răspandită și importantă din punct de interoceptive și a durerii
vedere clinic (x) e. ulcere neuropatice
d. aproximativ 10% din populația adultă din
majoritatea țărilor este afectată de diabet zaharat *5. Examenul clinic al pacientului cu diabet
e. urgențele diabetice sunt cauze frecvente ale zaharat decelează următoarele, cu excepția:
internării în spital [701]
(x) a. hipertorfie musculară la nivelul mâinii
2. În evaluările anuale ale persoanelor cu b. xantelasmă
diabet zaharat se regasesc: [700] c. candidoză bucală
(x) a. rapotul albumină/creatinină urinară (RAC) d. contractura Dupuytren
b. examen palmar pentru afectarea neuropată e. vitiligo prin mecanism autoimun
sau vasculară
c. profilul proteic 6. La nivelul locurilor de injectare a insulinei
(x) d. funcția tiroidiană se regăsec: [701]
(x) e. rata de filtrare glomerulară estimata (x) a. echimoze
(RFGe) (x) b. lipohipertrofie
(x) c. lipoatrofie (rar)
3. Modificările caracteristice bolii vasculare d. vezicule
perfiferice în contextul diabetului zaharat e. peteșii
sunt: [700]
(x) a. pierderea părului 7. Dintre urgențele diabetice nu fac parte:
b. tegumente calde [701]
(x) c. semne de gangrenă a. cetoacidoza diabetică
d. timp redus de reumplere aretrială (x) b. boala tiroidiană
(x) e. semne de infecție c. hipoglicemia
(x) d. hiperglicemia
(x) e. boala renală cronică

51
8. Aspectul clinic general al pacientului cu
diabet zaharat include: [701]
a. scăderea ponderală (DZ tip 2)
b. creșterea ponderală (DZ tip 1)
(x) c. dispnee
(x) d. respirația Kussmaul
e. respirația Biot
9. Semne relevatoare ale bolii autoimune
acompaniate diabetului zaharat: [701]
a. lupus eritematos sistemic
b. colangită biliară primitivă
c. poliartrită reumatoidă
(x) d. vitilogo
(x) e. boala tiroidiană
10. Următoarele afirmații referitoare la
diabetul zaharat sunt false, cu excepția: [702]
(x) a. diagnosticul de diabet zaharat la un bărbat
sau femeie la 55 de ani, reduce speranța de viață
cu 5, repectiv 6 ani
(x) b. diabetul zaharat diagnosticat după 80 de
ani are efecte limitate asupra speranței de viață
(x) c. în 2017 este estimat că 1 din 11 persoane
din populația globală au diabet
(x) d. boala coronariană este cea mai frecventă
cauză de deces
e. dintre factorii de risc cardivasculari nu face
parte IMC-ul
11. Structura insulinei: [702]
a. hormon peptidic de 53 de aminoacizi
(x) b. hormon peptidic cu 51 de aminoacizi
(x) c. cuprinde 2 lanțuri polipeptidice A și B
d. cuprinde 3 lanțuri polipeptidice A, B și C
e. nici o afirmație nu este corectă
52
12. Următoarele afirmații referitoare la
insulina sunt adevărate, cu excepția: [702]
a. după secreție, insulina intră în circulația
portală și este transportată la ficat
b. este secretată într-o rată bazală lentă pe
parcursul zilei
(x) c. are o concentrație crescută între mese și
noapte
(x) d. Aspartul este un analog de insulină cu
acțiune lungă
e. Detemir este un analog de insulină cu acțiune
lungă
*13. Nivelul glicemiei este in mod normal:
[703]
(x) a. 3,5-8,0 mmol/L (63-144 mg/dL)
b. 4,5-10 mmol/L (70-154 mg/dL)
c. 7,0-14 mmol/L (100-150 mg/dL)
d. 15-20mmol/L (100-150mg/dL)
e. 1,0-1,5 mmol/L (15-40 mg/dL)
14. Referitor la glucoză, următoarele
afirmații sunt false, cu excepția: [703]
(x) a. concentrația mare de glucoză alterează
ireversibil proteinele celulare
b. nivelul glicemiei variază înafara limitelor în
contextul exerciților fizice, a postului și
alimentației
c. peste 90% din glucoză e derivată de la nivel
renal, restul provenind de la nivel hepatic
(x) d. prelevarea glucozei de către creier nu
depinde de insulină
(x) e. membranele celulare nu sunt permeabile
pentru glucoză
15. Țesuturile care au transportori ai
glucozei sensibili la insulină sunt: [704]
a. țesutul nervos
(x) b. țesutul muscular
c. țesutul hepatic
d. țesutul conjunctiv
(x) e. țesutul adipos
*16. Hormonii de contrareglare, care
antagonizează acțiunea insuluinei, menținând
normoglicemia sunt: [704]
a. glucagonul
b. noradrenalina
c. cortizolul
d. hormonul de crestere
(x) e. toate răspunsurile sunt adevărate
17. Următoarele afirmații referitoare la
diabet zaharat sunt adevărate: [704]
(x) a. diabetul tip 1 are o patogeneză imună
(x) b. diabetul zaharat secundar poate apărea în
contextul unei boli genetice
c. diabetul zaharat de tip 1 se caracterizează prin
deficit mai puțin sever de insulină
d. diabetul zaharat de tip 2 se caracterizează prin
deficit mai sever de insulină
e. diabetul gestațional se referă la intoleranța la
glucoză apărută după alăptare
18. Alegeți afirmațiile adevărate cu privire la
diabetul zaharat: [704]
(x) a. diabetul zaharat de tip 1 și 2 reprezintă 2
boli distincte din punct de vedere epidemiologic
(x) b. toate formele de diabet zaharat rezultă din
secreția de insulinăinadecvată în raport cu
necesitatea organismului
(x) c. un procent mic de cazuri de diabet zaharat
diagnosticate înainte de 30 de ani sunt
determinate de mutații monogenice
(x) d. unele persoane cu diabet de tip 1 mediat
imun, nu necesită insulină în momentul
diagnosticării
e. puțini pacienți cu diabet de tip 2 vor necesita
insulină în cele din urmă
53
*19. Influxul de calciu intracelular are ca
rezultat final: [705]
a. secreția glucozei
b. activitatea proteinei transportoare GLUT
c. deschiderea canalelor de potasiu
d. absorbția insulinei
(x) e. secreția insulinei
*20. Incidența maximă a diabetului zaharat
de tip 1 apare: [705]
a. la nou noscuți
b. la sugari
(x) c. în perioada de pubertate
d. în perioada gestațională la femei
e. în jurul vârstei de 30 de ani
21. Care din următoarele afirmații sunt false:
[705]
(x) a. diabetul de tip 1 reprezintă 60% din toate
cazurile de diabet
b. receptorul de insulină este format din
subunități  și  legate de punți disulfidice
(x) c. tipul 1A al diabetului este non-mediat
imun
d. diabetul cu progresie lentă a deficitului de
insulină este numit diabet lent autoimun a
adultului
(x) e. tipul 1B al diabetului este mediat imun
22. Diabetul poate apărea secundar în
următoarele boli endocrine: [706]
a. hipotiroidism
(x) b. aldosteronomul
(x) c. sindoromul Cushing
(x) d. acromegalia
(x) e. hipertiroidism
23. În contextul următoarelor patologii poate
să apară secundar diabet zaharat: [706]
(x) a. sindromul Down
(x) b. pancreatită cronică
c. angină pectorală
(x) d. oreion
(x) e. neoplasme
24. Referitor la etiologia diabetului zaharat,
următoarele afirmații sunt adevărate: [706]
(x) a. se pot produce distrugeri autoimune a
celulelor producatoare de insulină
(x) b. luna de miere reprezintă recuperarea
parțială a secreției endogene de insulină în
primele luni
c. autoanticorpii împotriva insulelor pancreatice
preced imediat debutul clinic
(x) d. faza pierderii asimptomatice a capacității
secretorii a celulelor beta e caracterizată
prin insulită
(x) e. polimorfismele din regiunea HLA au o
mică contribuție în susceptibilitatea genetică
*25. Dispariția peptidului C este
caracteristică diabetului: [707]
a. secundar
b. tip 2
c. gestațional
d. monogenic
(x) e. tip 1
26. Caracteristicile diabetului zaharat de tip
2 sunt: [707]
a. scăderea marcată în greutate
(x) b. nu are legatura cu HLA
(x) c. cetouria este limitată sau absentă
d. simptomele sunt preponderent severe
e. are debut sezonier
27. Factorii de mediu ai diabetului zaharat de
tip 1 sunt: [707]
(x) a. infecții virale
b. introducerea tardivă a laptelui de vacă
54
(x) c. obezitatea infantilă
(x) d. infecțiile în timpul sarcinii
(x) e. vârsta înaintată a mamei
28. Anomaliile acțiunii insulinei în diabetul
zaharat de tip 2 sunt: [708]
a. inhibă producția hepatică de glucoză
b. stimulează absorbția de glucoză în mușchiul
scheletic
(x) c. incapacitatea de a inhiba producția
hepatică de glucoză
(x) d. nu stimulează absorbția de glucoză în
mușchiul scheletic
(x) e. suprimarea lipolizei în țesutul adipos este
imposibilă
29. Apariția diabetului zaharat de tip 2 este
influențată de: [708]
(x) a. scăderea funcției celulelor  pancreatice
odată cu înaintarea în vârstă
(x) b. modele anormale de somn
c. peștele gras care crește riscul apariției
(x) d. sedentarismul
e. locuirea in mediul rural
30. Referitor la diabetul zaharat de tip 2,
următoarele afirmații sunt adevarte: [708]
a. reprezintă aproximativ 90% din toate cazurile
(x) b. are o susceptibilitate genetică mică
(x) c. alimentația precară la începutul vieții
afectează dezvoltarea și funcția celulelor ,
predispozând la apriția diabetului
(x) d. grăsimile saturate și carnea roșie procesată
cresc riscul de diabet
(x) e. majoritatea bolnavilor de diabet suferă de
obezitate
*31. Hiperglicemia și excesul de lipide sunt 35. Următoarele fac parte din complicațiile
toxice pentru celulele , in vitro cel puțin, diabetului zaharat: [710]
fenomen denumit: [709] (x) a. retinopatie
a. glicotoxicitate (x) b. disfuncția erectilă
b. hipertoxicitate c. insuficiența ovariană
(x) c. glucotoxicitate (x) d. infecții tegumentare stafilococice
d. lipidotoxicitate e. ulcer gastric
e. nici o afirmație nu este corectă
36. Criteriile de diagnostic ale diabetului
32. Următoarele afirmații sunt adevarate, cu OMS: [710]
excepția: [709] (x) a. glicemie bazală (à jeun) ˃ 7.0 mmol/L
(x) a. proteina transportoare a glucozei (126 mg/dL)
dependentă de sodiu este localizată în ficat b. glicemie postprandială ˃ 7.0 mmil/ L (126
b. în diabetul de tip 2, secreția de glucagon este mg/dL)
crescută (x) c. gliceme în orice moment al zilei ˃ 11,1
c. rezistența la insulină determină întotdeauna mmol/L (200 mg/dL)
dezvoltarea deabetului (x) d. HbA1C ˃ 6,5% (48 mmol/ml)
d. în cazul rezistenței la insulină, crește și e. la persoanele asimptomatice e suficientă o
secreția de insulină singură valoare anormală a glicemiei pentru
(x) e. efectul incretinic este cresct în diabetul de diagnostic
tip 2
37. Următoarele afirmații sunt adevarate, cu
33. Referitor la diabetul zaharat monogenic, excepția: [711]
următoarele afirmații sunt adevărate: [709] (x) a. majoritatea persoanelor cu GMB și STG
(x) a. este determinat de o mutație genetică dezvoltă diabet în viitorul apropiat
unică (x) b. glicozuria este un criteriu definitoriu
b. diabetul zaharat neonatal este rar tranzitor pentru diabet
(x) c. rezultă din anomalii în eliberarea de (x) c. peptidul C este printre investigațiile în
insulină cazul diabetului zaharat
d. rezultă din distrugerea celulelor  d. lipidele random sunt utile pentru excluderea
(x) e. proporția cea mai mare din toate cazurile o hiperlipidemiei asociate
au modificarea genei HNF-1a e. autoanticorpii ajută la determinarea tipului de
diabet
34. Diabetul zaharat debutează acut prin:
[710] 38. Prevenirea sau întârzierea dezvoltării
(x) a. pierdere în greutate diabetului zaharat de tip 2 se face prin: [711]
b. creștere în greutate (x) a. scăderea în greutate
(x) c. sete și polidipsie b. reducerea în special a grăsimilor nesaturate
d. disurie (x) c. administrarea de Metformin si Orlistat
(x) e. poliurie (x) d. creșterea aportului de fibre

55
(x) e. activitatea fizică moderată zilnică
39. Obiectivele tratamentului diabetului
zaharat sunt: [711]
a. evitarea reacților adverse la medicamente
(x) b. tratamentul simptomelor hiperglicemiei
(x) c. minimalizarea complicațiilor pe termen
lung
(x) d. evitarea reacților adverse iatrogene, cum
ar fi hipoglicemia
(x) e. prevenirea urgențelor diabetice
*40. Referitor la diabetul zaharat,
următoarele afirmații sunt false: [712]
(x) a. controlul tensiunii arteriale în cazul
retinopatiei urmează efectul de moștenire
b. diabetul afectează metabolismul
carbohidrațiilor, lipidelor și proteinelor
c. prin controlul precoce al hiperglicemiei se
poate îmbunatații riscul pe termen lung al
bolnavilor cardiovasculari
d. țintele glicemice trebuie determinate pentru
fiecare persoană în parte
e. persoanele cu diabet prezintă și alți factori de
risc pentru bolile cardiovasculare precum
dislipidemii, hipertensiunea arterială, obezitate
41. Educarea persoanei cu diabet zaharat are
rolul de a: [712]
(x) a. reduce mortalitatea
b. hotărâ de unul singur tratamentul
(x) c. îmbunatăți calitatea vieții
(x) d. ameliorarea controlul glicemic
e. creșterea controlul glicemic
42. Următoarele afirmații referitoare la dieta
persoanelor cu diabet zaharat sunt
adevărate: [712]
(x) a. joacă un rol primordial în tratament
(x) b. reducerea consumului de sare la ˂ 6 g/zi
56
c. eliminarea peștelui gras din dietă
d. persoanele cu diabet trebuie să-și adapteze
doza de insulină la lipidele consumate
e. eliminarea alcoolului
*43. Care din următoarele afirmații sunt
adevărate: [713]
a. pacienții care pierd în greutate semnificativ,
pot intra în remisia diabetului zaharat
b. chirurgia bariatrică sau metabolică este o
opțiune de tratament în cazul obezitații severe
c. activitatea fizică este obligatorie în orice
tratament al diabetului zaharat
d. cele mai frecvente intervenții chirurgicale
sunt bypass-ul gastric și gastrectomia verticală
(sleeve gastrectomy)
(x) e. toate afirmațiile sunt adevărate
44. Beneficiile activitații fizice în tratamentul
diabetului zaharat sunt: [713]
(x) a. scade nesesarul de insulină
(x) b. control glicemic mai bun
(x) c. risc cardiovascular mai mic
(x) d. speranța de viață mai mare
e. scade necesarul de medicație orală
45. Referitor la insulină, urmatoarele
afirmații sunt false, cu excepția: [713]
(x) a. descoperirea ei a fost una dintre cele mai
mari progrese medicale
b. insulina este indicată întotdeauna persoanelor
cu diabet zaharat de tip 2
(x) c. insulinoterapia imită secreția fiziologică
normală a insulinei
(x) d. în absența insulinei, speranța de viață a
persoanelor cu diabet zaharat tip 1 era de 3-4
luni
e. insulina este indicată la cei cu diabet zaharat
de tip 1 pe măsură ce boala progresează
46. Analogii de insulină cu acțiune scurtă 50. În legătură cu administrarea insulinei
sunt: [714] putem spune urmatoarele, cu excepția: [715]
a. Degludec (x) a. se poate administra subcutanat, injectabil
b. Detemir intermitent, pompe de insulină și per os
(x) c. Lispro b. cel mai facil mod de injectare este cu ajutorul
(x) d. Aspart stilourilor
(x) e. Glulizină c. pompele de insulină injectează continuu
insulină în țesutul subcutanat
47. Acțiunea insulinei umane poate fi (x) d. prin intermediul pompelor, controlul
prelingită prin adăugarea de: [714] glicemic este mai dificil
(x) a. Zinc e. lipohipertrofia interferează cu absorbția
b. Clor insulinei
c. Potasiu
d. Magneziu 51. Dificultațile terapiei cu insulină sunt:
(x) e. Protamină [715]
a. absorbția insulinei subcutanate este constantă
*48. Insulinele premixate și cele cu durată de la o injecție la alta
lungă de acțiune se administrează: [714] (x) b. numărarea carbohidrațiilor este dificilă
(x) a. de 2 ori pe zi (x) c. este greu de detrminat cu exactitate cât de
b. o dată pe zi mult se va mânca
c. de 3 ori pe zi d. indicele terapeutic al insulinei este crescut
d. de 4 ori pe zi (x) e. este greu de calculat doza adevcată de
e. de 5 ori pe zi insulină

49. Administrarea de insulină prin regimul
bazal-bolus, se caracterizează prin: [715]
(x) a. administrarea concomitentă de insulină cu
durată scurtă și lungă de acțiune
b. insulina cu durată scurtă de acțiune este
injectată de 1-2 ori pe zi pentru insulinizarea de
bază
c. insulina cu durată lungă de acțiune este
administrată înainte de masă, sub formă de
bolus
(x) d. este prima alegere pentru persoanele cu
diabet zaharat tip 1
(x) e. acest regim imită cel mai bine fiziologia
normală a insulinei
52. Urmatoarele afirmații sunt adevărate:
(x) a. administrarea insulinei în siguranță se face
cu dispozitivul potrivit
b. ajustarea dozelor de insulină se face cu
aproximativ 50% din doza curentă
(x) c. glicemia crescută înainte de micul dejun
determină creșterea dozei cu durată lungă de
acțiune sau premixată administrată seara
d. pe măsură ce necesarul de insulină se
schimbă, doza rămâne totuși constantă
(x) e. insulina administrată subcutanat necesită
mai mult timp pentru a intra în circulație
*53. Valorile hipoglicemiei severe: [716]
a. 7.0 mmol/L (100 mg/dL)
b. 3.5 mmol/L ( 59 mg/dL)

57
(x) c. 3.0 mmol/L (54 mg/dL)
d. 4.0 mmol/L (70 mg/dL)
e. 5.0 mmol/L (80 mg/dL)
54. Simptomele acute ale hipoglicemiei: [716]
(x) a. transpirații
(x) b. palpitații
c. hiperpigmentare
(x) d. tremurăturii
(x) e. tulburari de vedere
55. Cauzele hipoglicemiei: [716]
(x) a. injectarea unei doze mai mari de insulină
b. obiceiurile alimentare regulate
(x) c. exerciții fizice neprogramate
(x) d. exces de alcool
(x) e. lipohipertrofie
56. Tratamentul hipoglicemiei: [716]
a. administrarea a 70 g de gluciză orală
(x) b. administrarea a 15-20 g de glucoză orală
(x) c. glucagon administrat intramuscular
(x) d. soluție de glucoză intravenos
e. administrarea a 100 g de glucoză orală
57. Contraindicațiile Metforminului: [717]
(x) a. afecțiuni renale
(x) b. insuficiență cardiacă
(x) c. insuficiență hepatică
d. cecitate
e. fracturi
58. Referitor la Sulfoniluree, următoarele
afirmații sunt false: [718]
(x) a. sunt eficiente la persoanele cu diabet
zaharat de tip 1
b. induc secreția de insulină de la nivelul
celulelor 
(x) c. se utilizează de primă linie în toate
ghidurile referitoare la diabet zaharat tip 2
58
(x) d. nu determină crestere în greutate
e. se folosesc ca agenți alternativi de primă linie
59. Următoarele afirmații referitoare la
Meglitinide sunt adevărate: [718]
(x) a. se mai numesc insulinosecretagogele post-
prandiale
(x) b. au acțiune scurtă care promovează secreția
de insulină ca răspuns la mese
c. pot fi utilizate la persoane cu hipoglicemie
post-prandială
d. se utilizează la persoane tinere
e. ca efect advers avem scăderea în greutate
60. Tiazolidindionele se utilizează: [718]
a. doar în monoterapie
(x) b. în monoterapie și în combinație cu alte
medicamente antidiabetice
(x) c. la persoanele cu boală de ficat gras non-
alcoolic
d. la persoanele cu ciroză hepatică
e. la persoanele cu insuficiență renală
61. Inhibitorii de dipeptidil-peptidază-4 se
recomandă: [719]
(x) a. în stadiile timpurii de diabet zaharat de tip
1
(x) b. atunci când secreția de insulină este
relativ conservată
(x) c. în combinație cu Metformin sau o
sulfoniluree
(x) d. la persoanele cu insuficiență renală
e. în a 2-a linie terapeutică
62. Efectele inhibitorilor ai transportului de
sodiu-glucoză 2 sunt: [719]
(x) a. scădere în greutate
(x) b. îmbunătațirea disfuncției renale
(x) c. reduc riscul de evenimente
cardiovasculare aterosclerotice
(x) d. reduc insuficiența cardiacă *67. Pentru măsurarea glucozei, sângele
e. îmbunătațesc insuficiența respiratorie capilar se obține din: [721]
a. partea superioară a pulpei degetului
63. Efectele adverse ale inhibitorilor alfa- (x) b. partea laterală a pulpei degetului
glucozidazei sunt: [719] c. partea inferioară a pulpei degetului
a. transpirații d. în vârful pulpei degetului
b. greață si vărsaturi e. în orice parte a pulpei degetului
(x) c. flatulență
(x) d. distensie abdominală 68. Monitorizarea continuă a glucozei se
(x) e. diaree recomandă: [721]
(x) a. persoanelor cu diabet zaharat tip 1 cu
64. Beneficiile agoniștilor receptorilor de hipoglicemie severă recurentă
GLP-1 sunt: [720] (x) b. în cazul incapacității recunoașterii
(x) a. reducerea riscului de infarct miocardic hipoglicemiei
(x) b. scăderea riscului de accident vascular (x) c. în caz de teamă de hipoglicemie
cerebral (x) d. în hiperglicemia persistentă
(x) c. profilaxia morții cardiovasculare e. la pacienții cu insuficiență cardiacă
(x) d. prevenirea insuficienței cardiace
e. administrare orală 69. Referitor la hemoglobina glicată,
următoarele afirmații sunt false, cu excepția:
65. Criteriile de alegere a terapiei diabetului [721]
de tip 2: [720] (x) a. este o metodă de măsurare a concentrației
a. HbA1c în antecedent medii de glucoză din sânge în ultimele 6-8
b. stilul de viață pe care pacientul l-a avut la un săptămâni
moment dat pe parcursul vieții b. este o metodă de măsurare a concentrației
(x) c. ținta individualizată a HbA1c medii de glucoză din ultimele 6-8 luni
(x) d. complexitatea tratamentului (x) c. legătura predictivă între HbA1c și
(x) e. asocierea insuficienței cardiace rezultatele clinice nu sunt foarte clare
d. este independentă de durata de viață a
*66. La majoritatea persoanelor cu diabet hemoglobinei
zahart de tip 2, medicația de primă linie este: (x) e. glicarea apare ca o reacție în 2 pași
[720]
a. Glipizid 70. Indicațiile pentru transplantul de celule
b. Miglitol insulare pancereatice sunt: [722]
c. Alogliptina (x) a. pacienții cu diabet de tip 1 care nu sunt
d. Gliclazid simt hipoglicemia
(x) e. Metformin (x) b. pacienții cu diabet de tip 1 cu variabilitate
glicemică crescută
(x) c. pacienții cu diabet de tip 1 cu hipoglicemii
severe

59
d. pacineții cu diabet de tip 1 cu hiperglicemii (x) c. pH-ul arterial/ venos sub 7
severe (x) d. hipopotasemie la prezentare sub 3,5
e. pacineții cu diabet de tip 1 cu multiple mmol/L
comorbidități e. scorul Glasgow peste 12

71. Cetoacidoza diabetică se observă în 75. Tabloul clinic al cetoacidozei diabetice:

urmatoarele circumstanțe: [722] [723]
a. diabet zaharat diagnostic de minim 3 ani (x) a. halena acetonemică
(x) b. întreruperea tratamentului cu insulă (x) b. astenie
(x) c. condiții de stres precum patologii (x) c. greață și vărsături
intercurente și infecții (x) d. deshidratare
(x) d. diabet zaharat nou-diagnosticat e. dureri precordiale
e. întreruperea tratamentului antidiabetic oral,
cu păstrarea insulinei 76. În contextul cetoacidozei diabetice,
rehidratarea are ca scop: [724]
72. Următoarele afirmații sunt adevărate, cu a. corectarea hipertensiunii
excepția: [722] (x) b. rezolvarea deficitului intravascular
(x) a. cetoza este definită ca niveluri crescute de (x) c. corectarea hipotensiunii
corpi cetonici plasmatici în prezența acidozei (x) d. corectarea efectelor diurezei osmotice
(x) b. cetouria reprezintă niveluri crescute de (x) c. corecția dezechilibrului electrolitic
corpi cetonici în urină
c. cetoza reprezintă niveluri crescute de corpi 77. Deficitele tipice de electroliți în
cetonici palsmatici în absența acidozei cetoacidoza diabetică sunt: [724]
d. cetouria este caracterizată prin valori a. fosfor
decelabile de corpi cetonici in urină (x) b. sodiu
(x) e. cetoza este descrisă ca valori crescute de (x) c. calciu
corpi cetonic plasmatici în prezența alcalozei (x) d. clor
e. potasiu
73. Consecințele corpilor cetonici sunt: [723]
a. scăderea osmolarității plasmatice 78. Referitor la tratamentul cetoacidozei
b. creșterea perfuziei renale diabetice, următoarele afirmații sunt corecte:
(x) c. creșterea osmolarității plasmatice [724]
(x) d. scăderea perfuziei renale a. bicarbonatul se folosește foarte des
(x) e. alterarea excreției renale de ioni de b. este nevoie de o cantitate mare de insulină
hidrogen și corpi cetonici pentru a suprima cetogeneza
(x) c. la cei insulinotratați, se continuă insulina
74. Indicatorii cetoacidozei diabetice severe bazală cu acțiune lungă
sunt: [723] (x) d. dacă pacineții nu urinează în primele 2-4
(x) a. cetouria peste 6 mmol/L ore de la prezentare, trebuie discutată montarea
(x) b. nivelul bicarbonatului sub 5 mmol/L sondei uretro-vezicale

60
(x) e. electrocardiograma este utilă pentru
evaluarea infarctului miocardic acut
79. Complicațiile cetoacidozei diabetice: [725]
(x) a. edem cerebral
b. accident vascular cerebral
c. insuficiență renală cronică
d. șoc
(x) e. hipotermie severă
80. Starea hiperosmolară poate să
predispună la apariția: [725]
(x) a. accidentului vascular cerebral
b. edemului cerebral
(x) c. infarctului miocardic
d. embolismului pulmonar
(x) e. ischemiei acute a membrului inferior
81. Factorii precipitanți ai hiperosmolarității
hiperglicemice sunt: [725]
a. consumul crescut de lipide
(x) b. consumul de lichide bogate în glucoză
(x) c. diuretice tiazidice
(x) d. steroizi
(x) e. patologii intercurente
82. Complicațiile microvasculare ale
diabetului cresc riscul de: [726]
a. accident vascular cerebral
b. infacrct miocardic acut
(x) c. retinopatie
(x) d. nefropatie
(x) e. neuropatie
83. Refreitor la complicațiile microvasculare
ale diabetului zaharat, următoarele afirmații
sunt corecte, cu excepția: [726]
a. îngroșarea membranei bazale a capilarelor și
arteriorelor este caracteristică
61
(x) b. țesuturile afectate de hiperglicemie sunt
acelea care au un flux sanguin scăzut
c. durata și gradul hiperglicemiei joacă un rol
major în apariția complicațiilor
d. polimorfismul genetic poate influența riscul
complicațiilor
(x) e. acestea sunt întalnite cel mai frecvent în
primii ani de la apariția bolii
*84. Excesul a cărui hormon hipofizar a fost
implicat în dezvoltarea complicațiilor
microvasculare: [726]
(x) a. GH
b. FSH
c. LH
d. Prolactină
e. ADH
85. În contextul retinopatiei diabetice putem
afirma următoarele: [728]
(x) a. leziunea retinei este complicația diabetului
diagnisticată cel mai frecvent
(x) b. aproape toți pacineții vor dezvolta această
complicație la 20 de ani de la diagnosticarea
diabetului de tip 1
c. lezarea pereților vaselor medii cauzează
microanevrisme în cadrul retinei
d. leziunile retinei sunt ireversibile
(x) e. microinfacrtele retiniene cauzate de
ocluzia vaselor cauzează pete de vată
86. Modificările morfologice ale retinei
periferice în contextul retinopatiei
neproliferative: [728]
a. fibroză retiniană
(x) b. hemoragii punctiforme
c. neovascularizație
(x) d. exudate dure
(x) e. pete de vată
87. În cadrul maculopatiei apar: [728] 91. Nefropatia diabetică se caraterizează
(x) a. microanevrismele sau hemoragiile prin: [730]
retiniene pe suprafața unui disc al maculei (x) a. creșterea treptată a excreției urinare de
b. dezlipiri de retină prin tracțiune albumină
c. dilatări venoase (x) b. creșterea treptată a tensiunii arteriale
(x) d. linii sau cercuri de exudate dure pe două (x) c. scăderea insidioasă a filtrării glomerurale
discuri ale maculei d. scăderea bruscă a tensiunii arteriale
(x) e. exudate dure în cadrul suprafeței unui disc e. creșterea bruscă a filtrării glomerulare
al maculei
92. Anomalii funcționale ale rinichiului
88. Tratamentul retinopatiei implică diabetic: [730]
următoarele: [729] a. hipotrofia renală asociată scăderii filtrării
a. chirurgia vitreo-retiniană este de elecție glomerulare
(x) b. prevenția este cel mai bun mod de a (x) b. arteriola aferentă devine dilatată
gestiona retinopatia c. hipertrofia celulelor mezenchimale
(x) c. injecții intravitreene repetete cu agenți (x) d. scăderea secreției de material a matricei
anti-VEGF extracelulare mezangiale
d. fotocoagularea laser este utilizată în e. refacerea rețelei proteice
tratamentul dezlipirii de retină
(x) e. chirugia vitreo-retiniană este utilizată în *93. Marca nefropatiei clasice este: [730]
caz de hemoragii recurente a. hematuria
b. hiperkaliemia
89. Diabetul zaharat poate afecta ochiul prin: c. hipokaliemia
[729] d. hipernatriura
a. uveită (x) e. microalbuminuria
(x) b. cataractă
(x) c. cecitate 94. Screeningul anual al nefropatiei diabetice
(x) d. glaucom nu se face cu: [731]
e. pareze oculare interne (x) a. VSH
(x) b. PCR
90. Criterii pentru screeningul retinopatiei (x) c. amilaza
diabetice: [729] (x) d. transaminaze
a. existența unei liste unice cu toți pacienții cu e. microalbuminurie
diabet zaharat dintr-o anumită zonă
(x) b. centru unic de gradare a imaginilor 95. Tratamentul nefropatiei diabetice: [731]
(x) c. acreditatea personalului implicat în (x) a. inhibitori ai enzimei de conversie a
screening angiotensinei
(x) d. echipamente corespunzătoare și (x) b. blocanți ai receptorilor de angiotensină II
performante (x) c. control glicemic atent
(x) e. administrarea centralizată a programărilor d. -blocante

62
e. -blocante 100. Disfunția sexuală în contextul diabetului
zaharat necesită următoarele dozări
*96. Cea mai precoce modificare funcțională hormonale: [733]
de la nivelul nervilor persoanelor cu diabet (x) a. FSH/LH
este: [731] b. ACTH
(x) a. scăderea vitezei de conducere nervoasă (x) c. testosteron
b. demielinizarea segmentară d. STH
c. leziunea celulelor Schwann (x) e. prolactină
d. axonii distruși reversibil
e. degenerarea neuronală 101. Afecțiuniile piciorului diabetic sunt:
[733]
97. Neuropatia diabetică în stadiile incipiente (x) a. boltă înaltă și degete în gheară
are ca semne clinice: [732] b. ulcer la nivelul unghiilor cu micoze
(x) a. pierderea sensibilității vibratorii (x) c. ulcer plantar neuropat tipic
(x) b. pierderea sensibilității dureroase profunde d. descuamare severă
(x) c. pierderea sensibilității dureroase (x) e. aspect vascular al ulcerației
superficiale
(x) d. pierderea sensibilității termice la nivelul 102. Fazele neuropatiei Charcot: [733]
picioarelor a. distrucție musculară
e. parestezii b. debut tardiv
(x) c. debut acut
98. Neuropatia acută dureroasă în contextul (x) d. distrucție osoasă
diabetului zaharat se caracterizează prin: (x) e. consolidare radiologică și stabilizare
[732]
(x) a. dureri de tip arsură sau furnicături 103. Îngrijirea piciorului diabetic: [734]
b. la nivelul mâinilor a. inspecția lunară a picioarelor
(x) c. la nivelul picioarelor (x) b. hidratarea pielii uscate
(x) d. la nivelul tibiei (x) c. păstrarea picioarelor la distanță de sursa
(x) e. la nivelul feței anterioare a coapsei de căldură
(x) d. verificarea temperaturii apei înainte de a
99. Neuropatia autoimună implică face baie
următoarele: [732] (x) e. verificarea și alegerea încalțămintei
a. pareze oculare
(x) b. diaree 104. Semnele clinice ale infecției piciorului
c. sindrom de tunel carpian diabetic sunt: [734]
(x) d. hipotensiune posturală (x) a. secreții purulente
(x) e. gastropareză b. secreții sangvinolente
(x) c. eritem
(x) d. creșterea temperaturii locale
(x) e. edem

63
105. Factori implicați în dezvoltarea 107. Infecții virale în care cresc riscul de
complicațiilor macrovasculare a diabetului diabet zaharat: [735]
zaharat: [734] (x) a. hepatita C
a. HDL-colesterol crescut (x) b. HIV/SIDA prin tratamentul său
b. trigliceride scăzute c. Herpes
(x) c. hipertensiunea arterială d. hepatita B
(x) d. hiperinsulinemia e. hepatita A
(x) e. proteinuria
108. Tipuri de cancer mai frecvente la
106. Tratamentul riscului de boală pacienții cu diabet zaharat: [735]
cardiovasulară aterosclerotică în diabetul a. cancer bronho-pulmonar
zaharat: [735] b. leucemie
(x) a. IECA (x) c. carcinom pancreatic
(x) b. statine (x) d. carcinom uterin
(x) c. blocanți ai receptorilor de angiotensină II e. cancer esofagian
d. blocanți ai canalelor de calciu
e. inhibitori ai pompei de protoni 109. Patologii mai frecvent întalnite la
pacinenții cu diabet zaharat: [736]
a. poliartrita reumatoidă
b. lupus eritematos sistemic
c. spondilita anchilozantă
(x) d. guta
(x) e. sindromul de tunel carpian

64
 8. CAPITOLLUL 26
NEUROLOGIE
COMA ȘI ALTE TULBURĂRI ALE CONȘTIENȚEI. ACCIDENTUL
VASCULAR CEREBRAL. HEMORAGIA INTRACRANIANĂ.
paginile 832-848
1. Despre Sacala de comă Glasgow sunt
adevărate următoarele: [832]
a. scorul poate fi de minim 2 și maxim 15
puncte
(x) b. cuprinde parametrii pentru deschiderea
ochilor, răspuns motor și raspuns verbal
(x) c. răspunsul motor poate valora maximul 6
puncte
d. celui mai bun răspuns la deschiderea ochilor i
se atribuie 6 puncte
(x) e. la fiecare parametru se atribuie minim 1
punct
2. Principalele cauze de comă, cu exemple ale
mecanismelor sunt: [832]
(x) a. tulburare cerebrală difuză: hiposodemia,
hipersodemia, hipercalcemia sau hipocalcemia
b. efecte de masă direct în trunchiul cerebral:
hipotermie sau hiperpirexie
(x) c. efecte de masă direct în trunchiul cerebral:
hemoragia sau leziuni de demielinizare la nivel
de trunchi cerebral
(x) d. efect de masă asupra trunchiului
cerebral:tumori, hematoame sau abcese
e. efecte de masă asupra trunchiului cerebral:
boli metabolice rare precum porfiria
3. Alterarea stării de conștiență este produsă
de patru mecanisme care implică SRAA din
trunchiul cerebral, talamusul și/sau afectarea
difuză a funcției corticale, despre aceste
mecanisme sunt false următoarele afirmații:
[832, 833]
65
a. leziuni ale trunchiului cerebral pot fi produse
de un accident vascular cerebral
(x) b. compresiunea trunchiului cerebral poate fi
produsă prin meningită
c. compresiunile de trunchi cerebral pot fi
produse de leziuni cu efect de masă din fosa
posterioaraă
d. leziunile cerebrale difuze pot fi produse de
tulburări ale metabolismului sau anumite toxice
(x) e. leziunile difuze corticale nu pot fi produse
de leziuni hipox-ischemice precum stop cardiac
*4. Cea mai comună cauză de comă este:
[833]
a. leziuni cu efect de masă
b. droguri și toxice
(x) c. tulburări metabolice
d. trauma
e. infecții la nivel de SNC
5. Referitor la evaluarea imediată și
tratamentul pacientului inconștient sunt
adevărate următoarele afirmații: [832]
(x) a. dacă există febră și meningism se vor
administra antibiotice intravenos
b. în urma evaluării glicemiei, dacă pacientul
este hiperglicemic administrăm glucoză (25mL
50%)
(x) c. dăm naloxon intravenos sau flumazenil
pentru supradoze
d. în crizele convulsive dăm midazolam
intravenos, iar dacă acestea persistă se va
administra fenitoină per oral
(x) e. în caz de encefalopatia Wernike dăm
tiamină
6. Despre examenul obiectiv general al
pacientului inconștien, nu sunt adevărate
următoarele afirmații: [832]
(x) a. se măsoară temperatura pacientului
(intrarectal, dacă acesta este hipertermic)
b. se verifică respirația, dacă aceasta prezintă
urme de cetone, alcool sau fetor hepatic
c. se verifică dacă pacientul prezintă semne de
traume/ leziuni la nivelul coloanei
(x) d. se verifică respirația: dacă pacientul are
perioade de apnee alternând cu perioade de
hiperpnee vom recunoaște o respirație de tip
Kussmaul
(x) e. observăm o respirație de tip Cheyn –
Stokes dacă pacientul prezintă hiperventilație
profundă
7. Examenul obiectiv neurologic al
pacientului inconștient urmărește: [833, 834]
(x) a. profunzimea comei (GCS)
(x) b. funcția trunchiului cerebral
(x) c. lateralizarea patologică
d. funcția cardiacă
e. profunzimea acidozei metabolice
8. Midriaza bilaterală fixă, areactivă la
lumină, poate apărea în următoarele situații:
[834]
a. abuz de sedative
b. compresiune de nerv cranian III
(x) c. comă profundă de orice cauză
(x) d. intoxicație cu barbiturice
(x) e. hipotermie
9. Despre modificările pupilei în evaluarea
funcției trunchiului cerebral, următoarele
afirmații sunt false: [834]
66
a. midriaza unilaterală fixă apare în compresie
de nerv cranian III
(x) b. pupilele mici și reactive la lumină apar în
abuzul opioidelor
(x) c. midriaza bilaterală fixă, areactivă la
lumină apare în come metabolice
d) mioza importantă, bilaterală, areactivă la
lumină, apare în leziuni pontine
(x) e. midriaza unilaterală fixă apare în consum
de opioide
10. Referitor la mișcările globilor oculari și
poziția lor este adevărat: [834, 835]
(x) a. poziția disjunctă la nivelul globilor oculari
indică o leziune la nivel de trunchi cerebral ex.
ʺskew deviationʺ
(x) b. devierea conjugată a globilor oculari
înseamnă devierea ochilor spre partea opusă
leziunii din trunchiul cerebral și spre membrele
afectate
c. devierea conjugată a globilor oculari
înseamnă devierea ochilor spre leziunea din
lobul frontal și spre membrele afectate
(x) d. reflexul vestibulo-ocular se mai numește
reflexul ʺochilor de păpușăʺ
(x) e. mișcarea ochilor dintr-o parte în alta din
coma ușoară se ma numește ochi de ʺpig-pongʺ
11. Despre semnele de lateralizare putem
afirma următoarele afirmații adevărate, cu
excepția: [834]
a. răspunsul asimetric la amenințările vizuale la
un pacient stuporos sugerează hemianopie
(x) b. asimetria feței este reprezentată prin
curgerea lacrimilor la fel pe ambele părți
c. poate apărea răspun asimetric la stimuli
dureroși
(x) d. de obicei în coma profundă reflexul
cutanat plantar este în flexie bilateral
e. în asimetria feței se observă respirația la
colțul gurii deoarece obrazul paralizat nu se
mișcă
*12. Despre sindromul ʺlocked-inʺ
următoarea afirmație este falsă: [835]
a. reprezintă o paralizie cmpletă cu excepția
micării globilor oculari/ clipitului
b. apare în infarct pontin ventral
c. activitatea EEG este de obicei normală
(x) d. metabolismul cerebral este sever redus sau
absent
e. starea de aleră este prezentă
13. Examenul LCR a pacientului inconștient
poate infuența tratamentul în următoarele
cazuri: [836]
(x) a. meningoencefalopatia nediagnosticată
(x) b. prezența unei alte infecții
c. comă metabolică
(x) d. hemoragie subarahnoidiană unde CT
poate da un rezultat fals negativ
e. porfirie
14. În cazul pacientului inconștient EEG
servește la diagnosticul următoarelor
afecțiuni, cu excepția: [836]
(x) a. hemoragia subarahnoidiană
b. comă metabolică
c. status epileptic nonconvulsiv
(x) d. consum de salicilați
e. encefalită
15. Despre tratamentul general al pacienților
comatoși este adevărat: [836]
a. ingrijirea ochilor, prevenirea afectării retinei
prin inchiderea forțată a pleoapelor
(x) b. ingrijirea tegumentelor prin schimbarea
poziției pentru prevenirea leziunilor de decubit
(x) c. hidratare nazogastrică sau intravenos
67
d. nutriție prin cateterizare vezicală
(x) e. îngrijire orală prin aspirarea cavității
bucale și dezinfecatera cu apă de gură
16.Accidentul vascular cerebral poate fi
produs de următoarele evenimente: [837]
(x) a. AVC ischemic- boală microvasculară
b. AVC hemoragic-stenoza unui vas de calibru
mare
(x) c. AVC ischemic-hipoperfuzie
(x) d. AVC hemoragic- hemoragie
intraparenchimatoasă
e. AVC ischemic- hemoragie subarahnoidiană
17. Despre AVC cardioembolic sunt
adevărate următoarele afirmații, cu excepția:
[837]
(x) a. tromboza într-un atriu dilatat secundar
fibrilației atriale este cauza cea mai rară
(x) b. un foramen ovale patent (FOP) nu permite
trecerea ocazională unui tromb din atriu drept
în atriu stâng
(x) c. cele mai des întâlnite cauze includ
embolia grăsoasă, mixom atrial și cauze
iatrogene
d. valvulopatiile, afecțiunile valvulare
congenitale sau vegetațiile infecțioase pot cauza
embolie
e. fistulele arterio-venoase pulmonare pot
reprezenta cauza pentru o embolie paradoxală
18. În legătură cu disecția de artere carotide
și vertebrale sunt adevărate urmotiarele:
[837]
(x) a. uneori sunt consecința unui traumatism
cervical banal sau a unei miscări de
hiperextensie
b. spălarea părului intr-un salon de coafură nu
poate produce aceas eveniment
(x) c. forma parțială a sindromului Marfan poate
fi factor predispozant
d. majoritatea disecțiilor afectează vasele
intracraniene mari
(x) e. durearea la nivelul gâtului și feței sunt
frecvent cheia diagnosticului
19. Accidentul vascular cerebral venos poate
apărea în următoarele situații: [838]
(x) a. sarcină
b. hipocoagulabilitate
(x) c. boli trombotice
d. hiperhidratarea
(x) e. boli maligne
20. Principalii factori de risc pentru accident
vascular cerebral sunt: [838]
(x) a. vârsta și fumatul
b. hiper și hipotiroidismul
(x) c. obezitatea și sedentarismul
d. diabetul și normolipemia
(x) e. factori genetici și etnici
21. Printre factori de risc și cauze mai rare de
AVC se află: [838]
a. trombofilia (deficit de proteina F, factor VII
Leiden)
(x) b. anticorpii anticardiolipină și
anticoagulantul lupic
c. contraceptive orale care conțin doză mică de
progesteron
(x) d. HIV, neurosifilis, boli mitocondriale
(x) e. CADASIL
*22. Caracteristici ale AIT produs în
circulația anterioară la nivelul sistemului
carotidian sunt, cu excepția: [839]
a. tulburări de vedere de tip hemianopic
b. sindrom senzitiv de hemicorp
c. hemipareză
68
(x) d. ataxie
e. amauroză fugace
23. Poligonul lui Willis este irigat de: [839]
a. cele două artere carotide externe (circulația
cerebrală anterioară)
b. cele două artere carotide interne (circupație
posterioară)
(x) c. artera vertebro-bazilară (circulația
posterioară)
d. artera spinală anterioară și pontină
(x) e. cele două artere carotide interne și
circulația posterioară, vertebro-bazilară
24. Cauza de bază a unui atac ischemic
tranzitor poate fi: [839]
(x) a. aterom
b. suflu carotidian
(x) c. hipertensiue arterială
(x) d. hipotensiune ortostatică
e. demența
25. Despre diagnosticul diferențial al AIT
este adevărat: [840]
(x) a. manifestări asemănătoare unui AIT pot fi
provocate de procese expansive
b. epilepsia focală este de obicei recunoscută pe
baza manifestărilor negative
c. miscări involuntare ʺlimb-shakingʺ sunt
patognomonice pentru stenoză mitrală severă
d. migrena cu aură care este urmată de cefalee la
pacienți tineri cauzează frecvent dificultăți de
diagnostic
(x) e. fenomenele vizuale pozitive , ca imagini
sclipitoare, care sunt tipice în migrenă sunt rar
întâlnite in AIT
26. Sunt caracteristici definitorii ale unui
AVC ischemic următoarele simptome: [840]
a. simptomatologia ʺpozitivăʺ cu debut brusc
(x) b. paralizia 31. Investigațiile imediate, de urgență în AVC
(x) c. hipoestezia sunt reprezentate de: [842]
d. epistaxis (x) a. glicemie
(x) e. tulburări de vedere (x) b. CT cranian
c. ecocardiografie
27. Infarctele în teriotoriul anterior includ d. ultrasonografie Doppler carotidiană
infarctele din urmotoarele teritorii: [840] (x) e. hemoleucogramă și coagulogramă dacă
(x) a. artera oftalmică pacientul este anticoagulat
(x) b. ACI
c. ACP 32. Despre neuroimagistica in AVC sunt false
(x) d. ACM următoarele afirmații: [842]
e. artera bazilară a. CT detectează hemoragia cerebrală imediat,
dar infarctul cerebral adesea nu este detectat în
*28. Care caracteristică de infarct de trunchi faza acută
cerebral coresăunde structurii afectată? [841] (x) b. CT este mai sensibil decăt RMN pentru
a. hipoestezie facuală- sistem oculomotor modificările precoce în infarct
b. pareză facială – nucleu cranian V (x) c. numeroase patologii care mimează AVC,
c. tulburări senzitive- nucleul nervului VII precum leziunile demielinizante pot fi
(x) d. nistagmus, vertij- conexiuni vestibulare evidențiate pe CT
e. sindrom horner- formațiunea reticulată d. imagistica vasculară prin intermediul
ultrasonografiei Doppler este esențială în
29. AVC la nivelul artereu cerebrale medii primele 24 de ore pentru a identfica stenozele
drepte poate produce următoarele deficite severe simptomatice
neurologice: [841] (x) e. angio CT și angio RMN sunt utile pe scară
(x) a. hemipareză stângă predominant largă pentru a corobora cu rezultatele Doppler,
faciobrahială în vederea identificării stenozelor arteriale din
b. sindrom horner ipsilateral circulația anterioară
(x) c. negarea dizabilității
(x) d. neglijarea vizuală și senzorială 33. Despre investigațiile cardiologice in AVC
e. oftalmoplegie sunt adevărate următoarele afirmații: [842,
843]
*30. Sindromul bulbar lateral mai este numit a. identifcarea sursei cardio-embolice, în primul
și: [841] rând foramen ovale patent se pate face prin
a. sindrom Anton electrocardiografie
b. sindrom ʺlocked-inʺ (x) b. identificarea fibrilației atriale se poate
c. boala Binswager face prin monitrizare ECG/24 de ore
d. sindrom Balint (x) c. bolile valvulare sau FOP necesită
(x) e. sindrom Wallenberg ecocardiografie transtoracică sau
transesofagiană

69
(x) d. un loop recorder impantabil poate
demonstra prezența fibrilației atriale paroxistice
la o minoritate semnificativă de pacienți cu
AVC de cauză necunoscută
e. pentru demostrarrea existenței unui tromb
mural este necesară o electrocardiografie pe
termen lung
34. Examinarea sumară FAST a AVC-ului
cuprinde: [843]
a. F-fibrilație atrială
(x) b. A- slăbiciunea bruscă a unuia sau a două
membre
(x) c. S-dificultăți de vorbire, dizartrie, afazie
d. T- tonus muscular
(x) e. S- sacadarea vorbirii
35. Referitor la schema de tratament a AVC-
ului sunt adevărate următoarele, mai puțin:
[843]
a. măsurile medicale generale imediate includ
confirmarea permeabilității căilor aeriene și
administrarea de oxigen pe mască
(x) b. dacă examenul CT exclude iscemia,
administrăm terapie cu trombolitic imediat
(x) c. dacă examenul CT arată hemoragie,
administrăm anticoagulante de tipul Warfarinei
d. internăm intr-o unitate multidisciplinară de
AVC
e. in cazul ACV ischemic, dacă terapia
trombolitică este contraindicată, administrăm
aspirină 300 mg/zi
36. Despre tromboliza în acidentul vascular
cerebral sunt false următoarele afirmații:
[843]
a. tromboliza crește semnificativ șansele de a
avea o dizabilitate minimăsau chiar inexistentă
după un AVC ischemic
70
(x) b. tratamentu precoce în fereastra de 6,5 ore
crește semnificativ șansa de prognostic favorabil
c. fiecare minut contează
(x) d. 60% din pacienți sunt candidați pentru
tromboliză
(x) e. cei mai mulți pacienți sunt excluși de la
tromboliză datoriă prezentării precoce
37. Despre tarapia atiplachetară și
anticoagulare în AVC ischemic este adevărat:
[844]
a. doze mici de aspirină sunt administrate după
24 de ore de la tromboliză
(x) b. numărul necesar a fi tratat (NNT) pentru a
preveni un AVC ischemic este de 100
(x) c. tromboza venoasă cerebrală sau de sinus
cavernos ce a cauzat un AVC ischemic este de
asemenea tratată cu anticoagulante
d. pe lângă warfarină pentru anticoagulare orală
se mai pot folosi anticoagulante indirecte
precum inhibitor de factor Xa sau trombina
(x) e. DOAC sunt mai avantajoase decât
warfarina deoarece au un spectru terapeutic mai
larg și o rată mai mică de hemoragii
38. Doza i.v. de alteplase (activator tisular al
plasminogenului) este: [844]
a. doza totală este de 0,09 mg/kg (max. 9 mg)
(x) b. doza totală este de 0,9 mg/kg (max. 90
mg)
c. doza totală este de 9 mg/kg ( max. 9 g)
d. 10% din doza totală trebuie adminitrată inițial
i.v. bolus timp de 10 minute
(x) e. după administrarea de 10% i.v. bolus
restul se administrează intravenos timp de 60 de
minute
*39 Criterii de excludere de la tromboliză în
AVC sunt, cu excepția: [844]
a. AVC sau traumă craniană în ultimele 3 luni
b. sângerare majoră în ultimele 14 zile
c. tensiune arterială sistolică persistentă peste
>185
d. trombocite <100.000/mm^3
(x) e. glicemia <26,2 mmol/L sau >2,8 mmol/L
40. Despre prognosticul acidentului vascular
ischemic este adevărat: [845]
a. aproximativ 10% dintre pacienți decedează în
primii 2 ani după AVC
b. 25% din pacienți decedează în prima lună
c. mortalitatea precoce este mai mare după AVC
iscemic decât după hemoragia intracraniană
(x) d. pregnostic nefavorabil este mai probabil
atunci când apare coma și hemiplegia
(x) e. dintre supraviețuitorii inițiali ai unui
AVC, aproximativ 30-40% rămân în viață la 3
ani
41. Despre hipertensiunea din cadrul
etiologiei hemoragiei intracerebrale sunt
adevărate următoarele informații: [845]
a. complicațiile importante cuprind ruptura de
microanevrisme (anevrisme Charcot-Bouchard
cu diametrul între 8,0-10 mm)
(x) b. complicațiile importante cuprind
degenerarea arterelor mici, penetrante
c. hemoragiile produse de complicații ale HTA
sunt de obicei masive, dar nicodată fatale
(x) d. hemoragia la pacienții hipertensivi apar în
locuri bine definite precum ganglionii bazali,
punte, cerebel și substanța albă subcorticală
(x) e. drogurile vasopresoare, precum cocaina
pot cauza hemoragii
*42. Hemorgia intracerebrală la pacienții
hipertensivi cronici apar în locuri bine
definite, acestea sunt, mai puțin: [845]
a. ganglionii bazali
(x) b. bulb
71
c. punte
d. cerebel
e. substanță albă subcorticală
43. Sunt cauze secundare de hemoragie
intracerebrală următoarele: [846]
(x) a. cavernoame
b. hipertensiune
(x) c. anevrisme
d. angiopatia amiloidă cerebrală
(x) e. tromboze durale venoase
44. Despre tratamentul medical al
accidentului vascular cerebral hemoragic este
fals: [846]
a. tratamentul antiagregant plachetar este
contraindicat
b. anticoagularea trebuie rapid antagonizată
când este posibil acest lucru
(x) c. pentru pacienți tratați cu warfarină se va
administra vitamina C intravenos și cocentrate
de factori de coagulare
(x) d. controlul hipertensiunii este vital și
trebuie realizat cu medicamente administrate
oral
(x) e. măsuri de reducere a presiunii
intracraniene pot fi necesare, evitându-se
ventilația mecanică
45. Despre tratamentul chirugical al
accidentului vascular cerebral hemoragic este
adevărat: [846]
(x) a. hematoamele cerebeloase pot caza
hidrocefalie obstructivă sau comă datorită
compresiei la nivel de trunchi cerebral
(x) b. evacuarea neurochirugicală de urgență a
hematomului este salvatoare de viață
c. evacuarea neurochirurgicală de urgență se
realizează în caz de hematom <3 cm
(x) d. evacuarea neurochirurgicală de urgență se
realizează dacă pacientul este somnolent sau
prezintă deteriorare clinică
(x) e. plasarea unui dren ventricular extern este
necesară dacă hidrocefalia obstructivă apare
*46. Referitor la anevrismele saculare este
fals: [847]
a. anevrismele saculare apar la nivelul
poligonului lui Willis sau la nivelul arterelor
adiacente
(x) b. anevrismul de arteră comunicantă
posterioară apare la jonțiunea între ACP și
ACM
c. anevrismul de arteră comunicantă anterioară
apare între artera comunicantă anterioară și
ACA
d. anivrismele pot cauza simptome fie prin
ruptură spontană sau prin compresiunea directă
a structurilo adiacente
e. cauza cea mai frecventă pentru o pareză
dureroasă de nerv III este un anevrism mărit de
arteră comunicantă posterioară
47. Despre caracteristicile clinice ale
hemoragiei subarahnoidiene este adevărat:
[847]
a. apare de o bicei ca o cefalee ușoară
(x) b. cefaleea are debut brusc și de obicei e
occipitală
c. timpul mediu până la atingerea amplitudinii
maxime a cefaleei este de 30 de minute
(x) d. după HSA major apare rigiditatea cefei
e. după HSA major semnul Kerning e negativ
48. Despre investigațiile în hemoragia
subarahnoidiană sunt false următoarele
afirmații: [847]
a. imagistica CT reprezintă prima investigație
72
(x) b. puncția lombară este întotdeauna necesară
(x) c. LCR devine roșu în primele 12 ore de la
HSA
d. culoarea lichidului cefalorahidian rămâne
modificată pentru 2 saptămâni
(x) e. angiografia CT pentru detectarea de
anevrisme este folosită la pacienții care nu
necesită intevenție chirugicală
49. Următoarele simptome sunt comune în
hematomul subdural: [848]
(x) a. cefaleea
b. coma
(x) c. confuzia
d. stuporul
(x) e. somnolența
50. Referitor la tratamentul hemoragiilor
subdurale și extradurale, următoarele
afirmații sunt adevărate: [848]
a. hemoragia subdurală necesită intervenție
chirugicală de urgență
(x) b. în caz de HED dacă pacientul se află la
depărtare de neurochirurg se poate realiza
drenarea prin găuri de trepan
c. HED necesită mai puțină atenție imediată
(x) d. chiar și colecțiile mari din hemoragiile
subdurale se pot erzolva spontan fără drenare
(x) e. în hemoragie subdurală este necesară
imagistica seriată
*51. În tromboza de sinus cavernos pot
apărea următoarele manifestări oculare, cu
excepția: [848]
(x) a. uveită
b. durere oculară
c. exoftalmie
d. chemosis
e. edem papilar
 INFECȚIILE SISTEMULUI NERVOS - MENINGITA. ENCEFALITA.
paginile 869-872

52. Cauze infecțioase de meningită virală *56. Modificări ale lichidului cefalorahidian
sunt, cu excepția: [869] în meningita bacteriană cuprind: [870]
a. Herpex simplex a. aspect limpede
(x) b. Candida albicans b. monocite <5/mm3
(x) c. Listeria monocytogenes (x) c. polimorfonucleare 200-300 /mm3
(x) d. Neisseria meningitidis d. proteine 0,2-0,4 g/L
e. Epstein-Barr e. glucoză >1/2 glicemie

53. Despre meningita bacteriană acută sunt 57. Despre meningita virală este adevărat, cu
adevărate următoarele informații: [869] excepția: [870]
(x) a. piamater și arahnoida sunt infiltrate cu a. este aproape întotdeauna o afecțiune beningnă
polimorfonucleare b. este autolimitantâ
b. piamater și arahnoida sunt infiltrate cu (x) c. durează 4-10 săptămâni
eozinofile (x) d. durerea de cap nu durează mai mult de 3
(x) c. se fomează un strat de puroi zile
d. creierul este acoperit de un exudat vâscos gri- (x) e. mereu rămân sechele serioase
verde
(x) e. aderențele pot provoca paralizii ale 58. Frotiul LCR din cadrul meningitei poate
nervilor cranieni și hidrocefalie pune în evidentă următoarele
microorganisme: [871]
54. Cauzele non-infecțioase ale inflamației a. diplococi intracelulari Gram-pozitivi-
meningeale includ: [869] meningococi
(x) a. meningita malignă (x) b. coci gram negativi- meningococi
b. extensie directă a microorganismului prin c. diplococi intracelulari Gram-negativi-
urechi pneumococi
(x) c. medicamente intratecale (x) d. bacili acido-alcoolo-rezistenți la colorația
(x) d. sânge în urma hemoragiei Ziehl-Neelsen – tuberculoză
subarahnoidiene (x) e. fungi la colorație cu cerneală indiană
e. infecție nazofaringiană
59. Meningita cronică poate fi provocată de:
55. Triada sindromului meningial cupride: [871]
[870] (x) a. sifilis
a. fotofobie (x) b. sarcoidoza
(x) b. dureri de cap c. Neiseria meningitidis
(x) c. rigiditatea cefei (x) d. boala Behcet
d. vărsături e. Streptococcus pneumoniae
(x) e. febră

73
60. Despre simptomele din encefalită sunt
adevărate următoarele infomații: [871]
(x) a. febra și meningismul sunt obișnuite
b. schimbările de personalitate și comportament
sunt o manifestare tardivă
(x) c. convulsiile (focale și generalizate)
suntcobișnuite
(x) d. semnele neurologice focale apar frecvent
(x) e. schimbările de personalitate și
comportament pot progresa spre un nivel redus
al conștienței și chiar comă
61. Complicațiile pe termen lung ale
encefalitei virale sunt: [872]
a. febra
(x) b. afectarea memoriei
c. meningismul
(x) d. schimbarea de personalitate
(x) e. epilepsia
74
*62. Despre encefalita limbică
paraneoplazică (PLE) este falsă următoarea
afirmație: [872]
a. apare în cancerul pulmonar cu celule mici
b. apare în tumorile testiculare
(x) c. este asociat cu o varietate de anticorpi, ati-
Ro și anti-La
d. RMN arată de obicei un semnal crescut în
hipocamp
e. PLE precede diagnosticul de cancer în cele
mai multe cazuri
63. Referitor la encefalita limbică cu
implicarea canalelor de K+ voltaj dependente
(VGKC) sunt adevărate următoarele
afirmații: [872]
(x) a. anticorpii VGKC produc encefalită
limbică cu convulsii distonice faciobrahiale
caracteristice
b. manifestările apar de obicei la persoanele sub
50 de ani
c. tratamentul eset cu AINS în doze mari
(x) d. neurotomia poate fi observată
(x) e. sindroame de hiperexcitabilitate ale
nervilor periferici pot fi observate
 9. CAPITOLLUL 28
PNEUMOLOGIE
ASTMUL. BRONHOPNEUMOPATIA OBSTRUCTIVĂ CRONICĂ.
paginile 949-961
1. Astmul cu debut în copilărie este adesea
însoțit de, cu excepția: [949]
(x) a. erizipel
(x) b. papule
(x) c. flictene
d. eczemă
(x) e. varicelă
2. Factorii nespecifici declanșatori ai
astmului sunt reprezentați de:
(x) a. aerul rece și efortul fizic
b. alergene de la animale și insecte
(x) c. medicamente precum AINS și beta-
blocantele
d. antibiotice
(x) e. poluarea atmosferică și fumurile iritante
*3. În cazul spirometriei, diagnosticul de
astm poate fi pus în condițiile următoare:
(x) a. creștere mai mare de 15% a volumului
expirator maxim în prima secundă (VEMS) sau
a debitului expirator de vârf (PEF) după
administrarea pe cale inhalatorie a unui
bronhodilatator
b. creștere mai mare de 20% a volumului
expirator maxim în prima secundă (VEMS) sau
a debitului expirator de vârf (PEF) după
administrarea pe cale inhalatorie a unui
bronhodilatator
c. creștere mai mare de 10% a volumului
expirator maxim în prima secundă (VEMS) sau
a debitului expirator de vârf (PEF) după
administrarea pe cale inhalatorie a unui
bronhodilatator
75
d. creștere mai mare de 15% a volumului
expirator maxim în prima secundă (VEMS) sau
a debitului expirator de vârf (PEF) după
administrarea pe cale inhalatorie a unui
bronhoconstrictor
e. creștere mai mare de 15% a volumului
expirator maxim în prima secundă (VEMS) sau
a capacității vitale forțate (CVF) după
administrarea pe cale inhalatorie a unui
bronhodilatator
*4. Care dintre următoarele sunt afirmații
false în ceea ce privește astmul: [952]
a. terapia regulată de control este reprezentată
de doză mică de CSI
(x) b. terapia adăugată (add-on) inițială este
reprezentată de CSI în doză mică + BADSA
c. terapiile adiționale de control sunt
reprezentate fie de creșterea CSI la doză medie,
fie adăugarea ARLT
d. terapiile specializate constau în trimiterea
pacientului la un specialist
e. în cazul terapiilor adiționale de control dacă
nu există răspuns la BADLA, se ia în
considerare oprirea acestora
5. Manifestările unei exacerbări
amenințătoare de viață sunt următoarele:
(x) a. silențium respirator, cianoză sau respirație
superficială
(x) b. epuizare sau alterarea stării de conștiență
(x) c. bradicardie, hipotensiune sau aritmii
(x) d. un PEF<33% din valoarea prezisă sau
valoarea personală cea mai bună
e. SpO2<95%
6. Astmul ocupațional este definit de
următoarele, cu excepția:
a. alergene de la animale și insecte
b. izocianați
c. anhidride acide și agenți de întărire a
poliaminelor
(x) d. AINS și -blocante
(x) e. aerul rece și efortul fizic
*7. Care dintre urmatoarele nu sunt
sensibilizanți ocupaționali independenți de
IgE:
(x) a. antibiotice
b. izocianați
c. înălbitori și coloranți
d. săruri metalice complexe
e. fumuri de colofon
8. Afirmațiile adevărate despre -2-agoniștii
cu durată scurtă de acțiune sunt
următoarele:
(x) a. sunt reprezentați de către salbutamol sau
terbutalină
(x) b. aceștia se pot administra la nevoie, iar
prescripția ar trebui să fie “două pufuri la
nevoie”
c. sunt reprezentați de către salmeterol sau
formoterol
d. aceștia se prescriu o dată sau de două ori pe zi
e. ar trebui utilizați in combinații cu doze fixe cu
un corticosteroid inhalator
9. Sunt false afirmațiile despre diagnosticele
paraclinice din astm, cu excepția:
a. există un singur test suficient de fiabil pentru
a diagnostica toţi pacienţii cu astm
b. tratamentul de probă cu corticosteroizi: se
administrează prednison oral 20 mg zilnic timp
de 2 săptămâni, cu măsurarea funcţiei
pulmonare înainte cât şi imediat după cură
76
(x) c. spirometria este utilă, în special în
evaluarea reversibilităţii obstrucţiei căilor
aeriene
(x) d. testul de difuziune a monoxidului de
carbon (CO) are valori normale în astm
(x) e. oxidul nitric din aerul expirat: acest test
măsoară inflamaţia căilor aeriene şi reprezintă
un indice al răspunsului la corticosteroizi
10. Despre factorii declanșatori nespecifici ai
astmului, putem spune:
a. din cauza HRB, pacienţii cu astm vor
reacţiona la o gamă restrânsă de stimuli
nespecifici direcţi şi indirecţi, precum şi la
alergene specifice
(x) b. majoritatea astmaticilor prezintă wheezing
după efort fizic îndelungat sau după inhalarea de
aer uscat şi rece
(x) c. wheezing-ul indus de efort este generat de
eliberarea de histamină, prostaglandine
d. sporii fungilor de Aspergillus fumigatus
cauzează o gamă de afecţiuni pulmonare,
inclusiv astm
(x) e. mulţi pacienţi cu astm suferă de agravarea
simptomelor la expunerea la fumul de ţigară
11. Putem spune despre tratamentul
medicamentos al astmului:
(x) a. omalizumabul se administrează subcutanat
la fiecare 2-4 săptămâni, în funcţie de nivelul
lgE serice totale şi de greutateacorporală
(x) b. anticolinergicele cu durată lungă de
acţiune pot fi încercate în cazurile mai severe
(x) c. mepolizumab, reslizumab şi
benralizumab: li s-a demonstrat eficienţa în
astmul cu eozinofilie şi, similar omalizumab,
sunt cost-eficace în cazul pacienţilor care
prezintă exacerbări recurente în ciuda terapiei cu
doze mari de corticosteroid inhalator
d. medicamentele antiinflamatorii sunt eficiente
la pacienţii cu forme mai avansate de boală, dar
nu sunt utilizate în mod obişnuit
(x) e. sunt în curs de dezvoltare o gamă largă de
alte terapii cu anticorpi monoclonali împotriva
citokinelor Th2 precum limfopoietina stromală
timică
*12. Despre atopia și alergia din astm sunt
adevӑrate:
a. existӑ o genă singulară pentru astm
(x) b. factorii genetici în combinaţie cu factorii
de mediu, par a influenţa apariţia bolii
c. includ gene ce influenţează producţia de
citokine şi lgA
d. bacteriile intestinale şi al infecţiile din
copilărie nu au rol în modelarea sistemului imun
e. alergenele implicate în astmul alergic sunt
diferite cu cele implicate în rinită
13. În funcţie de tabloul clinic, sunt
recunoscute şi alte subtipuri sau endotipuri
de astm:
a. astmul cortico-rezistent (brittle asthma)
(x) b. astmul instabil
(x) c. există şi pacienţi cu bronşită eozinofilică
(x) d. inflamaţia eozinofilică a căilor aeriene
este deseori prezentă în astm
e. pacienții prezintă eozinofilie în spută însoțitӑ
de wheezing
14. Despre clasificarea astmului este fals:
a. paradigma curentă este că simptomele pot fi
cauzate de diferite procese subiacente
b. în cursul unei anamneze mai detaliate, unii
dintre pacienți vor relata un istoric de simptome
respiratorii din copilărie, sugerând diagnosticul
de astm alergic
(x) c. la unele persoane cu astm, alergenii
inhalatori sunt relevanţi
77
(x) d. în prezent e din ce în ce mai rară
descrierea subtipurilor clinice
e. astmul este o afecţiune complexӑ
15. Despre tratamentul astmului este fals:
a. în jur de o treime din indivizii cu sensibilizare
la agenţi ocupaţionali ar putea fi vindecaţi dacă
ar evita permanent expunerea
(x) b. elementul central în tratamentul astmului
este utilizarea corticosteroizilor orali
(x) c. tratamentul medicamentos – dacă sunt
identificaţi factori declanşatori alergenici
specifici, aceştia trebui evitaţi pe cât posibil
d. pentru a-i ajuta pe cei ce nu pot sincroniza
acti-,area dispozitivului cu aerosoli cu inspirul,
au fost dezvoltate mai mute dispozitive activate
de inspir sau cu pulbere uscată
e. capacitatea pacienţilor de a utiliza
dispozitivele activate de inspir variază şi ar
trebui acordată atenţie selectării dispozitivului
potrivit
*16. Care dintre următoarele sunt
contraindicaţii absolute ale ventilaţiei non-
invazive?
a. tulburările cognitive
b. bolile neuromusculare
c. obezitatea
(x) d. vărsăturile
e. stare confuzională sau agitaţie
*17. BPOC se asociază frecvent cu multiple
comorbidităţi, cu excepţia:
a. boala cardiacă ischemică
b. hipertensiunea arterială
c. diabetul zaharat
d. insuficienţa cardiacă
(x) e. pneumonie comunitară
18. Cu privire la algoritmul de tratament în
bronhopneumopatia obstructivă cronică, se
pot efectua următoarele măsuri sanitare:
a. chirurgia de reducţie pulmonară – transplantul
uni-pulmonar
(x) b. vaccinarea antigripală anuală şi
antipneumococică
c. combinaţie de corticosteroid inhalator şi β2-
agonist inhalator cu durată lungă de acţiune
(x) d. sevrajul tabagic
(x) e. evaluare regulată a funcţiei pulmonare
19. Bronhopneumopatia obstructivă cronică
este:
a. o afecţiune caracterizată prin obstrucţia
localizată a căilor aeriene
(x) b. o afecţiune caracterizată prin obstrucţia
difuză a căilor aeriene
(x) c. nu este complet reversibilă
d. este complet reversibilă
(x) e. una din consecinţe este hiperinflaţia
pulmonară
20. Indicaţiile ventilaţiei non-invazive (VNI)
sunt:
a. astmul
(x) b. BPOC-ul
(x) c. obezitatea
(x) d. bolile neuromusculare
e. arsurile faciale
*21. În cazul BPOC-ului, emfizemul poate fi
definit ca:
a. o afecţiune caracterizată prin obstrucţia difuză
a căilor aeriene care nu este complet reversibilă.
b. distensia anormală şi parţială a spaţiilor
aeriene aflate distal de bronhiola terminală
(x) c. distensia anormală şi permanentă a
spaţiilor aeriene aflate distal de bronhiola
terminală
78
d. o creştere a numărului de celule caliciforme
în mucoasa bronşică
e. dezvoltarea obstrucţiei difuze a căilor aeriene
22. Contraindicaţiile relative ale ventilaţiei
non-invazive sunt:
(x) a. Scorul Glasgow de evaluare a comei
(Glasgow Coma Scale) < 8
(x) b. pH < 7,25 în prezenţa unor factori de
gravitate
c. deformări faciale severe
(x) d. pH < 7,15
(x) e. tulburările cognitive
23. Ca măsură adiţională în BPOC, putem
spune despre chirurgie următoarele:
(x) a. transplantul uni-pulmonar este recomandat
la pacienţii cu emfizem terminal
b. este contraindicată
(x) c. pacienţii atent selectaţi cu forme severe de
BPOC (VEMS<1 L) au fost trataţi prin chirurgie
de reducere a volumului pulmonar
d. nu există studii cu privire la tratamentul
chirurgical
(x) e. studiile iniţiale au sugerat îmbunătăţirea
ventilaţiei şi ameliorarea subiectivă a dispneei
24. Cu privire la algoritmul de tratament in
exacerbarea acută în BPOC, următoarele
afirmaţii sunt adevărate:
(x) a. evaluaţi calea aeriană, respiraţia şi
circulaţia
(x) b. măsuraţi saturaţia - dacă este necesară,
oxigenoterapie ţintită pentru a menţine saturaţia
în intervalul ţintă preferat
c. se recomandă corticoterapie inhalatorie
(x) d. se recomandă bronhodilatatoare în
nebulizare – salbutamol şi ipratropium
e.Intervalul ţintă este 80-90% la cei cu risc de
insuficienţă respiratorie hipercapnică
25. Oxigenoterapia din BPOC:
a. scade vâscozitatea sputei
(x) b. a demonstrat îmbunătăţirea supravieţuirii
după administrarea continuă de oxigen
(x) c. după studii controlate, scăderea presiunii
în artera pulmonară a fost obţinută la
administrarea oxigenului timp de 15 ore/zi
(x) d. studiile au demonstrat îmbunătăţirea
substanţială a mortalităţii a fost atinsă doar la
administrarea oxigenului timp de 19 ore/zi
(x) e. măsurătorile PaO2 se fac în două ocazii la
minimum 3 săptămâni distanţă între ele
26. Recomandările pentru utilizarea
oxigenoterapiei la domiciliu la adulţii sunt:
(x) a. cancer pulmonar sau o altă boală
terminală cu dispnee invalidantă
(x) b. hipertensiunea pulmonară fără afectarea
parenhimului pulmonar cu PaO2 < 60 mmHg
c. bronhopneumopatie obstructivă cronică cu
PaO2 < 50 mmHg în aer ambiant într-o perioadă
de stabilitate clinică
d. astm controlat cu PaO2 < 55 mmHg
e. pneumopatie difuză cu PaO2 < 55 mmHg
*27. Despre agenţii mucolitici folosiţi în
BPOC este adevărat:
a. nu reduc frecvenţa exacerbărilor
b. pacienţii îi vor autoadministra imediat ce
sputa lor devine galbenă sau verde
c. pot reduce frecvenţa exacerbărilor, dar sputa
devine mai vâscoasă
d. nu aduc niciun beneficiu pacienţilor cu BPOC
(x) e. o meta-analiză a arătat că mucoliticele,
cum ar fi carbocisteina, sunt utile în prevenţia
exacerbărilor BPOC
79
28. Din punct de vedere structural în BPOC
apar următoarele modificări:
(x) a. apariția emfizemului și afectarea căilor
aeriene mici
(x) b. creșterea numărului de celule caliciforme
in mucoasa bronșică
c. modificările structurale pot duce la
dezvoltarea obstrucției localizate a căilor
aeriene
d. cicatrizarea și fibroza căilor aeriene mari
e. distrugerea pereților alveolari, ceea ce va
duce la apariția bronsitei cronice
29. Din punct de vedere histopatologic în
BPOC apar următoarele modificări:
(x) a. biopsiile endobronșice arată predominanța
neutrofilelor, limfocitelor predominant CD8+ și
a macrofagelor
(x) b. cicatrizarea și fibroza căilor aeriene mici
(x) c. distrugerea pereților alveolari ceea ce duce
la emfizem
d. scăderea numărului de celule caliciforme în
mucoasa bronșică
(x) e. obstrucția difuză a căilor aeriene
30. Afirmațiile adevărate despre emfizem
sunt următoarele, cu excepția:
a. cea mai frecventă formă de emfizem este
emfizemul centro-acinar
(x) b. cea mai frecventă formă de emfizem este
emfizemul pan-acinar
c. emfizemul pan-acinar se asociază cu deficitul
de α1-antitripsină
(x) d. în emfizemul neregulat distrugerea
parenchimului pulmonar este parcelară,
dependent de structura acinară
e. consecințele emfizemului pan-acinar sunt
obstrucția severă a căilor aeriene și dezechilbrul
severe ventilație/perfuzie
 PNEUMONIA. TUBERCULOZA.
paginile 963-972
31. Pneumonia se poate clasifica, în funcţie de
contextul în care pacientul a dobândit
infecţia, în:
(x) a. pneumonia nosocomială (dobândită în
spital)
b. pneumonia comunitară- uneori denumită
„pneumonia asociată asistenţei medicale”
(x) c. pneumonia de aspiraţie
(x) d. pneumonia asociată ventilaţiei
(x) e. pneumonia la pacient cu imunodepresie
32. Despre complicaţiile pneumoniei, putem
spune despre pleurezia parapneumonică şi
empiem următoarele:
a. dacă se dezvoltă empiemul, lichidul nu
trebuie drenat
(x) b. febra persistentă în pofida tratamentului
antibiotic adecvat sunt indicatori precoce ai
empiemului
c. criteriile Light sunt aplicate pentru a decide
dacă agenţii patogeni pot fi detectaţi în lichid
(x) d. prezenţa empiemului creşte suplimentar
riscul de deces
e. intervenţia chirurgicală toracică este
contraindicată
33. Sunt adevărate despre pneumonia
nosocomială:
a. tabloul clinic poate fi asemănător pc sau poate
fi nespecific
(x) b. este definită printr-un nou debut cu tuse şi
expectoraţie purulentă, asociat cu modificări
radiologice compatibile care demonstrează
prezenţa unei condensări, la pacienţi spitalizaţi
de cel puţin 2 zile
c. sunt în special la risc pacienţii cu un număr de
celule CD4 mai mic de 200/mm3
80
(x) d. PN este a doua cea mai frecventă formă
de infecţie nosocomială după infecţiile de tract
urinar şi se asociază cu un risc semnificativ de
deces
e. virusurile sau fungii afectează toate gazdele
34. Despre pneumonia de aspiraţie sunt false
următoarele:
a. aspiraţia acută de conţinut gastric în plămâni
poate produce o boală extrem de severă
(x) b. are putere distructivă uşoară a acidului
gastric
(x) c. pneumonia persistentă poate progresa spre
abces pulmonar (sindromul Mendelson)
(x) d. antibioterapia trebuie oprită când nu există
răspuns sau în formele severe
e. amoxicilină/acid clavulanic sunt folosite
pentru formele uşoare şi moderate
35. Despre abcesul pulmonar sunt adevărate
următoarele, cu excepţia:
a. descrie supuraţia pulmonară localizată severă
(x) b. intervenţia chirurgicală toracică este
necesară în cazurile severe
c. se formează cavităţi vizibile pe radiografia
toracică sau examenul CT, deseori cu nivel
lichidian
(x) d. criteriile Light sunt aplicate pentru a
decide dacă revărsatul este un transudat sau un
exudat
(x) e. un revărsat exudativ cu pH în lichidul
pleural <7,2 este intens sugestiv pentru abces
36. Despre pneumonie sunt adevărate
următorele afirmaţii:
a. este determinată de paraziţi
b. este determinată rar de bacterii
(x) c. este definită ca inflamaţia parenchimului
pulmonar
(x) d. poate fi determinată şi de virusuri
(x) e. poate fi determinată şi de fungi
*37. Complicaţiile locale ale pneumoniei
comunitare sunt, cu excepţia:
a. revărsat lichidian pleural
b. empiem
c. abces pulmonar
(x) d. sepsis
e. pneumonie în organizare
38. Sunt adevărate despre abcesul pulmonar
următoarele, cu excepţia:
a. manifestările clinice includ de obicei
pneumonie persistentă sau agravată asociată cu
producerea unei cantităţi mari de spută
(x) b. de obicei sunt prezente subfebrilităţi
c. de obicei este prezentă o febră oscilantă
d. frecvent apar alterarea stării generale şi
scăderea ponderală
(x) e. aspectul radiografic tipic este de opacităţi
alveolare şi interstiţiale bilaterale difuze care
încep în regiunile perihilare şi se extind spre
periferie cu un aspect de fluture
39. Factorii de risc pentru pneumonia
comunitară sunt:
(x) a. vârsta sub16 de ani sau peste 65 de ani
b. comorbidităţi: infecţia HIV, diabetul zaharat.
boala cronică de rinichi, malnutriția, infecția
respiratorie virală veche
(x) c. iatrogen: tratamentul imunosupresor
(inclusiv corticoterapia prelungită)
(x) d. alte afecţiuni respiratorii: fibroza chistică,
bronşiectazii, bronhopneumopatie obstructivă
cronică, leziuni obstructive (cancer endobronşic,
aspiraţia de corp străin)
81
e. legaţi de stilul de viaţă: folosirea drogurilor
orale
40. Manifestările pneumoniei comunitare pot
cuprinde:
(x) a. tuse uscată sau productivă
b. la vârstnicii suferinzi, tabloul clinic este tipic
(x) c. poate apărea durerea toracică
d. tuse însoţită întotdeauna de hemoptizie
(x) e. simptomatologie digestivă
41. Despre scorul CRB-65 de 0 sunt
adevărate următoarele:
a. risc crescut de deces
(x) b. tratamentul la domiciliu este adecvat
(x) c. se poate administra Amoxicilină oral 500
mg x 3/zi
d. se poate administra Amoxicilină oral 500-
1000 mg x 3/zi
(x) e. nu sunt necesare teste microbiologice
*42. În ceea ce priveşte complicaţiile
pneumoniei, următoarele sunt adevărate, cu
excepţia:
(x) a. toţi pacienţii cu vârsta peste 65 de ani care
nu au fost vaccinaţi anterior şi sunt spitalizaţi cu
PC trebuie să primească vaccinul pneumococic
înainte de externarea din spital
b. în pleurezia parapneumonică, toracenteza
diagnostică trebuie efectuată sub ghidaj
ecografic
c. în pleurezia parapneumonică antibiograma
ajută în alegerea terapiei antibiotic
d. alegerea antibioticului trebuie să fie ghidată
de rezultatul culturilor ori de câte ori este posibil
e. dacă se dezvoltă empiemul, lichidul trebuie
drenat urgent pentru a preveni complicaţii
ulterioare
43. Cu privire la evaluarea iniţială din
pneumonia comunitară, putem afirma
următoarele, cu excepţia:
a. tipul şi amploarea investigaţiilor depinde de
severitatea bolii, care de asemenea ghidează
alegerea locului de îngrijire şi are valoare
prognostică
b. testele microbiologice diagnostice nu sunt
necesare în formele uşoare, care ar trebui tratate
la domiciliu cu antibiotice orale standard
(x) c. aceste scoruri oferă o orientare asupra
alegerii antibioticului fără a fi nevoie de alte
criterii
(x) d. penicilina este antibioticul folosit în toate
cazurile de pneumonie comunitară
e. scorul CRB-65 este folosit în ambulatoriu
unde ureea serică nu este de obicei disponibilă
*44. Un scor CRB-65 de 1-2 se caracterizează
prin, mai puţin:
a. CURB-65: 1 (mortalitate <3%) – Amoxicilină
oral 500 mg x 3/zi SAU Claritromicină oral 500
mg x 2/zi SAU Doxiciclină 100 mg/zi (doza
iniţială de încărcare 200 mg) DACĂ este alergic
la penicilină
b. CURB-65: 2 (mortalitate 9%) – antigen
pneumococic în caz de suspiciune clinică
(cultură dacă este pozitiv)
c. CURB-65: 2 (mortalitate 9%) – spută (dacă
nu a luat antibiotice)
d. CURB-65: 2 (mortalitate 9%) – alergie la
penicilină: doxiciclină 100 mg/zi (doza iniţială
de încărcare 200 mg) SAU levofloxacină 500
mg x 2/zi oral SAU moxifloxacină 400 mg/zi
oral
(x) e. CURB-65: 1 (mortalitate <3%) – antigen
Legionella (cultură dacă este pozitiv)
82
*45. Despre pneumonia comunitară, în
tabloul clinic la vârstnici, întâlnim:
a. lobulii pulmonari sunt predominant afectaţi
(x) b. pot prezenta stare confuzională sau
simptome nespecifice cum ar fi căderi recurente
c. febră, care, dacă este oscilantă, poate indica
existenţa empiemului
d. rash-uri cutanate, cum ar fi eritemul nodos
e. diareea şi vărsăturile sunt frecvente
46. Pneumonia este de obicei clasificată
astfel:
a. pneumonia comunitară, reflectând rolul altor
institutii cum ar fi căminele pentru vârstnici
(x) b. pneumonia de aspiraţie este asociată cu
aspiraţia de produse alimentare sau conţinut
gastric în plămâni
(x) c. pneumonia la pacient cu imunodepresie,
determinată de un defect genetic, o medicaţie
imunosupresoare sau o imunodeficienţă
dobândită, ca în infecţia cu virusul
imunodeficienţei umane
(x) d. pneumonia asociată ventilaţiei, dobândită
prin ventilaţie mecanică într-o unitate de terapie
intensive
(x) e. pneumonia comunitară (dobândită în
colectivitate) la o persoană fără imunosupresie
sau neoplazie subiacentă
*47. Despre vaccinarea BCG sunt adevărate
următoarele, mai puţin:
a. BCG este un vaccin viu atenuat derivat din
M. bovis care şi-a pierdut virulenţa
b. are o eficacitate variabilă
c. în Marea Britanie încă este oferit tuturor nou-
născuţilor din regiunile cu risc înalt
(x) d. este oferit de rutină în ţările dezvoltate
e. există preocupări privind siguranţa la copii cu
HIV
*48. În tabloul clinic al TB pulmonare,
întâlnim:
a. de obicei se manifestă cu o adenopatie
cervicală sau supraclaviculară de consistenţă
fermă, nedureroasă
(x) b. dacă boala afectează pleura, atunci
durerea pleuritică este deseori simptomul de
debut
c. se produce prin diseminare hematogenă a
bacililor în mai multe localizări, inclusiv în
sistemul nervos central
d. pacienţii a căror spută este microscopic
pozitivă pentru TB sunt consideraţi contagioşi şi
trebuie izolaţi în spital
e. radiografia toracică poate arăta condensare cu
sau fără excavare, revărsat lichidian pleural, sau
lărgirea mediastinului datorată adenopatiei
hilare sau paratraheale
49. Putem spune despre reactivarea
tuberculozei următoarele:
a. nodulul calcificaţ mai este cunoscut ca focarul
primar sau „focarul ghon” al bolii
(x) b. la majoritatea oamenilor care sunt
infectaţi cu Mycobacterium spp., sistemul imun
izolează infecţia şi pacientul dezvoltă memorie
imună mediată celular faţă de bacterie
c. majoritatea pacienţilor sunt vârstnici
d. la primul contact cu infecţia, mai puţin de 5%
dezvoltă boala active
(x) e. majoritatea cazurilor de TB activă se
localizează la nivel pulmonar, dar poate să apară
şi infecţie extrapulmonară prin diseminarea la
ganglionii limfatici
50. Printre cele mai frecvente efectele
nedorite ale tratamentului medicamentos se
enumeră:
(x) a. greaţa
(x) b. vărsăturile
83
c. febra
(x) d. rash-ul cutanat
(x) e. pruritul
51. Selectează afirmațiile adevărate
referitoare la utilizarea rifampicinei în
tratamentul tuberculozei:
(x) a. este inductor al enzimelor hepatice, care
pot fi temporar crescute în ser la mulţi pacienţi
b. poate determina o polineuropatie secundară
deficienţei de B6, întrucât izoniazida
interacţionează cu fosfatul de piridoxal
(x) c. colorează secreţiile organismului în
roşu/roz
(x) d. poate provoca trombocitopenie
e. poate determina o nevrită optică retrobulbară
dependentă de doză care se manifestă cu
discromatopsie pentru verde
52. Putem spune despre infecţia cu
Mycobacterium bovis următoarele:
(x) a. apare la oameni care au consumat lapte
nepasteurizat, fermieri care lucrează cu vaci
infectate, şi lucrători din abatoare
(x) b. testul tuberculinic este pozitiv
(x) c. rezistenţa la pirazinamidă este frecventă
d. contracepţia orală va fi ineficientă, ca urmare
ar trebui folosite metode alternative de
contracepţie
e. hepatita apare la mai puţin de 1% din cazuri
53. Cu privire la diagnosticul tuberculozei,
sunt adevărate următoarele:
(x) a. simptomele cardinale ale TB sunt tusea,
hemoptizia şi simptomele generale de febră,
transpiraţii nocturne şi scădere ponderală
(x) b. este esenţial ca în toate cazurile de
suspiciune de TB, în funcţie de sediul bolii, să
fie obţinute spută, probe bioptice sau lichid
pentru examenul microscopic şi cultură
c. în TB extrapulmonară, simptomele
respiratorii sunt identice cu cele din TB
pulmonară
(x) d. probele tisulare trebuie trimise şi pentru
examen histopatologic, ca atare sau în ser
fiziologic
e. în TB extrapulmonară, simptomele generale
sunt definitorii
54. Despre investigaţiile ce se realizează în
TB cerebrală, este adevărat:
(x) a. discuţie asupra pacientului şi imagisticii în
comisia multidisciplinară de pneumologie
(x) b. nivelul proteinelor din LCR ar putea fi
foarte scăzut
(x) c. puncţie lombară dacă nu există
contraindicaţii
(x) d. glucoza LCR < 1/2 glucoza sanguină
(x) e. biopsia cerebrală nu este recomandată
*55. În tabloul clinic din TB pulmonară, se
regăsesc:
a. simptome digestive (vărsături, greaţă)
(x) b. tuse productivă şi ocazional hemoptizie
c. dureri retrosternale
d. simptomele respiratorii sunt deseori absente
e. simptomele generale sunt deseori absente
*56. Cu privire la tratamentul tuberculozei,
putem spune că nu este adevărat:
a. pacienţii cu hepatită virală activă dezvoltă
mult mai frecvent hepatită medicamentoasă
fatală şi necesită monitorizare şi consiliere
atentă
b. pacienţii cu TB sistemului nervos central
necesită minim 12 luni de tratament
c. terapia cvadruplă este reprezentată de:
Izoniazidă, Rifampicină, Pirazinamidă,
Etambutol
84
(x) d. tratamentul de primă linie este reprezentat
de corticosteroizi
e. ECM şi DOT sunt recomandate în cazurile în
care există îndoieli asupra aderenţei la tratament
sau dificultăţi în administrarea medicaţiei
*57. Despre tratamentul tuberculozei sunt
adevărate următoarele, cu excepţia:
a. cele mai frecvente efecte secundare ale
terapiei anti-tuberculoase cvadruple sunt greaţa,
vărsăturile, rash-ul cutanat şi pruritul
b. medicamentele trebuie oprite numai dacă
bilirubina serică este crescută sau
transaminazele sunt crescute de peste trei ori
c. Izoniazida interacţionează cu fosfatul de
piridoxal
d. Rifampicina colorează secreţiile organismului
în roşu/roz
(x) e. Izoniazida nu prezintă reacţii alergice
58. Următoarele afirmaţii despre tuberculoză
sunt adevărate, cu excepţia:
a. pacienţii pot avea unul sau mai mulţi factori
implicaţi în dezvoltarea bolii active
(x) b. incidenţa tulpinilor extrem de rezistente la
medicamente este în scădere
c.este transmisă prin tuse via picături respiratorii
(x) d. pacienţii sunt frecvent asimptomatici
e. poate disemina pe cale hematogenă la organe
mai îndepărtate cum ar fi creierul, oasele sau
pielea
*59. Cu privire la tuberculoză, putem spune
următoarele, cu excepţia:
(x) a. este o infecţie transmisă atât pe cale
aeriană cât şi pe cale transversală
b. aceste micro-organisme sunt deseori
denumite „bacili acid-alcoolo-rezistenţi”
c. este necesară inhalarea doar a unui număr mic
de bacterii pentru dezvoltarea infecţiei
d. nu toţi cei care sunt infectaţi dezvoltă boala
activă
e. M. tuberculosis este un patogen intracelular
aerob
60. Este adevărat despre tuberculoza
primară:
a. zonele cazeoase nu se calcifiază
(x) b. bacteriile ajung la macrofagele alveolare,
sunt ingerate şi reacţia inflamatorie consecutivă
determină necroza tisulară şi formarea de
granuloame
c. rămân în stare dormantă câteva zile
d. mai puţin de 3% dezvoltă boala acitvă în
primul an după expunere
(x) e. unii dintre aceşti noduli calcificaţi conţin
micobacterii, care sunt izolate de către sistemul
imun
61. Pacienţii consideraţi puţin probabil să fie
aderenţi la tratament sunt:
(x) a. cei cu istoric de boală mentală severă
b. cei infectaţi HIV
(x) c. cei cu istoric de lipsă de aderenţă la
tratamentul pentru TB sau pentru alte boli
d. cei cu TB ganglionară
(x) e. cei cu tratament anterior pentru TB
62. Nu este fals despre TB ganglionară:
a. tegumentul prezintă eritem
(x) b. zona centrală a ganglionului se poate
lichefia
(x) c. se formează un „abces rece”
(x) d. ganglionul afectat devine fluctuant dacă
este periferic
(x) e. probele clinice trebuie obţinute prin
puncţie-aspiraţie cu ac fin ghidată ecografic
85
63. Despre testele de eliberare a interferon-
gamma din tuberculoză este adevărat, mai
puţin:
a. detectează secreţia de IFN-y de către
limfocitele T după expunerea la antigene
specifice M. tuberculosis
b. are o sensibilitate similară sau mai bună
comparativ cu tct
(x) c. necesită mai multe vizite ale pacientului
(x) d. la persoanele care au fost anterior sau sunt
în mod curent infectate cu TB, limfocitele B
activate din cadrul extractului de sânge total
secretă cantităţi cuantificabile de IFN-y
e. acestea sunt reprezentate de (IGRAs,
interferon-gamma release assays)
64. Testul cutanat tuberculinic fals negativ
este frecvent la pacienţii:
(x) a. cei sub tratamente imunosupresoare
(x) b. cei cu chimioterapie, anti-TNF,
corticosteroizi
(x) c. cei cu vârste extreme
(x) d. cei cu boală activă
e. cei cu pneumonie nosocomială
65. În ceea ce priveşte tratamentul uzual şi
durata lui în tuberculoza cu germeni sensibili
este adevărat, mai puţin:
(x) a. durata tratamentului în TB latentă este de
12-18 luni
(x) b. durata tratamentului în TB latentă este de
6-12 luni
c. regimul terapeutic în TB latentă este de 3RH
sau 6H
d. în TB SNC-dexametazonă-cu sevraj progresiv
timp de 8-12 săptămâni
e. în TB pulmonară, regimul terapeutic pentru
tulpinile complet sensibile este 2HRZE+4HR
 NEOPLAZIILE TRACTULUI RESPIRATOR. TUMORILE MALIGNE.
paginile 975-982
*66. Diagnosticul diferențial al nodulului
pulmonar solitar se face cu următoarele
afecțiuni, mai puțin cu: [981]
a. leziuni inflamatorii (ex: pneumonie sau
abces)
b. tumoră pulmonară benignă (ex: hamartom)
c. chist hidatic
d. metastaze pulmonare
(x) e. mezoteliom
67. În cazul chimioterapiei, terapiei țintite și
imunoterapiei din neoplasmele bronșice
următoarele afirmații sunt adevărate, cu
excepția: [980]
a. chimioterapia și radioterapia adjuvantă
îmbunătățesc rata de raspuns și preungesc rata
de supraviețuire medie în NSCLC
(x) b. agenții țintiți îmoptriva EGFR, tirozin
kinazelor și kinazei limfomului anaplazic
(ALK) pot fi utilizați și la cazurile în care
chimioterapia intravenoasă determină un grad
mediu de toxicitate
(x) c. agenții țintiți îmoptriva EGFR, tirozin
kinazelor și kinazei limfomului anaplazic
(ALK) sunt utilizați doar ca agenți
chimioterapici de linia întâi
d. imunoterapia cu inhibitori ai punctelor de
control și inhibitori ai PDL-1 modulează
răspunsul imun
e. agenții țintiți îmoptriva EGFR, tirozin
kinazelor și kinazei limfomului anaplazic
(ALK) sunt utilizați ca agenți chimioterapici de
linia a doua
86
*68. În stadiul III B al cancerului pulmonar
putem avem urmatoarele: [979]
(x) a. tumoră mai mare de 5 cm, dar nu mai
mare de 7 cm în cea mai mare dimensiune
b. metastaze în ganglionii peribronșici
ipsilaterali și/sau în ganglionii hilari ipsilaterali
și intrapulmonari, inclusiv implicarea prin
extensie directă
c. T4N1M0
d. T2bN2M0
e. T3N3M0
69. Afirmațiile adevărate despre mezoteliom
sunt următoarele:
a. mezoteliomul reprezintă o tumoră malignă cu
originea în celulele epiteliale de la nivelul
pleurei viscerale
b. acest tip de tumoră este rareori corelată cu
expunerea la azbest
(x) c. mezoteliomul se dezvoltă de obicei din
plăcile pleurale preexistente
(x) d. cea mai frecventă manifestare a
mezoteliomului o reprezintă revărsatul pleural,
insoțit de obicei de durere persistentă la nivelul
peretelui toracic
(x) e. CT/biopsia ghidată cu ultrasunete sau
biopsia pleurala VATS sunt adesea necesare
pentru a obșine țesut sufficient în vederea
stabilirii diagnosticului
70. Manifestările extrapulmonare non-
metastatice ale carcinomului bronșic sunt
următoarele:
a. anemia normocitară si trombocitoza sunt
manifestări hematologice extrapulmonare
minore ale cancerului pulmonar care apar destul
de rar
(x) b. hipocratismul digital
(x) c. osteoartropatia hipertrofică pulmonară
d. sindroamele paraneoplazice sunt cauzate de
aproximativ 15% din tumorile cu celule mici
care produc hormoni ectopici
e. norexie, greață și scădere ponderală
71. Afirmațiile adevărate referitoare la
investigațiile din cancerul bronhopulmonar
sunt următoarele:
(x) a. investigațiile sunt necesare pentru
efectuarea unui diagnostic histologic
(diferențiază cancerul pulmonar cu celule mici
de cancerul pulmonar non-microcelular)
(x) b. investigațiile sunt necesare pentru
stadializarea extensiei bolii și evaluarea stării
generale în vederea alegerii unui tratament
corespunzător
c. în cazul în care imaginea este normală pe
radiografia toracică excludem ipoteza unui
diagnostic de cancer bronhopulmonar
d. CT-ul indică extinderea bolii și nu este
obligatoriu ca imaginile să includă ficatul și
glandele suprarenale
(x) e. efectuarea unui diagnostic histologic este
necesar pentru a detalia caracteristicile
moleculare, lucru din ce în ce mai relevant odată
cu apariția de noi agenți biologici terapeutici
țintiți și imunoterapiei
72. Nu sunt caracteristici ale stadiului III C
al cancerului pulmonar următoarele: [979]
(x) a. tumoră mai mare de 4 m, dar nu mai mare
de 5 cm în cea mai mare dimensiune
(x) b. metastaze în ganglionii mediastinali
ipsilaterali și/sau subcarinari
c. absența metastazelor la distanță
d. metastaze în ganglionii mediastinali
controlaterali, hilari controlaterali sau în
87
ganglionii scaleni ipsilaterali sau controlaterali,
supraclaviculari
(x) e. tumoră de 3 cm sau mai puţin în cea mai
mare dimensiune, înconjurată de ţesut pulmonar
sau pleură viscerală, fără evidenţa
bronhoscopică a invaziei proximaI de bronşia
lobară
73. Afirmațiile adevărate despre tumorile
carcinoide bronșice sunt următoarele, cu
excepția:
a. unii pacienți pot prezenta simptome legate de
obstrucție, infecții recurente sau hemoptizie
(x) b. aspectul histologic poate varia de la
tumori tipice de grad înalt până la tumori atipice
(x) c. tumorile carcinoide bronșice secretă 5-
hidroxitriptamină
(x) d. tumorile carcinoide ale intestinului
primitiv superior sau posterior secretă 5-
hidroxitriptamină
e. stadializarea tumorilor carcinoide este aceeași
ca pentru NSCLC
74. Următoarele sunt manifestari
extrapulmonare non-metastatice endocrine
ale cancerului bronhopulmonar:
(x) a. sindromul de secreție ectopică de
adrenocorticotropină
(x) b. sindrom de secreție inadevată de hormon
antidiuretic (SIADH)
c. hipercalcemie (de obicei carcinom cu celule
mari)
d. relativ frecent: hipoglicemie, tireotoxicoză,
ginecomastie
e. anorexie
75. În cazul invaziei metastatice a cancerului
bronhopulmonar, avem următoarele
afirmații adevărate:
(x) a. carcinomul bronhopulmonar invadează
frecvent ganglionii mediastinali, cervicali și
chiar axilari sau intraabdominali
b. metastazele la nivelul suprarenalelor duc de
obicei la insuficiență suprarenală și sunt în
general simptomatice
(x) c. la nivelul creierului, metastazele sunt
prezentate ca leziuni înlocuitoare de spații, cu
efect de masă și semne de presiune intracraniană
crescută
(x) d. formele mai puțin frecvente de
metastazare la nivelul creierului includ
meningita carcinomatoasă, cu afectarea nervilor
cranieni, cefalee și confuzie
e. pleureziile malinge se prezintă rareori cu
dispnee și sunt frecvent asociate cu durere de tip
pleuritic
76. Supraviețuirea la pacienții cu cancer
pulmonar cu celule mici și cancer pulmonar
fără celule mici în funcție de stadiul clinic al
bolii:
a. IA1 – 83%
(x) b. IIIA – 36%
c. IIIC – 10%
d. IA3 – 68%
(x) e. IIB – 53%
77. Următoarele afirmații referitoare la
carcinomul scuamo-celular sunt adevărate,
cu excepția:
a. rămâne cel mai comun tip din Europa
(x) b. are diseminare locală comună,
metastazând relativ frecvent
c. cauzează leziuni obstructive bronșice cu
infecție post-obstrucție
88
d. apare din celulele epiteliale asociate cu
producție de keratină
(x) e. apare din celulele glandulare secretoare de
mucus
78. Referitor la investigațiile din cancerul
bronhopulmonar, sunt adevărate următorele
afirmații:
(x) a. radiografia toracică simplă poate prezenta
dovezi clare ale cancerului pulmonar sau poate
prezenta modificări nespecifice
(x) b. ficatul și glandele suprarenale trebuie să
fie incluse pe imaginile CT, acestea fiind
situsuri comune pentru metastaze
c. radiografia toracică poate obiectiva pleurezie,
ce este de obicei bilaterală
d. limfangita bilaterală ce apare pe radiografia
toracică poate avea ca singur situs primar
plămânul
e. o radiografie toracică normală exclude o
tumoră subiacentă
79. Factorii etiologici ce țin de gazdă sunt
următorii:
a. boli pulmonare preexistente, precum astmul
(x) b.boli pulmonare preexistente precum
fibroza pulmonară
(x) c. infecția cu HIV, factorii genetici
d. expunerea la radon, azbest
e. expunerea la radiații ionizante, produse
petroliere și uleiuri
80. Manifestările extrapulmonare non-
metastatice rare ale cancerului
bronhopulmonar sunt următoarele:
(x) a. purpura trombotică trombocitopenică
b. sindromul de secreție ectopică de
adrenocorticotropină
c. afecțiuni musculare-polimiopatie, sindrom
miastenic (Sindromul Lambert-Eaton)
d. sindromul de secreție inadecvată de hormon
antidiuretic (SIADH)
(x) e. endocardita trombotică non-bacteriană
81. Care dintre următoarele afirmații
caracterizează adenocarcinomul:
a. apare din celulele epiteliale asociate cu
producție de keratină
(x) b. își are originea în celulele glandulare
secretoare de mucus
c. metastazează relativ tardiv, având diseminare
locală comună
(x) d. metastazează frecvent: pleură, ganglioni
limfatici, cerebral, osos, glande suprarenale
e. metastazează precoce si frecvent se dezvoltă
central
*82. Aspecte ale cancerului pulmonar pe
radiografia toracică sunt următoarele: [977]
a. pleurezia de obicei bilaterală poate masca o
formațiune subiacentă sau tumoră pleurală
b. mezoteliomul și boala metastatică din
aceleași situsuri tumorale fac parte din
diagnosticul diferențial
(x) c. limfadenopatia evidentă pe imaginea
radiologică simplă se manifestă prin deformarea
carinei, lărgirea hilului sau opacitate
paratraheală
d. tumora determină obstrucția parțială a
bronșiei care are ca rezultat acumularea
secrețiilor, proliferare virală și infecție ulterioară
e. tumora endoluminală provoacă colaps parțial
a unui plămân și deplasarea mediastinală
asociată
83. Stadiul IIIA al cancerului pulmonar se
caracterizează prin: [979]
a. T1N3M0
b. T3N2M0
c. T2bN1M0
89
(x) d. T2aN2M0
(x) e. T4N1M0
84. Radioterapia paliativă are următoarele
roluri în tratamentul cancerului
bronhopulmonar:
(x) a. are rol în ameliorarea simptomelor
(x) b. iradierea pe termen scurt are efecte
favorabile asupra durerilor osoase și ale
peretelui toracic
(x) c. iradierea pe termen scurt are efecte
favorabile în cazul hemoptiziei, obstrucției
bronșice și obstrucției venei cave superioare
d. radioterapia paliativă este de asemenea
administrată la sfârșitul chimioterapiei cu scopul
de a consolida efectele tratamentului in NSCLC
e. radioterapia paliativă este de asemenea
administrată la începutul chimioterapiei cu
scopul de a consolida efectele tratamentului in
NSCLC
85. Stadiul IIB poate avea următoarele, cu
excepția: [979]
(x) a. tumoră mai mare de 7 cm sau de orice
dimensiune care invadează oricare dintre
următoarele: diafragmul, mediastinul, cordul,
vasele mari, traheea, nevul alringeu recurrent,
esofagul, corpul vertebral, carina;noduli
tumorali în alt lob ipsilateral cu tumora primară
(x) b. tumoră mai mare de 5 cm, dar nu mai
mare de 7 cm în cea mai mare dimensiune sau
care invadează direct oricare dintre următoarele:
pleura parietală, peretele toracic (excluzând
sindromul Pancoast-Tobias), nervul frenic,
pericardul parietal; noduli tumorali în același
lob cu tumora primară
(x) c. tumoră mai mare de 5 cm, dar nu mai
mare de 7 cm în cea mai mare dimensiune sau
care invadează direct oricare dintre următoarele:
pleura parietală, peretele toracic (inclusiv
sindromul Pancoast-Tobias), nervul frenic,
pericardul parietal; noduli tumorali în alt lob
ipsilateral cu tumora primară
d. metastaze în ganglionii peribronșici
ipsilaterali și/sau în ganglionii hilari ipsilaterali
și intrapulmonari, inclusiv implicarea prin
extensie directă
(x) e. metastaze în ganglionii mediastinali
ipsilaterali și/sau subcarinari
86. Afirmațiile adevărate despre carcinomul
pulmonar non-microcelular sunt
următoarele, cu excepția:
a. carcinomul scuamo-celular rămâne cel mai
comun tip din Europa
b. adenocarcinomul adesea cauzează leziuni
peiferice pe radiografia toracică/CT
c. carcinomul cu celule mari metastazează
relativ precoce
(x) d. carcinomul pulmonar non-microcelular iși
are originea din celulele neuroendocrine (celule
APUD)
(x) e. carcinomul pulmonar non-microcelular se
dezvoltă frecvent central și metastazează
precoce
90
87. În cazul evaluării stării generale de
sănătate pentru inițierea tratamentului,
trebuie avut în vedere:
(x) a. ECOG trebuie efectuată la toți pacienții cu
suspiciune de malignitate
(x) b. evaluare funcțională pulmonară completă,
inclusiv factorul de transfer gazos
(x) c. testarea de efort cardio-pulmonară dacă
este prezentă afectarea cardiovasculară
(x) d. ecocardiografia de stress dacă este
prezentă afectarea cardiovasculară
e. angiografie preoperatorie obligatorie
*88. Afirmația care este adevărată despre
tumorile secundare este următoarea:
a. metastazele pulmonare sunt rareori detectate
pe radiografia toracică sau CT-ul toracic
b. metastazele pulmonare nu pot fi decelate de
la prima prezentare a pacientului
(x) c. în mod tipic, tumora primară poate fi
localizată la nivelul rinichiului, prostatei,
sânului, oaselor, tractului gastrointestinal,
colului uterin sau ovarului
d. carcinomul în special cel de la nivelul
ficatului, stomacului și pancreasului poate
disemina la nivelul sistemului limfatic al
ambilor plămâni, determinând dispnee
progresivă și severă (limfangită carcinomatoasă)
e. Pe radiografia toracică se observă
limfadenopatie unilaterală, însoțită de opacități
liniare bazale
 10. CAPITOLLUL 29
BOALA VENOASĂ TROMBEMBOLICĂ
paginile 1001-1017
1. Următoarele afirmații despre
trombembolismul venos sunt adevărate:
[1001]
(x) a. riscul trombembolic crește pe măsura
înaintării în vârstă
(x) b. se poate manifesta sub forma unui episod
acut de tromboză venoasă profundă (TVP)
c. embolia pulmonară nu este o manifestare a
trombembolismului venos
d. nu are în mod frecvent un caracter recurent
(x) e. poate să apară și la pacienții internați
pentru alte probleme medicale
2. Despre embolia pulmonară, următoarele
afirmații sunt adevărate: [1001]
a. este cea mai frecventă cauză cardiovasculară
de deces
(x) b. embolia pulmonară poate să apară în urma
unei tromboze venoase profunde
c. nu este amenințătoare de viață
(x) d. poate fi prevenită, dar poate fi dificil de
diagnosticat
(x) e. este o cauză semnificativă de morbiditate
3. Care dintre următoarele afirmații
referitoare la patogeneza trombozei sunt
adevărate: [1001]
(x) a. trombul apare ca urmare a generării
fibrinei și cu participarea trombocitelor și a altor
celule
(x) b. fragmentele trombilor poartă denumirea
de emboli
c. tromboza poate să apară doar la nivelul
venelor
d. coagulii venoși sunt descriși ca trombi albi
91
(x) e. la formarea trombilor roșii participă
fibrina și hematiile
4. Despre triada lui Virchow sunt adevărate
următoarele afirmații: [1002]
(x) a. apar modificări ale fluxului sanguin (stază
sau turbulență)
b. apare trombocitopenie indusă de heparină
(x) c. apar modificări ale componentelor
sanguine care duc la hipercoagulabilitate și
apare disfuncția peretelui vascular
d. turbulența și disfuncția peretelui vascular sunt
factori ai trombozei venoase
e. staza și hipercoagulabilitatea sunt factori ai
trombozei arteriale
5. Alegeți afirmațiile adevărate despre
tromboza venoasă: [1002]
a. cel mai frecvent are originea în venele
profunde ale membrului superior
b. trombul limitat la venele gambei poartă
denumirea de TVP proximală
(x) c. o localizare neobișnuită a trombozei
venoase o reprezintă venele splanhice
(x) d. boala este neobișnuită în copilărie
(x) e. factorii de risc pot și clasificați în factori
tranzitori și persistenți
6. Următoarele afirmații referitoare la
factorii de risc ai trombozei venoase sunt
adevărate, cu excepția: [1002]
(x) a. factorii de risc puternici sunt reprezentați
de sarcină, terapia cu estrogeni și trombofiliile
ereditare
b. factorii de risc slabi includ obezitatea și
călătoriile pe distanțe lungi
(x) c. imobilizarea , sarcina și vârsta avansată,
reprezintă toți factori de risc tranzitori
d. sindromul antifosfolipidic reprezintă un factor
de risc persistent al trombozei venoase
e. călătoriile recente > 4 ore reprezintă un factor
de risc tranzitor al trombozei venoase
7. Alegeți afirmațiile adevărate despre
tabloul clinic al trombozei venoase: [1003]
(x) a. manifestările tipice ale trombozei venoase
profunde includ durerea și tumefierea
membrului inferior, care poate fi roșu și cald la
palpare
(x) b. cel mai frecvent embolia pulmonară se
prezintă cu durere toracică de tip pleuritic și
dispnee
c. severitatea manifestărilor nu depinde de masa
trombului
(x) d. în cazuri mai rare embolia pulmonară se
poate prezenta cu episoade sincopale,
hipotensiune sistolică sau șoc
(x) e. cel puțin o treime dintre pacienții cu
tromboză venoasă profundă au embolie
pulmonară asimptomatică
8. Diagnosticul diferențial al trombozei
venoase profunde se face cu: [1003]
a. dureri musculoscheletale sau fractură costală
(x) b. tromboză venoasă superficială
(x) c. limfedem
(x) d. insuficiență cardiacă congestivă
e. disecție de aortă
9. Care dintre următoarele afirmații
referitoare la diagnosticul emboliei
pulmonare sunt adevărate: [1003]
a. EKG-ul poate să arate suprasolicitare
ventriculară stangă
b. radiografia toracică prezintă cel mai adesea
consolidări la nivelul bazelor pulmonare
92
(x) c. gazometria sângelui arterial arată în mod
tipic hipoxemie și hipocapnie
(x) d. troponina și nivelurile plasmatice ale
peptidului natriuretic cerebral sunt biomarkeri ai
lezării cardiace care pot să fie crescute
e. EKG-ul poate să arate inversarea undei T în
precordialele stângi
10. Despre investigațiile paraclinice ale
trombozei venoase sunt adevărate
următoarele: [1004]
(x) a. D-dimerii sunt produși de degradare a
fibrinei, care pot fi determinați cantitativ în
plasmă
b. diagnosticul de TVP este confirmat, în
general, prin calcularea indicelui gleznă-braț
(x) c. evaluarea fluxului sanguin se face prin
tehnica Doppler
(x) d. ultrasonografia este foarte sensibilă pentru
diagnosticul TVP proximale
e. D-dimerii sunt specifici pentru
trombemolismul venos
*11. Alegeți afirmația adevărată despre
examinarea imagistică a emboliei pulmonare:
[1004]
(x) a. angiografia pulmonară prin tomografie
computerizată este cea mai comună tehnică
imagistică folosită
b. scintigrafia pulmonară de ventilație-perfuzie
cu izotopi este cea mai comună tehnică
imagistică folosită
c. examinarea imagistică este esențială la
pacienții care au un nivel scăzut al D-dimerilor
d. scintigrafia pulmonară de ventilație-perfuzie
se realizează într-o singură etapă
e. rezultatul normal al scintigrafiei de ventilație-
perfuzie nu exclude diagnosticul de embolie
pulmonară
12. Care dintre următoarele afirmații
referitoare la tratamentul trombozei venoase
sunt false: [1005]
a. terapia anticoagulantă reprezintă tratamentul
standard pentru trombembolismul venos
(x) b. faza acută a terapiei anticoagulante
durează minimum 3 luni
(x) c. în prima fază a tratamentului scopul este
de a preveni recurența trombului
d. tratamentul inițial se face cu un anticoagulant
injectabil
e. scopul ulterior al tratamentului anticoagulant
este de a preveni reapariția trombului
13. Alegeți afirmațiile corecte despre
tratamentul anticoagulant al trombozei
venoase: [1006]
(x) a. cel mai frecvent anticoagulant injectabil
administrat este heparina cu greutate moleculară
mică
(x) b. fondaparinux se administrează pe cale
subcutanată
(x) c. warfarina este un antagonist oral al
vitaminei K
d. activitatea anticoagulantă a warfarinei se
instalează aproape imediat
(x) e. un INR ≥ 2 timp de 2 zile consecutive
arată că warfarina asigură anticoagulare
eficientă
14. Următoarele afirmații despre
anticoagulantele orale directe sunt adevărate:
[1006]
a. există 3 anticoagulante orale directe
autorizate pentru tratamentul
trombembolismului venos
(x) b. apixabanul este un inhibitor direct al
factorului Xa
(x) c. dabigatranul este un inhibitor direct al
trombinei
93
d. dabigatranul și edoxabanul nu necesită
anticoagulare parenterală cu heparină înainte de
administrare
(x) e. dabigatranul și edoxabanul necesită
anticoagulare parenterală cu heparină înainte de
administrare
15. Alegeți afirmațiile adevărate referitoare
la medicația anticoagulantă: [1007]
(x) a. warfarina traversează placenta
b. heparina cu greutate moleculară mică poate
produce anomalii scheletice la făt
c. anticoagulantele orale directe nu traversează
placenta
(x) d. heparina cu greutate moleculară mică este
tratamentul anticoagulant de elecție la femeile
gravide
e. warfarina este contraindicată pentru femeile
care alăptează
16. Care dintre afirmațiile următoare
referitoare la tromboliză sunt adevărate:
[1008]
a. agenții trombolitici sunt deseori folosiți în
tratamentul trombembolismului venos
(x) b. agenții trombolitici prezintă risc mai mare
de sângerare decât anticoagularea
(x) c. terapia trombolitică poate fi folosită în
tratamentul emboliei pulmonare masive
d. tromboliza sistemică este folosită în
tratamentul trombozei venoase ilio-femurale
care nu pune în pericol membrul inferior
e. agenții trombolitici nu dizolvă trombul
17. Următoarele afirmații despre tratamentul
intervențional al trombembolismului venos
sunt adevărate: [1008]
(x) a. la pacienții cu embolism pulmonar și la
care tromboliza este contraindicată se poate
realiza embolectomia chirurgicală
(x) b. filtrele de venă cavă inferioară reprezintă
un tratament intervențional
c. filtrele de venă cavă inferioară împiedică în
totalitate embolii pulmonari
d. creșterea riscului de TVP nu este influențat de
filtrele de venă cavă inferioară
e. riscul de embolie pulmonară recurentă este
redus de către filtrele de venă cavă inferioară
18. Alegeți afirmațiile adevărate despre
tratamentul anticoagulant în
trombembolismul venos: [1008]
a. anticoagulantele orale directe pot fi folosite
fără contraindicații la mamele care alăptează
(x) b. heparina cu greutate moleculară mică este
mai eficientă la pacienții cu cancer activ decât
warfarina
(x) c. în cazul tuturor pacienților cu TVP
anticoagularea trebuie să continue minimum 3
luni
d. întreruperea precoce a anticoagulării este
asociată cu un risc scăzut de recurență
(x) e. anticoagulantele reduc riscul relativ de
tromboză recurentă cu 80-90%
19. Care dintre următoarele afirmații despre
complicațiile trombembolismului venos sunt
adevărate: [1010]
(x) a. rata mortalității pe termen scurt este mai
scăzută la pacienții cu TVP decât la cei cu
embolie pulmonară
b. cancerul nu poate să inducă direct o stare de
hipercoagulabilitate
(x) c. sindromul post-trombotic apare la 40%
dintre persoane după TVP proximală
(x) d. după un episod de embolie pulmonară,
pacienții pot să rămână cu o hipertensiune
pulmonară trombembolică cronică
e. combinația dintre cancer și tromboză are un
prognostic favorabil
94
20. Următoarele afirmații despre sindromul
post-trombotic sunt adevărate: [1010]
(x) a. sindromul post-trombotic apare la 40%
dintre persoane după TVP proximală
(x) b. simptomele la nivelul membrului inferior
includ durere, tumefiere, senzație de greutate,
claudicație venoasă la efort, mâncărime și
modificarea culorii
c. simptomele nu influențează mobilitatea
membrului afectat
d. 80% dintre pacienți dezvoltă ulcerația
membrului inferior, in forma cea mai severă a
sindromului post-trombotic
(x) e. forma cea mai severă a sindromului post-
trombotic determină afectarea permanentă a
pielii cu roșeață, hiperpigmentare, ectazii
venoase și fibroză cutanată
*21. Alegeți afirmația falsă despre
complicațiile trombembolismului venos:
[1010]
a. patogeneza trombozei asociate cancerului
include hipercoagulabilitatea indusă direct de
cancer
b. sindromul post-trombotic rezultă prin
deteriorarea valvelor venoase
(x) c. sindromul post-trombotic rezultă prin
deteriorarea valvelor arteriale
d. combinația dintre cancer și tromboză are un
prognostic deosebit de nefavorabil
e. o parte dintre pacienții cu hipertensiune
pulmonară trombembolică pot fi tratați prin
endarterectomie pulmonară
22. Despre trombofiliile ereditare sunt
adevărate următoarele: [1011]
(x) a. trombofiliile ereditare nu joacă un rol
semnificativ în tromboza arterială
b. proteina S activată determină inactivarea
factorului V activat
c. factorul V Leiden homozigot crește de 5 ori
riscul apariției trombembolismului venos de-a
lungul vieții
d. purtătoarele heterozigote de factor V Leiden
au risc scăzut de tromboză daca consumă și
pilula contraceptivă orală combinată
(x) e. proteina C activată determină inactivarea
factorului V activat
23. Alegeți afirmațiile adevărate despre
anticoagulantele naturale: [1011]
a. antitrombina este o serpină care potențează
reacțiile factorului X activat
(x) b. un nivel scăzut de antitrombină poate fi
dobândit în urma unei boli acute sau a unei
intervenții chirurgicale
c. sindromul nefrotic poate crește nivelurile de
antitrombină
(x) d. proteina C și proteina S sunt
anticoagulante naturale dependente de vitamina
K (x) e. factorul Xa activează factorul II în
e. deficiențele heterozigote de proteină C sunt
frecvente în populația generală
24. Următoarele afirmații despre
trombofiliile ereditare sunt adevărate, cu
excepția: [1011]
(x) a. factorul V Leiden este prezent în 5% din
cazurile de trombembolism venos
b. antitrombina inhibă predominant reacțiile
trombinei și ale factorului X activat
(x) c. proteina C și proteina S împreună inhibă
factorul V activat și factorul IX activat
d. deficiențele heterozigote de proteină C sunt
mai puțin frecvente în populația generală
(x) e. antitrombina activează factorul II activat
95
25. Care dintre următoarele afirmații
referitoare la sindromul antifosfolipidic sunt
adevărate: [1012]
(x) a. este un tip de trombofilie dobândită
b. este o afecțiune protrombotică ereditară
(x) c. diagnosticul trebuie luat în considerare
daca trombembolismul venos apare la vârstă
tânără
(x) d. pierderea a trei sau mai multor embrioni
înainte de săptămâna 10 de sarcină trebuie să
ducă cu gândul la un posibil sindrom
antifosfolipidic
e. în mod tipic timpul de protrombină este
prelungit
26. Care dintre afirmațiile despre sistemul
coagulării sunt adevărate: [1012]
(x) a. factorul XIa activează factorul IX
(x) b. factorul VIIa împreună cu factorul IXa,
activează factorul X
c. proteina C activată activează factorul Va
d. trombina activează fibrina în fibrinogen
trombină
27. Alegeți afirmațiile corecte despre
mijloacele de profilaxie mecanică a TEV:
[1013]
(x) a. mobilizare precoce
(x) b. ridicarea membrelor inferioare
(x) c. utilizarea ciorapilor anti-embolici
(x) d. utilizarea dispozitivelor de compresie
intermitentă
e. repaus prelungit la pat
28. Următoarele afirmații despre riscul
pacienților de a dezvolta tromboză sunt
adevărate: [1013]
a. pacientul a prezentat în ultimele 12 ore o
puncție lombară sunt cu risc crescut
(x) b. pacienții cu vârstă > 60 de ani și cu flebită
varicoasă prezintă risc crescut
c. pacienții cu trombocitopenie prezintă un risc
crescut
d. pacienții care au o rudă de gradul 1 cu
trombembolism venos în antecedente prezintă
un risc scăzut
(x) e. pacienții cu mobilitate semnificativ redusă
≥ 3 zile prezintă un risc crescut
29. Despre riscul de sângerare, următoarele
afirmații sunt adevărate: [1013]
a. pacienții cu AVC acut au un risc scăzut
b. hipertensiunea arterială sistolică necontrolată
determină un risc scăzut de sângerare
(x) c. boala von Willebrand determină un risc
crescut de sângerare
d. utilizarea de warfarină cu un INR< 2 prezintă
un risc crescut de sângerare
(x) e. pacienții cu trombocitopenie prezintă un
risc crescut
30. Alegeți afirmațiile adevărate despre
sistemul de coagulare: [1014]
(x) a. trombina transformă fibrinogenul
plasmatic în fibrină insolubilă
b. fibrinogenul plasmatic circulant se transformă
în fibrină solubilă sub acțiunea antitrombinei
(x) c. inițierea sistemului coagulării are loc în
urma legării factorului VII circulant de factorul
tisular
(x) d. factorul tisular este exprimat pe celulele
subendoteliale și adventițiale
e. factorii de coagulare circulanți, activi, se
activează în mod secvențial și coordonat
31. Care dintre următoarele afirmații
referitoare la anticoagulantele injectabile
sunt adevărate: [1014]
a. heparina este o substanță pură
96
(x) b. heparinele sunt distruse în stomac
(x) c. heparina este un anticoagulant indirect
d. heparinele se clasifică în heparine
nefracționate și heparine cu greutate moleculară
mare
e. heparina nefracționată provine dintr-o sursă
biologică
32. Alegeți afirmațiile adevărate despre
proprietățile farmacologice ale
anticoagulantelor injectabile: [1014]
(x) a. heparina nefracționată provine dintr-o
sursă biologică
b. timpul de înjumătățire a heparinei
nefracționate este de 18 ore
(x) c. monitorizarea heparinei cu greutate
moleculară mică se face prin urmărirea valorii
APTT
(x) d. greutatea moleculară a heparinei standard
este între 3000-30.000 de daltoni
e. heparina standard se elimină la nivel renal
33. Despre heparina standard sunt false
următoarele afirmații: [1014]
a. necesită monitorizarea regulată a APTT-ului
(x) b. are un timp de înjumătățire lung de 18 ore
c. antidotul specific este reprezentat de sulfatul
de protamină
d. poate să determine o trombocitopenie indusă
de heparină
(x) e. se excretă la nivel renal
34. Următoarele afirmații referitoare la
heparina cu greutate moleculară mică sunt
adevărate, cu excepția: [1014]
a. este principalul tip de heparină care se
administrează
b. se produce prin degradarea chimică sau
enzimatică a heparinei nefracționate
(x) c. inhibă factorul IX activat
d. se administrează prin injecție subcutanată
(x) e. timpul de înjumătățire este de 18 ore
35. Alegeți afirmațiile adevărate despre
heparina cu greutate moleculară mică: [1014]
(x) a. se excretă pe cale renală
b. efectul ei este complet reversibil prin
administrare de sulfat de protamină
c. la pacienții cu cancer warfarina este mai
eficientă decât heparina cu greutate moleculară
mică
(x) d. nu traversează placenta
e. are un risc mai crescut decât heparina
nefracționată de a determina trombocitopenie
indusă de heparină
*36. Următoarea afirmație este adevărată:
[1015]
a. heparina cu greutate moleculară mică inhibă
factorul V activat
b. heparina standard inhibă factorul III tisular
(x) c. factorul X activat este inhibat de heparina
standard, heparina cu greutate moleculară mică
și de fondaparinux
d. factorul tisular activează trombina
e. antitrombina activează trombina
37. Alegeți afirmațiile adevărate: [1015]
(x) a. warfarina inactivează factorul IX, X, VII
și II
(x) b. apixabanul inactivează factorul X activat
(x) c. dabigatranul inactivează trombina
d. factorul tisular activează trombina
e. factorul X activat este inhibat doar de către
edoxaban
97
38. Care dintre următoarele afirmații despre
trombocitopenia indusă de heparină sunt
adevărate: [1015]
a. este asociată cu puternică tendință de
sângerare
(x) b. apare la 5-14 zile de la administrarea de
heparină
(x) c. determină o scădere de peste 30% a
numărului de trombocite
d. este mediată imunologic prin dezvoltarea de
IgE
e. tromboza care poate să apară este doar
venoasă
39. În caz de trombocitopenie indusă de
heparină se practică următoarele: [1015]
(x) a. se întrerupe orice tratament cu heparină
b. pacienții pot fi expuși din nou, în viitor la
heparină
(x) c. trebuie consultat un specialist
(x) d. ar trebui administrat un tratament
anticoagulant non-heparinic
(x) e. argatrobanul este un anticoagulant
alternativ bun
40. Alegeți afirmațiile adevărate despre
fondaparinux: [1015]
(x) a. este un anticoagulant sintetic
b. inhibă atât factorul X activat cât și trombina
c. are un timp de înjumătățire scurt de doar o oră
(x) d. se excretă pe cale renală
e. efectul său este inversat de sulfatul de
protamină
41. Care dintre următoarele afirmații sunt
adevărate: [1016]
a. antagoniștii vitaminei K sunt anticoagulante
directe
(x) b. factorii de coagulare dependenți de
vitamina K sunt II, VII, IX și X
c. efectul anticoagulant al antagoniștilor
vitaminei K se evaluează prin determinarea
APTT
(x) d. valoarea țintă a INR la pacienții sub
tratament cu warfarină este 2,0-3,0
(x) e. warfarina se metabolizează pe cale
hepatică
42. Despre warfarină sunt adevărate
următoarele: [1016]
(x) a. aspirina în combinație cu warfarina crește
și mai mult riscul de sângerare
(x) b. în perioada inițială a tratamentului, se
administrează concomitent cu heparina
c. nu traversează placenta și este sigură pentru
făt
d. trece în laptele matern și nu se administrează
în perioada alăptării
(x) e. principalul risc este sângerarea
98
*43. Alegeți afirmația corectă: [1016]
a. anticoagulantele orale directe sunt antagoniste
de vitamină K
b. apixabanul inactivează trombina
(x) c. warfarina are un indice terapeutic îngust
d. aspirina în combinație cu warfarina scade
riscul de sângerare
e. apixabanul prezintă interacțiuni cu alcoolul
44. Următoarele afirmații sunt adevărate, cu
excepția: [1017]
a. dabigatranul este inhibitor al trombinei
(x) b. apixabanul nu se elimină pe cale renală
(x) c. anticoagulantele orale directe nu
traversează placenta
d. edoxabanul este contraindicat la pacienții cu
stenoză mitrală severă
e. anticoagulantele orale directe nu trebuie
utilizate în timpul alăptării
 11. CAPITOLLUL 30
CARDIOLOGIE

RESUSCITAREA CARDIACĂ.
paginile 1045-1048

1. Lanțul supraviețuirii cuprinde: (1045) (x) c. sternul este comprimat ritmic la o

a. defibrilarea întârziată și suportul vital avansat adâncime de 5-6 cm şi o frecvenţă de 100-
(x) b. resuscitarea cardiopulmonară imediată 120/minut
c. îngrijirea pre resuscitare (x) d. baza palmei unei mâini este plasată pe
(x) d. alertarea rapidă a serviciilor de urgență centrul toracelui
(x) e. recunoșterea timpurie a unui stop cardiac e. sternul este comprimat ritmic la o adâncime
de 3-4 cm şi o frecvenţă de 80-100/minut
*2. Primul pas în iniţierea BLS este: (1045)
a. testarea la stimuli dureroși *5. Raportul între compresiunile toracice și
b. trebuie solicitat ajutor imediat respirații eficiente la pacienții pediatrici este:
c. resuscitarea cardiopulmonară imediată (1046)
(x) d. evitarea expunerii la pericole suplimentare a. 30:2
e. defibrilarea rapidă b. 30:1
c. 15:1
3. Examinarea căilor aeriene din cadrul BLS d. 60:2
presupune: (1045) (x) e. 15:2
a. îndepărtarea protezelor dentare fixe
(x) b. îndepărtarea obstacolelor (ex. sânge, 6. Suportul vital cardiac constă în: (1046)
mucus) din cavitatea bucală sau faringe (x) a. intubare endotraheală
c. flexia gâtului si extensia capului în cazul în (x) b. monitorizare ECG
care se suspicionează o leziune a coloanei c. compresii toracice
cervicale d. recunoașterea timpurie a unui stop cardiac
(x) d. compresiuni toracice și/sau compresiuni e. 2 respirații salvatoare
abdominale pentru obstrucțiile din cavitatea
bucală posterioară 7. Tratamentul imediat post RCP nu
e. extenia gâtului si flexia capului în cazurile în presupune: (1047)
care nu se suspicionează o leziune a coloanei a. ECG în 12 derivații
cervicale (x) b. algoritmul ABC
c. controlul temperaturii corporale
4. Poziția corectă în care se realizează d. algoritmul ABCDE
compresiunile toracice externe este: (1046) (x) e. recunoașterea timpurie a unui stop cardiac
a. baza palmei unei mâini este plasată pe centrul
sternului
(x) b. brațele sunt menținute în linie dreaptă

99
8. Reprezentările ritmului șocabil pe ECG 11. Următoarele afirmații sunt false
sunt: (1047) referitoare la cei patru H și patru T: (1048)
a. fibrilația atrială (x) a. hipovolemia este o cauză frecventă de
b. bradicardia ventriculară fără puls activitate electrică fără puls pe fond de
(x) c. fibrilația ventriculară hemoragie
(x) d. tahicardia ventriculară fără puls (x) b. tamponada cardiacă trebuie exclusă prin
e. asistolia ecocardiografie; dacă este prezentă trebuie
efectuată pericardocenteză
9. Din categoria celor patru H fac parte: c. pneumotoracele în tensiune poate apărea în
(1047) timpul canulării venoase centrale sau pre-
a. hipervolemia traumatic
b. hipertermia d. toxinele nu pot fi ingerate accidental, ci doar
(x) c. hiperpotasemia metabolică voluntar, iar antidoturile specifice trebuie
(x) d. hipopotasemia metabolică utilizate în caz de necesitate.
(x) e. hipoxia e. hipertermia trebuie exclusă cu un termometru
pentru temperaturi scăzute şi tratată prin
10. Afirmațiile adevărate despre defribilare încălzire externă şi internă
sunt: (1048)
a. sunt folosite 3 padele 12. Următoarele afirmații sunt adevărate
b. sunt folosite 4 padele referitoare la defibrilare: (1048)
(x) c. sunt folosite 2 padele (x) a. persoanele care nu manevrează aparatul
(x) d. această tehnică este utilizată pentru trebuie să se îndepărteze de pacient
conversia fibrilaţiei ventriculare la ritm sinusal. (x) b. defibrilatoarele bifazice necesită energie
e. această tehnică este utilizată pentru conversia mai puţină şi sunt din ce în ce mai utilizate
fibrilaţiei ventriculare la extrasistole (x) c. DAE care recunosc automat fibrilaţia
ventriculare. ventriculară descarcă şoc dacă este indicat
d. persoana care efectuează procedura nu este
responsabilă pentru siguranța persoanelor din
jur
e. defibrilatoarele monofazice necesită mai
puțină energie pentru a putea fi folosite

100
 ARITMIILE CARDIACE. INSUFICIENȚA CARDIACĂ. BOALA
CORONARIANĂ - ANGINA. SINDROAMELE CORONARIENE ACUTE.
VALVULOPATII. ENDOCARDITA INFECȚIOASĂ.
paginile 1051-1107
13. Despre funcția nodulului sinusal se poate
afirma: (1051)
(x) a. rata de descărcare a impulsurilor la nivelul
nodului sinusal este modulată de către sistemul
nervos vegetativ autonom
b. sistemul nervos simpatic are rol predominant
la acest nivel
(x) c. frecvenţa nodului sinusal este uşor mai
crescută la femei
(x) d. ritmul sinusal normal este caracterizat de
prezenţa undelor P pe ECG
e. undele P pe ECG sunt pozitive în Dl şi DIII,
dar negative în AVR
14. Frecvenţa cardiacă în cazul bradicardiei
este: (1051)
a. crescută
(x) b. scăzută
(x) c. <60 b.p.m in timpul zilei
d. <60 b.p.m in timpul nopţii
(x) e. <50 b.p.m in timpul nopții
15. Următoarele afirmații sunt adevărate cu
excepția: (1051)
(x) a. în inspir, tonusul simpatic scade şi
frecvenţa cardiacă creşte
b. bradicardia sinusală este de obicei
asimptomatică, cu excepţia frecvenţelor
cardiace foarte joase
c. bradicardia sinusală este considerată
fiziologică la sportivi la care apare datorită
tonusului vagal crescut
d. tahicardia sinusală este definită ca ritm
sinusal cu o frecvenţă cardiacă peste 100 b.p.m.
101
(x) e. bradicardia sinusală este cauzată de
conducerea anormală la nivelul nodului AV sau
a sistemului de conducere intraventricular
16. Cauzele extrinseci cele mai frecvente în
bradicardia sinusală sunt, cu excepția: (1052)
a. hipotermia
(x) b. hipertiroidismul
c. sindroamele mediate neural
d. tratamentul cu betablocante, digitalice sau
alte medicamente antiaritmice
(x) e) hipotensiunea intracraniană
17. Cauzele intrinseci in bradicadia sinusală
includ: (1052)
(x) a. fibroza la nivelul atriului şi a nodului
sinusal
(x) b. ischemia acută
(x) c. infarctul nodului sinusal
d. icterul colestatic
e. hipotiroidismul
18. Sindroamele mediate neural apar ca
urmare a reflexului Bezold-Jarisch, care
poate determina: (1052)
a. tahicardie sinusala
(x) b. vasodilatație periferică reflexă
(x) c. oprire sinusală
(x) d. BAV
e. HTA
19. Pe un ECG cu ritm sinusal normal apar
urmatoarele, cu excepția: (1053)
a. o unda P precede fiecare complex QRS
(x) b. unda P pozitiva in derivatia aVR
c. intervalul PR< 0,2 secunde (x) e. la pacienţii cu BAV grad lI Mobitz II se
(x) d. unda P poate sa fie sau nu urmată de un recomandă monitorizarea
complex QRS
(x) e. unda P pozitivă în toate dervatiile *23. Infarctul miocardic acut se poate
complica cu: (1053)
20. Despre BAV grad I sunt false afirmațiile, (x) a. BAV de gradul II
cu excepția: (1053) b. BAV d egradul I
(x) a. se defineşte prin prelungirea intervalului c. BAV de gradul III
PR peste 0,20 secunde d. BAV de tip Wenckebach
b. apare atunci când tot a doua sau tot a treia e. nicio varianta nu este corectă
undă P este condusă la ventricul
(x) c. fiecare depolarizare atrială este condusă la 24. Cauze ale blocului atrioventricular
ventriculi, dar cu o anumită întârziere complet datorat de infecții sunt, cu excepția:
d. se mai numeste Blocul AV tip Wenckebach. (1055)
e. de obicei apare un complex QRS larg (>0,12 a. endocardita
sec) (x) b. artrita reumatoidă
(x) c. boala Lenegre
21. BAV de gradul II tip Mobitz I: (1053) d. boala Lyme
a. se defineşte prin prelungirea intervalului PR e. boala Chagas
peste 0,20 secunde
b. apare atunci când o undă P blocată nu este 25. Despre ritmul de scăpare cu complexe
precedată de prelungirea progresivă a QRS înguste, in cazul BAV grad III
intervalului PR (complet): (1055)
(x) c. se mai numeste Wenckebach a. sediul blocului este mai distal în sistemul
(x) d. reprezintă prelungirea progresivă a Hiss-Purkinje
intervalului PR până când o undă P este blocată (x) b. blocul atrioventricular complet apare
(x) e. intervalul PR care precede unda P este atunci când niciun impuls electric atrial nu este
mult mai lung comparativ cu intervalul PR care condus la ventriculi
urmează după unda P blocată (x) c. îşi are originea în fasciculul Hiss
(x) d. acest ritm de scăpare are o frecvenţă
22. Despre BAV de gradul li tip Mobitz II cardiacă adecvată (50-60 b.p.m), fiind relativ
sunt adevarate urmatoarele, cu exceptia: stabil
(1053) e. acest ritm este lent (15-40 b.p.m) şi relativ
a. de obicei apare un complex QRS larg (> 0,12 instabil
secunde)
(x) b. se mai numește Wenckebach 26. Cauze ale blocului atrioventricular
c. este localizat infranodal complet congenitale sunt: (1055)
d. riscul de progresie spre BAV complet este (x) a. autoimun
mai mare (x) b. boală cardiacă structurală
c. endocardita

102
(x) d. transpoziţia de vase mari
e. artrita reumatoidă
*27. Cauze ale blocului atrioventricular
complet pot fi, cu excepția: (1055)
a. fibroza idiopatică
b. iatrogene
c. fibroză proximală a sistemului Hiss-Purkinje
la tineri
d. distrofia musculară Duchenne
(x) e. niciun raspuns nu este corect
28. Blocul complet al unei ramuri a fascicului
Hiss: (1056)
a. presupune o combinaţie între blocul de
ramură dreaptă şi hemiblocul
b. produce o uşoară alungire a complexului QRS
(până la 0,12 secunde)
(x) c. presupune existenţa un complex QRS mai
larg (> 0,12 secunde)
(x) d. aspectul complexului depinde de care ram
este blocat, cel stâng sau cel drept
(x) e. blocul de ramură stângă determină şi
apariţia de unde Q anormale
29. Pe traseu ECG al unui bloc de ramură
dreaptă se observa: (1056)
(x) a. aspectul rsR' cu unde R' înalte în V1-V2
b. undele S adânci în DIII şi AVF
c. unde S adanci in V5-V6
(x) d. unde S înguste în DI
e. toate afirmațiile sunt adevarate
30. Tablou clinic în blocurile cardiace
presupune urmatoarele, cu excepția: (1056)
a. blocurile de ramură sunt de regulă
asimptomatice
b. pacienţii cu tulburări de conducere
intraventriculare pot prezenta sincope
103
(x) c. blocul de ramură stanga determină o
dedublare distanţată dar fiziologic
(x) d. monitorizarea ecg nu este necesară pentru
a identifica cauza sincopei
e. sincopa se datorează fie unui bloc complet
intermitent, fie apariţiei unor tahiaritmii
ventriculare
31. Blocul de ramură stângă pe ECG: (1057)
(x) a. undele QS largi în V1-V3
b. durata QRS este mai mica de 0,12 secunde
(x) c. undele R largi crestate
(x) d. subdenivelarea segmentului ST în
derivaţiile Dl, AVL şi V6
e. unde RR’ apar in derivatiile V1 și V2
*32. Printre patologiile frecvent asociate cu
blocul de ramură dreaptă se numară, cu
exceptia: (1057)
a. defectul de sept atrial
b. defectul de sept ventricular
(x) c. hipotensiunea pulmonară
d. stenoza pulmonară
e. tetralogia Fallot
33. Blocul de ramură dreaptă izolat nu
afectează în general axul electric al inimii, cu
excepţia cazurilor în care se asociază cu:
(1057)
a. boala Chagas
(x) b. supraîncărcarea ventriculului drept
(x) c. hipertrofie ventriculară dreaptă
d. embolia pulmonară
(x) e. bloc fascicular
*34. Blocul complet de ramură stângă este
frecvent asociat cu: (1057)
(x) a. insuficienţa ventriculară stângă
b. insuficiența cardiacă globală
c. insuficiența ventriculară dreaptă
d. hipotensiune arterială
e. nicio variantă nu este corectă
35. Despre tahicardiile surpaventriculare se
poate afirma: (1057)
a. iau naştere la nivelul ventriculilor
(x) b. iau naştere la nivelul atriilor
(x) c. iau naştere la nivelul joncţiunii
atrioventriculare
(x) d. conducerea se realizează prin sistemul
Hiss-Purkinje
(x) e. morfologia complexului QRS în timpul
tahicardiei este de obicei similară cu cea
prezentă la acelaşi pacient în ritm sinusal
36. Cauzele acute ale tahicardiei sinusale
inadecvate includ, cu excepția: (1057)
a. efortul fizic
b. hipovolemia
(x) c. anemia
(x) d. hipertiroidismul
(x) e. sarcina
37. Despre fibrilația atrială se poate afirma:
(1058)
a. unde P vizibile
(x) b. intervale RR „neregulate neregulat"
c. cel mai frecvent asociată cu boală pulmonară
cronică semnificativă
(x) d. absenţa activităţii atriale organizate
(x) e. cea mai frecventă tahicardie la pacienţii
peste 65 ani
38. Despre flutterul atrial sunt adevarate, cu
excepția: (1058)
(x) a. cea mai comună cauză de palpitaţii la
pacienţii cu cord normal
(x) b. unde de flutter vizibile cu 100 b.p.m. (în
dinţi de fierăstrău)
c. de cele mai multe ori cu conducere AV 2:1
104
d. de luat în considerare la orice pacient cu TSV
regulată cu 150 b.p.m.
(x) e. activitate atrială organizată cu unde P
39. Despre tahicadia sinusală se poate
afirma: (1058)
a. ECG similar cu cel din AVNRT
(x) b. morfologia undei P este similară cu cea
din ritm sinusal
(x) c. undele P preced întotdeauna complexele
QRS
(x) d. trebuie diagnosticată etiologia
e. absenţa undelor P sau unde P inversate
*40. Tablou clinic in AVNRT şi AVRT
include, cu exceptia: (1059)
a. palpitaţiile cu ritm rapid, regulat
b. anxietate
c. sincope
d. pulsaţii în zona gâtului
(x) e. toate afirmatiile sunt false
41. Despre tratamentul AVNRT și AVRT în
faza acută, sunt adevarate urmatoarele:
(1059)
(x) a. amândouă tahicardiile răspund la acelaşi
tratament
b. în cazul pacienților cu edem pulmonar,
manevrele vagale sunt sufiiente
(x) c. pacienţii care prezintă TSV şi instabilitate
hemodinamică, necesită cardioversie de urgenţă
(x) d. în lipsa succesului terapeutic după
efectuarea manevrelor fizice, se administrează
adenozină intravenos
e. în cazul pacienţilor stabili hemodinamic se
necesită cardioversie de urgenţă
*42. Despre Adenozină se poate afirma, cu
excepția: (1059)
a. cauzează BAV complet pentru o fracţiune de
secundă după administrarea intravenoasă
b. influenţează foarte rar tahicariile ventriculare
c. adenozina trebuie utilizată cu precauţie la
pacienţii astmatici
(x) d. este o nucleozidă purinică naturală cu
acţiune de lungă durată
e. efectele adverse ale adenozinei au o durată
foarte scurtă
43. Tahiaritmiile atriale includ: (1059)
(x) a. fibrilaţia atrială
(x) b. flutterul atrial
(x) c. tahicardia atrială
d. torsada vîrfurilor
(x) e. extrasistolele atriale
44. Cauzele clasice de fibrilație atrială sunt:
(1059)
a. hipertensiunea arterială
(x) b. boala cardiacă reumatică
c. insuficiența cardiacă
(x) d. intoxicaţia cu alcool
(x) e. tireotoxicoza
45. Pe un ECG cu FiA, este specific: (1060)
(x) a. ritmul complet neregulat
(x) b. fine oscilaţii ale liniei izoelectrice
c. unda P precede fiecare complex QRS
d. focare ventriculare multiple care descarca
rapid
(x) e. absenţa undelor P
46. Din punct de vedere clinic, fibrilaţia
atrială poate fi clasificată astfel: (1060)
a. persistentă – convertită spontan în cel mult 7
zile
105
b. persistentă îndelungată – continuă, durată < 1
an
(x) c. nou diagnosticată - indiferent de durata
sau severitatea simptomelor
(x) d. paroxistică - convertită spontan în cel
mult 7 zile
(x) e. permanentă - continuă, cu decizia comună
a pacientului şi medicului de a abandona
încercările de reconversie la ritm sinusal
47. În tratamentul FiA, cardioversia se
realizează medicamentos prin administrarea
intravenoasă a unui antiaritmic precum:
(1061)
(x) a. flecainida
b. lidocaina
(x) c. propafenona
d. digoxina
(x) e. amiodaronă
48. Următoarele afirmații sunt adevărate
despre fibrele accesorii (1058)
a. cele mai frecvente sunt fibrele Mahaim
(x) b. fasciculele Kent sunt localizate în peretele
liber sau septal
(x) c. în aproximativ 10% din cazuri pot fi
prezente multiple căi accesorii
(x) d. fibrele Mahaim sunt fibre atriofasciculare
sau nodofasciculare care pătrund în miocardul
ventricular în regiunea ramurii drepte
e. căile ce conduc bidirecțional nu sunt vizibile
pe ECG-ul de suprafață
49. Controlul frecvenței cardiace in fibrilația
atrială: (1061)
a. pentru a urmări eficienţa tratamentului, în
cazul pacienţilor vârstnici înregistrarea unui
traseu ECG nu este suficientă
(x) b. se obţine, în general, printr-o combinaţie
de digoxin, betablocante sau blocante ale
canalelor de calciu non-dihidropiridinice
c. la pacienții tineri digoxinul este suficient
(x) d. la pacientii tineri este necesară
administrarea adiţională a antiaritmicelor cu
efect asupra nodului AV
(x) e. în cazul pacienţilor vârstnici cu control
slab al frecvenţei cardiace, ar trebui luată în
considerare strategia ”ablate and pace”
50. Postdepolarizarile pot fi agravate de:
(1052)
(x) a. tulburări hidroelectrolitice
b. hiperoxie
(x) c. acidoza
(x) d. anumite medicamente
(x) e. cardiostimulare
51. Cauzele congenitale de sindrom QT lung
sunt: (1064)
(x) a) sindromul Jervell-Lange-Nielsen
b) bradicardia
(x) c) sindromul Romano-Ward
d) infarctul miocadic acut
e) prolapsul de valvă mitrală
52. DOAC: (1062)
(x) a) blochează specific o singură treaptă a
cascadei caoagulării
b) are un timp de acțiune mai lent cmparativ cu
wafarina
c) necesită monitrizare INR
(x) d) sunt inhibitori direcți ai trombinei
(x) e) sunt inhibitori orali direcți ai factorului Xa
53. Tratamentul anticoagulant in fibrilația
atrială: (1061)
a) Wafarina blochează specific o singură treaptă
a cascadei caoagulării
106
(x) b) pentru evaluarea necesităţii tratamentului
anticoagulant se foloseşte scorul
CHA2DS2VASc
c) se poate folosi wafarina, cu INR 2,5-3,5
(x) d) se pot folosi DOAC
(x) e) un scor HAS-BLED crescut indentifică
pacienţii cu risc crescut de hemoragie
54. Scorul CHA2DS2VASc include: (1062)
(x) a) insuficienţă cardiacă congestivă
(x) b) diabet zaharat
(x) c) boală vasculară
d) hipertensiune pulmoară
(x) e) AVC
55. Scorul CHA2DS2VASc acordă 2 puncte
următoarelor: (1062)
a) vârsta de 65-74 de ani
b) sex feminin
(x) c) AVC
d) diabet zaharat
(x) e) tromboembolism
56. Tratamentul flutterului atrial: (1062)
(x) a) este similar cu cel al fibrilației atriale
b) terapia de elecţie pentru pacienţii cu flutter
atrial recurent este ablaţia pe cateter a circuitului
de reintrare
(x) c) cardioversia poate fi efectuată folosind
antiaritmice de clasa Ic sau anumiţi
reprezentanţi de clasă III
(x) d) recurenţele pot fi prevenite prin
admnistrarea antiaritmicelor de clasa iii
e) indiferent de durata artmiei, pacineții nu sunt
anticoagulați anterior cardioversiei
57. Extrasistolele atriale: (1063)
a) sunt cel mai fecvent simptomatice
(x) b) pe ECG sunt reprezentate de unde P
precoce
c) undele P sunt întotdeauna urmate de
complexe QRS normale
d) tratamentul este întotdeauna necesar
(x) e) -blocantele pot fi eficiente
58. Aritmiile ventriculare cauzate de
canalopatii sunt: (1063)
(x) a) sindromul de QT lung sau scurt congenital
b) sindormul de QT lung dobânit
(x) c) tahicardia ventriculară polimorfă
catecolaminergică
(x) d) sindromul Brugada
(x) e) fibrilaţia ventriculară idiopatică
59. Tahicardia atrială prin automatism
crescut: (1063)
a) prezintă frecvențe cardiace de 125-250 b.p.m
(x) b) este cauzată de un focar cel mai frecvent
situat la nivelul cristei terminalis, în apropierea
unei vene pulmonare în atriul stâng, sau în jurul
uneia dintre urechiuşele atriale
(x) c) poate conduce la dezvoltarea unei
cardiomiopatii tahiaritmice
d) masajul de sinus carotidian opreste aceste
episoade
(x) e) tratamentul include cardioversia,
medicaţia antiaritmică, blocantele nodului
atrioventricular
60. Tulburari electrlitice ce pt determina
alungirea intervalului QT sunt: (1064)
a) hiperpotasemia
(x) b) hipopotasemia
(x) c) hipocalcemia
d) hipercalcemia
(x) e) hipomagnezemia
107
61. Urmatoarele afirmații despre Sindromul
Brugada sunt adevarate: (1064)
a) pacienții prezintă un cord anormal din punct
de vedere structural
(x) b) diagnosticul se realizează prin aspectul
ECG de bloc de ramura dreaptă cu
supradenivelare ST concave in V1-V3
c) o mutaţie a genei SCN2B duce la pierderea
funcţiei canalelor de sodiu
(x) se poate manifesta prin moarte subită sau
sincopă
(x) pentru diagnostic se poate efectua un test de
provocare ECG prin administrare de
antiaritmice clasa I
62. Afirmațiile adevărate despre sindromul
QT congenital sunt: (1065)
(x) a) este o patologie monogenică şi se asociază
cu mutaţii în genele canalelor de potasiu şi sodiu
(x) b) în LQT1 aritmiile sunt provocate de
exercitiul fizic
c) LQT2, în care aritmiile apar în repaus sau în
timpul somnului
(x) d) LQT2, în care aritmiile sunt provocate de
emoţii sau stimuli acustici
(x) e) LQT3, în care aritmiile apar în repaus
63. Tahicardia ventriculară nesusţinută:
(1066)
(x) a) are o durată sub 30 secunde
b) este definită ca o succesiune de minim 5 bătăi
consecutive de origine ventriculară
(x) c) la pacienţii cu cord structural normal nu
necesită tratament
d) supresia tahicardiei cu antiaritmice este
necesară
(x) e) betablocantele pot îmbunătăţi calitatea
vieţii la pacienţii simptomatici
64. Următoarele afirmații sunt adevărate
despre efectul antiaritmicelor: (1067)
a) clasa IA – scurteaza potentialul de actiune
(x) b) clasa IC - încetinesc faza 0 de
depolarizare
(x) c) clasa II - acţionează predominant pe nodul
sinusal
(x) d) clasa IV - acţionează predominant pe
nodul AV
e) clasa III- Fără efect pe potenţialul de acţiune
65. Ablaţia pe cateter este foarte eficientă în
tratamentul următoarelor tahiaritmii: (1068)
(x) a) AVNRT
b) sindromul WPW
(x) c) fibrilaţia atrială paroxistică
d) tahicardia ventriculară pe cord structural
anormal
(x) e) flutter atrial
68. Despre insuficienţa cardiacă sunt
adevarate: (1069)
(x) a) este un sindrom determinat modificări
structurale sau funcţionale cardiace
(x) b) incidența crește cu vârsta
(x) c) rata mortalității este ridicată
d) în ţările occidentale cea mai frecventă cauză
de insuficienţă cardiacă este hipertensiunea
arterială
e ) prognosticul insuficienţei cardiace s-a
înrăutățit în ultimii 10 ani
69. Cauzele principale de insuficienţă
cardiacă sunt, cu excepția: (1069)
a) boală cardiacă ischemică
(x) b) valvulopatii
(x) c) insuficienţă cardiacă dreaptă
d) cardiomiopatie
e) hipertensiune

66. Clasificarea Vaughan Williams a 70. Postsarcina: (1070)

medicamentelor antiaritmice: (1067) (x) a) reprezinta rezistenţa împotriva căreia se
a) clasa Ia – Lidocaină contractă ventriculul
(x) b) clasa II – Esmolol (x) b) postsarcina este formată din rezistenţele
(x) c) clasa III – Amiodaronă pulmonare şi sistemice
d) clasa IV – Digoxin c) postsarcina este formată din caracteristicile
(x) e) clasa Ic – Propafenonă chimice ale pereţilor vaselor
(x) d) postsarcina este formată din volumul de
67. Cauzele insuficienţei cardiace sânge ejectat
determinate de o circulație hiperdinamică e) creşterea ei determină cresterea debitului
sunt: (1069) cardiac
a) valvulopatii mitrale
(x) b) anemia 71. Mecanismele implicate in activarea
(x) c) tireotoxicoza sistemului neurohormonal şi simpatic sunt:
(x) d) hemocromatoza (1070)
(x) e) boala Paget (x) a) creşterea presiunii venoase care duce la
retenţia de sare şi apă
b) scăderea debitului cardiac care determină la
randul său scăderea perfuziei renale şi activarea

108
sistemului renină-angiotensină, contribuind la
pierderea de sare si apa
(x) c) scăderea perfuziei renale ce contribuie la
retenţia de sare şi apa si la creşterea
suplimentară a presiunii venoase
(x) d) retenţia de sodiu este parţial compensată
de acţiunea peptidelor natriuretice
(x) e) retenţia de sodiu este parţial compensată
de acţiunea hormonului antidiuretic
72. Redistribuţia sângelui pentru menţinerea
perfuziei organelor vitale este către: (1070)
(x) a) cord
(x) b) rinichi
c) tegumente
(x) d) creier
e) muschi striati
73. Peptidul natriuretic de tip C: (1071)
(x) a) este prezent la nivelul endoteliului
vascular
(x) b) este prezent la nivelul SNC
c) este eliberat de ventriculi ca răspuns la stresul
crescut din peretele miocardic
(x) d) are efecte similare cu cele ale anp şi bnp
e) are efecte diferite cu cele ale ANP şi BNP
74. Insuficienţa cardiacă cu fracţie de ejecţie
păstrată: (1071)
(x) a) fracţia de ejecţie este > 50%
b) este determinată frecvent de boala cardiacă
ischemică
(x) c) ecocardiografia poate evidenţia creşterea
grosimii peretelui ventricular stâng, creşterea
dimensiunii atriului stâng
d) fracţia de ejecţie este < 40%
(x) e) insuficienţa cardiacă diastolică este mai
frecventă la pacienţii hipertensivi vârstnici
109
75. Hormonul antidiuretic: (1071)
(x) a) se mai numește si vasopresină
b) scade în insuficiența cardiacă cronică severă
(x) c) crește în insuficiența cardiacă cronică
severă
(x) d) determină hiponatremie
e) determină hipernatremie
76. Investigaţiile în diagnosticul insuficienţei
cardiace sunt: (1072)
(x) a) BNP, NT-proBNP și funcția tiroidiana
(x) b) radiografie toracică
(x) c) ECG
d) RMN
(x) e) biopsie cardiacă
77. Simptome în insuficienţa cardiacă: (1072)
a) tachicardie
b) presiune venoasă jugulară crescută
(x) c) dispnee de efort
(x) d) fatigabilitate
(x) e) dispnee paroxistică nocturnă
78. Clasificarea New York Heart Association
(NYHA) a insuficienţei cardiace: (1072)
(x) a) clasa I – Fără limitarea activităţii fizice
b) clasa II – Limitare marcată a activităţii fizice
(x) c) clasa II – La activitatea fizică obişnuită
apar oboseală, dispnee, palpitaţii
d) clasa III – Limitare uşoară a activităţii fizice
(x) e) clasa IV – Simptomele de insuficienţă
cardiacă apar în repaus şi sunt exacerbate de
orice activitate fizică
79. Diagnosticul insuficienţei cardiace cu
fracţie de ejecţie redusă se face prin, cu
excepția: (1072)
(x) a) disfuncție diastolică
(x) b) fracția de ejecţie a ventriculului stâng
normală
c) simptome caracteristice de insuficiență
cardiacă
d) semne caracteristice de insuficiență cardiacă
e) fracție de ejecție a ventriculului stâng scăzută
*80. Tratamentul insuficienţei cardiace
include, cu excepția: (1073)
a) tratamentul insuficienţei cardiace nu necesită
identificarea şi tratarea oricărui factor care o
agravează
(x) b) renunţarea la fumat, alcool şi droguri
(x) c) tratamentul eficient al hipertensiunii
arteriale
(x) d) tratamentul eficient al diabetului zaharat
(x) e) terapia farmacologică după infarctul
miocardic
81. Recomandări generale privind stilul de
viaţă la pacienții cu insuficiență cardiacă
sunt: (1073)
a) activitate fizică izometrică intensă
(x) b) restricția la sare, iar în insuficiența
cardiacă severă restricția aportului de lichide
c) vaccinare anti-gripală
(x) d) pacienţii sub tratament cu nitraţi nu
trebuie să ia concomitent inhibitori de
fosfodiesterază tip 5
(x) e) fumatul trebuie întrerupt
82. Urmatoarele afirmații sunt false despre
inhibitorii SRAA în tratamentul insuficienței
cardiace: (1073)
(x) a) IECA pot fi utilizați în sarcină
b) IECA sunt contraindicate la pacienții cu
antecedente de angio-edem
c) principalele efecte adverse ale I ECA sunt
tusea, hipotensiunea arterială, hiperkaliemia şi
disfuncţia renală
(x) d) combinaţia de Valsartan cu Sacubitril este
eficace
110
(x) e) sartanii reprezintă tratamentul de primă
linie
83. Diuretice folosite în insuficienţa cardiacă
sunt: (1074)
(x) a) Furosemid
b) Eplerenonă
(x) c) Bumetanid
d) Hidralazină
(x) e) Metolazonă
84. Despre -blocantele folosite în
insuficienţa cardiacă se poate afirma: (1074)
a) Nebivololul se utilizează în tratamentul
insuficienţei cardiace instabile
(x) b) scad morbiditatea şi mortalitatea
cardiovasculară
(x) c) -blocantele trebuie iniţiate în doză mică,
iar doza trebuie crescută treptat
(x) d) Bisoprololul şi carvedilolul reduc
mortalitatea în insuficienţa cardiacă în toate
gradele de severitate ale bolii
e) Bisoprolol are doza zilnică de 12,5-25 mg
zilnic/200 mg
85. Antagoniştii de aldosteron: (1074)
(x) a) Spironolactona a redus mortalitatea totală
cu 30% în insuficienţă cardiacă severă
(x) b) sub tratament cu Spironolactonă a apărut
ginecomastia sau durera mamară la 1 din 10
bărbaţi
c) Eplerenona determină ginecomastie
d) s-a demonstrat faptul că antagonistii de
aldosteron, Spironolactona şi Metolazona,
îmbunătăţesc supravieţuirea la pacienţii cu
insuficienţă cardiacă
(x) e) Spironolactonă are doza zilnică de 12,5-
25 mg /50 mg
86. Următoarele afirmații sunt adevărate
despre tratamentul insuficienței cardiace:
(1075)
(x) a) Digoxinul este indicat pacienților cu
fibrilație atrială
b) combinaţia de hidralazină şi nitraţi reduce
presarcina, neavând efect asupra postsarcinii
(x) c) Ivabradina, prin inhibarea canalelor If din
nodul sinoatrial, scade selectiv frecvenţa
cardiacă fără să influenţeze tensiunea arterială
d) Ivabradina produce hipotensiune arterială
(x) e) toţi pacienţii spitalizaţi necesită
anticoagulare profilactică
87. Următoarele afirmații sunt adevărate
despre tratamentul insuficienței cardiace:
(1075)
a) Digoxinul este un glicozid cardiac indicat
pacienţilor cu fibrilație ventriculară
(x) b) anticoagulantele orale sunt recomandate
la pacienţii cu fibrilaţie atrială
c) combinaţia de Hidralazină şi nitraţi reduce
presarcina, dar nu și postsarcina
(x) d) Digoxinul determină mortalitate crescută
(x) e) insuficienţa cardiacă se asociază cu
creşterea de patru ori a riscului de accident
vascular cerebral
88. Despre miocardul „hibernant” se poate
afirma: (1075)
(x) a) este definit ca o disfuncţie reversibilă a
ventriculului stâng determinată de boala
coronariană cronică
(x) b) este determinat de scăderea perfuziei
miocardice
(x) c) hibernarea miocardică este consecinţa
episoadelor repetate de siderare miocardică
d) este definit ca o disfuncţie ventriculară
reversibilă
111
e) Există o nepotrivire între flux şi funcţia
miocardică
*89. Complicaţiile transplantului cardiac
sunt, cu excepția: (1076)
a) vasculopatie de alogrefă
b) cancer
(x) c) hipotensiune arterială
d) hipercolesterolemie
e) lnfecții
90. Contraindicaţiile transplantului cardiac
sunt: (1076)
(x) a) boală psihică necontrolată
b) rezistente vasculare pulmonare scazute
(x) c) tromboembolism recent
d) hipertensiune arterială
(x) e) boală sistemică cu afectare multiorganică
91. Despre insuficienţa cardiacă acută se
poate afirma: (1076)
a) indicatorii de prognostic favorabil includ
creşterea presiunii capilare pulmonare blocate
(x) b) pacienţii cu boală cardiacă ischemică
dezvoltă ICA prin sindrom coronarian acut
(x) c) fibrilaţia atrială este frecvent asociată cu
ICA şi poate necesita cardioversie de urgenţă
d) ICA este cauza principală de spitalizare la
persoanele tinere
(x) e) disecţia de aortă toracică poate determina
regurgitare aortică severă
92. Diagnosticul insuficienței cardiac acute
include: (1077)
(x) a) ECG cu 12 derivaţii
(x) b) RX toracic ce poate evidenția edem
pulmonar
(x) c) BNP sau NT-proBNP
d) IRM cardiac
e) ecocardiografie transtoracică
93. Sindroame clinice în insuficienţa cardiacă
acută sunt: (1077)
(x) a) decompensarea acută a ICC
(x) b) ICA hipertensivă
c) șoc cardiogen caracterizat prin TAD < 90
mmHg
d) insuficienţă cardiacă dreaptă caracterizată
prin debit cardiac crescut
(x) e) edem pulmonar acut
94. Edemul pulmonar acut este caracterizat
de: (1077)
(x) a) tahipnee, ortopnee
(x) b) raluri pulmonare subcrepitante
c) raluri pulmonare crepitante
(x) d) saturaţie în oxigen <90% în aerul
atmosferic
e) presiune venoasă jugulară crescută
95. Următoarele afirmații sunt adevărate
despre agenții ionotropi utilizați în
tratamentul insuficienței cardiace acute:
(1078)
a) Dopamina inhibă fosfodiesteraza
(x) b) Dobutamina stimulează receptorii 1 si 2,
producând vasodilataţie
c) Milrinona scade debitul cardiac şi volumul-
bătaie
(x) d) Levosimendan creşte debitul cardiac şi
reduce PCWP
(x) e) Dopamina – doza mică acţionează asupra
receptorilor periferici ai dopaminei producând
vasodilataţie
96. Medicamentele vasopresoare sunt, cu
excepția: (1078)
a) Epinefrina
(x) b) Dopamina
(x) c) Furosemid
d) Adrenalina
e) Noradrenalina
97. Fluxul sanguin coronarian într-un
segment miocardic poate fi redus prin
obstrucţia mecanică a unui vas determinată
de: (1079)
a. hemoragie
(x) b. embolia coronară
c. anemia
(x) d. boala ateroclerotică a vaselor coronare
(x) e. spasmul coronar
98. Următoarele afecţiuni nu pot duce la
scăderea fluxului coronarian de sânge
oxigenat: (1079)
a. anemia
b. carboxihemoglobina
(x) c. oxihemoglobina
(x) d. hipertensiunea arterială
(x) e. embolia coronară
99. Referitor la fiziopatologia aterosclerozei
coronare sunt adevărate următoarele
afirmații: (1079)
a. această boală afectează arterele de dimensiuni
medii și mai ales mici
b. musculara arterelor joacă un rol important în
menținerea integrității și homeostaziei vasculare
(x) c. ateroscleroza coronariană este o boală
inflamatorie complexă a peretelui arterial
(x) d. caracterizată prin acumularea de lipide,
macrofage şi celule musculare netede sub forma
plăcilor sub-intimale în arterele coronare
(x) e. endoteliul vascular joacă un rol important
în menținerea integrității și homeostaziei
vasculare

112
100. Factorii de risc pentru boala
coronariană sunt: (1081)
a. modificabili: vârsta, sexul, antecedentele
heredo-colaterale
(x) b. nemodificabili: deleția polimorfismului
genic al genei (DD) a enzimei de conversie a
angiotensinei
(x) c. potențial modificabili: hipelipidemia,
sedentarismul, diabetul zaharat
d. potențial modificabili: hipotensiunea, fumatul
(x) e. vârsta, sexul, fumatul, hipertensiunea
101. Referitor la prevenția bolii
aterosclerotice sunt adevărate următoarele
afirmații: (1080)
(x) a. prevenţia primară se defineşte prin
împiedicarea apariţiei şi dezvoltării procesului
aterosclerotic
b. prevenţia secundară se defineşte prin
împiedicarea apariţiei şi dezvoltării procesului
aterosclerotic
(x) c. prevenția secundară reprezintă tratamentul
bolii aterosclerotice simptomatice (tratamentul
bolii şi a complicaţiilor sale)
d. prevenția primară reprezintă tratamentul bolii
aterosclerotice simptomatice (tratamentul bolii
şi a complicaţiilor sale)
(x) e. scopul prevenţiei este reducerea incidenţei
primului eveniment cardiovascular major sau a
celor succesive determinate de BC, accidentul
vascular cerebral ischemic sau de boală arterială
periferică
102. Referitor la tromboza plăcilor
aterosclerotice sunt false următoarele
afirmații: (1080)
a. primul mecanism este reprezentat de
eroziunea endotelială superficială a stratului
intimal care acoperă placa aterosclerotică
113
(x) b. al treilea mecanism este reprezentat de
eroziunea endotelială superficială a stratului
intimai care acoperă placa aterosclerotică
(x) c. în al doilea mecanism matricea de ţesut
conjunctiv subendotelial este expusă contactului
cu sângele şi este iniţiată adeziunea plachetelor
la colagen
(x) d. se produce prin trei mecanisme
e. Al doilea mecanism este legat de ulcerarea
plăcii avansate, care conţine miez lipidic
103. Dieta pacienților cu boală aterosclerotică
trebuie să conțină: (1081)
a. un aport de colesterol mai mare de 300 mg/zi
(x) b. o cantitate redusă de grăsimi
(x) c. cel puţin cinci porţii de fructe şi legume
pe zi
d. o cantitate crescută de grăsimi
(x) e. grăsimile saturate din alimentaţie trebuie
înlocuite cu grăsimi mono- şi poli-nesaturate
*104. Afirmația adevarată referitoare la
tratamentul cu statine la pacienții cu boală
cardiovasculară confirmată este: (1081)
(x) a. Atorvastatina de 80 mg, dacă nu există
interacţiuni medicamentoase potenţiale
b. Atorvastatina de 100 mg, dacă nu există
interacţiuni medicamentoase potenţiale
c. Atorvastatina de 40 mg, dacă nu există
interacţiuni medicamentoase potenţiale
d. Atorvastatina de 20 mg, dacă nu există
interacţiuni medicamentoase potenţiale
e. Atorvastatina de 200 mg, dacă nu există
interacţiuni medicamentoase potenţiale
105. Angina clasică nu se caracterizează prin:
(1081)
(x) a. durere care apare în perioada de repaus
b. durerea apare în stres emoțional
c. durere retrosternală sau toracică centrală
(x) d. durerea iradiază în brațul stâng sau
mandibulă
e. durerea se remite rapid în repaus
106. Investigațiile inițiale în angina pectorală
stabilă sunt: (1082)
a. EEG
(x) b. ecocardiografia
(x) c. ECG în 12 derivații
d. radiografia abdominală
(x) e. hemoleucograma completă
107. Revascularizarea în cazul anginei stabile
se face prin: (1082)
a. administrare de IECA
(x) b. intervenție coronariană percutană
(x) c. intervenție chirurgicală de by-pass aorto-
coronarian
d. administrare de beta-blocante
e. administrare de fibrinolitice
108. În ceea ce privește intervenția
coronariană percutanată sunt adevarăte
următoarele afirmații: (1082)
(x) a. abordul arterial se poate face la nivelul
arterei radiale, femurale sau brahiale
(x) b. abordul la nivelul arterei radiale este
preferat în prezent
(x) c. este procedura intervenţională prin care se
dilată o stenoză coronariană prin introducerea la
acest nivel a unui balon expandabil şi a unui
stent metalic
d. nu prezintă posibile complicații
e. abordul la nivelul arterei femurale este
preferat în prezent
109. Tratamentul farmacologic al anginei
stabile cuprinde: (1083)
a. vasodilatatoare – Verapamil
b. -blocante – Diltiazem
114
(x) c. medicamente care reduc riscul de
evenimente majore – statinele
(x) d. blocante ale canalelor de calciu –
Verapamil
e. vasodilatatoare – Bisoprolol
110. În tratamentul farmacologic al anginei
stabile, medicamentele care reduc riscul de
evenimente majore sunt, cu excepția: (1083)
a. Clopidogrelul
(x) b. Diltiazem
c. Aspirina
(x) d. Ranolazina
e. Enalapril
111. În ceea ce privește by-pass-ul
aortocoronarian următoarele afirmații sunt
false, cu excepția: (1083)
a. procedura intervenţională prin care se dilată o
stenoză coronariană
(x) b. este folosit pentru revascularizare
(x) c. mortalitatea chirurgicală este sub 1% la
pacienţii cu funcţie sistolică a ventriculului
stâng normală
(x) d. se realizează prin anastomozarea unor
artere sau vene autologe între aorta ascendentă
şi artera coronară afectată, distal regiunii
stenotice
e. mortalitatea chirurgicală este peste 10% la
pacienţii cu funcţie sistolică a ventriculului
stâng normală
112. Următoarele afirmații referitoare la
angină sunt false: (1081)
a. angina clasică prezintă durere care apare la
efort fizic
(x) b. angina stabilă se poate clasifica în trei
clase
(x) c. angina stabilă este angina pectorală cu
debut recent, cu apariția frecventă a
simptomelor în repaus
(x) d. angina refractară se întâlnește la pacienții
cu boala coronariană incipientă
e. angina stabilă se poate clasifica în patru clase
113. Sindroamele coronariene acute includ:
(1084)
a. angina stabilă
(x) b. angina instabilă
(x) c. infarctul miocardic cu supradenivelare de
segment ST
d. angina refractară
e. angina microvasculară
115. Despre tipurile de infarct miocardic se
poate spune: (1084)
a. tipul 4b – IM cu moarte cardiacă subită
(x) b. tipul 1 – IM spontan cu ischemie
miocardiacă
c. tipul 5 – IM determinat de PCI
(x) d. tipul 2 – IM secundar ischemiei
miocardiace
e. tipul 4a – IM asociat trombozei de stent
116. Tabloul clinic la pacienții cu sindrom
coronarian acut: (1085)
(x) a. durere toracică cu debut brusc
b. durere toracică în efort fizic sau stres
emoțional
(x) c. unii pacienți prezintă dispnee
(x) d. la examenul clinic se pot identifica
elemente de prognostic negativ precum
hipotensiunea arterială
e. ca simptom tipic apare durerea pleuritică
115
117. Electrocardiograma în cazul pacienților
cu sindroame coronariene acute poate
prezenta: (1085)
a. supradenivelare de segment ST, în NSTEMI
(x) b. unde T negative, înalt sugestive pentru
SCA
c. unde T pozitive, înalt sugestive pentru SCA
(x) d. supradenivelare de segment ST, în STEMI
(x) e. ECG standard în 12 derivații poate fi
normală
118. Markerii biochimici din SCA sunt:
(1085)
a. troponina I care ataşează complexul la
tropomiozină
(x) b. troponina I care inhibă situsul de fixare a
miozinei pe actină
(x) c. troponina C care fixează calciul în timpul
procesului de cuplare excitație-contracție
d. troponina T care fixează calciul în timpul
procesului de cuplare excitație-contracție
(x) e. troponinele I, T și C
119. Scorul GRACE pentru evaluarea
riscului vital include: (1085, 1086)
(x) a. vârsta
b. tensiunea arterială diastolică
(x) c. creatinina serică
d. scorul TIMI
(x) e. frecvența cardiacă
120. Următoarele afirmații sunt false
referitoare la mortalitatea dupa scorul
GRACE: (1086)
(x) a. NSTEMI, în spital, scăzut >150
b. NSTEMI, la 6 luni de la externare, mediu 89-
118
(x) c. NSTEMI, la 6 luni de la externare, înalt
<88
d. STEMI, la 6 luni de la externare, mediu 100- d. se efecutează în primele 72 de ore la pacienții
127 cu scor GRACE crescut (140)
(x) e. STEMI, în spital, înalt 49-100 (x) e. se efectuează în mai puțin de 2 ore la
pacienții cu insuficiență cardiacă
121. Medicația antiplachetară în patogenia
SCA nu cuprinde: (1086) 125. Tabloul clinic al IM cu supradenivelare
(x) a. Enoxaparina de segment ST cuprinde: (1088)
(x) b. Tirofiban a. durere, care cedează la nitroglicerină
c. Aspirina (x) b. durere toracică intensă, cu durată de mai
d. Clopidogrel mult de 20 de minute
(x) e. Abciximab (x) c. durerea, care poate iradia în brațul stâng
(x) d. uneori astenie, sincopă, mai ales la
122. Medicamentele antitrombinice folosite în pacienții vârstnici
sindromul coronarian acut: (1087) (x) e. durerea, care poate iradia în mandibulă
a. Atenolol
(x) b. Bivalirudina 126. Modificările ECG tipice care se întâlnesc
(x) c. Heparina în STEMI sunt: (1088)
(x) d. Enoxaparina (x) a. IM inferior este diagnosticat când
e. Nitroglicerină supradenivelarea de segment ST apare în
derivaţiile DII, DIII şi aVF
123. Medicamentele care stabilizează placa b. IM inferior este diagnosticat când
de aterom sunt: (1087) supradenivelarea de segment ST apare în
(x) a. inhibitorii de HMG-CoA reductază derivaţiile DII,
(x) b. statinele DI şi aVR
(x) c. IECA (x) c. IM lateral produce modificări ale
d. Aspirina segmentului ST în derivaţiile Dl, aVL
e. Abciximab d. La pacienţii cu IM posterior se înregistrează
subdenivelare de segment ST în derivaţiile V4-
124. Coronarografia și intervenția V5
coronariană percutanată la pacienții cu SCA: e. IM subendocardic produce modificări ale
(1087) segmentului ST, în derivațiile DII DIII
(x) a. se efectuează de urgență la pacienții cu
angină recurentă, care nu răspund la tratament 127. Tratamentul medicamentos precoce al
medicamentos IM cu supradenivelare de segment ST, nu
b. se efectuează în primele 72 de ore la pacienții cuprinde: (1088)
diabetici sau cu disfucție renală a. oxigenoterapie pe mască
(x) c. se efectuează în primele 24 de ore la b. administrare de antialgice intravenos-opioide
pacienții cu modificări în dinamică ale c. administrare de Aspirină
segmentului ST sau a undelor T (x) d. Heparină
(x) e. Bivalirudina

116
128. Angioplastia primară percutană în
STEMI: (1089)
(x) a. este metoda preferată ca tratament în
centrele care dispun de laboratoare de
cardiologie intervențională
b. artera femurală trebuie să constituie calea de
acces
c. artera brahială trebuie să constituie calea de
acces
(x) d. se recomandă efectuarea revascularizării
complete în timpul spitalizării inițiale
(x) e. artera radială trebuie să constituie calea de
acces
129. Tromboliza sistemică în STEMI: (1089)
a. este metoda preferată ca tratament
b. este indicată daca PCI primară nu poate fi
efectuată în primele 60 de minute de la
diagnosticul STEMI
(x) c. este indicată daca PCI primară nu poate fi
efectuată în primele 120 de minute de la
diagnosticul STEMI
(x) d. lizează trombusul coronar ocluziv prin
transformarea plasminogenului endogen în
plasmină
e. lizează trombusul coronar ocluziv prin
transformarea plasminei în plasminogen,
130. Contraindicațiile trombolizei sistemice
sunt: (1090)
(x) a. contraindicații absolute: accident vascular
hemoragic
(x) b. contraindicații absolute: sângerare
gastrointestinală în luna precedentă, malformații
vasculare
c. contraindicații absolute: puncții vasculare
necompresibile
d. contraindicații relative: accidentul vascular
ischemic cu 3 luni în urmă, neoplazii
117
(x) e. contraindicații relative: tratamentul
anticoagulant oral
131. Complicațiile infarctului miocardic sunt,
cu excepția: (1090)
a. insuficiența cardiacă
b. defectul septal ventricular
(x) c. insuficiența tricuspidiană
(x) d. defectul septal atrial
e. ruptura miocardică și formarea de anevrisme
*132. Clasificarea Killip este utilizată pentru
evaluarea pacienţilor cu insuficienţă cardiacă
post-STEMI: (1090)
a. clasa Killip II – șoc cardiogen
b. clasa Killip I – raluri de stază pe mai mult de
50% din câmpurile pulmonare de la bază spre
vârfuri
c. clasa Killip IV – raluri de stază în mai puţin
de jumătatea inferioară a bazelor pulmonare sau
prezenţa zgomotului de galop
(x) d. clasa Killip I – fără raluri de stază şi fără
zgomot de galop ventricular, protodiastolic
e. clasa Killip III – șoc cardiogen
133. Aritmiile cardiace apărute post-STEMI:
(1091)
a. tahicardia ventriculară necesită controlul
frecvenței cardiace cu betablocante
(x) b. bradiaritmiile pot fi tratate inițial cu
atropină
(x) c. fibrilația ventriculară este frecvent
întâlnită ca fenomen de reperfuzie
d. fibrilația atrială este o complicație rară care
necesită defibrilare de urgență
(x) e. tahicardia ventriculară se poate trata cu
betablocante i.v.
134. Tulburările de conducere post-STEMI:
(1091)
a. sunt frecvente
(x) b. pot apărea la pacienții cu IMA, mai ales în
cele laterale
(x) c. pot apărea la pacienții cu IMA, mai ales în
cele inferioare
(x) d. în cazul în care tulburările de conducere
determină tulburări hemodinamice, pot necesita
administrarea de atropină
(x) e. cardio-stimularea permanentă poate fi
necesară dacă blocul AV persistă peste 2
săptămâni de post-IMA.
135. Post-IMA pacienții trebuie tratați cu
următoarele medicamente, în lipsa
contraindicațiilor: (1091)
a. Aspirină 150 mg zilnic
(x) b. IECA, în special la cei cu FEVS mai mic
de 40%
(x) c. Aspirină 75 mg zilnic
(x) d. inhibitor de pompă de protoni la pacienţii
cu risc înalt de hemoragie digestivă superioară
sub tratament anti-plachetar dual
e. Nitroglicerină
136. Stenoza mitrală reumatismală: (1092)
(x) a. este consecinţa reumatismului articular
acut, având ca etiologie infecţia cu Streptococ
de grup B
b. afectează mai frecvent barbații
c. inflamaţia determină fuziunea comisurilor cu
lărgirea ariei orificiului valvular mitral
(x) d. aspectul caracteristic este de „deschidere
în dom"
(x) e. evoluează cu îngroşarea valvelor,
fuzionarea cuspelor, apariţia depozitelor de
calciu
118
137. Tabloul clinic în stenoza mitrală: (1092)
(x) a. pacienții sunt de obicei asimptomatici în
cazul stenozelor ușoare
(x) b. pacientul dezvoltă dispnee importantă,
determinată de creşterea presiunii atriale stângi
cu apariţia congestiei pulmonare şi a edemului
interstiţial.
c. poate aparea tuse seacă
(x) d. remodelarea atriului stâng predispune la
apariţia fibrilaţiei atriale
e. apariţia hiportensiunii pulmonare conduce la
insuficienţă cardiacă
138. Examenul obisctiv în stenoza mitrală:
(1092)
a. faciesul se caracterizează prin prezenţa de
pete roşiatice sau cianotice la nivelul buzelor
(x) b. pulsul este în mod caracteristic cu
amplitudine redusă
c. jugulograma poate evidenţia o undă „a”
proeminentă la pacienții în fibrilație atrială
(x) d. la palpare se resimte o pulsaţie amplă
localizată parasternal stâng
(x) e. se remarcă întărirea zgomotului 1 dacă
valvele mitrale sunt mobile
139. Etiologiile stenozei mitrale sunt: (1092)
(x) a. cel mai frecvent reumatismală
(x) b. congenitală
(x) c. tumori carcinoide
d. sindromul Lutembacher (asocierea stenozei
mitrale congenitale cu defect septal atrial)
(x) e. calcificarea inelului mitral
140. Investigaţiile paraclinice în stenoza
mitrală: (1092, 1093)
(x) a. radiografia toracică evidenţiază dilatarea
atriului stâng cu contur rectiliniu al marginii
stângii a siluetei cardiace
(x) b. se pot observa semne de congestie
pulmonară şi dilatarea arterelor pulmonare
principale
(x) c. pe ECG apare aspectul de undă P „bifidă"
d. Pot apărea semne de hipertrofie ventriculară
stangă
e. în stadiile incipiente ale bolii se poate
remarca o valvă mitrală calcificată pe o
radiografie cu penetranţă crescută sau de profil
141. Se întalnesc pe ECG în stenoza mitrală,
cu excepția: (1093)
(x) a. componenta terminală pozitivă largă în V1
b. undă R în V1
c. ax QRS la +120°
d. componenta terminală negativă largă în V1
(x) e. deviaţie axială stângă
142. Sunt caracteristici ale stenozei mitrale
moderate: (1094)
a. timpul de înjumătăţire al presiunii între 71-
139 ms
(x) b. timpul de înjumătăţire al presiunii între
140-219 ms
c. gradient mediu >10 mmHg
(x) d. aria valvulară 1-1,5 cm2
(x) e. gradient mediu 5-10 mmHg
143. Tratamentul stenozei mitrale: (1094)
a. simptomele timpurii ale stenozei mitrale,
precum dispneea severă, pot fi tratate cu
diuretice
(x) b. instalarea fibrilaţiei atriale necesită
tratament cu beta-blocante sau cardioversie
electrică
(x) c. pacienţii simptomatici cu stenoză mitrală
severă sau cei care dezvoltă hipertensiune
pulmonară au indicaţie de corecţie a
valvulopatiei
119
d. diureticele se dau în doză mare în caz de
dispnee
(x) e. există 4 metode de corecţie
144. Înlocuirea valvei mitrale este necesară în
cazul: (1094)
(x) a. coexistenţei regurgitării mitrale
b. afectării valvulare ușoare
c. valvelor suple cu minimă afectare a aparaului
subvalvular
(x) d. stenozei mitrale severe cu tromboză
atrială stângă coexistentă în ciuda tratamentului
anticoagulant
(x) e. calcificării valvulare importante
145. Fiziopatologia regurgitării mitrale
include: (1095)
(x) a. dilatarea AS
b. creşterea importantă a presiunii intraatriale în
cazul regurgitării cronice
(x) c. apariţia edemului pulmonar acut în
regurgitarea mitrală acută
(x) d. volumul-bătaie creşte progresiv, ceea ce
conduce la dilatarea ventriculului stâng
e. apariţia edemului pulmonar acut în
regurgitarea mitrală cronică
146. Semnele regurgitării mitrale
necomplicate sunt: (1095)
(x) a. şoc apexian difuz deplasat lateral
b. zgomot 1 întărit
(x) c. suflu holosistolic cu intensitate maximă la
apex cu iradiere în axilă
d. zgomot 3 diminuat
(x) e. clic mezosistolic
147. Regurgitarea mitrală poate fi întâlnită
în: (1095)
(x) a. boli miocadice
b. boli pericardice
(x) c. boli autoimmune
(x) d. boli de colagen
e. utilizarea de antagoniști dopaminergici
148. Cele mai frecvente cause ale regurgitării
mitrale sunt: (1095)
(x) a. afectarea degenerativă, mixomatoasă
(x) b. boala cardiacă ischemică
(x) c. afectarea reumatismală
d. cardiomiopatiile dilatativă și hipertrofică
(x) e. endocardita infectioasă
149. Clasificarea Carpentier: (1095)
(x) a. foloseşte mobilitatea cuspelor mitrale
pentru încadrarea regurgitării mitrale în funcţie
de mecanism
(x) b. este utilă pentru evaluarea pacientului în
vederea intervenţiei chirurgicale
(x) c. tip I – mobilitatea normală a cuspelor
d. tip II – mobilitate restricţionată a cuspelor
e. tip III – mobilitate crescută a cuspelor
150. Simptome în insuficiența mitrală sunt:
(1095)
a. clic mezosistolic
b. suflu holosistolic
(x) c. fatigabilitatea
(x) d. dispneea
(x) e. caşexia
*151 Pot fi cauze de regurgitare mitrală, cu
excepția: (1095)
a. sindromul Marfan
b. cardiomiopatia hipertrofică
(x) c. cardiomiopatia restrictivă
d. utilizarea de inhibitori centrali ai apetitului
e. sindromul Ehlers-Danlos
120
*152. Factorii de risc pentru BAVC sunt, cu
excepția: (1097)
a. fumatul
(x) b. consumul de alcool
c. vârsta avansată
d. nivel crescut de LDL colesterol
e. sexul masculin
153. Stenoza valvulară aortică cuprinde:
(1097)
(x) a. stenoza pe valvă aortică tricuspidă
calcificată
(x) b. stenoza aortică reumatismală
c. obstrucția supravalvulară
d. stenoza aortică subvalvulară
e. cardiomiopatia hipertrofică
154. Sunt cauze de obstrucţie la golirea
ventriculului stâng: (1097)
(x) a. cardiomiopata hipertrofică
b. cardiomiopatia dilatativă
(x) c. sindromul Williams
d. antecedente de expunere la radiații
e. stenoza pe o valvă bicuspidă congenital
155. Prolapsul de valvă mitrală: (1097)
a. este cunoscut ca boală Paget
(x) b. este cunoscut ca boală Barlow
c. prolapsul de valvă mitrală este mai des
întâlnit la bărbaţi
(x) d. se observă degenerescenţa mixomatoasă a
cuspelor mitrale
(x) e. se caracterizează prin cuspe mitrale cu
ţesut valvular în exces, dilatare de inel mitral,
cordaje alungite sau contracţie dezordonată a
muşchilor papilari
156. Următoarele celule participă la 161. Regurgitarea aortică poate apărea în:
dezvoltarea de boală aortică cu valve (1099)
calcificate: (1097) a. angina pectorală
(x) a. macrofage (x) b. boli care afectează valva aortică
(x) b. limfocite T (x) c. sindromul Marfan
c. limfocite B d. IC dreaptă
d. eozinofile (x) e. endocardita infecţioasă
e. miocite
162. În regurgitarea aortică simptomele sunt,
157. Simptomele în stenoza aortică sunt: cu excepția: (1099)
(1098) (x) a. paloare
a. freamăt sistolic b. angina pectorală
(x) b. sincopa indusă de efort (x) c. febra
(x) c. angina d. dispneea
d. suflul sistolic e. aritmiile
(x) e. dispneea
163. Cauze de regurgitare aortică cronică
158. Auscultaţia în stenoza aortică pune în sunt: (1100)
evidență: (1098) (x) a. afectare reumatismală
(x) a. suflu sistolic de ejecţie b. disecţie de aortă
b. suflu mezodiastolic (x) c. sindrom Marian
(x) c. clic de ejecţie (x) d. sifilis
d. componenta aortică a zgomotului 2 e. reumatism articular acut
diminuată, cu excepția cazurilor în care valvele
sunt imobile 164. Cauze de regurgitare aortică acută sunt:
(x) e. zgomot 4 intens (1100)
(x) a. endocardită infecţioasă
160. Investigaţiile paraclinice în stenoza (x) b. disecţie de aortă
aortică: (1098) (x) c. anevrism de sinus Valsalva rupt
(x) a. RX evidenţiază de regulă o aortă d. sifilis
ascendentă proeminentă, dilatată e. sindrom Marfan
(x) b. ECG- HVS, cu aspect de tip strain în
stenoza aortică severă 165. Investigaţii paraclinice în insuficiența
(x) c. ecocardiografia este utilă pentru evaluarea aortică: (1100)
severităţii stenozei aortice (x) a. modificările radiologice caracteristice sunt
d. coronarografia este recomandată postoperator determinate de dilatarea ventriculului stâng şi a
e. IRM şi CT cardiac sunt indicate frecvent în aortei ascendente
cele mai multe cazuri (x) b. modificările ECG sunt reprezentate de
hipertrofia ventriculului stâng

121
(x) c. ecocardiografia – VS dilatat, dar cu
contractilitate crescută
d. ecocardiografia – mişcarea vibratorie sistolică
a foiţelor mitrale sau a septului poate fi întâlnită
în regurgitarea aortică severă
e. pe ECG – prezenţa undelor R înalte şi a
undelor T pozitive şi a undelor S adânci în
derivaţiile precordiale drepte
166. Chirurgia aortică în regurgitarea aortică
este indicată în următoarele cazuri: (1100)
(x) a. regurgitare aortică severă acută
(x) b. regurgitare aortică severă cronică la
pacienţi simptomatici
c. regurgitare aortică severă la pacienţii
asimptomatici cu FEVS <40%
(x) d. pacienţii ce necesită revascularizare
miocardică chirurgicală prin by-pass aorto-
coronarian
e. regurgitare aortică moderată la cei
simptomatici
167. Stenoza tricuspidiană: (1100)
a. apare rareori în afectarea cardiacă
reumatismală
(x) b. de obicei asociată cu valvulopatiile
mitrale
(x) c. de obicei asociată cu valvulopatiile aortice
(x) d. stenoza tricuspidiană poate fi observată şi
în cadrul sindromul carcinoid
e. este mai frecventă la bărbaţi
168. Regurgitare tricuspidiană: (1101)
(x) a. ritm sinusal sau fibrilaţie atrială
(x) b. unda venoasa jugulara ”cv”
c. ascita
d. edeme periferice
(x) e. suflu holosistolic şuierător la nivelul
marginii sternale stângi accentuat în inspir
122
169. Simptome la pacienţii cu stenoză
tricuspidiană sunt: (1101)
a. ascita
(x) b. dureri abdominale
c. hepatomegalia
(x) d. distensie abdominală
(x) e. edeme periferice
170. Stenoza pulmonară: (1101)
(x) a. este de obicei o leziune congenitală
(x) b. stenoza pulmonară congenitală poate fi
asociată cu tetralogia Fallot
c. apare frecvent în cazul bolii reumatismale
d. stenoza pulmonară congenitală poate fi
asociată cu Sindromul Marfan
(x) e. stenoza pulmonară poate fi valvulară,
subvalvulară sau supravalvulară
*171. Despre regurgitarea pulmonară se
poate afirma, cu excepția: (1102)
(x) a. regurgitarea pulmonară determină de
obicei simptome severe
b. reprezintă cea mai frecventă leziune
dobândită a valvei pulmonare
c) poate apărea şi în urma corecţiei chirurgicale
a tetralogiei Fallot
d. se caracterizează printr-un suflu diastolic
descrescendo, care începe imediat după
componenta pulmonară a celui de-al doilea
zgomot cardiac
e. tratamentul este rareori necesar
172. Investigaţiile paraclinice ale stenozei
pulmonare relevă: (1102)
a. traseul ECG poate arăta dilatarea atriului
stâng
(x) b. traseul ECG poate arăta prezenţa
hipertrofiei ventriculare drepte
(x) c. uneori traseul ECG nu prezintă modificări
chiar şi în cazul unei stenoze pulmonare severe
(x) d) radiografia toracică poate evidenţia arteră
pulmonară proeminentă din cauza dilatării post-
stenotice
e) investigaţia de primă alegere rămâne
radiografia toracică
173. Privind etiologia endocarditei
infecțioase, următoatele afirmații sunt
adevărate: [1103]
a. este prezent un infiltrat inflamator –
predominant cu limfocite în cazurile virale, cu
celule polimorfonucleare în cazurile bacteriene
și cu eozinofile în cazurile de cauză alergică sau
de hipersensibilitate
(x) b. bacteriemia poate fi datorată unor factori
dependenţi de pacient sau poate fi asociată unor
proceduri diagnostice sau terapeutice
(x) c. lezarea endocardului favorizează
depunerea de plachete şi fibrină, ceea ce permite
aderenţa şi multiplicarea microorganismelor,
ducând la formarea de vegetaţii infectate
(x) d. valvele aortică şi mitrală sunt cel mai
frecvent afectate de endocardită
e. valvele mecanice necesită anticoagulare
pentru toată viaţa
*174. Despre endocardita infecţioasă:
etiologie şi surse de infecţie putem afirma
următoarele, cu excepția: [1104]
a. gură: Streptococi viridans α-hemolitici
b. infecţie a ţesuturilor moi: în special la
diabetici, consumator de droguri intravenoase şi
pacienţii purtători cronic de catetere
endovenoase
c. endocardita pe valvă nativă şi proteză
valvulară precoce (prognostic rezervat): survine
în primele 60 de zile postoperator şi este
dobândită intraoperator sau precoce
postoperator, în unitatea de terapie intensivă, cel
123
mai frecvent ex. Staph. aureus şi Staph.
epidermidis
(x) d. autoimună: poate apărea o formă
autoimună cu limfocite T autoactivate și cu
anticopi organo-specifici
e. spitalizare prelungită – enterococi, ex. E.
faecalis.
175. Criteriile majore Duke modificate în
endorcardita infecțioasă cuprind: [1104]
(x) a. hemoculturi persistent pozitive (izolarea
aceluiaşi microorganism din hemoculturi
recoltate la un interval de minimum 12 ore, în
toate din 3 hemoculturi sau majoritatea din ≥4
hemoculturi, prima şi ultima recolatate la
interval de cel puţin o oră)
(x) b. un test serologic de imunofluorescenţă
pozitiv pentru febra Q cu anticorpi IgG de fază
1 în titru >1:800
(x) c. dehiscenţă parţială de proteză nou
documentată
d. fenomene imunologice: glomerulonefrită,
noduli Osler, pete Roth, factor reumatoid
(x) e. regurgitare valvulară nou documentată
176. Criteriile majore Duke modificate în
endorcardita infecțioasă cuprind: [1104]
(x) a. dovezi microbiologice: hemocultură
pozitivă, dar care nu întruneşte caracteristicile
unui criteriu major sau dovadă serologică a unei
infecţii cu un microorganism tipic pentru
endocardită infecţioasă
(x) b. factori predispozanţi: leziune cardiacă
predispozantă sau consum de droguri
intravenoase
(x) c. febră: temperatură ≥38C
(x) d. fenomene vasculare: embolii arteriale
majore, infarcte pulmonare septice, anevrisme
micotice, hemoragii intracraniene, hemoragii
conjunctivale, leziuni Janeway
e. un test serologic de imunofluorescenţă pozitiv
pentru febra Q cu anticorpi IgG de fază 1 în titru
>1:800
*177. Caracteristicile clinice ale endocarditei
infecţioase cuprind următoarele, cu excepția:
[1105]
a. suflu cardiac
(x) b. dispenee
c. noduli Osler
d. hemoragii în aşchie
e. insuficienţă cardiacă
178. Suspiciunea clinică înaltă în endocardita
infecțioasă cuprinde următoarele: [1105]
(x) a. leziune valvulară nouă sau suflu (de
regurgitare) nou-depistat
(x) b. sepsis cu punct de plecare necunoscut
(x) c. ”febră” plus material prostetic intracardiac
d. hipertrofia miocardului
(x) e. evenimente embolice de cauză
necunoscută
179. Diagnosticul de endocardită infecţioasă
cuprinde următoarele investigații
paraclinice: [1105]
(x) a. hemoculturi
(x) b. ecocardiografie
c. CT cranian
(x) d. o ecocardiografie negativă nu exclude
diagnosticul de endocardită
(x) e. ecocardiografia transesofagiană şi PET-
CT pot deveni utile, mai ales dacă se
suspectează endocardită pe proteză valvulară
180. Antibioticele în endocardită infecțioasă:
[1106]
(x) a. endocardită streptococică (penicilin-
sensibilă): Penicilină 1,2 g la fiecare 4 ore,
gentamicină 80 mg la fiecare 12 ore
124
b. criterii clinice de endocardită, hemoculturi în
lucru, fără suspiciune de infecţie cu stafilococi:
Ciprofloxacin 0,5 g x 2 p.o. sau 0,4 g x 2 i.v.
(x) c. endocardita enterococică (fără rezistenţă
înaltă la gentamicină): Ampicilină/Amoxicilină
2g la fiecare 4 ore, Gentamicină 80 mg la
fiecare 12 ore
d. suspiciune de endocardită stafilococică:
Amikacină 20 mg/kg x 1 i.v.
e. endocardita stafilococică: Ertapenem 1 g x 1
i.v. în 30 min
*181. Febra persistentă în endocardita
infecțioasă cuprinde următoarele, cu
excepția: [1106]
a. extensia leziunii paravalvular şi formarea
unui potenţial abces
b. infecţie nosocomială
(x) c. febra oscilantă poate indica existența
empiermului
d. embolie pulmonară
e. cauza febrei trebuie căutată şi este necesar să
se recolteze probe pentru culturi din toate zonele
posibile
182. Prevenția endocarditei infecțioase
presupune: [1106]
(x) a. există trei grupe de pacienţi cu risc major
pentru a dezvolta endocardită infecţioasă şi
complicaţii asociate acesteia
b. Aspirina nu mai este recomandată la niciun
grup de pacienţi în scopul prevenţiei primare
(x) c. recomandă ca aceşti pacienţi să primească
profilaxie cu antibiotice în timpul procedurilor
cu risc crescut, respectiv proceduri
stomatologice care implică manipularea gingiei,
a regiunii periapicale a dinţilor sau perforarea
mucoasei orale
d. lipsesc dovezi în sprijinul profilaxiei cu
penicilină pe termen lung după dezvoltarea GN
e. infecţiile oportuniste, ca aceea cu
Pneumocystis jiroveci, pot apărea, iar profilaxia
cu cotrimoxazol e necesară în primele luni
BOLILE MIOCARDULUI – MIOCARDITA. CARDIOMIOPATIILE. BOLILE
PERICARDULUI.
paginile 1118-1128
*183. Cele mai frecvente virusuri cauzatoare
de miocardită sunt, cu excepția: [1118]
(x) a. HIV
b. enterovirusuri
c. virusul herpetic uman 6
d. virusul Epstein-Barr
e. citomegalovirusul
184. Din punct de vedere histologic, în
miocardită este prezent: [1118]
(x) a. un inflitrat inflamator cu limfocite în
cazurile virale
b. un inflitrat inflamator cu limfocite în cazurile
bacteriene
(x) c. un inflitrat inflamator cu celule
polimorfonucleare în cazurile bacteriene
d. un inflitrat inflamator cu eozinofile în
cazurile virale
(x) e. un inflitrat inflamator cu eozinofile în
cazurile de cauză alergică sau de
hipersensibilitate
185. Tabloul clinic într-o miocardită
cuprinde: [1118]
(x) a. fatigabilitate ușoară
(x) b. zgomote cardiace estompate
c. zgomot cardiac II dedublat
(x) d. uneori frecătură pericardică
e. tahipnee
125
186. Despre investigațiile paraclinice în
miocardită putem afirma următoarele:
[1119]
a. ECG-ul este de obicei normal, dar poate arăta
inversarea undelor T în derivaţiile precordiale
corespunzătoare ventriculului drept
(x) b. biopsia endomiocardică este considerată
gold standard
(x) c. testele de sânge includ evaluarea VSH-lui
şi PCR, troponinei cardiace şi creatin-kinazei
care vor fi crescute
d. IRM cardiac poate evalua ventriculul drept cu
mai multă acurateţe
e. angiografia coronariană sau angiografia
coronariană prin CT trebuie efectuată pentru
excluderea bolii coronariene la toate persoanele
la risc
187. Societatea Europeană de Cardiologie a
elaborat un sistem de clasificare, în
concordanţă cu diferenţele morfologice şi
funcţionale ale cardiomiopatiilor: [1119]
(x) a. cardiomiopatia hipetrofică;
b. cardiomiopatia constrictivă;
(x) c. cardiomiopatia aritmogenă;
(x) d. cardiomiopatia dilatativă
e. cardiomiopatia toxic-etanolică.
*188. Următoarele afirmații privind
cardiomiopatia hipertrofică sunt adevărate,
cu excepția: [1119]
a. reprezintă cauza cea mai frecventă de moarte
subită cardiacă la tineri
(x) b. CMH include un grup de afecţiuni
ereditare care produc hipertrofia miocardului în
asociere cu stenoza aortică
c. sunt cauzate de mutaţii ale genelor care
codifică proteine sarcomerice
d. există mutaţii ale proteinelor non-sarcomerice
în genele care controlează metabolismul cardiac
e. cele mai multe cazuri sunt autosomal
dominante familiale
189. Semnele și simptomele în cardiomiopatia
hipertrodică sunt următoarele, cu excepția:
[1120]
a. suflu sistolic de ejecţie
b. dispneea
(x) c. zgomot cardiac III
d. sincopa
(x) e. aritmia ventriculară simptomatică
190. Investigațiile paraclinice în
cardiomiopatia hipertrofică urmăresc: [1120]
a. ecocardiografia este frecvent normală, dar în
cazuri mai avansate poate vizualiza dilatare de
ventricul drept şi formare de anevrisme;
(x) b. modificările ECG includ modificări de
segment ST şi de undă T şi unde Q patologice,
în special în derivaţiile infero-laterale;
(x) c. analiza genetică, acolo unde este
disponibilă, poate confirma diagnosticul şi poate
furniza informaţii prognostice pentru pacient şi
rude;
d. IRM cardiac poate evalua ventriculul drept cu
mai multă acurateţe şi în unele cazuri poate
demonstra existenţa infiltrării fibro-grăsoase;
126
(x) e. în CMH clasică există hipertrofie
ventriculară stângă asimetrică, mişcare sistolică
anterioară a valvei mitrale şi un ventricul stâng
care se contractă puternic.
191. În cardiomiopatia hipertrofică factorii
de risc ai morţii subite sunt: [1120]
(x) a. hipertrofie ventriculară stângă masivă >30
mm la ecocardiografie
b. cardiomiopatie dilatativă
(x) c. tahicardie ventriculară nesusţinută la
monitorizarea Holler de 24 de ore
(x) d. sincopă inexplicabilă în antecedente
e. infarct miocardic acut – STEMI
192. Uurmătoarele afirmații privind
cardiomiopatia aritmogenă (CMA) sunt
false: [1121]
a. înlocuirea fibro-grăsoasă conduce la aritmii
ventriculare şi risc de moarte subită în stadiile
precoce
(x) b. este caracterizată prin dilatarea cavităţilor
ventriculare şi disfuncţie sistolică
(x) c. la examenul clinic se decelează puls venos
jugular accentuat, cu colaps diastolic şi presiune
venoasă crescută în inspir
d. CMA autosomal dominantă a fost asociată cu
mutaţii ale genelor care codifică proteine
desmozomale
e. există două forme recesive: boala Naxos şi
sindromul Carvajal
191. În cardiomiopatia aritmogenă
electrocardiograma prezintă următoarele
modificări: [1121]
a. bloc de ramură dreaptă cu supradenivelare ST
concavă în V1-V3
(x) b. inversarea undelor T în derivaţiile
precordiale corespunzătoare ventriculului drept
(V1 -V3)
(x) c. undele epsilon pot fi prezente
d. complex QRS larg (>0,12 sec)
(x) e. monitorizarea Holter EKG de 24 ore poate
demonstra extrasistole frecvente cu origine în
ventriculul drept sau episoade de tahicardie
ventriculară nesusţinută
*192. Tabloul clinic in cardiomiopatia
aritmogenă nu cuprinde: [1121]
a. aritmie ventriculară simptomatică
b. simptome şi semne de insuficienţă
ventriculară dreaptă mai frecvente în stadiile
tardive ale bolii;
c. sincopă
d. moarte subită
(x) e. presiune venoasă crescută în inspir
193. Diagnosticul clinic al cardiomiopatiei
aritmogene se stabileşte pe baza
următoarelor criterii: [1122]
(x) a. anomalii structurale ale ventriculului drept
şi ale tractului de ejecţie al ventriculului drept
b. complexe QRS microvoltate şi anomalii de
segment ST şi de unde T
(x) c. înlocuirea fibro-grăsoasă a miocitelor la
biopsia de ţesut miocardic
(x) d. istoric familial de CMA la o rudă de grad
I sau lI
(x) e. moarte subită prematură (< 35 ani)
cauzată de CMA
*194. Cardiomiopatia dilatativă sporadică
poate avea cauze diverse cauze, cu excepția:
[1122]
(x) a. radioterapia
b. substanţe toxice
c. boli endocrine
d. boli autoimmune
e. boli neuromusculare
127
195. Despre cardiomiopatia dilatativă
familială sunt adevărate următoarele
afirmații: [1122]
(x) a. predominant autosomal dominantă şi
poate fi asociată cu peste 20 de loci şi gene
anormale
(x) b. multe dintre aceste mutaţii se asociază şi
cu alte caracteristici, precum miopatia scheletală
sau boala sistemului de conducere
(x) c. sunt gene care codifică proteine miocitare
citoscheletale sau pe cele asociate acestora
d. pare să se datoreze unui exces tranzitor de
catecolamine, vasospasmului coronarian,
anomaliilor microcirculaţiei coronariene şi
hipertrofiei septului bazal
e. afectează femeile aflate în ultimul trimestru al
sarcinii sau în primele 5 luni postpartum
196. Tratamentul cardiomiopatiei dilatative
constă în: [1123]
(x) a. tratamentul general al insuficienţei
cardiace
(x) b. opţiunea de terapie de resincronizare
cardiacă şi ICD la pacienţii în clasă funcţională
NYHA III şi IV
(x) c. transplantul cardiac este recomandat în
cazul unor pacienţi
d. fenestrare pericardică
e. pericardectomia completă
197. Noncompactarea ventriculară stângă:
[1123]
(x) a. este asociată cu un aspect spongiform al
ventriculului stâng
(x) b. este diagnosticată prin ecocardiografie,
IRM sau angiografie de ventricul stâng
c. pare să se datoreze unui exces tranzitor de
catecolamine, vasospasmului coronarian,
anomaliilor microcirculaţiei coronariene şi
hipertrofiei septului bazal
d. se asociază şi cu alte caracteristici, precum
miopatia scheletală sau boala sistemului de
conducere
e. -blocantele reprezintă tratamentul de primă
linie
198. Investigațiile paraclinice în
cardiomiopatia restrictivă primară non-
hipertrofică sunt: [1123]
(x) a. ECG-ul poate evidenţia complexe QRS
microvoltate şi anomalii de segment ST şi de
unde T
(x) b. la ecocardiografia în mod M, La pacienţii
cu amiloidoză, miocardul apare strălucitor, în
mod tipic, cu îngroşare radială absentă,
modificari evidenţiate prin aspectul caracteristic
de ”şine de tramvai”
(x) c. IRM cardiac poate vizualiza fibroză
miocardică anormală în amiloidoză şi
sarcoidoză
d. radiografia toracică evidenţiază un cord
relativ mic în contextul simptomelor de
insuficienţă cardiacă
e. severitatea bolii este indicată de indicele
gleznă/braţ
199. Tratamentul în cardiomiopatia
restrictivă primară non-hipertrofică
cuprinde: [1124]
(x) a. trebuie tratată insuficienţa cardiacă şi
manifestările embolice
(x) b. transplantul cardiac este necesar în unele
cazuri severe, în special în variantele idiopatice
c. se recomandă limitarea activităţii fizice până
la normalizarea markerilor de inflamaţie
d. pericardiocenteza
(x) e. transplantul de ficat poate fi eficient în
amiloidoza familială (datorită producţiei de
prealbumină mutantă) şi poate conduce la
reversibilitatea anomaliilor cardiace
128
200. Cardiomiopatia de stres se
caracterizează prin: [1124]
(x) a. pacienţii se prezintă de urgenţă cu durere
toracică şi dispnee, care se asociază cu
modificări ECG şi biomarkeri cardiaci
reacţionaţi la fel ca şi în cazul unui infarct
miocardic acut
(x) b. cazurile severe se pot prezenta cu şoc
cardiogen şi edem pulmonar
(x) c. recuperarea completă a funcţiei cardiace
survine de obicei în 4-6 săptămâni, dar pot
exista recurenţe
d. cele mai multe cazuri sunt autosomal
dominante familiale, şi sunt cauzate de mutaţii
ale genelor care codifică proteine sarcomerice
e. înlocuirea fibro-grăsoasă conduce la aritmii
ventriculare şi risc de moarte subită în stadiile
precoce, şi la insuficienţă ventriculară dreaptă
sau biventriculară în stadiile avansate
*201. Cardiomiopatia peripartum se
caracaterizează prin, cu excepția: [1124]
(x) a. femeile aflate în ultimul trimestru al
sarcinii sau în primele 12 luni postpartum
b. se manifesttă ca o cardiomiopatie dilatativă
c. mai frecvent întâlnită la femeile obeze,
multipare, cu vârstă peste 30 de ani
d. este asociată cu preeclampsie
e. în unele cazuri se poate dezvolta insuficienţă
cardiacă progresivă şi chiar moarte subită
202. Caracteristicile clinice frecvente ale
pericarditei acute sunt: [1125]
(x) a. durerea toracică
(x) b. frecătura pericardică
(x) c. anomalii ECG
(x) d.revărsatul pericardic
e. dispneea
203. Din punct de vedere terapeutic, în
pericardita acută se utilizează: [1125]
(x) a. Aspirină 750-1.000 mg de 3 ori pe zi
(x) b. Ibuprofen 600-800 mg de 3 ori pe zi
(x) c. Colchicină 0,5 mg de 2 ori pe zi
d. betablocante
e. vasodilatatoare
204. Paraclinic, pericardita acută se
caracterizează prin: [1125]
(x) a. probele inflamatorii sanguine vor fi
crescute
(x) b. troponina şi creatin-kinaza cardiacă pot fi
crescute în cazurile de mio-pericardită
c. cateterismul cardiac şi evaluarea
hemodinamicii
(x) d. radiografia toracică poate evidenţia
cardiomegalie la pacienţii cu revărsat pericardic
mare
e. biopsia endomiocardică este frecvent utilă în
această patologie
205. Pericardita tuberculoasă: [1126]
(x) a. manifestă de obicei cu febră cronică
discretă, care apare mai ales seara
(x) b. puncţia pericardică este adesea necesară
pentru diagnostic
(x) c. pericardita constrictivă este o consecinţă
frecventă
d. o reacţie autoimună este declanşată de injuria
miocardică sau pericardică
e. revărsatul pericardic în cantitate mare este
tipic şi se datorează obstrucţiei drenajului
limfatic cardiac
206. Cauzele cele mai frecvente de
pericardită malignă sunt: [1126]
(x) a. carcinomul bronsic
(x) b. carcinomul mamar
c. mielom malign
129
(x) d. limfomul Hodgkin
e. anemia
207. În caz de revărsat pericardic, la
examenul clinic întâlnim: [1126, 1127]
(x) a. zgomotele cardiace sunt diminuate şi
îndepărtate
b. pacienţii acuză cele ”5 P-uri”
c. zgomot cardiac IV (dacă pacientul nu este în
fibrilaţie atrială)
(x) d. frecătura pericardică poate fi prezentă în
stadiile iniţiale datorită pericarditei, dar devine
mai mai puţin audibilă pe măsură ce lichidul se
acumulează şi îndepărtează foiţele pericardice
(x) e. rar, revărsatul poate comprima baza
plămânului stâng, determinând o arie de
matitate la percuţie sub unghiul scapulei stângi
(semnul lui Ewart)
208. Tratamentul pericarditei acute cuprinde
următoarele, cu excepția: [1127]
a. pericardiocenteza
(x) b. pericardectomia completă
c. fenestrarea pericardică
(x) d. transplantul cardiac
(x) e. Amiodarona
209. Simptomele şi semnele pericarditei
constrictive se produc ca urmare a: [1127]
(x) a. reducerii umplerii ventriculare
(x) b. congestiei venoase sistemice
(x) c. congestiei venelor pulmonare
d. unui exces tranzitor de catecolamine,
vasospasmului coronarian, anomaliilor
microcirculaţiei coronariene şi hipertrofiei
septului bazal
e. prin înlocuirea grăsoasă sau fibro-grăsoasă a
miocitelor, ceea ce conduce la dilatare
segmentară sau globală
210. În pericardita constrictivă, din punct de
vedere paraclinic putem întâlni: [1127]
(x) a. radiografia toracică evidenţiază un cord
relativ mic în contextul simptomelor de
insuficienţă cardiacă
(x) b. ecocardiografia evidenţiază pericardul
îngroşat, calcificat şi cavităţile ventriculare mici
cu grosimea normală a pereţilor
130
(x) c. ECG-ul evidenţiază complexe QRS
microvoltate cu unde T aplatizate sau inversate
difuz
d. ECG-ul poate evidenţia complexe QRS
microvoltate şi anomalii de segment ST şi de
unde T
e. ecocardiografia evidenţiază îngroşare miocard
iacă simetrică şi frecvent o fracţie de ejecţie
normală, însă umplerea ventriculară este
alterată.
 12. CAPITOLLUL 31
HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ
paginile 1133-1145
1. Următoarele afirmații despre tensiunea
arteriala crescută sunt adevărate: [1133]
(x) a. este principalul factor de risc pentru
mortalitate la nivel mondial
b. este un important factor de risc pentru
fibrilația ventriculară
(x) c. este un important factor de risc pentru
infarctul miocardic acut și boala renală cronică
terminală
(x) d. terapiile moderne sunt omologate pentru
protecție cardiovasculară doar pe baza
obiectivării unei reduceri susținute a ta
(x) e. este un factor predictor puternic al
evenimentelor cardiovasculare
2. Hipertensiunea arterială: [1133]
a. reprezintă creșterea intermitentă a tensiunii
arteriale în circulația arterială sistemică
b. reprezintă creșterea persistentă a tensiunii
arteriale în circulația arterială periferică
(x) c. reprezintă creșterea persistentă a tensiunii
arteriale în circulația arterială sistemică
(x) d. este cea mai comună patologie cronică
pentru care pacienții primesc tratament de la
medicul generalist
(x) e. afectează o treime dintre adulți
3. Hipertensiunea arterială: [1133]
(x) a. este asociată îmbătrânirii
b. este frecventă la copii și adolescenți
(x) c. dacă este diagnosticată la cei sub 30 ani
necesită o evaluare a posibilelor cauze
secundare subiacente
(x) d. tinde să crească la persoanele de vârstă
mijlocie sau înaintată
131
e. hormonii sexuali feminini nu protejează
împotriva creșterii TA
4. Următoarele afirmații despre
hipertensiunea arterială sunt false, cu
excepția: [1134]
(x) a. este în mare parte asimptomatică
b. este asociată cu o prevalență crescută cu
simptome neurologice precum tulburările
vizuale
(x) c. este probabil ca terapia antihipertensivă să
fie o cauză pentru unele efecte secundare
(x) d. anamneza și examinarea clinică ar trebui
sa cerceteze unele cauze identificabile ale
creșterilor tensionale și ale leziunilor
asimptomatice de organ
(x) e. este asociată cu o prevalență crescută a
cefaleei și a epistaxisului
*5. Examenul clinic și investigațiile
paraclinice în hipertensiunea arterială nu ar
trebui să includă: [1134]
a. leziunile asimptomatice ale organelor țintă,
precum ochi, rinichi, cord
b. excluderea cauzelor secundare, acolo unde
este cazul
c. estimarea riscului cardiovascular total
(x) d. complianța la tratamentul antihipertensiv
e. valorile TA la domiciliu
6. În ceea ce privește măsurarea tensiunii
arteriale, următoare afirmații sunt false:
[1134]
(x) a. valoarea sistolică reprezintă presiunea
arterială minimă în timpul contracției cardiace
b. valoarea diastolică reprezintă cea mai mică
presiune arterială în timpul relaxării cardiace
c. TA este dinamică și prezintă variabilitate în
intervale de ordinul secundelor.
(x) d. măsurarea TA și utilitatea acesteia în
ghidarea tratamentului antihipertensiv sunt
foarte precise
(x) e. o singură determinare a TA poate sa
reprezinte cu fidelitate TA uzuală, reală
7. Referitor la evaluarea clinică a pacientului
hipertensiv, este adevărat că: [1135]
(x) a. scopul examinării este de a căuta semne
de afectare și disfuncție severă de organ
(x) b. se vor evalua factorii de risc
cardiovasculati asociați, precum glicemia
c. la adulții tineri nu este nevoie de investigații
(x) d. se pot utiliza investigații de tipul
raportului albumină creatinină, măsurarea ratei
de filtrare glomerulară estimată, lipidogramă
e. la pacienții peste 80 ani, valoarea prag în
cabinet este de <160 și >90 mmHg
8. Măsurarea tensiunii arteriale: [1135]
(x) a. ar trebui efectuată în poziție sezândă după
5 minute de repaus continuu, cu spatele sprijinit,
fără a avea picioarele încrucișate
b. camera cu aer din cadrul manșetei aparatului
de măsurat TA ar trebui să acopere cel puțin
60% din circumferința brațului
(x) c. unitatea de măsura a tensiunii arteriale
este reprezentată de milimetri mercur
d. se evită metodele ascultatorii care cuprind
utilizare manșetei și un stetoscop pentru
auscultație în cazul fibrilației atriale.
(x) e. în cazul fibrilației atriale pot să apară
variații ale amplitudinii pulsului și variații
rapide ale tensiunii arteriale
132
9. Referitor la determinarea tensiunii
arteriale la cabinetul medical, următoarele
afirmații sunt adevărate: [1135, 1136]
(x) a. se referă la măsurarea tensiunii arteriale
într-o unitate medicală, precum un cabinet de
medicină generală sau un compartiment
ambulatoriu
(x) b. se vor efectua cel puțin două măsurători
consecutive ale tensiunii arteriale și se va utiliza
fie media lor, fie cea mai mică dintre valori
c. nu poate să apară efectul de halat alb
d. măsurarea tensiunii arteriale este indicată în
ghiduri ca unică metodă diagnostică
(x) e. în cazul apariției efectului de halat alb,
pentru majoritatea persoanelor tensiunea
arterială masurată este cu 5/5 mmHg mai mare
în cabinet
10. În ceea ce privește măsurarea tensiunii
arteriale la domiciliu, următoarele afirmații
sunt adevărate, cu excepția: [1136]
a. se efectuează de către pacienții înșiși,
folosind același tip de aparat ca în clinică
(x) b. este inutilă în cazul monitorizării pe
termen lung a tensiunii arteriale între vizitele la
cabinet
c. ar trebui să fie măsurată de cel puțin două ori
consecutiv, dimineața înainte de administrarea
tratamentului și încă o dată seara
d. se va calcula o medie a celorlalte măsurători,
neluând în considerare prima determinare
(x) e. media calculată este slab predictivă pentru
evenimentele cardiovasculare
11. Afirmațiile false referitoare la
determinarea tensiunii arteriale în ambulator
sunt: [1136]
a. se folosesc pentru măsurare dispozitive
oscilometrice portabile care determină
intermitent TA pe o perioadă de 24 ore
(x) b. se folosesc pentru măsurare dispozitive
oscilometrice portabile care determină
intermitent TA pe o perioadă de 36 ore
c. este recomandată în majoritatea statelor
dezvoltate ca strategie complementară
măsurătorilor la cabinet
(x) d. nu are acuratețe diagnostică superioară
comparativ cu determinările TA la cabinet
e. tensiune arterială măsurată ambulator în
timpul zilei este cu 5-10/5 mmHg mai mică
decât TA de cabinet la același pacient
12. Hipertensiunea sistolică izolată: [1136]
(x) a. are același tratament medicamentos ca și
hipertensiunea arterială mixtă
(x) b. este nevoie de o atenție sporită pentru a nu
se reduce TA diastolică sub 60 mmHg
c. insuficiența ventriculară poate provoca un
fenotip sistolic izolat
(x) d. dacă se reduce TA diastolică sub pragul
de 60 mmHg pot să apară probleme la nivelul
fluxului sanguin coronarian
e. tensiunea sistolica continuă să scadă la
pacienții cu vârsta peste 50 de ani, cu o creștere
corespunzătoare a celei diastolice
13. Următoarele afirmații referitoare la
hipotensiunea ortostatică sunt false, cu
excepția: [1137]
a. se referă la o creștere susținută a tensiunii
arteriale, de peste 20 mmHg TA sistolică sau de
peste 10 mmHg TA diastolică, la 3 minute de la
trecere într-o poziție de ortostatism
(x) b. este mai frecventă la vârste înaintate și în
afecțiuni asociate cu neuropatii autonome
c. de obicei este simptomatică
(x) d. poate provoca intoleranță posturală sau
instabilitate, amețeli și căderi
133
e. se poate efectua un screening activ la
persoanele fără simptome tipice sau factori de
risc
14. În ceea ce privește etiologia hipertensiunii
arteriale: [1137]
(x) a. până la 90% dintre pacienți nu prezintă
nicio cauză identificabilă a tensiunii arteriale
crescute
(x) b. fiecare dintre genele implicate contribuie
la creșterea tensiunii arteriale în proporții reduse
de 0,5-1 mmHg
c. istoricul familial de hipertensiune arterială nu
este o cauză frecventă implicată în etiologia
hipertensiunii arteriale
(x) d. principalele mecanisme implicate sunt
volumul și tonusul vascular, precum și debitul
cardiac
e. nu sunt implicați factori de mediu precum
temperatura și zgomotul sau stilul de viață
15. Aspectele legate de dietă clar asociate cu
creșterea tensiunii arteriale: [1137]
(x) a. aportul crescut de sare
(x) b. aportul ridicat de grăsimi saturate
(x) c. aportul ridicat de carbohidrați simpli
d. aportul crescut de legume și fructe
e. aportul scăzut de lemn dulce
16. Substanțele frecvent implicate în
creșterea tensiunii arteriale includ: [1138]
(x) a. alcoolul
(x) b. AINS
c. patch-urile contraceptive
(x) d. corticosteroizii
(x) e. drogurile stimulante, recreaționale
17. Afirmațiile adevărate despre
hipertensiunea arterială secundară sunt:
[1138]
(x) a. cauzele sunt clasificate în general în
renale, vasculare, endocrine și neuro-vegetative
b. în total aceste cauze sunt prezente la un
procent de 30% din pacienți
(x) c. cele mai frecvente cauze ale hipertensiunii
secundare sunt în mare parte considerate a fi
hiperaldosteronismul primar, apneea obstructivă
de somn și obezitatea
d. sarcina este considerată de obicei o cauză
secundară de hipertensiune arterială
(x) e. apneea obstructivă de somn și obezitatea
cauzează o exacerbare a sistemului nervos
simpatic
18. Hipertensiunea arterială nu poate
provoca modificări structurale sau
funcționale la nivelul, cu excepția: [1138]
(x) a. cord
(x) b. Rinichi
c. sistem nervos periferic
d. organe genitale interne
e. ficat
19. În ceea ce privește cauzele primare și
secundare ale hipertensiunii arteriale: [1139]
(x) a. la examenul clinic în cazul obezității,
indicele de masă corporală este >30
b. în cazul coarctației de aortă, tratamentul este
exclusiv chirurgical
(x) c. hipercortizolismul se poate manifesta prin
creștere în greutate și fatigabilitate
d. feocromocitomul se poate manifesta prin
palpitații, transpirații și hipotensiune arterială
(x) e. TSH-ul seric este utilizat ca și investigație
paraclinică în diagnosticul hipo și
hipertiroidismului
134
20. Investigațiile paraclinice utilizate în boala
cronică de rinichi în contextul hipertensiunii
arteriale sunt: [1139]
a. raport aldosteron renină
(x) b. rata filtrării glomerulare estimate
c. RMN/CT abdominal
(x) d. ecografie renală
e. Bbopsie renală dacă GN este improbabilă
21. Referitor la hipertensiunea arterială în
cadrul sarcinii, următoarele afirmații sunt
adevărate: [1139]
(x) a. istoricul include amenoree secundară,
cefalee, tulburări vizuale
b. palparea fundusului uterin nu se face de
rutină
(x) c. se va evalua -hCG urinar sau seric
(x) d. delivrarea fătului poate fi o opțiune de
tratament
e. nu se folosește niciun tratament
medicamentos
22. Valorile prag pentru diagnosticul
hipertensiunii grad 2 sunt: [1140]
(x) a. TA sistolică în cabinet este 160-179
mmHg
b. TA sistolică în cabinet este 140-159 mmHg
(x) c. TA diastolică în cabinet este 100-109
mmHg
d. TA diastolică în cabinet este 90-99 mmHg
e. TA sistolică în ambulatoriu sau la domiciliu
>170 mmHg
23. În ceea ce privește leziunile care apar la
nivelul ochiului în cadrul hipertensiunii
arteriale, următoarele afirmații sunt
adevărate: [1140]
(x) a. clasificarea Keith-Waganer-Barker
cuprinde patru fenotipuri oculare hipertensive
distincte
b. îngustarea arteriolară generalizată apare în
clasa moderată
(x) c. hemoragia în formă de pată, punct sau
flacară apare în fenotipul cu afectare moderată
(x) d. în fenotipul cu afectare severă poate să
apară edemul papilar
e. în fenotipul cu afectare severă apare o
asociere modestă cu evenimente
cardiovasculare, AVC și moarte
24. În ceea ce privește leziunile care apar la
nivelul cordului în cadrul hipertensiunii
arteriale, următoarele afirmații sunt
adevărate: [1140]
a. ECG-urile nu sunt recomandate la pacienții
hipertensivi
b. hipertrofia ventriculului stâng indusă de
hipertensiune este, de obicei, simptomatică
(x) c. imagistica cardiacă, folosind
ecocardiografia transtoracică și RMN cardiac
este mai sensibilă și specifică decât EC
d. procedurile de imagistică cardiacă nu pot
estima masa reală a ventriculului stâng
(x) e. inițial, ca fenomen compensator pentru
reducerea stresului parietal, apare remodelare
ventriculului stâng
*25. În ceea ce privește leziunile care apar la
nivelul rinichilor în cadrul hipertensiunii
arteriale, următoarele afirmații sunt
adevărate: [1140]
(x) a. boala renală este atât o cauză, cât și o
consecință a hipertensiunii arteriale
b. stadiile precoce ale afectării renale
hipertensive sunt detectate cel mai ușor cu
ajutorul ecografiei
c. pe bandeletele de testare a urinei apare o
scădere a microalbuminuriei
d. medicamentele antihipertensive nu au
potențial nefrotoxic
135
e. nu este obligatorie urmărirea regulată
*26. Următoarele afirmații sunt adevărate:
[1140]
a. chirurgia bariatrică nu este indicată celor cu
hipertensiune arterială și cu indice de masă
corporală mai mare de 35 kg/m2
(x) b. modificarea stilului de viață se recomandă
tuturor pacienților hipertensivi, indiferent de
gradul sau durata bolii
c. chirurgia bariatrică se efectuează în mod
obișnuit în absența diabetului zaharat de tip 2
d. după chirurgia bariatrică nu apar modificări
hormonale intestinale
e. modificările stilului de viață nu se recomandă
tuturor pacienților hipertensivi, indiferent de
gradul sau durata bolii
27. Impactul modificărilor stilului de viață
asupra tensiunii arteriale: [1141]
a. exercițiile cardiovasculare regulate reduc
tensiunea arteriala cu 10 mmHg
(x) b. scăderea în greutate la pacienții
supraponderali reduc tensiunea arterială cu 1
mmHg/kg
c. alcoolul < 2 unități/zi reduce tensiunea
arteriala cu 5 mmHg
(x) d. eeducerea aportului de sare sub 6 g/zi
reduce tensiunea arterială cu 5 mmHg
e. consumul scăzut de fructe și legume reduce
tensiunea arterială cu 10 mmHg
28. În ceea ce privește tratamentul
medicamentos antihipertensiv, următoarele
afirmații sunt adevărate: [1141]
(x) a. un singur medicament antihipertensiv în
doză standard reduce tensiunea arterială cu
aproximativ 9/5 mmHg în cazul hipertensiunii
ușoare
b. pacienții cu hipertensiune arterială ușoară nu
pot obține controlul acesteia doar cu
monoterapie
(x) c. pacienții cu hipertensiune moderată sau
mai severă necesită o combinație de mai multe
medicamente
(x) d. trei medicamente antihipertensive
administrate într-o doză la jumătate din doza
standard reduc tensiunea arterială cu 20/11
mmHg
e. cele mai multe efecte adverse ale
antihipertensivelor sunt reacții adeverse de tip B
29. În ceea ce privește tratamentul
medicamentos antihipertensiv, următoarele
afirmații sunt adevărate: [1142]
(x) a. aderența la tratament este o barieră-cheie
în atingerea controlului tensiunii arteriale
(x) b. există diferite măsuri validate pentru a
evalua aderența la tratament, cum ar fi Scala
Morisky-8
c. atunci când există risc cardiovascular ridicat
atunci când controlul tensional se realizează
doar într-o perioadă lungă de timp (peste 6 luni),
ghidurile sugerează continuarea monoterapiei
(x) d. se recomandă alegerea unuia sau a două
clase de medicamente ca terapie inițială, printre
care IECA, blocante ale canalelor de calciu,
diuretice tiazid-like
e. se recomandă terapia de scădere a
colesterolului, cu doze de mari de statine
puternice la toti pacienții cu risc cardiovascular
mai mare de 1% pe an
30. Principalele clase de medicamente folosite
în tratamentul hipertensiunii arteriale sunt:
[1143]
(x) a. inhibitorii de enzimă de conversie a
angiotensinei
136
(x) b. blocante de canale de calciu
dihidropiridinice
(x) c. blocante de canale de calciu
nondihidropiridinice
d. corticosteroizi
e. inhibitori de pompa de protoni
31. Referitor la utilizarea inhibitorilor de
enzimă de conversie a angiotensinei în
hipertensiunea arterială, sunt adevărate:
[1143]
(x) a. doza utilizată de Ramipril este de 2,5-10
mg/zi
b. pot să apară efecte adverse precum
constipație, bradicardie, tulburări de somn
c. indicațiile speciale cuprins SAR bilaterală și
angioedem
(x) d. reduce angiotensina II
e. produce vasodilatație
32. Beta-blocantele în tratamentul
hipertensiunii arteriale: [1143]
(x) a. produc vasodilatație prin inhibiția reninei
b. ca și efecte adverse pot produce tahicardie și
bronhodilatație
(x) c. în sarcină se utilizează Labetalolul
d. este indicat în astmul bronșic
(x) e. ca și efecte adverse pot produce
bradicardie și bronhospasm
33. Abordarea hipertensiunii arteriale în
spital: [1143, 1144]
(x) a. hipertensiunea arterială necontrolată
reprezintă un motiv comun pentru anularea
procedurilor chirurgicale elective
b. pacienții cu hipertensiune severă sunt asociați
cu un risc perioperator mai mic
(x) c. pacienții cu hipertensiune necontrolată
sunt de obicei dirijați înapoi către medicul de
familie pentru un tratament adecvat al
hipertensiunii arteriale
d. nu este indicat să se continue tratamentul
antihipertensiv pe toată perioada perioperatorie
e. în cazul leziunilor renale acute nu se vor stopa
antihipertensivele nefrotoxice
34. Factorii care pot contribui la creșterea
acută a tensiunii arteriale sunt: [1144]
(x) a. omiterea administrării medicamentelor
antihipertensive
(x) b. distensia vezicii urinare
c. ciroza hepatică
(x) d. anxietatea
e. pancreatita cronică
35. Trimiterea la centrele medicale de
specialitate se realizează în următoarele
situații: [1144]
(x) a. pacienți cu hipertensiune arterială
necontrolată care iau minim 3 clase diferite de
medicamente antihipertensive
b. modificarea progresivă a tensiunii arteriale
c. valori anormale ale tensiunii arteriale,
asociate cu injurii ale organelor țintă
d. tensiune arterială stabila
(x) e. hipertensiune arterială ușoară, când nu
este clar dacă un pacient ar beneficia de pe urma
scăderii tensiunii arteriale
36. Hipertensiunea malignă: [1145]
a. investigația de elecție este RMN cerebral
(x) b. pot apărea în istoric tulburări vizuale și
cefalee
(x) c. terapiile de primă intenție sunt
Labetalolul, Nicardipina i.v. (doar în caz de
retinopatie, unii autori consideră Atenololul oral
suficient)
d. la examinare apare retinopatia ușoară
e. la examinare apare diaforeză
137
37. Urgențele hipertensive sunt următoarele:
[1145]
(x) a. hipertensiunea malignă
(x) b. disecția acută de aortă
(x) c. edemul pulmonar acut
(x) d. preeclampsia
e. ciroza hepatică
*38. Disecția acută de aorta: [1145]
(x) a. investigațiile de elecție sunt angiografia
CT a aortei și ecocardiografia transesofagiană
b. tratamentul medicamentos de primă intenție
este atenololul oral
c. apare dispneea
d. nu apare niciodată durerea toracică cu
caracter de înjunghiere
e. ținta terapeutică este reducerea imediată a
TAS < 140 mmHg
39. Abordarea hipertensiunii arteriale în
spital în perioada intraoperatorie: [1144]
(x) a. activarea simpatică din timpul inducerii
anesteziei generale poate determina creșterea
tensiunii arteriale cu 30 mmhg sau chiar mai
mult la pacienții cu hipertensiune arterială
netratată
b. pe perioada menținerii anesteziei, TA tinde să
crească
c. pacienții cu hipertensiune arterială controlată
preexistentă sunt mai predispuși la varianții
intraoperatorii ale TA
(x) d. hipertensiunea arterială intraoperatorie se
asociază cel mai frecvent cu o dozare inadecvată
a anestezicului
e. hipertensiunea arterială intraoperatorie se
asociază cel mai frecvent cu administrarea
diureticelor tiazidice preoperator
 13. CAPITOlLLUL 32
GASTROENTEROLOGIE
BOALA DE REFLUX GASTROESOFAGIAN
paginile 1162-1166
1. Următoarele afirmații despre boala de
reflux gastro-esofagian sunt adevărate:
[1162]
(x) a. este o afecțiune frecvent întâlnită, cu
prevalență de 10-20% în țările dezvoltate
(x) b. refluxul de acid gastric poate fi influențat
de factori multipli care depășesc mecanismele
naturale de apărare
c. relaxare tranzitorie a sfincterului esofagian
inferior este considerată patologică
d. presiunea abdominală crescută din sarcină nu
predispune la apariția BRGE
(x) e. între deglutiții musculatura esofagului se
relaxează
2. Referitor la boala de relux gastro-
esofagian, sunt adevărate următoarele:
[1162]
(x) a. simptomatologia este dominată de pirozis
(x) b. factorii psiho-sociali pot agrava
simptomele, pirozisul fiind acentuat în
perioadele de stres
c. sarcina și fumatul nu reprezintă factori
asociați refluxului
d. medicamente ca beta blocante, blocante de
calciu și antiepileptice sunt considerate factori
de asociați
e. principala cauză este refluxul de acid gastric,
bilă, pepsină și conținut intestinal in esofag
*3. Mecanismele antireflux în BRGE: [1162]
(x) a. implică segmentul intraabdominal al
esofagului, care acționeză ca o valvă
138
b. rozeta mucoasă și diafragmul crural care se
contractă la nivelul SEI acționează ca o piedică
împotriva refluxului alcalin
c. în mod normal, esofagul este „curățat” rapid
de refluat prin peristaltismul primar, mecanisme
anti-gravitație și neutralizat de bicarbonatul
salivar
d. simptomatologia clinică apar când
mecanismele antireflux sunt încă compensate
e. sfincterul esofagian inferior se relaxează în
timpul mesei
4. Umătoarele afirmații nu sunt adevărate
referitor la tabloul clinic in BRGE, cu
excepția: [1162, 1163]
(x) a. pirozisul este simptomul principal
(x) b. pirozisul este agravat de aplecarea în fața,
ghemuire și poziție în culcat
(x) c. de obicei pacientul acuză durere după
consumul de alimente picante, lichide fierbinți
sau alcool
d. nu există corelație între pirozis și esofagită
(x) e. regurgitarea alimentelor la nivelul cavității
orale este favorizată în special de aplecarea spre
înainte a corpului sau decubit, lucru ce duce la
hipersalivație
5. Umătorii nu sunt factori asociați refluxlui
gastro-esofagian: [1163]
(x) a. cașexia
b. medicamentele antimuscarinice
c. sclerodermia
(x) d. tratamentul pentru varice esofagiene
(x) e. hernia inghinală
6. Diagnosticul clinic și paraclinic în BRGE:
[1163]
(x) a. diagnosticul clinic poate fi stabilit fără a fi
necesare investigații suplimentare
b. pacienții sub 75 de ani pot fi tratați în deplină
siguranță fără a se apela de primă intenție la
investigații
(x) c. dacă se impune realizarea investigațiilor,
acestea vor urmări două obiective: evaluarea
prezenței esofagitei si a herniei hiatale prin
endoscopie digestivă superioară si monitorizarea
intraluminală
d. monitorizarea intraluminală a pH-ului nu este
utilă in BRGE
(x) e. sonda wireless Bravo este o nouă metodă
de monitorizare a expunerii la acid, fără a fi
nevoie de tub nazogastric
7. Caracterele clasice ale durerii din refluxul
gastroesofagian sunt: [1163]
a. durerea are caracter de arsură, accentuată în
ortostatism
(x) b. durerea are caracter de arsură, accentuată
la aplecare, înclinare sau decubit
(x) c. iradiază uneori către membrele superioare
d. este însoțită de dispnee
e. se agravează la efort
8. Tratamentul nechirurgical in BRGE:
[1163, 1164]
(x) a. sunt utilizate preparate pe bază de alginat
si inhibitori de pompă de protoni
b. inhibitorii de pompă de protoni reprezintă
medicamentele de elecție pentru toate cazurile,
in special cele ușoare
(x) c. majoritatea pacienților răspund bine la
tratament cu IPP, devenind asimptomatici după
4 săptămâni
d. doza mică de Omeprazol 60 mg, poate fi
folosită ca tratament de întreținere
139
(x) e. pacienții care nu răspund satisfăcător la
tratamentul cu IPP, sunt încadrați ca având
boala de reflux gastroesofagian non-erozivă
9. Clasificarea Los Angeles a esofagitei:
[1164]
(x) a. grad A= discontinuități (eroziuni) ale
mucoasei limitate la pliuri, care nu depășesc 5
mm
b. grad A = discontinuități (erozinui) ale
mucoasei care se continuă la vârful pliurilor, dar
nu sunt circumferențiale
(x) c. grad B= cel puțin o discontinuitate
(eroziune) a mucoasei mai lungă de 5 mm, fără
continuitate la nivelul pliurilor
(x) d. grad C= discontinuități (erozinui) ale
mucoasei care se continuă la vârful pliurilor, dar
nu sunt circumferențiale
(x) e. grad D= = discontinuități (erozinui) ale
mucoasei confluente, interesând peste 75% din
circumferința esofagului
10. Tratamentul chirurgical al BRGE: [1164]
a. intervenția chirurgicală se efectuează
întotdeuna numai pentru tratamentul herniei
hiatale
b. fundoplicatura Nissen prezintă o rată de
succes scăzută, sub 50% la 5 ani
(x) c. fundoplicatura Nissen prezintă o rată de
succes de peste 90% la 5 ani
(x) d. sistemul de gestionare a refluxului Linx,
constă dintr-un rând de magneți care cresc
presiunea de închidere a SEI
e. sistemul de gestionare a refluxului Linx,
constă dintr-un rând de magneți care scad
presiunea de închidere a SEI
11. Despre complicațiile bolii de reflux
gastroesofagian, nu sunt adevărate
următoarele: [1165]
a. de la apariția IPP, stricturile peptice au
devenit mult mai puțin frecvente
(x) b. stricturile peptice survin la pacienți tineri
și se exprimă prin disfagie intermitentă pentru
solide
(x) c. cazurile complicate de stenoze peptice
răspund numai la tratament cu IPP
(x) d. cazurile ușoare necesită dilatare
endoscopică si teraprie cu IPP pe termen lung
(x) e. esofagul Barett nu apare niciodată
12. Esofagul Barrett: [1165]
(x) a. este o afecțiune în care mare parte din
epiteliul scuamos esofagian normal este înlocuit
cu mucoasă columnară metaplazică
b. nu se asociază cu hernia hiatală
(x) c. prezența metaplaziei intestinale nu mai
este considerată obligatorie, dar reprezintă un
element principal pentru diagnostic
d. poate fi obiectivat ca o leziune
circumferențială discontinuă, ca proiecții
digitiforme care se extind în jos de la joncțiunea
scuamo-columnară
(x) e. clasificarea Praga este utilizată pentru
înregistarea distribuției endoscopice
13. Referitor la diagnosticul clinic al
esofagului Barrett: [1165]
(x) a. este adesea diagnosticat incidental
endoscopic la pacienții fără simptome de reflux
(x) b. apare cel mai frecvent la bărbații obezi de
vârstă mijlocie
c. obezitatea abdominală nu crește riscul de
esofag Barrett
d. este corelat întotdeuna cu simptome specifice
e. nu se asociază niciodată cu adenocarcinomul
esofagian
140
14. Clasificarea Praga în vederea
diagnosticului de esofag Barrett: [1166]
(x) a. este necesară, în primul rând, identificarea
unei eventuale hernii hiatale, făcând diferența
între joncțiunea gastro-esofagiană si hiatusul
diafragmatic
b. se măsoară inserția endoscopului până la
limita superioară circumferințală a ariei de
metaplazie columnară (M)= 29 cm
(x) c. se măsoară inserția endoscopului până la
limita superioară circumferințală a ariei de
metaplazie columnară (C)= 33 cm
d. se măsoară inserția endoscopului până la
nivelul maxim de extensie (M) al metaplaziei
columnare = 29 cm
(x) e. se măsoară inserția endoscopului până la
nivelul maxim de extensie (C) al metaplaziei
columnare = 29 cm
15. Tratamentul esofagului Barrett: [1166]
(x) a. ablația prin radiofrecvență în a înlocuit
terapia fotodinamică ca tehnică de elecție pentru
tratamentul endoscopic al displaziei
b. ablația prin radiofrecvență în înlocuit
chimioterapia ca tehnică de elecție pentru
tratamentul endoscopic al displaziei
(x) c. dacă este detectată displazia de grad înalt,
în absența unei leziuni vizibile endoscopic, se
începe tratamentul IPP în doze mari și se repetă
biopsiile nu mai târziu de 3 luni
(x) d. în displazia de grad scăzut, se repetă
endoscopia la 6 luni cu biopsii recoltate în
cadran la fiecare 1 cm, între timp admistrându-
se IPP in doză mare
e. în displazia de grad scăzut, se repetă
endoscopia la 6 luni cu biopsii recoltate în
cadran la fiecare 1 cm, între timp admistrându-
se IPP in doză mică
 INFECȚIA CU HELICOBACTER PYLORI - BOALA ULCEROASĂ PEPTICĂ
paginile 1172-1176
16. Infecția cu Helicobacter Pylori: [1172]
(x) a. HP este o bacterie cu dezvoltare lentă și
formă spiralată
b. nu joacă un rol major în apariția gastritei și a
ulcerului peptic
(x) c. HP poate coloniza stratul de mucus de la
nivelul antrului gastric
(x) d. HP se găsește în cantități importante sub
stratul de mucus de la nivelul criptelor gastrice
e. HP este o bacterie producătoare de protează
17. Infecția cu Helicobacter Pylori: [1173]
a. mecanismele patogenice sunt complet
elucidate
(x) b. majoritatea populației care dobândește o
infecție cu HP va rămâne asimptomatică
c. HP nu este bine adaptat mediului gastric
(x) d. HP aderă prin intermediul unor molecule
de adeziune
(x) e. ulcerele apar cel mai frecvent atunci când
tulpina infecțioasă exprimă genele CagA și
VacA
18. Următoarele afirmații despre gastrita
antrală sunt adevărate, cu excepția: [1173]
(x) a. gastrita antrală nu e o consecință a
infecției cu H. Pylori
(x) b. de obicei este simptomatică
c. gastrita cronică antrală determină
hipergastrinemie din cauza eliberării gastrinei
din celulele G antrale
d. pacienții fără boală ulceroasă prezintă uneori
ameliorarea simptomatologiei dispeptice după
terapia de eradicare a infecției cu Helicobacter
Pylori
(x) e. creșterea ulterioară a producției de acid
este simptomatică
141
19. Ulcerul peptic: [1173]
a. constă dintr-o pierdere de substanță de la
nivelul mucoasei gastrice sau duodenale care nu
depășește în profunzime muscularis mucosae
(x) b. se descrie o bază fibroasă și o creștere a
numărului celulelor inflamatorii
(x) c. ulcerele duodenale se găsesc cel mai
frecvent la nivelul primei porțiuni a duodenului
d. ulcerele gastrice sunt cel mai frecvent
localizate pe marea curbură
(x) e. ulcere gastrice pot fi localizate în orice
parte a stomacului
20. În ceea ce privește tabloul clinic al bolii
ulceroase peptice: [1173]
a. manifestarea clinică specifică a ulcerului
peptic este pirozisul
(x) b. comportamentul durerii în relație cu
alimentația nu ajută la diagnostic
c. durerea din ulcerul duodenal apare în mod
clasic în timpull zilei
(x) d. vărsăturile sunt rare, dar pot ameliora
durerea
(x) e. netrate, simptomele din ulcerul duodenal
se manifestă prin recăderi și remisiuni spontane
21. Ulcerul gastric: [1173]
(x) a. este asociat cu o gastrită care afectează
corpul, precum și antrul gastric
b. apare pierderea de celule parietale și creșterea
producției de acid
(x) c. se consideră că apar din cauza reducerii
rezistenței mucoasei gastrice
d. se consideră că apar din cauza creșterii
rezistenței mucoasei gastrice
(x) e. apare pierderea de celule parietale și
scăderea producției de acid
22. Următoarele afirmații referitoare la
diagnosticul infecției cu Helicobacter Pylori
sunt adevărate: [1174]
a. testele serologice sunt o metodă invazivă de
diagnostic
b. testele serologice detectează anticorpii de tip
IgM
(x) c. dozarea antigenului fecal este o metodă
non-invazivă de diagnostic
(x) d. testul respirator cu uree poate fi utilizat ca
test de screening
e. dozarea antigenului fecal nu este utilă pentru
diagnosticul infecției cu H.Pylori
23. Următoarele afirmații referitoare la
diagnosticul infecției cu Helicobacter Pylori
sunt adevărate, cu excepția: [1174]
(x) a. realizarea de culturi nu necesită examen
endoscopic pentru prelevare
b. biopsiile gastrice sunt o metoda de diagnostic
invazivă
(x) c. anticorpii de tip IgG pot fi găsiți și în
urină, dar testele nu sunt la fel de sensibile
d. biopsiile gastrice sunt de obicei prelevate din
mucoasă gastrică antrală
e. realizarea de culturi este folosită de obicei
pentru pacienții cu infecție cu H.Pylori
refractară la terapia de eradicare
24. Următoarele afirmații referitoare la
investigarea pacientului suspect de boală
ulceroasă peptică: [1174]
(x) a. pacienții cu vârsta sub 55 de ani cu
simptome tipice, care au fost testați pozitiv
pentru infecția cu H. Pylori pot începe terapia de
eradicare fără a fi necesare alte investigații
b. pacienții cu vârsta peste 55 de ani nu necesita
diagnostic endoscopic și exluderea unui posibil
cancer
142
c. sunt simptome de alarmă: anemia feriprivă,
anorexia, creșterea în greutate
(x) d. decelarea unei formațiuni palpabile la
nivelul epigastrului este un semn de alarmă
(x) e. la pacienții în vârstă trebuie biopsiate
toate ulcerele gastrice pentru a exclude un
proces malign
25. Următoarele afirmații referitoare la
terapia de eradicare a infecției cu H. Pylori
sunt adevărate: [1175]
(x) a. ghidurile actuale recomandă ca toți
pacienții cu ulcer duodenal sau gastric să
beneficieze de eradicare a infecției cu H. Pylori
dacă bacteria este prezentă
b. întotdeauna infecția cu H. Pylori este asociată
cu ulcer gastric sau duodenal
(x) c. re-infecția este foarte neobișnuită în țările
dezvoltate
(x) d. în țările în curs de ezvoltare complianța la
tratament poate fi redusă
e. Metronidazolul administrat per os nu are
reacții adverse frecvente
26. Următoarele afirmații referitoare la
terapia de eradicare a infecției cu H. Pylori
sunt adevărate: [1175]
(x) a. cei mai utilizați agenți sunt
Metronidazolul, Claritromicina, Amoxicilina,
Tetraciclina și Bismutul
b. rezistența la Amoxicillină și Tetraciclină este
crescută
c. regimurile de eradicare includ, de obicei, un
singur antibiotic
(x) d. terapia de primă linie este cea cvadruplă
care conține Bismut
e. terapia de primă linie este cea triplă standard
pe bază de Claritromicină
27. Următoarele afirmații referitoare la
complicațiile bolii ulceroase peptice sunt
adevărate: [1175]
a. complicațiile bolii ulceroase peptice sunt
exclusiv perforația și insuficiența evacuatorie
gastrică
(x) b. tratamentul conservator al perforației
constă în utilizarea sondei de aspirație
nazogastrică
(x) c. ulcerul gastric perforează mai rar decât cel
duodenal
d. în insuficiența evacuatorie gastrică vărsăturile
sunt frecvente
e. vărsăturile severe determină pierderea de acid
din stomac, conducând la apariția unei acidoze
metabolice
28. Următoarele afirmații referitoare la
tratamentul chirurgical și consecințele sale pe
termen lung sunt adevărate: [1175, 1176]
a. sunt necesare gastrectomia și vagotomia
b. se folosește chirurgia în caz de apatiție a
hemoragiei recurente care poate fi controlată
prin alte mijloace
(x) c. chirurgia este folosită astăzi pentru boala
ulceroasă peptică numai în cazul dezvoltării
unor complicații
(x) d. poate să apară perforația, care este
suturată
e. în trecut nu se foloseau intervenții
chirurgicale
29. Următoarele afirmații referitoare la
tratamentul chirurgical și consecințele sale pe
termen lung sunt adevărate: [1176]
a. complicațiile pe termen lung nu includ
complicațiile nutriționale
143
b. poate să apară sindromul dumping, la cei cu
gastrectomie totală
(x) c. în cazul apariției ulcerului recurent trebuie
exclus un proces malign
(x) d. complicațiile pe termen lung includ și
diareea
(x) e. poate să apară carența de fier după
intervenția chirurgicală
30. Următoarele afirmații referitoare la
AINS, H. Pylori și boala ulceroasă sunt
adevărate: [1176]
(x) a. Aspirina și alte AINS inhibă secreția de
prostaglandine la nivel local și sistemic
b. Cicloxigenaza există sub o singură formă, cea
constitutivă
(x) c. aproximativ 50% dintre pacienții care
consumă în mod regulat AINS vor dezvolta
leziuni ale mucoasei gastrice
(x) d. H. Pylori și AINS sunt factori de risc
independenți și sinergici pentru dezvoltarea
bolii ulceroase
e. tratamentul cu AINS reprezintă o problemă
minoră la vârstnici
31. Complicațiile nutriționale pe termen lung
ale intervenției chirurgicale la nivel gastric:
[1176]
(x) a. includ deficitul de folați, de obiei din
cauza aportului deficitar
b. nu includ carența de fier
(x) c. poate să apară pierdere în greutate din
cauza aportului alimentar redus
d. din cauza deficitului de factor intrinsec poate
să apară carența de vitamina b12
(x) e. complicațiile nutriționale apar în special
după gastrectomie
 BOLILE INFLAMATORII INTESTINALE
paginile 1198-1208
32. Referitor la bolile inflamatorii intestinale,
următoarele afirmații sunt adevărate: [1198]
(x) a. sunt recunoscute 2 forme majore de boli
inflamatorii intestinale
b. colita ulcerativă poate afecta oricare dintre
părțile tractului gastrointestinal
(x) c. în 10% dintre cazurile de BII ce cauzează
colită, nu se poate pune un diagnostic definitiv
de Boala Crohn sau colita ulcerativă
d. boala Crohn poate afecta numai colonul
(x) e. colita microscopică este o altă formă de
colită legată de inflamația microscopică
33. Referitor la bolile inflamatorii intestinale,
următoarele afirmații sunt adevărate: [1198]
a. fumatul nu este un factor de risc în
exacerbarea bolii Crohn și creșterea riscului de
recurență a bolii
(x) b. factorii genetici majori pentru BC includ
gena NOD2, genele autofage și calea Th17
c. istoricul familial pozitiv nu este un factor de
risc pentru dezvoltarea BII
(x) d. etiologia este necunoscută, dar apare
interacțiunea dintre mai mulți cofactori precum
susceptibilitate genetică, factori de mediu,
microbiota intestinală
(x) e. consumul de AINS este asociat cu debutul
BII, cât și cu perioadele de acutizare
34. Referitor la bolile inflamatorii intestinale,
următoarele afirmații sunt adevărate: [1198]
(x) a. este posibil ca factori precum stresul
cronic și depresia să mărească riscul de recidivă
la pacienți cu boală în remisie
(x) b. alăptarea poate oferi protecție împotriva
dezvoltării BII la copii
144
c. există un risc scăzut la non sau foști fumători
de a dezvolta colita ulcerativă
d. apendicectomia este un factor de risc în
apariția dezvoltării colitei ulcerative
(x) e. apendicectomia poate crește riscul
dezvoltării bolii Crohn
35. Microbiota intestinală ca factor de risc în
dezvoltarea BII: [1199]
(x) a. disbioza intestinală este un mecanism prin
care microbiota poate fi legată de etiologia BII
(x) b. joacă un rol crucial în perpetuarea
inflamației intestinale
c. mecanismele prin care microbiota intestinală
ar putea fi legată de etiologia BII includ
exclusiv disbioza intestinală și organismele
patogene specifice
d. există o aderență scăzută a E. Coli la celulele
epiteliale ileale în Boala Crohn
(x) e. au fost raportate concentrații mai scăzute
de F. Prausnitzii la pacienții cu boală activă față
de cei în remisie
36. Microbiota intestinală ca factor de risc în
dezvoltarea BII: [1199]
a. nu sunt implicate organsmele patogene
specifice
(x) b. bacteriile își exercită acțiunea prin
intermediul interacțiunii dintre liganzi
(x) c. poate să apară afectarea funcției e barieră
a mucoasei
(x) d. dovezile sugerează o scădere a alfa
defensinei-1 umane în mucoasa intestinală atât
în boala Crohn, cât și în colita ulcerativă
(x) e. schimbarea componentei bacteriene a
materiei fecale induce remisiunea clinică
37. Următoarele afirmații referitoare la BII
sunt adevărate: [1200]
(x) a. boala Crohn este o boală inflamatorie
cronică care poate afecta oricare dintre
segmentele tractului gastrointestinal
(x) b. boala Crohn are tendința particulară de a
afecta ileonul terminal și colonul ascendent
(x) c. colita ulcerativă poate afecta doar rectul
d. în boala Crohn nu poate fi implicat colonul în
totalitate
e. colita ulcerativă este asociată cu apariția
fisurilor și fistulelor perianale
38. Următoarele afirmații referitoare la
modificările macroscopice în BII sunt
adevărate: [1200]
a. un semn tardiv în boala Crohn este ulcerația
aftoidă
b. ulcerele superficiale și fisurile de la nivelul
mucoasei produc aspectul de piatră de pavaj
(x) c. în boala Crohn intestinul afectat este de
obicei îngroșat și deseori îngustat
(x) d. în colita ulcerativă mucoasa este
eritematoasă, cu aspect inflamator și friabilă
e. în boala colonică fulminantă mucoasa este
intactă
39. Următoarele afirmații referitoare la
modificările microscopice în BII sunt
adevărate: [1200]
(x) a. în boala Crohn inflamația se extinde la
toate straturile intestinului
(x) b. în colita ulcerativă se observă o inflamație
superficială limitată la mucoasă
c. în boala Crohn apare o scădere a numărului
celulelor inflamatorii
(x) d. la 50-60% dintre pacienți sunt prezente
granuloame
e. granuloamele sunt agregate cazeificante
145
40. Următoarele afirmații referitoare la
modificările microscopice în BII sunt
adevărate: [1201]
(x) a. în colita ulcerativă mucoasa prezintă
infiltrate de celule inflamatorii cronice în lamina
propria
b. nu pot fi întâlnite în colita ulcerativă abcese
criptice
c. diferențierea între cele două entități este
întotdeauna posibilă
(x) d. uneori un diagnostic precis poate fi stabilit
numai după examinarea specimenelor de
colectomie
(x) e. testarea serologică pentru anticorpii anti-
citoplasmă neutrofile în CU și anticorpii anti-
Saccharomyces cerevisiae în BC pot fi utile în
diagnosticul diferențial
41. Manifestările extraintestinale care apar în
BII: [1201]
(x) a. cele mai comune complicații sunt cele
articulare
(x) b. apar în ambele patologii
(x) c. artropatiile periferice sunt clasificate în
pauciarticulare și poliarticulare
d. în tipul 2 artropatia durează puțin
e. tipul 1 este asociată cu uveita
42. Complicațiile anale și perianale ale bolii
Crohn cuprind: [1201]
(x) a. hemoroizii
(x) b. abcesul perianal
(x) c. abcesul ischiorectal
d. fisura anală dureroasă
e. artralgia
43. Diagnosticul diferențial al BII: [1201]
(x) a. trebuie excluse alte cauze ale diareei
b. nu se realizează întotdeauna coprocultura
c. simptomele care persistă pentru o perioadă
mai scurtă de 5 zile sunt puțin probabil a fi
cauzate de gastronenterită de cauză infecțioasă
(x) d. boala Crohn trebuie luată în calcul la toți
indivizii cu malabsorbție de vitamine
e. tuberculoza ileocolonică este comună în țările
dezvoltate
44. Următoarele afirmații referitoare la
Boala Crohn sunt adevărate: [1202]
(x) a. simptomele majore sunt diareea, durerea
abdominală și pierderea în greutate
(x) b. pot fi prezente simptome precum
indispoziție, astenie, anorezie, greață, vărsături
c. la copii principalele manifestări sunt diareea
și durerea abdominală
(x) d. manifestările clinice sunt foarte variabile
și depind parțial de regiunea intestinală afectată
e. durerea abdominală nu poate fi de tip
colicativ
45. Următoarele afirmații referitoare la
Boala Crohn sunt adevărate: [1202]
(x) a. se poate întâlni sensibilitate și/sau o masă
ocazional în fosa iliacă dreaptă
b. examenul abdomenului este întotdeauna
anormal
(x) c. modificările de examen obiectiv sunt
reduse
d. se întâlnește rar ulcerația aftoasă la nivelul
gurii
e. nu se evaluează manifestările extraintestinale
46. Manifestările extraintestinale ale bolilor
inflamatorii intestinale cuprind: [1202]
(x) a. uveită
b. artropatia tip III
(x) c. ciroza hepatică
(x) d. nefrolitiaza
e. meningoencefalita
146
47. Investigațiile utilizate pentru diagnosticul
Bolii Crohn sunt următoarele: [1202]
(x) a. teste sanguine
(x) b. teste de scaun
(x) c. endoscopia și imagistica radiologică
d. RMN cerebral
(x) e. capsulă endoscopică
48. Tratamentul medical al bolii Crohn:
[1203]
a. glucocorticosteroizii sunt utilizați în mod
uzual pentru a induce remisia în puseele ușoare
de BC
(x) b. glucocorticosteroizii sunt utilizați în mod
uzual pentru a induce remisia în puseele
moderate și severe de BC
(x) c. se pot utiliza antibiotice pentru
tratamentul complicațiilor secundare din BC
d. în practica pediatrică nu se utilizează nutriția
enterală exclusivă
e. la pacienții cu boala extinsă rezecția
chirurgicală este o indicație utilă
49. Menținerea remisiei în boala Crohn:
[1203]
(x) a. toți pacienții necesită monitoriare regulată
pentru a exclude inflamația intestinală
persistentă
b. la pacienții cu prognostic prost pot să nu
necesite terapie de întreținere
(x) c. pacienții cu boala cu prognostic
defavorabil sau care se acutizează dupa ce
terapia de inducție este întreruptă necesită
imunosupresie de lungă durată
d. terapiile de menținere nu necesită
monitorizare atentă
(x) e. dacă există dovezi de activitate continuă a
bolii ar trebui confirmată aderența la tratament
și optimizarea dozelor sau ajustarea terapeutică
realizată
50. Terapiile de menținere convenționale în
boala Crohn: [1203]
(x) a. tratamentul de lungă durată cu aceste
medicamente este necesar
(x) b. includ Azatioprină, Mercaptopurină sau
Metotrexat
(x) c. enzima cheie implicată în metabolismul
AZA și MP este tiopurin metil transferaza
d. nu se practică măsurarea metaboliților
(x) e. educația pacienților privind efectele
adverse este esențială
51. Opțiunile pentru tratamentul medical în
boala Crohn cuprind: [1204]
(x) a. inducția remisiei cu glucocorticoizi oral
sau i.v.
b. nutriție enterală pentru menținerea remisiei
(x) c. menținerea remisiei cu ajutorul
Azatioprinei, Mercaptopurinei și Metotrexatului
d. pentru inducția remisiei se practică drenajul
chirurgical al colecțiilor septice
(x) e. în boala perianală se folosește
Ciprofloxacină și Metronidazol
*52. Indicațiile chirurgiei în boala Crohn
sunt, cu excepția: [1205]
(x) a. remisia bolii sub tratament medicamentos
b. eșecul terapiei medicamentoase, cu simptome
acute sau cronice care produc alterarea sănătății
c. complicații precum dilatarea toxică,
obstrucția, perforația
d. retard de creștere la copii în ciuda
tratamentului medicamentos
e. prezența colecțiilor septice perianale
53. Abordarea chirurgicală a bolii Crohn:
[1205]
(x) a. dacă BC implică tot colonul, dar rectul
este cruțat sau minim afectat se practică o
colectomie subtotală cu anastomoza ileo-rectală
147
b. apare o rată de recurență de 50% în ileon, rect
sau ambele
(x) c. două treimi dintre acești pacienți păstrează
un rect funcțional pentru 10 ani
d. dacă este afectat întreg colonul și rectul se
practică o colectomie subtotală
e. pacienții cu BC se pretează pentru
anastomozele cu realizarea unui rezervor ileal
54. Complicațiile asociate cu ileostoma
includ: [1205]
(x) a. complicații mecanice
(x) b. deshidratare, mai ales dacă intestinul
subțire rămas este scurt
c. remisia BC
(x) d. complicații psihosexuale
e. la femei disfuncție erectilă și scăderea
fertilității
55. Prognosticul în boala Crohn: [1205]
(x) a. majoritatea pacienților au doar leziuni
inflamatorii la diagnostic
b. netratată, evoluția bolii este spre remisiune
(x) c. până la 50% dintre pacienți necesită
rezecție chirurgicală în primii 5 ani de boală
d. la pacienții cu prognostic defavorabil, ținta
este de a iniția tardiv terapia agresivă
(x) e. vârsta tânără la momentul diagnosticului
este un factor cu prognostic defavorabil
56. Colita ulcerativă: [1205]
a. nu există manifestări generale în tabloul clinic
(x) b. simptomul major este diareea cu sânge și
mucus, însoțită de disconfort în abdomenul
inferior
c. spre deosebire de boala Crohn, în CU nu apar
ulcerații aftoase la nivel oral
(x) d. boala poate fi ușoară, moderată sau severă
(x) e. întinderea afecțiunii este limitată la rect,
cadrul colonic stâng sau extensivă
57. Investigații folosite în diagnosticul colitei
ulcerative: [1205]
(x) a. teste sangvine
(x) b. teste fecale
(x) c. toxina C. Difficile
d. endoscopie digestivă superioară
e. nu poate fi prezentă anemia feriprivă
58. Tratamentul medical al colitei ulcerative:
[1206]
a. în formele severe se dă aminosalicilat de
primă intenție
(x) b. pacienții cu BII ar trebui tratați în centre
specializate cu acces la o echipă
multidisciplinară
(x) c. în proctită tratamentul de primă linie este
cu supozitoare 5-ASA
d. steroizii topici sunt mai eficienți decât
preparatele 5-ASA
e. toate cazurile de proctită răspund la
tratamentul cu 5-ASA
59. Referitor la colita refractară/severă
următoarele afirmații sunt adevărate: [1206]
a. pacienții cu colită severă nu e necesar să fie
internați în spital
b. nu e necesară terapia biologică cu un agent
anti-TMF
(x) c. pacienții cu colită refractară/severă trebuie
urmăriți pentru a se asigura aderența la terapie
(x) d. incidența infecției cu C. Difficile
concomitent la pacienții internați pentru colită
severă este în creștere
(x) e. succesul sau eșecul tratamentului medical
al unui episod sever de CU trebuie apreciat de
un gastroenterolog cu experiență și de un
chirurg specializat în domeniul colorectal
148
60. Terapia de salvare în colita ulcerativă:
[1207]
(x) a. este necesară la pacienții cu un CRP mai
mare de 45 mg/L
b. continuarea monoterapiei cu corticosteroizi
scade mortalitatea
(x) c. se folosește Ciclosporina 2mg/kg pe zi
administrată i.v. sub formă de perfuzie continuă
(x) d. la pacienții cu ulcerații extine se folosesc
doze de inducție de Infliximab mai mari
e. celor care răspund la terapie nu li se mai
administrează Ciclosporină orală
61. Tratamentul chirurgical al colitei
ulcerative: [1207]
(x) a. chirurgia continuă să aibă un rol central,
deoarece poate fi salvatoare de vieți
(x) b. tratamentul CU rămâne în primul rând
medical
c. în boala cronică se practică colectomia
subtotală cu ileostomie finală
(x) d. se poate practica proctectomia cu
ileostomie permanentă
e. nu se poate construi un rezervor ileoanal
62. Indicațiile chirurgicale în colita ulcerativă
cuprind: [1207]
(x) a. eșecul tratamentului medical
(x) b. hemoragia
(x) c. risc de perforație iminentă
d. răspuns complet la tratamentul medical
e. cortico-rezistență
63. Colita microscopică: [1208]
(x) a. pacienții prezintă diaree apoasă cronică
sau fluctuantă
(x) b. cuprinde 3 forme
c. în colita limfocitară microscopică există un
infiltrat inflamator cronic în lamina propria
(x) d. în colita ulcerativa microscopică e. în colita colagenoasă microscopică există un
tratamentul este ca și pentru colita ulcerativă strat de colagen subepitelial subțiat

149
 14. CAPITOLLUL 34
BOLILE HEPATICE

HEPATITA - HEPATITA VIRALĂ

paginile 1275-1284

1. Hepatita virală C acută: (x) d. Paritaprevir

a. în jumătate din cazuri, modul de transmitere (x) e. Grazoprevir
nu este cunoscut
(x) b. majoritatea infecțiilor sunt asimptomatice 5. Despre mutațiile virusului hepatitic B,
(x) c. ARN-VHC poate fi detectat de la 1 la 8 putem afirma:
săptămâni după infecție (x) a. survin la nivelul cadrelor deschise de
(x) d. dacă viremia este în scădere în urma citire ale genomului viral
multiplelor evaluări, terapia nu mai este b. variantele genomice mutante apar doar la
necesară pacienții cu infecție cronică cu virus hepatitic B
e. 85-90% din pacienții simptomatici dezvoltă (x) c. mutațiile AgHBs au ca rezultat
boală hepatică cronică modificările domeniului de legare de anticorpi și
pot face ca vaccinul să fie ineficient
*2. Care este singura formă de hepatită care d. în cazul anumitor genotipuri, o mutație în
este întotdeauna acută? regiunea pre-core are ca rezultat afectarea
a. hepatita C producției de AgHbc
b. hepatita E (x) e. mutațiile ADN polimerazei apar în urma
c. hepatita B tratamentului cu lamivudină
(x) d. hepatita A
e. hepatita D *6. Replicarea genomică în hepatita B are loc
la nivelul:
3. Caracterele clinice ale infecției acute cu a. citomplasmei
virusul hepatitei B: b. ribozomilor
(x) a. la mulți pacienți infecția este subclinică c. mitocondrei
b. febra apare foarte rar (x) d. reticulului endoplasmatic
(x) c. poate fi prezent rashul maculopapular e. nucleului
d. pacienții pot asocia poliatrită la nivelul
articulațiilor mari 7. Agenții antivirali utilizați în hepatita virală
e. dacă infecția survine în timpul nașterii, C:
tabloul clinic de hepatită acută este evident (x) a. se administrează oral
4. Inhibitorii de protează ai serinei NS3/4 (x) b. gazoprevir este combinat cu elbasvir și
utilizați în tratamentul hepatitei C sunt: este utilizat ca o singură tabletă e zi timp de 12
(x) a. Simeprevir săptămâni la pacienții cu genotipurile 1 și 4
b. Dasabuvir c. tratamentului cu glecaptevir și pibrentavir
c. Ledipasvir este eficient doar în cazul genotipurilor 1 și 4

150
d. în cazul pacienților cu ciroză, durata 12. Următoarele afirmații despre hepatita
tratamentului cu glecaptevir și pibrentavir este virală A sunt adevărate:
redusă a. la nivel mondial, este considerată o formă rară
(x) e. toate regimurile terapeutice determină de hepatită
eliminarea virusului la peste 95% dintre pacienți b. este mai frecventă primăvara
(x) c. afectează copiii și adulții tineri
8. Virusurile hepatitice cu transmitere fecal- d. principala cale de transmitere este cea sexuală
orală sunt următoarele, cu excepția: (x) e. nu există purtători de hepatită A
a.virusul hepatitei A
(x) b.virusul hepatitei B 13. Virusul hepatitei D:
(x) c.virusul hepatitei C (x) a. aparține familiei Deltaviridae
(x) d.virusul hepatitei D b. este o particulă de ARN completă inclusă
e.virusul hepatitei E într-un înveliș de AgHBs
(x) c. nu este capabil singur de replicare, dar
*9. Singurul virus hepatitic de tip ADN este: este activat de prezența virusului hepatitei B
a.virusul hepatitei A (x) d. vaccinarea împotriva virusului hepatitei B
(x) b.virusul hepatitei B poate preveni coinfecția
c.virusul hepatitei C e. este rar întâlnit în România
d.virusul hepatitei D
e.virusul hepatitei E 14. Despre investigațiile efectuate în cadrul
hepatitei virale C putem afirma:
10. Faza 3 de infecție VHB cronică AgHBe (x) a. diagnosticul este stabilit prin evidențierea
negativă se caracterizează prin: anticorpilor anti-VHC în ser utilizând teste
a. AgHBs întotdeauna prezent ELISA-3 de generația a 3-a
(x) b. valori normale ale ALT (x) b. ARN-VHC poate fi măsurat cu ajutorul
(x) c. niveluri scăzute de ADN-VHB testului PCR
d. valori crescute ale ALT (x) c. nivelurile viremiei variază de la cateva mii
(x) e. absența AgHBe la câteva milioane de copii per mililitru
d. succesul terapiei depinde de nivelul
*11. Singura hepatită virală ce nu poate fi încărcăturii virale
prevenită prin vaccinare este: e. evaluarea fibrozei prin biopsie hepatică este
a. hepatita virală A obligatorie la toți pacienții
b. hepatita virală B
(x) c. hepatita virală C 15. Despre tratamentul cu interferon pegylat
d. hepatita virală D alfa-2a în hepatita virală B, sunt adevărate
e. hepatita virală E următoarele:
(x) a. se administrează subcutanat, o dată pe
săptămână
b. răspunsul la tratament poate fi evaluat prin
dozarea nivelurilor serice de AgHBe

151
(x) c. se utilizează, de obicei, în cazul
pacienților cu boală activă
d. poate fi utilizat și în cazul pacienților cu
ciroză hepatică
(x) e. poate determina conversia bolii la boală
inactivă
16. Terapia antivirală orală:
a. are o eficacitate mai mare în cazul pacienților
AgHBe pozitivi
(x) b. în cazul pacienților complianți, determină
scăderea ADN-VHB la niveluri nedetectabile și
reducerea inflamației hepatice
(x) c. poate determina reversia fibrozei chiar și
la pacienții cu ciroză hepatică
(x) d. poate dura toată viața
e. Lamivudina este principalul medicament
utilizat
17. Despre antigenul HBe, următoarele
afirmații sunt adevărate:
(x) a. este o proteină formată prin self-clivarea
specifică a produsului genetic pre-core/core
(x) b. persistența sa indică dezvoltarea
cronicizării
c. nivelul său crește tardiv
(x) d. nivelul său descrește rapid
(x) e. persistența sa indică menținerea statusului
infecțios
18. Următoarele afirmații despre hepatita
cronică virală C sunt false:
a. pacienții sunt, de obicei, asimptomatici
(x) b. se înregistrează creșteri masive ale
transaminazelor
c. se poate asocia cu lichenul plan
(x) d. evoluția este rapidă către ciroză hepatică
(x) e. 1% dintre pacienții cu hepatită cronică
virală C vor dezvolta cancer hepatic chiar și în
absența cirozei hepatice
152
*19. Factorii asociați cu o progresie rapidă a
fibrozei în hepatita cronică virală C sunt, cu
excepția:
a. diabetul
b. consumul de alcool
c. obezitatea
d. coinfecția cu HIV
(x) e. genotipul 4
*20. Următoarele afirmații despre hepatita
virală E sunt adevărate, cu excepția:
a. diagnosticul presupune detectarea anticorpilor
anti-VHE prin test ELISA
b. detectarea ARN-VHE în ser sau scaun se
poate realiza prin PCR
c. este transmis enteral, de obicei prin
intermediul apei contaminate, iar 30% din câini,
porci şi rozătoare poartă virusul
(x) d. infecția cu virusul hepatitei E este comună
la porci, însă contaminarea cărnii este rară
e. respectarea regulilor de igienă și calitatea
sistemului de sănătate joacă un rol important în
prevenția și controlul infecțiilor cu virusul
hepatitei E
21. Despre transmiterea virusului hepatitic B,
putem afirma:
a. transmiterea verticală de la mamă la copil, de
obicei in utero, este modalitatea obișnuită de
transmitere în toată lumea
b. virusul hepatitic B este prezent în laptele
matern și poate fi transmis de la mamă la nou-
născut în timpul alăptării
(x) c. transmiterea orizontală se realizează, în
special, la copii prin abraziuni minore sau
contact apropiat cu alți copii
(x) d. virusul hepatitic B poate supraviețui timp
îndelungat pe articolele casnice
(x) e. virusul hepatitic B se poate transmite pe 26. Profilaxia combinată, activă și pasivă,
cale intravenoasă sau prin contact personal anti-hepatită virală B este indicată în cazul:
apropiat (x) a. personalului sanitar cu contaminare
accidentală prin înțepare cu ac
22. Virusul hepatitei B se transmite: b. persoanelor imunosupresate
(x) a. prin sânge (x) c. nou născuților din mame AgHBs pozitive
b. pe cale fecal-orală (x) d. partenerilor sexuali regulați ai pacienților
(x) c. pe cale verticală AgHBs pozitivi care sunt VHB negativi
(x) d. prin salivă e. gravidelor
(x) e. pe cale sexuală
27. Testele hematologice în hepatita virală A
*23. Următoarele afirmații despre hepatita pot evidenția:
cronică virală D sunt false, cu excepția: a. leucocitoză cu limfocitoză relativă
a. este frecvent întâlnită (x) b. anemie hemolitică Coombs-pozitivă
(x) b. diagnosticul presupune depistarea c. trombocitopenie
anticorpilor anti-delta la un pacient cu boală (x) d. timp de protrombină prelungit, în formele
hepatică cronică AgHBs pozitivă severe
c. se vindecă spontan (x) e. viteză de sedimentare a hematiilor
d. 90% dintre pacienți vor dezvolta ciroză crescută
e. evoluția către ciroză este mai lentă decât în
cazul pacienților cu monoinfecție cu virus 28. Despre faza 1 de infecție cu VHB cronică
hepatitic B AgHBe pozitivă, sunt adevărate următoarele
afirmații:
24. Manifestările extrahepatice ce pot să (x) a. apare în copilărie
apară în cadrul hepatitei cronice virale C (x) b. se caracterizează printr-un nivel înalt de
sunt, cu excepția: replicare virală
a. artrita c. determină distrucție hepatică
b. porfiria cutanea tarda d. determină un răspuns imun intens, ce duce la
(x) c. sindromul Raynaud o hepatită evidentă
d. crioglobulinemia (x) e. nu necesită tratament
(x) e. limfomul Hodgkin
29. Anticorpii anti-HBc:
*25. Efectele adverse ale tratamentului cu (x) a. sunt primii anticorpi care apar în urma
interferon pegylat alfa-2a include, cu infecției cu virus hepatitic B
excepția: b. titrurile crescute de IgM anti-HBc indică
a. mialgii prezența unei hepatite B cronice
(x) b. pierderea ireversibilă a părului (x) c. persistă mai multe luni
c. cefalee (x) d. titrurile scăzute de IgM anti-HBc indică
d. supresie medulară prezența unei hepatite B cronice
e. depresie e. indică seroconversia

153
30. Factorii predictivi pentru un răspuns
susținut la tratament în hepatita cronică B
sunt:
a. sexul masculin
(x) b. durata scurtă a bolii
CIROZA HEPATICĂ
paginile 1289-1303
31. Următoarele afirmații cu privire la ciroza
hepatică sunt adevărate: [1289]
(x) a. arhitectura hepatică este difuz alterată
b. în ciroza constituită poate surveni rezoluția
fibrozei incipiente (inversarea completă a
procesului de fibrogeneză cu restructurare catre
o arhitectură hepatică aproape normală)
(x) c. macrofagele degradează matricea
cicatriceală prin secreția metaloproteinazelor
matriceale
(x) d. infecția virală este cel mai frecvent factor
etiologic la nivel mondial
e. albumina serică și creatinina serică sunt cei
mai buni indicatori ai funcției hepatice
32. Următoarele afirmații cu privire la ciroza
hepatică sunt adevărate, cu excepția: [1289]
a. trăsăturile specifice fibrozei sunt: nodulii de
regenerare și pierderea arhitecturii lobulare
(x) b. ciroza micronodulară este adesea cauzată
de hepatica cronică virală
(x) c. în interiorul nodulilor mari pot fi văzuți
acini anormali
d. în ciroza micronodulară nodulii de regenarare
au de obicei dimensiuni < 3 mm
e. în ciroza macronodulară nodulii au
dimensiuni variabile
154
c. transaminazele serice scăzute
(x) d.nivelurile scăzute de ADN-VHB
e. prezența imunosupresiei
*33. Pentru evaluarea severității cirozei
hepatice se utilizează următoarele
investigații, cu excepția: [1289]
a. biomarkeri
(x) b. creatinina urinară
c. electroliții serici
d. albumina serică
e. biochimia hepatică
34. Selectați afirmațiile adevărate cu privire
la investigațiile efectuate în ciroza hepatică:
[1289]
a. un test de fibroză hepatică (ELF) < 7,7 indică
boală severă
b. imunoglobulinele serice evaluează severitatea
bolii
c. electroliții serici evaluează tipul cirozei
(x) d. prognosticul este nefavorabil dacă nivelul
albuminei este < 28 g/L
(x) e. gradul în care TP este prelungit este
proporțioinal cu severitatea bolii
*35. Selectați afirmația falsă cu privire la
examinările imagistice din ciroza hepatică:
[1290]
(x) a. CT este utilă în diagnosticul tumorilor
maligne și benigne, cum ar fi hemagioamele
b. Fibroscanul întâmpină limitări tehnice la
pacienții cu ascită și obezitate morbidă
c. endoscopia este utilă pentru detectarea și
tratamentul varicelor esofagiene și a gastropatiei
portal hipertensive
d. prin ultrasonografie se poate evalua sistemul
venei porte și cel al venelor hepatice
e. ecografia este utilă pentru depistarea HCC
36. Următoarele afirmații cu privire la
tratamentul cirozei hepatice sunt false, cu
excepția [1290, 1291]
a. abordarea terapeutică se adresează
complicațiilor cirozei compensate
b. pacienții expuși riscului trebuie vaccinați
împotriva hepatiei C
(x) c. trebuie evitat alcoolul, la fel aspirina și
AINS
(x) d. toate strategiile terapeutice funcționează
cel mai bine pe tumorile mici, unice, în cazul
HCC
(x) e. tratamentul cauzei de bază poate opri sau
face să regreseze modificările cirozei
37. Selectații indicatorii de prognostic
nefavorabil în ciroză: [1291]
a. scăderea creatininei serice < 130 µmol/L
(x) b. timp de protrombină prelungit > 6 sec
peste valoarea normală
c. hipertensiune arterială persistentă
(x) d. ascită
(x) e. icter persistent
38. Clasificarea Child-Pugh modificată scor 2
se caracterizează prin: [1291]
(x) a. encefalopatie moderată
(x) b. bilirubină = 34-50 µmol/L
c. ascită moderată
d. timp de protrombină > 6 secunde peste
normal
(x) e. encefalopatie ușoară
155
39. Selectați afirmații adevărate cu privire la
axa intestin-ficat: [1291]
(x) a. există o barieră intestinală care limitează
cantitatea de componente bacteriene care sunt
transportate la ficat
b. scăderea permeabilității intestinale poate
compromite funcția de barieră intestinală
(x) c. funcția de barieră intestinală este
compromisă în bolile hepatice avansate
d. AINS și beta-blocantele nonselective
blochează translocarea bacteriană
(x) e. reprezintă mecanismul fiziopatologic
cheie în progresia bolii hepatice și dezvoltarea
complicațiilor cirozei
40. Selectați afirmațiile false cu privire la
transplantul hepatic: [1291, 1292]
a. este singurul tratament curativ pentru boala
hepatică avansată
(x) b. este inutil în cazul: sindromului
hepatopulmonar și hipertensiunii porto-
pulmonară
(x) c. se adresează pacienților cu ciroză în stadiu
final, adică Child de grad B
d. transplantul hepatic precoce este o terapie
optimă pentru hepatita alcoolică acută severă
(x) e. donatorul poate avea dovezi de sepsis
activ, malignitate sau infecție cu HIV, VHB sau
VHC
41. Selectați contraindicațiile transplantului
hepatic: [1292]
(x) a. tromboza venoasă splanhnică extinsă
(x) b. metastazele hepatice
c. ciroza NASH
d. tulburări metabolice primare
(x) e. lipsa angajamentului psihologic din partea
pacientului
42. Următoarele afirmații referitoare la
transplantul hepatic sunt adevărate, cu
excepția: [1292]
a. donatorii mai tineri (<50 de ani) oferă o grefă
funcțională mai bună
b. operația de transplantare durează aproximativ
8 ore și necesită rareori o transfuzie mare de
sânge
(x) c. donatorii vii pot fi doar persoanele
sănătoase
(x) d. mortalitatea operatorie este foarte crescută
și majoritatea deceselor postoperatorii apar în
primele 8 luni
e. printre complicațiile grave se numără sepsisul
și hemoragia
*43. Selectați afirmația falsă cu privire la
prognosticul pacienților cu transplant
hepatic: [1292]
a. în cazul cirozei supraviețuirea pe termen lung
după transplant este compromisă de recurența
bolii
(x) b. pacienții necesită imunosupresie timp de 6
luni postoperator
c. transplantul hepatic electiv are o supraviețuire
de 90% la 1 an
d. transplantul hepatic electiv are o supraviețuire
de 70-85% la 5 ani
e. recurența bolii compromite supraviețuirea
după transplant hepatic și în cazul HCC
44. Următoarele asocieri referitoare la
clasificarea hipertensiunii portale sunt
adevărate: [1293]
(x) a. prehepatică – tomboza venei porte
(x) b. intrahepatică sinusoidală – ciroza
(x) c. intrahepatică post-sinusoidală – boala
veno-ocluzivă
d. posthepatică – schistosomiaza
e. prehepatică – sindrom Budd-Chiari
156
45. Următoarele afirmații cu privire la
hipertensiunea portală pre-hepatică sunt
false: [1293]
(x) a. etiologia nu este cunoscută, dar au fost
implicate arsenicul și clorura de vinili
b. blocarea venei porte poate fi identificate prin
ecografie Doppler
(x) c. pacienții au funcția hepatică alterată și
prognostic prost după sângerare
(x) d. anticoagularea crește riscul de sângerare
e. se datorează trombozei venei porte
46. Tratamenul inițial al sângerării acute
variaceal cuprinde: [1293, 1294]
a. restabilirea volumului de sânge: hemoglobina
țință de 40 g/L
(x) b. robinet pentru ascită
(x) c. antibioterapie profilactică
(x) d. evalure: puls, tensiune arterială, stare de
conștiență
(x) e. montarea unei linii venoase centrale
47. Selectați afirmațiile adevărate referitoare
la bandarea variceală (ligaturile elastice) și
scleroterapia varicelor esofagiene: [1294]
(x) a. injectarea endoscopică de cianoacrilat este
cel mai bun tratament în varicele gastrice
(x) b. între 15% și 20% din sângerări provin din
varice gastrice
c. hemostaza endoscopică se poate realiza la
25% din pacienți
d. endoscopia se efectuează ideal sub anestezie
locală
(x) e. bandarea varicelor esofagiene se
realizează prin montarea unei benzi elastice pe
vârful endoscopului, aspirarea varicelui în
interiorul endoscopului și aplicarea benzii peste
varice
48. Următoarele afirmații sunt adevărate, cu
excepția: [1294, 1295]
a. terlipresina este singurul vasoconstrictor
pentru care există dovezi că reduce mortalitatea
(x) b. terlipresina este indicată pacienților cu
boală cardiacă ischemică
(x) c. somatostatina are mai multe efecte
secundare
d. tamponamentul cu balon este folosit dacă
terapia endoscopică a eșuat
e. pneumonia de aspirația este o complicație a
tamponamentului cu balon
49. Următoarele afirmații cu privire la
tamponamentul cu balon sunt false, cu
excepția: [1294, 1295]
(x) a. tubul este introdus în stomac, balonul
gastric este umflat cu aer și apoi retras
b. tubul ar trebui poziționat în apropierea
joncțiunii gastro-duodenale
(x) c. hemostaza se realizează în până la 90%
din cazuri
(x) d. printre complicații se numără: ulcerarea
mucoasei și ruptura esofagului
e. este mai eficient decât stentul metalic acoperit
autoexpandabil (Danis)
50. Următoarele afirmații cu privire la
tratamentul resângerării variceale acute sunt
adevărate: [1295]
a. resângerarea survine în primele 20 de zile
b. endoscopia este efetuată ori de câte ori
medicul consideră că este necesar
(x) c. sursa ia forma unei ulcerații sau alinecării
unei benzi de ligatură
(x) d. dacă hemostaza nu poate fi realizată,
atunci va fi necesară montarea unui șunt porto-
sistemic transjugular intrahepatic
e. sursa trebuie cautată prin ecografie
157
51. Selectați afirmațiile false cu privire la
șuntul portosistemic transjugular
intrahepatic: [1295]
a. este utilizat atunci când sângerarea nu poate fi
controlată acut sau la resângerare
(x) b. scade riscul de encefalopatie portală
c. reduce presiunea hepatică sinusoidală și din
vena portă
(x) d. stenoza și tromboza de stent sunt foarte
frecvente astăzi
e. cele mai mari beneficii au fost observate la
pacienții aflați în clasa Child-Pugh C
52. Selectați afirmațiile adevărate cu privire
la măsurile profilactice pe termen lung de
prevenire a resângerării variceale: [1295]
(x) a. ligaturile elastice repetate la intervale de 2
sâptămâni duc la oblitararea varicelor
b. șuntul portosistemic chirurgical este asociat
cu un risc crescut de resângerare
(x) c. transplantul hepatic este cea mai bună
opțiune atunci când funcție hepatică este precară
d. se utilizează beta-blocante selective:
metoprolol sau carvedilol
(x) e. tratamentul endoscopic reduce
semnificatic riscul de resângerare
53. Următoarele afirmații despre ascită sunt
adevărate, cu excepția: [1295, 1296]
(x) a. retenția de sodiu și apă rezultă din
vasoconstricția arterială periferică
(x) b. creșterea albuminei serice poate contribui
în plus prin reducerea presiunii oncotice
plasmatice
c. la pacienții cu ascită, exceția de sodiu din
urină depășește rareori 5 mmol in 24 de ore
d. un aport zilnic normal de sodiu de 120-200
mmol duce la un bilanț pozitiv de sodiu
(x) e. hipertensiunea portală exercită o presiune
hidrostatică sistemică
*54. Din tabloul clinic al ascitei fac parte, cu b. organismele infectate ajung la peritoneu pe
excepția: [1296] cale limfatică
a. dificultăți în respirație c. durerea și febra sunt elementele principale ale
b. creșterea circumferinței abdominale tabloului clinic
c. revărsat pleural (x) d. paracenteza diagnostică trebuie efectuată
(x) d. matitate periombilicală întotdeauna
e. edeme periferice (x) e. un număr crescut de neutrofile în lichidul
de ascită este o dovadă suficientă pentru a
55. Investigațiile utilizate în ascită sunt: începe imediat tratamentul
[1296]
a. colorația Ziehl-Neelsen 59. Semnele clinice ale encefalopatiei
(x) b. ciologia portosistemice sunt: [1297]
(x) c. amilaza (x) a. fetor hepaticus
d. determinarea nivelului lipidelor (x) b. vorbire lentă și neclară
(x) e. culturi (x) c. apraxia constructivă
d. creșterea calității funcției intelectuale
56. Selectați afirmațiile adevărate cu privire (x) e. flapping tremor
la tratamentul ascitei: [1296]
a. diureticul de elecție este furosemidul 60. Următoarele afirmații cu privire la
(x) b. sodiul urnar poate fi utilizat pentru titrarea encefalopatia portosistemică sunt adevărate,
dozei de diuretic cu excepția: [1297]
c. diureticele trebuie întrerupte temporar dacă (x) a. alterarea echilibrului neurotransmițătorilor
apare o scădere a creatininei serice cerebrali este indusă de oxidul nitric
(x) d. aporul de sodiu se poate reduce la 40 b. regimul bogat în proteine este un factor
mmol in 24 de ore precipitant
(x) e. administrarea cronică de spironolactonă c. EEG prezintă o scădere a frecvenței undelor α
produce ginecomastie normale
d. coma apare pe măsură ce encefalopatia
*57. Selectați o cauză de lichid ascitic progresează
hemoragic: (x) e. metaboliții “toxici” ajung la creie pe cale
a. ciroză limfatică
(x) b. sarcină ectopică ruptă
c. pancreatită croncă 61. Următoarele afirmații cu privire la
d. hipoproteinemie sindromul hepatorenal sunt false, cu
e. tuberculoza excepția: [1298]
a. sindromul este adesea tratat prin
58. Următoarele afirmații despre peritonita adiministrarea de diuretice
bacteriană spontană sunt adevărate: [1297] b. se caracterizează printr-o rezistență pre-
(x) a. apare la până 18% dintre pacienții cu glomerulară scăzută care determină scăderea
ascită care au suferit decompensare irigării coretexului renal

158
(x) c. hipovolemia intravasculară trebuie
corectată, de preferință cu albumină
(x) d. capacitatea de concentrare a urinii este
păstrată
(x) e. apare de obicei la pacienții cu ciroză
avansată, hipertensiune portală, icter și ascită
62. Selectați afirmațiile false cu privire la
sindromul hepatopulmonar: [1298]
(x) a. apare datorită dilatării vasculare
extrapulmonare
b. se manifestă prin hipoxemie
c. prezintă caracteristici de ciroză cu steluțe
vasculare
d. majoritatea pacienților sunt asimptomatici
(x) e. tranplantul hepatic este contraindicat
63. Următoarele afirmații cu privire la
colangita biliară primitivă sunt adevărate, cu
excepția: [1298, 1299]
a. este caracterizată prin distrugerea progresivă
a micilor canale interlobulare
(x) b. anticorpii anti-mitocondriali (AMA) se
regăsesc la 15% din pacienți
c. femeile cuprinde între 40 și 50 de ani
reprezintă 90% dintre pacienți
(x) d. fosfataza alcalină serică scăzută este
adesea singura anomalie biochimică hepatică
e. ecografia poate evidenția o modificare difuză
a arhitecturii ficatului
64. Tabloul clinic din colangita biliară
primitvă cuprinde: [1299]
a. icterul este adesea cel mai timpuriu simptom
(x) b. fatigabilitate
(x) c. prurit
(x) d. xantelasmă pigmentată la nivelul
pleoapelor
e. depuneri de colesterol în pliurile tegumentului
picioarelor
159
65. Tratamentul colangitei biliare primitive
cuprinde: [1299]
(x) a. acid ursodeoxicolic – îmbunătățește
nivelul bilirubinei și aminotransferazelor
b. vitamimintele liposolubile (A, D, K) sunt
necesare pentru osteoporoză
(x) c. plasmafereza poate ameliora pruritul
intratabil
d. bifosfonații amelioează modificările
biochimice și histologice
(x) e. steroizii provoacă osteoporoză și alte
reacții adverse, deci nu ar trebui utilizați
*66. Selectația afirmația falsă cu privire la
colangita sclerozantă primitivă (PSC): [1299]
a. este caracterizată prin distrugerea inflamatorie
fibrozantă atât a canalelor biliare intrahepatice,
cât și extrahepatice
(x) b. autoanticorpii pANCA (anticorpi anti-
citoplasma polinuclearelor neutrofile) se găsesc
în serul a 90% din cazuri
c. este dectatată într-o fază asimptomatică, dar
cu biochimia hepatică alterată
d. colangiograma prezintă în mod caracteristic
neregularități ale calibrului căilor biliare
e. la 75% din pacienți, este asociată cu o boală
inflamatorie intestinală
67. Următoarele afirmații cu privire la
colangita sclerozantă primitivă (PSC) sunt
adevărate: [1300]
(x) a. modificătile morfopatologice au aspectul
de “coajă de ceapă”
b. colangiocarcinomul apare în 85% din cazuri
c. singurul tratament dovedit a fi eficient este
cel cu acid ursodeoxicolic
(x) d. leziunile biliare extrahepatice pot fi
rezolvate prin intervenții endoscopice biliaire
(x) e. PSC duce în final la ciroză și
decompensare hepatică asociată
68. Cauze ale cirozei biliare secundară:
[1300]
(x) a. stenozele căilor biliare principale
(x) b. calculii biliari
c. hepatocarcinomul
d. hemocromatoza ereditară
(x) e. colangita sclerozantă
69. Următoarele afirmații referitoare la
hemocromatoza ereditară sunt adevărate, cu
excepția: [1300, 1301]
a. este caracterizată prin depunerea excesivă de
fier în diferite organe
(x) b. fierul este preluat în exces de celulele
mucoasei, depășind capacitatea de legare a
feritinei
c. nivelul hepcidinei scade odată cu
supraîncărcadea cu fier
(x) d. conținutul de fier crescut este întâlnit
numai la nivel hepatic
e. ciroza este o caracteristică tardivă
70. Următoarele afirmații cu privire la
tabloul clinc din hemocromatoza ereditară
sunt adevărate: [1301]
(x) a. cuprinde hepatomegalie
b. aritmiile și insuficiență cardiacă, apar în
special la vârstinici
(x) c. cuprinde pigmentarea bronzantă a pielii
d. manifestările clinice apar mai frecvent la
femei
(x) e. majoritarea persoanelor afectate se află în
deceniul al cincilea
71. Următoarele afirmații referitoare la
investigațiile efectuate în hemocromatoza
ereditară sunt false: [1301]
(x) a. biopsia hepatică este obligatorie pentru
diagnostic
160
b. la homozigoți, fierul seric este crescut în 90%
din cazuri
(x) c. la homozigoți, prezența cirozei modifică
biochimia hepatică
d. dacă explorările legate de fier sunt alterate, se
efectuează teste genetice
e. RMN arată o reducere dramatică a intensității
semnalului ficatului și pancreasului
72. Următoarele afirmații cu privire la boala
Wilson sunt adevărate, cu excepția: [1302]
(x) a. boala Wilson este o afecțiune autozomal
dominantă
b. este o eroare înnăscută foarte rară a
metabolismului cuprului
(x) c. toți pacieții vârstinci cu boală hepatică
trebuie investigați pentru această afecțiune
d. există în special în țările în care
cosanguinizarea este frecventă
(x) e. scăderea ceruloplasminei este responsabilă
pentru depunerile de cupru
*73. Selectația afirmația falsă cu privire la
boala Wilson: [1302]
a. copiii se prezintă, de obicei, cu probleme
hepatice
b. adulții tineri au mai frecvent probleme
neurologice
c. histologia hepatică nu este diagnostică
(x) d. inelul Kayser-Fleischer este identificat
mai ales la copii mici
e. inelul Kayser-Fleischer apare ca un pigment
brun-verzui la joncțiunea sclerocorneană
74. Selectați afirmațiile adevărate cu privire
la investigațiile efectuate în boala Wilson:
[1302]
a. cuprul seric este crescut
(x) b. cuprul urinar este crescut
c. ceruloplasmina este de obicei crescută
d. hemoliza și trombocitopenia pot fi prezente
(x) e. ceruloplasmina este de obicei scăzută
75. Selectați afirmațiile adevărate cu privire
la deficitul de α1-antitripsină: [1302, 1303]
a. este uneori asociat cu boală hepatică și
hepatocarcinomul
161
b. gena este localizată pe cromozomul 13
(x) c. α1-antitripsina serică este scăzută la 10%
din valoarea normală în fenotipurile PiZZ
(x) d. α1-antitripsina serică este scăzută la 60%
din normal în varianta S
(x) e. fibroza și ciroza pot fi prezente
 15. CAPITOLLUL 36
TULBURĂRI RENALE ȘI ALE TRACTULUI URINAR
GLOMERULUL ȘI AFECTAREA GLOMERULARĂ
paginile 1351-1368
1. Glomerulul: (1351)
(x) a. este alcătuit dintr-o rețea de capilare,
situate în Capsula Bowman
b. în glomerul, sângele pătrunde prin arteriola
aferentă și pleacă prin venula eferentă
c. este situat în exteriorul spațiului urinar
d. în glomerul, sângele pătrunde prin arteriola
eferentă și pleacă prin arteriola aferentă
(x) e. în glomerul, sângele pătrunde prin
arteriola aferentă și pleacă prin arteriola eferentă
*2. Glomerulul: (1351, 1352)
a. este alcătuit dintr-o rețea de vase de sânge
(artere și vene)
b. în glomerul, sângele pătrunde prin arteriola
eferentă și pleacă prin arteriola aferentă
(x) c. filtratul glomerular părăsește spațiul
Bowman și se deplasează spre tubul proximal
d. la nivelul glomerului are loc absorbția apei
e. filtratul glomerular părăsește spațiul Bowman
și se deplasează spre tubul colector
3. Următoarele afirmații fac parte din
indicațiile recomandate înainte de efectuarea
biopsiei renale transcutanate: (1352)
(x) a. efectuarea bilanțului de coagulare
b. efectuarea anesteziei locale
(x) c. obținerea consimțământului și informarea
corectă a pacientului
d. evitarea grădinăritului
(x) e. pregătirea în vederea unei eventuale
transfuzii
162
*4. Complicațiile biopsiei renale
transcutanate pot fi: (1352)
a. hematurie microscopică
b. dureri epigastrice
c. hematurie abundentă ce necesită transfuzie de
sânge – 15-30%
d. rata mortalității de aproximativ 20%
(x) e. infecții
5. Referitor la complicațiile biopsiei renale
transcutanate, următoarele afirmații sunt
adevărate, cu excepția: (1352)
(x) a. hematurie microscopică
b. dureri în flanc, uneori acuzate la nivelul
umărului
(x) c. hematurie abundentă ce necesită
transfuzie de sânge – 15-30%
d. rata mortalității de aproximativ 0,1%
e. infecții
6. Afecțiunile glomerulare: (1352)
(x) a. reprezintă a 3a cea mai frecventă cauză de
boală renală în stadiu terminal, după diabet și
HTA
b. rinichii sunt implicați asimetric
c. leziunile renale nu pot fi cauzate de boli
sistemice extrarenale
(x) d. consecinţele hemodinamice ale unei
leziuni primare pot afecta în continuare funcţia
glomerulară
(x) e. pot apărea mecanisme secundare de
leziune glomerulară în urma unei insulte imune
iniţiale, precum depunerea de fibrină, agregarea
plachetară, infiltrarea neutrofilelor şi injuriile
provocate de radicalii liberi
7. Următoarele afirmații sunt false, cu
excepția: (1352)
(x) a. leziunile renale din bolile glomerulare pot
fi cauzate de patologii sistemice (ex. LES)
b. înainte de efectuarea biopsiei renale
transcutanate recomandăm pacienților să nu
ridice greutăți pentru o perioadă de cel puțin 2
săptămâni
c. în cadrul bolilor glomerulare, rinichii sunt
afectați întotdeauna unilateral
d. în desfășurarea sau împiedicarea filtrării
glomerulare sunt implicate trei elemente:
endoteliul, membrana bazală glomerulară și
hepatocitele
(x) e. una din complicațiile biopsiei renale
transcutanate îl reprezintă anevrismul
arteriovenos în formare (aproximativ 20%),
aproape întotdeauna fără nici o semnificație
clinică
*8. Următoarele afirmații sunt adevărate, cu
excepția: (1352)
a. în desfășurarea sau împiedicarea filtrării
glomerulare sunt implicate trei elemente:
endoteliul, membrana bazală glomerulară și
podocitele
b. după biopsie se recomandă repausul la pat
timp de 8-24 ore
c. în cadrul bolilor glomerulare, rinichii sunt
implicați simetric
(x) d. înainte de efectuarea biopsiei renale
transcutanate este foarte important ca pacientul
să crească aportul de lichide pentru prevenirea
formării cheagurilor de sânge
e. leziunile renale din bolile glomerulare pot fi
cauzate de patologii sistemice (ex. LES)
163
9. Cel mai adesea, în cazul bolilor
glomerulare sunt descrise 4 sindroame
majore. Acestea sunt: (1353)
(x) a. prezentări nefritice/nefrotice mixte
b. nefropatii tubulointerstițiale
(x) c. sindrom nefritic
(x) d. hematurie asimptomatică
(x) e. sindrom nefrotic
10. În cazul investigării bolilor glomerulare:
(1353)
a. anticorpii antinucleari lipsesc în LES
b. anticorpii anti-MBG sunt pozitivi în vasculite
(x) c. ureea și creatinina serică pot fi crescute
(x) d. pot fi prezenți cilindrii eritrocitari
(e. anticorpii anti-MBG sunt pozitivi în LES
11. Alegeți afirmațiile false: (1353)
a. proteinuria din sindromul nefrotic depășește
3,5 g/zi
(x) b. măsurile generale de tratament al
sindromului nefrotic includ dietă hipersodată
(x) c. imagistica renală este modificată în toate
cazurile de afectare glomerulară
d. cauza cea mai frecventă a sindromului
nefrotic este malfuncția sau lezarea podocitelor
e. tratamentul sindromului nefrotic include
diuretice de ansă
12. Următoarele afirmații referitoare la
tratamentul sindromului nefrotic sunt
adevărate: (1354)
a. măsurile generale de tratament vizează
tratarea cauzei de bază a oricărei pierderi de
proteine urinare
b. este recomandat repausul îndelungat la pat
(x) c. tensiunea arterială și funcția renală trebuie
monitorizate regulat
(x) d. inhibitorii ACE și sau ARA II sunt
indicați în toate tipurile de glomerulopatii
(x) e. cea mai bună abordare în tratarea
infecțiilor este depistarea precoce și tratamentul
agresiv al acestora, mai degrabă decât profilaxia
cu antibiotice pe termen lung
13. Următoarele afirmații referitoare la
nefropatia cu leziuni minime sunt false, cu
excepția: (1354)
(x) a. întâlnită cel mai frecvent la copii, în
special la băieți
(x) b. proteinuria este de obicei ”înalt selectivă”,
prin urină pierzându-se albumina, dar nu și alte
proteine cu greutate moleculară mai mare cum
ar fi imunoglobulinele
(x) c. edemul este frecvent, iar la copii este
localizant predominant la nivelul feței
(x) d. responsabilă pentru marea majoritate a
cauzelor de sindrom nefrotic în copilărie
(e. reprezintă 80-95% din cazurile de sindrom
nefrotic la adulți
*14. Referitoar la nefropatia cu leziuni
minime putem afirma că: (1354)
a. edemele prezente la copii sunt de cele mai
multe ori generalizate
b. proteinuria este de obicei ”înalt selectivă”,
prin urină pierzându-se imunoglobuline, dar nu
și alte proteine cu greutate moleculară mai mare
cum ar fi albumina
(x) c. terapia cu corticosteroizi în doze mari, cu
prednisolon 60mg/m2 zilnic (până la maximum
80 mg/m2) pentru maxim 4-6 săptămâni, urmat
de 40mg/m2 la fiecare 2 zile pentru încă 4-6
săptămâni reduce proteinuria la mai mult de
95% dintre copii
d. este întâlnită în special la fete
e. în cazul recidivelor posibile după terapia cu
corticosteroizi nu sunt necesare cure
suplimnetare
164
15. Alegeți afirmațiile adevărate: (1355)
(x) a. sindromul nefrotic congenital (tip
finlandez) este o boală autosomal recesivă
moştenită datorită mutaţiilor în codificarea
genelor pentru o proteină transmembranară,
nefrina
(x) b. glomeruloscleroza focală şi segmentară
focală (GSFS) reprezinta o leziune glomerulară
sclerotică care afectează unii dintre (dar nu toţi)
glomerulii şi unele (dar nu toate) segmentele ale
fiecărui ghem capilar
c. sindroamele nefrotice congenitale răspund
foarte bine la tratamentul cu corticosteroizi
(x) d. GSFS este o boală de etiologie
necunoscută
e. (GSFS) reprezinta o leziune glomerulară
sclerotică care afectează toţi glomerulii şi toate
segmentele ale fiecărui ghem capilar
16. Legat de glomeruloscleroza focală şi
segmentară focală putem afirma că: (1355)
(x) a. această boală de etiologie necunoscută se
prezintă de obicei printr-o proteinurie masivă
(de obicei neselectivă), hematurie, hipertensiune
şi insuficienţă renală
b. glomeruloscleroza focală şi segmentară focală
(GSFS) reprezinta o leziune glomerulară
sclerotică care afectează toţi glomerulii şi toate
segmentele ale fiecărui ghem capilar
(x) c. glomerulii situaţi profund la nivelul
joncţiunii corticomedulare sunt primii afectaţi,
aceştia putând fi rataţi la biopsia transcutanată,
ceea ce duce la un diagnostic greşit de
nefropatie cu leziuni minime
d. această patologie afectează cu predilecție
adulții și persoanele vârstnice
e. există 2 variante histologice ale GSFS
*17. Legat de variantele histologice ale
glomerulosclerozei focale şi segmentare
focale nu putem afirma că: (1355)
(x) a. în varianta clasică a GSFS glomerulii
implicaţi prezintă segmente sclerotice dispuse
pe anumite porțiuni ale glomerulului.
b. varianta celulară este caracterizată prin
hipercelularitate segmentară, care determină
ocluzia lumenului capilar în cel puţin un
glomerul.
c. varianta cu leziunea vârfului glomerular (,,tip
lesion”) se caracterizează într-un stadiu
incipient prin scleroză segmentară la polul
tubular al tuturor glomerulilor afectaţi.
d. varianta perihilară constă în scleroza
perihilară şi hialinoza a mai mult de 50% din
glomerulii sclerotici
e. în varianta colabantă, podocitele sunt de
obicei tumefiate, crescute în dimensiune şi
vacuolate grosier, iar pereţii capilari colabaţi si
plicaturaţi.
18. Legat de glomeruloscleroza focală şi
segmentară primară putem afirma
următoarele: (1356)
(x) a. aproximativ 50% dintre pacienţi
progresează spre BCR terminală în decurs de 10
ani de la diagnostic, în special cei care sunt
rezistenţi la terapie
(x) b. Prednisolon 0,5-2 mg/kg pe zi este utilizat
la majoritatea pacienţilor şi continuat timp de 6
luni înainte ca pacientul să fie considerat
rezistent la terapie
(x) c. Ciclosporina sau tacrolimusul pot fi
eficiente în reducerea sau oprirea excreţiei
urinare de proteine
d. plasmafereza sau imunoabsorbţia a fost
principalul tratament al pacienţilor cu recidivă
post-transplant, cu rezultate foarte bune
165
(x) e. Ciclofosfamida, Clorambucilul sau
Azatioprina sunt utilizate ca terapie de linia a
doua la adulţi
*19. Asocierile frecvente ale
glomerulosclerozei focale şi segmentare
focale secundară pot include: (1356)
a. număr crescut de nefroni
b. medicamente/droguri precum ranitidina
c. mutaţii ale genelor specifice hepatocitelor
(x) d. număr redus de nefroni
e. mutaţiile genei APOL1 de pe cromozomul 10
20. Nefropatia asociată HIV (HIVAN): (1356)
a. la microscopia optică glomerulii prezintă
structură și funcție normală.
b. HIVAN se prezintă cu proteinurie redusă,
fără edeme şi BCR, cu progresie lentă,
insidioasă.
(x) c. terapia antiretrovirală poate determina
reversibilitatea leziunilor renale, funcţia renală
fiind recuperată dacă tratamentul este iniţiat
precoce.
d. infecţia directă a podocitelor cu HIV-1 în
HIVAN este asociată cu păstrarea markerilor
specifici podocitelor
(x) e. în HIVAN, la microscopia optică
glomerulii sunt caracterizaţi prin colaps;
podocitele sunt mărite în volum, hiperplazice şi
vacuolate grosier, conţinând picături de
absorbţie ale proteinelor, iar capilarele adiacente
prezintă diferite grade de colaps şi plicaturare a
pereţilor.
21. Alegeți informațiile corecte legate de
glomerulonefrita membranoasă autoimună
(1357)
(x) a. apare în principal la adulţi şi predominant
la bărbaţi
(x) b. o treime din pacienţi prezintă remisiune
spontană sau indusă de terapie.
(x) c. se prezintă clinic prin proteinurie
asimptomatică sau sindrom nefrotic franc.
d. aproximativ 80% dezvoltă BCR.
e. tinerii, femeile şi cei cu proteinurie modestă
asimptomatică la momentul prezentării au
prognostic nefavorabil.
*22. Despre tratamentul glomerulonefritei
membranoase nu putem spune următoarele:
(1357)
(x) a. corticosteroizii orali sunt adesea utilizați
ca monoterapie, neavând nici un beneficiu clinic
când sunt asociați cu alte medicamente
b. toţi pacienţii trebuie să primească inhibitori ai
ECA la doza maximă tolerată, anticoagulare,
diuretice şi statină, dacă este indicată
c. o treime sau mai mulţi dintre pacienţi vor
suferi remisiuni spontane dacă sunt urmăriţi
timp de cel puţin 6-12 luni, în special dacă
funcţia renală este normală
d. agenţii alchilanţi: Ciclofosfamida şi
Clorambucilul, alternând cu Prednisolon pe cale
orală sunt ambii eficienţi
e. Rituximabul, un anticorp anti-CD20 este
eficient în inducerea remisiunii, menţinerea sau
îmbunătăţirea funcţiei renale şi reducerea
proteinuriei
23. Amiloidoza: (1357)
a. în amiloidoza AL (asociată lanțurilor ușoare
și imunoglobulinei) se formează depozite din
proteina serică amiloid A
(x) b. reprezintă o tulburare sistemică a plierii
proteinelor, în care proteinele sau fragmentele în
mod normal solubile sunt depozitate
extracelular, ca fibrile insolubile anormale
provocând disfuncţie progresivă a organelor
166
c. în amiloidoza AA secundară (amiloidoza
sistemică reactivă) proteina anormală poate fi
derivată din lanţuri uşoare sau imunoglobulină
(x) d. clasificarea sa se bazează pe natura
proteinelor plasmatice precursoare care
formează depozite fibrilare
e. este exclusiv moștenită
24. Selectați afirmațiile adevărate: (1358)
(x) a. amiloidoza AL este o discrazie a celulelor
plasmatice, înrudită cu mielomul multiplu, în
care celulele plasmatice clonale din măduva
osoasă produc imunoglobuline amiloidogene.
(x) b. amiloidozele familiale sunt boli cu
transmitere autosomal dominantă în care
proteina mutantă formează fibrile amiloide,
începând de obicei la vârstă mijlocie.
c. în amiloidoza AA, producţia de amiloid seric
A poate fi scăzută prin tratamentul condiţiei
inflamatorii de bază, iar după o perioadă,
suprimată complet.
(x) d. amiloidoza sistemică reactivă este legată
de tulburări inflamatorii cronice şi de infecţii
cronice.
e. tratamentul amiloidozei nu presupune
iniţierea de măsuri renoprotectoare.
25. Sunt false următoarele afirmații, cu
excepția: (1358)
a. boala renală este mai prevalentă în cazul
amiloidozelor familiale decât în cazul
amiloidozei AL.
(x) b. tulburările inflamatorii cronice din cadrul
amiloidozei AA includ poliartrita reumatoidă,
bolile inflamatorii intestinale şi febra
mediteraneană familială netratată.
(x) c. diagnosticul amiloidozelor poate fi adesea
făcut clinic, atunci când caracteristicile acesteia
sunt prezente în alte organe.
(x) d. testarea genetică pentru amiloidoza
ereditară trebuie întreprinsă acolo unde există un
istoric familial relevant
e. amiloidoza AL apare deseori înainte de vârsta
de 40 de ani
26. Selectați afirmațiile false: (1358)
(x) a. pacienţii cu amiloidoză AA se prezintă
rareori cu sindrom nefrotic, BCR,
hepatomegalie şi splenomegalie
(x) b. pe măsură ce insuficienţa renală
progresează, succesul dializei sau al
transplantului renal depinde de gradul de
depunere a amiloidului la nivel renal
c. tabloul clinic în amiloidoza AL depinde de
organele implicate: pe lângă sindromul nefrotic,
inima poate fi afectată iar neuropatiile autonome
şi senzoriale sunt relativ frecvente
(x) d. terapia orientată spre mielom este utilizată
pentru tratarea amiloidozei familiale, cu sau fără
transplant de celule stem
(x) e. biopsia renală nu este necesară în cazurile
de amiloidoză cu suspiciune de afectare renală
*27. Clasificarea Societăţii de Patologie
Renală a nefropatiei diabetice include: (1359)
a. clasa I: îngroşarea izolată a membranei bazale
glomerulare (> 395 nm la femei, > 430 nm la
bărbaţi); nu se evidențiază expansiune
mezangială, creşterea matricei mezangiale, sau
glomeruloscleroză globală care să implice >50%
din glomeruli
b. clasa III: glomeruloscleroză diabetică
avansată şi >50% glomeruloscleroză globală
c. clasa IIa: expansiune mezangială severă.
d. toate afirmațiile sunt adevărate
(x) e. două din afirmații sunt adevărate
167
28. Selectați afirmațiile adevărate cu privire
la nefropatia diabetică: (1359)
a. boala renală diabetică apare la aproximativ
70-73% din pacienţii cu diabet zaharat de tipul 1
sau 2
(x) b. modificări ale stilului de viaţă (încetarea
fumatului, atenţie la consumul de sare, pierderea
în greutate şi exerciţiile fizice) sunt necesare
pentru a preveni progresia oricărei complicaţii
diabetice
c. controlul dislipidemiei face parte din
obiectivele conduitei terapeutice ale nefropatiei
diabetice
(x) d. dacă se reușește realizarea unui control
glicemie bun (intensiv), chiar şi pentru o
perioadă limitată, acesta reduce incidenţa ESKD
şi a altor complicaţii microvasculare pe termen
lung (aşa-numitul efect de moştenire în diabetul
zaharat de tip 1 şi de tip 2)
(x) e. boala renală diabetică este principala
cauză a BCR terminală în Occident, apărând în
mare parte ca o complicaţie a diabetului zaharat
de tip 2
29. Care din următoarele afirmații cu privire
la nefropatia diabetică sunt false? (1359)
(x) a. factorii de risc pentru nefropatia diabetică
includ un control glicemie adecvat,
hipotensiunea, sexul feminin, etnia şi deprivarea
socială.
b. controlul tensiunii arteriale la valori <130/80
mmHg cu IECA sau AII-RA este una din țintele
terapeutice.
c. Pentoxifilina încetineşte rata de scădere a
GFR şi proteinuria
(x) d. boala renală diabetică este principala
cauză a BCR terminală în Occident, apărând în
mare parte ca o complicaţie a diabetului zaharat
de tip 1
e. ca și în alte boli renale, aproape întregul curs
al injuriei renale în diabet este silenţios din
punct de vedere clinic
30. Selectați afirmațiile adevărate: (1360)
a. nefrita acută se mai numește sindrom nefrotic
(x) b. glomerulonefrita este mediată imunologic,
cu implicarea imunităţii celulare, umorale şi a
altor mediatori inflamatori
c. glomerulonefrita rapid progresivă este un
sindrom care se prezintă cu hematurie
glomerulară și cu dezvoltarea lentă a
insuficienţei renale acute, în decurs de luni până
la ani, şi necroză glomerulară focală
(x) d. biopsia renală în cadrul glomerulonefritei
post-streptococică relevă inflamaţie acută,
difuză, activă în glomerul
e. sindromul Goodpasture se încadrează în
GNRP pauci-imune (cu model imunofluorescent
negativ)
31. Selectați afirmațiile corecte: (1360)
(x) a. în glomerulonefrita post-streptococică,
organismul infectant este un streptococ beta-
hemolitic de grup A Lancefield, de tip
nefritogenic
b. edemul din nefrita acută este generalizat
(x) c. semiluna din GNRP este un agregat de
macrofage şi celule epiteliale în spaţiul lui
Bowman
(x) d. sindromul Goodpasture se încadrează în
GNRP cu model liniar imunofluorescent
e. glomerulonefrita este mereu simptomatică
32. Care dintre următoarele afirmații sunt
false? (1360)
(x) a. caracteristic nefritei acute este formarea
de semilune în spațiul Bowman
(x) b. glomerulonefrita post-streptococică apare
la vârstnici
168
c. GNRP poate fi clasificată pe baza modelului
de depunere a complexelor imune în glomeruli
(observate la imunofluorescenţă): adică liniari,
granulari şi modele imunofluorescente negative
d. nefrita acută poate fi asimptomatică,
descoperită întâmplător, fiind de obicei
diferenţiată de GNRP prin lipsa necrozei
celulare (şi a formării semilunelor) în glomeruli,
observată la biopsie, şi prin modul în care
evoluează declinul funcţiei renale
(x) e. organismul infectant în GNPS este un
streptococ -hemolitic de grup B
33. Legat de glomerulonefrite putem spune
că: (1360, 1361)
(x) a. se pot prezenta ca: afecţiuni urinare
asimptomatice, nefrită acută (sindrom nefritic)
și glomerulonefrita rapid progresivă
(x) b. ca și obiective terapeutice, urmărim
obţinerea unui control bun al tensiunii arteriale,
administrarea de diureticele şi restricţia de sare
pentru tratamentul edemelor, şi instituirea
dializei, dacă este necesară
(x) c. dacă recuperarea este lentă,
corticosteroizii pot fi de ajutor
d. majoritatea adulţilor dezvoltă hipertensiune
şi/sau BCR mai târziu pe parcursul vieţii
e. prognosticul este extrem de rezervat la copii
34. Următoarele patologii sunt frecvent
asociate sindromului nefritic acut: (1361)
a. pneumonia lobară
(x) b. lupus eritematos sistemic
(c. ciroza hepatică
(x) d. glomerulonefrita poststreptococică
(x) e. sindromul Henoch-Schönlein
35. Următoarele afirmații sunt adevărate:
(1361)
(x) a. conform clasificării histologice Oxford a
nefropatiei cu IgA, clasa S0 nu prezintă scleroză
segmentală
b. GN apare foarte des la pacienţii cu
endocardită infecţioasă sau cu şunturi
ventriculoperitoneale
infectate (nefrită de şunt).
c. terapia cu antibiotice şi drenajul chirurgical al
abcesului duc la recuperarea completă a funcţiei
renale în toate cazurile de GN asociată cu
abcese viscerale.
(x) d. histopatologic, în cadrul nefropatiei cu
IgA se evidenţiază o GN proliferativă focală şi
segmentară cu depozite mezangiale de lgA1
polimerice.
(x) e. nefropatia cu lgA a devenit cea mai
frecventă formă de GN la nivel mondial,
înlocuind GNPS
*36. Nefropatia cu IgA: (1362)
a. apare mai frecvent la copii şi bărbaţi în vârstă
b. o altă manifestare este proteinuria, iar 65%
din cazuri pot fi cu proteinurie nefrotică
c. toţi pacienţii, cu sau fără hipertensiune şi
proteinurie, ar trebui să primească un IECA sau
un BRA (blocant al receptorilor de
angiotensină), pentru a reduce proteinuria şi a
prezerva funcţia renală
(x) d. una din afirmații este corectă
e. două afirmații sunt corecte
37. Glomerulonefrita anti-MBG: (1362)
(x) a. este caracterizată prin depunere liniară de
lgG şi C3 la nivelul anselor capilare şi formarea
extensivă a semilunelor
(x) b. este o afecţiune rară
169
(x) c. aproape două treimi dintre aceşti pacienţi
au sindrom Goodpasture cu hemoragie
pulmonară asociată
(x) d. anticorpii anti-MBG sunt detectaţi prin
metoda imunoenzimatica sau ELISA
e. GNRP anti-MBG cu afectare strict renală se
observă la pacienţii cu vârsta peste 50 de ani şi
afectează cu predilecție bărbații
*38. În legătură cu Sindromul Alport: (1362)
(x) a. sindromul Alport este o nefrită ereditară
rară cu hematurie, proteinurie, boală renală
progresivă şi surditate neurologică
b. proteinuria este semnificativă, peste 8 g/24h
c. graniţa dintre sindromul Alport şi hematuria
familială benignă este foarte clar delimitată
d. aproximativ 85% din cazuri pot avea anomalii
oculare
e. la 15% dintre pacienţii cu sindrom Alport
există o mutaţie moştenită legată de
cromozomul X
39. Legat de glomerulonefrita anti-MBG nu
sunt adevărate următoarele afirmații, cu
excepția: (1363)
(x) a. tratamentul implică schimburi plasmatice
pentru îndepărtarea anticorpilor anti-MBG
circulanţi
b. corticosteroizii sunt utilizați pentru a suprima
sinteza suplimentară a anticorpilor
(x) c. corticosteroizii sunt utilizați pentru a
suprima inflamaţia produsă de anticorpii deja
depuşi în ţesut
(x) d. Ciclofosfamida este utilizată pentru a
suprima sinteza suplimentară a anticorpilor
e. Ciclofosfamida este utilizată pentru a suprima
inflamaţia produsă de anticorpii deja depuşi în
ţesut
*40. Alegeți afirmația adevărată: (1363)
a. prognosticul glomerulonefrite anti-MBG nu
este legat direct de gradul afectării glomerulare
(x) b. când apare oliguria sau creatinina serică
creşte peste 600-700 mmol/L, insuficienţa
renală este de cele mai multe ori ireversibilă.
c. în leziunile focale din vasculitele de vase mici
ANCA pozitive ≤ 50% glomeruli sunt normali,
neafectaţi de procesul patologic
d. vasculitele asociate cu ANCA sunt
caracterizate prin prezența depunerilor de
imunglobuline în pereţii vaselor mici
e. toate afirmațiile sunt false
41. Vasculitele de vase mici ANCA pozitive:
(1363)
a. vasculitele vaselor mici asociate cu ANCA
sunt granulomatoza eozinofilică cu poliangeită,
poliangeita microscopică și vasculita limitată
renal
b. histologia renală este rar utilizată în
diagnosticul şi prognosticul GN asociate ANCA
c. în leziunile sclerotice din vasculitele de vase
mici ANCA pozitive ≤ 50% glomeruli au
scleroză globală
(x) d. există două forme de anticorpi tip ANCA:
anti-proteinaza 3 (anti-PR3) şi anti-
mieloperoxidaza (anti-MPO)
(x) e. vasculitele asociate cu ANCA sunt
caracterizate prin absenţa depunerilor de
imunglobuline (vasculite pauciimune) în pereţii
vaselor mici, cu prezenţa unor leziuni
inflamatorii şi de necroză la acest nivel
42. Următoarele afirmații sunt false, cu
excepția: (1364)
(x) a. pozitivitatea PR3-ANCA se găseşte la
majoritatea (>90%) pacientilor cu GPA activă şi
până la 50% dintre pacienţii cu MPA
170
(x) b. pozitivitatea anti-MPO este prezentă la
majoritatea pacienţilor cu vasculită limitată
renal şi într-un număr variabil de cazuri de MPA
(x) c. tratamentul instituit precoce, crește
şansele de a obţine recuperarea funcţiei renale
d. corticosteroizii orali în doze mari şi
ciclofosfamida nu sunt indicați
(x) e. boala fulminantă necesită intensificarea
imunosupresiei: asocierea plasmaferezei sau
administrare de metilprednisolon intravenos în
pulsuri (1g/zi timp de 3 zile consecutive)
43. Selectați afirmațiile false: (1364)
(x) a. pozitivitatea anti-MPO se găseşte la
majoritatea (>90%) pacientilor cu GPA activă şi
până la 50% dintre pacienţii cu MPA
b. corticosteroizii orali în doze mari şi
ciclofosfamida sunt benefici în inducerea
remisiunii
(x) c. pozitivitatea PR3-ANCA este prezentă la
majoritatea pacienţilor cu vasculită limitată
renal şi într-un număr variabil de cazuri de MPA
d. Rituximab-ul este la fel de eficient în
inducerea remisiunii în vasculitele asociate
ANCA pe termen scurt (6-12 luni), cu rate
similare de evenimente adverse
(x) e. toate afirmațiile de mai sus sunt adevărate
*44. Selectați afirmația falsă: (1364)
a. în cadrul sindromul mixt nefrotic si nefritic
leziunile implică celulele mezangiale,
endoteliul, membrana bazală glomerulară şi
podocitele
b. glomerulonefrita mezangiocapilară (GNMC)
reprezintă o afecţiune descriptivă neobişnuită
care are trei subtipuri, cu prezentări clinice
similare: sindrom nefrotic, hematurie,
hipertensiune şi disfuncţie renală.
(x) c. cele 3 subtipuri ale GNMC nu prezintă
trăsături microscopice similare, deşi patogeneza
poate fi similară.
d. GNMC de tip 1: implică proliferarea celulelor
mezangiale, în principal cu depuneri imune
subendoteliale şi dublarea aparentă a membranei
bazale capilare, dând un aspect de „linie de
tramvai”:
e. este adesea idiopatică, dar poate să apară în
infecţiile cronice sau în crioglobulinemia
secundară infecţiei cu virusul hepatitei C
45. Selectați afirmațiile adevărate: (1365)
a. GNMC tip 2 mai este numită nefropatia C3
b. glomerulonefrita mezangiocapilară tip 2:
evidenţiază proliferare celulară mezangială cu
depozite intramembranoase liniare
(asemănătoare liniilor de tramvai)
(x) c. glomerulonefrita mezangiocapilară tip 2:
evidenţiază proliferare celulară mezangială cu
depozite intramembranoase liniare
(asemănătoare unei panglici), electrono-dense,
care se colorează de obicei numai pentru C3
(x) d. GNMC de tip 3 are atât caracteristici ale
bolii de tip 1, cât şi de tip 2
(x) e. majoritatea pacienţilor dezvoltă în cele din
urmă BCR terminală în mai mulţi ani
*46. Care este afirmația corectă? (1365)
a. în GNMC idiopatică cu funcţie renală
normală şi proteinurie non-nefrotică, este
necesară introducerea unei terapii specifice
b. nefropatia cu lgM se caracterizează prin
creşterea celularităţii mezangiale în majoritatea
glomerulilor, asociată cu depuneri imune
granulare de lgM şi complement
c. nefropatia C1q este foarte asemănătoare cu
nefropatia lgM în ceea ce priveşte
caracteristicile clinice şi aspectul microscopic,
cu excepţia depunerilor de C1q în mezangiu
171
(x) d. Două afirmații sunt corecte
(e. Toate afirmațiile sunt corecte
*47. Care este afirmația falsă? (1365)
a. afectarea renală din gammopatiile
monoclonale cu semnificație renală este de
obicei glomerulară
(x) b. în comparație cu GNMC de tip 1,
nefropatia C3 sau GNMC tip 2 prezintă niveluri
de crescute de C3
c. GNMC de tip 2, această boală cu depozite
dense, poate fi idiopatică sau asociată cu deficit
de factor H şi lipodistrofie parţială (pierderea
grăsimii subcutanate faciale şi toracice)
d. în cadrul glomerulonefritelor, la adulţii cu
sindrom nefritic şi/sau insuficienţă renală,
tratamentul cu aspirină (325 mg) sau
dipiridamol (75-100 mg) zilnic sau o combinaţie
dintre cele două, poate fi efectuat pentru 6-12
luni
e. toate afirmațiile sunt adevărate
48. Clasificarea nefritei lupice include: (1366)
(x) a. clasa III – NL focală (implicând <50% din
glomeruli) cu subdiviziuni pentru leziuni active
sau cronice; clinic, există hematurie şi
proteinurie
(x) b. clasa I – NL mezangială minimă, cu
depozite imune dar normale la microscopia
optică; asimptomatică
(x) c. clasa V – NL membranoasă afectează 10-
20% dintre pacienţi; poate apărea în combinaţie
cu clasa III sau IV și are prognostic bun
d. clasa III – NL proliferativ mezangială cu
hipercelularitate mezangială şi expansiunea
matricei; din punct de vedere clinic, există o
boală renală uşoară
(x) e. clasa IV – NL difuză (care implică >50%
din glomeruli) clasificată după prezenţa
leziunilor segmentare şi globale, precum şi a
leziunilor active sau cronice; cea mai frecventă
şi mai severă formă de NL.
*49. Următoarele patologii sunt incluse sub
termenul de gammopatie monoclonală cu
semnificaţie renală: (1366)
(x) a. toate cele de mai jos
b. boli de depozit
c. boli de precipitare
d. boli cu activarea complementului
e. amiloidoza AL, GN crioglobulinemică
50. Despre următoarele afirmații nu putem
spune că sunt adevărate, cu excepția: (1366)
(x) a. glomerulopatia fibrilară idiopatică este o
afecţiune rară, caracterizată de apariţia de
structuri microfibrilare în mezangiu şi peretele
capilarelor glomerulare, vizibille la microscopia
electronică
(x) b. glomerulopatia cu fibronectină se
caracterizează clinic prin grade diferite de
proteinurie, diagnosticate de obicei între vârsta
de 20 şi 40 de ani, urmate de hipertensiune
arterială, hematurie microscopică şi progresie
lentă către BRT în majoritatea cazurilor
c. LES este o afecţiune autoimună unifactorială
d. cel mult o treime dintre pacienţii cu lupus
eritematos sistemic (LES) vor dezvolta boală
renală manifestă, iar dintre aceştia, 95%
progresează spre insuficienţă renală cronică
terminală pe parcursul următorilor 10 ani
e. LES este o afecţiune autoimună, dependentă
de celulele B şi mediată de celulele T
51. Tratamentul nefritei lupice: (1367)
(x) a. tipul II are de obicei un curs benign, doar
o parte dintre pacienţi necesitând tratament cu
hidroxiclorochină şi/sau steroizi
b. nefrita lupică de tip I necesită tratament
specific.
172
(x) c. steroizii şi doze mari de Ciclofosfamidă
administrată intravenos sau Micofenolatul de
mofetil (MMF) pot fi folosiţi ca terapie de
inducţie
d. majoritatea pacienţilor nu răspund la terapia
de inducţie
(x) e. tratamentul iniţial depinde de tabloul
clinic, dar HTA şi edemele trebuie tratate
întotdeauna
52. Selectați răspunsurile adevărate: (1367)
(x) a. crioglobulinele (CG) sunt imunoglobuline
(un singur tip sau amestec) şi componente ale
complementului, care precipită reversibil la rece
(x) b. sunt recunoscute trei tipuri de
crioglobulinemii
c. boala Fabry este o boală de stocare
mitocondrială, legată de cromozomul X,
determinată de un deficit al enzimei alfa-
galactozidaza
(x) d. aproximativ 30-70% dintre pacienții cu
sindrom Henoch-Schönlein prezintă semne
clinice de afectare renală cu hematurie şi/sau
proteinurie
(x) e. afectarea glomerulară este mai frecventă
în CG de tip III decât în cea de tip II
*53. Următoarele afirmații sunt adevărate,
cu excepția: (1367)
(x) a. vasculita cu imunoglobulină G se mai
numește și Sindromul Henoch-Schönlein
b. prognosticul este mai bun la pacienţii cu
nefrită lupică tip I, II şi V, în timp ce
glomeruloscleroza (tipul VI) prezice de obicei
progresia către boala renală cronică terminală
c. tabloul clinic al bolii Fabry include
angiokeratoame cutanate, boli cardiovasculare,
neuropatii, BCR cu proteinurie progresivă
d. anemia falciformă se complică frecvent cu
scleroză sau necroză papilară, diabet insipid
nefrogen şi acidoză tubulară renală incompletă
e. aproximativ 30-70% dintre pacienţii cu
sindrom Henoch-Schönlein pacienţi prezintă
semne clinice de afectare renală cu hematurie
şi/sau proteinurie
54. Referitor la afectarea renală
paraneoplazică: (1368)
(x) a. glomerulonefrita paraneoplazică este o
complicaţie rară a tumorilor maligne
b. limfomul cu celule B şi leucemia pot provoca
leziuni induse de trombocitoza severă
(x) c. GN paraneoplazică este de obicei
diagnosticată greşit ca GN idiopatică.
d. policitemia vera, trombocitemia esenţială sau
mielofibroză primară pot provoca leziuni prin
prezenţa imunoglobulinei monoclonale
e. timomul sau limfomul Hodgkin pot provoca
leziuni prin prezenţa crioglobulinei şi, eventual,
a infecţiei cu virusul hepatitei C.
NEFRITELE TUBULOINTERSTIȚIALE
paginile 1385-1387
*57. Despre următoarele afirmații nu putem
spune că sunt adevărate, cu excepția: (1385)
a. în aproximativ 10% din cazuri, nefrita
tubulointerstiţială acută (NTI) apare ca o reacţie
de hipersensibilitate la medicamente
b. în cadrul NTI indusă de medicamente,
pacienţii sunt întotdeauna simptomatici
c. cel mai adesea NTI este indusă de
cefalosporinele și inhibitorii de H2 receptori.
d. majoritatea dezvoltă fibroză interstiţială şi
boală cronică de rinichi
173
55. Selectați adirmațiile adevărate: (1368)
(x) a. afectarea glomerulară din preeclampsie se
caracterizează prin inflamaţie
endotelială marcată şi obliterarea lumenului
capilar
(x) b. pacientele cu preeclampsie se prezintă
pentru hipertensiune şi proteinurie, adesea cu
debut rapid, care de obicei dispar după naştere
c. în cazul nefropatiei asociate anemiei
falciforme, leziunile glomerulare sunt foarte
dese, în majoritatea fiind atribuite infecţiilor
virale cu hepatită B sau C
d. glomerulonefrita paraneoplazică este o
complicaţie frecventă a tumorilor maligne
e. sindroamele mielodisplazice nu cauzează
niciodată afectare renală
56. Următoarele cancere implică afectare
renală: (1368)
(x) a. timomul / limfomul Hodgkin
(x) b. sindroamele mielodisplazice
c. limfomul non-Hodgkin
(x) d. limfomul cu celule B
(x) e. leucemia
(x) e. bolile rinichilor pot fi afectări ale
diferitelor componente ale parenchimului renal,
precum glomerulii, vasele de sânge sau tubii şi
interstiţiul
58. NTI indusă de medicamente: (1385)
(x) a. pacienţii pot fi complet asimptomatici (cu
insuficienţă renală descoperită accidental)
b. pacienții nu prezintă eozinofilie şi
eozinofilurie
(x) c. deşi majoritatea pacienţilor au o
recuperare bună a funcţiei renale, unii pot
rămâne cu fibroză interstiţială şi boală cronică
de rinichi.
d. dozele mari de Prednison (0,6 mg/zi) pot
reduce riscul de insuficienţă renală acută severă
cu necesar de dializă şi pot, de asemenea, să
reducă timpul de recuperare a funcţiei renale
(x) e. pacienţii pot prezenta febră, artralgii,
erupţii cutanate şi insuficienţă renală care poate
fi oligurică sau cu diureză pastrată
59. NTI acută produsă de infecții: (1385)
(x) a. pielonefrita acută duce la inflamaţia
tubilor renali, care are drept consecinţă
producerea unui infiltrat celular interstiţial bogat
în eozinofile
(x) b. NTI poate complica infecţii sistemice cu
virusuri, de exemplu virusul Epstein-Barr, HIV
c. NTI poate complica infecţii sistemice cu
bacterii, de exemplu Pseudomonas aeruginosa,
Serratia marcescens
(x) d. la pacienţii imunocompromişi, cum ar fi
cei cu transplant renal, virusuri precum
citomegalovirus, polyoma (BK) şi herpes
simplex pot cauza NTI pe grefa renală
(x) e. infecţia cu Hantavirus produce febră
hemoragică cu NTI şi poate fi fatală
*60. Următoarele sunt cauze posibile de
nefrită tubulointerstiţială cronică: (1386)
a. ciroză virală cu virus C, pancreatite cronice,
fumatul
b. sindromul Hutchinson – Gilford
(x) c. sadmiu, plumb, titaniu, 5-aminosalicilati,
nefropatia indusă de ierburi chinezești
d. boala Fabry, Favismul
e. hipertiroidismul
174
61. Selectați afirmațiile false: (1386)
a. sindromul Sjogren poate produce acidoză
tubulară renală
(x) b. nefropatia endemică balcanică este o NTI
cronică cu caracter endemic, observată într-o
zonă geografică mult extinsă de bazinul Dunării
(x) c. consumul moderat de analgezice în doze
mici duce la NTI cronică şi necroză papilară
d. tratamentul pacienţilor cu sindrom de nefrită
tubulointerstiţială cu uveită (NTIU) constă într-
o cură prelungită de corticosteroizi, care va
ameliora atât funcţia renală, cât şi uveita
e. când se asociază cu consum de analgezice de
lungă durată, diabet zaharat sau siclemie, NTI
cronice pot produce necroză papilară
62. Despre următoarele afirmații nu putem
spune că sunt false, cu excepția: (1386)
a. în NTI cronice, proteinuria este semnificativă
b. consumul cronic de analgezice predispune la
dezvoltarea de tumori uroepiteliale
(x) c. sindromul Sjogren nu poate produce
acidoză tubulară renală
(x) d. peste 50% din pacienţii cu sarcoidoză pot
prezenta o NTI granulomatoasă
(x) e. pacienţii cu sindrom de nefrită
tubulointerstiţială cu uveită (NTIU) nu se
prezintă cu uveită, NTI cronică, creștere
ponderală, anemie şi VSH crescut de cauză
necunoscută.
63. Nefropatia indusă de ierburi chinezeşti:
(1387)
(x) a. medicamentele ce conţin ierburi chinezeşti
pot conţine acid aristolohic, produs ca rezultat al
contaminării fungice a produselor
(x) b. aspectele histologice sunt similare celor
din nefropatia endemică balcanică
(x) c. evoluția clinică este agresivă
d. rar progresează spre insuficienţă renală
cronică terminală
e. prezintă o incidenţă scăzută a carcinoamelor
uroepiteliale
*64. Care dintre următoarele afirmații este
falsă? (1387)
a. NTI granulomatoasă datorată sarcoidozei
renale poate fi prima manifestare a sarcoidozei,
cu rol revelator pentru diagnostic
b. în ceea ce priveşte nefropatia hiperuricemică
cronică, aceasta este o entitate controversată,
considerându-se că nu există suficiente dovezi
c. nefropatia indusă de ierburi chinezeşti
prezintă evolutie clinică agresivă, cu progresie
implacabilă spre insuficienţă renală cronică
terminală şi incidenţă crescută a carcinoamelor
uroepiteliale
(x) d. tratamentul pentru sarcoidoza renală
constă în diuretice economisitoare de potasiu,
iar răspunsul este rapid în majoritatea cazurilor
e. la pacienţii cu insuficientă renală
inexplicabilă şi rinichi de dimensiuni normale,
BOALA CRONICĂ DE RINICHI
paginile 1392-1405
66. În care dintre următoarele situații
reversibilitatea bolii cronice de rinichi este
posibilă? [1392]
a. administrarea de antibiotic cu spectru larg
(x) b. înlăturarea unei obstrucții a tractului
urinar
(x) c. tratamentul hipertensiunii accelerate
(x) d. corecția stenozelor critice ale arterelor
renale
(x) e. administrarea de terapie imunosupresoare
în cazul glomerulonefritelor sau vasculitelor
sistemice
175
se indică biopsia renală pentru a exclude forme
de NTI tratabile
65. Referitor la nefropatia hiperuricemică:
(1387)
a. trebuie menținut un debit urinar scăzut prin
reducerea administrării de lichide oral sau
parenteral
(x) b. nefropatia hiperuricemică acută,
consecinţă a sindromului de liză tumorală,
produce insuficienţă renală acută la pacienţii cu
concentraţii serice foarte crescute de uraţi.
c. se recomandă administrarea de Alopurinol
100-200mg de în doză unică, la finalul
radioterapiei şi chimioterapiei.
(x) d. insuficienţa renală apare datorită
obstrucţiei intrarenale şi extrarenale produsă de
depunerea de cristale de acid uric în duetele
colectoare, pelvis şi uretere
e. este necesară acidifierea urinei prin
administrare de bicarbonat de sodiu
67. Cauzele bolii cronice de rinichi sunt
următoarele, cu excepția: [1392]
(x) a. boli vasculare (lupus eritematos sistemic)
b. boala renală polichistică (a adultului sau
forme infantile)
(x) c. boli congenitale (fibroza retroperitoneală)
d. purpura trombotică trombocitopenică
(x) e. boli tubulointerstițiale (glomeruloscleroza
focală)
68. Referitor la cauzele bolii cronice de
rinichi, din categoria bolilor
tubulointerstițiale fac parte următoarele:
[1392]
a. amilodoza
(x) b. schistosomiaza
c. oxaloza
(x) d. tuberculoza
e. cistinoza
*69. Următoarea afirmație privind
clasificarea bolii cronice de rinichi folosind
RFG este adevărată: [1393]
a. boală renală terminală RFG < 20
b. RFG moderat până la foarte scăzută între
45-59
c. RFG moderat scăzută cu sau fără alte
manifestări ale afecării renale între 30-44
d. RFG normală sau crescută cu alte manifestări
ale afectării renale între 60-89
(x) e. RFG normală sau crescută cu alte
manifestări ale afectării renale ≥ 90
70. Selectați afirmațiile corecte: [1392, 1393]
(x) a. diagnosticul de BCR a devenit din ce în ce
mai frecvent având în vedere creşterea speranţei
de viaţă la nivel mondial
b. incidența bolii renale terminale este mai
frecventă la rasa albă
(x) c. BCR este stadializată conform National
Kidney Foundation's Kidney Disease Outcomes
Quality Initiative (K/DOQI)
d. din categoria bolilor glomerulare care pot
cauza BCR fac parte tuberculoza,
nefrocalcinoza și rinichiul mielomatos
(x) e. stadializarea are scopul de a reflecta
prognosticul şi consecinţele BCR
176
71. Referitor la progresia bolii cronice de
rinichi afirmăm umătoarele: [1393]
(x) a. la pacienţii cu glomerulopatii cronice,
funcţia renală tinde să se deterioreze
mai rapid comparativ cu cei cu nefropatii
tubulointerstiţiale cronice
b. odată cu lezarea nefronilor, se reduce și fluxul
sanguin renal
c. angiotensina II stimulează producția de PAI-1
care stimulează proteoliza matricei de către
plasmină
(x) d. albumina poate să apară legată de acizi
grași, de factori de creștere și citokine
e. prognosticul BCR se corelează cu
hipertensiunea arterială bine controlată,
proteinuria și gradul de lezare histologică a
interstiţiului în special cu modificările
obiectivate în glomeruli
72. Cu privire la anemie ca și complicație a
bolii cronice renale nu putem afirma că:
[1394]
a. anemia e normocitară normocromă
(x) b. anemia apare prin deficit de vitamine (în
special din grupul A) și minerale necesare
pentru eritropoieză
(x) c. anemia apare prin distrugere crescută de
eritrocite (celulele albe au o durată de viață
scăzută în mediul uremic)
(x) d. anemia este macrocitară, hipercromă
e. mecanismul principal de producere al anemiei
este prin deficit de eritropoietină
73. Despre tratamentul anemiei în boala
cronică renală putem afirma: [1394]
(x) a. agenții stimulatori ai eritropoiezei umane
sintetice (ASE) au modificat tratamentul
anemiei renale
(x) b. monitorizarea în primele 6 luni a tensiunii
arteriale, deoarece crește ca efect secundar al
ASE
c. administrare de fier intravenos post –
tratament cu ASE
d. ASE pot fi administrați intravenos sau
intramuscular
(x) e. encefaopatia, orbirea corticală tranzitorie
și hipertensiunea arterială – complicații rare
74. Cu privire la tulburările minerale osose
(TMO) asociate bolii cronice renale,
următoarele afirmații sunt false, cu excepția:
[1394]
a. în prezent se consideră termenul de
,,osteodistrofie renală” ca fiind cel mai potrivit
(x) b. modificări ale calciului, fosforului și
PTH-ului
(x) c. osteomalacia, osteoporoza, osteoscleroza,
respectiv boala osoasă adinamică sunt anomalii
ale morfologiei
d. există o asociere dovedită între calcificări
vasculare și mortalitatea în BCR
e. TMO –BCR aproape la toți pacienții în
stadiul 2 avansat al bolii
75. Cu referire la patogeneza tulburărilor
minerale și osoase asociate bolii cronice de
rinichi negăm: [1395]
a. scăderea mineralizării osoase, scăderea
calciului și a absorbției sale, respectiv creșterea
fosfatului și a fosfatazei alcaline, determină
osteomalacia
b. scăderea calciului, respectiv creșterea
fosfatului și PTH-ului determină
hiperparatiroidism secundar
c. scăderea PTH-ului duce la boală osoasă
adinamică
(x) d. semnele radiologice ale osteopeniei se
prezintă cu pseudofracturi, craniu „jerseu de
rugby”
(x) e. boala cronică de rinichi poate fi de natură
177
iatrogenă sau congenitală
76. Despre hiperparatiroidismul secundar
din cadrul bolii cronice de rinichi nu putem
nega: [1395]
(x) a. pe măsură ce BCR progresează apare
hiperparatiroidismul secundar
(x) b. hiperparatiroidismul secundar determină
osteită fibroasă chistică
(x) c. radiologic se evidențiază subperiostale la
nivelul degetelor și demineralizări osoase la
nivelul craniului
(x) d. hiperparatiroidismul secundar persistent
duce în cele din urmă la hiperplazia glandelor
paratiroide
e. modificările biochimice caracteristice sunt
hypercalcemia, hipofosfatemia, nivel seric PTH
ridicat și fosfataza alcalină crescută
77. Tratamentul tulburărilor minerale și
osoase asociate bolii cronice de rinichi
cuprinde: [1395]
(x) a. evitarea expunerii la calciu
b. creșterea nivelului de fosfor
(x) c. chelatori intestinali de fosfor
(x) d. tenapanor – moleculă mică, minim
absorbabilă
e. calcitriol (1,24 – dihidroxicolecalciferol)
78. Despre factorii de risc cu consecintă
vasculară în boala cronică renală putem
afirma: [1396]
(x) a. infecția cu Champydophila pneumonia
constituie un factor crescut de risc pentru
evenimente cardiovasculare
b. folosirea antioxidanților, vitaminei A sau a
acidului acetil salicilic s-a asociat cu o reducere
semnificativă a moralității de orice cauză
precum și de cauză cardiovasculară
(x) c. rezistența la insulină, respectiv stresul
oxidativ contribuie la un risc crescut de
evenimente cardiovasculare
d. nivelul scăzut de ADMA în uremie poate să
explice riscul de deces (52 %) precum și riscul
de evenimente cardiovasculare (34 %)
(x) e. radiografiile abdominale pe gol
evidențiază calcificări de tip conductă „pipe-
stem” la nivelul arterelor mari
79. Referitor la calcifilaxie ca și complicație a
bolii cronice renale se prezintă ca fiind false
următoarele: [1396]
a. calcifilaxia este cunoscută ca și arteriopatia
calcificantă uremică
(x) b. este o complicație frecventă și severă
(x) c. caracteristici histologice – calcificări
vasculare suprapuse cu tromboze de vene mari
(x) d. factorii de risc includ hipotiroidism,
hiperparatiroidism, obsezitate morbidă
e. ca agenți farmacologici au fost încercați
tiosulfatul de sodiu și bifosfonații
80. Despre factorii de risc în boala
cardiovasculară ca și complicație a bolii
cronice renale următoarele afirmații nu sunt
corecte: [1396]
a. fumatul este la fel de frecvent ca și în
populația generală
b. dislipidemia – obișnuită la pacienții uremici
(x) c. hipertensiunea arterială este cea mai
frecventă cauză de BCR
(x) d. diabetul zaharat nu este asociat cu BCR
(x) e. pacienții sunt de regulă de sex feminin
81. Privind complicațiile bolii cronice renale
următoarele afirmații sunt false, cu excepția:
[1397]
a. pericardita uremică este o complicție rară ce
apare ca și consecință a uremiei severe sau a
dializei ineficiente
178
(x) b. pruritul este frecvent
c. afectarea tegumentară, mai exact pruritul, are
cauză cunoscută și poate fi tratat cu medicație
eficientă
(x) d. fibroza sistemică nefrogenă se întâlnește
doar la pacienții cu BCR moderată până la
severă
e. în fibroza sistemică nefogenă prevenția este
cheia, cât și agenții pe bază de gadolinium
82. Despre complicațiile bolii cronice renale
nu putem susține: [1397]
(x) a. diareea este frecvent întâlnită ca și
complicație gastrointestinală
(x) b. pancreatita acută apare frecvent, însă,
paradoxal, cu amilaze serice normale
c. medicamentele folosite în tratamentul BCR
cresc riscul de apariție al gutei
d. producția renală de glucoză este diminuată pe
măsură ce BCR progresează
e. în metabolismul lipidelor observăm
hipercolesterolemie (în special în BCR
avansată)
83. Privind anomaliile endocrine în boala
cronică renală afirmăm următoarele: [1397]
a. hiperprolactinemie, manifestată prin
amenoree, specifică exclusiv sexului feminin
b. creșterea nivelului seric de testosteron
c. hipertiroidismul apare cu frecvență crescută
(x) d. ciclu menstrual neregulat, oligoamenoree
sau amenoree
(x) e. tulburări de creștere la copiii uremici
84. Anomaliile sistemului nervos din cadrul
bolii cronice renale se pot manifesta ca:
[1397, 1398]
(x) a. asterix, convulsii, tremor și mioclonii
(x) b. pot apărea anxietatea, depresia și afectarea
congnitivă
(x) c. poate apărea edemul osmotic cerebral
datorat dializei
d. hiperreactivitatea sistemului receptor simpatic
poate contribui la apariția hipotensiunii
e. periferic, compresia nervului radial în tunelul
carpian este frecventă
85. Tratamentul în boala cronică de rinichi
nu presupune: [1398]
a. exercițiu fizic regulat
(x) b. prevenția secundară a bolii
cardiovasculare
c. corecția complicațiilor specifice
(x) d. tratarea hipokaliemiei
(x) e. corecția alcalozei metabolice
86. Terapia medicamentoasă în boala cronică
de richici include: [1398]
a. sistarea fumatului, exercițiu fizic regulat și
scădere în greutate
b. administrare de tetracicline (cu excepția
Doxiciclinei)
c. alegerea unui diuretic economisitor de potasiu
(Amilorid)
(x) d. evitarea AINS
(x) e. evitarea Spironolactonei
87. Privind tratamentul de substituție al
funcției renale în boala cronică de rinichi
putem susține afirma: [1399]
(x) a. aproximativ 3 milioane de persoane sunt
tratate prin hemodializă, dializă peritoneală sau
transplant renal
(x) b. dializa menține concentrația electroliților
în limite normale
c. dializa previne apariția alcalozei sistemice
d. există o tendință generală de începere a
dializei la o RFG în jur de 15 mL/min
(x) e. prin dializă se elimină reziduri azotate și
alte molecule cu masa moleculară mică
179
88. Privind hemodializa în contextul bolii
cronice renale afirmăm: [1399]
a. moleculele mici, chiar si celulele și proteinele
cu greutate moleculară mai mare pot traversa
membrane
b. pe parcursul unei ședințe standard de 4 ore,
pot fi circulați până la 60 de litri de sânge (la un
debit de aproximativ 300 mL/min) prin dializor
c. în dializor, dializantul ultrapur, care curge în
aceeași direcție cu fluxul sanguine prin dializor,
vine în contact cu sângele
(x) d. primele 3 afirmații sunt greșite
(x) e. dializa este prescrisă individual pentru
fiecare pacient, pentru a obține rezultate optime
89. Privind intervalul concentrațiilor în
dializantul prescris usual pentru
hemodializă, valorile corecte sunt: [1399]
(x) a. sodiu: 130-145
(x) b. potasiu: 0,0-0,4
(x) c. calciu: 1,0-1,6
(x) d. magneziu: 0,25-0,85
e. intervalul se măsoară în mol/L
90. Despre obiectivele hemodializei în
contextual bolii renale cornice afirmăm:
[1400]
a. greutatea ideală (greutatea „umedă”)
reprezintă greutatea post-dialitică
b. un dializant cu o concentrație crescută de
potasiu (1-3 mmol/L) permite controlul rapid al
hiperpotasemiei
c. dializantul poate fi tamponat cu bicarbonat,
va difuza în sânge în timpul tratamentului
pentru a corecta alcaloza metabolică
(x) d. concentrația sodiului în dializant necesită
un control atent pentru a preveni schimburile
unor cantități crescute de lichide
(x) e. calciul trebuie ajustat pentru o valoare
similară cu a calciului ionic seric
91. Simptomele unei dialize ineficiente sunt:
[1400]
(x) a. nespecifice
(x) b. insomnia
(x) c. pruritul
(x) d. sindromul picioarelor neliniștite
e. specifice
92. Complicțiile specifice în hemodializa din
cadrul bolii cronice renale nu includ: [1400]
a. bacteriemie/septicemie
b. endocardită
(x) c. hipertensiune intradialitică
d. amiloidoză
(x) e. compresiunea nervului radial la nivelul
tunelului carpian
93. Privind dializa peritoneală putem afirma
următoarele, cu excepția: [1401]
a. utilizează membrana peritoneală ca
membrană semipermeabilă, evitând necesitatea
circulației extracorporeale a sângelui
(x) b. cu cât dializantul este mai hipoton cu atât
cantitatea de lichid eliminat va fi mai mare
(x) c. concentrația pentru lichidul de dializă
peritoneală usual a clorului este 77-236 mmol/L
d. concentrația pentru lichidul uzual de dializă
peritoneală a lactatului este de 35-40 mmol/L
e. concentrația pentru lichidul uzual de dializă
peritoneală a potasiului este 0 mmol/L
94. Alegeți afirmațiile corecte privind cauzele
de peritonită asociată dializei peritoneale
continue ambulatorii: [1401]
(x) a. în aproximativ 20% din cazuri nu se
identifică niciun germen
(x) b. Candida și alte specii de fungi în procent
de aproximativ 2% din cazuri
c. Staphylococccus epidermidis în procent de
30-40 %
180
d. Escherichia coli, Pseudomonas și alte
microorganisme gram + în procent de 25%
e. Mycobaterium tuberculosis în procent de 12%
95. Cu privire la complicațiile specifice în
contextul dializei peritoneale, considerăm a fi
adevărate următoarele afirmații: [1401]
(x) a. constipația poate afecta fluxul lichidului
de dializă în și dinspre pelvis
b. peritonita bacteriană se poate manifestă prin
subfebrilități și durere abominală
(x) c. infecția orificiului de ieșire a cateterului
de sub tegument poate progresa spre tunelită și
peritonită
d. peritonita sclerozantă este o complicație cu
risc minim a CAPD
(x) e. herniile sunt cauzate de creșterea presiunii
intraabdominale
96. Transplantul renal în boala cronică de
rinichi: [1402]
a. secundar sunt corectate dislipidemiile și
sterilitatea
b. scade necesitatea de tiroidectomie
c. aproximativ 80% dintre grefe supraviețuiesc
astăzi 10-30 de ani în centrele cu experiență
(x) d. reprezintă tratamentul de elecție pentru
orice pacient apt de a fi transplantat dintre
pacienții cu BRT
(x) e. cu excepția gemenilor monozigoți,
tratamentul imunosupresor este necesar pentru a
preveni rejetul
97. Dintre aspectele legate de transplantul
renal susținem: [1402]
(x) a. se preferă compatibilitatea ABO între
donator și gazdă
(x) b. transplantul renal ABO incompatibil poate
fi funcțional dacă se realizează imunosupresie
direcțională
c. compatibilitatea incompletă pentru A, B și
loci DR oferă cele mai bune rezultate pe termen
lung în comparație cu multiple organe
incompatibile
d. strategii optime post-transplant sunt necesare
pentru a reduce la minimum anticorpii anti-HLA
e. organele nu pot fi prelevate de la donator în
stop cardiac
98. Referitor la medicamentele
imunosupresoare utilizate în transplantul
renal, următoarele afirmații sunt greșite:
[1403]
(x) a. steroizi: Prednison i.v., respectiv
Metilprednison oral
(x) b. anticorpi anti-B7 (Alemtuzumab)
c. anticorpii anti-limfocite T – distrug
limfocitele T
(x) d. anticorpi anti-CD52 (Belatacept)
(x) e. anticorpi anti-C5a (Daclizumab,
Basiliximab)
99. Cu privire la medicația imunosupresoare
utilizată în transplantul renal putem afirma:
[1403]
a. Rapamicina (Sirolimus) este un inhibitor de
calcineurine
b. Azatioprina este un anticorp anti-limfocite T
(x) c. Miofenolatul mofetil (MMF) este un
inhibitor al sintezei de purină
d. Tacrolimus este un anticorp anti-B7
(x) e. Eculizumab este anticorp anti-C5a
100. Selectați afirmațiile adevărate în ceea ce
privește medicamentele imunosupresoare
utilizate în transplantul renal: [1403]
(x) a. inhibitori de calcineurine au rol principal
în majoritatea regimurilor terapeutice
(x) b. Sirolimus – o alternativă la inhibitorii de
calcineurine
181
(x) c. anticorpii anti-limfocite T au risc tardiv de
malignități (ex. limfom)
d. Daclizumab (anticorp anti-CD52) utilizat în
tratamentul de inducție
e. Alemtuzumab (anticorp anti-CD25) utilizat ca
agent de inducție
*101. Alegeți răspunsul fals, cu privire la
transplantul renal: [1403]
a. în cazul transplantului de la donator viu,
geamăn monozigot, imunosupresia nu e
necesară
b. Eculizumab – success în rejetul acut mediat
de anticorpi
c. efect advers al Alemtuzumabului –
imunosupresie severă
d. Eculizumab – efect advers: meningită
meningococică
(x) e. riscul de rejet este cel mai ridicat în
primul an după transplant
102. Privind complicațiile precoce ale
transplantului renal, putem nega
următoarele: [1404]
(x) a. necroza tubulară acută reprezintă cea mai
comună cauză disfuncție de grefă renală de la
donator viu
b. infecțiile bacteriene apar precoce
(x) c. necroza tubulară acută reprezintă cea mai
comună cauză disfuncție de grefă renală de la
donator decedat (până la 60-70 %)
d. infecția cu Cytomegalovirus apare în
săptămâni sau luni de la transplant
(x) e. rejetul acut este întâlnit la 30-50 % dintre
transplantați
103. Complicațiile tardive ale transplantului
renal includ: [1404]
(x) a. bolile cardiovasculare cauzează 50% din
decesele post-transplant
b. tulburările limfoproliferative post-transplant,
frecvent asociate cu virusul Corona
(x) c. osteoporoza post-transplant poate apărea
ca rezultat al utilizării corticosteroizilor
d. tratamentul imunosupresor crește riscul
tumorilor gastro-intestinale
(x) e. recurența bolii renale este surprinzător de
frecventă
*104. Privind transplantul renal la pacienții
cu HIV, nu putem afirma: [1404]
a. Tratamentul modern antiretroviral le oferă
pacienților o speranță de viață aproape normală
b. HIV –ul a reprezentat o contraindicație pentru
transplant
(x)c. Multe episoade de rejet au fost ameliorate
de tratament cu glucocorticoizi
d. S-a dovedit faptul ca transplantul renal este
efficient și sigur la acești pacienți
e. Ratele de supraviețuire la un an ( 95 % ) și 3
ani ( 88 % ) au fost mai reduse la pacienții cu
HIV decât în populația general transplantată
renal
105. Referitor la bolile renale chistice,
susținem cele ce urmează, cu excepția: [1405]
(x) a. chisturile renale reprezintă o problemă
frecventă, mai ales la vârste tinere
b. persoanele cu chisturi renale sunt adesea
asimptomatice
c. ocazional, chisturile renale pot produce durere
și/sau hematurie dacă sunt mari
d. chisturile dobândite au potential de
malignizare
(x) e. 70 % dintre persoanele cu vârstă peste 50
182
de ani au un chist sau chisturi multiple renale
106. Referitor la boala renală polichistică
autozomal dominantă, afirmăm următoarele:
[1405]
a. este o afecțiune ereditară ce se manifestă de
obicei la copii
b. mutațiile genei PKD1 (situate pe cromozomul
4) sunt de 85% din cazuri
(x) c. simptomatologia include durere lombară
și/sau hematurie
(x) d. simptomatologia include uremie și/sau
anemie
(x) e. în 50 % din cazuri apar complicații
associate cu chisturi hepatice
107. Având în vedere complicațiile și
asocierile din bolile renale chistice putem
aprecia următoarele, exceptând: [1405]
(x) a. decompresia chirugicală, în caz de chisturi
mari, aduce beneficii la aproxmativ 1/3 din
pacienți
(x) b. infecțiile intrachistice sunt cel mai
frecvent tratate cu cefalosporine
(x) c. calculii renali (apar la 10-20% din
pacienți) și sunt compuși cel mai frecvent din
cristale de calciu, fiind radioopaci
(x) d. aproximativ 10% din pacienți au un
anevrism intracranian simptomatic
e. prolapsul de valvă mitrală este present la 20%
din persoanele cu BPRAD
 16. CAPITOLLUL 37
VIRUSUL IMUNODEFICIENȚEI UMANE ȘI SINDROMUL
IMUNODEFICIENȚEI DOBÂNDITE
paginile 1425-1450
1. În cadrul Programul HIV/SIDA al
Națiunilor Unire, țintele „90-90-90” au ca
obiectiv: [1426]
a. 90% din totalul persoanelor care trăiesc cu
infecție HIV să fie diagnosticate cu
comorbidități
(x) b. 90% din toate persoanele care trăiesc cu
HIV să fie diagnosticate şi să-şi cunoască
statusul serologic
c. 90% din persoanele infectate cu HIV să
trăiască până la 80 de ani
(x) d. 90% din totalul persoanelor care primesc
ARV să aibă supresie virală
(x) e. 90% dintre persoanele diagnosticate cu
infecţie HIV să primească terapie ARV
2. Scăderea ratei de noi infectări HIV in
țările cu nivel de trai ridicat se datorează
unei combinații de factori: [1426]
a. izolarea persoanelor infectate cu HIV
(x) b. iniţierea rapidă a terapiei ARV eficiente
pentru cei depistaţi cu infecţie HIV
c. scăderea incidenței bolilor cu transmitere
sexuale
(x) d. utilizarea mai frecventă a profilaxiei pre-
expunere (PrEP) pentru cei neinfectaţi HIV, dar
care au un risc semnificativ de dobândire a
virusului
(x) e. intensificarea şi repetarea testării
*3. Cel mai important marker de apreciere a
riscului de transmitere a HIV este: [1426]
a. severitatea tabloului clinic
b. calea de transmitere
c. comordibitățile asociate
183
d. vârsta infectării;
(x) e. încărcătura virală HIV.
4. Modul de transmitere a infecției HIV se
realizează, în principal, prin: [1426]
a. salivă
(x) b. spermă
(x) c. sânge
d. strănut
e. lacrimi
5. Transmitere crescută a HIV pe cale
verticală asociază următoarele, cu excepția:
[1427]
a. un stadiu avansat al infecţiei la mamă
b. încărcătura virală maternă crescută
c. corioamniotita
(x) d. alimentația arficială a copilului
(x) e. riscul este crescut când femeile utilizează
terapie ARN
6. Conform Ghidurilor din Marea Britanie,
testarea HIV este recomandată următoarelor
persoane, cu excepția: [1427]
(x) a. pacienți cu infecții ale căilor respiratorii
superioare recurente
b. bărbaţii care au relaţii sexuale cu persoane de
acelaşi sex (BSB)
(x) c. persoane cu istoric de consum de cantități
crescute de alcool
(x) d. persoanele care vin din ţări cu prevalenţă
a Malariei crescută
e. femeile care au avut contact sexual cu bărbaţi
care au relaţii sexuale cu persoane de acelaşi sex
*7. Despre structura HIV următoarele sunt
false, cu excepția: [1427]
a. revers-transcriptaza converteşte ADNul viral
în ARN
b. două molecule de ARN bicatenar sunt
prezente în centrul virionului
(x) c. gp120 este glicoproteina de suprafaţă care
se leagă de moleculele CD4 de la suprafaţa
celulei;
d. proteazele includ p17 și gp41
e. proteina capsidară p24 favorizează
infectivitatea şi capacitatea de fuziune cu celula
8. Despre virusul deficienței umane putem
afirma următoarele: [1428]
(x) a. multe dintre medicamentele antiretrovirale
care sunt utilizate în HIV-1 sunt ineficiente în
infecţia cu HIV-2
(x) b. HIV-1 este cel mai frecvent întâlnită la
nivel global
c. Pe baza secvenţierii ADN-ului, HIV-1 este
împărţit în patru grupuri distincte, care
reprezintă patru căi independente de transfer
între specii: A, B, C, și D
(x) d. transcrierea inversă este un proces
predispus la erori cu o rată semnificativă de
incorporare defectuoasă a bazelor nucleotidice
(x) e. HIV este un lentivirus din familia
retrovirusurilor
9. Procesul de pătrundere și replicare HIV în
limfocitele T CD4 cuprinde următoarele:
[1428]
(x) a. integrarea: în nucleu, ADN-ul astfel
format este introdus în genomul celular
(x) b. înmugurirea: virusul este reasamblat în
citoplasmă şi înmugureşte pe suprafaţa celulei
c. fuziunea: virusul este reasamblat în
citoplasmă şi înmugureşte pe suprafaţa celulei
184
d. ataşarea: în nucleu, ADN-ul astfel format este
introdus în genomul celular
(x) e. revers-transcrierea: intrarea capsidei virale
este urmată de eliberarea ARN-ului; copiile de
ADN sunt transcrise din cele doua lanţuri de
ARN
*10. Sunt false următoarele cu privire la
grupurile HIV-1: [1428]
a. grupul M (subtipuri majore, prezintă un grad
înalt de diversitate
b. grupul O este foarte diferit de grupul M şi se
limitează la un număr mic de cazuri în Camerun
c. grupul P, înrudit cu tulpinile de SIV ale
gorilei, a fost identificat la un pacient din
Camerun
d. grupul M: recombinarea materialului viral
generează o serie de forme recombinate
circulante (CRF), care cresc diversitatea
genetică şi devin din ce în ce mai comune
(x) e. grupul N este în mare parte limitat la
anumite părţi din sudul Asiei (ex. India)
11. Sunt adevărate următoarele afirmații
privind patogenia infecției HIV: [1429]
(x) a. în momentul expunerii iniţiale, virusul
este transportat de către celulele dendritice de pe
suprafeţele mucoasei spre ganglionii limfatici
regionali, unde se stabileşte infecţia permanentă,
de obicei de către un „virus fondator”
b. mastocitele sunt implicate în răspunsul imun
al gazdei, deşi mutaţiile „de scăpare” produse la
nivelul populaţiei virale compromit efectele lor
antivirale
(x) c. anticorpii neutralizanţi, care, la unele
persoane, pot fi direcţionaţi împotriva mai
multor subtipuri virale, apar la aproximativ 12
săptămâni de la infecţie
(x) d. pierderea progresivă a limfocitelor T CD4
activate prin distrugerea lor de către limfocitele
CD8, reprezintă factorul cheie în
imunopatogeneza infecţiei HIV
e. interacţiunea dintre CD4 împreună cu
coreceptorii pentru interterleukine (Il-2 și Il-6)
ai gazdei şi glicoproteina de suprafaţă HIV
(gp170), este responsabilă pentru pătrunderea
HIV în celule
12. Printre afecțiunile definitorii pentru
SIDA se numără: [1429]
(x) a. limfom Burkitt
b. accident vascular cerebral intraparenchimatos
(x) c. carcinomul invaziv cervical
d. infecția cu virusul Epstein-Barr
(x) e. Herpes simplex cu ulceraţii cronice
(durată minim 1 lună) sau bronşită, pneumopatie
sau esofagită
13. Se consideră că un pacient infectat cu
HIV face parte din categoria B2 dacă
prezintă: [1429]
(x) a. CD4 = 250/mm3 + boală inflamatorie
pelvină
b. CD4 = 600/mm3 + limfadenopatie
generalizată persistentă
c. CD4 = 120/mm3 + caşexie asociată HIV
(x) d. CD4= 460/mm3 + neuropatie periferică
e. CD4= 550/mm3 + septicemie recurentă cu
Salmonella
*14. Se consideră că un pacient infectat cu
HIV face parte din categoria A1 dacă
prezintă: [1429]
a. CD4 = 370/mm3 + retinita CMV (cu afectarea
acuităţii vizuale)
b. CD4 = 150/mm3 + asimptomatic
c. CD4 = 360/mm3 + leucoplazie păroasă orală
d. CD4 = 470/mm3 + pneumonia cu
Pneumocystis jirovecii
(x)e. CD4 = 710/mm3 + infecție acută HIV
185
15. În sistemul de clasificare OMS infecția
HIV este clasificată in funcție de: [1430]
(x) a. markeri imunologici şi clinici
b. numărul de limfocite CD4
c. RMN toracic
(x) d. un test de anticorpi anti-HIV pozitiv
e. timpul trecut din momentul infectării
*16. Modificările de laborator în faza
incipientă a infecţiei HIV nu includ: [1430]
a. limfopenie cu limfocite reactive atipice
(x) b. viremie mai mică de 2.000 copii/ml
c. trombocitopenie
d. creşteri ale enzimelor hepatice
e. Limfocitele CD4 pot fi scăzute semnificativ,
iar raportul CD4:CD8 poate fi inversat
17. Următoarele afirmații privind
limfadenopatia generalizată persistentă
(LGP) din cadrul HIV sunt false, cu excepția:
[1430]
(x) a. limfadenopatie >1 cm în două sau mai
multe zone extra-inghinale cu durata de peste 3
luni
b. biopsia ganglionară este indicată în toate
cazurile
c. prezenţa LGP influenţează evoluţia bolii în
toate cazurile
d. nu se asociază niciodată cu splenomegalie
(x) e. ganglionii sunt de obicei simetrici, fermi,
mobili şi nedureroşi
18. Afecțiunile neurologice din cadrul
infecției HIV sunt: [1431]
a. demența alzheimer
b. polineuropatia motorie
(x) c. polineuropatia senzitivă
d. meningita gonococică
(x) e. demența asociată infecției HIV
19. Despre manifestările cutaneo-mucoase
din cadrul infecției HIV sunt false
următoarele: [1431]
(x) a. tegumentele sunt în general umede, calde,
cu senzaţie de usturime
b. manifestările mucoase cuprind: candidoza
orală, vulvo-vaginală și ulcerații aftoase
c. foliculita eozinofilică se manifestă prin
leziuni urticariene, frecvent localizate pe faţă,
braţe şi membre inferioare
(x) d. hipersensibilitatea de tip întârziat, nu este
afectată
e. este afectată funcţia celulelor dendritice şi
Langerhans, ambele fiind celule ţintă ale
virusului
*20. În stadii mai avansate ale infecţiei HIV,
apar următoarele complicații hematologice,
cu excepția: [1431]
a. pancitopenia
b. limfopenia
c. neutropenia
(x) d. trombocitoză
e. anemia
23. În cadrul imunodeficienței HIV,
mecanismele ce cresc susceptibilitatea la
infecţie sunt reprezentate de: [1432]
(x) a. funcţia deficitară a limfocitelor T
împotriva protozoarelor, fungilor şi a virusurilor
b. infecția cu microorganisme care de obicei nu
sunt considerate patogene
(x) c. imunitate deficitară mediată prin limfocite
B împotriva bacteriilor capsulate, ca de exemplu
Streptococcus pneumoniae şi Haemophilus
(x) d. alterarea funcţiei macrofagelor care
acţionează împotriva bacteriilor intracelulare,
cum ar fi Mycobacterium şi Salmonella
e. lipsa tabloul clinic caracteristic
24. Consecinţele clinice ale afectării
sistemului imun prin HIV depind de: [1433]
a. scăderea numărului limfocitelor CD4
(x) b. expunerea pacientului la microorganisme
de-a lungul vieţii
(x) c. efectul patogen al microorganismelor cu
care pacientul a venit în contact
(x) d. gradul de imunodepresie a gazdei
e. vârsta.

21. Complicațiile renale din cadrul infecției 25. Următoarele afirmații privind anticorpii
HIV nu cuprind: [1432] anti-HIV sunt false: [1433]
(x) a. glomerulonefrita paraneoplazică (x) a. anticorpii anti-HIV pot fi detectaţi după o
b. nefropatia asociată infecţiei HIV perioadă de 6 luni de la momentul infecţiei
(x) c. glomeruloscleroza focală și segmentară b. nu reprezintă un marker de infecţie activă
d. nefropatie cu IgA neonatală
e. microangiopatia trombotică c. aceşti anticorpi nu au rol protector şi persistă
toată viaţa
22. Printre microorganisme patogene majore (x) d. rezultatul pozitiv la testul cu sensibilitate
asociate infecţiei HIV se numără: [1432] ridicată asociat cu rezultatul negativ al testului
(x) a. Toxoplasma gondii mai puţin sensibil este sugestiv pentru o infecţie
b. Francisella tularensis veche
(x) c. Pneumocystis jirovecii (x) e. rezultatul pozitiv al testul cu sensibilitate
(x) d. Haemophilus influenzae ridicată asociat cu rezultatul positiv al testului
(x) e. Nocardia mai puţin sensibil sugerează o infecţie recentă

186
26. Investigaţiile de bază pentru un pacient
nou diagnosticat cu infecţie HIV
asimptomatică cuprind: [1433]
(x) a. hemogramă completa, formulă leucocitară
(x) b. încărcătura virală HIV
(x) c. radiografie pulmonară
d. RMN cerebral
e. gazometrie
27. În cadrul testării HIV antigenul p24 are
următoarele caracteristici: [1433]
a. poate fi detectat în sânge după 8-10 săptămâni
de momentul infecției infecţie
(x) b. este o proteină localizată la nivelul
capsidei virale a HIV
(x) c. poate fi un marker util la pacienţii expuşi
recent la HIV, dar care nu au dezvoltat încă
anticorpi
(x) d. dispare, de obicei, la 8-10 săptămâni de la
expunere
e. titrul lor scade odată cu progresia infecţiei
28. Despre determinarea genotipului viral
HIV în cadrul evaluării inițiale, putem
afirma: [1434]
(x) a. este recomandată pentru toţi pacienţii nou
diagnosticaţi cu infecţie HIV
b. se poate folosi un algoritm de testare
serologică pentru seroconversia recentă HIV
(x) c. se pot identifica şi cazuri noi de infecţie
HIV cu tulpini rezistente la tratament
(x) d. cea mai adecvată probă este cea recoltată
cât mai aproape de momentul diagnosticului
(x) e. rezultatele sunt folosite pentru a ghida
terapia ARV
187
29. În monitorizarea virusologică în practica
actuală se folosesc următoarele tehnici
pentru detectarea ARN HIV: [1434]
(x) a. amplificarea bazată pe secvenţe de acid
nucleic (NASBA)
(x) b. catene ramificate de ADN – branched-
chain DNA (bDNA)
c. teste ELISA
(x) d. catene ramificate de ADN – branched-
chain DNA (bDNA)
e. hemocultură
30. Următoarele afirmații cu privire la
monitorizarea virusologică sunt false, cu
excepția: [1434]
a. încărcătura virală începe să scadă la 12
săptămâni după iniţierea terapiei ARV
(x) b. ARN-HIV este markerul standard pentru
evaluarea eficacităţii tratamentului antiretroviral
c. clearance-ul viral nu este relativ constant, de
aceea nivelul viremiei reflectă rata replicării
virale
d. evaluarea încărcăturii virale HIV are valoare
doar din punct de vedere terapeutic
e. o creştere a încărcăturii virale la un pacient
aderent la tratament indică un succes terapeutic
31. Limitele eficacității terapiei ARV sunt:
[1435]
a. terapia ARV duce la vindecare
(x) b. inabilitatea medicației existente de a
elimina virusul din spațiile intracelulare
(x) c. interacțiunile medicamentoase complexe
(x) d. necesitatea aderenței la tratament,
e. selecția de tulpini virale rezistente la
tratament
*32. Despre terapia antiretrovirală putem
afirma următoarele, cu excepția: [1435]
(x) a. la pacienţii cu primoinfecţie HIV,
tratamentul ARV poate fi inițiat la 6 luni de la
momentul diagnosticării
b. la pacienţii care au o afecţiune definitorie
pentru SIDA sau o infecţie oportunistă, ARV
trebuie iniţiat în termen de două săptămâni de la
momentul începerii tratamentului pentru
afecţiunile intercurente
c. trebuie oferită tuturor pacienţilor cu infecţie
HIV, indiferent de numărul de limfocite CD4;
d. implicarea deplină a pacienților în luarea
deciziilor terapeutice este esenţială pentru
succesul terapeutic
e. la baza deciziilor terapeutice stau diverşi
parametri de laborator precum şi circumstanţele
individuale
33. La baza deciziilor terapeutice ARV stau
diverși parametrii de laborator: [1435]
a. circumstanţele individuale
(x) b. numărul de celule CD4
(x) c. încărcătura virală
d. medicaţia curentă
(x) e. genotipul
34. Din clasa inhibitorilor de
reverstranscriptază nucleozidici / nucleotidici
(INAT) utilizați in terapia ARV în clinică fac
parte: [1436]
(x) a. Tenofovir
b. Efavirenz
(x) c. Lamivudină
(x) d. Emtricitabină
(x) e. Abacavir
188
35. În prescrierea medicamentelor ARV
trebuie ținut cont de următoarele
caracteristici, cu excepția: [1436]
(x) a. pot fi sistate brusc
b. aderenţa pe termen lung este cheia succesului
c. pot determina efecte adverse ce pot fi
confundate cu alte patologii
(x) d. nu exacerbează anumite comorbidități
e. pot interacţiona negativ cu anumite produse
din plante, substanţe cu efect recreaţional
*36. Din clasa inhibitorilor de fuziune
utilizați în terapia ARV fac parte: [1436]
a. Emtricitabină
b. Efavirenz
c. Dolutegravir
(x) d. Enfuvirtide
e. Darunavir
37. Următoarele afirmații privind inhibitori
de reverstranscriptază nucleozidici /
nucleotidici (INAT) sunt false, cu excepția:
[1437]
(x) a. sunt analogi nucleozidici care inhibă
revers-transcrierea şi sinteza ADN-ului şi
determină, de asemenea, întreruperea formării
lanţului de ADN
(x) b. combinaţia a două medicamente din
această clasă terapeutică constituie fundamentul
terapiei antiretrovirale
c. efectele adverse cuprind hepatotoxicitate
(x) d. Kivexa trebuie utilizată doar la pacienţii
cu test HLA-B*5701 negativ
e. alegerea celor doi INRT pentru a constitui
fundamentul terapeutic este influențată de
alegerea pacientului și de preferința
clinicianului
*38. În alegerea terapiei iniţiale ARV şi
regimurile preferate de primă linie ținem
cont de următoarele, cu excepția: [1437]
a. pacienţii naivi trebuie să înceapă cu un regim
compus din doi inhibitori nucleozidici de revers-
transcriptază (INRT) şi un al treilea agent
b. al treilea agent poate fi un inhibitor de
protează a cărui efect va fi potenţat cu
Ritonavir, un un inhibitor de integrază sau un
inhibitor non-nucleozidic de revers-transcriptază
(INNRT)
(x) c. al treilea agent recomandat este Abacavir
sau Lamivudină
d. INRT de bază recomandat este Tenofovir-AF
şi Emtricitabină
e. al treilea agent recomandat este Atazanavir
sau Ritonavir
39. Următoarele afirmații privind analogii
non-nucleozidici de revers-transcriptază
(INNRT) din terapia HIV sunt false: [1437]
(x) a. interferează cu revers-transcriptaza prin
legarea indirectă de enzimă
b. din aceasta clasa fac parte Efavirenz,
Rilpivirina, Etravirina, Nevirapina
c. sunt ineficienţi împotriva HIV-2;
(x) d. toţi reprezentanţii grupei au fost asociaţi
cu efecte adverse precum apariţia de erupţii
cutanate şi boli renale
e. INNRT de generaţia a doua, precum
Etravirina şi Rilpivirina, au mai puţine efecte
adverse şi prezintă o oarecare activitate
împotriva virusurilor rezistente la alţi compuşi
ai acestei clase
40. Inhibitorii de protează (în infecția HIV):
[1438]
(x) a. acţionează competitiv asupra enzimei HIV
aspartil protează care este implicată în
189
producerea de enzime şi proteine virale
funcţionale
(x) b. este afectată maturarea virală şi se produc
particule virale imature şi disfuncţionale
(x) c. potenţarea nivelului de inhibitori de
protează din sânge se face prin blocarea
metabolizării medicamentului respectiv
utilizând doze mici de Ritonavir sau Cobicistat
d. inhibitorii de protează pot determina tulburări
ale metabolismului proteic
(x) e. Atazanavirul creşte nivelul plasmatic al
bilirubinei neconjugate şi poate produce icter
41. Inhibitorii de integrază (în infecția HIV):
[1438]
(x) a. Dolutegravir poate fi asociat cu o creştere
uşoară a valorilor creatininei deoarece
blochează secreţia tubulară
b. Enfuvirtide este singurul compus aprobat pe
piaţă din această clasă terapeutică
c. Ibalizumab se administrează intravenos la
fiecare 14 zile
(x) d. Bictegravir este cel mai nou inhibitor de
integrază şi are activitate împotriva tulpinilor
rezistente la integrază
(x) e. acționează prin inhibarea selectivă a
integrazei HIV care blochează replicarea virală
prin împiedicarea integrării ADN viral în ADN-
ul genomului uman.
42. Monitorizarea pacienţilor aflaţi în terapie
ARV cuprinde: [1438]
(x) a. evaluarea aderenţei la tratament
b. coprocultură
(x) c. semne de toxicitate sau intoleranţă ART
(x) d. oseodensitometrie (DEXA)
e. RMN cerebral
43. Mecanismele şi implicaţiile rezistenţei
virale la tratament ARV sunt următoarele,
cu excepția: [1439]
(x) a. reacţiile adverse la tratament
b. mutaţiile punctiforme specifice în genele
revers-transcriptazei, proteazei şi integrazei
virale
(x) c. convingerile pacienţilor
d. concentraţiile plasmatice inadecvate ale
nivelurilor de arv împiedică supresia virală şi
favorizează apariţia mutaţiilor de rezistenţă la
tratament
(x) e. calitatea vieții pacientului
44. Următoarele enunțuri cu privire la
interacțiunile medicamentoase din terapia
ARV sunt adevarate: [1439]
(x) a. fenomenul de inducție a metabolismului
poate determina concentraţii subterapeutice ale
medicaţiei antiretrovirale, cu risc de eşec
terapeutic şi de apariţie a mutaţiilor de rezistenţă
la tratament
b. în absenţa presiunii de selecţie exercitată de
medicaţie, varianta virală sălbatică devine
dominantă
(x) c. inhibarea metabolismului poate avea ca
efect creşterea concentraţiei plasmatice a
medicamentelor până la doze toxice şi poate
favoriza apariţia efectelor adverse
(x) d. tratamentele conventionale (Rifampicina)
şi cele complementare (sunătoarea) influenţează
activitatea citocromului P450
e. întreruperea terapiei ARV determină scăderea
presiunii de selecţie asupra virusului, astfel încât
varianta sălbatică (wild type) redevine tulpina
predominantă
190
45. Factorii care influenţează aderenţa
scăzută la tratament din cadrul terapiei HIV
sunt: [1439]
(x) a. factorii legaţi de medicaţie includ reacţiile
adverse la tratament, gradul de complexitate a
schemei terapeutice şi gradul de dificultate pe
care îl presupune administrarea acestuia (număr
mare de tablete), precum şi un regim terapeutic
incomod pentru pacient
b. tratamentele conventionale (Rifampicina) şi
cele complementare (sunătoarea) influenţează
activitatea citocromului p450
c. monitorizarea concentraţiilor plasmatice a
medicamentului (TDM) poate fi utilă în anumite
circumstanţe
(x) d. factorii legaţi de pacient vizează gradul de
motivaţie, angajamentul faţă de tratament, starea
psihologică, suportul familial şi social, precum
şi convingerile pe care pacientul le are referitor
la starea de sănătate
(x) e. factorii legaţi de furnizorii de servicii de
sănătate includ nivelul de educaţie oferit
pacienţilor în legătură cu sănătatea şi
tratamentul lor, care este fundamental pentru o
bună aderenţă terapeutică, precum şi educarea
clinicienilor în ceea ce priveşte tehnicile de
suport ale aderenţei
46. Următoarele afirmații privind
schimbarea terapiei antiretrovirale HIV sunt
adevărate: [1440]
a. utilizarea de Abacavir se poate asocia cu o
reacţie de hipersensibilitate potenţial fatală (în
legătură directă cu prezenţa HLA-8 5701), ce
apare de obicei în primele 6 săptămâni de la
iniţierea tratamentului
(x) b. reevaluarea schemei de terapie ARV se
realizează în situaţiile în care se observă o
creştere a încărcăturii virale, în caz de progresie
clinică a infecţiei cu HIV sau de apariţie a unor
noi comorbidităţi
c. reacţiile alergice apar cu frecvenţă mai mare
la persoanele cu infecţie HIV şi au fost
documentate la folosirea tuturor ARV-urilor
(x) d. eşecul virusologic este definit prin două
determinări succesive ale viremiei HIV cu valori
peste 400 copii/mL la un pacient cu supresie
virală anterioară
(x) e. genotiparea virală este necesară pentru
alegerea unui nou regim terapeutic, care trebuie
să fie bazat pe cel puţin doi agenţi noi la care
virusul este sensibil
47. Privind toxicitatea mitocondrială și
acidoza lactică (ARV HIV) sunt false
următoarele: [1440]
a. simptomele toxicităţii mitocondriale sunt
adesea vagi şi insidioase şi includ anorexie,
greaţă, dureri abdominale şi stare de rău general
(x) b. toxicitatea mitocondrială, asociată în
special cu medicamentele mai noi
(x) c. creşterea nivelului lactatului şi apariţia
acidozei lactice nu este niciodată fatală
(x) d. o dietă adecvată şi activitatea fizică
regulată pot ameliora unele dintre aceste
probleme metabolice
(x) e. creșterea valorii lactatului nu este o
urgență medicală
48. Lipodistrofia şi sindromul metabolic
(HIV): [1440]
a. principalele caracteristici includ lipoatrofie
(diminuarea ţesutului adipos subcutanat de la
nivelul braţelor, membrelor inferioare şi a feţei)
și scăderea valorilor colesterolului total,
colesterolului-HOL şi a trigliceridelor
(x) b. acest sindrom se poate asocia cu
morbiditate cardiovasculară crescută
191
(x) c. include acumulare de ţesut adipos la
nivelul abdomenului, la nivel mamar;
(x) d. statinele şi fibraţii sunt recomandate
pentru a reduce nivelul plasmatic al lipidelor
circulante
e. medicamentele noi, Stavudina şi Zidovudina,
determină un risc crescut de lipoatrofie
49. Sindromul inflamator de reconstituţie
imună (în terapia ARV HIV): [1441]
(x) a. apare de obicei la persoanele care au avut
un grad important de imunosupresie în
momentul iniţierii terapiei ARV
(x) b. au fost descrise leziuni inflamatorii la
nivelul retinei asociate infecţiei cu
citomegalovirus
c. este posibil ca aceste modificări să apară în
urma unui efect direct al medicamentului asupra
osului sau a unui efect indirect mediat renal
(x) d. sistemul imunitar se redresează și
pacienții devin capabili să producă un răspuns
inflamator faţă de o serie de agenţi patogeni
(x) e. are loc exacerbarea simptomelor, prin
agravarea unor semne clinice preexistente sau
apariţia altora noi
50. Situații terapeutice particulare – infecția
HIV în sarcină: [1441]
(x) a. rata de transmitere a infecţiei HIV de la
mamă la făt este de 0,1% în cazul femeilor care
urmează tratament ARV şi au o încărcătură
virală sub 50 copii/mL
b. naşterea pe căle vaginală nu creşte riscul de
transmitere a infecţiei la nou-născut indiferent
de statusul imunologic al mamei
(x) c. cu o terapie ARV eficientă, riscul
transmiterii HIV prin alăptare este extrem de
scăzut
(x) d. în cazul în care femeia nu doreşte iniţierea
ARV pentru ameliorarea stării ei de sanătate,
iniţierea terapiei ARV se realizează la începutul b. Histoplasma capsulatum
celui de-al II-lea trimestru de sarcină, dacă (x) c. Pneumocystis jirovecii
încărcătura virală este peste 30.000 de copii/mL d. Paracoccidioides
(x) e. nou-născutul trebuie să primească (x) e. Cryptococcus spp.
Zidovudină sirop timp de 4 săptămâni după
naştere 54. În infecția HIV, la examinarea CT,
semnul semilunii apare în pneumonia fungică
51. Profilaxia post-expunere HIV (PEP): având ca agent etiologic: [1442]
[1441] (x) a. Aspergillus spp.
(x) a. tratamentul se administrează timp de 4 (x) b. Zygomycetes spp.
săptămâni, iar pacientul trebuie monitorizat (x) c. Penicillium spp.
pentru reacţii adverse d. Virusul paragripal
(x) b. personalul medical, cu expunere e. Virusul gripal
ocupaţională şi persoanele expuse pe cale
sexuală, trebuie să primească profilaxie post- 55. Vaccinarea la adulţii cu infecţie HIV are
expunere următoarele indicații: [1443]
c. PEP administrată în urma expunerii pe cale a. Salmonella
sexuală poate să înlocuiască celelalte metode de (x) b. hepatita B
protecţie la pacienţii cu încărcătură virală (x) c. gripă
nedetectabilă ce nu sunt contagioşi (x) d. Herpes zoster
(x) d. PEP poate fi benefică dacă este (x) e. ROR (Rubeolă, Oreion, Rujeolă)
administrată în primele 72 de ore după expunere
(x) e. Când sursa este un pacient cunoscut cu 56. Profilaxia primară în cadrul infecției HIV
încărcătură virală nedetectabilă (<200 copii se realizează pentru reducerea riscului de
ARN HIV/mL) PEP nu este recomandată infecții oportuniste cu: [1443]
(x) a. Pneumocystis jiroveci
52. Următorii agenți patogeni oportuniști b. Herpesvirus
sunt cauzatori de pneumonie la pacienții c. Citomegalovirus
imunodeprimați (HIV): [1442] (x) d. Mycobacterium avium-intracellulare
(x) a. Nocardia spp. (x) e. Toxoplasma
b. Mycobacterium tuberculosis
(x) c. Virusul sinciţial respirator *57. Despre infecția cu Pneumocystis jirovecii
(x) d. Citomegalovirus putem afirma următoarele, cu excepția:
(x) e. Toxoplasma gondii [1443]
a. microorganismul distruge epiteliul alveolar
53. Imunitatea celulară alterată în infecţia (x) b. diagnosticul se stabileşte pe baza
HIV cu CD4 <200 celule/mm3, este asociată examenului LCR
cu infecția cu următorii germeni oportuniști: c. Examenul CT pulmonar cu rezoluţie înaltă
[1442] evidenţiază imagini înalt sugestive, în „sticlă
(x) a. Mycobacterii non-tuberculoase mată”

192
d. tratamentul de primă intenţie în infecţia
severă este cu Co-trimoxazol, pe cale
intravenoasă, timp de 21 zile
e. pacienţii cu forme uşoare de boală pot primi
terapia pe cale orală, corticoterapia nefiind
indicată
58. Despre infecția cu Criptococcus
neoformans în cadrul infecției HIV putem
afirma următoarele: [1444]
(x) a. cea mai frecventă manifestare clinică a
criptococozei la pacienţii cu infecţie HIV este
meningita
(x) b. titrul de antigen criptococic scade
semnificativ în urma tratamentului, dar de
obicei nu se negativează
c. manifestările clinice includ diaree apoasă
severă şi persistentă, ce se poate asocia cu
anorexie, dureri abdominale, greaţă şi vărsături
(x) d. după 2 săptămâni de tratament intravenos
cu Amfotericină/Flucitozină, terapia trebuie
continuată cu fluconazol până la 8 săptămâni
(x) e. tratamentul iniţial se efectuează cu
Amfotericină B liposomală (4,0 mg/kg/zi), pe
cale intravenoasă, cu sau fără flucitozină
59. Despre infecția cu Candida în cadrul
infecției HIV putem afirma următoarele, cu
excepția: [1444]
a. infecţia mucoaselor cu Candida, în special la
nivelul cavităţii bucale este frecventă la
pacienţii cu infecţie HIV şi imunodepresie
(x) b. aceste infecţii fungice sunt limitate de aria
geografică
(x) c. diagnosticul se stabileşte pe baza
imaginilor caracteristice evidenţiate prin
examinare imagistică prin CT şi IRM
d. tratamentul de elecţie se efectuează cu
Fluconazol sau Intraconazol
193
(x) e. poate determina diaree acută care la o
persoană imunocompetentă se auto-limitează
60. Toxoplasmoza în cadrul infecției HIV:
[1444]
(x) a. tratamentul se face cu Pirimetamină
pentru cel puţin 6 săptămâni (doză de încărcare
200 mg, apoi 50 mg zilnic) asociată cu
Sulfadiazină şi acid folinic
(x) b. diagnosticul se stabileşte pe baza
imaginilor caracteristice evidenţiate prin
examinare imagistică prin CT şi IRM
(x) c. manifestările clinice includ leziuni
neurologice focale, convulsii, febră, cefalee şi
posibil stare confuzională
d. sporii pot fi identificaţi în materiile fecale cu
ajutorul unei coloraţii tricrome sau fluorescente
care se ataşează de chitina de pe suprafaţa
sporului
(x) e. determină cel mai frecvent encefalită şi
abcese cerebrale în context de infecţie HIV
61. Despre criptosporidiaza, afecțiune
specifică asociată cu infecția HIV, sunt
adevărate următoarele: [1445]
(x) a. Cryptosporidium parvum poate determina
diaree acută care la o persoană
imunocompetentă se auto-limitează
(x) b. în era terapiei ARV infecţia este rară
(x) c. chisturile se ataşează la nivelul epiteliului
peretelui intestinului subţire, determinând
secreţia de lichide la nivelul lumenului intestinal
şi tulburarea capacităţii de absorbţie a fluidelor
(x) d. refacerea statusului imunologic cu
ajutorul terapiei ARV eficiente este tratamentul
de elecţie şi determină de obicei remisia bolii
e. poate să apară la pacienţii cu infecţie HIV
care au călătorit în zone endemice, cum ar fi
America de Sud, Africa tropicală şi o mare parte
din zona mediteraneană
62. Privind co-infecția HIV şi virusuri
hepatitice B şi C următoarele afirmații sunt
adevărate: [1445]
(x) a. datorită căilor de transmitere comune
pentru virusurile hepatitice şi HIV, co-infecţia
este frecventă, în special în rândul bărbaţilor
care întreţin relaţii sexuale cu bărbaţi (BSB), a
consumatorilor de droguri injectabile şi a celor
infectaţi prin produse de sânge
b. este asociată cu arterită, care pare să fie
mecanismul patogenic major
(x) c. toţi pacienţii nou diagnosticaţi cu infecţie
HIV trebuie testaţi pentru hepatita A, B şi C
(x) d. pacienţii co-infectaţi HIV şi virusuri
hepatitice sunt predispuşi la o progresie mai
rapidă a bolii hepatice, comparativ cu pacienţii
cu mono-infecţie HIV
(x) e. hepatotoxicitatea poate să fie amplificată
de terapia ARV
63. Privind infecţia cu virusul hepatitic B,
afecțiune specifică asociată cu infecția HIV,
sunt adevărate următoarele: [1445]
(x) a. boala hepatică apare mai frecvent la
pacienţii cu niveluri ADN-VHB crescute, care
indică persistenţa replicării
(x) b. în infecţia VHB, detectarea şi
cuantificarea viremiei VHB reprezintă un
marker de replicare virală şi are un rol predictiv
pentru răspunsul la tratament
c. se prezintă de regulă cu durere abdominală,
generalizată, sau limitată în fosa iliacă stângă,
diaree cu sange, apărare abdominală şi
subfebrilităţi
(x) d. se recomandă ca terapia ARV cu agenţii
activi anti-VHS să fie iniţiată în cazul tuturor
pacienţilor cu co-infecţie care au o valoare a
CD4 ≤5500 cel/mm3 şi evidenţă de fibroză
hepatică sau de replicare activă VHB
194
e. tratamentul se face cu Ganciclovir (5 mg/kg x
2/zi) i.v. timp de 14-28 de zile
64. Privind infecţia cu virusul hepatitic C,
afecțiune specifică asociată cu infecția HIV,
sunt adevărate următoarele: [1446]
(x) a. toţi pacienţii cu co-infecţie HIV/VHC
trebuie să beneficieze de terapie ARV care se să
se iniţieze cu 4-6 săptămâni anterior iniţierii
terapiei cu DAA
b. leucoplazia păroasă a limbii este un semn de
imunosupresie
(x) c. opţiunile terapeutice pentru tratamentul
VHC sunt similare cu a celor cu mono-infecţie
VHC şi depind de stadiul bolii, genotipul VHC
şi terapia ARV concomitentă
d. există un răspuns variabil la tratamentul cu
aciclovir
(x) e. răspunsul imun la VHC nu protejează
împotriva reinfecţiei, iar rate crescute de
reinfecţie au fost raportate atât după clearance-
ul spontan, cât şi după cel obţinut prin terapie
65. Renitita cu virus citomegalic asociată cu
infecția HIV: [1446]
(x) a. poate să apară când valoarea limfocitelor
CD4 este < 50 cel/mm3
(x) b. manifestarile clinice depind de zona de
retina implicată şi include pierderea acuităţii
vizuale, reducerea câmpului vizual şi scotoame,
durere orbitală şi cefalee
c. un implant cu eliberare prelungită a
Etambutolul poate fi inserat chirurgical în ochiul
afectat
(x) d. examenul fundului de ochievidenţiază
hemoragii şi exsudate la nivelul zonelor de
vascularizaţie ale retinei, aşa numitulaspect de
„felie de pizza”
(x) e. tratamentul infecţiei se realizează cu
Valganciclovir per os (900 mg x 2/zi),
Ganciclovir (5 mg/kg x 2/zi) sau Foscarnet (90
mg/kg x 2 /zi), ambele pe cale intravenoasă, cel
puţin 3 săptămâni sau până când retinita se
remite
66. Afecţiunile gastrointestinale cu
Citomegalovirus, asociate infecției HIV sunt:
[1446]
(x) a. colita CMV
b. poliradiculopatie
(x) c. ulceraţii ale esofagului în treimea
inferioară
d. inflamaţia glandei suprarenale
(x) e. hepatita CMV
67. Privind infecţia cu virusul Epstein-Barr,
afecțiune specifică asociată cu infecția HIV,
sunt adevărate următoarele: [1447]
(x) a. în secreţiile oro-faringiene se detectează
titruri înalte de EBV şi există un numar crescut
de limfocite 8 infectate cu EBV
(x) b. EBV se asociază frecvent cu limfomul
primar cerebral şi limfoamele de tip non-
Hodgkin
c. poate cuprinde mai multe dermatoame
(x) d. leucoplazia păroasă a limbii produsă de
EBV este un semn de imunosupresie, observat
iniţial în infecţia HIV, dar recunoscut ulterior şi
în alte afecţiuni
(x) e. există un răspuns variabil la tratamentul
cu aciclovir
68. Privind infecţia cu Poliomavirusul JC,
afecțiune specifică asociată cu infecția HIV,
sunt adevărate următoarele: [1447]
(x) a. infectează oligodendrocitele şi determină
leucoencefalopatia multifocală progresivă
(PML)
(x) b. evaluarea imagistică prin rezonanţă
magnetică este mult mai sensibilă ca examenul
195
computer tomograf şi evidenţiază leziuni
hiperintense în secvenţele ponderate T2
c. vaccinarea HPV ar trebui recomandată
(x) d. nu există tratament specific pentru PML
e. determină condiloame genitale, plantare şi
ocazional orale, care răspund cu dificultate la
terapie şi pot recidiva în mod repetat
*69. Următoarele afirmații privind infecţia
cu Mycobacterium tuberculosis (MTB),
afecțiune specifică asociată cu infecția HIV,
sunt adevărate, cu excepția: [1447]
a. tuberculoza la pacienţii cu HIV reprezintă
frecvent o reactivare a unei infecţii tuberculoase
latente, dar există şi dovezi clare a unor infecţii
primare şi de infecţie intraspitalicească
b. diagnosticul se bazează pe prezenţa MTB în
probele biologice recoltate
c. infecţia cu M. tuberculosis răspunde de obicei
favorabil la regimurile de tratament standard, cu
toate că durata terapiei poate fi mai lungă, în
special în formele extrapulmonare
d. tratamentul tuberculozei nu este curativ, iar
profilaxia pe termen lung cu izoniazidă poate fi
necesară
(x) e. agentul cauzal al sarcomului Kaposi
70. Următoarele afirmații privind infecţia cu
Mycobacterium tuberculosis (MTB),
afecțiune specifică asociată cu infecția HIV,
sunt false, cu excepția: [1448]
(x) a. Rifampicina este un inductor potent al
citocromului P450, care reprezintă de asemenea
calea metabolică a IP anti-HIV
(x) b. INN RT interacţionează de asemenea cu
rifampicina, făcând necesară modificarea
dozelor
(x) c. Dacă numărul de CD4 este <100 cel/mm3,
terapia ARV trebuie iniţiată la 2 săptămâni de la
iniţierea medicaţiei anti-tuberculoase
(x) d. dacă numărul CD4 este >200 celule/mm3,
iniţierea terapiei ARV poate fi temporizată timp
de cel puţin 6 săptămâni de la iniţierea terapiei
anti-TB
e. diseminarea la nivelul măduvei osoase
provoacă anemie
71. Următoarele afirmații privind Infecţia cu
Mycobacterium tuberculosis (MTB),
afecțiune specifică asociată cu infecția HIV,
sunt adevărate: [1448]
(x) a. poarta de intrare este reprezentată de
tractul gastro-intestinal sau de plămâni,
diseminarea producându-se prin intermediul
macrofagelor infectate
b. la aceşti pacienţi poate să apară suprainfecţia
stafilococică
(x) c. manifestările clinice cele mai importante
sunt reprezentate de febră, stare de rău general,
scădere ponderală, anorexie şi transpiraţii
(x) d. medicamente ca Rifabutina în combinaţie
cu Claritromicină sau Azitromicină reduc
multiplicarea micobacteriilor şi, în unele cazuri,
ameliorează simptomele
(x) e. culturile din sânge, ganglionii limfatici,
măduvă osoasă sau ficat pot ajuta la stabilirea
diagnosticului
72. Despre infecțiile produse de alte
microorganisme în cadrul infecției HIV
putem afirma următoarele: [1448]
(x) a. tratamentul virusului gripal A constă în
administrarea de Oseltamivir 75 mg x 2/zi, per
os, timp de 5 zile
(x) b. Salmonella este capabilă să
supravieţuiască în interiorul macrofagelor, ceea
ce reprezintă un factor major de patogenitate
(x) c. larvele de Strongiloides produse
invadează peretele intestinal şi migrează în
plămân şi ocazional în creier
196
d. reacţii inflamatorii paradoxale care pot
include exacerbarea unor simptome nou apărute
sau a unor semne clinice preexistente cu
agravarea aspectului radiologic, au fost asociate
cu ameliorarea funcţiei imune la pacienţii cu
infecție HIV şi TB după iniţierea terapiei ARV
(x) e. scabia poate fi mult mai severă la pacienții
cu infecție HIV, putând disemina la nivelul
întregului corp şi să se manifeste prin apariţia
unor leziuni atipice, papuloase, acoperite de
cruste, leziuni cunoscute sub numele de „scabie
norvegiană”
73. Următoarele afirmații privind sarcomul
Kaposi, afecțiune specifică asociată cu
infecția HIV sunt adevărate: [1449]
(x) a. se manifestă mai agresiv decât cel apărut
la persoanele neinfectate HIV
(x) b. pe lângă leziunile cutanate, în SK mai pot
fi afectați ganglionii limfatici, plămânii şi tractul
gastro-intestinal, dând naştere unor semne și
simptome variate
c. infectează oligodendrocitele şi determină
leucoencefalopatia multifocală progresivă
(x) d. radioterapia locală poate avea efecte
favorabile în leziunile cutanate şi în afectările
ganglionilor limfatici
(x) e. leziunile cutanate din SK sunt violacee,
bine circumscrise şi apar în mai multe regiuni
74. Următoarele afirmații privind
limfoamele, afecțiuni specifice asociate cu
infecția HIV sunt adevărate: [1449]
(x) a. limfoamele asociate infecţiei HIV sunt de
obicei foarte agresive
(x) b. o proporţie importantă din pacienţii cu
infecţie HIV dezvoltă limfoame, în majoritatea
cazurilor acestea fiind de tip non-Hodgkin, cu
celulă mare
(x) c. limfoamele care apar mai devreme în
cursul infecţiei HIV tind să răspundă mai bine la
terapie şi au un prognostic mai bun, ocazional
putând să apară remisie completă
d. femeile cu infecţie HIV au un risc crescut de
neoplasm de col uterin, cauzat de subtipurile
oncogene de HPV
e. se recomandă efectuarea anuală a citologiei
cervicale pentru monitorizarea modificărilor
pre-neoplazice
*75. Următoarele afirmații privind
extinderea testării infecției HIV sunt
adevărate, cu excepția: [1449]
a. reprezintă cheia intervenţiei în obţinerea de
rezultate clinice favorabile şi reducerea ratei de
noi infectări
b. în prezent există o gamă din ce în ce mai
largă de teste de detectare a anticorpilor anti-
HIV, teste din sânge sau salivă, care sunt
sensibile, specifice, uşor de utilizat şi dau
rezultate în câteva minute
(x) c. se recomandă efectuarea anuală a
citologiei cervicale pentru monitorizarea
modificărilor pre-neoplazice
d. testarea HIV oferă oportunitatea unor metode
de prevenţie adecvate în cazul persoanelor
neinfectate HIV
e. testarea trebuie să fie recomandată tuturor
pacienţilor care sunt nou înregistraţi în
197
cabinetele de asistenţă medicală primară şi
pacienţilor admişi în departamentul de urgenţă,
în regiuni în care seroprevalenţa HIV în
populaţie depăşeşte 2/1.000
*76. Următoarele afirmații referitoare la
strategiile de reducere a transmiterii infecției
HIV sunt adevărate, cu excepția: [1449, 1450]
a. sunt necesare abordări combinate
comportamentale, biomedicale şi structurale şi
intervenţii adecvate pentru populaţia aflată la
risc
b. pentru cei cu risc crescut de infectare este
necesară repetarea testării, deoarece persoanele
cu infecţie recentă şi o viremie HIV crescută au
o contagiozitate deosebit de ridicată
c. utilizarea constantă a prezervativului şi
educaţia privind modificarea comportamentelor
la risc reprezintă strategii cheie în prevenirea
infecţiei HIV
d. dezvoltarea unui vaccin a fost îngreunată de
variabilitatea genetică a virusului şi de răspunsul
imun complex al gazdei
(x) e. profilaxia primară cu Rifabutină sau
azitromicină poate întârzia apariţia infecţiei cu
Mycobacterium avium-intracellulare, dar fără să
se observe şi o creştere a duratei de
supravieţuire
 Chirurgie generală și specialități chirurgicale
1. CAPITOLLUL 1
EVALUAREA ȘI MANAGEMENTUL PERIOPERATOR AL
PACIENTULUI CHIRURGICAL
paginile 1-12
1. În ceea ce privește evaluarea preoperatorie
a pacientului chirurgical, următoarele
afirmații sunt adevărate cu excepția: [1]
a. intervenţiile chirurgicale alterează profund
echilibrul metabolic al organismului
(x) b. eșecul evaluării cu acurateţe a riscul
perioperator nu reprezintă un factor ce duce la
complicații perioperatorii
(x) c. testările specializate substituie efectuarea
anamnezei şi a examenului fizic al pacientului
d. scopul evaluării preoperatorii este estimarea
abilităţii pacientului de a răspunde la aceşti
factori de stres în perioada postoperatorie
(x) e. nu se folosesc explorări paraclinice pentru
confirmarea suspiciunii clinice
2. Despre efectuarea ionogramei şi a
creatininei serice sunt adevărate următoarele
afirmații: [1]
a. dozarea ionogramei nu este recomandată la
pacienții vârstnici datorită riscului substanţial
pentru deshidratare cronică
b. nivelele serice ale electroliţilor nu se
efectuează de rutină la indivizi care ar putea
sugera o patologie cronică
(x) c. sunt adecvate la indivizii al căror istoric
medical sugerează diabet zaharat și
hipertensiune arterială
(x) d. sunt adecvate la indivizii a căror
examinare clinică sugerează o boală
cardiovasculară, renală, hepatică
198
e. la cei care primesc terapie diuretică de scurtă
durată se determină nivelele serice ale
electroliților
3. Despre screeningul de rutină al
concentraţiei de hemoglobină se poate afirmă
că: [1]
a. se realizează la pacienţii supuşi oricărei
procedure chirurgicale
(x) b. se realizează la pacienţii cu anemie de
cauză necunoscută
c. trebuie investigaţi pacienţii cu risc de a pierde
lichide sau electroliţi
(x) d. trebuie investigat nivelul de bază al
hemoglobinei la pacienții cu istoric de anemie,
neoplazie, insuficienţă renală, cardiopatie,
diabet zaharat sau sarcină
(x) e. se realizează la pacienții supuși
procedurilor asociate cu pierderi sanguine mari
(în mod tipic >500 mL)
*4. Afirmații adevărate despre consultul de
specialitate preoperator sunt următoarele:
[1]
a. se realizează în situaţia apariţiei unor
complicaţii neaşteptate
(x) b. stabilește gradul de risc preoperator în
vederea recomandării de a aborda chirurgical
patologia pacientului
c. se realizează în cazul în care pacientul nu
răspunde la măsurile iniţiale generale de
gestionare a unei probleme specifice
d. consultul nefrologic este necesar pentru un
pacient care se menţine oliguric, în ciuda
repleţiei volemice adecvate şi mai ales dacă
nivelul creatininei serice creşte
e. un medic poate să solicite un consult
cardiologic pentru un pacient ce a prezentat un
infarct miocardic în perioada postoperatorie,
indiferent de gradul aparent de benignitate al
infarctului
5. Măsurile preoperatorii care reduc riscul de
complicaţii pulmonare postoperatorii sunt:
[2]
a. antrenarea musculaturii expiratorii
b. terapia bronhospastică
(x) c. încetarea fumatului cu minim 6 săptămâni
înaintea intervenţiei chirurgicale
(x) d. antibioterapia pentru infecţiile
preexistente
(x) e. administrarea de corticosteroizi la
pacienţii astmatici
6. Următoarele afirmații despre factorii de
risc pulmonari în managementul pacientului
chirurgical sunt false: [2]
(x) a. factorii potenţiali de risc pentru
complicaţiile pulmonare postoperatorii nu pot fi
atribuiți intervenţiei chirurgicale
(x) b. dependenţa funcţională nu reprezintă un
factor de risc
c. vârsta este un factor de risc alături de
dependenţa de tutun
(x) d. incidenţa raportată a factorilor potențiali
de risc pentru complicaţii pulmonare
preoperatorii este de 2-9%
e. boala pulmonară cronică este un factor de risc
alături de insuficienţa cardiacă congestivă
199
*7. Despre clasificarea American Society of
Anesthesiologists (ASA) este falsă
următoarea afirmație: [2]
(x) a. clasificarea ASA grupează pacienţii în 6
categorii în funcţie de complicaţiile pulmonare
postoperatorii
b. clasificarea ASA nu a fost elaborată pentru
prezicerea riscului operator
c. rata complicaţiilor pulmonare postoperatorii
creşte în paralel cu clasa ASA
d. în clasa ASA VI se încadrează donatorii de
organe
e. ASA este considerată factori de risc ce ţine de
pacient
*8. Factorii asociaţi cu un risc crescut de
injurie renală acută (IRA) la pacientul
chirurgical includ următoarele, cu excepția:
[2]
a. tipul intervenţiei chirurgicale
(x) b. fracţia de ejecţie a ventriculului drept
<35%
c. chirurgia de urgenţă
d. vârsta
e. indexul cardiac <1,7 L/min/m2
9. Următoarele afirmaţii despre despre
pacientul cu disfuncție hepatică sunt false: [3]
a. disfuncţia hepatică este întâlnită la pacienţii
cu hepatită virală cronică
(x) b. evaluarea imagistică prin ultrasonografie
abdominală este standardul de aur pentru
diagnosticul şi stadializarea bolii hepatice
(x) c. rezonanţă magnetică nucleară sau
computer tomografia nu sunt adecvate pentru
diagnostic
(x) d. se efectuează de rutină teste biochimice şi
serologice pentru hepatita virală, hepatita
autoimună şi boli metabolice la pacienții
asimptomatici
e. biopsia hepatică se folosește pentru
diagnosticul şi stadializarea bolii hepatice
*10. Principala ţintă în managementul
perioperator al pacienţilor cu boala renală
cronică (BRC) sau injurie renală acută (IRA)
este: [3]
a. evitarea hipotensiunii arteriale
(x) b. menţinerea euvolemiei şi a perfuziei
renale
c. administrarea cu precauţie a medicamentelor
d. cântărirea zilnică a bolnavului
e. monitorizarea cu acurateţe a bilanţului hidric
*11. Standardul de aur pentru diagnosticul şi
stadializarea bolii hepatice este: [3]
a. ultrasonografie abdominală
b. computer tomografia
(x) c. biopsia hepatică
d. rezonanţă magnetică nucleară
e. testele biochimice şi serologice
12. Următorii indici aparțin clasei A din
clasificarea Child-Pugh a cirozei: [4]
a. albumină < 3,0
(x) b. bilirubină < 2,0
(x) c. ascită și encefalopatie absente
d mortalitate mare
(x) e. status nutrițional bun
13. Următorii indici aparțin clasei B din
clasificarea Child-Pugh a cirozei: [4]
(x) a. status nutrițional acceptabil
b. ascită minimă și encefalopatie absentă
(x) c. mortalitate 40%
d. albumină 2,0-3,0
e. bilirubină 3,0-3,5
200
14. Controlul glicemie este menţinut prin
echilibrul dintre insulin și: [4]
(x) a. cortizol
(x) b. glucagon
(x) c. hormonul de creştere
d. noradrenalină
(x) e. adrenalină
15. Despre doza de glucocorticoizi pentru
substituţie în caz de stres chirurgical se poate
afirma că: [5]
a. se administrează doza matinală de steroid și
25 mg hidrocortizon IV înainte de intervenţie,
ulterior, se revine la doza uzuală în caz de stres
chirurgical moderat
(x) b. se administrează doza matinală de steroid
și 50 mg hidrocortizon IV înainte de intervenţie
şi 25 mg de hidrocortizon la fiecare 8 ore pentru
24 ore in cazul unui stres chirurgical moderat
(x) c. se administrează doza matinală de steroid
şi nu este necesară suplimentarea în caz de
proceduri minore sau chirurgie sub anestezie
locală
d. se administrează doza matinală de steroid și
50 mg hidrocortizon IV înainte de inducţia
anesteziei şi 25 mg la fiecare 8 ore timp de 24
ore
(x) e. se administrează doza matinală de steroid
și 100 mg hidrocortizon IV înainte de inducţia
anesteziei şi 50 mg la fiecare 8 ore timp de 24
ore in cazul unui stres chirurgical major
16. Intraoperator şi postoperator, pacientul
diabetic este: [5]
a. monitorizat cu ajutorul glucometrului în
fiecare oră
(x) b. glicemia este menținută între 120-180
mg/dL
c. este de preferat menţinerea valorii glicemice
la limita inferioară a intervalului
(x) d. în timpul operației pot să apară efecte
adverse ale hipoglicemiei
(x) e. scala proporționalităţii este metoda
standard pentru controlul glicemie al pacienţilor
chirurgicali
*17. Următoarea afirmație despre metoda
ideală de administrare a insulinei în perioada
perioperatorie este falsă: [5]
a. menţine un control glicemic adecvat
b. previne hiperglicemia sau hipoglicemia
(x) c. se administrează o doză unică de glucoză
5% pentru un aport de 10g glucoză/oră
d. previne tulburările metabolice
e. este uşor de înţeles şi de administrat
18. Despre managementul perioperator al
pacientului geriatric putem spune că: [6]
(x) a. este extrem de important ca medicul şi
pacientul să discute deschis despre amploarea
managementului chirurgical
(x) b. stabilirea indicației unei intervenţii
agresive este una din deciziile dificile cu privire
la pacientul vârstnic chirurgical
(x) c. vârstnicii au o rezervă functională mai
mică decât tinerii
d. pacienţii sunt de acord cu un plan chirurgical
agresiv, chiar dacă nu există şanse rezonabile de
supravieţuire
e. îngrijirile medicale se centrează pe
prelungirea supravieţuirii
*19. Despre managementul perioperator al
pacientei însărcinate putem spune că: [6]
(x) a. semnele vitale normale materne pot
induce în eroare clinicianul şi pot masca
suferinţa fetală
b. dezlipirea prematură de placentă este
întotdeauna acompaniată de sângerare vaginală
201
c. declansarea travaliului si decesul fetal au cea
mai mare șansă să fie determinate de anestezie
d. laparoscopia poate fi realizată în condiţii de
siguranţă în primul trimestru de sarcină
e. testul de sarcină nu se efectuează la orice
femeie de vârstă fertilă cu traumă
20. Consimţământul informat: [6,7]
(x) a. este de datoria chirurgului să câştige şi să
merite această încredere
b. acordarea consimţământului informat este o
formalitate în deciderea celui mai bun parcurs
diagnostic şi terapeutic
c. medicul trebuie să îşi amintească că toate
acţiunile sale trebuie făcute în interesul
pacientului şi că datoria lui principală este de a
prelungi viața pacientului
(x) d. există momente în care medicul trebuie să
ia decizii la limita dintre viaţă şi moarte
(x) e. majoritatea bolnavilor doresc să primească
un nivel de îngrijire care să le înlăture suferinţa
şi care să le ofere şansa de a se bucura de viaţă
într-un status funcţional rezonabil
*21. Principalele obiective ale foii de
observație sunt: [7]
a. de a consemna într-un singur loc accesibil
toate informațiile privind statusul pacientului și
raționamentul clinic care a stat la baza alegerii
tratamentului instituit
b. de a transmite instrucțiuni cu privire la
îngrijirea bolnavului, trecute în secțiunea
„tratament”
c. de a consemna evenimentele petrecute în
timpul îngrijirilor medicale
(x) d. toate cele de mai sus
e. nici unul din cele de mai sus
22. Despre sondele de tract gastro-intestinal
putem spune că: [8]
a. sunt numite și catetere „Foley”
(x) b. sondele de gastrostomă pot fi plasate
chirurgical
c. instilarea de alimente, medicamente sau
substanţe radiologice de contrast într-o sondă
plasată în stomac poate avea consecinţe letale
d. sondele nazo-gastrice sunt destinate
alimentației
(x) e. sonde de gastrostomie endoscopică
percutanată (PEG) pot fi folosite pentru drenaj
sau alimentaţie
*23. Despre sonde şi tuburi de dren
următoarea afirmație este falsă: [8,9]
a. sondele de tract gastro-intestinal se împart în
sonde nazo-gastrice și sonde nazo-enterale
(x) b. sondele de tract respirator sunt plasate în
cavitatea pleurală pentru a evacua aerul
(hemotorax)
c. catetere „Foley” sunt folosite pentru drenajul
vezicii urinare
d. drenurile cu sistem închis de aspiraţie folosite
uzual sunt de două tipuri: Jackson-Pratt şi
Hemovac
e. drenajele pasive se mai numesc și drenaje
Penrose
24. Cei trei factori de risc din triada lui
Virchow pentru tromboza venoasă sunt: [9]
a. malignitatea
(x) b. staza
(x) c. hipercoagulabilitate
d. durerea accentuată
(x) e. injurie endotelială
202
25. Despre tromboza venoasă profundă la
pacientul chirurgical putem spune că: [9]
a. riscul tromboembolismului venos (TEV)
postoperator a fost redus la 25% dintre pacienţi
în prezența profilaxiei
b. pacienții cu fracturi de oase scurte au cel mai
mare risc
(x) c. staza reprezintă un factor de risc pentru
tromboza venoasă
(x) d. pacienții care suferă operaţii pelvine au un
risc crescut
e. ghiduri de profilaxie optimă a trombozei iau
în considerare doar factorii de risc pentru TEV,
permiţând elaborarea unui plan individualizat de
îngrijire
26. Despre sondele de tract urinar putem
afirma că: [9]
(x) a. sunt folosite pentru drenajul vezicii
urinare
b. nu pot drena urina în cazul unor anastomoze
ureterale delicate
(x) c. tuburile de nefrostomie sunt plasate în
pelvisul renal
(x) d. pot drena urina din amontele unei zone de
obstrucţie
e. sunt numite catetere Penrose
27. Despre atelectazie putem afirma că: [9,10]
(x) a. atelectazia variază de la o simplă colabare
alveolară, până la stări cu semne clinice de
colaps sau consolidare
(x) b. sub anestezie, pacienţii nu pot tuşi sau
ofta, iar clearence-ul mucociliar al arborelui
traheobronşic este alterat
c. colabarea alveolară este favorizată variabil de
anestezicele generale, in funcție de agentul
utilizat
(x) d. efectul atelectaziei este creşterea fracţiei
de şunt, adică un raport ventilaţie-perfuzie
scăzut ce conduce la hipoxie
e. managementul atelectaziei postoperatorii
trebuie să înceapă preoperator, prin oprirea
fumatului cu 6 luni înainte de intervenţie şi
iniţierea exerciţiilor expiratorii
28. Următoarele afirmații despre terapia
antialgică sunt adevărate: [9]
a. pacienţii cu incizii abdominală beneficiază de
analgezie intravenoasă
(x) b. pacienţii cu incizii toracice beneficiază de
analgezie epidurală
(x) c. analgezia intravenoasă controlată de
pacient oferă un bun control al durerii intense
din perioada imediat postoperatorie
d. chiar dacă pacientul este capabil să primească
medicația pe cale orală este recomandată
administrarea continuă, intravenoasă a
opioidelor
e. evaluarea expresiei faciale la pacienții din
terapie intensivă, nu pot da indicii asupra
nivelului de disconfort al pacientului
29. Despre îngrijirea plăgilor sunt false
următoarele afirmații: [9]
(x) a. în tratamentul unui abces, o meşă de tifon
uscată este folosită pentru a umple cu grijă
cavitatea
(x) b. soluţia de acid acetic 0,25% este
contraindicată în îngrijirea plăgilor
c. plăgile pot să fie apoziționate prin suturi,
capse, benzi sau adezivi dermici
(x) d. vindecarea per primam implică faptul că
marginile plăgii au fost lăsate neapoziţionate
(x) e. vindecarea per secundam înseamnă că
marginile plăgii au fost apoziţionate prin suturi
203
30. Semnele de infecţie a plăgii chirurgicale
sunt semnele inflamaţiei, adică: [10]
(x) a. eritem
(x) b. edem
(x) c. durere accentuată la locul inciziei
d. tahicardia
e. febra
31. Despre atelectazie putem afirma că: [9,10]
(x) a. atelectazia variază de la o simplă colabare
alveolară, până la stări cu semne clinice de
colaps sau consolidare
(x) b. sub anestezie, pacienţii nu pot tuşi sau
ofta, iar clearence-ul mucociliar al arborelui
traheobronşic este alterat
c. colabarea alveolară este favorizată variabil de
anestezicele generale, in funcție de agentul
utilizat
(x) d. efectul atelectaziei este creşterea fracţiei
de şunt, adică un raport ventilaţie-perfuzie
scăzut ce conduce la hipoxie
e. managementul atelectaziei postoperatorii
trebuie să înceapă preoperator, prin oprirea
fumatului cu 6 luni înainte de intervenţie şi
iniţierea exerciţiilor expiratorii
*32. Complicații postoperatorii sunt
următoarele, cu excepția: [9,10]
a. febra
(x) b. durerea
c. atelectazia
d. dehiscența plăgii chirurgicale
e. infecțiile plăgii chirurgicale
*33. Următoarea afirmație despre dehiscența
plăgii chirurgicale este falsă: [10]
a. dehiscenţa acută de plagă chirurgicală este
rezultatul desfacerii suturii fasciate
b. este o complicaţie acută mecanică a plăgii
c. forța exercitată transversal pe marginile plăgii
depăşeşte rezistenţa materialului de sutură
(x) d. un alt factor de alterare fascială este
infecţia generalizată
e. forța exercitată transversal pe marginile plăgii
depăşeşte rezistenţa fasciei
34. În ceea ce privește situaţiile legate de
managementul îngrijirilor, decesul
pacientului sau dizabilitatea pot fi asociate
cu: [11]
a. arsuri suferite din orice sursă pe parcursul
îngrijirii într-o unitate sanitară
(x) b. travaliul sau naşterea la o sarcină cu risc
scăzut pe parcursul îngrijirii într-o unitate
sanitară
(x) c. o reație hemolitică pe fondul administrării
de sânge sau produse de sânge incompatibile
AB0
(x) d. hipoglicemie debutată pe parcursul
îngrijirii pacientului într-o unitate sanitară
e. folosirea mijloacelor de contenţie sau a
balustradelor de pat pe parcursul îngrijirii într-o
unitate sanitară
204
35. Printre situaţiile chirurgicale care nu
trebuie să aibă loc niciodată, se numără: [11]
(x) a. decesul intraoperator sau imediat
postoperator la un pacient sănătos
b. decesul pacientului sau dizabilitate severă
asociate cu o eroare de medicaţie
c. decesul pacientului asociat cu cădere pe
parcursul îngrijirii într-o unitate sanitară
d. decesul pacientului sau dizabilitate severă din
cauza manipulării terapeutice a coloanei
vertebrale
(x) e. lăsarea unui obiect străin în pacient după
chirurgie sau altă procedură
36. Printe situațiile legate de mediu care nu
trebuie să aibă loc se numără: [11]
(x) a. decesul pacientului sau dizabilitate severă
asociate unui șoc electric pe parcursul îngrijirii
într-o unitate sanitară
(x) b. decesul pacientului asociat cu cădere pe
parcursul îngrijirilor medicale
(x) c. decesul pacientului sau dizabilitate severă
associate cu arsuri suferite din orice sursă pe
parcursul îngrijirii într-o unitate sanitară
d. răpirea unui pacient infiferent de vârstă
e. sinucidere sau tentativă de sinucidere
 2. CAPITOLLUL 4
SÂNGERĂRILE CHIRURGICALE: TULBURĂRI ALE
HEMOSTAZEI, STĂRI DE HIPERCOAGULABILITATE ȘI
TERAPIA CU PRODUSE SANGUINE LA PACIENTUL
CHIRURGICAL
paginile 39-45

1. Despre tulburări preexistente ale *4. Singurul anticoagulant care are ca și

hemostazei se poate afirma că: [39,40] mecanism de acțiune atât inhibarea
(x) a. pot fi congenitale sau dobândite factorului Xa şi cât și inhibarea trombinei
b. bolile hepatice avansate sunt tulburări este: [40]
congenitale a. Aspirina
c. boala von Willebrand este o tulburare b. Heparina cu greutate moleculară mică
dobândită c. Warfarina
(x) d. medicaţie inhibitoare plachetară este o (x) d. Heparina nefracționată
cauză a tulburărilor dobândite ale hemostazei e. Apixabanul
(x) e. hemophilia A este o tulburare congenitală
5. Cele mai utilizate anticoagulante folosite la
2. Următoarele sunt tulburări congenitale ale pacienții cu tulburări ale hemostazei sunt:
hemostazei: [39,40] [40]
a. fibrinoliza primară/secundară (x) a. Warfarina
(x) b. boala von Willebrand b. Argatrobanul
c. uremie c. Bivalirudina
(x) d. hemofilia A (x) d. heparinele nefracţionate
e. medicaţie inhibitoare plachetară (x) e. antagoniști ai vitaminei K

3. Cauze ale tulburărilor dobândite ale 6. Afirmațiile false despre anticoagulantele

hemostazei sunt: [39,40] folosite la pacienții cu tulburări ale
(x) a. coagularea intravasculară diseminată hemostazei sunt: [40]
(x) b. administrarea de suplimente din plante (x) a. Bivalirudina provoacă inhibarea
fără prescripţie ireversibilă a funcţiei plachetare
c. hemofilia A (x) b. Warfarina este utilizată în special pentru
d. boala von Willebrand tratarea pacienţilor cu trombocitopenie indusă
(x) e. terapia cu anticoagulante de heparină
(x) c. Argatrobanul este unul dintre cele mai
utilizate anticoagulante
d. Fondaparina este folosită în condiţii speciale
(x) e. Clopidogrelul are indicaţii limitate

205
7. Următoarele anticoagulante au ca și
mecanism de acțiune inhibarea factorului Xa
cu excepția: [40]
a. Edoxabanul
(x) b. Bivalirudină
(x) c. Dabigatran
d. Heparina nefracționată
e. Fondaparina
8. Următoarele probe de laborator pot fi utile
în diagnosticarea coagulării intravasculare
diseminate (CID): [41]
(x) a. timpul de tromboplastină parțială activată
(aPTT) prelungit
(x) b. timpul de protrombină (PT) prelungit
c. hiperfibrinogenemie
(x) d. trombocitopenie
e. prezenţa produşilor de degradare a fibrinei şi
a fibrinogenului şi D-dimeri negativi
9. Hemoragia postoperatorie: [41]
(x) a. heparina reziduală după o intervenţie
chirurgicală poate cauza hemoragii cu debit
scăzut
b. deficitul de factor Xlll este o afecţiune des
întâlnită fiind o cauză a sângerării postoperatorii
întârziate
(x) c. șocul de orice cauză care produce
coagulopatie de consum poate duce la hemoragii
postoperatorii importante
d. dacă o mare parte a ficatului este îndepărtată,
ţesutul hepatic restant poate avea nevoie de 3-5
luni pentru a creşte producţia de factori de
coagulare
(x) e. alterarea functiei hepatice în urma
hepatectomiei parțiale este adesea asociată cu
sângerări
206
10. Gestionarea stărilor de
hipercoagulabilitate în perioada
perioperatorie: [42]
(x) a. tratamentul în stările de
hipercoagulabilitate este îndreptat spre
activitatea cascadei coagulării
(x) b. tratamentul în stările de
hipercoagulabilitate este îndreptat spre funcţia
plachetară (prin aspirină)
(x) c. la pacienţii cu deficit de proteină C,
warfarina trebuie utilizată cu multă prudenţă
(x) d. pacienţii cu deficit de proteină C pot
dezvolta ,,necroză cutanată indusă de
Coumadin”
e. Heparina în doze mici nu asigură o protecţie
adecvată împotriva trombembolismului pentru
perioade scurte
11. În perioada postoperatorie, tromboza
venoasă este frecvent asociată cu: [42]
(x) a. deficit de proteină S
(x) b. deficit de proteină C
(x) c. deficit de antitrombină
d. deficit de factor XII
e. deficit de tPA
12. În perioada postoperatorie, tromboza
arterială este frecvent asociată cu: [42]
a. hiperhomocisteinemie
(x) b. sindromul antifosfolipidic
c. factorul V Leiden
d malformaţii ale arterelor coronare
(x) e. mutaţia 20210 a protrombinei
*13. Eritrocitele nu sunt disponibile pentrn
transfuzie sub formă de: [43]
a. masă eritrocitară
b. masă eritrocitară deleucocitată
(x) c. eritrocite plasmatizate
d. eritrocite divizate
e. eritrocite de uz pediatric (x) c. reacţiile febrile sunt cele mai frecvente
reacţii imunologice de transfuzie
*14. Următorii sunt factori pe baza cărora se (x) d. instabilitatea hemodinamică poate apărea
individualizează decizia efectuării transfuziei în cazuri severe
şi a cantităţii de sânge transfuzat, cu (x) e. reacţiile febrile apar ca urmare a
excepția: [43] anticorpilor antileucocitari
a. gradul şi caracterul acut/cronic ale anemiei
b. afecţiuni medicale existente, în particular boli 17. Triada letală constă în: [44]
cardiace, pulmonare şi renale (x) a. acidoză
c. cauza anemiei b. alcaloză
(x) d. stabilitatea hemodinamică c. hipertermie
e. anticiparea necesarului de transfuzii viitoare (x) d. hipotermie
(x) e. coagulopatie
15. Cazuri particulare de
hipercoagulabilitate la pacientul chirurgical *18. Complicaţiile transfuziei cu componente
pot fi cu excepția: [43] sanguine pot fi impărțite în următoarele cu
a. îmbătrânirea nu aduce modificări majore excepția: [44]
proceselor de hemostaz (x) a. leziuni pulmonare cronice
b. tromboza şi embolia pulmonară sunt b. tulburări metabolice
principalele cauze de deces la femeile c. reacţii imunologice
însărcinate d. complicaţii infecţioase
(x) c. pacientul cu ciroză prezintă o coagulopatie e. supraîncărcare volemică
metabolică ca urmare a creșterii producţiei de
proteine 19. Despre transmiterea agenţilor infecţioşi
d. pacienţii cu insuficienţă renală sunt mai ca și complicație a transfuziei se poate afirma
predispuşi la apariţia sângerărilor, din cauza că: [45]
disfuncţiei trombocitare, secundară uremiei a. transmiterea agenţilor infecţioşi prin
(x) e. dializa poate elimina problemele cauzate transfuzie nu este posibilă
de acumularea substanţelor medicamentoase din b. transmiterea agenţilor infecţioşi prin
cauza scăderii eliminării acestora pa pacienții cu transfuzie este frecventă
insuficienţă renală (x) c. sângele poate transmite infecţii bacteriene
(x) d. sângele poate transmite infecţii virale
16. Despre reacţiile imunologice de transfuzie e. sângele nu poate transmite infecţii parazitare
se poate afirma că: [44]
(x) a. testarea compatibilităţii ABO şi Rh şi 20. Semnele reacţiei hemolitice acute sunt
determinarea grupelor sanguine pot elimina următoarele cu excepția: [45]
unele dintre cele mai grave reacţii transfuzionale a. febră
b. antigenii şi anticorpii minori netestaţi şi b. hematurie
neidentificaţi nu pot să precipite reacţii c. hemoglobinurie
imunologice (x) d. dureri lombare

207
(x) e. bradicardie

*21. Managementul reacţiilor transfuzionale minore este: [45]

a. oprirea imediată a transfuziei
b. repleţie volemică
(x) c. antihistaminice
d. vasopresoare (manitol, Lasix)
e. unitatea de sânge este retrimisă la centrul de transfuzii pentru repetarea compatibilității

208
 3. CAPITOLLUL 8
INFECȚIILE CHIRURGICALE
paginile 75-84
1. Despre infecțiile chirurgicale putem afirma
că: [75]
a. majoritatea acestor infecţii sunt complexe şi
mai invazive ce impun explorare chirurgicală de
urgenţă
(x) b. majoritatea acestor infecţii sunt
comunitare şi necesită un tratament simplu,
centrat pe incizie, evacuare si drenaj
c. infecţiile comunitare necesită debridare
radicală şi drenaj
(x) d. tratamentul simplu este centrat pe incizie,
evacuare si drenaj
(x) e. termenul de infecţie chirugicală se referă
atât la infecţiile care apar post-operator, cât şi la
infecţiile de novo
2. Factorii de risc sistemici care cresc
incidenţa infecţiilor chirurgicale sunt
următorii, cu excepția: [75]
a. vârstă înaintată
(x) b. hematom de plagă
c. diabet zaharat
(x) d. corp străin
e. alcoolismul acut şi cronic
3. Alegeți afirmațiile incorecte cu privire la
patogenia infecțiilor chirurgicale: [75]
(x) a. sângele este un mediu excelent pentru
proliferarea virală
(x) b. după o contaminare bacteriană,
organismul iniţiază un proces de apărare
imprecis definit
c. trebuie acordată o atenţie sporită hemostazei
înaintea închiderii planurilor chirurgicale
(x) d. hematoamele constituie un mediu sărac în
fier
209
e. debridarea minuţioasă a ţesuturilor
devitalizate este absolut necesară pentru o
vindecare corespunzătoare
*4. Antibioticul profilactic pentru chirurgia
ortopedică sau cardiacă la pacienții cu alergie
la B-lactamine este: [76]
a. cefazolina
b. ampicilina
(x) c. vancomicina
d. aztreonam
e. metronidazol
5. Referitor la pregătirea mecanică în
vederea prevenției infecțiilor chirurgicale,
putem afirma că: [75, 76]
(x) a. pregătirea tegumentelor trebuie să includă
utilizarea unui agent antiseptic pe bază de alcool
pentru a reduce flora endogenă
b. pacienții trebuie să facă duş cu săpun sau
soluţii antiseptice cu o săptămână înaintea
intervenţiei chirurgicale
c. majoritatea infecţiilor chirurgicale sunt
rezultatul contaminării cu flora exogenă a
pacientului
d. respectarea măsurilor de asepsie şi antisepsie
minimizează şansele de contaminare
postoperatorie
(x) e. părul corporal ar trebui tuns şi nu ras
pentru a preveni iritaţiile tegumentare care pot
constiui astfel o poartă de intrare
*6. Cu cât timp înaintea efectuării inciziei
trebuie administrate fluoroquinolonele și
vancomicina? [76]
(x) a. 120 de minute
b. 1h 20 de minute
c. 1h 30 de minute
d. 12 minute
e. 12 ore
7. În funcție de nivelul de contaminare,
despre plăgile chirurgicale murdare sunt
adevărate următoarele afirmații: [77]
(x) a. exemple ar putea să fie drenarea abcesului
intraabdominal și rezecţia intestinului infarctat
b. exemple ar putea să fie tubul de gastrostomă
și explorarea căii biliare principale
c. sursa de contaminare nu poate să fie o infecție
stabilită
(x) d. contaminarea bacteriană este
polimicrobiană
e. exemple ar putea să fie hernie inghinală,
tiroidectomie și mastectomia
8. În funcție de nivelul de contaminare,
despre plăgile chirurgicale contaminate sunt
adevărate următoarele afirmații: [77]
(x) a. sursa de contaminare poate să fie
contaminarea macroscopică
(x) b. contaminarea bacteriană este
polimicrobiană
(x) c. un exemplu este ulcerul perforat
(x) d. un exemplu este contaminarea cu conținut
gastro-intestinal în intervențiile elective
e. frecvența infecției este de 40-50%
*9. Cel mai bun tratament al infecțiilor
nosocomiale este reprezentat de: [77]
a. iniţierea unui tratament antibiotic adecvat
b. controlul sursei de infecţie prin drenaj
(x) c. prevenție
d. susţinerea insuficienţei de organ
e. controlul sursei de infecţie prin debridare
210
*10. Metoda terapeutică de elecţie pentru
abcesele intra-abdominale localizate este:
[78]
a. intervenția chirurgicală fără închiderea
primară a plăgii
b. simpla antibioterapie sistemică
(x) c. drenajul percutan, ghidat ecografic sau CT
d. toracocenteza terapeutică
e. operație de urgență pentru a elimina sursa
septică
*11. Cel mai util test de diagnostic pentru a
evalua abcesul intraabdominal este: [78]
a. efectuarea coloraţiei Gram
b. analizarea lactat dehidrogenazei (LDH), a
glucozei și a pH-ului
c. ecografia abdominală
(x) d. CT-ul cu contrast enteric şi intravenos
e. deschiderea chirurgicală largă
12. Infecţiile intra-abdominale: [78]
a. peritonita difuză cu sepsis este modul cel mai
frecvent prin care se manifestă clinic acestea
(x) b. formarea abcesului intra-abdominal
localizat este un mod prin care se manifestă
clinic acestea
(x) c. infecţia intra-abdominală postoperatorie
este o infecție a plăgii chirurgicale de organ
(x) d. infecţia intra-abdominală postoperatorie
este o infecție a plăgii chirurgicale cavitară
e. nu se cunosc exact la ora actual modurile prin
care acestea se manifestă clinic
13. Despre infecțiile tractului urinar (ITU),
următoarele afirmații sunt false: [79]
a. necesitatea unui cateter urinar trebuie
evaluată zilnic, iar cateterele trebuie îndepărtate
imediat ce nu mai sunt indicate
(x) b. rata ITU asociate cateterului nu depinde în
mod direct de tehnica de plasarea a sondei
urinare ci mai degrabă de durata menţinerii
acesteia
c. cel mai mare factor de risc pentru dezvoltarea
unei ITU este prezenţa unui cateter endo-vezical
d. montarea cateterului se face în condiţii de
asepsie, menţinerea sistemului de drenaj închis
şi igiena uretrală zilnică
(x) e. diagnosticul de ITU postoperatorie se
stabileşte în mod clasic printr-o cultură
bacteriană cantitativă de peste 10.000 de
organisme/mL de urină
14. Pneumonia asociată spitalizării şi
pneumonia asociată ventilatomatului (PAV):
[79]
(x) a. sunt cele mai frecvente infecţii
nosocomiale
(x) b. diagnosticul de PAV este suspectat atunci
când pacientul are un infiltrat/consolidare pe
radiografia toracică, nouă sau în progresie
(x) c. semne clinice sunt febra, leucocitoză sau
leucopenie, secreţii bronşice purulente şi
afectarea schimbului gazos
d. O cultură cantitativă pozitivă este definită ca
mai mult sau egal 103 unităţi formatoare de
colonii (UFC./mL pentru lavajul bronhoalveolar
e. O cultură cantitativă pozitivă este definită ca
mai mult sau egal 104 CFU/mL pentru periajul
bronşic de protecţie
*15. Tratamentul cu antibiotice specifice este
suficient pentru majoritatea pacienților cu
PAV indicat pe o perioadă de: [79]
a. 3 zile
(x) b. 7 zile
c. 5 zile
d. 14 zile
e. 10 zile
211
*16. Bacteria care afectează creierul, măduva
spinării şi nervii periferici ce cauzează
tetanosul este: [80]
a. Eikenella corrodens tetani
b. Pasteurella tetani
c. Bacteroides tetani
(x) d. Clostridium tetani
e. Klebsiella tetani
*17. La examenul fizic al infecţiilor frecvente
ale ţesuturilor moi se poate evidenția: [80]
a. drenaj purulent, de obicei axilar şi inghinal în
caz de furuncul
(x) b. durere și eritem difuz în caz de celulită
c. multiple abcese mici, subcutanate în caz de
limfangită
d. drenaj cu miros neplăcut în caz de carbuncul
e. tumefacție şi induraţie în caz de hidrosadenită
supurativă
18. Acoperirea antibiotică pentru infecțiile
necrozante de țesuturi moi trebuie să
includă: [80]
(x) a. MRSA
(x) b. bacterii Gram-negative
c. bacterii Gram-pozitive
d. bacterii aerobe
(x) e. bacterii anaerobe
19. Abcesul mamar: [81]
a. reprezintă o infecţie frecventă a ţesuturilor
moi, de obicei de origine streptococică
(x) b. este caracterizat prin sensibilitate severă
localizată, edem şi eritem
(x) c. se prezintă sub forma unei formaţiuni
palpabile
(x) d. dezvoltarea abcesului mamar la o femeie
care nu alăptează trebuie să sugereze medicului
posibilitatea unui proces malign subiacent
(x) e. mamele care alăptează ar trebui încurajate
să continue alăptarea sau pomparea chiar şi în
cazul infecţiei mamare
20. Abcesul perirectal: [81]
(x) a. rezultă din infecţii ale criptelor canalului
anorectal
(x) b. tratamentul antibiotic este cu spectru larg
c. examinare şi drenaj adecvat se realizează sub
anestezie locală
(x) d. se prezintă sub forma unor formaţiuni
dureroase la nivelul zonei perianale
(x) e. tratamentul antibiotic vizează atât
anaerobii cât şi aerobii
21. Următoarele tipuri de plăgi prezintă
predispoziție la tetanos: [81]
a. ascuțite
(x) b. avulsie
(x) c. arsuri
(x) d. zdrobire
(x) e. abraziune extinsă
22. Triada Charcot este alcătuită din: [82]
a. hepatosplenomegalie
(x) b. febră fulminantă
(x) c. durere abdominală în hipocondrul drept
(x) d. icter
e. hipotensiune arterială
23. lnfectiile mâinii: [81,82]
a. pun viaţa în pericol ca urmare a pierderii de
ţesut, a fibrozei şi a contracturii
(x) b. pot duce la o morbiditate severă din cauza
pierderii funcţiei
(x) c. abcesul subunghial este diagnostica prin
identificarea fluctuenţei la nivelul patului
unghial
212
(x) d. drenarea simplă şi pansamentele calde
reprezintă un tratament adecvat în cazul
panariţiilor
e. panariţiile subcutane apar după leziuni
penetrante ale falangei proximale
*24. Despre infecţiile piciorului la pacientul
diabetic sunt adevărate următoarele, cu
excepția: [82]
a. apar datorită neuropatiei, a deformărilor
osoase consecutive şi a degenerării vasculare
b. pacienții prezintă ulceraţii ischemice şi de
presiune
c. infecţiile spaţiului plantar se pot prezenta cu
celulită dorsală
(x) d. osteomielita piciorului diabetic nu poate fi
prezentă atunci când plaga în sine nu prezintă
semne de infecţie activă
e. ulcerele plantare ale piciorului la nivelul
capetelor metatarsienelor sunt tipice pentru
astfel de ulceraţii de presiune
25. Despre peritonita secundară putem spune
că: [83]
(x) a. apare ca urmare a contaminării prin
catetere (catetere de dializă peritoneală)
(x) b. este polimicrobiană
c. apare fără întreruperea cavităţii peritoneale
(x) d. apare atunci când în cavitatea peritoneală,
care în mod nonnal este sterilă, sunt prezente
bacterii
(x) e. apare ca urmare a contaminării din tractul
gastrointestinal perforat
26. Etiologia perforației colonice poate fi
reprezentată de: [83]
a. hernie inghinală
(x) b. ischemie
c. bride postoperatorii
(x) d. cancer de colon perforat
(x) e. diverticulită
27. Pacienții cu perforație colonică prezintă,
în general: [83]
a. pericardită
(x) b. șoc septic
(x) c. peritonită
d. șoc cardiogen
(x) e. instabilitate hemodinamică
28. Referitor la tratamentul din perforația
apendiculară, sunt adevărate următoarele
afirmații: [83]
(x) a. pacienții fără o colecţie localizată trebuie
operaţi de urgenţă pentru a elimina sursa septică
(x) b. antibioterapia trebuie îndreptată împotriva
organismelor enterice aerobe (E. coli)
(x) c. depinde de starea hemodinamică a
pacientului
d. antibioterapia trebuie îndreptată împotriva
organismelor enterice anaerobe (E. coli)
e. nu depinde de prezenţa sau absenţa unei
colecţii localizate
213
29. Referitor la tratamentul aplicat în
perforația colonică putem afirma
următoarele: [83, 84]
(x) a. se practică reechilibrare volemică
b. perforațiile colonului necesită, de obicei,
rezecţia colică totală şi devierea tranzitului
intestinal ca parte a managementului
(x) c. anumiți pacienţi, care prezintă o perforaţie
localizată (inclusiv perforaţie mezocolonică) pot
fi iniţial gestionaţi conservator cu condiţia
drenajului adecvat
(x) d. intervenţia chirurgicală este necesară
pentru debridarea ţesuturilor devitalizate
(x) e. se practică antibioterapie cu spectru larg
30. Alegeți afirmațiile corecte despre
perforațiile colonice: [84]
(x) a. necesită, de obicei, devierea tranzitului
intestinal ca parte a managementului
b. pacienții care prezintă perforație
mezocolonică nu pot fi inițial gestionați
conservator
(x) c. anumiți pacienţi care prezintă o perforaţie
localizată pot fi iniţial gestionaţi conservator cu
condiţia drenajului adecvat
d. necesită, de obicei, colectomie totală
(x) e. necesită, de obicei, rezecția segmentului
perforat
 4. CAPITOLLUL 9
TRAUMATOLOGIE
paginile 87-106
1. ATLS ghidează prioritizarea
managementului concentrându-se pe: (87)
(x) a. evaluare primară
(x) b. evaluare secundară
c. îngrijire temporară
(x) d. resurscitare
(x) e. îngrijire definitivă
2. Referitor la evaluarea căilor aeriene putem
spune urmatoarele: (87)
(x) a. permeabilitatea căilor aeriene poate fi
evaluată cu ușurință prin solicitarea pacientului
să vorbească
b. agitația și tahipneea sunt semne care nu
indică o leziune a căilor aeriene
c. manevrele simple de redeschidere a căilor
aeriene sunt ridicarea bărbiei și tracționarea
mandibulei posterior
(x) d. dacă glota nu poate fi intubată pe cale
orală, abordul căilor respiratorii se va face
chirurgical prin cricotiroidotomie
(x) e. Metoda definitivă de securizare a căilor
aeriene este intubația orotraheală
3. Referitor la examinarea respirației sunt
adevarate urmatoarele, cu excepția: (87)
A. Respirația este examinată prin inspecția
simetriei mișcărilor cutiei toracice și prin
auscultarea pulmonară
B. Cianoza și saturația scăzută în oxigen pot
indica tulburări de ventilație
(x) C. Diagnosticul pneumotoraxului în
tensiune presupune la examenul fizic al
pacientului triada : prezența zgomotelor
respiratorii, șoc si scăderea zgomotelor cardiace
214
(x) D. Tratamentul pe termen lung presupune
decompresia presiunii intrapleurale
E. Decompresia presiunii intrapleurale în
tratamentul pneumotoraxului de tensiune se
realizează cu ajutorul unui angiocateter cu alezaj
mare
4. Alegeți afirmațiile false: (88)
(x) A. Șocul este definit ca perfuzia tisulară
adecvată, cu apariția metabolismului anaerob și
hipoxie tisulară prelungită
B. Cea mai comună cauză de șoc după
traumatisme este hemoragia
C. În șoc tratamentul implică refacerea
volumului circulant
D. În șocul sever trebuie inițiate transfuziile de
produse sangvine, masă eritocitară, de plasmă și
de plachete în raport 1:1:1
(x) E. Hemoragiile intratoracice,
intraabdominale pot necesita măsuri terapeutice
invazive
5. Referitor la clasificarea hemoragiilor, care
dintre următoarele afirmații sunt adevărate:
(88)
A. 15-30% din volumul de sânge pierdut
încadrează hemoragia în clasa 4
B. Frecvența cardiacă mai mare de 100
încardează hemoragia în clasa 4
C. Tensiunea arterială scăzută încadrează
hemoragia în clasa 1
(x) D. Tensiunea arterială normală încadrează
hemoragia în clasa 1
(x) E. Tensiunea arterială normală încadrează
hemoragia în clasa 2
6. Referitor la statusul neurologic sunt
adevarate urmatoarele, cu excepția: (89)
(x) A. Se evaluează lent prin utilizarea Scorului
Glasgow
(x) B. Scor Glasgow cel mai sever este egal cu
15
C. Scor Glasgow se bazează pe cel mai bun
răspuns verbal, motor și de deschidere a ochilor
(x) D. Răspunsul ocular pe Scala de Comă
Glasgow la stimulul dureros este marcat cu scor
4 (x) b. Bradicardie
E. Răspunsul verbal pe Scala de Comă Glasgow
cu executarea de cuvinte inadecvate este marcat
cu scor 3
7. Referitor la examinarea secundară care
dintre următoarele afirmații sunt
neadevărate: (89)
A. Aceasta cuprinde examenul fizic complet și
atunci cand este posibil istoricul medical al
pacientului
B. Cu excepția cazurilor care prezintă fracturi de
bază de craniu sau fracturi faciale extinse, se
montează SNG pentru a ameliora distensia
abdominală
C. Cateterul urinar este ultil în monitorizarea
diurezei
(x) D. Fracturile bazinului de tip ,,carte
deschisă,, nu reprezintă semne de traumatisme
ureteral
(x) C. În cazul unei leziuni urterale nu se
practică cateterizarea suprapubiană
8. Referitor la traumatismele cranio-
cerebrale care dintre următoarele afirmații
sunt adevărate: (pg 89)
(x) A. Reprezintă principala cauză de
mortalitate și dizabilitate produsă
(x) B. Traumatismele închise pot determina
contuzii la nivelul scalpului
215
(x) C. Traumatismele închise pot determina
hematoame la nivelul scalpului
(x) D. Hipotensiunea este cea mai frecventă
cauză de leziune cerebrală secundară
E. Extinderea leziunii nu poate fi limitată prin
tratament corespunzător
9. În fenomenul cunoscut ca reflex Cushing
din PIC se întâlnește: (90)
a. Tahicardie
(x) c. Scăderea frecvenței respiratorii
d. Creșterea frecvenței respiratorii
e. Niciuna din cele de mai sus
10. La examenul neurologic se poate evalua:
(90)
(x) a . Pierderea stării de conștiență
(x) b. Prezența convulsiilor
(x) C. Funcția pupilară
(x) d. Funcția motorie la nivelul extremităților
e. Niciuna din cele de mai sus
*11. La pacienții cu leziuni cranio-cerebrale
prezența hemoragiei se indică prin: (90)
(x) A. Hipotensiune
B. Hipertensiune
C.Tahipnee
D.Bradipnee
E. Dispnee
12. Referitor la traumatismele cranio-
cerebrale sunt adevărate urmatoarele: (90)
(x) A. Dilacerările scalpului pot fi evidente sau
mascate de păr
(x) B. Pot fi palpate de presiuni osoase sugestive
pentru fracturi craniene
(x) C. Pacienții trebuie monitorizați continuu
D. Convulsiile trebuie tratate cu medicamente
antidepresive
(x) E. Există semne specifice unei fracturi de
bază de craniu
13. Despre leziunile cerebrale sunt adevărate
următoarele, cu excepția: (91)
A. Se pot însoți sau nu de fracturi ale craniului
B. Se însoțesc de leziuni la nivelul coloanei
cervicale
(x) C. Nu necesită examinare CT
(x) D. Nu necesită examinarea coloanei
cervicale
E. Toate cele de mai sus
14. În managementul traumatismelor cranio-
cerebrale se practică următoarele: (91)
(x) A. Reducere PIC, pentru prevenirea
leziunilor cerebrale secundare
(x) B. Menținerea gâtului în poziție neutră
C. Menținerea capului în hiperextensie
(x) D. Administrarea de soluții hipertone
(x) E. Administrarea de manitol
15. Manitolul folosit în managementul
traumatismelor cranio-cerebrale produce:
(91)
A. Edem cerebral
B. Hipertensiune
C. Hemoragie cerebrală
(x) D. Reducerea edemului cerebral
(x) E. Scădere PIC
*16. În managementul traumatismelor
cranio-cerebrale se practică următoarele, cu
excepția: (92)
A. În leziunile amenințătoare de viață se
menține coloana vertebrală imobilă
B. Implică utilizarea gulerului cervical
(x) C. Nu se folosește gulerul cervical
216
D. Gulerul cervical trebuie menținut până când
neurochirurgul decide că poate fi înlăturat în
siguranță
E. Măduva din regiunea cervicală inferioară și
toracică superioară este cea mai susceptibilă la
leziuni traumatice
17. În cazul leziunilor cranio-cerebrale sunt
adevărate: (92)
(x) A. Leziunile primare se produc în momentul
evenimentului traumatic
B. Leziunile primare se produc tardiv
(x) C. Leziunile secundare se produc tardiv
D. Leziunile secundare se produc în momentul
evenimentului traumatic
E. Niciuna din cele de mai sus
*18. Referitor la leziunile coloanei cervicale și
ale coloanei toracale superioare care pot
afecta lanțul simpatic pot duce la: (92)
(x) A. Șoc neurogenic sau spinal
B. Șoc hipovolemic
C. Șoc hemoragic
D. Sepsis
E. Niciuna din cele de mai sus
19. Șocul neurogen include: (92)
A. Extremități palide și reci
(x) B. Hipotensiune
(x) C. Extremități calde și bradicardie
D. Tahicardie
E. Dispnee
20. Referitor la traumatismele toracice sunt
adevărate următoarele: (93)
(x) A. Leziunile toracice severe pot fi fatale în
absența diagnosticului și tratamentului prompt
B. Nu includ pneumotoraxul în tensiune
,tamponada cardiacă, hemotoracele masiv și
voletul costal
(x) C. Reprezintă a doua cea mai mare frecventă
cauză de deces după traumatismele cranio-
cerebrale
D. Sunt tratate prin manevre complexe
E. Nici una din afirmații nu este corectă
21. Referitor la pneumotoraxul în tensiune
sunt adevărate următoarele: (93)
(x) A. Reprezintă acumularea de aer sub
presiune în interiorul cavității pleurale
B. Reprezintă acumularea de aer sub presiune în
interiorul cavității pericardice
C. Poate să apară ca urmare a traumatismelor
abdominale
XD. Pneumotoraxul deschis apare în cadrul
traumatismelor penetrante în torace
E. Toate afirmațiile sunt corecte
22. Referitor la tamponada cardiacă sunt
adevărate următoarele: (94)
XA. Se produce printr-un traumatism precordial
deschis sau închis
B. Nu implică existența unui traumatism
C. Prezentarea clinică implică hipertensiune și
puls paradoxal
XD. Prezentarea clinică impilică zgomote
cardiace de intensitate scăzută turgescență
jugulară și hipotensiune
XE. Tratamentul se bazează pe resuscitarea
volemică cu scopul de a crește debitul cardiac
23. Alegeți afirmațiile corecte referitoare la
hemotoraxul masiv: (94)
A. Este definit ca pierderea cel puțin 1500
mililitri de sânge în spatiul mediastinal
XB. Este definit ca pierderea cel puțin 1500
mililitri de sânge în spațiul pleural
XC. Diagnosticul clinic este sugerat de abolirea
murmurului vezicular și matitate la percuție și
poate fi confirmat prin radiografie toracică
217
D. Diagnosticul clinic este sugerat de
accentuarea murmurului vezicular și
hipersonoritate la percuție și poate fi confirmat
prin RMN
E. Nici una din afirmațiile de mai sus nu este
corectă
24. Alegeți afirmațiile corecte referitoare la
voletul costal: (94)
A. Se produce atunci când două sau mai multe
coaste adiacente sunt contuzate
XB. Se produce atunci când două sau mai multe
coaste adiacente sunt fracturate
XC. Se crează un segment instabil al peretelui
toracic ce mișcă paradoxal în timpul ciclului
respirator
XD. Pacientul cu volet toracic va avea hipoxie
și hipercapnie
XE. Tratamentul implică măsuri de control a
durerii și pleurostomie
25. Alegeți afirmațiile corecte referitoare la
contuziile aortice: (95)
A. Sunt foarte frecvente și au un prognostic bun
XB. Sunt rare dar cu potențial letal crescut
XC. Se produc printr-un mecanism de forță de
forfecare dintre arcul aortic mobil și aorta
descendentă toracică imobilă
XD. Rupturile în toată grosimea ale aortei sunt
urmate de exanguinare masivă și deces
E. Netratate, majoritatea leziunilor aortice
evoluează cu vindecare completă
26. Alegeți afirmațiile corecte referitoare la
fracturile costale, cu excepția: (95, 96)
A. Este cea mai frecventă leziune toracică
provocată de traumatismele închise
B. Sunt identificate la examenul clinic ca puncte
sensibile la palpare de-a lungul coastei
XC. Nu pot fi identificate la examenul clinic ca
puncte sensibile la palpare de-a lungul coastei
XD. Fractura primelor trei coaste este asociată
cu leziuni hepatice sau splenice și diafragmatice
E. Managementul fracturilor costale se bazează
pe analgezice adecvată
27. Referitor la traumatismele abdominale
sunt corecte următoarele afirmații: (96)
XA. Se pot produce în urma plăgilor penetrante
B. Se pot produce în urma plăgilor perforante
XC. Leziunile penetrante la pacientele gravide
în trimestrul al treilea pot implica uterul și fătul
D. În cazul plăgilor perforante cel mai frecvent
sunt afectate intestinul subțire și mezenterul
E. Toate afirmațiile sunt greșite
28. Pentru stabilirea diagnosticului unui
traumatism abdominal se va folosii: (97)
XA. Montare de catetere urinare pentru a ghida
resurscitarea volemică
XB. O radiografie abdomino-pelvină
XC. Ecografie abdominală FAST
XD. Examinare CT
E. Nici una din indicațiile de mai sus
*29. Care este cea mai frecventă sursă de
sângerare într-un traumatism abdominal:
(98)
a. plămânii
b. rinichii
c. cordul
(x) d. splina și ficatul
e. glandele suprarenale
*30. Într-o leziune penetrantă la nivelul
abdomenului cu hipotensiune arterială
pacientul trebuie supus: (98)
A. Apendicitectomiei
B. Laparoscopiei
218
XC. Laparotomiei în vederea opririi hemoragiei
D. Medicației antihipertensive
E. Medicației cu diuretice
31. Care dintre următoarele afirmații
referitoare la contuziile hepatice sunt
adevărate: (98)
A. Sunt clasificate de la 1 la 3 din punct de
vedere al severității
XB. Sunt clasificate de la 1 la 6 din punct de
vedere al severității
C. Primul grad este reprezentat de avulsia
pediculului lui hepatic
XD. Ultimul grad este reprezentat de avulsia
pedicolului hepatic
XE. Leziunile hepatice de grad mare necesită
intervenție chirurgicală de urgență
32. Referitor la leziunile splinei sunt
adevărate următoarele, cu excepția: (99)
A. Leziunile splenice sunt clasificate de la 1 la 6
XB. Sesiunile de grad mare nu necesită
intervenție terapeutică
XC. În leziunile splenice cu sângerare activă nu
se poate practica splenectomie totală
D. Pacienții splenectomizați vor fi vaccinați
împotriva bacteriilor încapsulate
E. La pacienții splenectomizați riscul de infecție
este crescut
33. Referitor la leziunile pancreasului sunt
adevărate următoarele: (99, 100)
A. Leziunile pancreasului sunt cele mai
frecvente
XB. Managementul terapeutic inițial conține
controlul sângerărilor și drenajul peri-pancreatic
XC. Evaluarea leziunilor se face prin CT,
colangiopamcreatografie prin rezonanta
magnetica si colangiopamcreatografie
endoscopica retrograda
XD. Leziunile pancreasului sunt mai puțin
frecvente datorită localizării sale retro-
peritoneale
XE. Este îngreunată examinarea clinică a
acestuia datorită poziției sale
34. Care dintre următoarele afirmații legate
de traumatismele diafragmului sunt
adevărate: (100)
A. Cel mai des se produce avulsia completă a
inserției musculare posterioare de la nivelul
coastelor
XB. Trebuie acordată o atenție sporită pentru
ramurile nervului frenic deoarece pot fi lezate
iatrogen
XC. Traumatismele hemidiafragmului stâng
asociază frecvent și leziuni ale stomacului,
colonului, splinei și intestinului subțire
D. Traumatismele penetrante de intensitate
crescută diafragmatice nu produc pneumotorax
E. Niciuna din afirmații nu este adevărată
35. Referitor la traumatismele rinichiului
sunt adevărate următoarele: (100)
XA. Rinichiul este relativ protejat împotriva
traumatismelor datorită localizării sale
retroperitoneale
B. În leziunile parenchimatoase extinse nu se
practică nefrectomia
XC. În cazul în care este lezată uretra sau
pelvisul renal se poate interveni chirurgical
XD. Nefrectomia este necesară în leziunile
parenchimatoase extinse
E. Nici una din afirmațiile nu este corectă
*36. Referitor la contuziile intestinului
subțire și mezenterului sunt adevărate
următoarele: (100)
A. Sunt frecvent lezate prin traumatisme
produse prin înjunghiere sau împușcare
219
B. Riscul crescut de leziune intestinală se
asociază cu " semnul de centură de siguranță"la
nivel abdominal
C. Repararea este în general facilă și presupune
închiderea defectului intestinal printr-o sutură
cu fir resorbabil sau neresorbabil
D. În leziunile ce implică mezenterul se poate
practica sutură mecanică cu stapler sau rezecție
cu anastomoza
XE. Toate afirmațiile sunt corecte
37. Referitor la traumatismele colonului,
urmatoarele afirmații sunt adevărate: (100,
101)
A. Sunt doar de intensitate mică
XB. Sunt de intensitate mică și mare
XC. Leziunile ce interesează și mezenterul
necesită rezecție și anastomoză
XD. Pacienții ce asociază multiple alte leziuni
organice sau șoc prezintă risc crescut de apariție
a fistulei anastomotice
E. Nici o afirmație nu este corectă
38. Referitor la sindromul de compartiment
abdominal sunt false următoarele: (101)
A. Este determinat de resurscitare volemică
agresivă cu soluții cristaloide
B. Creșterea presiunii peste 25mmHg asociază
și insuficiența de organ
XC. Dacă este tratat duce la insuficiența
multiplă de organe
XD. Tratamentul se face printr-o decompresie
promptă cu incizie pe linia mediană
E. Nici o afirmație nu este corect
39. Urmăroarele afirmații sunt adevărate:
(101)
XA. La fracturile bazinului este necesară o forță
traumatică seminificativă, cum ar fi accidente
rutiere sau precipitările de la mare înălțime
XB. Fracturile bazinului sunt clasificate în
funție de mecanismul lezional
XC. Mecanismele lezionale în fracturile de
bazin sunt: compresie antero-posterioară,
compresie laterală sau foarfecă verticală
XD. Compresia antero-posterioară este
recunoscută ca și fractura tip "carte deschisă"
E. Nici o afirmație nu este corectă
40. Indicații în fracturile de bazin: (101)
XA. Anamneză și examen obiectiv
XB. La palpare apare durerea
XC. Examinarea trebuie să includă și inspecția
perineului
XD. Hemoragiile asociate fracturii pot provenii
din plex venos presacrat
E. Nici o afirmație nu este corectă
41. Referitor la fracturile de bazin, sunt
adevărate următoarele: (102)
XA. Metode de stabilizare simple sunt cele prin
bandajarea strânsă a bazinului până la fixatoare
externe
B. Nu este indicata restabilirea alinierii oaselor
bazinului
C. Datorită raportului vezicii urinare și prostatei
cu oasele pubiene, acestea nu pot fi lezate în
fracturile de bazin
XD. Datorită raportului vezicii urinare și
prostatei cu oasele pubiene, acestea pot fi lezate
în fracturile de bazin
E. Leziunile intraperitoneale ale vezicii urinare
nu necesită explorare și reparare chirurgicală.
42. Zonele gâtului: (102)
XA. Există 3 zone
B. Există 2 zone
XC. Zona 1: inferior de cartilaj cricoid
XD. Zona 3: superior de unghiul mandibulei
E. Zona 2: inferior de cartilaj cricoid
220
43. Structurile vitale cuprinse între zonele 1
și 3 ale gâtului: (103)
XA. Necesită exprorare chirurgicală imediată
XB. Necesită controlul hemoragiei
C. Nu are în vedere controlul hemoragiei
XD. Evaluarea poate să includă angiografia,
bronhoscopia, esofagoscopia
E. Nici o variantă nu este corectă
44. Referitor la leziunile tractului aero-
digestiv sunt adevărate următoarele: (103)
XA. Se întâlnesc în traumatismele penetrante la
nivelul gâtului
B. Nu este primordial managementul căilor
aeriene
XC. Leziunile laringiene sunt clasificate în
supraglotice, glotice, subglotice
D. Leziunile laringiene nu se clasifică
E. Nici o afirmație nu este corectă
45. Sunt adevărate următoarele afirmații cu
privire la leziunile vasculare de la nivelul
gâtului: (103)
XA. Abordul unei leziuni vasculare de la nivelul
gâtului depinde de starea hemodinamică și de
statusul neurologic al pacientului
XB. Cea mai frecventă leziune vasculară în
traumatismele penetrante este leziunea venei
jugulare interne
XC. Repararea se poate face pe cale chirurgicala
sau prin tehnici endovasculare
D. Intervenția angiografică nu este indicată
E. Nici o variantă nu este corectă
46. În ce privește traumatismele
extremităților sunt adevărate următoarele:
(103)
XA. Severitatea acestora poate să varieze de la
banale până la traumatisme în care se poate
pierde membrul
XB. Tratamentul inițial este cel al hemoragiei cu
exsanguinare
XC. Hemoragia se poate trata prin presiune
directă sau aplicare de garou proximal de plagă
D. Nu există semne care să ne indice leziunea
vasculară acută
XE. Un semn de certitudine al leziunii vasculare
acute este sângerarea pulsatilă
*47. Despre traumatismele extremităților
sunt adevărate următoarele, cu excepția:
(104)
A. Sunt indicate radiografiile în caz prezenței
diformităților
B. Fracturile deschise pot duce la contaminare
C. Fracturile deschise au risc de complicație
vindecarea osoasă deficitară
D. Fixarea cu atele îmbunătățește controlul
durerii
XE. Fracturile deschise nu pot amenința
viabilitatea membrului afectat
48. În ceea ce privește sindromul de
compartiment de la nivelul extremităților,
sunt adevărate următoarele: (104)
XA. Netratat poate să ducă la leziuni nervoase
permanente și necroză
XB. Distrucția musculară duce la rabdomioliză
cu mioglobinurie
XC. Mioglobina este nefrotoxică și precipită în
mediul acid de la nivelul tubilor renali
D. Mioglobina nu este nefrotoxică și nu
precipită în mediul acid de la nivelul tubilor
renali
E. Nici o afirmație nu este corectă
49. Despre traumatismele în sarcină nu sunt
adevărate următoarele: (104)
A. Pacientele suferă traumatisme în urma
agresiunilor fizice
221
XB. Prevenirea hipotensiunii se face prin
deplasare uter de pe vena renală
C. Prevenirea hipotensiunii se face prin
deplasare urer de pe vena cavă si aortă
D. La examinare se urmărește prezența sângelui
în vagin, ruptura membranelor amniotice
XE. Lichidul amniotic cu sânge nu indică
ruptura placentară sau placenta previa
50. Sunt adevărate următoarele cu referire la
traumatismele pediatrice: (105)
XA. Constituie prima cauză de deces la copii,
precum si prima cauză de handicap la cei sub 14
ani
XB. Cauze frecvente pot fi accidentele
autovehiculelor, înecul, agresiuni termice
XC. Prioritățile de resuscitare sunt aceleași ca și
la adult
D. Evaluarea căilor aeriene reprezintă pasul 3
E. Toate afrimațiile sunt adevărate
51. La copilul cu pierderi mari de sânge, TA
este menținută prin compensarea sistemului
cardiovascular prin: (105)
A. Bradicardie
XB. Tahicardie
XC. Vasoconstricție
D. Vasodilație
E. Nici o variantă de mai sus
52. Traumatismele la vârstnici: (105)
XA. Mecanismele frecvent întâlnite sunt
accidentele de autovehicul
XB. Victimele accidentelor în populația
vârstnică au o rată de mortalitate mai mare decât
cea a adulților tineri
C. Vârstnicii nu au o mortalitate prin traumă
mai mare comparativ cu pacienții mai tineri
D. Vârstnicii au o mortalitate prin traumă mai
mică comparativ cu pacienții mai tineri
E. Toate variantele sunt corecte
53. Referitor la pacienții vârsnici: (106)
XA. Îmbătrânirea afectează funcția pulmonară
B. Îmbătrânirea nu afectează funcția pulmonară
XC. Pot exista modificări anatomice
macroscopice de tipul cifozei
D. Osteoporoza nu crește riscul fracturilor
costale și a contuziilor pulmonare
E. Nici o variantă nu este corectă
222
54. Pacientul geriatric: (106)
XA. Scorul GSC este mai puțin relevant din
cauza afecțiunilor cronice
XB. Dacă apar modificări ale statusului mental
trebuie evaluat prompt pentru leziuni cerebrale
traumatice
C. Funcția renală este normală, nu începe să se
deterioreze
XD. Mecanismele de termoreglare devin mai
puțin responsive
E. Toate variantele sunt corecte
 5. CAPITOLLUL 10
ARSURILE
paginile 108-123
1. Următoarele afirmații despre arsuri sunt
corecte: [108]
(x) a. arsurile majore sunt considerate leziuni
deosebit de invalidante
b. tratamentul arsurilor este de scurtă durată
(x) c. tratamentul arsurilor este complex atât
fizic cât și psihologic
(x) d. pentru pacient arsurile reprezintă “agonia
supremă”
e. arsurile majore nu provoacă perturbări
fiziologice severe
*2. Alegeți afirmația falsă cu privire la
straturile pielii: [108]
a. epidermul este format din țesut pavimentos
stratificat keratinizat
b. epidermul este despărțit de derm prin
membrana bazală
(x) c. hipodermul este cel mai profund strat și
este situat deasupra dermului
d. dermul este format preponderent din țesut
conjunctiv
e. hipodermul este format preponderent din țesut
adipos
3. Următoarele afirmații despre arsurile
epidermale sunt false, cu excepția: [108]
a. arsurile epidermale implică numai dermul
b. durerea în acest tip de arsuri este intensă
(x) c. durerea în acest tip de arsuri este moderată
(x) d. prezintă zone de hiperemie care se albesc
la digitopresiune
(x) e. zonele hiperemice indică prezența
perfuziei sangvine dermale
223
4. Putem afirma următoarele despre arsurile
epidermale: [109]
(x) a. flictenele sunt absente în arsurile
epidermale
(x) b. necesită ca tratament, de obicei, doar
tratamentul suportiv
(x) c. tratamentul arsurilor constă în controlul
durerii, hidratare orală adecvată și aplicarea
unor compuși topici calmanți
(x) d. profilaxia infecțiilor se realizează cu
aplicarea unor compuși topici
e. flictenele sunt absente inițial în arsurile
epidermale
5. Despre arsurile de profunzime parțială
sunt adevărate, cu excepția: [109]
a. se mai numesc arsuri de grad II
b. se împart în arsuri de profunzime parțială
superficială și profundă
(x) c. arsurile de profunzime parțială
superficială prezintă durere scăzută
(x) d. dermul subiacent este uscat în arsura
parțială superficială
e. arsurile parțiale superficiale prezintă flictene
epidermice cu conținut lichidian proteic
6. Următoarele afirmații despre arsurile de
profunzime parțială profundă sunt corecte:
[109]
a. necroza de coagulare conferă acestor arsuri o
textură uscată și subțire
(x) b. necroza de coagulare conferă acestor
arsuri o textură uscată și îngroșată
c. cel mai adesea aceste capătă o culoare alb-
ceroasă
d. durerea în acest tip de arsură este foarte
intensă
(x) e. durerea în acest tip de arsură este foarte
variabilă
*7. Următoarea afirmație despre arsurile de
gradul III este falsă: [110]
a. se mai numesc arsuri profunde în toată
grosimea
(x) b. sunt acoperite deobicei de o escară
avasculară, umedă și dureroasă
c. sunt acoperite deobicei de o escară
avasculară, uscată și nedureroasă
d. prezintă o suprafață de orice culoare ce nu se
albește la digitopresiune
e. leziunile extinse necesită obligatoriu grefarea
suprafeței lezate
8. Despre leziunile inhalatorii putem afirma
următoarele: [110]
(x) a. reprezintă o complicație unică a agresiunii
prin flacără și fum
(x) b. aceste leziuni apar deobicei în cazul
incendiilor din spații închise
(x) c. tratamentul leziunulor inhalatorii este în
mare măsură suportiv
d. este indicată doar în unele cazuri intubarea
endotraheală
e. suportul ventilator cu presiune expiratorie
pozitivă nu este necesar
9. Alegeți afirmațiile adevărate despre
intoxicația cu monoxid de carbon, cu
excepția: [110]
(x) a. reprezintă principala cauză de deces în
arsurile din spațiile deschise
b. monoxidul de carbon este produs prin
combustia incompletă a articolelor de uz casnic
(x) c. ficatul și creierul sunt cele mai vulnerabile
țesuturi în lipsa oxigenului
224
d. tratamentul constă în ventilația cu oxigen
100% și terapia cu oxigen hiperbar
(x) e. monoxidul de carbon nu se leagă
competitiv cu oxigenul de receptorii din
structura heboglobinei
10. Despre tratamentul intoxicației cu
monoxid de carbon sunt adevărate: [111]
(x) a. intubația orotraheală este necesară
(x) b. terapia cu oxigen hiperbar este superioară
față de ventilația cu oxigen 100%
c. terapia cu oxigen hiperbar este inferioară față
de ventilația cu oxigen 100%
(x) d. timpul de înjumătățire a COHb se reduce
până la 20 de minute prin oxigenarea hiperbară
e. timpul de înjumătățire a COHb se reduce
până la 40 de minute prin oxigenarea hiperbară
11. Despre leziunile căilor aeriene superioare
în arsuri sunt false următoarele: [111]
a. arsurile de căi aeriene superioare sunt produse
de cădură
b. arsurile prin flamă electrică și prin explozie
pot produce edemul căii aeriene
(x) c. tumefacția apare în primele 72 de ore de la
arsură
d. tumefacția apare în primele 24 de ore de la
arsură
(x) e. intubația orotraheală este opțională ca
tratament
12. Despre leziunile căilor aeriene inferioare
în arsuri sunt adevărate următoarele: [111]
a. leziunile de căi aeriene inferioare sunt
produse prin flamă electrică
(x) b. leziunile de căi aeriene inferioare sunt
produse prin inhalarea unor cantități mari de
fum
c. leziunile de căi aeriene inferioare constau în
distrugeri ușoare ale mucoasei căilor aeriene
d. marca intoxicației cu cianură este alcaloza
metabolică
(x) e. marca intoxicației cu cianură este acidoza
metabolică
*13. Alegeți afirmația adevărată cu privire
oprirea procesului de ardere: [112]
a. lichidele fierbinți în special cele vâscoase
trebuie îndepărtate imediat
b. leziunile caustice alcaline trebuie neutralizate
prin utilizarea de acizi slabi
c. așezarea măștii de oxigen pe o victimă cu
arsuri prin curent electric reprezintă un risc
(x) d. victimele electrocuțiilor pot fi
conductoare de curent electric
e. nu este necesară protecția echipei medicale în
cazul arsurilor prin substanțe chimice
14. Traramentul inițial al pacienților arși
constă în: [112]
(x) a. evaluarea inițială
b. evaluarea terțiară
(x) c. evaluarea secundară
(x) d. transferul către centrul de arsuri
(x) e. resuscitarea
15. În evaluarea secundară se pune accent
mai ales pe: [112]
a. rigiditatea toracică
(x) b. rigiditatea abdominală
(x) c. cianoză
(x) d. fracturile extremităților
e. pulsoximetrie
16. Criteriile de transfer către centul de
arsură sunt: [114]
(x) a. arsurile cu profunzime parțială cu > 10%
SCT
b. arsurile cu profunzime parțială cu > 50% SCT
(x) c. arsurile de grad III la orice grupe de vârstă
225
(x) d. arsurile chimice
e. arsurile electrice, cu excepția celor prin fulger
17. Următoarele afirmații privind formula lui
Consensus sunt false: [114]
(x) a. 2-4 mL Ringer Lactat x greutatea
corporală x %SCT arsă = totalul fluidelor în
primele 72 de ore
(x) b. 2-4 mL Ser Fiziologic x greutatea
corporală x %SCT arsă = totalul fluidelor în
primele 24 de ore
c. 2-4 mL Ringer Lactat x greutatea corporală x
%SCT arsă = totalul fluidelor în primele 24 de
ore
(x) d. în primele 16 ore de la arsură se
administrează jumătate din cantitatea calculată
e. în primele 8 ore de la arsură se administrează
jumătate din cantitatea calculată
18. Următoarele afirmații privind perioada
de resuscitarea volemică sunt adevărate:
[114]
(x) a. cuprinde primele 24-72 de ore de la
producerea leziunii
b. șocul post-combustional apare în cazul
arsurilor limitate (<15-20 %SCT)
(x) c. șocul post-combustional apare în cazul
arsurilor extinse (>15-20 %SCT)
d. pentru a resuscita eficient pacienții avem
nevoie de cantități scăzute de lichide
(x) e. pentru a resuscita eficient pacienții avem
nevoie de cantități masive de lichide
19. Escarotomia: [116]
a. reprezintă tratamentul esențial în toate tipurile
de arsură
(x) b. reprezintă tratamentul circulației
compromise în arsurile circumferențiale
c. este realizată doar la nivelul membrelor
(x) d. este realizată la nivelul membrelor,
toracelui și la nivel abdominal
(x) e. este realizată pentru diminuarea
compresiunii prin edem în urma unei arsuri
*20. Fasciotomia: [116]
a. reprezintă tratamentul esențial în toate tipurile
de arsură
b. reprezintă tratamentul circulației compromise
în arsurile circumferențiale superficiale
c. este realizată doar la nivelul membrelor și
toracelui
(x) d. este realizată în cazul arsurilor foarte
profunde ce depășesc fascia musculară
e. este realizată pentru diminuarea compresiunii
prin edem în urma unei arsuri superficiale
21. Următoarele afirmații referitoare la
suportul respirator sunt adevărate, cu
excepția: [116]
a. pacienții cu leziuni inhalatorii necesită
volume mai mari de lichid intravenos
(x) b. pacienții cu leziuni inhalatorii necesită
volume mai mici de lichid intravenos
c. sindromul de detresă respiratorie se dezvoltă
frecvent în cazul unei leziuni inhalatorii severe
(x) d. sindromul de detresă respiratorie se
dezvoltă frecvent în cazul unei leziuni
inhalatorii ușoare
e. pacienții cu sindrom de detresă respiratorie
acuta au nevoie de suport ventilator agresiv
22. Următoarele afirmații privind excizia
fascială sunt adevărate: [117]
(x) a. excizia fascială se realizează cu bisturiul
sau cu electrocauterul
b. excizia fascială se realizează cu dermatomul
(x) c. produce o sângerare minimă
(x) d. este considerată mutilantă și produce
rigidizarea articulațiilor
226
(x) e. asigură o rată bună a prinderii grefei
23. Următoarele afirmații privind excizia
tangențială sunt adevărate: [117]
(x) a. mai este numită excizia în straturi
(x) b. se realizează cu ajutorul dermatomului
(x) c. este mai sângeroasă față de cea fascială
(x) d. rezultatele cosmetice și funcționale sunt
superioare față de exizia fascială
e. este mai puțin sângeroasă față de cea fascială
24. Referitor la grefe, următoarele afirmații
sunt adevărate: [117]
(x) a. autogrefa este cosiderată grefa care
provine din tegumentul propriu pacientului cu
leziuni
b. xenogrefa este considerată grefa care provine
de la un alt pacient
(x) c. allogrefa este acea grefă care provine de la
un alt pacient, cadavru sau din băncile de piele
(x) d. xenogrefa provine de la alte specii
înrudită cu specia umană
e. autogrefa provine doar de la cadavre sau din
băncile de piele
25. Cu privire la managementul infecției în
arsuri putem afirma următoarele: [117, 118]
a. escara din arsuri, în mod special cea subțire,
este un mediu ideal de cultură pentru germeni
(x) b. escara din arsuri, în mod special cea
groasă, este un mediu ideal de cultură pentru
germeni
(x) c. sepsisul cu punct de plecare de la nivelul
unei arsuri este adesea fatal
(x) d. nitratul de argint este folosit pe scară largă
ca tratament topic
(x) e. sulfadiazina de argint și sulfamylonul sunt
folosiți în infecțiile cu germeni gram negativi
26. Cu privire la managementul infecției în
arsuri putem afirma următoarele, cu
excepția: [118]
a. cea mai eficientă tehnică în lupta cu infecțiile
este excizia și grefarea
(x) b. cea mai eficientă tehnică în lupta cu
infecțiile este tratamentul topic
(x) c. plaga trebuie spălată în mod regulat și
debridată după câteva zile posttraumatic
(x) d. antimicrobienele topice sunt eficiente doar
pentru câteva zile posttraumatic
e. pneumonia este una dintre cele mai comune
infecții la pacienții cu arsuri
27. Următoarele afirmații despre suportul
nutrițional sunt false: [118]
a. dacă nu este tratat, anabolismul post arsură
poate avea ca rezultat un nivel de inaniție ce
poate fi fatal
(x) b. dacă nu este tratat, catabolismul post
arsură poate avea ca rezultat un nivel de inaniție
ce poate fi fatal
(x) c. hrănirea enterală este inferioară celei
intravenoase
d. calorimetria indirectă calculează necesarul de
energie prin măsurarea oxigenului consumat în
timpul respirației normale
e. dieta bogată în proteine (1,5-2,0 g/kg corp/zi)
este cel mai important principiu
*28. Alegeți afirmația corectă refiritoare la
faza de reabilitare: [119]
a. reabilitarea nu începe în momentul leziunii
b. de obicei se poate aștepta până la închiderea
rănilor
c. daca nu se intervine, contracturile cicatricilor
pot imobiliza temporar extremitățile, fără
sechele
(x) d. se folosesc metode de mobilizare,
stretching și îmbrăcămintea compresivă
227
e. procesul de recuperare este relativ scurt și
solicitant
29. Următoarele afirmații despre arsurile
chimice sunt false, cu excepția: [119]
(x) a. substanțele alcaline se dizolvă și se
combină cu proteinele formând proteinați
alcalini
b. substanțele acide pătrund mai profund în
tesuțuri decât cele alcaline
(x) c. acizii induc degradarea proteinelor prin
hidroliză
(x) d. în tulburările metabolice se vor determina
gazometria arterială, electroliții și enzimele
hepatice
(x) e. tratamentul prompt reduce la minimum
deteriorarea de țesuturi
30. Următoarele afirmații despre arsurile
electrice sunt false: [119]
(x) a. sunt clasificate în leziuni de tensiune joasă
(< 220 V) și leziuni de tensiune înaltă (> 220 V)
(x) b. țesuturile cu cea mai mică rezistență
generează cea mai mare cădură
(x) c. oasele sunt mai puțin rezistente față de
mușchi
d. curentul care circulă de la sursă la sol poate
genera un arc electric sau leziuni de tip “flash”
e. leziunea electrică poate produce aritmii
cardiace
31. Următoarele afirmații despre arsurile
electrice sunt adevărate: [120]
(x) a. leziunea electrică poate produce stop
cardiac prin fibrilație ventriculară
b. leziunea electrică poate produce stop cardiac
prin fibrilație atrială
(x) c. la toate victimele expuse șocului electric
trebuie efectuată o electrocardiogramă
(x) d. se vor administra lichide intravenoase
astfel încât să obținem o producție de urină de
aproximativ 100 mL/oră sau mai mare
e. se vor administra lichide intravenoase astfel
încât să obținem o producție de urină de
aproximativ 50 mL/oră sau mai mare
32. Următoarele afirmații sunt false despre
îngrijirea pacientului în ambulator, cu
excepția: [120]
(x) a. tratamentul începe cu îndepărtarea
agentului nociv și cu răcirea plăgii
b. răcirea cu ghrață este mai eficientă decât cea
cu apă de la robinet de 12-25oC
c. răcirea poate fi aplicată pe o perioadă lungă
de timp
(x) d. arsurile epidermice fără flictene nu
necesită îngrijire topică
(x) e. răcirea poate fi aplicată pe o perioadă
scurtă de timp
*33. Următoarea afirmație este falsă despre
îngrijirea pacientului în ambulator: [120]
a. odată ce se rup, flictenele trebuie îndepărtate
pentru facilitarea curățării plăgilor
b. antibioticele orale nu sunt necesare pentru
arsurile neinfectate
(x) c. antibioticele topice și pansamentele
absorbante sunt utile pentru majoritatea arsurilor
necontaminate
d. profunzimea arsurii poate fi dificil de stabilit
inițial
e. arsurile trebuie examinate zilnic pentru a
verifica modificările ce pot apărea datorită
infecției
34. Pentru tratamentul durerii, ca opioide se
folosesc următoarele: [121]
a. Oxicodonă
(x) b. Sulfat de morfină
228
c. Propofol
(x) d. Hidromorfonă
(x) e. Fentanil
35. Pentru tratamentul anxietății, ca
benzodiazepine se folosesc următoarele: [121]
a. Clonidină
b. Dexmedetomidină
(x) c. Midazolam
(x) d. Diazepam
e. Ketamină
36. Cu privire la tratamentul anxietății și
durerilor în arsuri, sunt adevărate: [122]
(x) a. distragerea atenției folosind terapie
muzicală, filme și jocuri poate fi utilă
(x) b. sistemele de realitate virtuală pot distrage
atenția fiind utile
c. hipnoza nu are nici-un efect în diminuarea
durerii
(x) d. hipnoza poate fi utilă în diminuarea
durerii
(x) e. hipnoza este o abordare care combină
relaxarea, imaginația și cogniția
37. Următoarele afirmați sunt false privind
tratamentul pruritului: [122]
(x) a. pruritul nu persistă timp îndelungat
b. pruritul poate să persiste și până la 12 ani
după leziuni
c. adesea tratamentul pruritului nu este eficient
d. răcirea simplă, stimularea electrică a nervului
senzitiv și masajul pot fi utile
(x) e. terapia topică cu blocante ale receptorilor
histaminici triciclici nu este utilă
38. Următoarele afirmați sunt false privind
afecțiunile cutanate: [123]
(x) a. necroliza dermică toxică (NET) și
sindomul Stevens-Johnson (SSJ) sunt tulburări
exfoliative rare ale pielii
(x) b. acestea sunt cauzate de reacții imunitare
mediate umoral
c. din totalul cazurilor de necroliza dermică
toxică, majoritatea sunt provocate de
medicamente
(x) d. tratamentul inițial al NET și SSJ începe cu
antibioterapie
e. biopsia cutanată face distincția dintre NET și
SSJ
229
39. Cu privire la tratamentul necrolizei
epidermice toxice (NET) și sindomului
Stevens-Johnson (SSJ), sunt adevărate: [123]
(x) a. tratamentul inițial al NET și SSJ începe cu
îndepărtarea agentului declanșator
(x) b. după confirmarea diagnosticului,
tratamentul plăgilor este o componentă critică
(x) c. este importantă reechilibrarea lichidiană,
suportul ventilator, nutriția agresivă și terapia
fizică
d. medicația bazată pe corticosteroizi este
obligatorie
(x) e. utilizarea imunoglobulinei a fost
recomandată datorită inhibării CD95
 6. CAPITOLLUL 11
HERNIILE PERETELUI ABDOMINAL
paginile 125-138
*1. Reprezintă un tip particular de hernie, ce
nu se încadrează în cele două categorii
principale de hernii (hernii ale peretelui
abdominal și hernii ale orificiului
miopectineal) : [125]
a. hernia ombilicală
b. hernia inghinală
c. hernia incizională
(x) d. hernia obturatorie
e. hernia ventrală
2. Alegeți afirmațiile corecte ce
caracterizează stratigrafia peretelui
abdominal în zona laterală: [125]
a. teaca posterioară se întinde până la nivel
imediat subombilical, unde se termină sub
denumirea de „linea semilunaris", ligamentul
semilunar sau linia arcuată
b. sub linia arcuată, peretele abdominal este
compus doar din mușchiul drept abdominal și
din teaca anterioară a acestuia
(x) c. fascia transversalis este cel mai profund
strat
d. stratul superficial este reprezentat de
mușchiul oblic extern, urmat de mușchiul
transvers abdominal și apoi de mușchiul oblic
intern
(x) e. peretele abdominal lateral este compus din
mai multe straturi, ce prezintă fascii mai puțin
proeminente
3. În cadrul herniilor peretelui abdominal, în
funcție de structurile implicate și de gradul
de afectare al acestora, se pot produce: [125]
(x) a. încarcerare
b. perforație
230
c. penetrație
(x) d. strangulare
e. abces paraherniar
*4. Din punct de vedere clinic, herniile pot fi,
cu excepția: [126]
a. asimptomatice
b. acute
c. de patru tipuri
(x) d. de trei tipuri
e. subacute
5. Următoarele afirmații despre tratamentul
herniilor încarcerate sunt adevărate: [126]
(x) a. se acceptă reducerea herniei sub sedare
doar în cazul unui pacient stabil hemodinamic
(x) b. herniile încarcerate acute care nu pot fi
reduse necesită adesea inervenţie chirurgicală de
urgenţă
c. se acceptă reducerea herniei sub sedare în
cazul unui pacient ce prezintă leucocitoză
(x) d. hernia cronic încarcerată fără dovadă de
strangulare are indicaţie de intervenţie
chirurgicală în regim programat, în funcţie de
comorbidităţile pacientului
(x) e. după reducerea herniei, pacientul trebuie
internat și monitorizat în spital, deoarece
conținutul redus în cavitatea peritoneală poate să
fi fost strangulat
*6. Selectează secvența corespunzătoare
așezării straturilor peretelui abdominal în
porțiunea centrală, dinspre suprafață spre
profunzime, inferior de linia arcuată: [126]
(x) a. foița anterioară a mușchiului drept
abdominal – mușchiul drept abdominal
b. foița anterioară a mușchiului drept abdominal
– mușchiul drept abdominal – foița posterioară a
mușchiului drept abdominal
c. mușchiul drept abdominal – foița posterioară
a mușchiului drept abdominal
d. foița anterioară a mușchiului drept abdominal
– foița posterioară a mușchiului drept abdominal
– mușchiul drept abdominal
e. mușchi oblic extern-mușchi oblic intern-
mușchi transvers-fascia transversalis-peritoneu
7. Este adevărat despre diastazisul de mușchi
drepți abdominali: [126]
a. este cauzat de întinderea și slăbirea liniei albe,
ce conduce la devierea medială a mușchiului
drept abdominal
(x) b. apare în absența unui defect parietal
c. reprezintă o îngroșare a liniei mediane
superioare abdominale
d. poate fi confundat cu hernia ombilicală
(x) e. se prezintă ca o proeminență la manevra
Valsalva
*8. Următorul semn/simptom nu indică o
hernie strangulată și nu impune necesitatea
intervenției chirurgicale de urgență:
[127,128]
a. leucocitoza, acidoza
b. peritonita localizată
c. semne imagistice de ocluzie
d. greață, vărsături incoercibile
(x) e. bradicardie
9. În hernii, tehnica chirurgicală: [128]
(x) a. poate presupune ca opțiune de reparare a
herniilor tehnici de separare a componentelor
b. trebuie să minimizeze riscul de recidivă
postoperatorie fără a interveni asupra potenţialei
morbidități
231
(x) c. poate presupune ca opțiune de reparare a
herniilor tehnici anatomice
(x) d. poate presupune ca opțiune de reparare a
herniilor tehnici alloplastice
e. nu este necesar să intervină în modificarea
riscului de recidivă postoperatorie
10. Selectați afirmațiile adevărate despre
planificarea perioperatorie în hernii: [128]
a. blocurile anestezice regionale ale planului
transvers abdominal (PTA) reprezintă
alternative pentru controlul narcotic al durerii
(x) b. blocurile anestezice epidurale
îmbunătățesc realuarea tranzitului intestinal
postoperator
(x) c. blocurile anestezice spinale îmbunătățesc
controlul postoperator al durerii
d. infiltrarea cu lidocaină poate împiedica
reluarea tranzitului intestinal postoperator
(x) e. blocurile anestezice epidurale pot reduce
depresia respiratorie
11. Alegeți afirmațiile adevărate cu privire la
implicarea antecedentelor personale
chirurgicale în evoluția și cura chirurgicală a
herniilor: [128]
(x) a. sunt util de analizat biletele de externare
(x) b. dehiscențele fasciale anterioare cresc
riscul de apariție a herniei incizionale
(x) c. istoricul medical al pacientului poate oferi
informaţii utile despre posibilitatea de aderenţe
intra-abdominale
d. istoricul de tuburi de dren abdominale poate
conduce la defecte viscerale care pot influența
modalitatea de reparare a herniei
e. infecțiile postoperatorii de plagă abdominală
cresc riscul de apariție a herniei ventrale
12. Este adevărat cu privire la plasele
chirurgicale utilizate în tehnicile alloplastice:
[129]
(x) a. plasa poate provoca reacţii tisulare locale,
care pot conduce la apariţia cicatricilor, a
seroamelor şi a eroziunilor în ţesuturile din jur.
(x) b. în diabetul zaharat dezechilibrat există un
risc crescut de infecție
c. plasele sintetice sunt mult mai puțin
susceptibile la infecție
(x) d. în cazurile în care riscurile legate de
fixarea plasei sunt foarte ridicate, se indică
tehnica anatomică chiar și pentru defecte
parietale largi
e. plasele non-absorbabile sunt mult mai puțin
susceptibile la infecție
13. Este adevărat cu privire la plasele
chirurgicale utilizate în tehnicile alloplastice:
[129]
a. infecția localizată la nivelul plasei este ușor
de eradicat
(x) b. plasele biologice și absorbabile sunt mult
mai puțin susceptibile la infecție, deoarece sunt
înglobate în țesuturi sau complet absorbite
(x) c. există unele tipuri de plase care sunt
destinate montării intraperitoneale
d. plasele sintetice și non-absorbabile se
utilizează în situații de diabet zaharat
dezechilibrat
e. eroziunea este mai puțin problematică în
cazul în care plasa este poziționată
intraperitoneal
14. Este adevărat despre abordul minim-
invaziv în tratamentul herniilor peretelui
abdominal: [129]
(x) a. cel mai important beneficiu al chirurgiei
minim-invazive este reducerea semnificativă a
infecţiilor de plagă
232
(x) b. este urmată de o recuperare mai rapidă
decât în cazul abordului deschis
c. procedurile sunt mai ușor de realizat
comparativ cu chirurgia deschisă
(x) d. perioada de spitalizare este mai mică
decât în cazul abordului deschis
(x) e. se poate realiza robotic sau laparoscopic
15. Reprezintă complicații postoperatorii
frecvente: [130]
(x) a. seromul
(x) b. neuropatiile postoperatorii
c. lipomul
(x) d. infecția
(x) e. recidiva postoperatorie
16. Prevenția infecției ca și complicație
postoperatorie în hernii presupune: [130]
(x) a. reechilibrarea comorbidităților
b. antibioterapie postoperatorie
c. montarea de plasă în țesuturile contaminate
(x) d. folosirea abordului minim-invaziv
(x) e. antibioterapie preoperatorie
*17. Reprezintă complicații postoperatorii
frecvente, cu excepția: [130]
a. recidiva postoperatorie
(x) b. lipomul
c. seromul
d. infecția
e. neuropatiile postoperatorii
*18. Alege afirmația corectă despre canalul
femural: [131]
(x) a. este locul pe unde trec nervul, artera, vena
femurală şi vasele limfatice
b. este determinat de spațiul OMP superior
ligamentului ilioinghinal
c. este locul unde cordonul spermatic părăseşte
cavitatea abdominală
d. este spaţiul în care se pot întâlni hernii
inghinale directe
e. este spaţiul în care se pot întâlni hernii
inghinale indirecte
19. Factori care cresc riscul de recidivă
herniară postoperatorie sunt: [131]
a. deficitul ponderal
(x) b. fumatul
(x) c. prezența de tuse cronică
d. efortul fizic moderat
(x) e) abdomenul cicatricial
20. Selectează afirmațiile adevărate: [131]
a. OMP este un plan
b. forma OMP se modifică atunci când este
privit din perspectiva anterioară (ca în cazul
unei abordări minim invazive)
(x) c. pe cale anterioară, forma OMP este de
oval
(x) d. din posterior, OMP se vede ca un
patrulater
(x) e. OMP are o formă tridimensională
neregulată
21. Următoarele afirmații reprezentând
considerații embriologice în hernii sunt
adevărate: [132]
a. testiculul migrează lateral prin spațiul îngust
dintre fascia transversalis, posterior şi
aponevroza oblicului extern
(x) b. testiculul iese din canalul inghinal prin
inelul superficial
(x) c. pe măsură ce testiculul coboară prin inelul
intern, cordonul spermatic este înfăşurat de fibre
inferioare ale oblicului intern
(x) d. testiculul iese din abdomen prin inelul
intern în fascia transversalis și intră în canalul
inghinal
233
e. inelul superficial este situat în aponevroza
oblicului intern
22. Alege afirmațiile adevărate: [132]
a. există patru spații în care pot apărea herniile
în cadrul OMP
b. herniile femurale apar în spațiul de deasupra
ligamentului ilioinghinal
(x) c. herniile directe apar medial la nivelul
OMP superior
d. herniile indirecte apar medial la nivelul OMP
superior
(x) e. un pacient poate avea o hernie într-unul,
în două sau în toate spaţiile cu potențial herniar
23. Selectați informațiile adevărate cu privire
la herniile indirecte: [132]
(x) a. sacul unei hernii indirecte va urma
funiculul spermatic în peretele abdominal
(x) b. apar atunci când conţinutul abdominal
herniază lateral de vasele epigastrice
(x) c. sacul unei hernii indirecte va ieşi prin
inelul inghinal intern slăbit
(x) d. majoritatea cazurilor de hidrocel sunt
congenitale
e. majoritatea cazurilor de hidrocel întâlnite mai
târziu în viaţă nu au o hernie indirectă asociată
*24. Selectați afirmația falsă despre hernia
inghinală directă: [132]
a. spațiul de producere a unei hernii directe este
numit istoric triunghiul lui Hesselbach
b. sacul herniei pătrunde direct în canalul
inghinal
c. apare medial de vasele epigastrice
d. porțiunea distală a sacului herniar ajunge în
proximitatea cordonului spermatic
(x) e. sacul herniar va urma funiculul spermatic
în peretele abdominal
25. Utilizarea plaselor chirurgicale în
abordarea anterioară: [133,134]
a. sunt rar folosite azi
(x) b. implică o rată de recidivă redusă
(x) c. reprezintă standardul azi
d. implică o tensiune mai mare
e. implică o durere mai intensă
26. Cu privire la încarcerare și strangulare în
herniile OMP, este adevărat că: [133]
a. semnele clinice referitoare la strangulare nu
justifică explorarea operatorie
(x) b. noțiunile se aplică în aceeași măsură ca și
la herniile peretelui abdominal
c. reducerea herniilor recent încarcerate poate fi
încercată la un pacient instabil hemodinamic
(x) d. pacientul trebuie monitorizate
postreducție
(x) e. dacă amploarea ischemiei nu poate fi
evaluată printr-o incizie inghinală, este necesară
uneori o laparotomie separată
27. Alegeți afirmațiiel corecte cu privire la
hernii în ceea ce privește femeile: [133]
a. prezintă rareori hernii inghinale indirecte
b. cea mai frecventă dintre cele trei hernii OMP
este hernia femurală
(x) c. au o incidentă mult mai mare a herniilor
femurale decât bărbaţii
(x) d. un pelvis mai larg înseamnă o potenţială
deschidere mai largă la nivelul spaţiului femural
e. un pelvis mai larg înseamnă o potenţială
deschidere mai largă la nivelul spaţiului inghinal
*28. Utilizarea plasei este contraindicată în
caz de, cu excepția: [134]
a. hernii strangulate cu ischemie
b. prezenţa unei leziuni intestinale incidentale
(x) c. echimoze pe scrot, labii sau penis
d. contaminare a câmpului chirurgical
234
e. hernii strangulate cu necroză
29. Postoperator, pacientul poate resimți, cu
excepția: [134]
(x) a. prurit
b. inflamaţie postoperatorie
c. apariţia unor echimoze pe scrot
d. apariţia unor echimoze pe penis
e. apariţia unor echimoze pe labii
30. Referitor la complicațiile postoperatorii
frecvente în herniile OMP: [134]
(x) a. este esenţial ca pacienții să fie consiliaţi
cu privire la aşteptările postoperatorii
(x) b. postoperator pot apărea echimoze pe scrot
c. reparațiile herniilor OMP prin abordare
anterioară necesită spitalizare
(x) d. pacientele pot resimţi inflamaţia
postoperatorie la nivelul labiilor
(x) e. tumefierea şi echimozele pot apărea la
distanţe variabile faţă de inciziile vizibile
31. Următoarele reprezintă procedee tisulare
în herniile OMP: [135]
a. Lichtenstein
(x) b. Bassini
(x) c. McVay
d. Cooper
(x) e. Shouldice
*32. Următorul procedeu tisular presupune o
sutură complexă în mai multe straturi: [135]
(x) a. Shouldice
b. McVay
c. Bassini
d. procedeul utilizat în hernia femurală
e. procedeul ce necesită o incizie de relaxare
pentru a reduce tensiunea
33. Procedeul McVay: [135]
a. reprezintă un procedeu alloplastic
(x) b. se poate utiliza în hernia femurală
(x) c. sutura defectului presupune sutura
tendonul conjunct la ligamentul Cooper
(x) d. incizia de relaxare este necesară pentru a
reduce tensiunea
e. sutura defectului este complexă, în mai multe
straturi
34. Alegeți afirmațiile adevărate despre
simptomele neuropate: [136]
(x) a. pot fi reprezentate de arsuri
b. sunt mult mai frecvente după chirurgicală a
herniilor peretelui abdominal, comparativ cu cea
a herniilor OMP
(x) c. pot fi reprezentate de furnicături
d. odată cu regenerarea inervației profunde,
pacientul poate resimți simptome de parestezie
(x) e. 5-10% dintre pacienţi vor resimţi o durere
cronică după cura herniei OMP
35. Sindromul durerii inghinale pubiene:
[136]
a. este cauzată de tensiune la nivelul muşchilor
abductori care se inserează pe pubis
(x) b. a fost denumită istoric „hernia
sportivului"
(x) c. apare atunci când pacientul prezintă cu
dureri inghinale şi nicio hernie clară la
examenul clinic
(x) d. este cauzată de tensiune la nivelul
muşchilor adductori care se inserează pe pubis
(x) e. a fost întâlnită prima dată la atleți
36. În afectarea postoperatorie a nervului
ilioinghinal, examenul clinic dcelează: [136]
(x) a. amorțeală la nivelul hemiscrotului
235
(x) b. amorțeală la nivelul feței mediale a
coapsei
c. amorțeală la nivelul feței laterale a coapsei
(x) d. amorțeală la nivelul labiei mari
e. amorțeală la nivelul labiei mici
37. Hernia obturatorie: [137]
a. canalul obturator reprezintă o zonă superioară
OMP
b. reprezintă rezultatul unui defect al planşeului
pelvin la nivelul canalului inghinal
(x) c. cunoscută și sub denumirea de „mica
hernie a femeii bătrâne"
(x) d. este o categorie distinctă de hernii, care nu
se încadrează în categoriile de hernii ale
peretelui abdominal sau hernii ale OMP
(x) e. există, de obicei, intestin subţire herniat
prin defect
38. Un caz relevant de hernie obturatorie este
cel al: [137]
a. unui bărbat de 70 de ani
(x) b. unei femei multipare
(x) c. unei femei cu dureri abdominale colicative
d. unei femei de 30 de ani
e. unui bărbat cu dureri la nivelul feței mediale a
coapsei
39. Diagnosticul unei hernii obturatorii
presupune: [137]
a. este facil
(x) b. în prezentarea acută, pacientul poate
asocia ocluzie intestinală severă la nivelul
intestinului subțire
(x) c. pacientul poate avea parestezii pe fața
anteromedială a coapsei
(x) d. necesită un nivel foarte ridicat de
suspiciune
e. deseori, poate fi simțită hernia în sine
 7. CAPITOLLUL 12
ESOFAGUL

ANATOMIA ESOFAGULUI
paginile 140-142

1. Cele trei boli esofagiene frecvent întâlnite b. esofagul toracic este alimentat de arterele
sunt: (140) peniene
(x) a. boala de reflux gastroesofagian (x) c. esofagul distal este alimentat de ramuri ale
(x) b. carcinomul esofagian arterei gastrice stângi
(x) c. perforația esofagiană (x) d. esofagul toracic este alimentat de arterele
d. hernia hiatală bronșice și arterele esofagiene
e. toate cele de mai sus e. esofahul cervical este irigat de artera
diafragmatică
2. Referitor la anatomia esofagului sunt
adevărate următoarele: (140) 5. Drenajul venos al esofagului: (140)
a. are aproximativ 45 centimetri lungime (x) a. drenajul esofagului toracic este asigurat de
b. este un conduct care conectează laringele la vena tiroidiană inferioară
stomac (x) b. drenajul esofagului toracic este asigurat de
(x) c. traversează toracele în mediastinul venele azygos și hemiazygos
posterior (x) c. drenajul esofagului distal este asigurat de
d. aorta este situată pe partea dreaptă a vena gastrică stângă și vena coronariană gastrică
esofagului (x) d. hipertensiunea venoasă portală poate duce
(x) e. aorta este situată pe partea stângă a la apariția varicelor esofagiene
esofagului e. nici o variantă nu este corectă

3. Esofagul: (140) 6. Inervația esofagului: (140)

(x) a. prezintă trei zone anatomice de îngustare
esofagiană
b. prezintă patru zone anatomice de îngustare
esofagiană
(x) c. prezintă două sfinctere funcționale
d. sfincterul esofagian superior între esofag și
stomac
(x) e. sfincterul esofagian inferior între esofag și
stomac
4. Vascularizația esofagului: (140)
(x) a. esofagul cervical este irigat de artera
tiroidiană inferioară
(x) a. este asigurată de fibre simpatice și
parasimpatice
(x) b. participă nervul vag
(x) c. sunt implicați și nervii laringieni recurenți
d. lezarea nervului laringeu recurent duce doar
la perturbarea deglutiției
e. toate afirmațiile sunt corecte
7. Histologia esofagului: (141)
(x) a. peretele esofagian este format din patru
straturi
(x) b. straturile sunt mucoasa, submucoasa,
musculara proprie, adevnticea

236
(x) c. nu prezintă strat seros e. nici o variantă nu este corectă
(x) d. stratul muscularei proprii a esofagului e
alcătuit din fibre musculare striate în 1/3
proximală și fibre musculare netede 2/3 distale

CARCINOMUL ESOFAGIAN. PERFORAȚIA ESOFAGIANĂ. HERNIILE

HIATALE. TULBURĂRI ALE MOTILITĂȚII ESOFAGIENE. LEZIUNI
ESOFAGIENE BENIGNE. INGESTIA DE CORPI STRĂINI. INGESTIA
SUBSTANȚELOR CAUSTICE.
paginile 151-164

8. Tipuri histologice de cancer esofagian:

(151)
a. hemangiomul
b. leiomiomul
(x) c. carcinomul scuamo-celular
d. achalazia cardiei
(x) e. adenocarcinomul (AC)
9. Localizarea principală a CSC: (151)
a. treimea anterioară a esofagului
b. doar treimea proximală a esofagului
(x) c. poate implica și treimea distală
d. doar în treimea medie a esofagului
(x) e. treimea medie și proximală a esofagului
10. Următoarele afirmații sunt adevărate:
(151)
a. CSC este cel mai frecvent tip de cancer
esofagian
(x) b. adenocarcinomul este cel mai frecvent tip
de cancer esofagian întâlnit în America de Nord
și Europa
c. prevalența adenocarcinomului este mai mare
la afro-americani
(x) d. prevalența adenocarcinomului este mai
mare la populația albă
e. adenocarcinomul implică esofagul proximal și
este asociat cu esofagul Barrett din BRGE
11. Următoarele afirmații sunt adevărate, cu
excepția: (152)
a. adenocarcinomul este frecvent asociată cu un
istoric de boală de reflux
(x) b. adenocarcinomul nu este asociat cu un
istoric de boală de reflux
c. pacienții cu adenocarcinom mai puțin avansat
sunt adesea mai sănătoși
d. pacienții cu CSC au de regulă o boală mai
avansată cu scădere ponderala mai mare
(x) e. pacienții cu CSC nu au istoric de fumat și
consum cronic de alcool
12. Referitor la evaluarea paraclinică pentru
suspiciunea de cancer esofagian sunt
adevărate următoarele: (152)
(x) a. tranzitul baritat este folosit frecvent ca un
prim test pentru a evalua cauza disfagiei
b. CT este întotdeauna suficient
(x) c. evaluarea endoscopica este obligatorie
pentru a obține confirmarea histologică
d. se practică biopsii de rutină ce favorizează
indentificarea modificărilor benigne precoce
(x) e. bronhoscopia este efectuată pentru a
exclude invazia traheobronșică

237
13. Stadializarea cancerelor esofagiene: (152)
a. CSC și adenocarcinomul sunt clasificate
identic
(x) b. este important de reținut distincția dintre
stadiile precoce și stadiile avansate
(x) c. pentru stadiile mai incipiente există o
invazie locală limitată a tumorii și absența
afectării ganglionilor limfatici, fără metastaze la
distanță
d. în stadiile avansate nu există metastaze la
distanță
(x) e. supraviețuirea la 5 ani este de 50% sau
mai mare pentru stadiile incipiente
14. Tratamentul chirurgical al cancerului
esofagian: (152, 153)
(x) a. rezecția chirurgicală rămâne cea mai bună
metodă de vindecare
b. rezultatul la încercarea de rezecție curativă
rămâne favorabilă
(x) c. studiile raportează o rată globală de
supraviețuire la 5 ani de 20 % după rezecția
curativă
(x) d. se reconstruiește tractul alimentar prin
utilizarea altui segment al tractului
gastrointestinal
e. toate variantele de mai sus sunt corecte
15. Selectați afirmațiile adevărate: (153)
(x) a. substitutele esofagiene folosite pentru
reconstrucție includ stomacul colonul și jejunul
(x) b. stomacul este grefonul cel mai des utilizat
în reconstrucția esofagiană
c. colonul este grefonul cel mai des utilizată
reconstrucția esofagiană
d. jejunul este foarte des utilizat în reconstrucția
esofagiană
(x) e. colonul este următorul cel mai frecvent
utilizat grefon după stomac
238
*16. Selectați afirmațiile adevărate, cu
excepția: (153)
a. unul dintre avantajele utilizării stomacului ca
și grefon include mobilizarea chirurgicală facilă
prin pediculul vascularizat
b. un alt avantaj al utilizării stomacului ca și
grefon include vascularizația sa bogată
(x) c. colonul stâng nu poate fi folosit ca
substituit esofagian
d. colonul stâng este folosit într-o manieră
izoperistaltică cu un pedicul vascular dependent
de artera colică stângă ramură a arterei
mezenterice inferioare
e. colonul este mai rezistent la refluxul acid
17. Rezecția chirurgicală a esofagului: (153)
(x) a. este efectuată prin toracotomie
b. este efectuată prin toracocenteză
(x) c. este efectuată prin abord transhiatal
d. se face frecvent o incizie doar la nivel
abdominal
(x) e. se face frecvent o incizie concomitent
abdominală, cervicală sau ambele
18. Selectați afirmațiile adevărate: (153)
a. într-un abord Ivor Lewis anastomoza esofago-
gastrică este localizată în mediastin
b. într-un abord Ivor Lewis anastomoza
esofago-ileală este localizată în mediastin
(x) c. într-un abord Ivor Lewis anastomoza
esofago-gastrică este localizată în hemitoracele
drept
(x) d. tehnica McKeowneste este similară cu cea
a abordului Ivor Lewis
E. abordul Ivor Lewis este cel mai rar abord prin
toracotomie dreaptă combinată cu laparotomie
19. În abordul Ivor Lewis: (154)
a. se practică o singură incizie
(x) b. se practică două incizii separate pentru
rezecția esofagiană
(x) c. incizia abdominala inițială este folosită
pentru a mobiliza grefonul de substituție
esofagiană
(x) d. a doua incizie se practică la nivelul
toracelui drept
e. toate afirmațiile de mai sus sunt corecte
20. Următoarele afirmații sunt corecte: (154)
(x) a. în intervenția chirurgicală de la nivelul
esofagului se constată două incizii un
abdominală și una cervicală
b. se constată o singură incizie în intervenția
chirurgicală de la nivelul esofagului
(x) c. stomacul și esofagul inferior sunt
mobilizate prin abdomen
d. fornixul gastric este imobil
(x) e. fornixul gastric este mobilizat până la
nivelul gâtului pentru a realiza o anastomoză
cervicală
21. Selectați afirmațiile false, cu excepția:
(154, 155)
(x) a. dezavantajele utilizării abordului
transhiatal include rezecția limitată tumorilor
mari
b. abordul transhiatal nu prezintă dezavantaje
(x) c. un alt dezavantaj al abordului transital este
potențialul mai mare de însămânțare tumorală
locală
(x) d. distanța suplimentară pentru ca stomacul
să ajungă la nivelul gâtului poate contribui la un
risc crescut de fistula anastomotică prin
tensionarea anastomozei și ischemie locală
(x) e. abordul transhiatal este ideal pentru
tumorile limitate la nivelul esofagului distal
239
22. Selectați afirmațiile adevărate: (155)
(x) a. apariția tehnicilor laparoscopice de
rezecție esofagiană a oferit o alternativă de
„abord chirurgical”
b. în patologia esofagiana nu se poate interveni
prin abord laparoscopic
(x) c. abordul laparoscopic este echivalentul
toracotomiei și esofagotomiei transhiatale
(x) d. în tehnicile laparoscopice de rezecție
esofagiană pacienții au morbiditate chirurgicală
redusă datorită inciziilor mai puțin invazive
(x) e. morbiditatea operatorie pentru cancerul
esofagian va scădea cu cât va crește utilizarea
tehnicilor minim invazive
23. Terapia neoadjuvantă în cancerul
esofagian: (155, 156)
A. terapia neo adjuvanta (postoperatorie) a fost
intens studiată din cauza prognosticului nefast al
cancerului esofagian
(x) b. scopul terapiei neo adjuvante este de a
reduce dimensiunile tumorii și de a îmbunătății
supraviețuirea oncologică după rezecția
chirurgicală
(x) c. cele mai multe protocoale de
radiochimioterapie neo adjuvantă includ
administrarea de 5- fluorouracil, Cisplatină și
iradiere externă 45 Gy
(x) d. nu toate studiile au demonstrat
îmbunătățirea supraviețuirii
e. rezecția chirurgicală nu se mai practică după
terapia neoadjuvantă
24. Următoarele afirmații sunt adevărate:
(156)
(x) a. intervențiile paliative pentru pacienții cu
cancer esofagian au ca scop ameliorarea
disfagiei severe și a obstrucției
(x) b. radiochimioterapia rămâne un mijloc
eficient de paleație iar efectul său este mai
durabil
(x) c. intervențiile paleative endoscopice pot
asigura o ameliorare imediată dar există un risc
mai mare de complicații prin perforație
d. ameliorarea imediată a disfagiei nu se poate
obține prin folosirea dilatatoarelor
e. dilatația endoscopică nu are risc de perforație
esofagiană
25. Următoarele afirmații sunt adevărate, cu
excepția: (156)
a. stenturile metalice expandabile amplasate
endoscopic sunt folosite pentru paleația
leziunilor stenozante
(x) b. stenturile esofagiene au efect imediat și nu
pot să apară complicații
c. complicațiile stenturilor esofagiene includ
migrarea stenturilor
(x) d. terapia fotodinamică nu constă în
utilizarea agenților fotosensibilizanți
e. radio chimioterapia privește reducerea masei
tumorale și îmbunătățirea disfagiei
26. Referitor la perforația esofagului cervical
sunt adevărate următoarele: (156)
(x) a. pot fi cauzate de instrumentarea
endoscopica la nivelul sfincterului
cricofaringian
b. pot fi cauzate de instrumentarea endoscopica
la nivelul sfincterului esofagian inferior
(x) c. o cauză frecventă pot fi traumatismele
penetrante de la nivelul gâtului
(x) d. riscul imediat al lezării esofagului cervical
este sepsisul
(x) e. infecția produsă în urma unei perforații
esofagiene cervicale poate fi rapid extinsă în
mediastinul posterior
240
*27. Referitor la perforația esofagului
cervical sunt false următoarele: (156)
a. simptomele inițiale lezări esofagului cervical
includ odinofagie și durere la manevrele de
flexie a gâtului
(x) b. pe o radiografie cervicală simplă poate fi
decelat aer antero visceral cu apariție de
pneumo-mediastin
c. pot fi prezente simptome ca și sensibilitate
locală și emfizem subcutanat
d. tratamentul constă în antibiotice intravenoase
de debridare chirurgicală și drenaj
e. dacă este asociata o leziune traheală se
utilizează un lambou muscular pediculat pentru
a preveni formarea fistulelor eso-traheale
28. Perforația esofagului toracic: (157)
(x) A. este consecința instrumentării unui esofag
patologic
(x) b. ruptura esofagiene distală spontană poate
apărea după eructații și vărsături violente
(x) c. vărsătura violentă reprezintă sindromul
boerhaave
d. perforația majoră a esofagului toracic nu se
prezintă cu semne acute de sepsis
(x) e. ruptura mucoasei joncțiunii
gastroesofagiaene poartă numele de sindrom
Mallory-Weiss
29. Sunt adevărate următoarele afirmații, cu
excepția: (157)
a. apariția vărsăturilor violente în perforația
esofagului toracic este sindromul Boerhaave
(x) b. apariția vărsăturilor violente în perforația
esofagului toracic este sindromul Mallory-Weiss
C. ruptura mucoasei joncțiunii gastroesofagiene
în perforația esofagului toracică este sindromul
Mallory-Weiss
(x) d. ruptura mucoasei joncțiunii
gastroesofagiene în perforația esofagului toracic
este sindromul Boerhaave
e. leziunile Mallory-Weiss nu sunt transmurale
30. Hernii hiatale: (157)
(x) a. sunt 4 tipuri de hernii hiatale
b. sunt 2 tipuri de hernii hiatale
(x) c. hernie hiatală de alunecare, tipul I, este
asociată frecvent cu BRGE
(x) d. în celelalte trei tipuri de hernie hiatală
apare fenomenul de prolaps al stomacului sau
altor organe abdominale, intratoracic
(x) e. în hernia de tipul II există un prolaps
izolat al stomacului printr-un ligament freno-
esofagian slăbit
31. Referitor la herniile hiatale sunt
adevărate următoarele: (157, 158)
(x) a. în tipul I, joncțiunea gastroesofagiană
alunecă în torace prin hiatusul esofagian
b. în tipul II, joncțiunea gastroesofagiană
alunecă în torace prin hiatusul esofagian
(x) c. în tipul II, există un prolaps izolat al
stomacului printr-un ligament freno-esofagian
slăbit
(x) d. în tipul III, există o combinație între o
hernie de alunecare și una paraesofagiană
(x) e. în tipul IV, există hernierea și altor organe
cum ar fi colonul sau splina
32. Următoarele afirmații sunt adevărate:
(158)
(x) a. în hernia hiatală, radiografia toracică
simplă poate demonstra prezența unui nivel
hidroelectric mediastin sau în toracele stâng
determinat de hernierea stomacului
b. standardul aur pentru identificarea prezenței
unei hernii hiatale este scanarea CT
241
(x) c. standardul aur pentru identificarea
prezenței unei hernii hiatale este tranzitul
digestiv superior cu substanță de contrast
(x) d. scanarea CT ofere informații suplimentare
despre anatomia herniei
e. toate afirmațiile sunt corecte
*33. Următoarele afirmații sunt false: (158)
(x) a. herniile hiatale de tipul I sunt întotdeauna
simptomatice
b. herniile hiatale de tipul I pot fi asimptomatice
c. managementul herniilor asimptomatice de tip
II este controversat din cauza potențialului de
strangulare acută și ischemie
d. cura chirurgicală a oricărui tip de hernie
hiatală este indicată atunci când simptomele
sunt prezente
e. indicație de tratament chirurgical al herniei de
tip I este dată deobicei de simptome ale
refluxului gastroesofagian
34. Abordarea chirurgicală a herniilor
hiatale:
(x) a. include reducerea completă a sacului de
hernie
(x) b. include închiderea fără tensiune a
defectului diafragmatic și fundoplicatură
c. include închiderea cu tensiune a defectului
diafragmatic și fundoplicatură
(x) d. inculde o mobilizare a esofagului torcic
pentru a atinge o lungime esofagiană
intraabdominală de 2-3 cm
(x) e. la pacienții vârstnici cura laparoscopica a
herniei hiatale, cu simpla reducere a stomacului
și gastroplexie sunt adesea suficiente
35. Achalazia: (158)
(x) a. este o tulburare de motilitate care
afectează esofagul
b. se traduce prin „eșecul contractării”
(x) c. este o boală degenerativă a plexului
nervos mienteric (Auerbach)
d. este o boală degenerativă a plexului nervos
mienteric (Meissner )
(x) e. are ca rezultat lipsa relaxării sfincterului
esofagian inferior (SEI)
36. Simptomatologia achalaziei: (159)
(x) a. prezintă disfagie progresivă la solide și
apoi la lichide
b. prezintă disfagie progresivă la lichide apoi la
solide
(x) c. acuze și simptome de regurgitare
(x) d. sunt adesea diagnosticați greșit ca având
brge
e. toate variantele sunt corecte
37. Selectați afirmațiile corecte referitoare la
achalazie: (159)
(x) a. tranzitul baritat arată clasic semnul
„ciocan de pasăre”
b. substanța de contrast din tranzitul baritat
întâlnește obstrucție cronică progresivă la
nivelul SES
(x) c. studiile manometrice indică eșecul
relaxării SEI odată cu deglutiția
(x) d. endoscopia exclude alte posibile cauze ale
obstrucției distale cronice
e. toate afirmațiile sunt corecte
38. Tratamentul achalaziei include: (159)
(x) a. este limitat la intervenții paliative,
deoarece boala nu poate fi vindecată
b. boala poate fi vindecată
c. intervențiile sunt direcționate către
ameliorarea spasmului SES
(x) d. nitrații oral/ sublingual și blocanții de
canale de calciu favorizează relaxarea SEI
înainte de mese
242
(x) E. Dilatarea endoscopică pneumatică cu
balon este cea mai eficientă intervenție
nechirurgicală disponibilă pentru pacienții cu
achalazie
*39. Sunt adevărate următoarele cu privire la
tratamentul achalaziei, cu excepția: (160)
a. miotomia chirurgicală numită miotomie
Heller se poate efectua prin abord transtoracic
sau transabdominal
b. în prezent abordul laparoscopic oferă un
confort mai bun pacientului
(x) c. fundoplicatura efectuată concomitent nu
ajută pentru a preveni refluxul gastroesofagian
d. POEM reprezintă miotomia endoscopică per
orală
e. POEM implică crearea endoscopică unui
tunel submucoa esofagian și apoi efectuarea
unei miotomii a SEI
40. Tulburările majore și minore ale
peristaltismul esofagian includ: (160)
A. BRGE
(x) b. motilitatea esofagiană ineficientă
(x) c. spasmul esofagian distal
(x) d. esofagul hipercontractil
e. esofagul Barrett
41. Următoarele afirmații cu privire la
diverticulii esofagieni sunt adevărate: (161)
(x) a. diverticulii de pulsiune sunt considerați a
fi falși diverticuli
b. diverticuli de pulsiune sunt considerați a fi
adevărați diverticuli
(x) c. diverticuli de tracțiune sunt diverticuli
adevărați
d. diverticuli de tracțiune sunt diverticuli falși
e. nu sunt asociați niciodată cu dismotilitatea
esofagiană
42. Diverticulul Zenker: (161)
a. este un diverticul de tracțiune
(x) b. este un diverticul de pulsiune
c. apare de obicei la nivelul esofagului toracal
(x) d. apare de obicei la nivelul esofagului
cervical
(x) e. vârstnicii pot prezenta unele tulburări de
deglutiție asociate
43. Diverticulul epifrenic: (161)
(x) a. sunt în general diverticuli de pulsiune
asociați cu disfuncția SEI
b. sunt diverticuli de tracțiune
(x) c. apar în treimea distală a esofagului
(x) d. simptomele includ disfagie, regurgitarea
alimentelor nedigerate și aspirații ocultă
(x) e. evaluarea se face prin tranzit baritat și
studii manometrice
44. Diverticulul medioesofagian: (161)
(x) a. sunt frecvent asociați cu inflamația
ganglionului paratraheeal
(x) b. sunt de obicei diverticuli adevărați
(x) c. sunt asociați cu dismotilitatea esofagiană
(x) d. de obicei sunt asimptomatici și nu
necesită tratament
e. nici o afirmație nu este corectă
45. Leziunile esofagiene benigne: (161, 162)
(x) a. sunt clasificate după localizarea în
peretele esofagian
(x) b. de obicei sunt asimptomatice și sunt
descoperit întâmplător
(x) c. cea mai frecventă tumoră benignă este
leiomomul
(x) d. a doua cea mai frecventă masă bec de este
chistul esofagian
243
e. tranzitul baritat demonstrează o masă
nedefinită
*46. Referitor de la leziunile esofagiene
benigne sunt adevărate următoarele: (162)
a. nu există nici un risc de transformare malignă
b. manipularea invazivă unui chist nu poate
duce la o infecție iatrogenă
(x) c. leiomioamele esofagiene pot fi îndepărtate
chirurgical prin enucleerea leziunii
d. rezecția nu poate fi efectuată prin toracotomie
standard
e. prognosticul de obicei nu este bun, cu
recidivă
47. Ingestia de corpi străini: (162)
(x) a. este mai frecventă la copii și la adulții
bolnav psihic
(x) b. simptomele includ incapacitatea de a
înghiții secreții, sialoree și dureri toracice
c. tranzitul baritat este util
(x) d. modalitatea imagistică disponibilă include
radiografia simplă cervicală și toracică
e. scanarea CT cervicală și toracală nu este utilă
48. Referitor la ingestia de corpi străini sunt
false următoarele: (162)
(x) a. cel mai bun tratament este extracția blândă
folosind un esofagoscop sub anestezie generală
b. de cele mai multe ori este necesară intervenția
chirurgicală
c. în cazuri rare îndepărtarea chirurgicală poate
fi necesară
d. perforația esofagul este cea mai serioasă
complicație de evitat la un pacient
(x) e. cel mai bun tratament este extracția blândă
folosind un esofagoscop fără anestezie generală
 8. CAPITOLLUL 13
STOMACUL ȘI DUODENUL
ANATOMIE
paginile 167-168
1. Următoarele afirmații despre stomac sunt
corecte: [167]
a. stomacul este situat în hipocondrul drept și
epigastru
(x) b. stomacul este situat în hipocondrul stâng
și epigastru
(x) c. se poate destinde pentru a primi un litru
sau mai mult de alimente ingerate
d. ca raporturi superior se află diafragmul,
splina și ficatul lateral, pancreasul anterior
(x) e. ca raporturi superior se află diafragmul,
marele epiploon inferior, pancreasul posterior
*2. Alegeți afirmația falsă cu privire la
împărțirea stomacului: [167]
a. porțiunea distală se numește fundul gastric cu
rol în creșterea volumului prin relaxare
receptivă
b. porțiunea mijlocie se numește antru gastric
conține cele mai multe celule parietale
(x) c. porțiunea distală, antrul gastric, conține
celule G care produc gastrina dar nu și celule
parietale
d. corpul gastric are rol în creșterea volumului
prin relaxare receptivă
e. fundul gastric conține cele mai multe celule
parietale care produc acid clorhidric
3. Următoarele afirmații despre peretele
stomacului sunt false, cu excepția: [167]
a. prezintă 3 straturi: mucoasa, musculara și
seroasa
244
(x) b. mucoasa are un aspect macroscopic rugos
și o structură glandulară complexă
c. musculara învelește submucoasa prin 3
straturi de mușchi striat
(x) d. musculara prezintă 3 straturi musculare:
extern longitudinal, circular și oblic în interior
e. seroasa acoperă stratul muscular oblic și
reprezintă stratul extern al stomacului
4. Putem afirma următoarele despre duoden:
[167, 168]
a. situat în totalitate retroperitoneal
(x) b. segmentul care leagă stomacul de jejun
(x) c. este împărțit în 4 părți: bulbul duodenal,
duoden descendent, duoden transversal și
duoden ascendent
(x) d. duodenul se continuă cu jejunul la nivelul
ligamentului lui Treitz
e. ampula lui Vater se deschide în duoden
anteromedial
5. Despre vascularizația duodenului sunt
adevărate, cu excepția: [167, 168]
(x) a. provine în primul rând din artera
gastroduodenală și artera mezenterică inferioară
(x) b. artera gastoduodenală este una din
ramurile trunchiului celiac
c. provine în primul rând din artera
gastroduodenală și artera mezenterică superioară
d. artera mezenterică superioară provinde din
aorta descendentă
e. arcadele pancreaticoduodenale inferioare
provin din artera mezenterică superioară
 AFECȚIUNI GASTRICE MALIGNE
paginile 172-174
6. Următoarele afirmații despre
adenocarcinomul gastric sunt corecte: [172]
(x) a. reprezintă aproximativ 95% din cancerele
de stomac
(x) b. dintre factorii de risc se numără infecția
cu H.pylori, anemia pernicioasă, gastrita cronică
(x) c. în funcție de aspectul endoscopic pot fi:
ulcerate, polipoide, schiroase sau extinse
superficial
d. doar tipul difuz este asociat cu infecția
H.pylori
(x) e. există două tipri histologice: intestinal și
difuz
*7. Următoarea afirmație despre
adenocarcinomul gastric este falsă: [172]
a. există două tipri histologice: intestinal și difuz
b. tipul intestinal este bine diferențiat, are un
prognostic mai bun
c. tipul intestinal apare la pacienți vârstnici și se
răspândește hematogen
d. tipul difuz este slab diferențiat și prezintă
celule cu inel în pecete
(x) e. tipul intestinal apare la tineri și are o
asociere cu grupa A de sânge
8. Despre tabloul clinic al adenocarcinomului
gastric putem afirma următoarele: [173]
(x) a. cancerele incipiente sunt de obicei
asimptomatice
(x) b. boala avansată determină apariția
simptomelor
(x) c. în stadiile avansate pacienții prezintă
durere vagă epigastrică cu scădere ponderală
inexplicabilă
d. nodulul lui Virchow reprezintă diseminarea în
nodulii inghinali
245
(x) e. semnul Sister Mary Joseph reprezintă un
nodul ombilical palpabil ce sugerează
diseminarea peritoneală
9. Alegeți afirmațiile adevărate despre
adenocarcinomul gastric, cu excepția: [173]
a. endoscopia digestivă superioară este esențială
pentru diagnostic
(x) b. metastazarea în plămâni se numește
tumora Krukenberg
c. tomografia cu emisie de pozitroni este utilă
pentru detectarea bolii avansate
(x) d. ecografia endoscopică nu are o utilitate
semnificativă
e. radiografia toracică și tomografia
computerizată a abdomenului și pelvisului au rol
în screening
10. Despre tratamentul în adenocarcinomul
gastric sunt adevărate: [173]
(x) a. pentru leziunile distale intervenția electivă
este gastrectomia subtotală radicală
(x) b. restabilirea continuității digestive este
realizată cu ajutorul unei gastrojejuno-
anastomoze
c. chimioterapia pre- și postoperatorie cu sau
fără radioterapie nu are o eficacitate
demonstrată
(x) d. leziunile mai puțin invazive pot fi rezecate
fără terapie neoadjuvantă
(x) e. dintre agenții chimioterapici utilizați fac
parte și Fluoruracilul, Oxaplatina și Cisplatin
11. Despre limfomul gastric sunt false
următoarele: [174]
a. stomacul reprezintă principala localizare
pentru aproape 2/3 din toate limfoamele
gastrointestinale
(x) b. pacienții cu limfom gastric sun în general
cei tineri
(x) c. de regulă este predominant limfomul
Hodgkin
(x) d. cele mai frecvente simptome sunt: dureri
în etajul abdominal inferior, scădere ponderală,
oboseală și sângerarea
e. endoscopia digestivă superioară cu biopsie
stabilește diagnosticul
12. Despre tumorile stromale
gastrointestinale sunt adevărate următoarele:
[174]
(x) a. stomacul este cea mai frecventă localizare
a acestor tipuri de tumori
AFECȚIUNI DUODENALE MALIGNE. COMPLICAȚII
POSTGASTRECTOMIE. TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL OBEZITĂȚII.
paginile 179-191
14. Despre Sindromul Zollinger-Ellison sunt
adevărate următoarele: [179]
a. este o afecțiune foarte des întâlnită
(x) b. este o afecțiune foarte rar întâlnită
(x) c. este consecința directă a unui gastrinom
producător de gastrină
d. sub 1/3 din aceste tumori sunt localizate în
triunghiul gastrinomului
(x) e. peste 2/3 din aceste tumori sunt localizate
în triunghiul gastrinomului
246
(x) b. acestea se pot comporta ca tumori benigne
sau maligne
c. daca exista dimensiuni mici (< 6 cm) și
necroză tumorală există probabilitate de tumoră
malignă
(x) d. ulcerarea centrală poate fi prezentă la
endoscopie
(x) e. ficatul este cel mai frecvent loc pentru
metastazare
*13. Alegeți afirmația adevărată cu privire
ulcerul duodenal necomplicat: [174]
a. de obicei apare la nivelul duodenului
ascendent
(x) b. H.pylori, AINS și tutunul sunt factor de
risc importanți
c. nu prezintă transformare malignă în evoluție
d. H.pylori nu reprezintă un agent ulcerogen
e. tratamentul este identic cu cel al ulcerului
gastric
15. Despre tabloul clinic din Sindromul
Zollinger-Ellison sunt adevărate
următoarele: [179]
(x) a. simtomatologia este asemănătoare
ulcerului cu diaree cronică sau severă
concomitentă
b. diagnosticul se bazează pe stabilirea prezenței
hipergastrinemiei cu hiposecreție acidă gastrică
(x) c. pacientul trebuie să întrerupă orice
tratament bazat pe IPP cu cel puțin 1 săptămână
înainte de determinarea nivelului seric de
gastrină
d. pacientul trebuie să întrerupă orice tratament
bazat pe IPP cu cel puțin 3 săptămâni înainte de
determinarea nivelului seric de gastrină
(x) e. diagnosticul se bazează pe stabilirea
prezenței hipergastrinemiei cu hipersecreție
acidă gastrică
16. Despre tratamentul din Sindromul
Zollinger-Ellison sunt false următoarele:
[179]
a. hiperparatiroidismul este foarte sugestiv
pentru prezența sindromului MEN-1
b. în trecut era efectuată gastrectomia totală cu
anastomoză esofagiană
(x) c. nu este indicat tratamentul cu doze mari
de IPP pentru a scădea producția de HCl
(x) d. antagoniștii receptorului H1 sunt folosiți în
linia a 2-a
e. intervenția chirurgicală implică vagotomia
supraselectivă și rezecția tumorii
17. Următoarele afirmații privind
adenocarcinomul duodenal sunt false: [180]
(x) a. aproximativ 2/3 din aceste tumori sunt
localizate la nivelul duodenului 4
b. aproximativ 2/3 din aceste tumori sunt
localizate la nivelul duodenului 2
c. simpromele pot varia de la dureri abdominale
cu scădere ponderală la stenoză gastrică sau
intestinală
(x) d. examentul fizic este foarte util
e. examentul fizic este adesea lipsit de
semnificație
18. Următoarele afirmații privind
sindroamele postgastrectomice sunt
adevărate: [180]
(x) a. când stomacul este denervat și când
mecanismul piloric este abolit, controlul
evacuării gastrice dispare
247
b. când stomacul este denervat și când
mecanismul piloric este abolit, controlul
evacuării gastrice se păstrează
c. pentru evaluarea unui pacient
postgastrectomie este interzisă efectuarea
tranzitului baritat
(x) d. pentru evaluarea unui pacient
postgastrectomie este permisă efectuarea
tranzitului baritat
(x) e. endoscopia este utilă în investigarea
evoluței
*19. Următoarea afirmație privind sindromul
de dumping precoce este adevărată, cu
excepția: [180]
a. la aproximativ 15 minute postprandial
pacientul prezintă anxietate, slăbiciune,
tahicardie, transpirații profuze și palpitații
b. frecvent sunt prezente borborismele
abdominale și poate apărea diareea
c. simptomele se ameliorează progresiv
(x) d. evitarea ingerării grăsimilor care
încetinesc golirea gastrică reprezintă o măsură
eficientă
e. lichidele trebuiesc limitate cu administrare
înainte sau după 30 de minute postprandial
*20. Următoarea afirmație privind sindromul
de dumping tardiv este adevărată: [181]
(x) a. este identică simptomatologia cu cea din
dumpingul precoce doar că s instalează la 3 ore
postprandial
b. este asociată cu borborisme abdominale și cu
diaree
c. simptomele sunt rezultatul indirect al
fluctuațiilor lente ale nivelului de glucoză serică
d. tratamentul conservator include evitarea
ingestiei unei mici gustări la 2 ore după mese
e. acarboza nu este utilizată în tratamentul
dumpingului tardiv
21. Următoarele afirmații referitoare la
diareea post-vagotomie sunt adevărate, cu
excepția: [181]
a. aproape jumătate din pacienții cu vagotomie
tronculară prezintă o modificare a tranzitului
intestinal
(x) b. doar un mic procent prezintă diaree severă
care se ameliorează în timp
c. pot prezenta diaree cu debut exploziv care nu
se corelează cu mesele
(x) d. cauzele diareei includ scăderea motilității
intrstinale și evacuare gastrică încetinită
e. cauzele diareei includ suprainfecție bacteriană
și malabsorbție biliară
22. Următoarele afirmații privind stenoza
ansei aferente sunt adevărate: [181]
a. apare după gastrectomia cu reconstrucția
tranzitului intestinal prin tehnica Billroth I
(x) b. apare după gastrectomia cu reconstrucția
tranzitului intestinal prin tehnica Billroth II
c. apare după gastrectomia cu reconstrucția
tranzitului intestinal prin tehnica Roux-en-Y
(x) d. în mod clasic în lichidul de vărsătură nu
există alimente
(x) e. simptomele se ameliorează odată cu
vărsăturile
23. Următoarele afirmații privind gastrita de
reflux alcalin sunt adevărate: [182]
(x) a. apare la pacienții la care conținutul
duodenal, pancreatic și biliar ajunge în stomacul
denervat prin reflux
b. apare la pacienții la care conținutul duodenal,
pancreatic și biliar ajunge în stomacul îndemn
prin reflux
(x) c. acești pacienți sunt adesea anemici
d. la endoscopie putem vizualiza un epiteliu
gastric necrotic, albicios
248
(x) e. la endoscopie putem vizualiza un epiteliu
gastric edemațiat, eritematos
24. Referitor boala ulcerului marginal și
recurent, următoarele afirmații sunt
adevărate: [182]
(x) a. ulcerele marginale se dezvoltă pe partea
jejunală a unei anastomoze gastrojejunale
b. ulcerele marginale sunt cauzate cel mai
frecvent de o vagotomie incompletă
c. ulcerele recurente se dezvoltă pe partea
jejunală a unei anastomoze gastrojejunale
(x) d. ulcerele recurente sunt cauzate cel mai
frecvent de o vagotomie incompletă
(x) e. endoscopia digestivă superioară este
indicată în ambele tipuri de ulcere
25. Cu privire la atonia gastrică și tulburările
metabolice putem afirma următoarele: [182]
(x) a. peste ½ din pacienții cu
gastrojejunostomie Roux-en-Y prezintă
întârzierea evacuării gastrice
b. sub ½ din pacienții cu gastrojejunostomie
Roux-en-Y prezintă întârzierea evacuării
gastrice
(x) c. metoclopramidul sau eritromicina pot fi
utili în stimularea motilității
d. deficitul de vitamină B12 sau de folat poate
duce la anemie hemolitică
(x) e. deficitul de vitamină B12 sau de folat poate
duce la anemie megaloblastică
26. Cu privire la obezitate putem afirma
următoarele, cu excepția: [183]
a. este o boală cronică a excesului de țesut
adipos
(x) b. este rezultatul unui echilibru al
homeostaziei energetice
(x) c. consumul crescut de energie poate duce la
apariția obezității
d. un stil de viață sedentar poate duce la apariția
obezității
(x) e. acumularea calorică pozitivă duce la
stocarea excesului de energie sub formă de
proteine
27. Medicația utilizată în tratamentul
sindroamelor postgastrectomie este: [183]
a. Acarboza – stimulator al motilității
(x) b. Sucralfat – protector al mucoasei gastrice
c. Acarboza – stimulator al motilității
(x) d. Metoclopramid – stimulator al motilității
e. Loperamid – protector al mucoasei gastrice
*28. Alegeți afirmația corectă refiritoare la
tratamentul sindroamelor postgastrectomie:
[183]
a. Loperamid – protector al mucoasei gastrice
b. Somatostatină – antidiareic
c. Colestiramină – inhibitor al hidrolazei α-
glucozidei
d. Sucralfat – stimulator al motilității
(x) e. Clorhidrat de difenoxilat - antidiareic
29. Următoarele afirmații despre indicele de
masă corporală sunt false, cu excepția: [184]
a. între 24,9-30 se consideră obezitate
b. între 18,5-23,9 se consideră normopondere
(x) c. între 18,5-24,9 se consideră
normopondere
d. sub 17 se consideră subpondere
(x) e. peste 40,0 se consideră obezitate morbidă
30. Următoarele afecțiuni nu sunt
comorbidități ale excesului de grăsime, cu
excepția: [184]
(x) a. sindromul Pickwick
(x) b. diabetul zaharat
c. hipotensiunea arterială
(x) d. insuficiența cardiacă
249
(x) e. infarctul miocardic acut
31. Contraindicațiile relative pentru
chirurgia bariatrică sunt: [184]
a. boala hemoroidală avansată
(x) b. insuficiență cardiacă severă
c. schizofrenie
(x) d. tratamentul activ al cancerului
(x) e. ciroză cu hipertensiune portală
32. Următoarele afirmații sunt false despre
intervenția dietetică la cei cu obezitate, cu
excepția: [185]
a. reducerea aportului energetic (dieta) și
creșterea consumului de energie (exercițiu) este
indicată
(x) b. creșterea aportului energetic (dieta) și
creșterea consumului de energie (exercițiu) este
indicată
(x) c. reducerea aportului energetic (dieta) și
scăderea consumului de energie (exercițiu) este
indicată
(x) d. creșterea aportului energetic (dieta) și
scăderea consumului de energie (exercițiu) nu
este indicată
(x) e. reducerea aportului energetic (dieta) și
creșterea consumului de energie (exercițiu) nu
este indicată
*33. Următoarea afirmație despre consumul
de energie săptămânal este adevărată: [185]
a. consumul de energie ar trebui să fie 1500
kcal/săptămână
b. consumul de energie ar trebui să fie sub 500
kcal/săptămână
c. consumul de energie ar trebui să fie peste
2000 kcal/săptămână
(x) d. consumul de energie ar trebui să fie 1000
kcal/săptămână
e. consumul de energie ar trebui să fie 2500
kcal/săptămână
34. Următoarele medicamente sunt folosite ca
medicamente antiobezitate: [185]
(x) a. Fentermină
b. Octreotid
(x) c. Orlistat
(x) d. Lorcaserină
(x) e. Liraglutidă
35. Cu privire la tratamentul chirurgical al
obezității, sunt adevărate: [186]
(x) a. chirurgia rămâne singura modalitate
dovedită în scăderea masei corporale
b. procedurile bariatrice induc pierderea în
greutate prin creșterea aportului de energie
(x) c. pacienții cu IMC de 40 kg/m2 se
încadrează pentru intervenția chirurgicală
d. pacienții cu IMC de 35-40 kg/m2 fără
comorbidități se încadrează pentru intervenția
chirurgicală
(x) e. procedurile bariatrice induc pierderea în
greutate prin scăderea aportului de energie
36. Tipurile de intervenție chirurgicală
pentru reducerea masei corporale sunt: [186]
a. proceduri restrictive prin diversie bilio-
pancreatică
(x) b. proceduri de malabsorbție prin diversie
bilio-pancreatică
c. proceduri restrictive și de malabsorbție prin
gastrectomie longitudinală
(x) d. proceduri restrictive prin gastrectomie
longitudinală
(x) e. proceduri restrictive și de malabsorbție
prin bypass gastric Roux-en-Y
250
37. Următoarele afirmați sunt false privind
gastrectomia longitudinală: [187]
(x) a. constă în îndepărtarea laparoscopică a
aproximativ 75% din stomac
b. constă în îndepărtarea laparoscopică a
aproximativ 85% din stomac
(x) c. inervația pilorului și a stomacului sunt
abolite
d. media scăderii ponderale în primii 2 ani este
de 60-75%
(x) e. media scăderii ponderale în primii 2 ani
este de 10-25%
38. Cu privire la bypass-ul gastric Roux-en-Y
sunt adevărate: [187]
(x) a. rămâne standardul de aur al chirurgiei
bariatrice
b. ansa Roux măsoară 50-75 cm lungime
(x) c. ansa Roux măsoară 75-150 cm lungime
d. constă în formarea unui mic rezervor gastric
proximal și a unei gastroduodenostomii Roux-
en-Y
e. constă în formarea unui mic rezervor gastric
distal și a unei gastrojejunostomii Roux-en-Y
39. Complicații precoce frecvente a chirurgiei
bariatrice sunt: [187]
(x) a. fistula anastomotică
b. hernie internă
c. sindrom de ansă aferentă
d. litiază biliară
(x) e. infecție
40. Complicații tardive frecvente a chirurgiei
bariatrice sunt: [188]
a. tromboză venoasă profundă și embolie
pulmonară
b. sângerare
(x) c. tulburări nutriționale
(x) d. ulcer marginal și stenoză peri-
anastromotică
(x) e. litiază biliară
41. Cu privire la tulburările nutriționale,
sunt adevărate: [188]
(x) a. apar mai frecvent la cei cu proceduri
malabsorbtive
b. apar mai frecvent la cei cu proceduri
restrictive
(x) c. pot apărea carențe de fier, vitamina B12,
acid folic, tiamină, calciu și vitamina D
d. deficitul de vitamină D este cel mai frecvent
e. deficitul de vitamină B12 este cel mai frecvent
42. Cu privire la sângerarea postoperatorie,
sunt false: [188]
(x) a. este o complicație tardivă gravă în urma
bypass-ului gastric
b. este o complicație precoce gravă în urma
bypass-ului gastric
(x) c. sângerarea postoperatorie după
gastrectomia longitudinală apare mai des decât
în bypass-ul gastric
d. sângerarea postoperatorie după gastrectomia
longitudinală apare mai rar decât în bypass-ul
gastric
e. este de 2 tipuri: intaabdominală și
intraluminală
251
43. Cu privire la ulcerul marginal, sunt
adevărate, cu excepția: [189]
(x) a. este o complicație precoce gravă
b. un ulcer ce apare pe versantul jejunal al
gastrojejunoanastomozei
c. este o complicație tardivă gravă
d. pacienții pot slăbi datorită fricii de a mânca
deoarece alimentația agravează simptomele
(x) e. endoscopia digestivă superioară este
contraindicată
44. Cu privire la hernia internă, sunt false, cu
excepția: [189]
a. este o complicație precoce
(x) b. simptomele sunt durerile abdominale
postprandiale, greața și vărsăturile
(x) c. este o complicație tardivă
d. simptomele sunt durerile abdominale
preprandiale, greața și vărsăturile
(x) e. este necesară explorarea chirurgicală mai
degrabă decât administrarea unui tratament
conservator
*45. Cu privire la litiaza veziculară, este falsă
următoarea: [189]
a. aproximativ 1/3 din pacienții obezi vor
dezvolta litiază în urma reducerii ponderale
rapide
b. riscul de apariție a litiazei este mai mic în
cadrul procedurilor chirurgicale restrictive
(x) c. riscul de apariție a litiazei este mai mic în
cadrul procedurilor chirurgicale malabsorbtive
d. acidul ursodeoxicolic scade riscul de apariție
a litiazei veziculare la aproximativ 2% din
pacienți
e. efectele secundare ale acidului ursodeoxicolic
includ: diareea, dispepsia și durerile abdominale
 9. CAPITOLLUL 14
INTESTINUL SUBȚIRE ȘI APENDICELE
BOLILE INTESTINULUI SUBȚIRE. OCLUZIA INTESTINULUI SUBȚIRE
paginile 193-199
*1. Următoarele afirmații cu privire la
ocluzia intestinului subțire sunt adevărate:
(193)
a. distensia abdominală, greața și vărsăturile nu
sunt prezente în OIS
(x) b. poate fi completă sau parțială
c. necroza intestinului subțire poate fi cauzată de
compromiterea directă a mezocolonului
d. cauzele intraluminale sunt foarte frecvente
e. aderențele postoperatorii apar la 1/3 dintre
pacienții ce au suferit o intervenție chirurgicală
abdominală
2. Alegeți afirmațiile corecte, cu excepția:
(193)
(x) a. în hernia Richter este prinsă doar
porțiunea mezenterică
b. aderențele postoperatorii sau țesutul
cicatricial sunt cele mai frecvente cauze de OIS
(x) c. aderențele din diverticulita acută
determină foarte des ocluzie
d. coletul unei hernii ireductibile este foarte
îngust, ducând la strangularea intestinului
afectat
e. hernia Richter se poate prezenta ca o masă
ireductibilă, fara ocluzie intestinală
3. Următoarele afirmații sunt false, cu
excepția: (193)
(x) a. procedeele laparoscopice produc mai
puține aderențe
b. ocluzia cu ansă închisă este o obstrucție
parțială
c. OIS este adesea cauzată de hernii interne
252
(x) d. hernia internă prezintă un risc mare de
strangulare a intestinului
(x) e. ocluzia cu ansă închisă este o obstrucție
completă cu risc crescut de strangulare
4. Alegeți afirmațiile corecte: (194)
a. cancerul cu metastaze peritoneale este o
cauză intrinsecă de ocluzie
(x) b. carcinomatoza este un proces multifocal și
poate fi incurabil
c. volvulusul are doar cauze congenitale.
(x) d. la pacienții cu sindromul arterei
mezenterice superioare se poate observa o
ocluzie duodenală
e. fitobezoarele nu pot determina ocluzia
intestinului subțire
*5. Cu privire la cauzele intrinseci de OIS,
sunt adevărate următoarele: (194)
a. bolile intrinseci ale intestinului subțire
determină subțierea peretelui intestinal
b. volvulusul este cea mai frecventă cauză
intrinsecă de OIS
c. stricturile ce determină OIS pot fi și maligne,
de exemplu în boala Crohn
d. utilizarea cronică de AINS poate determina
apariția unei stricturi maligne
(x) e. nici un răspuns nu este corect
6. Dintre următoarele afirmații, alegeți-le pe
cele eronate: (194)
a. orice neoplazie primară poate determina
stricturi maligne
(x) b. obstrucțiile intestinale prin stricturi sunt
adesea complete
c. ileusul biliare poate să determine OIS
(x) d. cele mai multe stricturi maligne se
tratatează medicamentos
e. invaginația intestinală poate apărea spontan la
copii
7. Următoarele afirmații sunt adevărate, cu
excepția: (195)
a. pierderile lichidiene în ”spațiul al treilea”
sunt cauzate de edemul peretelui intestinal,
transudarea lichidului în cavitatea peritoneală
(x) b. absorbția ionilor de sodiu, potasiu, clor și
hidrogen este foarte puțin redusă
c. cea mai gravă complicație a OIS este
strangularea
(x) d. în OIS riscul de a surveni sepsisul local
este redus
(x) e. toate afirmațiile de mai sus sunt adevărate
8. Alegeți afirmațiile adevărate: (195)
a. sepsisul, bradicardia, leucocitoza si
sensibilitatea abdominala localizată au fost
menționate ca indicatori ai unui risc mare de
strangulare
(x) b. debutul OIS acut este marcat de dureri
abdominale de tip colicativ cu localizare
periombilicală
c. durerea dispare când scade activitatea
peristaltică și distensia abdominală progresează
(x) d. vărsăturile pot avea caracter ”fecaloid”
datorita descompunerii conținutului intraluminal
e. distensia abdominală este minimă în
obstrucția distală și evidentă în cea proximală
253
*9. Alegeți afirmațiile corecte, cu excepția:
(195)
a. în OIS cu ansă închisă durerea este
progresivă, intermitentă către constantă, cu
evoluție rapidă
b. în OIS cu ansă deschisă la nivelul ansei
intestinale distale, vărsăturile au aspect fecaloid
în evoluție și sunt în cantitate redusă
c. distensia abdominală este absentă în OIS la
nivelul ansei intestinale proximale
d. în OIS parțială, pasajul scaunului, a gazelor și
a diareei poate persista
(x) e. toate afirmațiile de mai sus sunt greșite
10. La examenul obiectiv în OIS se pot
observa următoarele: (196)
a. stare generală bună
(x) b. letargie
c. bradicardie
(x) d. abdomen destins
e. hipertensiune
11. Alegeți afirmațiile corecte: (196)
a. în OIS nu apar deshidratări și tulburări
electrolitice
(x) b. la auscultație se aud sunete înalte și
borborismente, în stadiul incipient
c. la percuție se aude matitate, dacă intestinul
este destins cu aer
(x) d. la percuție se aude timpanism, dacă
intestinul este destins cu aer
(x) e. are loc o diminuare a activității intestinale
*12. Dintre următoarele, alegeți afirmațiile
greșite: (196)
a. cele mai importante examinări inițiale sunt
radiografia abdominală în clinostatism și
ortostatism, radiografia toracică în ortostatism
(x) b. la radiografia abdominală se poate
observa ”semnul vârtejului”
c. clisma cu substanță de contrast hidrosolubilă
facilitează excluderea unui mecanism obstructiv
la nivelul colonului
d. la CT apare ”semnul vârtejului”
e. la CT se poate identifica zona de tranziție
dintre porțiunea afectată și cea neafectată
13. Care sunt afirmațiile corecte, cu excepția:
(196, 197)
a. distal de punctul de ocluzie se poate observa
colabarea segmentului
(x) b. pe radiografia abdominală se pot observa
ansele intestinale, pline cu lichid
(x) c. investigațiile cu subtranță de contrast sunt
utile la pacientul cu obstruție totală
d. nu există examinări de laborator specifice
pentru OIS
(x) e. nivelele hidroaerice pot fi obsevate pe
imaginile în clinostatism
14. Referitor la examinările de laborator sunt
adevărate următoarele: (197)
(x) a. nu există examinări specifice pentru
diagnosticul OIS
(x) b. leucocitoza este un semn de progresie spre
ischemie
(x) c. acidoza lactică poate semnala ischemie
intestinală
d. o alcaloză hiperkalemică este frecventă la
pacienții cu deshidratare
e. hiperamilazemia are valoari foarte crescute în
OIS
15. Alegeți afirmațiile eronate cu privire la
diagnosticul diferențial al OIS: (197, 198)
a. cel mai frecvent se face diagnosticul
diferențial cu ileusul paralitic
(x) b. ocluzia colonică poate fi exclusă prin
computer tomografie
254
(x) c. ileusul postoperator poate apărea după o
intervenție chirurgicală de rutină
d. narcoticele, traumatismele, hipotiroidismul
sunt o cauză de ileus
e. alvimopan a scăzut durata ileusului
postoperator
16. Cu privire la tratamentul OIS, sunt
adevărate următoarele: (198)
a. reechilibrarea hidroelectrolitică se face cu
soluții hipertone
(x) b. monitorizarea pierderilor
hidroelectrolitice se face prin sonda
nazograstrică
c. decompresia nazogastrică se realizeaza prin
montarea unei sonde Foley
(x) d. decompresia nazogastrică crește riscul de
microaspirație secundară
e. pacientului i se administrează mâncare per os
17. Legat de tratamentul OIS, alegeți
afirmațiile eronate: (199)
a. eșuarea reducerii unei hernii se poate
manifesta prin durere presistentă
(x) b. herniile ireductibile pot fi tratate și
inaintea reechilibrării hidroelectrolitice
c. în funcție de diagnostic se incearcă un
tratament conservator pentru 1-5 zile
d. aderențele acute cresc riscul de leziuni
seroase și enterotomii
(x) e. toate afirmațiile sunt greșite
18. Se poate spune despre tratamentul OIS:
(199)
(x) a. pacienții cu carcinomatoză cunoscută sunt
candidați pentru un tratament conservator mai
lung.
b. antibioterapie preoperatorie trebuie sa
acopere spectrul aerobilor și anaerobilor gram-
pozitivi.
(x) c. aderențele sunt disecate în timpul
laparotomiei
(x) d. intraoperator se poate utiliza ecografia
doppler pentru a evalua perfuzia intestinală
e. este indicată rezecția extinsă la cei cu boala
Crohn
*19. Alegeți afirmațiile greșite: (199)
a. în caz de nesiguranță a viabilității intestinale
se realizează o stomă temporară
b. la copii invaginația ce apare spontan, poate fi
gestionată conservator
c. în cazul invaginației spontane se poate
administra clismă pneumatică sau substanță de
contrast
d. în invaginația la adult este indicată rezecția
(x) e. toate afirmațiile sunt greșite
BOLILE INTESTINULUI SUBȚIRE. ISCHEMIA MEZENTERICĂ ACUTĂ.
TUMORILE INTESTINULUI SUBȚIRE. ANOMALII CONGENITALE. BOLILE
APENDICELUI
paginile 204-214
22. Cu privire la ischemia mezenterică acută
sunt adevărate următoarele afirmații: (204)
(x) a. ischemia mezenterică acută presupune
compromiterea vascularizatiei mezenteronului.
b. acest segment al intestinului subțire este
vascularizat în mare parte de artera mezenterică
inferioară.
(x) c. diagnosticul de ischemie mezenterică
acută este dificil de stabilit, de aceea
mortalitatea generală este ridicată.
255
*20. Alegeți afirmațiile corecte cu privire la
complicațiile obstrucției intestinului subțire:
(199)
a. infecția plăgii, peritonita, fistulele pot
complica intervenția chirurgicală
b. în cazul OIS necomplicate, mortalitatea este
sub 1% pentru laparotomie
c. dacă s-a produs strangularea, mortalitatea este
peste 25%
d. poate fi observată o ocluzie recurentă
(x) e. toate afirmațiile sunt adevărate
21. Alegeți afirmațiile corecte: (199)
(x) a. în urma rezecției extinse poate apărea
sindromul intestinului scurt
(x) b. hialuronatul de sodiu în combinație cu
carboximetilceluloză reduc aderențele dupa
laparotomie
c. investigațiile cu substanță de contrast nu se
practică
(x) d. diagnosticul diferențial al OIS se poate
face cu ileusul adinamic
(x) e. abdomenul poate fi timpanic la percuție,
dacă intestinul este destins cu aer
(x) d. drenajul venos este asigurat de vena
mezenterică superioară.
e. toate afirmațiile de mai sus sunt adevărate.
23. Cu privire la ischemia mezenterică acută
sunt adevărate următoarele afirmații, cu
excepția: (204, 205)
(x) a. embolismul arterei mezenterice inferioare
face parte din etiologia ischemiei mezenterice
acute.
b. embolismul arterei mezenterice superioare
face parte din etiologia ischemiei mezenterice
acute
(x) c. pacienții pot avea un istoric de durere
postprandială, frică alimentară și scădere
ponderală, indicând o stenoză a venei
mezenterice superioare
d. tromboza arterei mezenterice superioare poate
fi una dintre cauzele apariției ischemiei
mezenterice acute
e. tromboza venei mesenterice superioare este
adesea rezultatul unei stări de
hipercoagulabilitate, precum și deficitul de
antitrombină III sau mutația factorului V Leiden
24. În urma obstrucției venei mezenterice
superioare, se produc următoarele: (205)
(x) a. hipertensiune venoasă
b. fistula
(x) c. edemul peretelui intestinal
(x) d. scăderea fluxului arterial
e. supurații
25. Legat de tabloul clinic al ischemiei
mezenterice acute, sunt adevărate
următoarele afirmații: (205)
(x) a. durerea asociată ischemiei mezenterice
acute debutează brusc și este severă
(x) b. la examenul fizic este prezentă clasica
”durere disproporționată”
c. diagnosticul se pune foarte repede pe baza
examenului clinic și al simptomatologiei
(x) d. instalarea infactul intestinului subțire este
semnalată de semnele clinice de peritonită
e. instalarea infarctului intestinului subțire este
reversibilă
256
26. Alegeți afirmații corecte cu privire la
ischemia mezenterică acută, cu excepția:
(205)
a. odata cu instalarea infarctului intestinal,
mortalitatea este mai mare
(x) b. tromboza venei mezenterice superioare
tinde sa aibă un debut brusc
c. pacienții cu ischemie mezenterică non-
ocluzivă pot avea dureri abdominale minore
d. durerea ce caracterizează tabloul clinic al
ischemiei mezenterice acute poate fi difuză și
nespecifică
(x) e. stabilitatea hemodinamică este principal
caracteristică clinică a ischemiei mezenterice
non-ocluzive
27. Cu privire la diagnosticarea ischemiei
mezenterice acute, putem spune următoarele:
(205)
(x) a. unii pacienți pot prezenta leucocitoză, acid
lactic crescut și acidoză metabolică
b. pacienții cu dureri abdominale și alcaloză
metabolică persistentă trebuie suspicionați de
ischemie mezenterică acută
(x) c. standardul de aur în diagnosticarea
ischemiei mezenterice acute este reprezentat de
ateriografia mezenterică
d. în ischemia mezenterică non-ocluzivă apare
spasmul și dilatarea arborelui vascular
(x) e. prin radiografii se poate vizualiza faza
venoasă, cu scopul decelării trombozei de venă
mezenterică superioară
*28. Cu privire la tratamentul ischemiei
mezenterice acute sunt adevărate
următoarele afirmații, cu excepția: (205)
a. tratamentul initial constă în reechilibrare și
corectarea rapidă a oricăror anomalii metabolice
b. scopul tratamentului este restabilirea rapidă a
fluxului sanguine intestinal, rezecția intestinului
necrotic și minimizarea oricărei leziuni de
reperfuzie
(x) c. nu se administrează antibiotice, deoarece
există o mare probabilitate de necroză
d. în cazul emboliei de arteră mezenterică
superioară se realizează embolectomia imediată
e. pentru tromboza venei mezenterice superioare
este indicate anticoagularea promptă cu
heparină intravenoasă
29. Alegeți afirmații adevărate cu privire la
tratamentul ischemiei mezenterice acute:
(205, 206)
(x) a. dacă există suspiciune de necroză
intestinală, este indicată o laparotomie
exploratory sau o laparoscopie, pentru excizarea
țesutului necrozat
(x) b. monitorizarea invazivă este necesară
pentru monitorizarea debitului cardiac, prin
urmare și a fluxului mezenteric
c. după restabilirea fluxului sanguin, țesutul
necrozat poate fi salvat
(x) d. papaverina este administrată pentru
ameliorarea vasospasmuliu asociat și pentru a
îmbunătăți fluxul sanguine către intestinul
recent revascularizat
(x) e. revascularizarea se poate face printr-un
by-pass a arterei mezenterice superioare sau
printr-un stent endovascular
*30. Următoarele afirmații sunt adevărate,
cu excepția: (205, 206)
a. dintre complicațiile chirurgicale și medicale
fac parte insuficiența respiratorie, insuficiența
renală, infecțiile intraabdominale și dehiscența
anastomotică
b. pacienții cu ischemie mezenterică atât acută,
cât și cronică, sunt adesea tarați
257
c. scanarea CT poate identifica alte semne de
infarct intestinal cum ar fi îngroșarea peretelui
intestinal, pneumatoza, aeroportia
d. în majoritatea instituțiilor scanările CT de
înaltă rezoluție au înlocuit arteriografia
mezenterică drept evaluarea de primă intenție
(x) e. toate afirmațiile de mai sus sunt false
31. Cu privire la tumorile intestinului subțire
sunt adevărate următoarele afirmații: (206)
(x) a. o varietate de tumori își au origine în
componentele epiteliale și mezenchimale ale
intestinului subțrire
b. sunt foarte frecvente la nivelul intestinului
subțire
(x) c. una dintre cauzele frecvenței scăzute a
tumorilor la acest nivel este timpul de tranzit
scăzut
d. nu produc pot produce simptome de tip
obstructiv, hemoragice
(x) e. pot acționa ca puncte de plecare pentru
invaginație
32. Alegeți afirmațiile eronate cu privire la
tumorile intestinului subțire: (206)
a. diagnosticul este pus cu ajutorul evaluărilor
cu subtanță de contrast, enteroclisme și
enterografie CT
(x) b. endoscopia cu capsulă este o tehnologie
greu de utilizat ce necesită multe pregătiri
anterioare
(x) c. cu ajutorul endoscopiei cu capsulă se pot
realiza biopsii printr-o modalitate minim
invazivă
d. enteroscopia cu balon a fost utilizată pentru
vizualizarea unor secțiuni inaccesibile
abordărilor endoscopice standard
(x) e. concentrația bacteriană redusă este una
dintre cauzele frecvenței crescute de apariție a
tumorilor la nivelul intestinului subțire
33. Alegeți afirmațiile corecte cu privire la
tumorile benigne ale intestinului subțire, cu
excepția (206, 207)
(x) a. tumorile benigne sunt mai puțin frecvente
decât cele maligne
b. tumorile benigne sunt mai frecvente la nivelul
intestinului subțire decât cele maligne
(x) c. acestea prezintă o simptomatologie
zgomotoasă
d. incidența maximă de apariție este în jurul
vârstei de 60 de ani, afectând ambele sexe in
mod egal
e. cele mai frecvente leziuni sunt leiomioamele
și apar adesea la nivelul jejunului
*34. Alegeți tumorile non-epiteliale ale
intestinului subțire: (207)
a. lipoame
b. hemangioame
c. hamartoame
d. neurofibroame
(x) e. toate variantele de mai sus sunt corecte
35. Alegeți afirmațiile corecte cu privire la
tumorile intestinului subțire: (207)
a. tumorile epiteliale sunt numite și tumori
stromale gastrointestinale
(x) b. tumorile mezenchimale pot apărea
oriunde la nivelul tractului digestiv
(x) c. tumorile mezenchimale îsi au originea în
celulele interstițiale ale lui cajal
d. tumorile benigne mezenchimale au mai multe
mitoze decât analogii maligni
(x) e. tumorile benigne mezenchimale au mai
puține mitoze decât analogii maligni
258
36. Referitor la tumorile benigne ale
intestinului subțire sunt greșite următoarele
afirmații (207)
a. lipoamele sunt mai frecvente la bărbați și mai
ales la nivelul duodenului sau ileonului
b. hemangioamele sunt o cauză importantă de
hemoragie ocultă și se pot observa și în
sindromul Osler-Weber-Rendu
(x) c. sindromul Peutz-Jegher este o afecțiune
autozomal dominantă asociată cu
hiperpigmentări mucocutanate și prezența
hemangioamelor
d. hamartoamele sunt de obicei izolate și
asimptomatice
(x) e. sindromul Osler-Weber-Rendu este
caracterizat prin prezența hamartoamelor
37. Tumorile benigne epiteliale ale
intestinului subțire sunt: (207)
(x) a. sdenoamele tubulare
b. schwanoamele
(x) c. adenoamele viloase
d. limfangioame
(x) e. adenoamele glandelor Brunner
38. Alegeți afirmațiile corecte cu privire la
tumorile intestinului subțire: (207)
(x) a. majoritatea adenoamelor tubulare sunt
asimptomatice
b. carcinomul duodenal al regiunii ampulare
apare de obicei dintr-un adenom benign
(x) c. adenoamele și tumorile mucoase pot
prezenta ulcerații mucoase în evoluție
(x) d. tumoră se poate mări extralumenal
generând o masă tumorală palpabilă
(x) e. adenoamele cu histologie viloasă sunt
predispuse la transformare malignă
39. Cu privire la adenocarcinoamele
intestinului subțire sunt corecte următoarele
afirmații, cu excepția: (207)
a. reprezintă jumătate din tumorile maligne și
sunt prezente în duoden
(x) b. în acest tip de tumoră ocluzia este foarte
puțin probabil să apară
c. tumorile din regiunea periampulară se pot
prezenta cu icter nedureros și pancreatită de
cauza inexplicabilă
d. tratamentul chirurgical constă în rezecție
largă a intestinului subțire cu margine de
siguranță oncologică
(x) e. în cazul persoanelor cu sindrom de
polipoză genetică riscul este scăzut
40. Alegeți afirmațiile corecte cu privire la
tumorile carcinoide: (207)
(x) a. își au originea in celulele Kulchitsky ale
criptelor Lieberkun
b. metastazele apar la 90% dintre pacienții cu
tumori < 2 cm
(x) c. sunt mai frecvente la nivelul ileonului și
pot fi multicentrice
(x) d. în cadrum sindromului carcinoid pot fi
prezente eritemul cutanat episodic,
bronhospasmul, crampele intestinale și diareea
(x) e. tumora este secretantă de 5-
hidroxitriptamină
41. Referitor la limfom sunt adevărate
următoarele afirmații (208, 209)
(x) a. ileonul este cel mai frecvent implicat
datorită concentrației de țesut limfoid de la
nivelul plăcilor Peyer
(x) b. prin tehnicile imagistice cu administrare
de substanță de contrast sau pe secțiunile de CT
se poate observa nodularitatea și îngrosarea
peretelui intestinal
c. supraviețuirea medie este sub 10 ani
259
(x) d. pacienții prezintă simptomatologie
nespecifice cum ar fi dureri abdominale difuze,
scădere ponderală, fatigabilitate și stare generală
alterată
(x) e. când sunt diagnosticați pacienții urmează
tratament chimioterapic și uneori radioterapie
42. Referitor la tumorile stromale
gastrointestinale sunt adevărate următoarele,
cu excepția: (209)
a. leiomioamele din trecut sunt numite în
prezent leziuni GIST
(x) b. apar preponderent la nivel gastric.
c.acestea produc ocluzie, sângerare sau
perforație
(x) d. GIST de la nivelul intestinului subțire au
un prognostic favorabil
e. caracterul lor malign este pus în evidență prin
numărul de mitoze, comportamentul invaziv și
prezența necrozei tumorale
43. Alegeți afirmațiile corecte cu privire la
diverticulul Meckel: (209)
a. diverticulul Meckel este cea mai rară
anomalie congenitală a intestinului subțire și
este un vestigiu al ductului vitelin embrionar sau
omfalomezenteric
(x) b. simptomele cauzate de diverticulul
Meckel sunt rare și frecvența lor scade cu vârsta
c. diverticulul Meckel apare când există o
obliterare completă a ductului vitelin
(x) d. acesta se găsește la nivelul marginii
antimezenterice a ileonului, la maxim 60 cm de
valva ileo-cecală
(x) e. vascularizația diverticulului Meckel este
asigurată de vasele viteline
*44. Cu privire la fiziopatologia
diverticulului Meckel, alegeți afirmațiile
corecte, cu excepția: (209)
a. celulele ce căptușesc canalul vitelin sunt
pluripotente
(x) b. cel mai frecvent tip de mucoasă
heterotopică prezentă la nivelul diverticulului
este cea pancreatică
c. mucoasa gastrică poate produce ulcerații ale
mucoasei intestinale adiacente
d. dacă există o persistență completă a canalului
vitelin poate rezulta un traiect de comunicare
între ombilic și ileon
e. diverticulul poate fi obstruat de mateii fecale
si se poate inflama, mimând o apencidită acută
45. Legat de tabloul clinic al diverticulului
Meckel, următoarele afirmații sunt
adevărate: (209, 210)
(x) a. cele mai frecvente manifestări sunt
ocluzia, hemoragia, inflamația și fistula
ombilicală
b. hemoragia din diverticulul Meckel se
manifestă prin hemoptizie
(x) c. acuratețea testului cu Technețiu-99m
poate fi îmbunătățită prin administrarea de
Cimetidină sau Pentagastrină
(x) d. obstrucția intestinală poate apărea din
cauza volvusului intestinului subțire in jurul
diverticulului sau a efectului constrictiv al unei
benzi mezodiverticulare
(x) e. pacientul se poate prezenta cu o masă
abdominală palpabilă, localizată pe partea
dreaptă și cu emisie de scaun cu aspect de ”jeleu
de coacăze”
260
46. Alegeți afirmații eronate cu privire la
diverticulul Meckel: (210)
(x) a. clisma cu aer sau cu substanță de contrast
poate agrava invaginația în special la populația
pediatrică
b. complicațiile mai puțin frecvente ce pot
apărea sunt anemia feriprivă, malabsorbția,
împactarea de corpi străini, perforația și hernia
Littre
(x) c. pentru diagnosticul diferențial nu se iau în
considerare următoarele patologii: apendicita
acuta, obstrucțiile intestinului subțire de alte
cauze, enterita regională
(x) d. diverticulul Meckel trebuie luat în
considerare la copii care e prezintă cu dureri la
nivel abdominal superior
e. explorările endoscopice și cele cu substanță
de contrast ajută la diagnosticarea diverticulului
Meckel
47. Cu privire la tratamentul diverticulului
Meckel sunt adevărate următoarele
afirmații: (210)
(x) a. rezecția diverticulului este curativă și
adecvată pentru pacientul care prezintă
complicații legate de acesta
(x) b. dacă diverticulul are o bază largă, atunci
poate fi necesară rezecția segmentară a
intestinului
c. rezecția laparoscopică nu este o opțiune atât
de sigură pentru îndepărtatea diverticulului
(x) d. rezecția poate fi luată în considerare la
pacienții adulți ce au diverticul cu bază îngustă,
prezența unei benzi mezodiverticulare sau țesut
heterotopic evident
e. baza diverticulului este închisă orizontal,
astfel încât să se minimizeze îngustarea
lumenului
48. Alegeți afirmațiile corecte cu privire la
malrotația intestinală: (210)
(x) a. aceasta este cauzată de anomaliile de
rotație și fixare ale tractului intestinal între a 4-a
și a 10-a săptămână de gestație
b. rotațiile complete se traduc printr-o varietate
de anomalii anatomice
(x) c. cea mai frecventă manifestare este
volvulusul mezenteronului la un copil cu o
rotație incompletă
d. mezenteronul proximal se rotește dincolo de
linia mediană rămânând în dreapta vaselor
mezenterice superioare, cu duodenul acoperit
anterior de benzile lui Ladd
e. mezenteronul distal se rotește, iar cecul
devine fixat de peretele abdominal în cadranul
superior drept
49. Alegeți afirmațiile corecte, cu excepția,
privind malrotația intestinală: (210)
a. benzile Ladd pot provoca un ușor grad de
obstrucție
b. în volvulusul intestinului subțire sunt
împiedicate fluxul sanguin venos, iar apoi cel
arterial, ducând repede la ischemie și necroza
(x) c. manifestările tardive date de necroza
ireversibilă sunt: febră, vărsături alimentare,
distensie abdominală
d. volvulusul mezenteronului necesită tratament
prin laparotomie
(x) e. malrotația care nu se prezintă cu volvulus
este mult mai rapid de diagnosticat
*50. În tratamentul volvulusului
mezenteronului prin laparotomie se execută:
a. detorsionarea intestinului cu secționare
benzilor Ladd
b. lărgirea mezenterului
c. plasarea intestinului subțire în partea dreaptă
261
d. plasarea intestinului gros în partea stângă a
abdomenului
(x) e. toate variantele de mai sus sunt corecte
51. Alegeți afirmațiile corecte cu privire la
sindromul intestinului scurt: (211)
(x) a. sindromul intestinului scurt este definit ca
existența a mai putin de 180cm lungime de
intestin subțire la adult
b. pierderea ileonului proximal duce la o
pierdere permanentă a absorbției vitaminei B12
și a sărurilor biliare
(x) c. pacienții cu mai puțin de 60cm de intestin
subțire, colon intact și o valva ileo-cecală
competentă vor necesita deseori nutriție
parenterală totală
(x) d. la pacienții cu insuficiență intestinală de
lungă durată, transplantul de intestin subțire sau
o procedură de alungire intestinală pot înlătura
nevoia de nutriție parenterală totală
(x) e. procedura Bianchi constă în împărțirea
intestinului în două, pe lungimea sa, lăsând o
parte din mezenter și ramuri ale vaselor
terminale pe fiecare parte si apoi anastomozând
capetele
52. Alegeți afirmațiile corecte cu privire la
apendicita acută: (211)
(x) a. apendicita acută este cea mai frecventă
urgență chirurgicală, majoritatea pacienților
având între 5-35 de ani
b. prezentarea atipică a apendicitei acute și
diagnosticul întârziat sunt mai frecvente la
adulți
c. apendicele vermiform este situat în cadranul
inferior stâng
(x) d. artera apendiculară se regăsește în
mezoapendice și provine din artera ileocolică
(x) e. apendicele este căptușit cu epiteliu
columnar și este bogat în foliculi limfatici
53. Cu privire la fiziopatologia apendicitei
acute sunt adevărate următoarele afirmații,
cu excepția: (211)
a. apendicita acută apare ca urmare a obstrucției
lumenului apendicular, hiperplazia limfoidă
fiind cea mai frecventă etiologie a obstrucției
luminale
(x) b. acumularea de materii fecale și fecaliți nu
are rol în obstrucția lumenului apendicular
(x) c. pe măsură ce lumenul apendiceal se
îngustează, mucusul secretat de către epiteliu
duce la o distensie a apendicelui proximal față
de lumenul stenozat
d. dacă apare perforația apendicului, peritonita
rezultată poate fi izolată de epiploon sau de alte
structuri viscerale adiacente
e. infecția se poate răspândi în sistemul portal,
prin eflux venos, cu apariția aerului în sistemul
portal sau a abceselor hepatice
54. Alegeți afirmațiile corecte cu privire la
tabloul clinic al apendicitei acute: (211)
(x) a. pacientul se prezintă cu durere
periombilicală, slab localizată, în concordanță
cu originea apendicului
b. iritația peritoneului parietal adiacent este cel
mai adesea percepută în cadranul inferior stâng
(x) c. durerea poate fi asociată cu anorexie,
greață, vărsături în unele cazuri
d. febra moderată și leucopenia sunt frecvente în
apencidicita acută
(x) e. febra usoară și leucocitoza sunt frecvente
în apendicita acută
55. Următoarele afirmații sunt adevărate, cu
excepția: (211)
a. în caz de apendicită acută, poate apărea
sensibilitatea dureroasă în regiunea punctului
McBurney
262
(x) b. dacă apendicele este situat superior
cecului, poate fi prezentă durerea la examenul
rectal sau pelvin
c. pot fi prezente semne de iritație peritoneală:
sensibilitatea dureroasă la decompresia bruscă,
sensibilitate la percuție, apărare musculară
involuntară
d. semnul Rovsing presupune durere resimțită în
cadranul inferior drept la palparea cadranului
inferior stâng
(x) e. semnul psoasului presupune durere la
extensia șoldului stâng
56. Alegeți afirmațiile eronate cu privire la
apendicita acută: (212)
(x) a. peritonita devine mai probabilă dacă
durata orelor se extinde peste 24 de ore și poate
fi asociată cu febra ridicată și leucopenia
b. la gravide, progresia spre perforație și
peritonită este asociată cu o rată a decesului
fetal de 35%
(x) c. examinările radiologice nu sunt utile în
diagnosticul apendicitei acute
d. la ultrasonografie se constată prezența unei
structuri tubulare necompresibile
e. la CT se poate observa distensia apendicelui,
identificarea fecaliților, lipsa de umplere a
apendicelui cu substanță de contrast
*57. Diagnosticul diferențial al apendicitei
acute se poate face cu: (212)
a. afecțiuni enterice
b. boala inflamatorie pelvină
c. endometrioza
d. chist ovarian rupt
(x) e. toate variantele de mai sus sunt corecte
58. Cu privire la tratamentul apendicitei
acute sunt adevărate următoarele afirmații:
(213)
(x) a. apendicectomia este principalul tratament
pentru apendicita acută
b. nu este necesară adminitrarea de antibiotice
preoperator
(x) c. posibilitatea perforației crește cu primele
24-48 de ore
(x) d. au fost sugerate rate mai mari de apariție a
unui abces postoperator dupa laparoscopie în
apendicita perforată
(x) e. preoperator este necesară reechilibrarea
hidroelectrolitică și tratament antibiotic adecvat
florei colonice
*59. În cazul în care avem o perforație
peritoneală francă și contaminare sau abces,
se urmează pasii: (213)
a. tratamentul cu antibiotice se continuă pentru
încă 24 de ore
b. se intervine chirurgical de urgență
c. tratamentul cu antibiotice este întrerupt și se
adminitrează lichide intravenos
(x) d. tratamentul antibiotic se continuă până
când pacientul este afebril, pana la normalizarea
numărului de leucocite și reluarea tranzitului
intestinal
e. toate variantele de mai sus sunt corecte
60. Alegeți afirmațiile corecte cu privire la
apendicita acută, cu excepția: (213)
(x) a. dacă apendicele este normal la explorarea
deschisă sau laparoscopică, se închide plaga și
se fac mai multe examinări
b. daca apendicele este normal la explorarea
deschisă sau laparoscopică se practică inspecția
organelor genitale, a ileonului terminal
c. pacienții cu fecaliți au mai multe șanse de a
dezvolta o apendicită complicată
263
d. la pacientul cu simptomatologie avansată se
poate observa o masă tumorală palpabilă și un
abces localizat corespunzător la examinarea CT
sau ecografică
(x) e. în caz de apendice normal descoperit
intraoperator nu este necesară inspecția și
palparea colonului sigmoid, a vezicii biliare si a
colonului drept
61. Dintre complicațiile ce pot apărea în
cursul sau în urma tratamentului apendicitei
acute fac parte următoarele: (213)
a. infecția plăgii postoperatorii care este cea mai
rară complicație
(x) b. abcesul pelvin
c. fistula vezicală
(x) d. apendicita de bont
e. nici o variantă nu este corectă
62. Cu privire la tumorile apendicelui sunt
adevărate următoarele afirmații: (213, 214)
(x) a. dintre tumorile apendicului fac parte
carinoidul, carcinomul, mucocelul
(x) b. tumorile carcinoide sunt majoritatea
benigne, dar pot fi o sursă de obstrucție
luminală și apendicită
c. leziunile peste 2 cm sunt tratate prin
apendicectomie simpla, iar cele sub 2 cm sunt
tratate prin hemicolectomie dreaptă
(x) d. mucocelele sunt o consecință a obstrucției
lumenului și pot fi legate de existența unui
carcinom de bază apendiculară
(x) e. mucocelele și carcinoamele perforate pot
fi asociate cu pseudomixomul peritoneal
63. Diagnosticul diferențial al apendicitei
acute nu se face cu:
(x) a. neoplasm colonic
b. ileita acută
c. ulcerul peptic perforat
(x) d. neoplasm gastric c. abordarea deschisă în tratamentul apendicitei
(x) e. gastrită acute presupune o incizie de disociere a
muschilor, centrată pe punctul McBurney din
64. Alegeți afirmațiile eronate cu privire la cadranul abdominal inferior drept
apendicita acută: d. apendicectomia incidentală este efectuată în
a. apendicele vermiform este situat în cadranul timpul altei intervenții chirurgicale
inferior drept (x) e. examinările imagistice nu sunt de folos în
(x) b. se poate face diagnostic diferențial cu diagnosticarea apendicitei acute
pneumonia de lob inferior stâng

264
 10. CAPITOLLUL 15
COLON, RECT ȘI ANUS
ANATOMIE
paginile 216-219
1. Alegeți afirmațiile corecte cu privire la
anatomia colonului:
(x) a. colonul începe la nivelul joncțiunii
ileocecale și măsoară aproximativ 150 cm
b. cecul, colonul ascendent și porțiunea
proximală a colonului transvers se dezvoltă
embriologic din metenteron
(x) c. cocul, colonul ascendent și porțiunea
proximală a colonului transvers se dezvoltă
embriologic din mezenteron
(x) d. treimea distală a colonului transvers,
colonul descendent, sigmoid și rectul se
dezvoltă embriologic din metenteron
(x) e. o mare parte a colonului este
retroperitoneală și este fixată de peretele
abdominal posterolateral
2. Alegeți afirmațiile corecte cu privire la
colon, cu excepția:
(x) a. colonul prezintă apendici epiploici și pe
lățime are benzi longitudinale, numite tenii
(x) b. la nivelul cecului, apendicelui cecal și
rectului, apendicii epliploici sunt în număr mai
mare
c. teniile pornesc de la baza apendicelui cecal și
se etalează la nivelul peretelui rectal
d. între tenii, la nivelul colonului, se găsesc
haustre
e. structura colonului este reprezentată de
mucoasă, submucoasă, musculară și seroasă și
nu prezintă haustre
265
3. Alegeți afirmațiile eronate cu privire la
colon:
(x) a. cecul reprezintă cea mai proximală parte a
colonului, fiind situată în fosa iliacă stângă
b. colonul ascendent se întinde între joncțiunea
ileocecală și flexura hepatică a colonului
(x) c. colonul transvers se află distal de flexura
splenică
d. colonul transvers se întinde între flexura
hepatică și flexura splenică
e. marele epliploon este atașat de partea
antimezostenică a colonului transvers
4. Dintre următoarele afirmații, alegeți-le pe
cele corecte:
a. colonul sigmoid este o structură
intraperitoneală localizat în cadranul inferior
drept al abdomenului
(x) b. anusul, canalul anal și sfincterele anale
joacă un rol esențial în continență
(x) c. colonul ascendent este acoperit pe fața sa
anterioară de către peritoneu
(x) d. colonul descendent se găsește distal de
flexura splenică
e. toate afirmațiile de mai sus sunt corecte
5. Alegeți afirmațiile corecte cu privire la
vascularizația colonului:
a. colonul ascendent și treimea proximală a
colonului transvers sunt vascularizate de ramuri
ale arterei mezenterice superioare
(x) b. treimea distală a colonului transvers,
colonul descendent și colonul sigmoid sunt
vascularizate de ramuri ale arterei mezenterice
inferioare
(x) c. arcada marginală începe de la ramurile
arterei colice drepte și se termină cu ramurile
sigmoidiene
d. vena mezenterică superioară se varsă în vena
splenică care ulterior se unește cu vena
mezenterica inferioară pentru a forma vena
portă
(x) e. stațiile ganglionare limfatice sunt
numeroase, situatie între ganglionii limfatici
pericolici până la plexul periaortic
*6. Cu privire la inervația colonului alegeți
afirmațiile eronate:
a. inervația colonului este asigurată de un sistem
nervos autonom
(x) b. stimularea simpatică determină
intensificarea activității musculare colice
c. inervația parasimpatică a colonului proximal
până la jumătatea colonului transvers este
asigurată de nervul vag
d. ramuri ale rădăcinilor nervoase de la S2 la S4
inervează jumătatea stângă a colonului transvers
și distal de acesta
e. sctivitatea simpatică are ca rezultat stimularea
activității musculare a colonului
7. Cu privire la rect, alegeți afirmațiile
corecte:
(x) a. rectul începe de la joncțiunea
rectosigmoidiană și se termină la inelul
anorectal
(x) b. prezintă trei pliuri submusculare numite
”valvele rectale ale lui houston
c. cele două treimi superioare ale rectului sunt
acoperite posterior de peritoneu și atașate
anterior de retroperitoneu
(x) d. fascia lui Waldeyer este situată între rect
și sacru
266
(x) e. fascia lui Waldeyer se întinde anterior
pentru a forma fascia Denonvilliers care separă
rectul de prostată și veziculele seminale la
bărbat
8. Referitor la vascularizația rectului, sunt
adevărate următoarele afirmații cu excepția:
a. rectul este vascularizat de artera hemoroidală
superioară, ramură din artera mezenterică
inferioară
(x) b. artera hemoroidală mijlocie este ramură
din artera iliacă internă și vascularizează rectul
proximal
c. vena hemoroidală superioară și vasele
limfatice drenează în vena, respectiv ganglionii
limfatici mezenterici inferiori
(x) d. vena hemoroidală mijlocie drenează în
vena iliacă externă
e. vena hemoroidală mijlocie și vasele limfatice
drenează în venele, respectiv ganglionii limfatici
iliaci interni
9. Alegeți afirmațiile corecte cu privire la
inervația rectului:
(x) a. inervația simpatică a rectului provine din
L1, L2, L3
b. fibrele postganglionare urmăresc artera
mezenterică superioară și artera rectală
superioară
(x) c. inervația simpatică a treimii inferioare a
rectului este realizată de nervii presacrali, ce
formează plexul hipogastric
d. inervația parasimpatică își are originea în S5,
fiind asigurată de nervii erigenți
(x) e. inervația parasimpatică își are originea în
S2, S3, S4, fiind asigurată de nervii erigenți
10. Referitor la anus, alegeți afirmațiile
eronate, cu excepția:
(x) a. anusul este porțiunea terminală a tractului
digestiv, fiind format dintr-un sfincter anal
intern și un sfincter anal extern
b. sfincterul intern este control voluntar, iar
sfincterul extern este controlat involuntar
AFECȚIUNI BENIGNE COLONICE
paginile 222-225
11. Referitor la diverticuloza colonică, sunt
adevărate următoarele afirmații:
a. diverticuloza colonică este cea mai frecventă
descoperire radiologică
(x) b. majoritatea pacienților rămân
asimptomatici toată viața
c. vârsta și dieta bogată în fibre au fost
incriminate în apariția diverticulozei colonice
(x) d. poate apărea pe toată lungimea colonului,
dar este mai frecventă la nivelul colonului
sigmoid
(x) e. pandiverticuloza reprezintă apariția
diverticulozei pe toată lungimea colonului
12. Alegeți afirmațiile corecte cu privire la
diverticuloza colonică, cu excepția:
a. diverticulii congenitali se mai numesc și
diverticuli adevărați și sunt formați prin
hernierea tuturor straturilor peretelui colonic
(x) b. diverticulii congenitali sunt mai frecvenți
la nivelul colonului stâng
(x) c. diverticulii dobândiți se mai numesc și
diverticuli adevărați și se formează prin
hernierea mucoasei și a submucoasei colonice
d. diverticulii dobândiți se mai numesc și
diverticuli falși și sunt reprezentați de hernierea
mucoasei și a submucoasei colonice
267
(x) c. proximal de linia dințată se găsesc
coloanele lui Morgagni la baza cărora se
termină criptele anale
(x) d. deasupra liniei dințate se află plexul
hemoroidal intern care drenează în vena
hemoroidală mijlocie și cea inferioară
(x) e. vascularizația arterială este asigurată de
artera hemoroidală inferioară care provine din
artera rușinoasă internă
e. diverticulii congenitali sunt mai frecvenți la
nivelul colonului drept
13. Dintre următoarele afirmații, alegeți-le pe
cele adevărate:
(x) a. boala diverticulară reprezintă apariția unor
complicații evolutive la nivelul diverticulilor
b. boala diverticulară nu este manifestă clinică.
(x) c. simptomele din boala diverticulară
simptomatică necomplicată sunt date de
hipersensibilitatea viscerală în absența unui
proces inflamator identificabil
(x) d. prin examinarea endoscopică nu se
observă modificări la nivelul mucoasei, când
vorbim de boala diverticulară simptomatică
necomplicată (BDSN)
e. tratamentul BDSN presupune o alimentație
mai săracă în fibre
*14. Cu privire la diverticulită, alegeți
afirmațiile corecte cu excepția:
a. diverticulita reprezintă inflamația unuia sau a
mai multor diverticuli, inflamație ce se poate
extinde la nivelul țesuturilor vecine
b. inflamația din diverticulită este inițiată de
obstrucția coletului diverticular de către un
coprolit
(x) c. Această obstrucție poate determina doar o
microperforație ce duce la extinderea în țesutul
pericolic.
d. Obstrucția determină fie o microperforație ce
duce la inflamarea peretelui colic, fie o
macroperforație ce se extinde în țesutul
pericolic.
e. Diverticulita acută poate fi clasificată în
diverticulită complicată și diverticulită
necomplicată.
15. Alegeți afirmațiile eronate dintre cele
enunțate mai jos:
(x) a. diverticulita necomplicată nu prezintă
manifestări clinice
b. diverticulita necomplicată se manifestă prin
dureri în cadranul inferior stâng cu instalare
subacută, febră, tulburări de tranzit și uneori
palparea unei formațiuni abdominale
c. manifestările clinice ale diverticulitei
complicate sunt determinate de consecințele
perforației diverticulare
(x) d. fistula colo-vezicală este o complicație
rară, apărând totuși mai frecvent la femei.
(x) e. fistula colo-vezicală presupune
comunicarea între colon și vagin
16. Dintre următoarele afirmații, alegeți-le pe
cele corecte:
a. apariția unei vistule se manifestă prin diaree,
eliminarea de materii fecale prin vagin în cazul
fistulei colo-vezicale
(x) b. în cazul fistulei colo-vezicale, poate fi
prezenta eliminarea de materii fecale prin vagin
(x) c. în cazul fistulei colo-cutanate aparea
dezvoltarea unei supurații la nivelul peretelui
abdominal, urmat de eliminare spontană de
puroi, iar apoi evacuarea spontană de fecale
(x) d. pacienții cu perforație liberă se prezintă cu
semne de peritonită generalizată
268
e. în caz de perforație pacienții nu prezintă
simptomatologie
17. Referitor la tratamentul diverticulitei,
sunt adevărate următoarele enunțuri:
(x) a. în 85% din cazuri tratamentul
diverticulitei acute este inițial medical.
b. pacienții cu durere importantă, se tratează
ambulator
(x) c. la pacienții ce necesită spitalizare li se
recomandă hidratarea parenterală, oprirea
alimentației orale și administrarea de antibiotice
i.v.
(x) d. în toate cazurile de diverticulită tratată, se
recomandă colonoscopia ulterioară pentru a
exclude alte modificări la nivelul mucoasei
colonice
e. sigmoidectomia este cea mai frecventă
intervenție chirurgicală realizată în cazult
diverticulitei datorită costurilor scăzute
18. Alegeți afirmațiile eronate cu privire la
tratamentul diverticulitei:
(x) a. în cazul abceselor de dimensiuni mai mici
de 5 cm se realizează drenajul percutan, prin
radiologie intervențională, asociat repaosului
intestinal și antibioterapiei i.v.
b. în cazul abceselor de dimensiuni mai mari de
5 cm se realizeaza drenajul percutan, prin
radiologie intervențională, asociat repaosului
intestinal și antibioterapiei i.v.
c. pentru fistulele colo-vezicale, sutura primară
a vezicii urinare și rezecția colonului sigmoid cu
anastomoză reprezintă modalitățile uzuale de
tratament
(x) d. în caz de perforație liberă intraperitoneală
sau cu obstrucția colonului sunt operați în regim
de urgență amânată
e. dintre indicațiile tratamentului chirurgical în
boala diverticulară fac parte: perforația liberă,
obstrucția, fistulele
19. Referitor la hemoragia diverticulară,
alegeți afirmațiile corecte:
(x) a. hemoragia digestivă inferioară reprezintă
hemoragia cu sursă localizată distal de
ligamentul lui Treitz
b. o mică parte dintre hemoragiile tubului
digestiv inferior sunt cauzate de diverticuloză
(x) c. într-un sfert din hemoragiile diverticulare,
sângerarea este masivă și poate fi fatală
(x) d. diverticuloza reprezintă cea mai frecventă
cauză a hemoragiilor tubului digestiv inferior
(x) e. hemoragia masivă poate fi fatală dacă nu
este diagnosticată și tratată corespunzător
20. Referitor la tabloului clinic al hemoragiei
diverticulare, sunt adevărate următoarele
afirmații:
(x) a. pacienții cu hemoragie digestivă inferioară
de cauză diverticulară se prezintă cu sangerare
rectală nedureroasă, cu sânge roșu aprins sau
roșu închis
b. pacientul poate prezenta simptome de șoc, în
funcție de cantitatea de sânge pierdută, și
acestea sunt: hipertensiune arterială și
bradicardie
(x) c. după resuscitarea hidrovolemică
pacientului i se montează o sondă nazogastrică
și examinarea rectală cu rectoscopie pentru a
exclude o hemoragie severă de etiologie
hemoroidală
(x) d. colonoscopia este cea mai folosită
investigație pentru diagnosticarea hemoragiei
digestive inferioare
269
(x) e. colonoscopia poate fi utilizată și ca o
metodă terapeutică
21. Alegeți afirmațiile eronate cu privire la
hemoragia diverticulară:
a. pentru realizarea colonoscopie, trebuie făcută
pregătirea mecanică a colonului cu ajutorul unei
clisme
(x) b. dacă colonoscopia nu este de folos,
următoarea procedură este intervenția
chirurgicală
c. arteriografia mezenterică este utilă în
detectarea sursei unei hemoragii moderate sau
severe
d. identificarea sursei de hemoragie ne
orientează asupra segmentului colic care este
necesar a fi rezecat
(x) e. imagistica nucleară nu este o metoda de
diagnostic utilizată în hemoragia diverticulară
22. Tratamentul hemoragiei diverticulare
constă în:
(x) a. tratamentul conservator include repleție
volemică și administare de antidot la cei cu
medicație anticoagulantă, fără a fi nevoie de
intervenții invazive
b. investigațiile invazive și în scop diagnostic
sunt indicate atunci cand hemoragia a fost
oprită, pentru a găsi sursa ei
(x) c. în timpul colonoscopiei dacă se găsește o
sângerare activă, aceasta poate fi controlată prin
electrocoagulare sau prin injectare de adrenalină
d. vasopresina este utilizată pentru oprirea
permanentă a sângerării
(x) e. embolizarea cu spirale este utilizată pentru
temporizarea intervenției chirurgicale, urmând a
se asocia rezecția colică
 OCLUZIA INTESTINULUI GROS. VOLVULUS DE COLON. PSEUDO-
OCLUZIA ACUTĂ A COLONULUI. POLIPII ȘI CANCERUL COLO-RECTAL.
CANALUL ANAL ȘI RECTUL.
paginile 228-239
23. Alegeți afirmațiile corecte cu privire la
ocluzia intestinului gros:
(x) a. ocluzia intestinului gros este o afecțiune
gravă care necesită identificare precoec și
diagnostic adecvat
(x) b. cauza cea mai frecventă a ocluziei este
cancerul de colon sau de rect
c. ocluzia prin pride este foarte frecventă la
nivelul intestinului gros
(x) d. ocluzia dată de volvulus de colon este
rezultatul torsiunii unui segment de colon în
jurul axului sau mezenteric
(x) e. ocluzia prin bride este extrem de rară la
nivelul colonului
24. Legat de ocluzia intestinului gros, alegeți
afirmațiile corecte, cu excepția:
(x) a. dacă valva ileo-cecală este competentă,
semnele și simptomele sunt aproape identice cu
cele ale ocluziei intestinului subțire
b. dacă valva ileo-cecală este competentă, se
formează o ansă închisă între valvula ileo-cecală
și locul de obstrucție distal
c. printre simptomele ocluziei intestinului gros
se găsesc: absența tranzitului intestinal pentru
gaze, constipația severă
(x) d. pacienții cu ocluzie parțială prezintă
absența tranzitului pentru gaze și fecale
e. pacienții cu ocluzie totală prezintă absența
tranzitului pentru gaze și materii fecale
25. Printre simptomele ocluziei intestinului
gros se enumeră:
(x) a. absența tranzitului intestinal pentru gaze
b. diaree
270
(x) c. distensie abdominală
(x) d. uneori greață și vărsături
e. toate cele de mai sus
26. Alegeți afirmațiile eronate cu privire la
ocluzia intestinului gros:
a. la tușeul rectal se evaluează conținutul
ampulei rectale, consistența scaunului și
prezența de formațiuni tumorale sau alte leziuni
(x) b. prezența de aer liber supradiafragmatic la
radiografia de torace indică perforația
c. cu ajutorul radiografiilor în clinostatism sau
în ortostatism diferențiem constipația de ocluzia
intestinală
(x) d. radiografia simplă nu este de ajutor în
diagnosticarea ocluziei intestinale
e. din punct de vedere radiologic, volvulusul
sigmoidian poate avea aspect de ”boabă de
cafea” sau de ”tun îndoit interior”
27. Examinările paraclinice realizate în
vederea diagnosticului ocluziei intestinului
gros:
(x) a. pneumatoza prezentă pe radiografie
reprezintă un semn de gravitate și sugerează
ischemia colonului
b. clisma cu subtanță de contrast nu este utilă în
diagnosticul ocluziei intestinului gros
(x) c. clisma cu subtanță de contrast
hidrosolubilă care evidențiază o coloană de
contrast cu capătul în forma de ”cioc de pasăre”
este sugestivă pentru volvulusul colonic
d. bariul este indicat în cazul în care suspectăm
o ocluzie sau perforație
(x) e. examinarea computer tomografică este
explorarea de elecție dacă există suspiciunea
clinică de ocluzie a colonului, putând confirma
li preciza cauza ocluziei colonice
28. Tratamentul ocluziei colonice:
a. resuscitarea volemică nu este necesară în
toate cazurile
(x) b. intervenția chirurgicală este indicată la
pacienții cu ocluzie completă
(x) c. pacienții cu ocluzie colonică parțială pot fi
tratați prin decompresie nazogastrică
(x) d. perforația cauzată de volvulus, cancerele
obstructive sau stricturile diverticulare necesită
adesea laparotomie și implică rezecție și
colostomie
e. laparotomie de urgență este afectuată pentru
ocluzia intestinală acută cu o distensie a cecului
ce depășește 2 cm
29. Alegeți afirmațiile corecte cu privire la
volvulusul de colon:
(x) a. la examenul fizic se evidențiază distensie
abdominală, sensibilitate și adesea o ampulă
rectală goală la tușeul rectal
(x) b. volvulusul sigmoidian apare mai des la
pacienții vârstnici cu istoric de constipație și
demență
(x) c. evaluarea computer tomografică cu
subtanță de contrast este metoda de elecție de
diagnotic atât pentru volvusul cecal, cât și
pentru cel sigmoidian
d. în cazul în care ischemia este prezentă,
tratamentul inițial constă în detorsionarea
endoscopică
(x) e. rezecția sigmoidului cu anastomoză este
cea mai eficientă în prevenirea episoadelor de
recurență
271
30. Referitor la pseudo-ocluzia acută a
colonului sunt false următoarele afirmații:
(x) a. pseudo-ocluzia acută a colonului este o
afecțiune funcțională cel mai frecvent întâlnită
la pacienții tineri
b. semnele tipice de pseudo-ocluzie acută
colonică sunt durerea abdominală, greața,
vărsăturile, distensia abdminală și dilatarea
colonului ascendent
c. computer tomografia sau clisma cu subtanță
de contrast hidrosolubilă pot distinge pseudo-
ocluzia acută colonică de o obstrucție mecanică
a intestinului gros
(x) d. tratamentul de primă linie, în cazurile în
care este prezentă ischimia sau perforația
colonului este non-invaziv și include corectarea
dezechilibrelor electrolitice, resuscitarea
volemică
(x) e. laxativele orale osmotice și stimulante ale
peristalticii intestinale sunt indicate în
incercarea de a elimina obstacolul
31. Tratamentul pseudo-ocluziei acute
intestinale:
(x) a. tratamentul farmacologic cu neostigmină
este a doua alegere pentru pacienții cu POAC ce
nu raspund la tratamentul suportiv
(x) b. neostigmina nu trebuie utilizată în
ischemia și perforația de colon sau în contextul
sarcinii, al aritmiilor cardiace necontrolate sau
al unui bronhospasm sever activ
c. decomprimarea endoscopică a colonului nu
este considerată în nici un caz de POAC
(x) d. tratamentul chirurgical este rezervat
pentru cazurile complicate cu ischemie a
colonului, perforație sau dilatație refractată la
terapia non-chirurgicală
(x) e. cecostomia este indicată la pacienții cu un
colon viabil, dilatat
32. Alegeți răspunsurile corecte cu privire la
polipii colo-rectali:
a. polipii inflamatori au potențial malign
(x) b. polipii inflamatori nu au potențial malign
(x) c. hamartoamele pot regresa spontan
d. hamartoamele au un potențial malign foarte
crescut
e. polipii inflamatori nu sunt frecvenți în BII
33. Alegeți răspunsurile corecte legate de
polipii colo-rectali, cu excepția:
a. polipii sunt de obicei asimptomatici
(x) b. nu determină niciodată sângerare
c. pot fi descoperiți în cadrul unei examinări
endoscopice
(x) d. polipii determină în general durere de
intensitate mare
e. uneori sângerează suficient pentru a
determina pacientul să se prezinte la o evaluare
medicală
34. Care dintre următoarele enunțuri sunt
adevărate cu privire la tratamentul polipilor
colo-rectali?
(x) a. în cadrul sindromului de polipoza
adenomatoasă familială se efectuează
colectomia totală
b. polipectomia colonoscopică nu permite
analiza histopatologică
c. polipii mari sau plați pot fi îndepărtați
întotdeauna colonoscopic cu margini de
siguranță
(x) d. dacă biopsia confirmă leziunea ca fiind un
adenom se poate efectua o rezecție segmentară
e. implică doar tratament medicamentos
35. Alegeți variantele corecte cu privire la
cancerul colorectal:
a. sindromul polipozei adenomatoase familial
cauzat de o mutație pe cromozomul 18, este
272
responsabil de 80% din cazurile de cancer
colorectal
(x) b. cancerul de colon nonpolipozic ereditar
este numit și sindromul Lynch
c. sindromul Lesch-Nyhan reprezintă 5% dintre
cancerele de colon
(x) d. majoritatea cancerelor colorectale apar pe
partea stângă a colonului,în sigmoid și rect
e. sindromul Lynch este cauzat de mutații ale
genelor reparatoare MMJ3, MSH3 și PSM1
36. Legat de screeningul cancerului
colorectal, sunt adevărate următoarele:
a. pacienții sunt clasificați ca fiind cu risc
scăzut, mediu și crescut
(x) b. pacienții cu risc crescut au antecedente
familiale de cancer de colon la o rudă de grad I
(x) c. pacienții cu istoric de polipi vor efectua o
coloscopie la un interval mai scurt de 10 ani
d. pacienții cu BII în evoluție nu necesită biopsii
e. rata de supraviețuire la 10 ani este de 63%
37. Alegeți răspunsurile false cu privire la
tabloul clinic al cancerului colorectal:
a. semnele și simptomele sunt date în mare parte
de localizarea anatomică
(x) b. cancerele de colon drept se asociază cu
hemoragii digestive abundente
c. hemoragiile oculte pot produce anemie prin
deficit de fier
(x) d. cancerele de la nivelul colonului stâng și
sigmoid se manifestă rar prin hemoragie rectală,
macroscopic
e. din cauza consistenței lichide a scaunului în
colonul drept,tumora poate rămâne
asimptomatică până în stadii avansate
38. Referitor la simptomele cancerelor
colorectale,sunt adevărate următoarele:
a. cancerul de colon stâng prezintă tumoră
palpabilă la examenul abdominal
b. cancerul rectal nu prezintă niciodată
obstrucție
(x) c. cancerul de colon drept prezintă scădere
ponderală și tumoră palpabilă la examenul
abdominal
(x) d. rectoragiile apar în cancerul de colon
stâng
e. rectoragiile și obstrucțiile sunt des întâlnite în
cancerul de colon drept
39. Cancerele rectale se pot manifesta prin:
(x) a. sângerare rectală
(x) b. obstrucție
(x) c. tenesmele apar într-un stadiu mult avansat
d. tumoră palpabilă la examenul abdominal
e. leucoree
40. Se recomandă o examinare completă a
colonului și rectului prin colonoscopie:
(x) a. la pacienții >30 ani ce prezintă
modificarea tranzitului intestinal
(x) b. la pacienții ce prezintă anemie prin deficit
de fier sau sângerare rectală
c. la pacienții cu hernie hiatală mixtă
d. la pacienții care prezintă eructații, pirozis și
epistaxis
e. la pacienții cu disfagie, regurgitație și durere
retrosternală
41. Alegeți variantele corecte legate de
cancerul colorectal:
(x) a. stadializarea pentru cancerul de colon și
cancerul de rect include CT toracic, abdominal
și pelvin pentru a exclude metastazele la
distanță
273
b. stadializarea nu include și dozarea antigenului
carcinoembrionar din sânge
c. localizările comune pentru metastaze în
cadrul cancerului colorectal sunt ficatul,
creierul, plămânul, articulațiile și vezica urinară
(x) d. stadializarea cancerului rectal poate
include o explorare suplimentară, de exemplu
un IRM
(x) e. CEA nu este specific pentru cancerul
colorectal
42. În ce privește tratamentul cancerului
colorectal sunt adevărate:
(x) a. etapa inițială este intervenția chirurgicală
b. excizia mezenterului permite îndepartarea
ganglionilor limfatici cervicali care drenează
segmentul de colon afectat tumoral
c. chirurgia pentru cancerul de rect este
reprezentată de rezecție posterioară superioară
cu anastomoză primară,rectul este îndepărtat cu
o margine de siguranță de aproximativ 3,5 cm,
distal de tumoră
(x) d. fistula anastomotică are consecințe
precum sepsis,insuficiența multiplă de organ și
risc de menținere permanentă a stomei
(x) e. când tumora rectală invadează sfincterul
canalului anal,rezecția abdomino-perineală și
colostomia sigmoidiană definitivă sunt indicate
43. Legat de utilizarea stenturilor în
tratamentul cancerului colorectal, sunt
adevărate următoarele:
(x) a. stenturile pot fi plasate endoscopic
(x) b. stenturile pot fi plasate și sub ghidaj
fluoroscopic
c. stenturile nu previn necesitatea unei
intervenții chirurgicale în urgență
d. plasarea stenturilor cu success poate servi ca
o etapă inițială, înainte de rezecția chirurgicală,
dar niciodată ca o metodă paliativă, dacă
pacientul are boală metastatică avansată
e. stenturile pot fi metalice, carbonice sau
siliconice
44. Alegeți variantele corecte de răspuns
legate de prognosticul în cancerul colorectal:
a. Recurențele au loc în primele 2-3 luni,de
aceea supravegherea pacientului este foarte
importantă
(x) b. se recomandă dozarea CEA la fiecare 3
luni în primii 2 ani, apoi la fiecare 6 luni pentru
următorii 3 ani
c. în cazul recidivelor, nivelul CEA scade foarte
mult
(x) d. colonoscopia este efectuată de rutină la 1
an și la 4 ani postoperator, apoi la fiecare 5 ani
(x) e. cea mai importantă pentru prognostic este
invazia limfoganglionară
45. Următoarele fac parte din patologia
regiunii anale:
(x) a. fistulă
(x) b. abces
c. chist Bartholin
d. noduli heberden
(x) e. fisură
46. Cu privire la examinarea regiunii
perianale și a rectului, alegeți răspunsurile
adevărate, cu excepția:
(x) a. pacientul poate fi poziționat în decubit
dorsal
(x) b. pacientul poate fi poziționat în poziție
Jack-Mike
c. pacientul este rugat să efectueze manevra
Valsalva pentru a stimula o miscare intestinala
și a produce un posibil prolaps
d. inspectia feselor poate releva tumori sau
afecțiuni dermatologice sau infecțioase
274
e. examinarea digitală rectală blândă poate
decela tumori, polipi, fluctuații sau insuficiența
sfincterului anal
*47. Referitor la tabloul clinic și evaluarea
patologiei anorectale, alegeți afirmația
corectă:
a. pacientul poate fi poziționat în decubit lateral,
cu genunchii la piept sau în poziție ”jackknife”
b. pacientul este rugat sa realizeze manevra
Valsalva pentru a stimula o mișcare intestinală
și a induce un posibil prolaps
c. prin examinarea digitală se pot decela tumori,
polipi, fluctuații sau insuficiența sfincterului
anal
d. sigmoidoscopia și colonoscopia sunt
metodele de elecție pentru evaluarea adecvată a
rectului
(x) e. toate afirmațiile de mai sus sunt corecte
48. Alegeți afirmațiile corecte cu privire la
patologia anorectală:
(x) a. prolapsul rectal reprezintă protruzia
întregului perete rectal prin canalul anal, această
patologie fiind mai des întâlnită la femeile slabe,
astenice
b. în prolapsul mucoasei rectale se disting pliuri
concentrice, circumferențiale ale mucoasei
(x) c. simptomele prolapsului includ durere
rectală sau senzația de presiune, sângerare
ușoară, incontinență, eliminare de mucus sau
anus umed
d. prolapsul apare înafara defecțiilor și trebuie
redus manual
(x) e. managementul prolapsului rectal implică o
procedură intra-abdominală ce include rezecție
sigmoidiană cu rectopexie
49. Hemoroizii:
(x) a. ectazii venoase situate la nivelul canalului
anal
(x) b. pot fi externi sau interni
c. hemoroizii interni au originea sub liniei
pectinee
d. hemoroizii externi au originea deasupra liniei
pectinee
e. nu se cunoaște originea hemoroizilor interni
sau externic
50. Alegeți afirmațiile corecte cu privire la
hemoroizi, cu excepția:
a. boala hemoroidală este adesea precipitată de
constipație și de screamăt
(x) b. sarcina, ascita, tumori abdominale, diareea
excesivă nu au nici o influență în cazul
hemoroizilor
c. hipertensiunea portală poate influența
dezvoltarea simptomelor bolii hemoroidale
(x) d. sângerarea din hemoroizii externi este
nedureroasă
e. sângerarea din hemoroizii interni este
nedureroasă
51. Referitor la tabloul clinic și evaluarea
hemoroizilor, sunt adevărate următoarele
afirmații:
(x) a. prezența sângelui la ștergere, pe suprafața
unui scaun de consistență crescută sau amestecat
cu scaunul poate facilita diferențierea între
sângerarea hemoroizilor, sângerarea de la o
fisură sau sângerarea dată de cancer
b. în cazul hemoroizilor externi simptomatici,
pacientul va prezenta hemoragie cu sânge roșu
proaspăt, nedureroasă, de cele mai multe ori
după ștergere sau sub forma unor picături de
sânge
(x) c. hemoiroizii de gradul I interni nu
prolabează, hemoroizii interni de gradul II
275
prolabeazp la defecație și revin în poziție
normală spontan.
d. hemoroizii interni de gradul III prolabează în
timpul defecației și necesită reducere manuală,
la fel ca și hemoroizii interni de gradul IV
(x) e. hemoroizii externi se pot tromboza, cu
apariția unei dureri acute însoțite de formarea
unei mase în tensiune, dură, sensibilă la palpare,
albastră-violacee, la nivelul marginii anale
52. Tratamentul hemoroizilor:
(x) a. ligatura cu benzi elastice poate fi efectuată
pentru hemoiroizii interni de gradul I, II și o
parte dintre cei de gradul III
b. pentru toți hemoiroizii din gradul III este
indicată hemoroidectomia
(x) c. managementul conservator constă în
agenții de formare a bolului fecal, hidratarea
corespunzătoare, evitarea constipației
(x) d. hemoiroizii externi produc puține
probleme și vor fi excizați în cazul în care
interferă cu igiena perianală
e. ligatura cu benzi elastice nu este indicată în
patologia hemoroidală
53. Abcesul anorectal:
(x) a. sunt infecții ce ocupă frecvent regiunea
perianală și spațiul ischiorectal, putând apărea la
orice vârstă
(x) b. formarea abceselor se declanșează odată
cu obstrucția glandelor localizate la baza
columnelor Morgagni, în criptele anale, la
nivelul liniei pectinee
c. debutul abcestului este brusc, cu durere
continuă, ușoară, dar care se agravează
progresiv
(x) d. prezența febrei și a frisoanelor poate
indica prezența unui proces infecțios extensiv
care necesită intervenție chirurgicală de urgență
(x) e. diagnosticul diferențial se poate realiza cu
hemoroizii trombozați, boala pilonidală,
hidradenita, fisura anală, condiloamele anale,
neoplazii, boala Crohn, infecții cu transmitere
sexuală
54. Tratamentul abceselor rectale:
(x) a. tratamentul de primă intenție constă în
drenajul chirurgical printr-o incizie efectuată la
nivelul tegumentului perianal
b. pansamentul agresiv al plăgii de drenaj este a
doua modalitate de tratament
(x) c. o altă variantă de incizie și drenaj implică
un cateter mic introdus printr-o mică incizie în
cavitatea abcesului, sub anestezie locală
(x) d. abcesele intersfincteriene,
supralevatoriene, profunde ale spațiului perineal
posterior și cele în potcoavă necesită proceduri
de drenaj complexem personalizate
(x) e. antibioticele sunt rezervate pacienților cu
abcese anorectale complicate cu celulită
semnificativă, semne sistemice de infecție sau
imunosupresia subiacentă
55. Fistula perianală:
(x) a. este o comunicare anormală între anus, la
nivelul liniei dințate, și tegumentul perianal,
precedată fiind de un abces perianal
b. fistulele transsfincteriene apar ca urmare a
abceselor supralevatorii
(x) c. fistulele intesfincteriene apar ca urmare a
unui abces perianal
(x) d. fistulele extrasfincteriene ocolesc canalul
anal și aparatul sfincterian și se deschid la
nivelul rectului
e. o fistulă simplă la un pacient cu o funcție
normală a aparatului sfincterian nu este tratată
chirurgical
276
56. Alegeți afirmațiile corecte cu privire la
fistulele perianale:
(x) a. fistulotomia este realizată în cazul
pacienților cu o funcție normală a aparatului
sfincterian și o fistulă simplă
b. fistulele simple sau complexe pot fi tratate
prin ligatura traiectului fistulos intersfincterian
(x) c. lambourile de avansare endoanale sunt
recomandate în tratamentul fistulelor perianale
complexe, tehnică ce presupun prezervarea
sfintercului, chiuretajul traiectului fistulos,
sutura orificiului intern și acoperirea acestuia
prin mobilizarea unui lambou anorectal
d. când fistulele perianale sunt asociate cu un
abces perianal, fistulotomia și plasarea unui fir
seton trebuiesc efectuate pentru controlarea
hemoragiei
e. toate afirmațiile de mai sus sunt corecte
57. Fisurile anale:
(x) a. este o soluție de continuitate longitudinală
la nivelul canalului anal, de obicei dinspre linia
dințată către marginea anală
(x) b. durerea din fisurile anale este descrisă ca
având un caracter ascuțit, ca de întepătură de
cuțit
c. durerea este precipitată de tranzitul intestinal
și nu este însoțită de rectoragie
(x) d. apar ca o consecință a unei traume locale,
fie din cauza constipației sau a diareei excesive,
fie a instrumentării canalului anal
e. majoritatea fisurilor anale sunt localizate la
nivelul liniei mediane anterioare
*58. Referitor la fisurile anale, alegeți
afirmațiile corecte, cu excepția:
a. o localizare multiplă sau excentrică față de
linia mediană poate sugera existența unei
patologii subiacente, precum boala Crohn,
sifilis, cancer de canal anal, tuberculoză
(x) b. colonoscopia nu este recomandată în cazul
pacienților cu fisuri anale
c. în cazul tinerilor este indicată sigmoidoscopia
flexibilă în cazul în care nu este suspectată boala
Crohn
d. administrarea topică de blocanți de calciu și
nitrați a fost asociată cu rate de vindecare de 65-
95%
e. intervenția chirurgicală de elecție pentru
tratamentul fisurii anale cronice este
sfincterotomia internă laterală stângă
*59. Factori ce influențează diagnosticul
infecțiilor cu transmitere sexuală:
a. semnele și simptomele infecției sunt mai mult
specifice pentru prgan, decât pentru
microorganismul patogen
b. etiologia infecțiilor este multiplă, în special în
cazul leziunilor ulcerative
c. diferențierea dintre un agent patogen versus
unul ce colonizează tegumentul este dificilă
d. pentru majoritatea infecțiilor cu transmitere
sexuală nu există teste sensibile de diagnostic
rapid
(x) e. toate cele de mai sus sunt adevărate
60. Infecțiile bacteriene anorectale:
(x) a. Neisseria gonorrheae și Chlamydia
trachomatis sunt întâlnite simultan în infecții
b. la examenul local extern nu se evidențiază
nici o modificare
(x) c. anuscopia evidențiază scurgeri purulente
dense și mucoasă friabilă
(x) d. limfadenopatiile mari și indurate pot fi
asemănătoare celor din sifilis
(x) e. tratamentul constă în administrarea de
Spectinomicină, cefalosporine și quinolone
277
61. Simptomatologia infecțiilor bacteriene
anorectale:
(x) a. tenesme rectale
b. constipație
(x) c. rectoragii
d. diaree
e. toate cele de mai sus
62. Referitor la infecțiile bacteriene
anorectale sunt adevărate următoarele
afirmații, cu excepția:
a. sifilisul este cauzat de spirocheta Treponema
pallidum și poate fi diagnosticat în unul dintre
următoarele stadii: primar, secundar, terțiar
(x) b. stadiul I din sifilis este reprezentat de
condyloma lata
c. șancrul din stadiul I al sifilisului apare ca o
papulă mică, care în fina va dezvolta o ulcerație
(x) d. simptomele sistemice includ febră, stare
generală nealterată, cefalee, dureri abdominale
e.tratamentul sifilisului primar și secundar
constă în administrarea de Penicilină G în doză
unică i.m.
63. Infecțiile virale anorectale:
(x) a. infecția cu HPV este cauza cea mai des
întâlnită de infecție virală anorectală, calea de
transmitere sexuală putând fi vaginală, anală sau
orală
(x) b. infecția cu HPV poate fi cauza unor
cancere din sfera ORL, anorectale, peniene, col
uterin, vaginale și vulvare
(x) c. simptomele ce însoțesc o leziune perianală
sau anală, de tipul condiloame acuminate includ
noduli palpabili, prurit, sângerări, scurgeri,
durere
d. tulpinile cu rata cea mai mare spre displazie și
cancer de canal anal sunt 6 și 11
(x) e. obiectivul tratamentului în cazul infecției
cu HPV este distrucția sau îndepărtarea
leziunilor specifice
64. Referitor la infecțiile virale anorectale
sunt adevărate următoarele afirmații, cu
excepția:
a. în cazul leziunilor externe de mici dimensiuni
se pot realiza: excizia, crioterapia, tratamentul
topic cu Podofilină sau Imiquinod și fulgurația
(x) b. leziunile cu risc crescut sunt cele de
dimensiuni mici sau cu aspect suspect,
278
recurente, fără răspuns la tratament sau cele care
apar la homosexuali sau HIV pozitivi
c. în cazul cancerulu cu celule scuamoase de la
nivelul canalului anal se realizează
chimioterapia cu Mitomicină-c și Fluorouracil și
radioterapie externă
d. calea de transmitere a virusului Herpes
Simplex este prin contact direct cu un individ
infectat, virusul penetrând suprafața
tegumentelor sau a mucoaselor
(x) e. tratamentul antiviral prin administrarea
orală de Aciclovir nu are o influență asupra
simptomalogiei din infecția cu Herpes Simplex
 11. CAPITOLLUL 16
CĂILE BILIARE
paginile 242-255
1. Următoarele afirmații despre vezicula
biliară sunt adevărate: (242)
a. ia naștere dintr-o ramură a diverticulului
protoneuronului
b. este localizează în hipocondrul drept, sub
diviziunea anatomică a lobilor drept și pătrat ai
ficatului
(x) c. colecistul conține aproximati 50 mL de
bilă când este destins
d. colecistul are formă de pară, cu pereţi subţiri,
contractili, cu dimensiunea de circa 10 x 5 cm,
şi format din cap, corp și coadă
(x) e. este acoperită cu peritoneu, cu excepția
suprafeţei ataşate în patul hepatic
2. Despre triunghiul lui Calot se poate afirma
că (242)
(x) a. reprezintă aria anatomică în care se află
artera cistică
b. reprezintă aria anatomică delimitată lateral de
canalul hepatic comun
(x) c. reprezintă aria anatomică delimitată
superior de marginea inferioară a ficatului
(x) d. reprezintă aria anatomică delimitată
medial de canalul hepatic comun
e. reprezintă aria anatomică delimitată medial de
canalul cistic
3. Următoarele afirmații despre căile biliare
sunt false: (242)
(x) a. canalul hepatic comun se formează prin
unirea canalelor hepatice cu canalul cistic
b. prin unirea canalului hepatic comun cu
canalul cistic se formează calea biliară
principală
279
c. în ligamentul hepatoduodenal, CBP se găseşte
la dreapta, artera hepatică proprie la stânga, iar
vena portă posterior acestora
(x) d. CBP trece prin capul pancreasului unde,
de regulă, se unește cu ductul pancreatic,
formând un canal comun care se deschide în
porțiunea trei a duodenului
(x) e. canalul comun biliaropancreatic se
deschide în duoden prin ampula lui Oddi,
prevăzută cu sfincterul lui Vater
4. Următoarele afirmații despre litiaza biliară
sunt adevărate: (242)
a. incidența litiazei crește cu vârsta, afectând în
mod egal femeile și bărbații
b. factorii de risc care predispun la formarea de
calculi sunt obezitatea, multiparietatea,
contraceptivele orale pe baza de estrogen,
medicamentele hipercolesteriolante și scăderea
ponderală rapidă
(x) c. obezitatea ca factor de risc acționează
printr-o biosinteză excesivă de colesterol
d. formarea calculilor poate fi prevenită printr-o
dietă bogată în fibre, mese la intervale regulate,
evitarea obezității și un consum de alimente
sărac în acizi grași nesaturați
(x) e. incidenţa litiazei biliare crește în
afecţiunile care induc scăderea absorbţiei
acizilor biliari, precum boala Crohn, cu
implicarea ileonului terminal sau rezecţia
ileonului terminal
5. Despre colelitiază sunt adevărate
următoarele afirmații: (243)
(x) a. cristalele de colesterol se formează prin
modificarea concentrațiilor relative de
colesterol, acizi biliari și lecitină
b. în procesul de formare al calculilor cristalele
de colesterol captează alte componente ale bilei,
precum urobilinogen, mucus și calciu
c. conglomerarea cristalelor de colesterol este
favorizată de evacuarea incompletă a vezicii
urinare, motiv pentru care majoritatea calculilor
se formează la acest nivel
(x) d. staza biliară şi infecţia prezente la nivelul
căilor biliare pot predispune la fomarea primară
a calculilor biliari în căile biliare
e. sludge-ul biliar este un material amorf care
conţine mucoproteine, cristale de colesterol şi
bilirubinat de magneziu și este un precursor al
calculilor biliari
*6. Următoarele informații despre calculii
biliari pigmentari sunt adevărate, cu
excepția: (243)
a. calculii pigmentari conţin adesea suficient
calciu cât să devină radiioopaci
b. calculii pigmentari sunt de două tipuri: negri
şi bruni
c. calculii pigmentari negri reprezintă
aproximativ 20% din totalul calculilor biliari şi
se găsesc, în general, în colecist
(x) d. calculii pigmentari negri se formează tipic
în bila sterilă din colecist și nu sunt asociaţi cu
afecţiunile hemolitice şi cu ciroza hepatică
e. calculii pigmentari bruni se întâlnesc în căile
de infecţie a bilei
7. Despre colica biliară se poate afirma că:
(243, 244)
(x) a. durerea este elementul central al
afecțiunilor biliare
280
b. durerea este, de obicei, constantă, destul de
severă şi localizată în HD sau la fel de
frecvent, în epigastru
c. durerea este de tip visceral, adesea descrisă ca
o durere surdă, continuă, supărătoare, cu durată
de 2-5 ore
(x) d. colica biliară tipică este produsă de
obstacol şi nu se asociază cu inflamaţie sau
infecţie
e. pacientul are, cel mai adesea, o stare generală
alterată înainte de apariţia durerii şi îşi revine
într-o perioadă de câteva minute până la câteva
ore după încetarea acesteia
8. La examinarea abdomenului în cazul
afecțiunilor biliare se observă: (244)
(x) a. la pacientul cu colică biliară abdomenul
este suplu cu un grad de sensibilitate la palpare
în hipocondru drept
b. pacientul cu colică biliară are o atitudine
neliniştită, agitată, în timp ce pacientul care are
o durere provocată de inflamaţie şi colecistită
acută are tendinţa de a nu se mişca
c. abdomenul prezintă un grad redus de
sensibilitate între episoadele de colică biliară.
(x) d. la examinarea abdomenului, semnul
Murphy pozitiv reprezintă oprirea bruscă a
respiraţiei din cauza durerii la palpare profundă
în hipocondrul drept
e. odată ce inflamaţia se extinde la peritoneul
parietal adiacent, la examenul abdomenului nu
se constată apărare musculară localizată şi
sensibilitate la decompresie
9. Următoarele afirmații despre enzimele
hepatice sunt false: (244)
a. fosfataza alcalină este sintetizată de epiteliul
căilor biliare
(x) b. fosfataza alcalină serică creşte ca rezultat
al supraproducţiei în colestază induse
medicamentos sau din cirozei biliare primitive
sau, mai rar, în caz de afecţiuni care determină
obstrucţie biliară extrahepatică
c. aspartataminotransferaza (AST) şi
alaninaminotransferaza (ALT) sunt eliberate din
hepatocite iar nivelurile serice ale acestora cresc
senmificativ în diferitele tipuri de hepatite
d. creşterea FA şi GGT este mai mare decât
creşterea AST şi ALT în cazurile de obstrucţie
biliară
(x) e. creşterea AST și ALT este mai mare decât
creşterea FA și GGT în cazurile de obstrucţie
biliară
*10. Următoarele afirmații despre analizele
de laborator în cadrul afecțiunilor biliare
sunt adevărate, cu excepția: (244)
a. testele funcţiei hepatice sunt de ajutor în
detectarea hiperbilirubinemiei şi fumizează
informaţii despre procesul patologic cauzator
b. nivelul seric al bilirubinei neconjugate
(indirecte) creşte în bolile hemolitice
c. nivelul seric al bilirubinei conjugate (directe)
creşte în prezenţa unui obstacol pe căile biliare
extrahepatice sau colestază
(x) d. creşterea AST și ALT este mai mare decât
creşterea FA și GGT în cazurile de obstrucţie
biliară
e. hemoglobina sau hematocritul pot fi crescute
dacă pacientul este deshidratat
11. În cazul afecțiunilor biliare despre
examinarea imagistică sunt adevărate: (244,
245)
(x) a. explorarea de elecție este ecografia
(x) b. ecografia este o metodă non-invazivă,
rapidă și relativ ieftină
c. ultrasonografia este o metodă care iradiază
(x) d. ecografia poate detecta cu succes calculi
cu diametru de până la 3 mm
281
e. sensibilitatea şi specificitatea ecografiei în
detectarea litiazei biliare sunt de 85%
12. Ecografia în explorările căilor biliare:
(245)
(x) a. are o sensibilitate ridicată în decelarea
dilatațiilor de cale biliară
(x) b. oferă informații asupra sediului intra sau
extrahepatic al obstrucției biliare
c. calea biliară este considerată dilatată dacă are
diametrul >5 mm
d. este foarte utilă în evidențierea calculilor de
la nivelul căilor biliare
(x) e. poate vizualiza și sludge-ul biliar.
13. Tomografia computerizată în explorările
căilor biliare: (245)
a. reprezintă investigaţia de elecţie pentru
diagnosticarea litiazei biliare
(x) b. metodă utilă în evaluarea pacienţilor cu
afecţiuni biliare acute severe
(x) c. metoda presupune costuri mai ridicate
comparativ cu ecografia
d. metoda nu prezintă risc de iradiere.
(x) e. examenul CT poate fi folosit în ghidarea
drenajului percutan aspirativ
14. Colangio-pancreatografia prin rezonanţă
magnetică (MRCP) în explorările căilor
biliare: (245)
(x) a. metodă utilă pentru demonstrarea
prezenței unor calculi la nivelul căii biliare
principale
(x) b. presupune selecţia imaginilor de
rezonanţă magnetică ale arborelui biliar şi ale
duetelor pancreatice
c. nu este utilă în demonstrarea unor anomalii
ale tractului biliar
(x) d. reprezintă investigaţia preliminară
înaintea altor metode imagistice mai invazive
e. metoda este invazivă și implică utilizarea
radiațiilor
15. Scintigrafia biliară cu radionuclizi HIDA
în explorările căilor biliare: (246)
(x) a. presupune injectarea intravenoasă a unui
derivat de acid iminodiacetic marcat cu
99m
techneţiu.
(x) b. sensibilitatea şi specificitatea scintigrafiei
HIDA în diagnosticul colecistitei acute sunt de
95-97%, respectiv de 90-97%.
c. radionuclidul este excretat de către ficat în
bilă în concentrații mici
d. colecistul normal se vizualizează imediat
după injectare
e. nu este utilă la identificarea calculilor căii
biliare principale
16. Colangiografia transhepatică percutană:
(246)
(x) a. este utilă în special pentru vizualizarea
arborelui biliar proximal
(x) b. metoda presupune injectarea substanţei de
contrast direct în duetele biliare intrahepatice
c. metoda presupune injectarea substanţei de
contrast direct în țesutul muscular
d. duetele biliare dilatate îngreunează această
procedură
e. nu poate fi folosită pentru obținerea
diagnosticului citologic
17. Litiaza veziculară asimptomatică: (246)
(x) a. majoritatea pacienților sunt asimptomatici
b. majoritatea pacienților manifestă colici biliare
(x) c. aproximativ 2% din bolnavi vor dezvolta
simptome
d. pacienții acuză simptome la instalarea unei
complicații
e. riscul de carcinom a colecistului la pacienții
cu calcul este ridicat
282
*18. Următoarele afirmații despre colecistita
acută sunt corecte, cu excepția: (246)
a. ecografia este foaite utilă pentru stabilirea
diagnosticului definitiv
b. există o obstrucţie persistentă a canalului
cistic
(x) c. examenul obiectiv relevă sensibilitate la
palpare în HD şi semn Murphy negativ
d. empiemul, gangrena şi perforaţia colecistului
sunt complicații ale acestei afecțiuni
e. identificarea calculilor nu stabileşte în mod
univoc diagnosticul de colecistită acută
19. Următoarele afirmații despre despre
algoritmul de evaluare a unui pacient cu icter
sunt adevărate: (247)
(x) a. în cazul unui pacient cu tegumente
icterice, bilirubină serică normală, mucoase
normal colorate și cu un istoric de consum de
medicamente se pune diagnosticul de
hipercarotenemie
(x) b. în cazul unui pacient cu tegumente
icterice, bilirubină serică crescută și sclere
icterice se pune diagnosticul de icter
c. în cazul unui pacient cu tegumente icterice,
bilirubină serică crescută și sclere icterice se
pune diagnosticul de hipercarotenemie
d. în cazul unui pacient cu tegumente icterice,
bilirubină serică normală, mucoase normal
colorate și cu un istoric de consum de
medicamente se pune diagnosticul de icter.
e. un pacient icteric se prezintă cu bilirubina
directă crescută și cea indirectă scăzută
20. Următoarele afirmații despre despre
algoritmul de evaluare a unui pacient cu icter
sunt false: (247)
a. sindromul Gilbert este suspicionat la un
pacient icteric, bilirubina indirectă crescută și
tulburarea absorbției
b. producția excesivă de bilirubină apare în
sindroame hemolitice
(x) c. producția excesivă de bilirubină apare în
sindromul Gilbert
(x) d. sindromul Crigler-Najjar este suspicionat
la un pacient icteric cu tulburare de absorbție
(x) e. sindromul Crigler-Najjar este suspicionat
la un pacient icteric cu producție excesivă de
bilirubină
21. Următoarele afirmații despre despre
algoritmul de evaluare a unui pacient cu icter
sunt false, cu excepția: (247)
(x) a. creşterea FA şi GGT este mai mare decât
creşterea AST şi ALT în cazurile de obstrucţie
biliară
b. creşterea AST și ALT este mai mare decât
creşterea FA și GGT în cazurile de obstrucţie
biliară
c. creşterea FA şi GGT este mai mare decât
creșterea AST şi ALT în cazurile de boală
hepatocelulară
(x) d. creşterea AST și ALT este mai mare decât
creşterea FA și GGT în cazurile de boală
hepatocelulară
(x) e. ecografia este pasul următor la un pacient
suspicionat de obstrucția arborelui biliar
22. Tratamentul inițial al colecistitei acute
presupune: (248)
(x) a. oprirea aportului alimentar oral
b. alimentație hipersodică
(x) c. administrarea intravenoasă de lichide
d. administrarea intravenoasă de glucoză
(x) e. terapie antibiotică
23. Colecistostomia: (248)
(x) a. se impune la pacienții într-o stare foarte
gravă
283
(x) b. implică plasarea unui tub de dren prin
ficat în vezica biliară
c. metoda nu permite evacuarea conținutului
vezicii biliare
d. se impune la pacienții asimptomatici
e. nu permite decomprimarea veziculei biliare
24. Colecistita acută emfizematoasă: (248)
(x) a. este rezultatul bacteriilor care produc gaze
(x) b. poate să apară la 20-50% dintre pacienții
cu diabet zaharat
c. poate să apară la 20-50% dintre pacienții cu
cancer de cap de pancreas
(x) d. pacienții primesc tratament antibiotic cu
spectru larg, cu acoperire pentru bacteriile
anaerobe
e. la acești pacienți nu este indicată
colecistectomia de urgență
25. Despre colecistita cronică litiazică sunt
adevărate următoarele afirmații: (248)
(x) a. durerea este colicativă și localizată în
hipocondrul drept și epigastru
b. febra și frisoanele sunt prezente, afecțiunea
fiind asociată cu o infecție cronică
c. febra și frisoanele sunt absente, afecțiunea
fiind asociată cu o infecție cronică
(x) d. durerea variază în intensitate de la uşoară,
până la moderată sau severă și debutează, de
obicei, la câteva ore după masă
e. între episoadele de colică biliară, examenul
fizic al abdomenului prezintă modificări
specifice
26. Despre tratamentul colecistitei cronice se
pot afirma următoarele: (249)
(x) a. procedura de elecție este colecistectomia
laparoscopică
(x) b. colecistectomia laparoscopică este
indicată la pacienții cu litiază biliară
simptomatică
c. colecistectomia laparoscopică este indicată la
pacienții cu multiple intervenții chirurgicale
abdominale
(x) d. colecistectomia clasică este indicată la
pacienții cu multiple intervenții chirurgicale
abdominale
e. procedura de elecție este colecistectomia
clasică
*27. Despre tratamentul non-chirurgical al
litiazei simptomatice sunt adevărate
următoarele afirmații, cu excepția: (249)
(x) a. este des utilizată datorită siguranţei,
eficacităţii şi disponibilităţii colecistectomiei
laparoscopice
b. terapia de dizolvare a calculilor este o opţiune
la 15% dintre pacienţii cu litiază biliară care nu
tolerează intervenţia sau care refuză operaţia
c. acidul ursodeoxicolic este substanţa cel mai
frecvent administrată pentru dizolvarea
calculilor
d. acidul ursodeoxicolic se administrează cel
puţin 6 luni până la un an.
e. litotriţie extracorporeală cu undă de şoc
(ESWL) prezintă un risc crescut pentru
pancreatită
28. Colangita acută supurată: (249)
(x) a. tratamentul inițial presupune reechilibrare
hidro-electrolitică
b. este o afecţiune care poate pune viaţa în
pericol, dar nu necesită tratament urgent
(x) c. se inițiază terapia cu antibiotice cu spectru
larg care vizează bacteriile Gram-negative
(x) d. colecistectomia trebuie efectuată după ce
pacientul iese din episodul acut
284
e. colecistectomia trebuie efectuată de urgență,
chiar dacă pacientul este în episodul acut
29. Pancreatita acută biliară: (250)
a. această afecțiune apare când este cauzată de
calculi biliari și este mai frecventă la bărbați
(x) b. obstrucția canalului pancreatic la nivelul
ampulei Vater prin calculi sau “sludge” biliar
determină pancreatita biliară
c. durerea este localizată în etajul abdominal
superior și iradiază în spate si în umăr
(x) d. in cazurile grave pot apărea semne de
iritaţie peritoneală, ce simulează alte cauze de
abdomen acut
e. frecvent apar greața, vărsăturile și febra înaltă
*30. Următoarele afirmații despre
gestionarea pacienților cu pancreatită acută
biliară sunt adevărate, cu excepția: (250)
a. terapia include inițial resuscitare şi tratament
suportiv, cu corectarea deficitelor
hidroelectrolitice
b. pentru evitarea recidivelor este necesară
realizarea unei colecistectomii
(x) c. în cazurile de pancreatită ușoară sau
moderată, se poate efectua o colecistectomie
laparoscopică în siguranţă, în primele 24 de ore
d. amânarea colecitectomiei se justifică la
pacienţii cu pancreatită acută severă cu
inflamaţia locală sau afectarea sistemică
e. terapia antibiotică se administrează în cazurile
de pancreatită acută severă şi pentru tratamentul
complicaţiilor septice
31. Următoarele afirmații despre ileusul
biliar sunt adevărate: (250)
a. ileusul biliar reprezintă obstrucţia mecanică a
intestinului produsă de un calcul biliar și
reprezintă <5% din toate cazurile de ocluzie
intestinală
(x) b. reprezintă o complicație prin care calculul
erodează peretele colecistului pătrunzând, de
obicei în duoden, creând o fistulă bilio-digestivă
c. calculul migrează până în cea mai largă
porțiune a intestinului subțire, proximal de valva
ileo-cecală
(x) d. ileusul biliar apare mai frecvent la femei
decât la bărbaţi (3,5:1)
e. ileusul biliar apare mai frecvent la bărbați
decât la femei (3,5:1)
32. Următoarele afirmații despre ileusul
biliar sunt false: (250, 251)
a. pacienții cu ileus biliar prezintă un istoric de
colici biliare sau de litiază biliară
b. pacienții se prezintă cu ocluzie intestinală
înaltă, inclusiv greaţă, vărsături, dureri
abdominale şi distensie abdominală
(x) c. ecografia este metoda de elecție pentru
stabilirea diagnosticului
d. la examinarea CT se pot evidenția aerobila, o
fistula bilio-digestivă, locul obstrucției și
calculul impactat
(x) e. natura intermitentă a obstrucţiei în stadiile
incipiente, înainte de fixarea calculului,
ușurează punerea diagnosticului
33. Următoarele afirmații despre gestionarea
pacienților cu ileus biliar sunt false, cu
excepția: (251)
a. inițial este gestionat asemenea unei oculzii
intestinale joase
(x) b. inițial se introduce un tub nazogastric
pentru decompresia obstrucţiei şi se hidratează
intravenos
c. pasul următor este reprezentat de efectuarea
unei intervenții exploratorii și îndepărtarea
calcului, mobilizându-l anterograd către o
incizie efectuată în intestinul sănătos
285
(x) d. este necesară examinarea întregului
intestin pentru depistarea altor calculi
(x) e. la pacienții fără comorbidități se poate
efectua colecistectomia şi corectarea definitivă
a fistulei interne
34. Următoarele afirmații despre cancerul
vezicii biliare sunt adevărate: (251, 252)
(x) a. incidenţa maximă se află în a şaptea
decadă de viaţă, cu un raport 3:1 în favoarea
femeilor
(x) b. cel mai frecvent factor de risc pentru
apariția cancerului de colecist este reprezentat
de litiaza biliară
c. vezicula biliară de porțelan apare prin
calcificarea peretelui veziculei biliare și
reprezintă un alt factor de risc pentru cancerul
veziculei biliare, prezentând o incidența de
aproximativ 30%
(x) d. 30% dintre aceste tumori sunt
diagnosticate incidental în timpul
colecistectomiei
e. pacienţii cu cancer mai avansat prezintă
dureri în HD, scădere ponderală şi astenie fizică,
iar icterul este prezent la 50%
35. Pancreatita biliară are următoarele
caracteristici: (252)
(x) a. debut acut, durere epigastrică severă,
constantă, cu sau fără iradiere posterioară
(x) b. pasajul calculilor mici sau a nămolului
,,sludge” biliar prin sfincterul Oddi
c. radiografia evidenţiază aer în căile biliare şi
calcul mare obstructiv
d. la testele de laborator se evidențiază semne de
icter obstructiv și leucocitoză
(x) e. prezintă durere la palpare şi apărare
musculară în etajul abdominal superior
36. Colangita acută are următoarele
caracteristici, cu excepția: (252)
a. la testele de laborator se evidențiază semne de
icter obstructiv și leucocitoză
(x) b. istoric de dureri abdominale, icter, scaune
decolorate, urină hipercromă
c. prezintă debut acut al simptomatologiei cu
dureri abdominale, icter, febră, frisoane
d. tumoră ce obstrucţionează CBP
(x) e. calculii CBP se evidențiază prin CT,
MRCP, PTC și ERCP
37. Despre tratamentul cancerului vezicii
biliare putem afirma următoarele: (252, 253)
(x) a. tratamentul adecvat în adenocarcinomul
mucinos incipient, limitat la peretele veziculei
biliare, este simpla colecistectomie cu margini
de rezecţie negative (inclusiv marginea
canalului cistic)
b. după rezecția tumorală cu margini negative,
supravieţuirea la 5 ani în adenocarcinomul
mucinos incipient ajunge până la 70%
(x) c. la pacienții cu tumori mari, extinse în
parenchimul hepatic, este necesară o rezecţie
hepatică cuneiformă a patului colecistic şi
limfadenectomie regională
d. din cauza proximității cu structurile vitale,
limfadenectomia de la nivelul hilului hepatic
este foarte bine standardizată
(x) e. în cazul tumorilor avansate rata de
supravieţuire la 5 ani rămâne scăzută (< 5% la 5
ani)
38. Următoarele afirmații despre afecțiunile
maligne ale căilor biliare sunt adevărate:
(253)
(x) a. colangiocarcinoamele reprezintă 3% din
totalul neoplaziilor gastro-intestinale
b. din punct de vedere anatomic sunt clasificate
în intrahepatice (dezvoltate distal de bifurcaţia
286
canalelor hepatice drept şi stâng) şi
extrahepatice
c. incidența maximă este între 50 și 70 de ani,
afectând în principal sexul feminin
(x) d. aproximativ o treime din persoanele cu
carcinom de cale biliară au şi litiază veziculară
asociată
(x) e. simptomele frecvente sunt icterul, pruritul,
urina hipercromă, scaunele acolice, scăderea
ponderală, durerile abdominale şi febra
39. Următoarele afirmații despre chisturile
coledociene congenitale sunt adevărate, cu
excepția: (253, 254)
a. sunt mai frecvente la femei (raport
femei/bărbaţi 4:1) şi la populaţia asiatică
(x) b. pacienții simptomatici se prezintă cu
dureri şi icter, şi frecvent, cu o formaţiune
tumorală în etajul abdominal superior
c. chisturile coledociene sunt cel mai bine
evaluate iniţial prin CT, iar MRCP sau ERCP
conturează suplimentar detalii anatomice
specifice
(x) d. riscul de colangiocarcinom este de 40 de
ori mai mare la persoanele cu chisturi
coledociene decât în populația generală
e. după rezecția fluxul biliar este restabilit
printr-o anastomoză hepatico-jejunală în
manieră Roux-en-Y
40. Despre leziunile de cale biliară se poate
afirma că: (254)
(x) a. calea biliară este cea mai susceptibilă la
aceste incidente întrucât vascularizaţia este
limitată şi nu există circulaţie colaterală
b. aproximativ 60% din leziuni apar în urma
unei colecistectomii simple
c. incidenţa leziunilor de cale biliară asociată
colecistectomiei laparoscopice (0,4-0,6%) este
de aproximativ 2 ori mai mare decât cea
asociată colecistectomiei clasice
d. în leziunile ce implică <50% din
circumferinţă sau cu devascularizare evidentă,
trebuie adaugată o hepatico-jejuno-anastomoză
sau coledoco-jejuno-anastomoză în manieră
Roux-en-Y pentru a evita stenoza reparaţiei
primare
(x) e. când intraoperator este suspicionată o
leziune de cale biliară sau o anomalie, ar trebui
efectuată o colangiografie pentru identificarea
anatomiei şi a eventualei leziuni
41. Următoarele afirmații despre
colecistectomia laparoscopică sunt false:
(254)
a. când sunt practicate pe un pacient de altfel
sănătos, în majoritatea cazurilor pacientul se
poate externa în aceeași zi
(x) b. nu există modificări semnificative în
durerea postoperatorie față de chirurgia clasică
(x) c. avantajele abordului laparoscopie sunt
reducerea complicaţiilor de plagă şi pulmonare,
cu recuperare rapidă după intervenţie și reluarea
tardivă a activităţilor normale
d. principalele riscuri asociate abordului
laparoscopie sunt legate de leziunile căilor
biliare, ale intestinului şi ale vaselor principale.
e. principalele riscuri asociate rezulta, de obicei,
prin inserţia trocarului în orb sau utilizarea
abuzivă a electrocauterului
287
42. Despre colecistectomia deschisă sunt false
următoarele afirmații, cu excepția: (255)
a. colecistectomia deschisă este efectuată, de
regulă, printr-o incizie subcostală stângă
b. colecistectomia deschisă este efectuată, de
regulă, printr-o incizie xifo-ombilicală
(x) c. după deschiderea cavitaţii peritoneale, se
identifică colecistul și apoi este disecat din patul
hepatic
(x) d. colangiografia intraoperatorie poate fi
efectuată prin canalul cistic în orice moment
pentru a defini anatomia şi a confmna sau
exclude litiaza coledociană suspectată
(x) e. explorarea deschisă a căii biliare
principale implică manevra Kocher de
mobilizare a duodenului
43. Despre extragerea endoscopică a
calculilor din calea biliară principală este
adevărat: (255)
(x) a. majoritatea calculilor din CBP sunt extraşi
prin ERCP şi sfincterotomie
(x) b. sfincterotomia sfincterului Oddi este
realizată printr-un fir special trecut prin
duodenoscop în sfincter
c. nu este întotdeauna necesară corectarea
coagulopatiilor înainte de procedură
d. dacă un calcul nu poate fi extras, icterul poate
fi ameliorat prin introducerea unui stent cu un
capăt deasupra calculului şi cu celălălt în jejun
(x) e. complicaţiile potentiale ale ERCP cu
sfincterotomie şi manipularea calculului sunt
pancreatita postprocedură, sângerarea GI (1-2%)
şi perforaţia duodenală sau de CBP (0,3%)
 12. CAPITOLLUL 17
PANCREASUL
paginile 257-275
1. Următoarele afirmații despre anatomia
pancreasului sunt adevărate: (257)
(x) a. capul pancreatic este cuprins în potcoava
duodenală
b. istmul pancreatic este porțiunea situată
imediat sub vena mezenterică superioară
c. procesul uncinat reprezintă o prelungire
anterioară și inferioară a capului pancreatic
(x) d. este un organ situat retroperitoneal și este
împărțit în 4 părți distincte
(x) e. joncțiunea dintre capul și istmul
pancreatic este marcată de vena mezenterică
superioară
2. Despre embriologia pancreasului se poate
afirma: (257)
(x) a. mugurii pancreatici ventrali și dorsali se
formează din endodermul care căptușește
duodenul la 30 de zile de gestație
(x) b. procesul uncinat se formează din
mugurele pancreatic ventral
c. procesul uncinat se formează din mugurele
pancreatic dorsal
(x) d. capul, corpul și coada glandei iau naștere
din mugurele dorsal al endodermului
e. mugurele pancreatic ventral se rotește în sens
invers acelor de ceas și se așează sub mugurele
dorsal, de care se alipește în săptămâna a cincea
de gestație
*3. Despre anatomia ductelor pancreatice se
pot afirma următoarele, cu excepția: (257)
a. canalul Wirsung se formează prin fuziunea
porțiunilor distale ale ductelor pancreatice
dorsal și ventral
288
(x) b. canalul Wirsung nu formează un canal
comun cu calea biliară principală și se deschide
independent în duoden
c. porțiune distală a ductului pancreatic dorsal
formează ductul pancreatic accesor Santorini
d. cea mai mare parte a pancreasului dorsal
drenează în duoden prin intermediul canalului
accesor Santorini
e. la aproximativ 10% din populație ductele
pancreatice dorsal și ventral nu fuzionează
complet
4. Următoarele afirmații despre pancreas
divisum sunt adevărate: (257)
(x) a. pancreas divisum este o anomalie
embriologică asimptomatică la 90% din pacienți
b. în pancreas divisum simptomatic,
simptomatologia este dată de orificiul de
deschidere prea strâmt al ductului pancreatic
principal
(x) c. această anomalie poate determina
episoade recurente de pancreatită acută
d. această anomalie poate determina episoade
recurente de pancreatită acută biliară
(x) e. obstrucția relativă din această afecțiune
poate determina o presiune intrapancreatică
excesiv de mare, care poate produce distensie
ductală, durere și pancreatită
5. Următoarele afirmații despre pancreasul
inelar sunt adevărate, cu excepția: (258)
a. este o anomalie de dezvoltare a pancreasului
(x) b. este mai frecventă decât pancreasul
divisum
c. anomalia rezultă din rotirea incompletă a
mugurelui pancreatic ventral, determinând
apariţia unui inel de ţesut pancreatic în jurul
celei de-a doua porţiuni a duodenului
(x) d. anomalia rezultă din rotirea incompletă a
mugurelui pancreatic dorsal, determinând
apariţia unui inel de ţesut pancreatic în jurul
primei porţiuni a duodenului
e. este o cauză rară de obstrucţie duodenală
întâlnită la sugari şi copii
6. Despre trunchiul celiac se poate afirma:
(258)
(x) a. vascularizează capul pancreatic și
duodenul prin intermediul arterei gastro-
duodenale
b. trunchiul celiac se ramifică în artera gastrică
dreaptă, artera splenică și artera hepatică
comună
(x) c. prin ramurile pancreatice ale arterei
splenice se asigură vascularizația corpului și
cozii pancreasului
d. prin ramurile pancreatice ale arterei splenice
se asigură vascularizația capului pancreatic
(x) e. trunchiul celiac vascularizează
proenteronul
7. Următoarele afirmații despre trunchiul
celiac sunt adevărate, cu excepția: (258)
(x) a. prin ramurile pancreatice ale arterei
gastrice stângi se asigură vascularizația corpului
și cozii pancreasului
b. din artera gastro-duodenală iau naștere
arterele pancreatico-duodenale superioară,
anterioară și posterioară
(x) c. prin ramurile pancreatice ale arterei
splenice se asigură vascularizația capului
pancreatic
d. la aproximativ 20% din populație lipsește
artera hepatică dreaptă
289
(x) e. trunchiul celiac se ramifică în artera
gastrică dreaptă, artera splenică și artera
hepatică comună
8. Despre artera mezenterică superioară se
poate afirma: (258)
(x) a. aceasta ia naştere din peretele anterior al
aortei abdominale
(x) b. este situată imediat posterior de pancreas
și coboară anterior şi medial de procesul uncinat
c. din artera mezenterică superioară se va
desprinde artera pancreaticoduodenală
inferioară, posterior şi medial de procesul
uncinat
d. artera pancreaticoduodenală inferiară se
împarte in ramurile sale superioară și
posterioară, care se anastomozează cu ramurile
omonime ale arterei pancreaticoduodenale
superioare
e. artera mezenterică superioară vascularizează
intestinul subţire în totalitate, colonul drept şi
colonul sigmoid
*9. Despre drenajul venos al pancreasului se
poate afirma, cu exepția: (260)
a. drenajul venos al corpului şi cozii pancreatice
se face și prin intermediul ramurilor tributare
venei splenice
b. drenajul venos al corpului şi cozii pancreatice
se face și prin intermediul venelor pancreatice
inferioare
(x) c.vena mezenterică inferioară se poate
alătura sistemului portal doar în porțiunea
proximală a venei splenice
d. întreg sângele de la nivelul intestinului subţire
şi gros drenează în sistemul port
e. lezarea sistemului port poate duce la apariţia
infarctului intestinal
10. Următoarele afirmații despre inervația
pancreasului sunt adevărate: (260)
(x) a. are dublă inervație: simpatică și
parasimpatică
(x) b. inervația este asigurată de marele nerv
splanhnic și de nervul vag
c. inervația senzorială este transmisă prin fibrele
nervoase senzoriale autonome eferente
d. inervația simpatică și parasimpatică nu
intervin în funcțiile endocrine ale glandei
(x) e. neuroliza plexului celiac poate trata
durerile severe la pacienții cu pancreatită
cronică
11. Funcția exocrină a pancreasului: (260)
(x) a. pancreasul secretă zilnic 500-800 ml de
fluid alcalin izoton
b. pancreasul joacă un rol important în digestie
şi secretă zilnic 500-1000 ml de fluid alcalin
izoton
(x) c. sucul pancreatic conține electroliți și
enzime digestive
d. concentrația de clor variază direct
proporțional cu secreția de bicarbonat
(x) e. dacă conţinutul gastric care pătrunde în
duoden are un pH <3, secretina stimulează
pancreasul să secrete cantităţi crescute de lichid
bogat în bicarbonat (pH >8)
12. Funcția exocrină a pancreasului: (260)
(x) a. pancreasul secretă 3 tipuri de enzime:
proteaze, lipaze și amilaze
b. pancreasul secretă 3 tipuri de enzime:
proteaze, hidrolaze și amilaze
(x) c. amilaza reprezintă singura enzimă
secretată în forma sa activă
d. tripsinogenul și chimotripsinogenul sunt
enzime secretate în forma lor activă
e. amilaza pancreatica funcționează optim la un
pH de 6
290
13. Funcția endocrină a pancreasului (261)
(x) a. este asigurată de către insulele Langerhans
b. insulele Langerhans sunt mai abundente la
nivelul capului pancreasului
(x) c. celulele insulare controlează homeostazia
glucozei printr-un mecanism de feed-back
d. celulele alfa secretă insulina ca răspuns la
nivelurile scăzute ale glicemiei
e. insulele Langerhans produc diferiți hormoni
steroizi
14. Diagnosticul de pancreatită acută este
cert atunci când: (262)
(x) a. Amilazele sau lipazele serice prezintă
valori crescute
(x) b. Examenul CT evidenţiază modificări
radiologice tipice
(x) c. Pacienţii prezintă semne şi simptome care
sunt în concordanţă cu diagnosticul
d. Diagnosticul este cert atunci când sunt
îndeplinite toate cele 3 criterii
(x) e. Pacientul prezintă insuficienţă de organ
tranzitorie, sub 48 h, iar la examenul CT se
evidențiază modificări tipice
15. Despre etiologia pancreatitei se poate
afirma: (262)
(x) a. consumul de alcool şi calculii biliari sunt
principalele cauze de pancreatită acută
b. la pacienţii cu pancreatită postetanolică,
primul episod de pancreatită este precedat de 6-
8 ani de consum ocazional de alcool
(x) c. alcoolul poate detennina precipitarea
secreţiilor proteice, ducând la blocarea ductelor
pancreatice de mici dimensiuni
(x) d. calculii biliari reprezintă cea mai
frecventă cauză mecanică de pancreatită acută.
e. bolile parazitare nu pot determina obstrucția
canalelor pancreatice
16. Complicațiile locale peripancreatice ale
pancreatitei acute: (262)
a. colecții precis delimitate de lichid steril,
localizate în pancreas sau în jurul acestuia
b. abcesul pancreatic se caracterizează prin arii
difuze sau focale de parenchim pancreatic
neviabil
(x) c. colecţii de lichid steril apar precoce în
evoluţia pancreatitei acute
d. necroza pancreatică determină modificări ale
parenchimului pancreatic
(x) e. în cazul pseudochistului acut apare un
perete de țesut de granulație fibros în jurul
colecției de suc pancreatic
17. Despre factorii etiologici ai pancreatitei
acute se poate afirma: (263)
(x) a. factorii mecanici sunt reprezentați de
ascarizi, calculi biliari și tumori
(x) b. factorii infecțioși sunt reprezentați de
virusul Coxsakie B, Citomegalovirus,
Criptococ, Enrerovirus și hepatita A, B sau C
(x) c. numeroase medicamente pot determina
apariţia pancreatitei acute
d. factorii postoperatori și traumatici sunt
reprezentați de litiaza biliară, pancreas divisum,
obstrucţia ductală și hemoragia ductală
e. factorii ereditari și genetici determină
pancreatita autoimună
18. Pacienții cu pancreatită acută prezintă:
(262, 263)
(x) a. durere severă, constantă, necolicativă la
nivel epigastric
b. durere severă, constantă, colicativă la nivelul
etajului abdominal superior
c. durerea este localizată la nivel abdominal și
iradiază între omoplați
(x) d. durerea poate fi atenuată de poziția
șezândă sau în ortostatism
291
e. Durerea nu este asociată cu grețuri și vărsături
19. Următoarele afirmații despre hemoragia
retroperitoneală sunt adevărate: (263)
(x) a. Apare în formele severe de pancreatită
când sângele poate diseca țesuturile moi
retroperitoneale
(x) b. semnul Grey Turner este determinat de
apariția unui hematom pe flancurile abdominale
c. semnul Grey Turner este determinat de
apariția unei echimoze periombilicale
(x) d. semnul Cullen este determinat de apariția
unei echimoze periombilicale
e. semnul Cullen este determinat de apariția
unui hematom pe flancurile abdominale
20. Pacienții cu pancreatită acută sunt
investigați imagistic astfel: (263)
(x) a. radiografie toracică pentru evidenţierea
complicaţiilor intratoracice şi excluderea
pneumoperitoneului
b. CT-ul toracic este util pentru evidenţierea
complicaţiilor intratoracice şi excluderea
pneumoperitoneului
(x) c. radiografie abdominală simplă pentru a
identifica posibile calcificări sau o obstrucţie
intestinală
(x) d. ultrasonografie pentru identificarea litiazei
biliare, a dilatării ductului comun, a creşterii în
dimensiuni a pancreasului şi a colecţiilor fluide
peripancreatice
e. ultrasonografia furnizează informații
importante la pacienţii obezi sau la cei cu
meteorism abdominal important
21. Următoarele afirmații despre criteriile
Ranson sunt adevărate: (264)
(x) a. 5 variabile sunt măsurate la internare:
vârsta, leucocitele, glicemia, LDH și aspartat
aminotransferaza
b. glicemia la internare trebuie să fie mai mică
de 200 mg/100 ml la o pancreatită non-biliară
c. 4 variabile sunt măsurate la internare:
leucocitele, glicemia, LDH și aspartat
aminotransferaza
(x) d. 6 variabile suplimentare sunt măsurate în
următoarele 48 de ore de la internare:
hematocritul, ureea serică, calciu, PO2 arterial,
deficitul de baze și sechestrarea de fluide
e. 5 variabile suplimentare sunt măsurate în
următoarele 48 de ore de la internare:
hematocritul, calciu, PO2 arterial, deficitul de
baze și sechestrarea de fluide
22. Stadializarea CT în pancreatita acută:
(264)
a. gradul B prezintă inflamaţia pancreasului
şi/sau a grăsimii peripancreatice
(x) b. gradul A prezintă un pancreas normal.
c. gradul D prezintă o creştere în dimensiuni a
pancreasului
d. gradul C prezintă o creştere în dimensiuni a
pancreasului
(x) e. gradul E prezintă două sau mai multe
colecţii fluide şi/sau aer retroperitoneal
*23. Despre tratamentul medical în
pancreatita acută se poate afirma, cu
excepția: (264)
(x) a. un nivel al amilazelor care scade sau se
menţine scăzut indică o continuare a distrucţiei
acinare
b. tratamentul medical poate fi împărţit în
tratament general suportiv şi tratament specific
al inflamaţiei pancreatice sau al complicaţiilor.
c. reducerea secreţiei pancreatice se realizează
prin repaus alimentar
d. în episoadele severe este important să se
menţină o perfuzie tisulară adecvată și un volum
intravascular adecvat
292
e. în cazurile severe, poate fi necesară
resuscitarea cu câţiva litri de soluţie izotonă
24. Despre tratamentul medical în
pancreatita acută se poate afirma: (264, 265)
(x) a. toate încercările medicamentoase de
reducere a secreţiei pancreatice nu au
demonstrat niciun beneficiu semnificativ
b. profilaxia antibiotică este indicată în formele
uşoare şi moderate de pancreatită
(x) c. profilaxia antibiotică nu este indicată la
pacienţii cu necroză sterilă
(x) d. utilizarea de antibiotice profilactice în
formele severe nu modifică mortalitatea
e. utilizarea de antibiotice profilactice în
formele severe nu prelungeşte timpul scurs de la
prezentare până la infecţie
25. Despre tratamentul chirurgical în
pancreatita acută se poate afirma: (265)
(x) a. au ca și scop prevenirea unor alte episoade
de pancreatită sau sunt necesare pentru
tratamentul complicaţiilor locale peripancreatice
(x) b. colecistectomia este indicată la persoanele
cu pancreatită ușoară sau moderată de cauză
biliară
c. la pacienţii cu forme severe de pancreatită
biliară colecistectomia trebuie efectuată precoce
d. ERCP cu sfincterotomie şi extragerea
calculilor este recomandată toți la pacienţii cu
pancreatită
e. pacienţii cu necroză sterilă necesită operație
în cel mult 2-3 săptămâni de la apariţia sa
26. Complicațiile pancreatitei acute: (265)
(x) a. pot să fie locale și/sau sitemice
(x) b. complicaţiile locale sunt suspectate atunci
când durerea abdominală persistă sau se
acutizează, urmată de creșterea nivelului
amilazei serice
c. dilatarea căii biliare principale și tulburările
de evacuare gastrică sunt complicații locale ale
bolii
(x) d. complicaţiile sistemice ale pancreatitei
acute sunt consecinţa furtunii de citokine şi a
SIRS
e. tromboza de venă splenică și/sau portă
determină apariția unor varice esofagiene mari
27. Complicaţiile sistemice asociate
pancreatitei severe: (265)
(x) a. multiple organe pot fi afectate de această
situaţie, cu apariţia insuficienţei pulmonare, a
injuriei renale acute şi a instabilităţii
cardiovasculare
b. șocul apare cu o tensiune arterială diastolică
< 90 mmHg
(x) c. hemoragia digestivă cu pierdere de 500 ml
de sânge în 24 de ore
d. insuficienţă renală cu un calciu <1,87 mmol/l
sau <7,5 mg/dl
e. fiecare dintre aceste complicaţii specifice de
organ nu este potenţial ameninţătoare de viaţă
*28. Următoarele afirmații despre necroza
pancreatică sunt adevărate, cu excepția: (265,
266)
a. apare la aproximativ 20% din pacienții cu
pancreatită acută
b. necroza pancreatică infectată reprezintă
principala cauză de mortalitate, cu un procent
> 40%
c. riscul de infecţie este asociat direct de gradul
de extensie a necrozei
(x) d. examinare CT evidenţiază edemul
peripancreatic şi absența aerului la nivel
retroperitoneal
e. agravarea insuficienţelor de organ şi cu o
leucocitoză în creştere sugerează o necroză
pancreatică infectată
293
29. Colecţiile lichidiene peripancreatice:
(266)
(x) a. cea mai frecventă complicaţie a
pancreatitei acute este dezvoltarea unei colecții
fluide peripancreatice sau retroperitoneale
(x) b. complicația este consecința întreruperii
ductului pancreatic
c. necesită evacuare deoarece nu se resorb
spontan
(x) d. pacienţii cu colecţii peripancreatice
prezintă riscul de a dezvolta obstrucţie biliară
sau tulburări de evacuare gastrică
e. colecțiile peripancreatice sunt delimitate sau
placate de viscerele din jur şi de ţesut fibros
(colagen)
30. Următoarele afirmații despre
pseudochisturi sunt adevărate: (266)
a. pseudochisturile pot atinge dimensiuni mari şi
pot determina, în general, compresie pe organele
învecinate, în special pe stomac, duoden și
colon
(x) b. este recomandat drenajul intern sau extern
al pseudochisturilor simptomatice
c. pseudochisturile mici, asimptomatice nu
necesită urmărire
d. pseudochisturile mici nu mai au tendinţa să
crească şi nu vor determina simptome
obstructive
(x) e. examinarea CT este cea mai bună metodă
imagistică de evaluare a pseudochisturilor
*31. Despre tratamentul pseudochisturilor
sunt adevărate următoarele afirmații, cu
excepția: (266, 267)
a. examinarea CT măsoară grosimea peretelui
pseudochistului şi relaţia acestuia cu structurile
din jur, lucru este extrem de important în
planificarea intervenției chirurgicale
(x) b. pseudochisturile mature, în general cele
mai vechi de 4 săptămâni, au peretele prea gros
pentru a putea fi suturate
c. drenajul extern al unui pseudochist
comunicant este contraindicat
d. pseudochisturile comunicante necesită drenaj
intern în stomac, duoden sau o ansă Roux
e. pseudochisturile necomunicante pot fi
aspirate sau drenate percutanat
32. Următoarele afirmații despre etiologia
pancreatitei cronice sunt false: (267)
(x) a. litiaza biliară este responsabilă de
majoritatea cazurilor de pancreatită cronică
b. consumul de alcool este responsabil de
majoritatea cazurilor de pancreatită cronică
(x) c. cauzele mai frecvente sunt reprezentate de
cauze genetice, cum ar fi fibroza chistică
d. diferă de pancreatita acută prin faptul că
distrucţia glandulară nu mai este reversibilă, ci
progresivă
e. fiecare episod recurent de pancreatită
contribuie la formarea unei glande fibrotice şi
cicatriciale
33. Tabloul clinic al pancreatitei cronice
cuprinde următoarele: (267)
(x) a. cel mai frecvent simptom al pancreatitei
cronice este reprezentat de durerea cronică
b. durerea este, de obicei, surdă, cu localizare în
hipocondrul drept şi iradiază posterior
(x) c. odată cu evoluția bolii, durerea devine
constantă și permanentă
d. durerea nu este influențată de alimentație
e. este rar întâlnită dependența de narcotice la
pacienții cu pancreatită cronică
294
34. Despre pancreatita cronică aflată în
stadiile finale se poate afirma: (267)
(x) a. insuficienţa endocrină şi exocrină apare
când 90% din glandă a fost distrusă
b. tabloul clinic cuprinde: malabsorție, diabet și
deficiență de vitamine hidrosolubile
(x) c. tabloul clinic cuprinde: malabsorție, diabet
și deficiență de vitamine liposolubile
(x) d. substituţia orală de enzime pancreatice
ajută la tratamentul steatoreei
e. substituţia orală de enzime pancreatice nu este
indicată în tratamentul steatoreei
35. Tratamentul medical al pancreatitei
cronice presupune: (267)
(x) a. include tratamentul alcoolismului, al
dependenţei de narcotice şi urmarea unui regim
pentru diabetici
(x) b. regim sărac în grăsimi pentru diabetici
este necesar pentru minimizarea steatoreei
c. include tratamentul alcoolismului, al
tabagismului şi urmarea unui regim pentru
diabetici
(x) d. principalul tratament al pacienţilor cu
pancreatită cronică este cel medical
e. tratamentul medical rezolvă, de cele mai
multe ori, simptomatologia dureroasă
36. Tratamentul chirurgical al pancreatitei
cronice: (268)
(x) a. poate fi împărțit în două mari categorii:
procedurile de drenaj şi cele de rezecţie
b. procedurile de drenaj funcţionează cel mai
bine la pacienţii cu duct pancreatic nedilatat
c. rezecţia este indicată la pacienţii cu ducte
dilatate
(x) d. beneficiul procedurilor de drenaj constă în
păstrarea ţesutului pancreatic funcţional
(x) e.pacienţii care prezintă dilataţie ductală pot
urma proceduri de decompresie ductală internă,
într-o ansă jejunală
37. Următoarele afirmații despre tumorile
pancreatice sunt adevărate: (268)
(x) a. tumorile pancreatice pot fi maligne,
premaligne sau benigne
b. peste 90% dintre cancerele pancreatice sunt
reprezentate de adenocarcinoame și reprezintă a
patra cea mai frecventă cauză de deces prin
cancer în Europa de Vest
c. tumorile pancreatice premaligne sunt
reprezentate de: adenocarcinom,
chistadenocarcinom mucinos, carcinomul
mucinos nonchistic și limfom
(x) d. chistadenomul seros (adenomul
microchistic) este o tumoră pancreatică benignă
e. două treimi dintre cazurile de carcinom
pancreatic se dezvoltă la nivelul corpului
pancreatic
38. Mutațiile genetice asociate cu cancerul de
pancreas: (268)
(x) a. cancerul pancreatic a fost asociat cu trei
anomalii genetice importante
(x) b. activarea oncogenelor
c. activarea genelor supresoare tumorale
(x) d. mutaţia genetică cel mai frecvent
exprimată şi care apare cel mai devreme în
tumorile
maligne pancreatice are loc în oncogenele K-ras
(x) e. are loc supraexpresia factorilor de creștere
sau a receptorilor lor
295
39. Următoarele afirmații despre incidența
cancerului pancreatic sunt adevărate: (268,
269)
(x) a. pacienții cu o rudă paternă cu cancer
pancreatic prezintă un risc de 75% pentru
dezvoltarea afecţiunii
b. pacienții cu o rudă maternă cu cancer
pancreatic prezintă un risc de 65% pentru
dezvoltarea afecţiunii
c. incidența cancerului pancreatic este scăzută în
familiile cu cancer de sân
(x) d. incidența cancerului pancreatic este
crescută în familiile cu cancer de colon non-
polipozic ereditar
e. incidența cancerului pancreatic este scăzută în
familiile sindrom Peutz-Jeghers
40. Semnele și simptomele carcinomului
pancreatic sunt următoarele: (269)
(x) a. carcinoamele periampulare (duodenale sau
ale ampulei Vater) determină apariția icterului
nedureros
b. durerea constantă fără prezența icterului este
caracteristică tumorilor de cap de pancreas
(x) c. durerea de spate reprezintă primul
simptom la pacienții cu tumori corporeo-caudale
d. carcinoamele periampulare au un prognostic
nefavorbil
(x) e. semnele și simptomele sunt legate de
localizarea tumorii
41. Evaluarea imagistică la pacienții cu
cancer de pancreas presupune: (269)
(x) a. ultrasonografia este prima opțiune de
investigare suplimentară la pacienții cu icter
b. ecografia nu este utilă în identificare
localizării obstrucției ductale
(x) c. la pacienții cu istoric pentru neoplasmul
pancreatic cea mai bună metodă de explorare
este CT-ul
d. CT-ul de înaltă rezoluție cu substanță de
contrast este necesară pentru stadializarea
postoperatorie a leziunii
e. la pacienții cu istoric pentru neoplasmul
pancreatic cea mai bună metodă de explorare
este ultrasonografia
42. Despre tratamentul tumorilor pancreatice
se poate afirma: (270)
(x) a. tumorile cefalice pancreatice sau cele
periampulare sunt cel mai bine abordate prin
duodenopancreatectomie cefalică (procedura
Whipple)
(x) b. tumorile corpului şi cozii pancreatice sunt
tratate prin pancreatectomie distală, care, cel
mai adesea, include şi splenectomia
c. duodenopancreatectomia cefalică implică
rezecţia porţiunii proximale a căii biliare
principale, a duodenului şi a capului pancreatic
(x) d. deşi mortalitatea acestei proceduri este
<5%, complicaţiile sunt frecvente, dar pot fi
gestionate, de obicei, fără reintervenţie
(x) e. complicaţiile includ fistulele oricăreia
dintre anastomoze, cel mai frecvent afectată
fiind cea pancreaticojejunală
43. Următoarele afirmații despre metodele
minim invazive de realizare a
duodenopancreatectomiei cefalice sunt
adevărate: (271)
(x) a. aceste metode implică abordul
laparoscopie sau robotic
b. laparotomia este uneori necesară înaintea
laparoscopiei pentru a evidenţia metastazele
nevizualizate de explorările imagistice
c. obstrucţia gastrică distală apare la
aproximativ 15% dintre pacienţii cu cancer
pancreatic nerezecabil şi necesită o
gastrojejunostomie paliativă
296
(x) d. la pacienţii identificaţi preoperator cu
tumori nerezecabile, tratamentul pruritului
secundar hiperbilirubinemiei se poate efectua
prin stentare biliară endoscopică
(x) e. dacă la explorarea operatorie tumora se
dovedeşte a fi nerezecabilă, se efectuează, de
obicei, un bypass biliar paliativ
44. Despre prognosticul tumorilor
pancreatice putem afirma: (271)
a. majoritatea pacienţilor cu tumori pancreatice
prezintă boală nerezecabilă şi au o supravieţuire
medie de aproximativ un an, chiar şi cu
chimioterapie
(x) b. rezecţia chirurgicală extinde durata de
viaţă la aproximativ 19 luni
(x) c. pacienţi operați decedează tot din cauza
neoplaziei
d. rata de supraviețuire la pacienții operați pe
parcursul a 5 ani este probabil de 30%
(x) e. factorii de prognostic nefavorabil includ
prezenţa metastazelor ganglionare, tumorile mai
mari de 3 cm şi invazia perineurală
45. Urnătoarele afirmații despre tratamentul
de cancer pancreatic sunt adevărate: (271)
(x) a. tratamentul neoadjuvant reprezintă
tratamentul administrat pacienţilor preoperator,
cu intenţia de a îmbunătăţi procentul de rezecţii
curative şi supravieţuirea
b. aplicarea terapiei neoadjuvante crește
posibilitatea de a lăsa ţesut tumoral microscopic
sau macroscopic în timpul rezecţiilor
(x) c. tratamentul pruritului secundar
hiperbilirubinemiei poate fi realizat prin
stentarea endoscopică a căii biliare, în timp ce
pacientul primeşte acest tratament neoadjuvant
(x) d. terapiile adjuvante includ utilizarea atât a
chimioterapiei sistemice, cât şi a chimioradierii,
fiind considerate mai bune decât chirurgia
singură
e. studiul CONKO-1 a arătat un beneficiu cert al
chimioradierii adjuvante, comparativ cu
chirurgia ca unica modalitate terapeutică
46. Despre tumorile pancreatice endocrine
sunt false: (271)
a. apar la orice vârstă, incidenţa maximă fiind
situată între 30-60 ani
(x) b. tumorile pancreatice endocrine afectează
în special sexul masculin
(x) c. tumorile pancreatice endocrine sunt mai
frecvente decât adenocarcinoamele pancreatice.
d. în funcţie de prezenţa sau absenţa
sindromului clinic secundar secreţiei de peptide
se clasifică în tumori funcționale și
nefuncționale
(x) e. după identificarea leziunilor prin
ecografie, tratamentul implică rezecţia
pancreatică pentru toate aceste tumori
47. Afirmațiile despre insulinom sunt
adevărate: (271, 272)
a. insulinoamele reprezintă 40% din totalul
TPN, fiind cele mai frecvente tumori
funcţionale
(x) b. majoritatea insulinoamelor sunt solitare şi
< 2cm diametru și aproximativ 75% dintre ele
sunt localizate la nivelul corpului și cozii
pancreatice
(x) c. pacienții câștigă adesea în greutate
încercând să prevină simptomele de
hipoglicemie
(x) d. din cauza comportamentului dezordonat și
simptomelor vagi, pacienții sunt inițial
diagnosticați cu afecțiuni psihiatrice sau
epilepsie
e. aproximativ 20% dintre pacienţii cu
insulinoame prezintă sindromul MEN1
297
48. Urătoarele afirmații despre diagmosticul
insulinoamelor sunt adevărate: (272)
a. diagnosticul este confirmat în urma unei
monitorizări de 48 de ore şi a examinării
pancreasului printr-o tomografie computerizată
multi-slice
(x) b. triada Whipple reprezentată de simptome
de hipoglicemie, scăderea nivelului de glucoză
din sânge [40-50 mg/dL] şi dispariţia
simptomelor după administrarea intravenoasă de
glucoză este sugestivă pentru diagnosticul de
insulinom
(x) c. există şase criterii de diagnostic al
insulinomului, care includ documentarea unei
glicemii, o valoare concomitentă a insulinei
serice, niveluri plasmatice/serice de peptid-C,
proinsulină serică, nivel seric de β-
hidroxibutirat şi absenţa sulfonilureei în plasmă
şi/sau urină
(x) d. când rezultatele sunt neclare, testul de
injectare a secretinei poate ajuta la fomrnlarea
diagnosticului
e. la pacienţii cu insulinoame are loc o creştere a
producţiei de insulină ca răspuns la secretină
49. Urnătoarele afirmații despre gastrinom
sunt false: (272)
(x) a. multe dintre gastrinoame nu sunt
localizate la nivelul pancreasului, peste 40%
dintre ele fiind localizate la nivelul peretelui
duodenal
b. gastrinoamele sunt multicentrice în jumătate
dintre cazuri şi tind să metastazeze în ganglionii
limfatici şi în ficat (50%)
c. diagnosticul trebuie suspicionat la toţi
pacienţii cu ulcere peptice şi diaree, când
ulcerele peptice identificate prin
esofagogastroduodenoscopie (EGD au localizări
atipice
d. nivelul de gastrină în condiţii de repaus
trebuie determinat la pacienţii care necesită
intervenţie chirurgicală pentru ulcerul peptic
(x) e. un nivel de gastrină >I.OOO pg/mL la un
pacient cu pH gastric >2 are valoare de
diagnostic
50. Despre glucagonom putem afirma: (273)
a. glucagonoamele derivă din celulele β ale
pancreasului
(x) b. pacienţii se prezintă, de obicei, cu leziuni
mari şi boală metastatică
(x) c. simptomele includ o intoleranţă uşoară la
glucoză şi, la peste jumătate dintre cazuri,
eritemul migrator necrolitic
(x) d. pacienţii dezvoltă frecvent tromboze
venoase profunde, tromboflebite, scădere în
greutate, anemie, caşexie şi tulburări psihiatrice
e. un nivel seric al glucagonului cuprins între
500 şi 1500 pg/mL are valoare diagnostică
51. Următoarele afirmații despre VIPom sunt
adevărate, cu excepția: (273)
a. provoacă diaree apoasă, hipopotasemie şi
hipoclorhidrie
b. diareea este cronică, neresponsivă la
tratamentul medical, abundentă (6-8 L/zi) și este
prezentă și în condiții de repaus alimentar
(x) c. VIP stimulează producţia de acid gastric,
inhibă resorbţia osoasă, glicogenoliza şi
vasodilataţia, care pot provoca hipoclorhidrie,
hipercalcemie, hiperglicemie şi înroşirea feţei
d. un nivel seric al VIP <75-150 pg/ml are
valoare diagnostică
(x) e. pacienţii se deshidratează, cresc în
greutate şi prezintă acidoză metabolică
298
52. Despre somatostatinom sunt adevărate
următoarele afirmații: (273)
a. somatostatina stimulează producţia unei
varietăţi de hormoni, incluzând hormonul de
creştere, gastrina, insulina şi glucagonul
(x) b. somatostatina inhibă absorbţia intestinală,
motilitatea intestinală şi contracţia veziculei
biliare
(x) c. majoritatea simptomelor pe care le acuză
pacienţii sunt nespecifice şi includ durerea,
pierderea în greutate şi modificarea tranzitului
intestinal
d. somatostatinoamele sunt localizate, de obicei,
la nivelul capului pancreatic (60%) şi sunt
leziuni solitare voluminoase la momentul
diagnosticului (>3 cm, cu variaţii între 0,5-10
cm)
(x) e. din cauza dimensiunilor şi naturii maligne,
enucleerea nu este indicată, se recomandă, mai
degrabă, rezecţia
53. Despre evaluarea tumorilor pancreatice
endocrine putem afirma: (273)
(x) a. toţi pacienţii cu tumori neuroendocrine
trebuie să efectueze tomografie computerizată
sau imagistică prin rezonanţă magnetică (IRM)
(x) b. atunci când se suspicionează un
insulinom, iar explorările CT, IRM sau EUS nu
pot localiza leziunea, poate fi utilizată
stimularea arterială selectivă cu calciu, cu
recoltarea probelor din venele hepatice (ASVS)
c. scintigrafia cu somatostatină (octreoscan)
trebuie, de asemenea, efectuată pentru toate
TPN, în special în cazul insulinomului
(x) d. imagistic, cele mai multe tumori
neuroendocrine se prezintă ca tumori solide
hipervascularizate
(x) e. EUS poate fi utilă în identificarea
leziunilor pancreatice de mici dimensiuni
*54. Următoarele afirmații despre
tratamentul tumorilor neuroendocrine sunt
adevărate, cu excepția: (273, 274)
a. tratamentul curativ al tumorilor
neuroendocrine necesită îndepărtarea
chirurgicală completă a tumorii primare şi a
metastazelor
b. supravieţuirea este semnificativ mai bună
decât în cazul adenocarcinoamelor
(x) c. procedurile citoreductive pentru
metastazele hepatice sunt utile dacă poate fi
extirpat cel puţin 70% din volumul tumoral
d. tratamentul paliativ non-operator include
controlul simptomelor şi terapiile ablative,
precum ablaţia prin radiofrecvenţă, crioterapia,
embolizarea arterei hepatice sau
chimioembolizarea
e. simptomele tumorilor neuroendocrine trebuie
controlate preoperator folosind analogi de
somatostatină şi inhibitori de pompă de protoni
55. Următoaarele afirmații despre leziunile
chistice ale pancreasului sunt adevărate:
(274)
(x) a. un număr tot mai mare de leziuni
pancreatice chistice sunt identificate prin
scanările CT ale abdomenului
(x) b. chiar dacă caracteristicile CT conferă un
diagnostic precis, uneori ultrasonografia
299
endoscopică, cu aspirare de lichid şi biopsie de
perete este necesară pentru a ajunge la un
diagnostic final exact
c. neoplasmele chistice mucinoase sunt întâlnite
aproape întotdeauna la bărbați de vârstă mijlocie
(x) d. la momentul diagnosticului, 40% dintre
tumori sunt invazive şi sunt localizate cel mai
frecvent în corpul şi coada pancreasului
e. neoplasmele mucinoase papilare intraductale
sunt observate mai frecvent la bărbați afectând
doar în ductul pancreatic principal
56. Tumori neuroendocrine bine diferenţiate
pot fi: (274)
(x) a. benigne sau cu grad scăzut de malignitate:
limitate la pancreas, diametrul ≥ 2 cm,
> 2 mitoze/HPF, > 2% celule pozitive pentru
Ki-67 sau angioinvazive
(x) b. benigne: limitate la pancreas, < 2 cm,
non-angioinvazive, ≤ 2 mitoze/HPF şi ≤ 2%
celule pozitive pentru Ki-67
c. cu malignitate de grad scăzut cu invazia
organelor adiacente şi/sau metastaze
d. cu malignitate de grad înalt
(x) e. tumorile benigne sau cu grad scăzut de
malignitate se împart în: funcționale și
nefuncționale
 13. CAPITOLLUL 20
FICATUL și SPLINA
ANATOMIA FICATULUI. FIZIOLOGIA FICATULUI. LEZIUNILE HEPATICE
TRAUMATICE. TUMORILE HEPATICE, CHISTURILE ȘI ABCESELE
HEPATICE.
paginile 317-324
1. Următoarele afirmații cu privire la ficat
sunt adevărate: [317]
(x) a. este cea mai mare glandă unică din
organism
(x) b. este acoperit de o capsulă fibroasă
c. este acoperit în totalitate de peritoneul
visceral
d. cea mai mare parte din masa hepatică este
situată la stânga liniei mediane
(x) e. este împărțit în 8 segmente separate
2. Care din următoarele ligamente leagă
ficatul de diafragm și peretele abdominal
anterior? [317]
(x) a. coronar
b. hepatosplenic
c. gastrohepatic
(x) d. falciform
(x) e. triunghiular
3. Referitor la vascularizația hepatică
următoarele afirmații sunt adevărate: [317]
a. ¼ din fluxul sanguin hepatic se realizează
prin intermediul venei porte
(x) b. ficatul prezintă vascularizație dublă prin
intermediul arterei hepatice și venei porte
(x) c. venele ficatului drenează sângele direct în
vena cavă inferioară
(x) d. ¼ din fluxul sanguin hepatic se realizează
prin intermediul arterei hepatice
e. sistemul arterial hepatic are o distribuție unică
300
*4. Care este unitatea funcțională a ficatului?
[317]
a. lobul hepatic
(x) b. lobulul hepatic
c. celulele stelate
d. hepatocitul
e. celula Kupffer
5. Care sunt funcțiile majore ale ficatului?
[317]
(x) a. sinteza proteică
(x) b. metabolismul energetic
(x) c. funcția imună
d. producerea pigmenților biliari
(x) e. producerea de bilă
6. Care din următoarele modalități imagistice
de elecție sunt utilizate în diagnosticul
leziunilor traumatice hepatice? [317, 318]
(x) a. ultrasonografia standard
b. endoscopia digestivă superioară
c. imagistica prin rezonanță magnetică
(x) d. computer tomografia
e. radiografia abdominală simplă
7. Următoarele afirmații referitoare la
ultrasonografia hemangiomului cavernos
hepatic sunt adevărate: [319]
(x) a. este diagnostică
b. evidențiază captarea progresivă a substanței
de contrast dinspre periferie spre centrul leziunii
c. evidențiază un focar hipoecogen anormal
(x) d. evidențiază un focar hiperecogen anormal
e. nu este necesară
8. Selectați afirmațiile adevărate cu privire la
biopsia leziunilor hepatice
(x) a. un principiu important este de a evita
biopsia în stadiile incipiente ale diagnosticului
la un pacient asimptomatic
b. de cele mai multe ori, biopsia percutanata este
necesară pentru diagnosticul pozitiv
(x) c. poate aduce informașii eronate
d. nu este asociată cu riscuri procedurale
(x) e. poate fi necesară în cazul unor tumori
hepatice nerezecabile a căror natură nu este
cunoscută
9. Următoarele afirmații despre
hemangiomul hepatic sunt adevărate, cu
excepția: [319, 320]
a. este de obicei descoperit întâmplător
(x) b. se asociază frecvent cu rupturi și
hemoragii
(x) c. necesită întotdeauna tratament chirurgical
d. majoritatea pacienților sunt asimptomatici
(x) e. nu poate prezenta creșteri în dimensiuni
10. Referitor la investigațiile paraclinice în
hiperplazia nodulară focală, putem afirma:
[320]
a. biopsia percutanată poate face întotdeauna
diferența între hiperplazia nodulară focală și
adenomul hepatic
(x) b. tomografia computerizată poate evidenția
imaginea clasică de cicatrice centrală stelată în
leziunile mai mari
c. ultrasonografia abdominală utilizând tehnica
Doppler este cea mai eficientă pentru descrierea
leziunilor
301
(x) d. ultrasonografia abdominală utilizând
tehnica Doppler poate vizualiza semnal vascular
cu aspect de spițe de roată
e. imagistica prin rezonanță magnetică nu este
necesară
11. Selectați afirmațiile adevărate referitor la
hiperplazia nodulară focală: [320]
(x) a. este o leziune benignă
b. creșterea dimensională este influențată de
tratamentul hormonal sau de utilizarea
contraceptivelor orale
c. în urma stabilirii diagnosticul prin explorări
imagistice, este necesară o intervenție
chirurgicală cu scop curativ
(x) d. în momentul apariției simptomelor este
necesară o reevaluarea clinică și imagistică
pentru a exclude alte cauze ce ar putea fi
responsabile de manifestările clinice
(x) e. este un proces regenerativ
12. Următoarele afirmații referitoare la
adenomul hepatic sunt adevărate, cu
excepția: [320]
a. tumora se prezintă ca o leziune unică
(x) b. prezintă celule Kupffer
c. este o tumoră benignă
(x) d. are o incidență crescută la sexul masculin
e. prezența sa este asociată cu tratamentele
hormonale pe termen lung
13. Referitor la tratamentul adenomului
hepatic sunt false următoarele afirmații:
[321]
(x) a. intervenția chirurgicală reprezintă
tratamentul standard și are indicație clară în
cazul tuturor adenoamelor hepatice
(x) b. adenoamele cu risc înalt necesită
monitorizare periodică, intervenția chirurgicală
realizându-se în momentul apariției
complicațiilor
c. întreruperea contraceptivelor orale poate duce
la o reducere a dimensiunilor tumorale
d. întreruperea contraceptivelor orale reprezintă
prima măsură terapeutică atunci când leziunea
rămâne complet asimptomatică sau a fost
descoperită incidental
(x) e. hemoragia asociată cu șoc hipovolemic
necesită resuscitarea volemică, embolizare și
ulterior intervenție chirurgicală programată
14. Următoarele afirmații despre carcinomul
hepatocelular sunt adevărate: [321]
a. pacienții cirotici necesită evaluare imagistică
anuală prin ultrasonografie abdominală
(x) b. poartă și denumirea de hepatom
(x) c. reprezintă 90% din tumorile maligne
primare hepatice
d. incidența este crescută la pacienții infectați cu
virus hepatic B sau C, doar dacă aceștia prezintă
modificări cirotic
(x) e. consumul de alcool și steatoza hepatică
non-alcoolică reprezintă factori de risc
importanți
15. Carcinomul hepatocelular este suspectat
la orice pacient cu ciroză cunoscută în cazul:
[321]
a. creșterii în dimensiuni a ficatului
(x) b. accentuării icterului
(x) c. apariției encefalopatiei
d. scăderii concentrației de protrombină
(x) e. agravării ascitei
302
16.Următoarele afirmații referitoare la
chemoembolizarea în tratamentul
carcinomului hepatocelular sunt adevărate:
[322]
a. implică infuzia de agent chimioterapic în
combinație cu particule emboligene direct
intratumoral prin intermediul venei porte
(x) b. implică infuzia de agent chimioterapic în
combinație cu particule emboligene direct
intratumoral prin intermediul arterei hepatice
c. nu este o embolizare reală, deoarece
diametrul particulelor este prea mic pentru a
ocluza circulația arterială
(x) d. principalul agent chimioterapic utilizat
este doxorubicina
(x) e. particulele emobiligene pot fi reprezentate
de spumă de gelatină sau microsfere de sticlă
17. Următoarele afirmații despre
colangiocarcinom sunt false: [322]
(x) a. ia naștere din parenchimul hepatic
b. poate fi localizat periferic, central sau la
nivelul ductelor biliare extrahepatice
(x) c. tumora este întotdeauna vizibilă la
computer tomografie și stabilește diagnosticul
d. tratamentul de elecție este reprezentat de
rezecția hepatică
(x) e. simptomatologia nu depinde de
localizarea tumorală
*18. Care este cea mai frecventă tumoră
malignă hepatică? [322]
a. colangiocarcinomul
b. hemangioendoteliomul epitelioid
(x) c. metastazele hepatice
d. carcinomul hepatocelular
e. angiosarcomul
19. Selectați afirmațiile adevărate cu
referitoare la chisturile hepatice: [323]
(x) a. pot fi congenitale sau dobândite
b. chisturile multiple sunt, de obicei, confluente
(x) c. chisturile simple au conținut seros și nu
comunică cu arborele biliar
d. chisturile congenitale pot fi neoplazice sau
infecțioase
e. chisturile simple au, în general, dimensiuni
mari
20. Următoarele afirmații despre
chistadenomul hepatic sunt adevărate, cu
excepția: [323]
a. este o afecțiune rară
(x) b. ultrasonografia și computer tomografia
pot evidenția modificări structurale interne
reprezentative pentru septuri sau creșteri
intrachistice cu aspect nodular
c. în urma explorărilor imagistice pot fi
evidențiați noduli intramurali
(x) d. este frecvent întâlnit la bărbați, după
vârsta de 40 de ani
e. are tendință la recidivă și potențial de
transformare malignă, de aceea tratamentul de
elecție este reprezentat de excizia chirurgicală
*21. Selectați afirmația falsă referitoare la
tratamentul abcesului piogen: [323]
a. aspirația percutanată și plasarea unui tub de
drenaj ajută atât în diagnostic, cât și în remiterea
procesului infecțios
(x) b. aspirația percutanată evidențiază un
conținut steril, fluid, ce are un aspect
caracteristic de ,,pastă de anșoa”
c. terapia antimicrobiană trebuie adaptată în
funcție de rezultatele hemoculturilor și de
rezultatele culturilor din lichidul aspirat
303
d. stentarea biliară poate fi necesară în cazul în
care obstrucția biliară a fost cauza formării
abcesului
e. sursa infecțioasă primară trebuie identificată
și tratată
22. Următoarele afirmații despre abcesul
ameobian sunt adevărate: [323, 324]
(x) a. este comun în regiunile în care ameobiaza
este endemică, precum America de Sud și
Centrală
(x) b. anticorpii anti-ameoba pot fi identificați în
ser la aproape toți pacienții infectați, fiind un
test util de screening
c. necesită drenaj percutanat
(x) d. răspunde bine la administrarea de
metronidazol
e. un test de anticorpi pozitiv indică în mod
obligatoriu o amoebiază activă
*23. Următoarele afirmație despre chistul
hidatic este falsă: [324]
(x) a. omul devine accidental gazdă
intermediară în urma contactului cu fecalele de
pisică
b. apare sub forma unui chist unic, ce poate
crește mult în dimensiuni
c. în interiorul chistului există multiple vezicule
ce conțin numeroși protoscolecși
d. cea mai frecventă localizare este la nivelul
ficatului
e. eozinofilia poate fi identificată la o treime
până la jumătate dintre pacienți
24. Referitor la chistul hidatic, putem afirma
următoarele: [324]
a. în caz de suspiciune a bolii, aspirația
percutanată sau biopsia în scop diagnostic
trebuie efectuate cât mai rapid posibil
(x) b. diagnosticul infecției echinococice este
confirmat prin teste serologice
c. diagnosticul infecției echinococice este
confirmat prin explorări imagistice
ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA SPLINEI. ANOMALIILE SPLINEI –
CONSIDERAȚII DIAGNOSTICE GENERALE. AFECȚIUNILE
CHIRURGICALE ALE SPLINEI. CONSECINȚE ȘI COMPLICAȚII DUPĂ
SPLENECTOMIE.
paginile 333-342
25. Splina accesorie – afirmații incorecte:
[333]
a. este cea mai frecventă anomalie de dezvoltare
a splinei
(x) b. cea mai frecventă localizare a splinei
accesorii este la nivelul omentului
c. cea mai frecventă localizare a splinei
accesorii ese la nivelul hilului splinei
d. eșecul identificării și exciziei splinelor
accesorii poate duce la recidiva unor boli
hematologice
(x) e. este rezultatul unui defect de fuziune a
mugurilor splenici de la nivelul mezogastrului
ventral
26. Referitor la vascularizația splinei, sunt
adevărate următoarele afirmații: [333]
(x) a. artera splenică este o ramură a trunchiului
celiac
b. artera splenică este situată de-a lungul
marginii inferioare a pancreasului, cranial de
vena splenică
(x) c. artera splenică asigură fluxul arterial
primar
d. în cazul unei ocluzii arteriale, arterele gastrice
scurte asigură un flux colateral provenit din
artera gastrică medie
304
(x) d. în caz de suspiciune a bolii, aspirația
percutanată sau biopsia în scop diagnostic
trebuie evitate
(x) e. după stabilirea diagnosticului, tratamentul
se aplică în funcție de localizarea și
dimensiunile chistului și de complicațiile locale
(x) e. vena splenică se unește cu vena
mezenterică superioară și formează împreună
vena portă
27. Funcțiile splinei sunt: [333]
(x) a. hematopoieză
b. hemostază
c. sinteză proteică
(x) d. imunomodulare
(x) e. filtrarea sângelui
28. Următoarele afirmații despre splină sunt
false: [333, 334]
a. este cea mai mare masă limfoidă din
organism
(x) b. este situată în cadranul inferior stâng al
abdomenului
(x) c. joacă un rol important în hematopoieza
extramedulară pe tot parcursul vieții
d. are rol în menținerea integrității sistemului
imun
e. are dublă vascularizație arterială
29. Selectați afirmațiile false referitoare la
rolul splinei: [334]
a. zilnic, la nivelul splinei se filtrează
aproximativ 350 de litri de sânge
(x) b. jumătate dintre plachete se depozitează la
nivel splenic
c. funcția de filtrare va genera îndepărtarea
fierului - corpii Pappenheimer
(x) d. funcția de filtrare va genera îndepărtarea
resturilor nucleare - corpii Heinz
e. procesarea anormală a plachetelor la nivelul
splinei apare în unele boli ce cauzează
trombocitopenie marcată
30. Următoarele afirmații despre rolul splinei
de filtrare a sângelui sunt adevărate: [334]
(x) a. zilnic, la nivelul splinei se filtrează
aproximativ 350 de litri de sânge
(x) b. funcția de filtrare va genera îndepărtarea
resturilor nucleare – corpii Howell-Jolly
(x) c. o treime dintre plachete se depozitează la
nivel splenic
d. procesarea anormală a plachetelor la nivelul
splinei apare în unele boli ce cauzează
trombocitoză marcată
(x) e. funcția de filtrare va genera îndepărtarea
hemoglobinei denaturate - corpii Heinz
31. Disconfortul la palparea splinei poate fi
cauzat de urmatoarele, cu excepția: [335]
a. infarctul splenic
b. ruptura splenică
(x) c. hemoragia splenică
d. o infecție splenică
(x) e. hipersplenism
32. În cadrul anamnezei pacientului cu o
posibilă afectare splenică trebuie urmărite:
[335]
(x) a. istoricul sângerărilor
(x) b. consumul de medicamente ce pot interfera
cu funcția plachetară
c. consumul de alcool
305
(x) d. istoricul familial de afecțiuni
hematologice
(x) e. istoricul personal de afecțiuni
hematologice
33. Despre examenul obiectiv al splinei, sunt
false următoarele afirmații: [335]
(x) a. palparea se realizează bimanual, cu
pacientul în decubit lateral
b. pentru palpare se poate utiliza și metoda
Middleton
c. palparea splinei este dificilă
d. palparea se realizează bimanual, cu pacientul
în decubit dorsal
(x) e. splina este, de obicei, dureroasă la palpare
34. Splenomegalia poate fi sugerată pe
radiografia pe gol de: [336]
(x) a. devierea stomacului spre medial
(x) b. devierea colonului înspre caudal
c. ascensionarea hemidiafragmului drept
d. devierea colonului înspre cranial
(x) e. contur radiologic mărit al splinei
35. Referitor la ecografia abdominală în
evaluarea splinei, sunt false următoarele
afirmații: [336]
(x) a. splina normală poate fi rareori evidențiată
prin ecografie abdominală
b. aerul din interiorul intestinelor poate limita
vizualizarea ecografică a splinei
c. poate evidenția prezența chisturilor splenice
(x) d. splina apare ca o umbră radioopacă în
cadranul superior stâng
e. poate evidenția o ruptură splenică cu
hemoragie intraperitoneală
36. Selectați afirmațiile adevărate privind
computer tomografia în evaluarea splinei:
[336, 337]
(x) a. este cea mai utilă tehnică radioimagistică
pentru determinarea dimensiunilor și leziunilor
splinei
(x) b. este utilă în ghidajul drenajelor
percutanate datorită clarității imaginilor
c. nu permite vizualizarea clară a chisturilor și
abceselor de la nivelul splinei
d. este metoda preferată în monitorizarea
leziunilor splenice și pentru a obține informații
despre vascularizația splinei
(x) e. oferă informații și despre alte
leziuni/afecțiuni concomitente de la nivel
abdominal
37. Următoarele afirmații privind
angiografia computerizată în evaluarea
splinei sunt adevărate: [337]
(x) a. permite controlul hipersplenismului la
copiii cu hipertensiune portală
(x) b. permite stabilirea diagnosticului de
tromboză de venă splenică
(x) c. permite reducerea sângerării prin
embolizarea arterei splenice
d. permite evaluarea lacerațiilor splenice la
pacienții instabili hemodinamic care au suferit
un traumatism abdominal
e. nu permite evaluarea tumorilor splenice
38. Afecțiunile hematologice cu indicație de
splenectomiei sunt reprezentate de: [337]
(x) a. anemia hemolitică autoimună non-
responsivă la terapia steroidiană
(x) b. purpura trombocitopenică autoimună
(x) c. purpura trombotică trombocitopenică
d. varicele gastrice hemoragice secundare unei
tromboze de venă splenică
e. hipersplenismul asociat altor patologii
306
39. Următoarele afirmații despre
traumatismele splenice sunt adevărate: [337,
338]
(x) a. pacienții cu lacerație splenică, instabili
hemodinamic, au indicație de splenectomie de
urgență
b. din cauza riscului de infecție severă post-
splenectomie, la pacienții instabili, se poate
recurge la soluții de prezervare a splinei
(x) c. splina al doilea cel mai frecvent organ
lezat în traumatismele abdominale prin plăgi
penetrante
d. splenectomia este tratamentul indicat în toate
traumatismele splenice
(x) e. splina este cel mai frecvent organ afectat
în urma contuziilor abdominale
40. Referitor la anomaliile funcționale ale
splinei, putem afirma: [338]
(x) a. siclemia poate determina asplenie
funcțională
b. splenomegalia și hipersplenismul reprezintă
același lucru
(x) c. splenectomia este cea mai frecventă cauză
pentru asplenie
d. hiposplenismul congenital este frecvent
întâlnit
(x) e. mărimea splinei nu este corelată cu funcția
ei hematologică
41. Splenomegalia de dimensiuni mari se
întâlnește în, cu excepția: [338]
(x) a. malaria acută
b. reticuloendotelioza
c. talasemie majoră
d. boala Gaucher
(x) e. scorbut
42. Anemiile hemolitice ereditare se clasifică
în: [338]
(x) a. anemii hemolitice cauzate de anomalii
structurale ale membranei
(x) b. anemii hemolitice cauzate de anomalii
metabolice
c. anemii hemolitice cauzate de deficitul de
vitamina B12
(x) d. hemoglobinopatii
e. anemii hemolitice cauzate de deficitul de fier
43. Următoarele afirmații privind sferocitoza
sunt adevărate: [338, 339]
(x) a. se transmite autozomal dominant
b. splenectomia este, de obicei, recomandată de
urgență, indiferent de vârstă
(x) c. este esențială identificarea intraoperatorie
a unor eventuale spline accesorii care pot suferi
hipertrofie și pot determina persistența
simptomatologiei inițiale
(x) d. este caracterizată de prezența unor hematii
cu formă modificată, rigide, ce nu pot trece prin
reţeaua vasculară splenică și sunt sechestrate,
determinând splenomegalie
e. este cauzată de o anomalie in transportul
Na/K
44. Referitor la talasemii următoarele
afirmații sunt false: [338, 339]
a. se caracterizează prin prezența unor deficite
în sinteza uneia sau mai multor subunități ale
hemoglobinei
(x) b. pacienții cu talasemie prezintă cel mai mic
risc de a dezvolta infecție severă post-
splenectomie, de aceea splenectomia este
tratamentul de elecție
c. în talasemia minoră, forma heterozigotă de
talasemie, splenectomia determină reducerea
disconfortului fizic
307
(x) d. în talasemia majoră, splenectomia reduce
problemele asociate supraîncărcării cu fier
e. se clasifică în talasemie minoră și talasemie
majoră
45. Sechestrarea splenică a trombocitelor se
întâlnește în următoarele afecțiuni: [339]
(x) a. splenomegalia congestivă
(x) b. metaplazia mieloidă
(x) c. boala Gaucher
d. boala Guglielmo
e. procese imunologice
46. Următoarele afirmații despre
trombocitopenia imună sunt adevărate: [340]
a. este o afecțiune congenitală
(x) b. poate fi primară sau secundară
(x) c. trombocitopenia imună primară este
asociată cu prezența anticorpilor antiplachete
sanguine
d. trombocitopenia imună secundară est asociată
cu infecții bacteriene
(x) e. trombocitopenia imună primară este
asociată cu distrucția trombocitelor mediată de
limfocitele T
47. Referitor la purpura trombotică
trombocitopenică, sunt false următoarele
afirmații: [340]
a. este o boală congenitală sau dobândită a
arterelor și capilarelor
(x) b. forma congenitală se asociază cu boli
autoimune, tratamente medicamentoase și
infecții
c. netratată, are o mortalitate extrem de mare
(x) d. tratamentul constă în transfuzii
profilactice cu plasmă, indiferent de forma de
boală
(x) e. splenectomia reprezintă tratamentul de
primă intenție
*48. Patologiile asociate cu hipersplenism
sunt următoarele, cu excepția: [340]
a. boala Gaucher
b. sindromul Felty
(x) c. tromboza de arteră splenică
d. porfiria eritropoietică
e. hipertensiunea portală
49. Sindromul Felty se caracterizează prin:
[341]
(x) a. artrită reumatoidă
(x) b. splenomegalie
(x) c. neutropenie
d. anemie
(x) e. ulcere gambiere
50. Următoarele afirmații referitoare la
tratamentul hipersplenismului sunt
adevărate: [341]
(x) a. splenectomia parțială și embolizarea
splenică sunt utilizate ca alternative ale
splenectomiei totale pentru tratamentul
hipersplenismului și al disconfortului abdominal
b. hipersplenismul asociat splenomegaliei
congestive secundare unei insuficiențe hepatice
și consecințelor vasculare ale hipertensiunii
portale necesită efectuarea cât mai rapidă a
splenectomiei
(x) c. în hipersplenismul secundar de primă
intenție este tratarea cauzei care a determinat
apariția acestuia
d. splenectomia determină corectarea definitivă
a citopeniei
(x) e. embolizarea parțială a arterei splenice are
potențial crescut de a cauza abcese și infarcte
308
51. În urma splenectomiei la o persoană
sănătoasă se evidențiază următoarele
modificări hematologice: [341]
(x) a. creșterea numărului de leucocite cu 50%
peste limita superioară a normalului
(x) b. creșterea numărului de leucocite este de
obicei tranzitorie
(x) c. creșterea tranzitorie a numărului de
trombocite cu până la 30% peste limita
superioară a normalului
d. trombocitoza tranzitorie postsplenectomie
este foarte rară
(x) e. modificări structurale anormale ale
hematiilor pe frotiul de sânge
52. Referitor la tratamentul antiagregant
plachetar administrat postsplenectomie, sunt
adevărate următoarele afirmații, cu excepția:
[341, 342]
(x) a. este indicat la toți pacienții cu o valoare a
numărului de trombocite >400.000/mm3
b. este indicat la pacienții cunoscuți cu afecțiuni
mieloproliferative și o valoare a numărului de
trombocite >400.000/mm3
c. este indicat la toți ceilalți pacienți, după
splenectomie, dacă numărul trombocitelor
>750.000/mm3
(x) d. nu este indicat decât în cazul unei
trombocitoze extreme
(x) e. este indicat la toți pacienții, indiferent de
numărul de trombocite
53. Selectați afirmațiile false privind infecțiile
severe postsplenectomie cu bacterii
încapsulate: [342]
a. decesul se poate instala rapid, în 24-48 de ore
b. debutul este insidios
(x) c. debutul este brutal, pacientul putând
deveni septic în doar câteva ore
d. pacienții asociază frecvent insuficiență 54. Abcesele subfrenice – semne clinice: [342]
corticosuprarenaliană (x) a. febră
(x) e. reprezintă cea mai rară formă de infecții b. vărsături
postsplenectomie (x) c. durere în hipocondrul stâng
d. leucocitoză tranzitorie
(x) e. atelectazie prelungită

309
 14. CAPITOLLUL 26
BOLILE SISTEMULUI VASCULAR
BOALA ARTERIALĂ PERIFERICĂ
paginile 520-527
1. Următoarele afirmații sunt adevărate, cu
excepția: [520]
a. boala arterială periferică se caracterizează
prin ocluzii sau stenoze (ocluzii parțiale) ale
arterelor de la nivelul extremităților inferioare
(x) b. cea mai frecventă localizare a BAP este la
nivelul arterei femurale profunde
c. boala ocluzivă femuro-popliteală este
localizată sub ligamentul inghinal
(x) d. boala ocluzivă tibială implică arterele de
sub bifurcația popliteală
(x) e. boala ocluzivă femuro-popliteală este mai
frecventă la adulții între 45 și 65 ani
2. Următoarele afirmații sunt false, cu
excepția: [520]
(x) a. boala ocluzivă aorto-iliacă este mai
frecventă la adulții între 45 și 65 ani
(x) b. cea mai frecventă localizare BAP este la
nivelul arterei femurale superficiale
c. boala ocluzivă femuro-popliteală poate fi
simptomatică, cu excepția perioadelor de efort
fizic
(x) d. cauze mai puțin frecvente ale BAP sunt
boala Buerger, fibroza chistică, endofibroza
iliacă și compresia arterelor prin benzi
musculare fibroase
e. boala ocluzivă tibială nu este tipică la
pacienții cu diabet, insuficiență renală în stadiu
final și vârstă înaintată
310
3. Referitor la fiziologia bolii arteriale
periferice, putem considera adevărate
următoarele afirmații: [520-521]
(x) a. pierderea presiunii este direct
proporțională cu volumul fluxului de sânge
(x) b. când se formează placa, reducerea
fluxului apare la scăderea diametrului arterial cu
60-70%
(x) c. principalul mecanism este reprezentat de
formarea unor plăci aterosclerotice mari ce
ocupă lumenul arterial
d. placa de aterom odată formată împiedică
fluxul de sânge şi crește tensiunea arterială
distal de nivelul stenozei
(x) e. acumularea focală a plăcii de aterom are
loc la locurile de turbulentă
4. Alegeți afirmațiile false cu privire la
claudicația intermitentă: [521]
a. claudicaţia este caracterizată de durere la
nivelul unui grup muscular important,
precipitată de exerciţiu fizic şi ameliorată de
repaus
(x) b. articulaţiile si piciorul sunt afectate de
claudicaţie
(x) c. grupele musculare afectate de claudicaţie
se află întotdeauna la un nivel proximal de
obstrucţia arterială
(x) d. ocluzia AFS provoacă claudicaţia la
nivelul coapsei şi nu la nivelul gambei
e. evoluţia naturală a claudicaţiei netratate este
în general benignă
*5. Alegeți afirmația falsă cu privire la
durerea de repaus cauzată de ischemie: [521]
a. apare mai ales noaptea
b. cel mai frecvent pacienții au dureri la nivelul
degetelor de la picioare și epifizelor distale ale
oaselor metatarsiene
(x) c. este cauzată de ischemia țesutului
muscular sensibil la hipoxie
d. indică o BAP avansată
e. alinarea durerii se face prin poziționarea
declivă a picioarelor
6. Următoarele afirmații referitoare la
ulcerațiile diabetice sunt adevărate: [521]
(x) a. sunt nedureroase
b. localizate imediat deasupra maleolelor
c. sunt rezultatul indirect al neuropatiei
diabetice
(x) d. piciorul se poate deforma (picior Charcot)
(x) e. localizate pe fața plantară și laterală a
piciorului, în zonele de presiune
*7. Alegeți afirmația adevărată cu privire la
gangrena uscată: [522]
a. asociere de celulită
(x) b. mumificarea degetelor piciorului
c. este asociată cu infecţie activă
d. este de obicei urât mirositor
e. scurgeri purulente abundente
8. Referitor la evaluarea bolii arteriale
periferice, următoarele afirmații sunt false,
cu excepția: [522]
(x) a. pacienţii cu BAP severă au adesea semnul
Buerger
(x) b. pacienţii cu ischemie de membru trebuie
examinaţi cu aparat Doppler cu undă continuă
c. durerea neurogenă de membru inferior este de
obicei localizată la nivelul grupelor musculare
majore
311
d. durerea musculo-scheletală este adesea
prezentă la efort
(x) e. durerea secundară stenozei de canal
medular este ameliorată prin aplecarea înainte în
timpul mersului
9. Următoarele afirmații despre examinarea
Doppler în BAP sunt adevărate, cu excepția:
[522]
a. pe măsura progresiei ocluziei, unda fluxului
de sânge trece de la aspect trifazic, la bifazic,
respectiv monofazic
b. emite ultrasunete cu lungime de undă
cuprinsă între 2 şi 10 MHz
(x) c. pe măsura progresiei ocluziei, unda
fluxului de sânge trece de la aspect monofazic,
la bifazic, respectiv trifazic
(x) d. oferă o evaluare cantitativă a gradului de
stenoză
e. este un instrument ieftin care poate fi utilizat
pentru a evalua calitatea semnalelor arteriale şi
pentru a măsura presiunile arteriale ale gleznei
sau ale braţului
10. Care dintre următoarele afirmații sunt
adevărate referitor la diagnosticul imagistic
în bolile vasculare? [523]
(x) a. pacienţii cu claudicaţie severă ar trebui să
fie supuşi diagnosticului angio-RM sau angio-
CT
(x) b. angio-RM-ul şi angio-CT-ul nu necesită
puncţie la nivelul arterei femurale
c. arteriografia cu contrast este efectuată printr-o
puncţie percutană a arterei iliace şi este utilizată
atunci când se planifică atât diagnosticul cât şi
procedura terapeutică
(x) d. angiografia implică puncţia unei artere
periferice, cu introducerea unui cateter
intravascular pentru injectarea selectivă a
arterelor
(x) e. gadolinium poate rareori provoca fibroză
subcutanată la pacienții cu insuficiență renală
11. Referitor la complicațiile angiografiei este
adevărat: [523]
(x) a. în cazul sângerărilor locale pot apărea
adesea parestezii Ia nivelul membrului afectat
din cauza compresiei nervilor adiacenţi
b. tromboza apare de obicei în primele 3 ore de
la puncţia arterială
(x) c. hidratarea înainte şi după angiografie este
importantă doar la toți pacienții, în specialla cei
cu insuficienţă renală
d. pseudoanevrismele secundare inserţiei
cateterului pot fi închise prin compresie sub
ghidaj ecografic, în special la pacienţii care sunt
supuşi terapiei anticoagulante
(x) e. la pacienţii cu hipersensibilitate cunoscută
la substanţa de contrast se pot administra
steroizi şi antihistaminice înainte de procedură
*12. Următoarele afirmații cu privire la
principalele complicaţii ale angiografiei sunt
adevărate, cu excepția: [523]
a. sângerare sau tromboză la locul puncţiei
b. formarea unui pseudoanevrism la locul
puncţiei
(x) c. fibroză subcutanată Ia pacienţii cu
insuficienţă cardiacă
d. crearea iatrogenă a unei fistule arterio-
venoase
e. reacţie de hipersensibilitate şi toxicitate renală
la substanţa de contrast
13. Următoarele afirmații referitoare la
tratamentul endovascular prin tehnica
angioplastiei transluminale percutanate sunt
false, cu excepția: [523, 524]
(x) a. în cele mai simple cazuri, un cateter cu
balon este introdus pe ghid şi umflat în regiunea
312
stenozată, dilatând astfel vasul şi restabilind
diametrul său luminal
b. această manevră poate fi suficientă, cu
condiţia să se creeze o disecţie semnificativă la
nivelul unde se efectuează
(x) c. tehnică a fost extinsă și în abordarea
stenozelor mai complexe, pe segmente lungi şi
chiar în cazul ocluziilor totale
(x) d. complicațiile PTA necesită, în general,
stentare sau, mai rar, o intervenţie chirurgicală
imediată
e. trecerea ghidului între straturile peretelui
vasului, numită „recanalizare subintimală”,
poate fi realizată pentru crearea unui nou pasaj,
fiind necesară și efectuarea unui bypass
chirurgical
14. Următoarele afirmații referitoare la
tratamentul endovascular al bolii arteriale
periferice sunt adevărate: [524]
(x) a. PTA presupune trecerea unui fir ghid de
calibru mic prin regiunea stenozei sau ocluziei
dintr-un loc de puncţie percutanată la distanţă
(x) b. toate stenturile sunt expuse riscului de
fractură, de aceea trebuie precauţie la plasarea
acestora în zone cu flexie amplă
c. stenturile din oţel inoxidabil expandabile pe
balon sunt indicate pentru leziunile arterelor
lungi sau sinuoase
d. stenturile auto-expandabile din nichel şi titan
(nitinol) sunt destinate leziunilor focalizate
calcificate
(x) e. PTA poate fi complicată prin ocluzia
acută a vaselor
15. Referitor la tehnicile adjuvante pentru
PTA sunt adevărate următoarele afirmații,
cu excepția: [524]
(x) a. stenturile auto-expandabile din nichel şi
titan (nitinol) sunt indicate pentru leziunile
arterelor lungi sau sinuoase (artera iliacă
externă, femurala superficială)
(x) b. toate stenturile sunt expuse riscului de
fractură, de aceea trebuie precauţie la plasarea
acestora în zone cu extensie amplă
c. stenturile auto-expandabile din nichel şi titan
(nitinol) creează o forță radială ridicată
d. stenturile din oţel inoxidabil expandabile pe
balon sunt destinate leziunilor focalizate
calcificate
e. au fost introduse baloane și stenturi
farmacologic active
16. Care dintre următoarele afirmații
referitoare la intervențiile infrainghinale în
BAP sunt adevărate? [525]
(x) a. hiperplazia neointimală poate apărea
(x) b. tehnicile endovasculare pot fi aplicate
pentru leziunile AFS la pacienţii cu claudicaţie
severă
c. incidenţa restenozei şi a eşecului intervenţiei
este cuprinsă între 50% şi 80% la 1 an
d. medicaţia antiplachetară nu mai este folosită
de rutină după orice intervenţie endovasculară
pentru a preveni tromboza acută
(x) e. chiar deasupra genunchiului apar flexie
extremă, extensie şi torsiune, ceea ce poate duce
la fractură de stent
17. Următoarele afirmații sunt referitor la
managementul chirurgical al BAP sunt
adevărate: [525]
(x) a. mulţi chirurgi folosesc endarterectomia
locală a arterelor femurale comune şi femurale
profunde pentru a îmbunătăţi fluxul unei proteze
de bypass aortofemural sau în cazul unui bypass
infrainghinal
b. endarterectomia de arteră femurală comună
devine mai puțin invazivă atunci cand este
313
asociată fie cu stentarea iliacă, fie cu
aterectomia sau stentarea AFP
c. toți pacienții cu boală aorto-iliacă sunt
candidaţi pentru endarterectomie
(x) d. ocluzia protezei unui bypass aorto-
femural este de obicei cauzată de progresia bolii
la nivelul vaselor distale
(x) e. bypassul pe artera poplitee deasupra
genunchiului se realizează fie cu vena
pacientului (autologă), fie cu proteză sintetică
18. Referitor la managementul chirurgical al
BAP, recanalizarea prin profundoplastie în
combinaţie cu endarterectomia femurală
poate creşte perfuzia membrelor inferioare la
pacienții cu: [525]
(x) a. ocluzia AFS
(x) b. stenoza proximală a AFP
c. claudicaţia intermitentă
(x) d. durere ischemică de repaus
e. gangrenă
19. Afirmațiile false referitoare la bypass-ul
la pacienții cu boală ocluzivă infrainghinală
sunt: [526]
(x) a. bypassurile cu proteze sintetice ale
arterelor de sub genunchi funcţionează mai
eficient
b. aceste proceduri de bypass distal se realizează
cel mai bine cu un grefon venos autolog
c. vena safenă mare poate fi folosită pentru
bypass recoltată şi inversată, astfel încât valvele
venei să fie în aceeaşi direcţie cu fluxul arterial
(x) d. bypass-ul cu vena safenă recoltată şi
inversată este o tehnică permite o potrivire mai
bună a dimensiunilor între arteră şi venă şi poate
fi adesea efectuată cu incizii minime
e. vena safenă mare poate fi folosită pentru un
bypass in situ, în care vena safenă este lăsată în
poziţia normală anatomică, iar valvele venei
sunt distruse cu un valvulotom
20. Referitor la bypass-ul la pacienții cu
boală ocluzivă infrainghinală, în situaţia în
care vena safenă ipsilaterală nu este
disponibilă, trebuie luate în considerare mai
multe alternative: [526]
(x) a. vena safenă contralaterală
(x) b. venele extremitatilor superioare
c. vena femurala superficiala
(x) d. venele cefalice
(x) e. venele bazilice
21. Următoarele afirmații referitoare la
bypass-ul la pacienții cu boală ocluzivă
infrainghinală sunt false: [526]
(x) a. bypassurile cu proteze sintetice ale
arterelor de sub genunchi funcţionează mai
eficient
b. vena safenă mare poate fi folosită pentru
bypass recoltată şi inversată, astfel încât valvele
venei să fie în aceeaşi direcţie cu fluxul arterial
(x) c. bypass-ul cu vena safenă recoltată şi
inversată este o tehnică permite o potrivire mai
bună a dimensiunilor între arteră şi venă şi poate
fi adesea efectuată cu incizii minime
d. vena safenă mare poate fi folosită pentru un
bypass in situ, în care vena safenă este lăsată în
poziţia normală anatomică, iar valvele venei
sunt distruse cu un valvulotom
e. aceste proceduri de bypass distal se realizează
cel mai bine cu un grefon venos autolog
314
22. Care dintre următoarele afirmații
reprezintă amputaţii distale? [527]
(x) a. amputaţiile de transmetatarsiene
b. amputaţie sub nivelul genunchiului (gambă
sau transtibială)
(x) c. amputaţiile Syme (gleznă)
d. amputaţiile de oase tarsiene
(x) e. amputaţiile de degete
23. Trei din umătoarele afirmații sunt
adevărate. Selectați afirmațiile false despre
amputația ca opțiune terapeutică la pacienții
cu BAP: [527]
a. poate fi singura opţiune la unii pacienţi cu
durere de repaus severă ,sau gangrenă, care nu
sunt candidaţi pentru revascularizare
(x) b. adesea, cel mai scăzut nivel care asigură
vindecarea este cel al amputaţiei deasupra de
genunchi
c. amputaţia de coapsă este indicată atunci când
ischemia este profundă şi gangrena se extinde
până la nivelul genunchiului
(x) d. cu cât amputaţia este mai distala, cu atât
potenţialul de reabilitare este mai bun
e. indicaţia adecvată a nivelului de amputaţie
este importantă pentru a asigura vindecarea
plăgii
*24. Afirmația falsă referitoare la situațiile în
care este indicată amputaţia de coapsă este:
[527]
a. ischemia este profundă
b. gangrena se extinde până la nivelul
genunchiului
(x) c. la unii pacienţi cu durere de repaus
d. la pacienţii care sunt imobilizaţi în pat
e. pacienţii prezintă un risc chirurgical ridicat
din cauza altor afecţiuni medicale
 BOLILE VENELOR
paginile 534-541
25. Referitor la boala venoasă următoarele
afirmații sunt false: [534]
a. este una dintre cele mai frecvente afectiuni
medicale ale populatiei adulte
(x) b. adulţii au o probabilitate de 40% de a
dezvolta un ulcer venos în timpul vieţii
(x) c. incidenţa bolilor venoase scade odată cu
vârsta
d. aproximativ 70% dintre adulţi vor face o
formă de boală venoasă
e. includ varice, sindrom post-trombotic, ulcere
venoase şi telangiectazii
26. Selectați afirmațiile adevărate privind
despre anatomia sistemului venos sunt
următoarele: [534]
a. este împărțit în 2 componente: superficial și
profund
b. sistemul venos central include venele mari
care însoţesc traiectul arterelor majore ale
membrelor
c. venele membrelor sunt clasificate în centrale
și periferice
(x) d. sistemul venos periferic include sistemele
venoase ale membrelor superioare şi inferioare,
precum şi întoarcerea venoasă a regiunii capului
şi gâtului
(x) e. gamba are șase vene profunde principale
*27. Alegeți afirmația falsă cu privire la
valvele venoase: [534]
a. previn refluxul sângelui înapoi în periferie în
timpul ortostatismului
(x) b. incompetența valvelor venelor perforante
permite curgerea nefiziologică a sângelui din
sistemul superficial în cel profund
315
c. un reflux nefiziologic al sângelui poate cauza
insuficiență venoasă cronică
d. asigură fluxul unidirecțional ai sângelui spre
inimă
e. aceste valve venoase sunt bicuspide
28. Referitor la fiziologia sistemului venos,
următoarele afirmații sunt adevărate:
[534,535]
(x) a. contracția musculară creşte presiunea în
interiorul compartimentelor inter-aponevrotice,
pompând sângele înapoi spre inimă
(x) b. compartimentele musculare ale gambei
sunt foarte importante în funcţionarea circulaţiei
venoase normale
(x) c. presiunile venoase diferite în poziţie de
ortostatism şi clinostatism reflectă rolul
important al valvelor, al contracţiei musculare şi
a poziţiei pacientului
d. venele superficiale sunt înconjurate de
compartimente musculare
e. spre deosebire de venele superficiale, venele
profunde nu sunt înconjurate de compartimente
musculare
29. Următoarele afirmații privind
lipodermatoscleroza sunt adevărate: [535]
(x) a. reprezintă fibroza ţesutului subcutanat de
la nivelul membrului afectat
b. presiunea venoasă în ortostatism devine mult
mai mică când valvele sunt deteriorate şi duce la
stază
(x) c. distensia venoasă poate traumatiza
endoteliul venos
(x) d. proteinele exudează în ţesutul subcutanat,
provocând inflamaţie în interstiţiu
e. apare la membrele superioare unde presiunea
este cea mai ridicată în ortostatism
30. Care dintre următoarele afirmații
referitoare la tromboza venoasă superficială
(TVS) sunt adevărate? [535,536]
(x) a. există numeroase cauze iartrogene ale
TVS inclusiv prezența cateterelor intravenoase
și a scleroterapiei
(x) b. pacienţii cu varice prezintă risc de
tromboză mai mare a venelor superficiale
(x) c. este însoţită adesea de durere asociată cu
edem şi eritem pe traiectul venos
d. aproape 50% din episoadele de TVS
dobândite în spital sunt asimptomatice
e. factorii de risc includ staza, leziunile
endoteliale venoase şi stările de
hipercoagulabilitate
31. Următoarele afirmații cu privire la
trombectomia pentru venele superficiale
trombozate sunt adevărate: [536]
(x) a. reprezintă cel mai bun tratament atunci
când simptomatologia este importantă
b. nu reduce pigmentarea cutanată
(x) c. după incizia venei, trombul poate fi extras,
ceea ce duce la o ameliorare imediată a durerii
d. îmbunătăţeşte aspectul cosmetic al pielii de
sub venele flebitice
(x) e. este una din metodele de tratament ale
tromboflebitei
32. Afirmațiile false cu privire la tromboză
venoasă profundă (TVP) sunt: [536,537]
(x) a. dacă apare tromboembolismul pulmonar,
rata mortalităţii în spital depăşeşte 50%
b. aproximativ 900.000 de pacienţi pe an
dezvoltă TVP
(x) c. aproape 50% din episoadele de TVP
dobândite în spital sunt simptomatice
316
d. pacienţii pot prezenta dureri locale, secundare
inflamaţiei şi edemului
e. din păcate, la un mic procent de pacienţi,
primul simptom al TVP este embolia pulmonară
33. Selectați afirmațiile adevărate despre
tromboza venoasă profundă (TVP): [536,
537]
a. există un potenţial mai mare de compresiune
a venei iliace drepte prin bifurcaţia aortică şi
încrucişarea cu artera iliacă dreaptă
(x) b. există un potenţial mai mare de
compresiune a venei iliace stângi prin bifurcaţia
aortică şi încrucişarea cu artera iliacă dreaptă
(x) c. Sindromul May-Thurner apare când
compresia este severă și se produce umflarea
piciorului stâng în timpul exerciţiilor fizice
asociată cu tromboza venoasă distal de locul
compresiei
d. tromboză venoasă profundă de sistem venos
iliac drept este mai frecventă decât cea a
sistemului venos iliac stâng
(x) e. tromboză venoasă profundă de sistem
venos iliac stâng este mai frecventă decât cea a
sistemului venos iliac drept
34. Următoarele afirmații referioatre la
diagnosticul de tromboză venoasă profundă
(TVP) sunt adevărate: [537]
(x) a. tomografie computerizată a abdomenului
şi pelvisului, cu substanţă de contrast IV, în caz
de trombozei pelvine şi venei cave
b. tomografia pulmonară toracică evidenţiază
cel mai frecvent atât trombul în artera
pulmonară, cât şi parenchimul pulmonar
infarctat
(x) c. venografia este rareori efectuată pentru un
diagnostic de TVP, dar este frecvent utilizată
înainte de tromboliză
d. pletismografia evaluează refluxul în sistemul
superficial şi cel profund însă joacă un rol mic
în evaluarea TVP
(x) e. dozarea D-dimerilor reprezintă un test de
screening sensibil, dar nespecific pentru TVP
35. Investigațiile pentru a confirma
diagnosticul de tromboză venoasă profundă
(TVP) înainte de tratament sunt următoarele,
cu excepția: [537]
a. venografie
(x) b. arteriografie
c. ultrasonografie Doppler
(x) d. pletismografie
e. tomografie computerizată cu substanţă de
contrast IV
36. La pacienţii cu tromboză venoasă
profundă (TVP) spontană (idiopatică) se
evalueaza stările de hipercoagulabilitate prin
măsurarea: [537]
a. ultrasonografică Doppler
(x) b. factor V Leiden
(x) c. antitrombină III
(x) d. nivelurilor de proteină C și S
(x) e. mutaţiei genei protrombinei
37. In ceea ce privește tratamentul trombozei
venoase profunde (TVP), indicaţiile clare
pentru terapia trombolitică includ: [538]
(x) a. tromboza venei renale
b. tromboza venei safene
(x) c. ocluzia acută a venei mezenterice
superioare prin mecanism trombotic
d. ocluzia acută a venei mezenterice inferioare
prin mecanism trombotic
(x) e. tromboza venei subclavii
317
38. Contraindicaţiile trombolizei la pacienţii
cu tromboză venoasă profundă (TVP) includ:
[538]
(x) a. chirurgie recentă
(x) b. traume recente
c. ulcerere gastrointestinale recente
(x) d. accident vascular cerebral recent
(x) e. sângerare recentă
39. Umătoarele afirmații referitoare la
dispozitivele de trombectomie mecanică sunt
adevărate: [538]
(x) a. permit concentrarea agentului trombolitic
în vena care este ocluzată
(x) b. limitează diseminarea agentului
trombolitic în circulaţia sistemică
(x) c. sunt din ce în ce mai utilizate
d. cresc complicaţiile provocate de tromboliză
e. cresc timpul necesar pentru recanalizarea
venelor profunde ocluzate
40. Diagnosticul definitiv al emboliei
pulmonare este dat de: [539]
a. venografia
(x) b. angiografia pulmonară
c. pletismografia
(x) d. tomografia computerizată toracică
(x) e. scintigrafia de ventilaţie-perfuzie
*41. Următoarea afirmația referitoare la
varicele primare este falsă: [539]
a. cea mai frecventă cauză a varice lor primare
este apariţia incompetenţei valvelor venoase la
joncţiunea dintre vena safenă şi vena femurală
în regiunea inghinală
b. porțiunea vizibilă a venelor insuficiente se
află de obicei la nivelul gambei unde acestea
sunt situate mai superficial
c. afectarea venelor superficiale, în majoritatea
cazurilor, nu se asociază cu alte leziuni la
nivelul venelor perforante sau profunde
(x) d. insuficienta valvelor duce la dilatarea
venelor distale și determină insuficiența venelor
si valvelor la nivel proximal
e. dilatarea venoasă duce la insuficienţa
întregului sistem safen, inclusiv a ramurilor
tributare
42. Simptomele cauzate de venele varicoase
superficiale sunt reprezentate de: [539]
(x) a. senzaţie de greutate
b. tahicardie
(x) c. oboseală după ortostatism prelungit
d. crampe diurne
(x) e. edem perimaleolar
43. Referitor la ,,strippingul” venei safene
sunt următoarele afirmații sunt adevărate:
[540]
(x) a. vena este excizată prin trecerea unui
cateter de unică folosinţă folosinţă prin lumenul
venei de la nivelul genunchiului
(x) b. vena este excizată prin trecerea unui
cateter metalic prin lumenul venei de la nivelul
gleznei
(x) c. vena este expusă la fiecare din capete
(x) d. vena este ligaturată la nivelul joncţiunii
safenofemurale
e. vena este îndepărtată prin contractarea
colagenului
44. Următoarele afirmații privind excizia
colateralelor venoase prin micro incizii în
tratamentul varicelor primare sunt false:
[540]
a. cicatricile care apar sunt foarte mici, aproape
invizibile
318
(x) b. este în special indicată la pacienţii cu vene
safene proximale de foarte mari dimensiuni
c. tributarele safenei pot fi înlăturate prin incizii
mici care permit vizualizarea lor
d. tributarele safenei sunt înlăturate cu ajutorul
unor cârlige mici, a unor instrumente sau a
clampelor
(x) e. acestă tehnică este cea mai puţin invazivă
45. Manifestările clinice ale insuficienţei
venoase sunt următoarele, cu excepția: [540]
a. ulceraţiile venoase
b. edemul cronic al membrelor inferioare
c. hiperpigmentarea
(x) d. disfuncţia ventriculară dreaptă
(x) e. durere toracică cu caracter pleuritic
46. Referitor la tehnicile de închidere a venei
safene în tratamentul varicelor primare
următoarele afirmații sunt adevărate: [540]
a. sunt efectuate prin abordul venei safene prin
punctie ecoghidată deasura nivelul genunchiului
(x) b. sunt efectuate prin abordul venei safene
prin punctie ecoghidată sub nivelul
genunchiului
(x) c. sunt cele mai puţin invazive
(x) d. căldura degajată de cateterele folosite în
această tehnică produce contractarea
colagenului
e. această tehnică este folosită mai puţin
frecvent pentru că este asociată cu o recuperare
mai lungă
*47. Selectați afirmația falsă referitoare la
insuficiența venoasă cronică: [540, 541]
a. este consecința directă a hipertensiunii
venoase locale
b. tratamentul inițial al insuficienței venoase
cronice cu lipodermatoscleroză este folosirea
ciorapilor de contenție elastică
(x) c. la pacienții cu ulcerații venoase,
tratamentul local nu este necesar pentru a
asigura vindecarea
d. ecografia Doppler poate vizualiza direct o
ocluzie
e. examinarea clinică evidențiază un tegument
portocaliu-maroniu la nivelul gleznei, edem al
membrului inferior, telangiectazii și/sau
ulcerații
319
48. Următoarele afirmații cu pivire la
tratamentul insuficienței venoase cronice
sunt adevărate: [541]
(x) a. tratamentul inițial al insuficienței venoase
cronice cu lipodermatoscleroză este folosirea
ciorapilor de contenție elastică
b. tratamentul adecvat al plăgii precum și
pansamentele formate din unul sau două straturi
trebuie folosite ca element compresiv
(x) c. plastia cu piele liberă despicată duce la
vindecare
d. la pacienții cu ulcerații venoase, tratamentul
local nu este necesar pentru a asigura vindecarea
(x) e. tratamentul adecvat al plăgii precum și
pansamentele formate din trei sau patru straturi
trebuie folosite ca element compresiv
 15. CAPITOLLUL 27
OTORINOLARINGOLOGIA: BOLILE CAPULUI ȘI GÂTULUI
paginile 548-583
*1. Alegeți răspunsul corect: (553)
a. un prag auditiv între 15-20 dB este considerat
normal
b. un prag auditiv între 20-40 dB este considerat
normal
c. un prag auditiv între 0-20 este considerat
anormal
(x) d. un prag auditiv între 0-20 este considerat
normal
e. un prag auditiv între 15-30 este considerat
normal
2. Alegeți răspunsul fals: (553)
(x) a. un prag auditiv între 40-70 este o
hipoacuzie severă
b. un prag auditiv mai mare de 90 de dB este o
hipoacuzie profundă
(x) c. un prag auditiv între 70-90 este o
hipoacuzie moderata
d. un prag auditiv între 25-40 este hipoacuzie
ușoară
e. un prag auditiv între 0-20 dB este considerat
normal
*3. Alegeți afirmația corectă în legătură cu
hipoacuzia neurosenzorială: (553)
a. este determinată de pragurile conducerii
cartilaginoase generate de căști prin mastoidă
b. trece prin urechea externă și medie
c. o cauză posibilă este impactul ușor la nivelul
timpanului
(x) d. este determinată de pragurile conducerilor
osoase generate de căști prin mastoidă
e. trece doar prin urechea medie
320
4. Alegeți patologiile care determină hipoacuzie
neurosenzorială: (553)
(x) a. meningita
(x) b. presbiacuzia
(x) c. trauamtismul de os temporal
d. otita medie
e. otoscleroza
5. Alegeți patologiile care determinpă
hipoacuzie de transmitere: (553)
a. neurinom de acustic
b. labirintită virală
(x) c. neoplasmul
(x) d. boala Meniere
e. presbiacuzie
6. Alegeți afirmațiile corecte: (555)
(x) a. otalgia agravată de masticație indică o
afectare a structurilor miofasciale ale articulației
temporo-mandibulare.
b. leziunea cohleară din tinitus produce un sunet
intermitent care variază în intensitate în funcție
de zgomotul de fundal sau de momentul zilei
(x) c. o scurgere subțire, apoasă, de culoare
galben-transparent este sugestivă pentru apă de
baie amestecată cu cerumen
d. în hidrocefalie avem tinitus continuu
(x) e. otalgia de cauză otogenică poate să aibă ca
și cauză zona zoster otică
*7. Sindromul Eagle: (555)
(x) a. este elongația procesului stiloid
b. este fractura la nivelul canalului auditiv intern
c. are loc la nivelul brațului scurt al ciocanului
d. este afectată trompa lui Eustachio
e. este o cauză otogenică de otalgie
8. Tinitusul: (555)
a. continuu apare în boala aterosclerotică
b. pulsatilă apare în neurinomul de acustic
(unilateral)
(x) c. continuu apare în labirintita virală
d. pulsatil nu apare în glomusul jugular
(x) e. pulsatil apare în glomusul timpanic
9. Alegeți afirmațiile corecte, cu excepția:
(556)
(x) a. secreția sanguinolenta nu poate fi parte a
unui proces infecțios
b. vertijul atipic poate să apară în bolile
neurologice degenerative
c. hematomul auricular este cauzat de o leziune
prin forfecare
(x) d. electronistagmografia profită de prezența
mișcărilor continue ale globilor oculari,
predictible (nistagmus)
e. fracturile longitudinale ale bazei de craniu
sunt mult mai frecvente
*10. Sunt vertije atipice, cu excepția: (556)
a. labirintita bacteriană
b. vertijul din scleroza multiplă
c. vertijul datorat diabetului
(x) d. vertijul din ischemia benigna de trunchi
cerebral
e. vertijul din boala tiroidiană
11. Alegeți răspunsurile corecte: (556)
(x) a. perforațiile se pot dezvolta pe fondul unei
otite medii sechelare
(x) b. aproximativ 90% dintre perforațiile
membranei timpanice posttraumatice se vindecă
fără sechele
c. dacă vindecarea are loc în câteva luni,
timpanoplastia cu grefă din fascia temporalis
este recomandată
321
d. dezintegrarea lanțului osicular necesită
antibioterapie
(x) e. semnele clinice ale fracturii de bază de
craniu pot include hemotimpan, otoree cu LCR
și sânge, hipoacuzie și nistagmus
*12. Alegeti afirmația corectă: (557)
a. hematomul auricular este cea mai frecventă
boală a urechii
(x) b. cea mai frecventă boală infecțioasă este
otita externă
c. cea mai puțin frecventă boală infecțioasă este
otita externă
d. cea mai frecventă boală infecțioasă a urechii
este sifilisul auricular
e. cea mai frecventă boală infecțioasă a urechii
este otita medie internă
*13. Tratamentul în cazul otitei externe
localizate (foliculita canalului auditiv extern)
este: (557)
a. doar antibiotice antistafilococice
b. doar drenaj, fără tratament antibiotic
(x) c. anitibiotice antistafilococice, drenaj sau
ambele
d. antibiotice antisfalicococice, drenaj, dar
niciodată ambele
e. pansamente cu iod și drenaj
*14. Cei mai frecvenți agenți patogeni
implicați în otita externă sunt, cu excepția:
(557)
a. Pseudomonas
b. Klebsiella
c. Streptococcus
d. Staphilococcus
(x) e. Escheria
*15. Tratamentele în cazul otitei externe
(„urechea înotătorului”) sunt, cu excepția:
(557)
a. toaletarea conductului auditiv extern
b. introducerea unui pansament mic în interiorul
conductului în caz de inflamație majoră
c. administrarea picăturilor auriculare de 2-4 ori
pe zi timp de câteva zile
(x) d. drenajul conductului auditiv extern
e. antibioterapie sistemică și corticoterapia
16) Tratamentul otitei externe necrozante
este: (558)
(x) a. debridarea chirurgicală
(x) b. tratament agresiv cu antibioterapie
sistemică și topică
c. pansamente cu betadină
d. excizia în jurul focarului necrotic
e. tratament cu corticoterapie sistemică și topică
17. Cei mai frecvenți agenți implicați în otita
medie acută sunt: (558)
(x) a. Streptococcus pneumoniae
(x) b. Moraxella catarrhalis
(x) c. Haemophilus influenzae
d. Streptococul aureu
e. Pseudomonas aeruginosa
18. Otita medie acută netratată poate
progresa către: (558)
(x) a. mastoidită
(x) b. labirintită
c. sinuzită
(x) d. abces cerebral
e. paralizie de nerv trigeminal
19. Factorii de risc ai otitei medii cu efuziune
sunt: (559)
a. sexul feminin
(x) b. infecție recentă de tract respirator superior
c. vârsta peste 60 de ani
(x) d. hrănire cu biberonul
e. alimentația prelungită la sânul mamei
20. Colesteatomul: (559)
a. este un chist malign al urechii medii
(x) b. produce keratină
(x) c. o posibilă origine este la nivelul unei
membrane timpanice patologice
d. este un chist format din tesut conjunctiv și lax
e. tinde să se dezvolte pe fondul disfuncției
tubare acute
21. Otoscleroza: (559)
(x) a. este o anomalie spontană a urechii medii
(x) b. afectează cel mai frecvent adulții tineri
(x) c. produce hipoacuzie de transmitere
d. produce hipoacuzie neurosenzorială, în cazul
în care scărița este afectată
e. nu produce niciodată hipoacuzie
neurosenzorială
22. Hipoacuzia nesenzorială: (559)
(x) a. afectează 1 din 2000 de copii
(x) b. poate sa fie genetică
c. nu este asociată infecțiilor în utero
d. presbiacuzia, sau hipoacuzia vârstnicului
rezultă în urma degenerării timpanului
e. Eritromicina și Aspirina pot determina o
hipoacuzie neurosenzorială ireversibilă
23. Despre vertijul pozițional paroxistic
benign sunt adevărate următoarele: (559)
(x) a. pot apărea multiple simptome, de la
dezechilibru la vertij debilitant
b. tratamentul nu include repaus la pat
(x) c. este caracterizată de un debut acut
d. este caracterizată de un debut cronic
(x) e. se pot da antihistaminice, benzodiazepine,
antiemetice

322
*24. Vertijul pozițional paroxistic benign:
(559)
a. nu este un vertij acut și sever
b. este de durată lungă
c. nu este produs prin poziționarea specifică a
capului
d. nu este influențat de mișcările de ridicare a
capului
(x) e. este diagnosticat de elecție prin manevra
Dix-Hallpike
25. Despre patologia nervului facial sunt
adevărate următoarele enunțuri: (560)
(x) a. paralizia de nerv facial este idiopatică
frecvent
(x) b. paralizia facială se instalează în decurs de
câteva ore și poate progresa către paralizie
completă
c. niciun caz nu se vindecă spontan
d. nu sunt necesare investigații imagistice pentru
excluderea altor afecțiuni
e. prognosticul este foarte bun dacă paralizia
este veche
26. Despre neoplaziile otologice: (560)
(x) a. tegumentul pavilionului auricular poate
dezvolta neoplazii induse de razele UV
(x) b. osteoamele sunt unice și unilaterale
c. osteoamele sunt multiple și bilaterale
d. cel mai bun tratament este de obicei
chimioterapia
(x) e. neoplaziile urechii medii și ale mastoidei
sunt extrem de rare
27. Epistaxisul: (563)
(x) a. își au origine de obicei la nivelul plexului
Kisselbach
(x) b. epistaxiul posterior este asociat frecvent
patologiei cardiovasculare aterosclerotice
323
(x) c. cea mai frecventă cauză de epistaxis este
traumatismul
d. cea mai frecventa cauză de epistaxis este
endometrioza la femei
e. corpii străini la copii sau pacienți psihiatrici
nu trebuie să intre în etiologia epistaxisului
28. Angiofibromul nazofaringian juvenil:
(563)
(x) a. este o tumoră benigna
b. este o tumoră malignă
c. este mai des întâlnită la femei
(x) c. este mai des întâlnită la adolescenți de sex
masculin
e. nu trebuie niciodata suspicionată la
adolescenți cu epistaxis unilateral recurent
29. Epistaxisul: (563)
(x) a. tratamentul inițial este centrat pe controlul
pierderii acute de sînge
b. nu este necesar un tamponament posterior
dacă nu este controlată sângerarea
c. nu se folosesc în niciun caz sondele Foley
(x) d. pacienții pot necesita oxigen umidificat
(x) e. lligatura arterelor etmoidale anterioare și
posterioare poate fi efectuată pentru epistaxis
antero-superior
30. Rinita acută virală: (564)
(x) a. se mai numește guturai
(x) b. este o patologie foarte des întâlnită în
pediatrie
c. simptomele nu au variații de severitate
(x) d. este auto-limitantă
(x) e. flora locală poate să fie cauza unei infecții
bacteriene secundare
31. Alegeți afirmațiile false pentru rinita
bacteriană: (564)
(x) a. nu apare la adulți după traumatisme
(x) b. agentul etiologic cuprinde și Streptococul
aureus
c. agentul etiologic poate fi H. Influenzae
d. semnele clinice pot să fie subtile
(x) e. biopsia nu este de ajutor în niciun caz de
rinită bacteriană
32. Rinita alergică nu este:
a. o boală a sistemului imun
(x) b. o boală a sistemul respirator
(x) c. mediat prin IgG
d. cu mucoasa palid-albăstruie, edematoasă
(x) e. o afecțiune cu istoric familial negativ
33. Rinita de sarcină: (564)
(x) a. se mai numește și rinita hormonală
b. apare în legătură cu creșterea nivelului de
progesteron
c. apare în legătură cu creșterea nivelului de
prolactină
(x) d. apare în legătură cu creșterea nivelului de
estrogen
(x) e. poate să apară și în hipotiroidism
34. Fracturile nazale: (565)
(x) a. semne clinice includ edeme, echimoze,
epistaxis, crepitații
b. semnele clinice includ edeme, blefarita,
epistaxis, crepitații
(x) c. o lovitură severă, puternică poate fi
transmisă până la nivelul sinusului etmoid
(x) d. poate să apară un hematom
e. fracturile fără deplasare necesită reducere de
urgență
35. Atrezia coanală: (565)
(x) a. este o deschidere incompletă a peretelui
posterior al cavității nazale
b. este o deschidere incompletă a peretelui
anterior al cavității nazale
324
(x) c. se suspicionează când hrănirea nou
născutului devine dificilă
(x) d. imposibilitatea trecerii unui cateter prin
nazo-faringe sugerează diagnosticul
e. nu pot fi asociate alte anomalii craniofaciale
sau de tract superior aerodigestiv
*36. Sinuzitele: (565)
a. sinuzita acută nu apare în urma unei infecții
virale
b. sinuzita cronică nu este în legătură cu
clearenceul mucociliar
(x) c. organismele incriminate în sinuzita acută
pot fi S. Pneumoniae, H. Influenzae și M
Catarrhalis
d. sinuzita acută nu necesită niciodată tratament
chirurgical
e. sinuzita cronică nu prezintă presiune facială
37. Despre faringită nu putem spune că: (568)
a. infecțiile virale de tract respirator superior pot
produce leziuni la nivelul faringelui
b. virusul Hepres simplex tip 1 sau 2 pot cauza
infecții dureroase
(x) c. ingestia de soda caustică nu este o cauză
de faringită
(x) d. cel mai des găsim Candida albicans în
infecțiile nazofaringiene
(x) e. ingestia de substanțe alcaline produce
edem masiv
*38. Apneea în somn este: (569)
a. caracterizată de un episod de apnee pe
parcursul somnului
b. este întâlnită cel mai des la fumători cronici
(x) c. întâlnită la pacienții obezi
d. sforăitul nocturn și respirația nazală prezintă
cele mai des întâlnite simptome
e. polisomnografia nu confirmă diagnosticul
39. Despre tumori sunt adevărate: (569)
(x) a. carcinomul cu celule scuamoase al buzei
este asociat cu expunerea la soare
(x) b. cancerele orale au un prognostic mai
rezervat decât cancerele de buză
c. neoplasemele trigonului retromoral nu produc
hemoptizie
(x) d. o otită medide seroasă unilaterală poate să
fie suspicionată ca fiind asociată unei tumori
nazo-faringiene
e. pacienții ale căror tumori sunt mici dar cu
implicare ganglionară prezintă o rată mai bună
de supravețuire
40. Despre semiologia laringelui: (571, 572,
573)
a. disfonia asociată cu un ,,șuier” indică o
abducție incompletă a corzilor
(x) b. tusea care apare imediat după masă este
de obicei o consecință a aspirațiilor
c. stridorul poate fi doar inspirator sau expirator
d. bolile neuromusculare vor afecta mai întâi
ingestia solidelor
(x) e. disfagia la alimente solide implică un
mecanism obstructiv
41. Cauze pediatrice de stridor sunt: (573)
(x) a. epiglotita
(x) b. crup
c. angiodem
d. stenoză subglotică
(x) e. astm
42. Cauzele de stridor la adult sunt: (573)
(x) a. neoplasmul
(x) b. corpul străin
(x) c. paralizia corzilor vocale
(x) d. traumatism al laringelui
e. traheomalacia
325
43. Stenoza traheală și subglotică: (574)
(x) a. intubația prelungită poate favoriza leziuni
traumatice la nivelul traheei
(x) b. traheostomia poate să genereze îngustarea
traheală
(x) c. presiunea balonașului sondei de intubație
poate provoca ischemie locală
d. dacă stenoza traheală este pe un segment mai
lung de 1 cm se poate rezolva curativ cu excizii
laser endoscopice
e. aplicarea topică de mitomicină D poate
preveni stenoza recurentă
44. Epiglotita nu este: (574)
a. o inflamație cu potențial letal
(x) b. o patologie care afectează cu precădere
copiii între 7 și 10 ani
(x) c. cu debut cu febră joasă și stridor
(x) d. cu odinofagie severă și convulsii
(x) e. cu modificări tipice de accentuare a
conturului fin și ascuțit pe Rx
45. Crupul: (574)
a. se mai numește și bronșită acută
b. este mai frecvent la copiii de vârstă școlară
(x) c. semnul turlei gotice apare în crup
(x) d. apare tusea lătrătoare
e. nu are recurențe frecvente
46. Laringita: (574)
(x) a. boala de regulă este autolimitantă
(x) b. în unele cazuri, edemul prezent în
laringită este pronunțat și descris ca fiind o
,,degenerare polipoidă”
c. boala de reflux gastroesofagian nu trebuie
inclusă în etiologia laringitei cronice
(x) d. laringita fungică poate să apară după
administrarea îndelungată de cortizonice
inhalatorii
e. corzile vocale au un aspect edematos și
sângerând
47. Paralizia corzilor vocale: (575)
(x) a. include o voce de o intensitate redusă și
aspirație traheală
(x) b. în etiologia paraliziei corzilor vocale pot
să fie o tumoră în glanda tiroidă
(x) c. ambele corzi vocale pot fi paralizate în caz
de malformație Arnold Chiari
d. paralizia unilaterală nu are cauze congenitale
e. nervul laringeu recurent este rareori lezat
iatrogen
48. Leziunile cronice ale corzilor vocale:
(575)
(x) a. nodulii de coardă vocală sunt o cauză des
întâlnită
b. leziunile cronice ale corzilor vocale afectează
doar vârstnicii
c. leziunile cronice ale corzilor vocale sunt în
principal cauzate de fumatul cronic
(x) d. apar după abuzul vocal, la cântăreți, soliști
(x) e. granulomul laringian este ascotiat frecvent
cu intubarea traheală
49. Tumorile benigne ale laringelui: (575,
576)
(x) a. la copii, cea mai frecventă tumoră benignă
laringiană este papilomul scuamos
(x) b. papiloamele apar de regulă în porțiunea
anterioară a corzilor vocale
c. papiloamele apar de regulă în porțiunea
postero-inferioară a corzilor vocale
d. hemangioamele periglotice sunt leziuni
vasculare observate la vârsta de 3 ani
(x) e. hemangioamele traheale intră în regresie
până la vârsta de 4 ani
326
50. Tumorile maligne ale laringelui: (576)
(x) a. necesită o biopsie a leziunii
(x) b. examinările CT și IRM permit evaluarea
gradului de invazie și a metastazelor
c. primele opțiuni terapeutice sunt chirurgia și
chimioterapia
d. tratamentele chirurgicale nu țin cont de
comorbiditățile pacientului
e. vârful de incidență sunt în decadele 7 și 8 de
viață
51. Despre formațiunile cervicale: (578)
(x) a. cele nedureroase se prezintă ca o masă
tumorală cervicală nedureroasă
b. cele dureroase induc apariția
limfadenopatiilor cu un debut tardiv si evoluție
îndelungată
c. cele nedureroase, la adolescentși adultul
tânăr, prezintă un diagnostic de cancer foarte
des
(x) d. un istoric de expunere la tuberculoză, HIV
și mușcături și zgârieturi de animale pot duce
către un diagnostic de adenopatii nedureroase
e. pentru formațiunile cervicale dureroase,
analizele de laborator sunt hemoleucograma,
VSH, serologia Bortelella Pertussis și Bartonella
henselae
52. Sialadenita acută și cronică: (579)
(x) a. sunt afecțiuni inflamatorii ale glandelor
salivare
b. nu includ adenita urliană, sialadenita acută
supurativă și sindromul Sjogren
c. apare cel mai frecvent la pacienții pediatrici
deshidratați
(x) d. agenții etiologici sunt S. Aureus și S.
Pneumoniae
e. tratamentul este de regulă chirurgical
53. Sindromul Sjogren: (579)
(x) a. este o afecțiune autoimună
(x) b. are niveluri ridicate de imunoglobulina G
și anticorpi SS-A, SS-B
c. diagnosticul este confirmat printr-o biopsie a
glandelor salivare primare
d. pacienții au un risc minor de limfom salivar
(x) e. etiologia nu este cunoscută
54. Adenita cervicală granulomatoasă: (580)
(x) a. se mai numește boala ghiarelor de pisică
(x) b. lanțul ganglionar ipsilateral zgârieturii
devine tumefiat și sensibil la palpare
c. paraziții produc adenite granulomatoase, de
regulă fără simptome sistemice asociate
d. manifestările sistemice includ hiperpirexia,
starea alteră generată și mialgii
(x) e. se pot administra antibiotice cu spectru
activ pe Gram-negativ
55. Chisturile cervicale benigne: (581)
(x) a. cele de tract tireoglos apar ca formațiuni
moi, nedureroase, persistente
(x) b. excizia chirurgicala a acestor chisturi este
recomandată
c. chisturile cervicale benigne nu cresce in
dimensiuni și nu se pot suprainfecta
327
(x) d. au potențial malign
(x) e. pot provoca protuzia limbii
56. Selectați afirmațiile corecte: (582)
(x) a. higroamele chistice sunt formațiuni
voluminoase, multiloculare, nedureroase, moi
(x) b. higroamele dacă ajung la dimensiuni
impresionante pot avea efect compresiv pe
trahee
c. hemangioamele congenitale sunt dificil de
diagnosticat
(x) d. dacă hemangiomul nu regresează putem
folosi excizia cu laser sau cea la rece
e. hemagioamele au aspect roșu aprins
*57. Selectați afirmațiile false: (582)
(x) a. limfoamele maligne sunt cea mai
frecventă patologie malignă cervicală în rândul
vârstnicilor
b. un semn este hepato-splenomegalia
c. sunt clasificate în Hodgkin și non-Hodgkin
d. rabdiomiosarcomul este cea mai frecventă
tumoră solidă cervicală
e. carcinomul scuamocelular metastează
frecvent la nivelul cervical
 16. CAPITOLLUL 28
CHIRURGIE ORTOPEDICĂ: BOLILE SISTEMULUI
MUSCULOSCHELETAL
paginile 585-633
1. Următoarele afirmații despre fracturi sunt
adevarate: [585, 586]
(x) a. fracturile reprezintă o întrerupere sau o
pierdere a continuităţii structurale a unui os
b. fracturile pot sa fie interne sau externe
(x) c. fracturile diafizare necesită perioade mai
lungi de protecţie împotriva stresului
d. fracturile nu pot sa fie deschise sau inchise
e. fracturile osului metafizar au un aport sanguin
scazut și se vindecă mai repede
2. Următoarele afirmații despre fracturi sunt
adevarate: [586]
(x) a. toate fracturile deschise sunt contaminate
şi necesită tratament de urgenţă
b. o fractură este deschisă atunci când pielea sau
mucoasa este intactă
c. o fractură este deschisă atunci când există o
lezare a tegumentului sau a mucoasei ce nu
permite fracturii să comunice cu mediul exterior
d. toate fracturile deschise și închise sunt
contaminate şi necesită tratament de urgenţă
(x) e. fracturile produse de traume pe os
anormal sunt denumite fracturi pe os patologic
3. Următoarele afirmații despre fracturi sunt
adevarate: [586]
a. fracturile în regiunile epifizei sugerează
extensia extra-articulară a fracturii
(x) b. fracturile osului spongios, cu un aport
sanguin bogat se vindecă destul de repede
c. localizarea fracturii are importanţă minimă
pentru vindecare
(x) d. fracturile sunt rezultatul unui impact unic,
puternic
328
(x) e. fracturile la nivelul osului cortical,
diafizar, se vindecă mai lent
4. Următoarele afirmații despre traiectul
fracturilor sunt adevarate: [586]
a. o fractură transversală apare în urma unui
traumatism cu energie crescută
(x) b. o fractură transversală apare în urma unui
traumatism cu energie redusă
(x) c. fracturile transversale ale ulnei apar atunci
când antebraţului i-se aplica o lovitură directă
d. fracturile de stres şi pe os patologic au de
obicei un traiect spiroid
e. fracturile spiroide rezultă printr-un
traumatism de rotaţie şi presiune
*5. Următoarele afirmații despre traiectul
fracturilor sunt adevarate: [586, 587]
(x) a. fracturile oblice au tendinţa de a se
deplasa după reducere şi imobilizare
b. fracturile spiroide sau oblice apar în urma
unor avulsii ligamantare
c. o fractură cu peste două fragmente este
denumită polifragmentară
d. fracturile cominutive apar ca urmare a
forțelor mari şi implică grade semnificative de
deteriorare a țesuturilor dure din jur
e. o fractură impactată este frecvent întâlnită în
osul diafizar
6. Fragmentele osoase fracturate pot fi
deplasate prin: [587]
(x) a. forța gravitațională
b. tracțiunea osoasă
(x) c. tracțiunea musculară
(x) d. traumatism
e. toate variantele de mai sus
7. Următoarele afirmații despre deplasarea
fragmentelor osoase sunt adevarate: [587]
(x) a. deplasarea se măsoară atât în planurile
medio-laterale (coronale) cât şi în cele antero-
posterioare (sagitale)
b. deplasarea se măsoară doar atât în planurile
antero-posterioare (sagitale)
c. deplasarea se măsoară atât în planurile medio-
laterale (coronale)
(x) d. deplasarea fracturilor este în mod obişnuit
cuantificată ca procent
e. deplasarea fracturilor este în mod obişnuit
cuantificată după lungimea deplasării
*8. Termenii “varus” și “valgus”: [587]
a. se referă la gravitatea fracturilor
b. aceşti termeni se referă la direcţia unei
deformități angulare în raport cu linia
transversală a corpului
c. picioarele in X se numesc genu varum
d. picioarele „în paranteză” se numesc genu
valgum
(x) e. toate raspunsurile de mai sus sunt greșite
9. Clasificarea Salter-Harris: [588]
a. nu are implicații prognostice importante
b. fractura Salter-Harris de tip II trece prin placa
de creştere şi nu traversează metafiza
(x) c. în fractura Salter-Harris de tip III, fractura
implică și articulația
d. fractura Salter-Harris de tip VI este extra-
articulară
(x) e. fractura Salter-Harris de tip I presupune o
separare a epifizei de metafiză
329
10. Urmatoarele afirmații cu privire la
clasificarea Salter-Harris sunt false: [588]
(x) a. are implicații prognostice importante, dar
nu este universal recunoscută
(x) b. linia fracturii Salter-Harris de tip IV se
extinde din metafiză, prin cartilajul plăcilor de
creştere, în diafiză.
(x) c. în fractura Salter-Harris de tip I, dacă
periostul este întrerupt, fractura rămâne
nedeplasată
d. fractura Salter-Harris de tip III este intra-
articulară
e. o fractură Salter-Harris de tip V implică o
fragmentare a plăcii de creştere epifizare
11. Urmatoarele afirmații cu privire la
clasificarea Salter-Harris sunt adevărate:
[588]
(x) a. fracturile Salter-Harris de tip III şi IV au
cea mai mare incidenţă a tulburărilor de creştere
b. cu cât numărul clasei este mai mică, cu atât
lezarea plăcii epifizare este mai importantă
(x) c. traumatismele plăcilor de creştere pot
provoca tulburări de creştere a osului lung
implicat
(x) d. fractura de tip IV are un prognostic mai
prost şi o incidenţă mai mare a tulburării de
creştere decât leziunea de tip I
e. leziunea de tip V face ca o punte articulară să
înlocuiască secţiunea lezată a cartilajului de
creştere
12. Printre simptomele traumatismului
musculo-scheletal, se numară: [588]
(x) a. durerea
b. hemoragia masivă
(x) c. tumefacția
(x) d. deformarea
c. toate variantele de mai sus
13. În evaluarea pacienţilor cu traumatism
musculoscheletal: [588]
(x) a. mişcarea activă a articulaţiilor distal de
sediul fracturii implică integritatea ţesuturilor
moi şi a funcţiei neurologice
b. mişcarea activă a articulaţiilor proximal de
sediul fracturii implică integritatea ţesuturilor
moi şi a funcţiei neurologice
c. cele mai importante caracteristici clinice ale
fracturii sunt determinate după efectuarea
imaginilor radiografice
(x) d. examinatorul ar trebui să inspecteze
extremitatea circumferenţial pentru a decela
leziunile mici, punctiforme
(x) e. cele mai importante caracteristici clinice
ale fracturii sunt determinate înainte de
efectuarea imaginilor radiografice
14. În evaluarea radiologică completă: [588,
590]
(x) a. trebuie să se realizeze două incidenţe ale
osului sau articulaţiei afectate în unghi drept una
faţă de cealaltă
b. incidenţele radiografice se realizează paralel
una față de cealaltă
c. trebuie vizualizată atât articulaţia proximală,
cât şi cea distală faţă de zona nelezată
(x) d. luxaţia şoldului este asociată cu
traumatisme de energie mare la nivelul
genunchiului
(x) e. fracturile scheletului axial (coloană
vertebrală şi pelvis) asociază leziuni ale
viscerelor toracice, abdominale sau pelvine
15. Evaluarea radiologică completă include
următoarele: [588, 590]
a. asocierile cunoscute ale leziunilor nu
determină o examinare radiologică specială
330
(x) b. radiografiile coloanei cervicale sunt
obligatorii pentru toţi pacienţii cu leziuni faciale
şi la nivelul capului
(x) c. dacă o fractură nu este evidentă în urma
radiografiei, dar este suspectată clinic, se
recomandă imobilizarea şi reevalurea ulterioară
d. fracturile scheletului axial (coloană vertebrală
şi pelvis) nu asociază leziuni ale viscerelor
toracice
(x) e. tomografia computerizată (CT) sau
imagistica prin rezonanţă magnetică (IRM), pot
fi necesare pentru stabilirea diagnosticului unei
fracturi
16. Următoarele afirmații despre sindromul
de embolie grăsoasă sunt adevărate: [588,
590]
(x) a. pacienţii cu fracturi ale oaselor lungi sunt
predispuşi la embolie grăsoasă
(x) b. sindromul de embolie grăsoasă este un
diagnostic clinic
c. pacienţii cu fracturi ale oaselor scurte sunt
predispuşi la embolie grăsoasă
d. imaginile de radiografie toracică evidenţiază
o opacifiere difuză, cu prezenţa leziunilor focale
(x) e. tratamentul este suportiv şi, în cazurile
grave, poate necesita intubaţie şi ventilaţie
17. Despre principiile de tratament în
fracturi, putem afirma următoarele: [590]
(x) a. toate traumatismele musculo-scheletale
trebuie imobilizate în atele
(x) b. montarea corectă a atelei presupune
imobilizarea atât a articulatiei supraiacente cât şi
a celei subiacente focarului de fractură
c. majoritatea fracturilor deschise sunt
considerate contaminate bacterian
d. montarea unei atele previne mişcarea în
focarul de fractură, reducând astfel afectarea
suplimentară a ţesuturilor dure din jur
(x) e. atelele trebuie să fie menţinute ori de câte
ori pacientul este transportat
*18. Următoarele afirmații despre principiile
de tratament în fracturi sunt false: [590, 591]
a. cele două principii ale îngrijirii fracturilor
sunt obţinerea unei reduceri şi menţinerea
acesteia până la vindecare osoasă
b. tramentul fracturii deschise nu se poate
realiza până când nu se obţine o plagă aseptică
c. pentru leziunile uşor contaminate se
administrează intravenos cefalosporine de
generaţia I
(x) d. toate fracturile sunt considerate
contaminate bacterian
e. tratamentul fracturilor necesită cunoaşterea
etapelor vindecării fracturilor
19. Etapele vindecării fracturii sunt: [591]
(x) a. formarea calusului moale
b. formarea calusului dur, care poate dura până
la 12 luni
(x) c. remodelarea osoasă
d. inflamaţia şi proliferara osoasă
(x) e. formarea hematomului
20. Următoarele afirmații cu privire la
reducerea diformității unei fracturi sunt
adevărate: [591]
(x) a. când este necesară reducerea deschisă,
fractura este expusă chirurgical
b. formarea calusului dur, care poate dura până
la 12 luni
c. remodelarea osoasă
(x) d. reducerea deschisă este indicată atunci
când eşuează metodele de reducere închisă
e. formarea hematomului
331
21. Următoarele afirmații cu privire la
reducerea diformității unei fracturi sunt
adevărate: [591]
(x) a. după ce fractura a fost redusă, alinierea
fragmentelor trebuie menţinută până la
finalizarea procesului de vindecare osoasă
b. Tracţiunea transtegumentară este utilă la
vârstnici
(x) c. metoda tradiţională de imobilizare a
fracturii este aparatul gipsat circular sau cel din
fibră de sticlă
(x) d. urmărirea clinică şi radiologică precoce
este necesară pentru a se asigura menţinerea
reducerii fracturilor pe măsură ce edemul se
remite
e. tracţiunea transtegumentară este utilă la adulți
22. Următoarele afirmații cu privire la
complicaţiile imobilizării gipsate și a
tracțiunii sunt adevărate: [591]
a. un gips sau un pansament prea strâns trebuie
parțial înlăturat
(x) b. bandajele circulare pot provoca tulburări
circulatorii acute ale membrelor afectate
c. complicaţiile cutanate de tip ulcerativ pot
apărea doar în cazul tracţiunii transcutanate
(x) d. un gips inadecvat aplicat poate determina
o leziune ulcerativă de presiune
e. redoarea articulară este o complicaţie
frecventă după o imobilizare de scurtă durată
23. Dispozitivele de fixare internă a
fracturilor includ: [591]
(x) a. tije centromedulare
b. atele
(x) c. șuruburi
d. arcuri
(x) e. broșe
24. Despre fixarea externă a fracturilor,
putem afirma următoarele: [592]
(x) a. este o metodă minim invazivă de
menţinere a reducerii fracturilor
(x) b. fişele sunt introduse în osul proximal şi
distal de focarul de fractură
c. fișele sunt fixate de un cadru intern pentru a
imobiliza fractura
(x) d. printre complicaţii, se numără infecţia la
nivelul locului de introducere a fişelor
e. este o metodă invazivă de menţinere a
reducerii fracturilor
25. Următoarele afirmații despre
recuperarea pacienților cu fracturi sunt
adevarate: [592]
(x) a. exerciţiile izometrice ale muşchilor
imobilizaţi sunt iniţiate pentru a evita atrofia
musculară
(x) b. după îndepărtarea unui aparat gipsat sunt
iniţiate exerciţii de îmbunătăţire a mişcării
active
c. viteza de recuperare depinde exclusiv de rata
vindecării fracturilor
d. activităţile sau exerciţiile de recuperare pot
avea ca rezultat vindecarea întârziată
(x) e. vindecarea osoasă este evaluată clinic şi
radiologic
26. Următoarele afirmații despre
complicaţiile locale în vindecarea fracturilor
sunt adevarate: [594]
(x) a. pseudartroza este caracterizată de o
vindecare incompletă a fracturii
b. necroza avasculară nu apare atunci când
vascula1izaţia osului este afectată de un
traumatism
(x) c. fracturile deschise au o incidenţă mai
mare a infecţiei decât fracturi le închise
332
(x) d. tulburările de creştere reprezintă o
complicaţie a fracturilor întâlnită la copii
(x) e. o leziune a cartilajului de creştere poate fi
decelată doar pe radiografii seriate
27. Următoarele afirmații despre
complicaţiile locale în vindecarea fracturilor
sunt false: [594]
a. artroza apare indirect în urma unei diformități
angulare severe
b. tulburările de creştere reprezintă o
complicaţie a fracturilor întâlnită la copii
(x) c. artroza post-traumatică este o complicaţie
apărută în cazul fracturilor intra-articulare fară
deplasare
d. calusul vicios produce scurtarea, angularea
sau rotaţia fragmentelor de fractură
(x) e. artroza apare direct în urma unei
diformități angulare severe
28. Complicaţiile locale în procesul de
vindecare al fracturii includ: [594]
(x) a. pseudoartroza
b. necroza vasculară
(x) c. infecția
d. gangrena gazoasă
e. tromboza venoasă
29. Următoarele afirmații despre
complicaţiile sistemice în vindecarea
fracturilor sunt adevarate: [594, 595]
(x) a. complicaţiile sistemice sunt în general
rezultatul traumatismului şi nu al fracturii în
sine
(x) b. complicaţiile sistemice apar rar în urma
fracturilor
c. includ şocul, sepsisul, tetanosul (în fracturile
închise), gangrena gazoasă
d. includ necroza avasculară și infecția
(x) e. stabilizarea de urgenţă a coloanei, a
bazinului şi a oaselor lungi este necesară pentru
a minimiza pierderile sanguine
30. Următoarele afirmații despre subluxații
sunt adevarate: [595]
(x) a. în subluxaţia articulară suprafeţele
articulare devin parţial separate
b. în subluxaţia articulară suprafeţele articulare
devin total separate
c. toate leziunile vasculare produc fenomene
ocluzive acute
(x) d. structurile neurovasculare aflate în
proximitatea articulaţiei pot fi lezate în timpul
luxaţiei
(x) e. nu toate leziunile vasculare produc
fenomene ocluzive acute
31. Următoarele afirmații despre fracturi
sunt adevarate: [595]
(x) a. scafoidul este osul cel mai frecvent
fracturat dintre oasele carpiene
b. trapezoidul este osul cel mai frecvent
fracturat dintre oasele carpiene
c. fracturile osului metafizar au un aport sanguin
scazut și se vindecă mai repede
d. fracturile de stres şi pe os patologic au de
obicei un traiect spiroid
(x) e. toate fracturile deschise și închise sunt
contaminate şi necesită tratament de urgenţă
32. Următoarele afirmații despre fracturi
sunt adevarate: [595]
(x) a. scafoidul este osul cel mai frecvent
fracturat dintre oasele carpiene
b. trapezoidul este osul cel mai frecvent
fracturat dintre oasele carpiene
c. fracturile osului metafizar au un aport sanguin
scazut și se vindecă mai repede
333
d. fracturile de stres şi pe os patologic au de
obicei un traiect spiroid
(x) e. toate fracturile deschise și închise sunt
contaminate şi necesită tratament de urgenţă
33. Următoarele afirmații despre fracturi
sunt adevarate: [596]
(x) a. o fractură distală de radius este cauzată
prin cădere pe mâna în poziţie de hiperextensie
(x) b. o fractură de olecran în general este
rezultatul unui traumatism prin cădere pe col
c. pronaţia dureroasă a cotului este o afecţiune
dureroasă întâlnită la adulți
(x) d. fractura supracondilară a humerusului este
o fractură frecvent întâlnită la copiii de 5-10 ani
e. trapezoidul este osul cel mai frecvent fracturat
dintre oasele carpiene
*34. Următoarele afirmații despre luxatia
umărului sunt adevarate: [596]
a. în mai mult de 90% din luxaţiile traumatice,
capul humeral este deplasat posterior de fosa
glenoidă
b. luxaţia anterioară a umărului se produce prin
rotaţia internă forţată a braţului în abducţie
c. sedarea şi relaxarea musculară îngreunează
manevrele de reducere
(x) d. sedarea şi relaxarea musculară facilitează
manevrele de reducere
e. în mai mult de 50% din luxaţiile traumatice,
capul humeral este deplasat anterior de fosa
glenoidă
35. Următoarele afirmații despre fracturile
de şold sunt adevarate: [597]
(x) a. fracturile de şold produse de traumatisme
cu energie minimă sunt frecvente la pacienţii
vârstnici şi la cei cu osteoporoză
b. reprezintă circa 66% din numărul total de
internări în centrele de ortopedie
c. în ambele tipuri de fracturi, membrul inferior
afectat este rotat intern şi scurtat
(x) d. pacientul nu îşi poate sprijini greutatea pe
membrul afectat
(x) e. vascularizaţia capului femural provine din
vase care îşi au traiectul de-a lungul feţei
posterioare a colului femural.
36. Următoarele afirmații despre fracturile
diafizei femurale sunt adevarate: [598]
(x) a. tratamentul preferat constă în osteosinteză
pe focar închis cu tijă intramedulară zăvorîtă
b. reprezintă circa 30% din numărul total de
internări în centrele de ortopedie
(x) c. diafiza femurală este cel mai rezistent os
din corp
(x) d. pierderile sanguine sunt considerabile
e. pierderile sanguine sunt minime
37. Următoarele afirmații despre luxaţia
şoldului sunt false: [598]
a. toţi pacienţii cu luxaţie posterioară de şold
trebuie evaluaţi pentru mers stepat
b. șoldul trebuie redus urgent şi fracturile
asociate trebuie tratate
(x) c. orice întârziere de peste 24 ore de la
traumatism creşte riscul de necroză avasculară a
capului femural
(x) d. orice întârziere de peste 48 ore de la
traumatism creşte riscul de necroză avasculară a
capului femural
e. luxaţia şoldului este produsă frecvent în
timpul accidentelor de maşină
38. Următoarele afirmații despre luxaţia
şoldului sunt false: [598]
a. toţi pacienţii cu luxaţie posterioară de şold
trebuie evaluaţi pentru mers stepat
b. șoldul trebuie redus urgent şi fracturile
asociate trebuie tratate
334
(x) c. orice întârziere de peste 24 ore de la
traumatism creşte riscul de necroză avasculară a
capului femural
(x) d. orice întârziere de peste 48 ore de la
traumatism creşte riscul de necroză avasculară a
capului femural
e. luxaţia şoldului este produsă frecvent în
timpul accidentelor de maşină
39. Următoarele afirmații despre fracturile
gleznei sunt adevarate: [599]
(x) a. leziunile gleznei sunt frecvente la
persoanele tinere, atletice
(x) b. articulaţia gleznei constă în îmbinarea
unei proeminenţe osoase într-o cavitate
(x) c. un traiect de fractură transversal este
rezultatul unor forțe de tracţiune sau de avulsie
d. o fractură spiroidă în plan coronal nu
afectează maleola laterală
e. fracturile bimaleolare sunt rare
40. Următoarele afirmații despre fracturile
coloanei vertebrale sunt adevarate: [599]
a. fracturile de coloană nu se asociază cu leziuni
intratoracice
(x) b. la vârstnici, fractura de coloană poate
apărea în urma unui traumatism minor pe un os
cu rezistenţă scăzută
(x) c. fracturile de coloană nu se asociază cu
leziuni intra-abdominale
(x) d. în toate cazurile în care este suspectată o
leziune spinală, trebuie efectuat un examen
neurologic complet
(x) e. pacientul cu susupiciune de traumatism de
coloană este imobilizat adecvat la nivelul
leziunii cu un guler cervical
41. Următoarele afirmații sunt false: [599]
(x) a. la nivelul pelvisului se află o reţea
vasculară saracă, cu originea în arterele iliace
b. fracturile de bazin se asociază cu pierderi
sanguine masive
(x) c. fracturile de bazin apar în urma unor
contuzii cu velocitate moderată
(x) d. fracturile de bazin nu se asociază cu
pierderi sanguine masive
e. fracturile de bazin se asociază cu leziuni
multiple de organe
42. Următoarele afirmații sunt adevărate:
[600]
(x) a. copiii suportă mai bine regenerarea
nervoasă decât adulţii
(x) b. la copii, amputaţiile la orice nivel au o
şansă mare de reimplantare cu succes
c. contraindicaţiile reimplantării nu includ
amputaţia prin strivire sau avulsie
d. un segment amputat rămâne viabil pentru
aproximativ 24 ore în condiţii de ischemie caldă
e. scăderea temperaturii reduce metabolismul
tisular şi scade durata viabilităţii
43. Sindromul de compartiment poate fi
consecinţa: [600]
(x) a. fracturilor
(x) b. sindromului de strivire
c. luxațiilor
(x) d. contuziilor musculare severe
e. contuziilor musculare minore
44. Semnele clasice ale sindromului de
compartiment produs prin ischemie tisulară
sunt: [600]
(x) a. parestezie
(x) b. durere
(x) c. paralizie
d. echimoza
(x) e. paloare
335
45. Următoarele afirmații sunt adevărate:
[601]
(x) a. fracturile de stres sunt leziuni de
suprasolicitare
(x) b. fractura de stres este considerată ca find
consecinţa oboselii musculare
c. tesuturile câştigă rezistenţă în urma
exerciţiilor fizice prin apariţia unor leziuni
macroscopice
d. când stresul fizic depăşeşte capacitatea
reparatorie maximă, ţesuturile suferă leziuni
cronice
(x) e. mecanismele celulare normale de
vindecare osoasă permit creşterea rezistenţei
osoase
*46. Următoarele afirmații despre
epicondilita laterală sunt false: [602]
(x) a. epicondilita laterală este o leziune de
suprasolicitare la nivelul originii muşchilor
flexori ai pumnului
b. epicondilita laterală este o leziune de
suprasolicitare la nivelul originii muşchilor
extensori ai pumnului
c. majoritatea acestor leziuni răspund la
tratament conservator
d. în majoritatea cazurilor nu este necesară
intervenţia chirurgicală
e. tratamentul conservator impune repaus,
antiinflamatoare, exerciţii de întindere a
muşchilor
47. Următoarele afirmații cu privire la
tendinita coatei rotatorilor sunt adevărate:
[602]
(x) a. articulaţia gleno-humerală a umărului este
cea mai mobilă articulaţie din organism
b. tendinita coafei rotatorilor este frecventă la
copii
(x) c. o ruptură a coafei rotatorilor reduce forța
de rotaţia externă a umărului
(x) d. ecografia poate diagnostica ruptura de
coafă a rotatorilor cu acurateţe
e. tratamentul este strict chirurgical
48. Următoarele afirmații cu privire la
tendinita coatei rotatorilor sunt adevărate:
[602]
(x) a. articulaţia gleno-humerală a umărului este
cea mai mobilă articulaţie din organism
b. tendinita coafei rotatorilor este frecventă la
copii
(x) c. o ruptură a coafei rotatorilor reduce forța
de rotaţia externă a umărului
(x) d. ecografia poate diagnostica ruptura de
coafă a rotatorilor cu acurateţe
e. tratamentul este strict chirurgical
49. Următoarele afirmații cu privire la fascita
plantară sunt adevărate: [603]
(x) a. durerea plantară calcaneeană este mai
intensă când mersul este iniţiat dimineaţa
(x) b .tratamentul conservator include repaus,
medicaţie, scădere ponderală
c. fascita plantară este o afecţiune frecvent
întâlnită la vârstnici
(x) d. tratamentul chirurgical este rezervat
cazurilor neresponsive tratamentului
nonoperativ conservator
e. fascia plantară este o structură subțire,
spongioasă, ataşată de calcaneu
50. Următoarele afirmații sunt adevărate:
[604]
(x) a. durerea regiunii anterioare a genunchiului
este comună sportivilor
(x) b. durerea patelo-femorală a genunchiului
este localizată anterior şi este agravată prin
urcarea sau coborârea scărilor
336
c. tratamentul conservator este adesea ineficient
în cazul sindromului dureros patelar
(x) d. diagnosticul condromalaciei trebuie
rezervat pentru leziuni ale cartilajului articular
e. durerea patelo-femorală a genunchiului este
localizată posterior şi este agravată prin urcarea
sau coborârea scărilor
51. Următoarele afirmații sunt adevărate, cu
excpția: [604]
a. sindromul de stres tibial reprezintă dureri de
gambă care se intensifică în timpul exerciţiului
fizic
(x) b. sindromul de stres tibial reprezintă dureri
de gambă care se diminuează în timpul
exerciţiului fizic
c. entorsele sunt leziuni ligamentare
(x) d. entorsele sunt leziuni articulare
e. ligamentele au rolul de a stabiliza articulațiile
52. Următoarele afirmații sunt adevărate:
[604]
a. sindromul de stres tibial reprezintă dureri de
gambă care se intensifică în timpul exerciţiului
fizic
(x) b. sindromul de stres tibial reprezintă dureri
de gambă care se diminuează în timpul
exerciţiului fizic
(x) c. entorsele sunt leziuni ligamentare
d. entorsele sunt leziuni articulare
e. ligamentele au rolul de a stabiliza articulațiile
53. Următoarele afirmații sunt adevărate:
[606]
(x) a. testul sertarului anterior este utilizat
pentru a evalua integritatea ligamentului
încrucişat anterior
b. testul sertarului anterior este utilizat pentru a
evalua integritatea ligamentului încrucişat
posterior
(x) c. leziunile izolate ale ligamentului colateral
medial se vindecă bine cu imobilizarea într-un
aparat gipsat articulat
(x) d. articulaţiile cu leziuni ale ligamentului
încrucişat posterior sunt asociate cu
suprasolicitare rotuliană şi artrită
e. când un ligament colateral este grav lezat,
capsula articulaţiei genunchiului şi membrana
sinovială sunt deseori neafectate
54. Următoarele afirmații sunt adevărate:
[606]
(x) a. meniscurile laterale şi mediale măresc
contactul dintre suprafeţele articulare
b. în extensie, meniscurile sunt prinse între
condilul femural şi platoul tibial
(x) c. meniscurile ajută la lubrifierea
atriculaţiilor şi nutriţia cartilajului hialin
d. articulaţiile cu leziuni ale ligamentului
încrucişat posterior nu sunt asociate cu
suprasolicitare rotuliană şi artrită
(x) e. în flexie, meniscurile sunt prinse între
condilul femural şi platoul tibial
55. Următoarele afirmații sunt adevărate:
[606]
(x) a. pacienţii cu leziuni meniscale pot prezenta
durere la nivelul liniei articulaţiei
b. testul lui McMurray implică flexia
genunchiului la 60°
(x) c. meniscurile ajută la lubrifierea
atriculaţiilor şi nutriţia cartilajului hialin
(x) d. testul lui McMurray implică flexia
genunchiului la 90°
e. în extensie, meniscurile sunt prinse între
condilul femural şi platoul tibial
*56. Testul lui McMurray implică: [607]
a. flexia genunchiului la 60°
(x) b. flexia genunchiului la 90°
337
c. flexia genunchiului la 45°
d. extensia genunchiului la 90°
e. extensia genunchiului la 45°
57. Următoarele afirmații sunt adevărate:
[606, 607]
(x) a. oasele metacarpiene ale indexului şi
degetului III au o mobilitate limitată
b. oasele metacarpiene ale indexului şi degetului
III au o mobilitate crescută
c. testul lui McMurray implică flexia cotului la
90°
(x) d. tratamentul degetului Mallet presupune
imobilizarea articulației inferfalangiene in
extensie
e. tratamentul degetului Mallet presupune
imobilizarea articulației inferfalangiene in flexie
58. Următoarele afirmații sunt corecte, cu
excepția: [607]
a. rupturile meniscale ireparabile care cauzează
simptome mecanice sunt tratete prin excizia
parţială a meniscului
b. meniscectomia totală duce la dezvoltarea
lentă a artrozei tibiofemurale
(x) c. oasele metacarpiene ale indexului şi
degetului III au o mobilitate scazută
(x) d. tratamentul degetului Mallet presupune
imobilizarea articulației inferfalangiene in flexie
e. simptome de blocare intermitentă a
articulaţiei pot apărea în rupturile meniscale
deplasabile
59. Următoarele afirmații sunt adevărate:
[609]
(x) a. rupturile tendonului Achillean apar la
sportivi solicită tendonul dincolo de toleranţa sa
(x) b. testul Thompson verifică dacă complexul
format din gastrocnemian şi solear este intact
(x) c. tratamentul ortopedic cu piciorul
imobilizat în flexie plantară permite o vindecare
excelentă a tendonului Achillean
d.tratamentul ortopedic cu piciorul imobilizat în
extensie plantară permite o vindecare excelentă
a tendonului Achillean
(x) e. tratamentul chirurgical este o alternativă
mai rapidă în cazul tendonului Achillean
60. Următoarele afirmații despre miozită
osificantă sunt adevărate: [610]
(x) a. reprezintă depunerea de os la nivelul unui
muşchi ca urmare a unei contuzii
b. reprezintă depunerea de os la nivelul
articulațiilor
(x) c.simptomele sunt sensibilitatea musculară
profundă şi pierderea mişcării in articulaţia
adiacenta
d.simptomele sunt sensibilitatea musculară
superficială şi pierderea mişcării in articulaţia
adiacenta
(x) e. leziunea poate fi diminuată de agenţii
antiinflamatori nesteroidieni
61. Următoarele afirmații despre miozită
osificantă sunt false: [610]
a. dacă leziunea cauzează probleme mecanice,
este indicată excizia chirurgicală
(x) b. excizia chirurgicală nu reprezintă o cale
de tratament în miozita osificantă
c. forma sistemică de miozită osificantă apare la
pacienţii cu paralizie traumatică
d. leziunea poate fi diminuată de agenţii
antiinflamatori nesteroidieni
(x) e. excizia chirurgicală reprezintă singura
cale de tratament în miozita osificantă
338
62. Următoarele afirmații sunt adevărate:
[610]
(x) a.structura corpului se schimbă radical pe
măsură ce scheletul este supus necesităţii de
locomoţie şi mers bipodal
(x) b.toate deformităţile de rotaţie sunt mai bine
evaluate atunci când copilul este în poziţie de
pronaţie
c. la naştere, anteversia femurală este de
aproximativ 80°
(x) d.când rotaţia externă a femurului este
excesivă, este prezentă retroversia femurală
(x) e. majoritatea copiilor ating aproape
jumătate din dimensiunea şi statura de adult în
primii 2 ani
63. Genu varum și genu valgum: [611]
(x) a. la majoritatea copiilor se consideră
spectrul dezvoltării normale
b. deseori malaliniamentul persistă şi cauzeză
impotenţă funcţională
(x) c. sunt diformități angulare ale membrelor
d. sugarii au genu varum fiziologic cu un unghi
tibio-femural de 20° sau mai puțin
(x) e. sugarii au genu varum fiziologic cu un
unghi tibio-femural de 20° sau mai mult
64. Condiţiile patologice care pot duce la
apariţia genului varum sunt: [611]
a. traume survenite în urma unor accidente
(x) b. nanism condrodisplazic
(x) c. rahitism rezistent la vitamina D
d. sindromul Marfan
(x) e. afectarea cartilajului de creştere a
metafizei mediale tibiale
65. Următoarele afirmații despre piciorul
plat sunt adevărate: [611]
a. în general piciorul plat flexibil este
simptomatic
(x) b. cel mai întâlnit tip este piciorul plat
flexibil
(x) c. arcul longitudinal al piciorului este absent
sau plat în ortostatism
d. în general piciorul plat flexibil rezultă prin
laxitate articulară
(x) e. piciorul plat este o variaţie comună a
scheletului
66. Următoarele afirmații sunt adevărate:
[611]
(x) a. un picior plat asociat cu equin poate fi
cauzat de o distrofie musculară
(x) b. dacă genu varum persistă peste vârsta de 2
ani, evaluarea radiologică poate fi justificată
c. evaluarea radiologică nu se justifică în genu
varum
d. cel mai întâlnit tip de picior plat este piciorul
plat extensibil
(x) e. genu varum poate fi cauzt de nanismul
condroplazic
67. Următoarele afirmații cu privire la
displazia de dezvoltare a șoldului sunt
adevărate: [612]
a. sexul masculin este mai afectat decat cel
feminin
b. patologia nu presupune o predispoziție
familială
(x) c. într-o treime din cazuri este bilaterală
(x) d. diagnosticul precoce permite iniţierea cât
mai rapidă a tratamentului
e. este doar bilaterală
68. Următoarele afirmații cu privire la
displazia de dezvoltare a șoldului sunt false:
[612]
a. este asociată cu naşterea prematură şi poziţii
vicioase intrauterine
339
b. sexul feminin este mai afectat decât cel
masculin
c. asimetria abducţiei coapsei este un element ce
sugerează o anomalie a şodului examinat
(x) d. la nou-născuți, diagnosticul este
întotdeauna evident
(x) e. patologia nu presupune o predispoziție
familială
69. Despre displazia de dezvoltare a șoldului
putem afirma următoarele: [612]
(x) a. reducerea luxatiei prin manevra Ortolani
este folosită ca tratament
b. în general sunt afectate persoanele în vârstă
(x) c. iniţierea precoce a tratamentului creşte
rata de succes
(x) d. sexul feminin este mai afectat decât cel
masculin
(x) e. patologia presupune o predispoziție
familială
70. Următoarele afirmații cu privire la
displazia de dezvoltare a șoldului sunt
adevărate: [613]
(x) a. când patologia este bilaterală, toate
semnele ce se bazează pe asimetrie sunt absente
b. telescoparea femurului flexat nu rerepzintă un
semn al displaziei de dezvoltare a şoldului
c. când copilul începe să meargă şi patologia
este bilaterală, se evidenţiază un mers şchiopătat
(x) d. limitarea abducţiei coapsei reprezintă un
semn al displaziei de dezvoltare a şoldului
(x) e. asimetria dintre pliurile coapsei şi cele
fesiere poate sa fie un semn al patologiei
71. Următoarele afirmații cu privire la boala
Legg-Calve-Perthes sunt adevărate: [613]
(x) a. raportul dintre sexul masculin şi cel
feminin este de 8/1
b. examenul clinic va releva o uşoară limitare a
mişcărilor de abducţie şi rotaţie externă
(x) c. reprezintă osteonecroza capului femural la
copiii cu vârste cuprinse între 4-8 ani
(x) d. forţa scăzută a abducţiei se traduce prin
prezenţa mersului Trendelenburg
e. patologia are o evoluţie limitată, cu o durată
între 8 şi 10 ani
*72. Următoarele afirmații cu privire la
boala Legg-Calve-Perthes sunt false: [613]
(x) a. tratamentul este strict chirurgical
b. osul nou format apare pe radiografii cu aspect
dens (sclerotic)
c. tratamentul chirurgical este reprezentat de o
osteotomie femurală sau pelvină
d. pe măsură ce boala avansează, se produce
resorbţia ţesutului osos necrozat
e. tratamentul constă iniţial în tracţiunea
membrului pentru refacerea mobilităţii
73. Epifizioliza femurală proximală: [613]
(x) a. este mai frecventă la sexul masculin
b. rotaţia internă a coapsei nu este afectată
(x) c. reprezintă fractura cartilajului de creştere
proximal al femurului sau decolarea epifizară
femurală
(x) d. pacienţii prezintă uneori durere la nivelul
genunchiului
e. este mai severă la sexul feminin
74. Următoarele afirmații cu privire la
epifizioliza femurală proximală sunt
adevărate: [613]
(x) a. este una din cauzele de şchiopătare în
adolescenţă
(x) b. survine mai des la copii înalţi, care au
avut o perioadă de creştere rapidă
c. membrul inferior afectat este în rotaţie internă
340
d. este neobişnuit pentru această patologie să
afecteze ambele şolduri
e. survine de obicei în perioada pre-adolescenţă
(10-14 ani)
75. Următoarele afirmații cu privire la
epifizioliza femurală proximală sunt
adevărate: [613]
(x) a. rar, pacienții prezintă dureri la nivel
inghinal
(x) b. copii obezi cu întârziere de creştere
datorată insuficienţei gonadale au o predispoție
crescută
c. este bilaterală în aproximativ 70% dintre
cazuri
(x) d. rotaţia internă a coapsei este limitată şi
dureroasă
(x) e. membrul inferior afectat este în rotaţie
externă
*76. Boala Osgood-Schaltter: [614]
a. reprezintă o urgență cardiacă
(x) b. afectează inserția tendonului rotulian pe
tuberozitatea tibială
c. este mai frecventă la vărstnici
d. în lipsa unui tratament eficient, poate duce la
decesul pacientului
e. toate răspunsurile de mai sus sunt incorecte
77. Următoarele afirmații cu privire la boala
Osgood-Schaltter sunt adevărate: [614]
(x) a. pacientul acuză dureri la nivelul
tuberozităţii tibiale, agravată de îngenunchiere,
palpare şi activităţi sportive
(x) b. afectează inserția tendonului rotulian pe
tuberozitatea tibială
c. tratamentul este strict chirurgical
(x) d. reprezintă avulsia parţială a tuberozităţii
tibiale, soldată cu necroză avasculară
(x) e. patologia este de obicei autolimitată şi
dispare odată cu închiderea cartilajelor de
creştere
78. Piciorul diform congenital are
urmatoarele caracteristici: [614]
(x) a. calcaneul este în varus
(x) b. navicularul cu antepiciorul sunt deviate
spre medial, în supinaţie
c. glezna este în extensie plantară (equinus)
(x) d. retropiciorul este în varus
e. toate variantele sunt corecte
79. Piciorul diform congenital: [614]
(x) a. forţează pacientul să calce pe marginea
laterală a piciorului
(x) b. patologia este bilaterală în 33% dintre
cazuri
(x) c. prezenţa acestei afecţiuni la copii impune
excluderea deficitelor neuromusculare
d. patologia este de două ori mai frecventă la
sexul feminin
e. patologia este unilaterală în 33% dintre cazuri
80. Următoarele afirmații despre scolioză
sunt adevărate: [615]
(x) a. reprezintă curbarea coloanei vertebrale
(x) b. scolioza fixă este însoţită de o diformitate
vertebrală rotativă
(x) c. poate fi flexibilă (corectabilă) sau fixă
(structurală)
d. nu cauzează asimetria cutiei toracice
e. toate variantele sunt adevărate
81. Următoarele afirmații despre scolioza
sunt adevărate: [615]
(x) a. scolioza ca urmare a neurofibromatozei se
caracterizează printr-o curbare severă
b. scolioza ce apare în cazul tulburărilor
congenitale nu se trateaza chirurgical
341
(x) c. în cele mai multe cazuri, scolioza este de
natură idiopatică
d. curbarea scoliotică neuromusculară nu
implică de obicei întreaga lungime a coloanei
vertebrale
(x) e. curburile severe de la nivelul coloanei
vertebrale toracice pot compromite funcţia
cardio-pulmonară
*82. Scolioza structurală poate fi cauzată de:
[615]
a. afecţiuni ale sistemului neuromuscular
b. mielomeningocel
c. diformităţi vertebrale congenitale
d. neurofibromatoză
(x) e. toate variantele de mai sus
83. Următoarele afirmații sunt false, cu
excepția: [616]
a. bolile infecțioase ale sistemului musculo-
scheletal sunt osteoporoza, osteomielita,
osteomalacia, boala Paget
(x) b. unul dintre mecanismele prin care
bacteriile pot infecta osul este contaminarea în
urma unei fracturi deschise
c. osteomielita hematogenă acută apare cel mai
frecvent la adult, datorită unei particularități a
anatomiei vasculare intra-osoase
d. la nivelul epifizei oaselor lungi, capilarele se
răsucesc înapoi spre diafiză formând o zona
turbulentă ce favorizează sechestrarea
bacteriilor
(x) e. până la vârsta de 3 ani sunt uzuale
infecțiile cu Haemophilius Influenzae, având ca
punct de plecare otita medie sau infecțiile
faringiene
84. Care dintre următoarele afirmații
referitoare la tabloul clinic în osteomielită
hematogenă acută sunt adevărate: [ 616]
a. debutul este insidios
(x) b. febra apare în caz de sepsis
(x) c. tumefierea țesuturilor moi se produce
tardiv
d. pacientul acuză o durere moderată
e. VSH-ul de regulă nu are valori crescute
85. Următoarele afirmații sunt false: [616,
617]
a. în cazul osteomielitei hematogene se
recomandă drenajul chirurgical deschis al
colecției purulente subperiostale, dacă
manifestările infecției nu se ameliorează în
primele 24 de ore
(x) b. Staphylococcus epidermidis este
principala cauză a infecției osoase la adulți
c. osteomielita cronică apare ca rezultat al
eradicării incomplete a unei infectii osoase
anterioare
d. grefa osoasă poate fi necesară în cazul
rezecției unor zone mari de os infectat
(x) e. în cazul unor fracturi deschise nu este
necesară antibioprofilaxia adecvată
86. Alegeți care dintre următoarele
complicații ale osteomielitei hematogene apar
tardiv: [617]
(x) a. fracturile patologice
b. celulita
(x) c. dezvoltarea osteomielitei cronice
(x) d. tulburări de creștere
e. boala Paget
87. Care dintre următoarele articulații sunt
cele mai predispuse la artrita septică: [617]
(x) a. șold
(x) b. cot
342
c. gleznă
(x) d. umăr
e. articulația radiocarpiană
*88. Alegeți afirmația falsă cu privire la
artrita septică: [617]
a. apare ca o complicație a osteomielitei
hematogene la copii
b. organismele gram negative afectează copiii
mai mici de 3 ani
(x) c. la adulți infecțiile articulare nu se pot
produce ca manifestare a gonoreei diseminate
d. Staphylococcus este considerat agentul
etiologic prezent la toate categoriile de vârstă
e. la copii organismul care produce artrita
septică este același cu cel implicat în
osteomielită
89. Următoarele afirmații cu privire la
artrita septică sunt adevărate:[617-618]
(x) a. la examenul fizic se constată mișcare
articulară limitată și dureroasă
(x) b. aspirația articulară printr-o zonă de
celulita este contraindicată
(x) c. cel mai eficient tratament este artrotomia,
drenajul, debridarea țesutului afectat și lavajul
abundent
d. necroza epifizei nu reprezintă o complicație
potențială a artritei septice
e. un număr de globule albe < 100.000 este
sugestiv pentru infecție
90. Următoarele afirmații cu privire la
tenosinovita flexorilor mâinii sunt false, cu
excepția: [618]
(x) a. agentul etiologic cel mai frecvent întâlnit
este Staphylococcus aureus
b. sunt descrise 2 semne clinice clasice în cazul
acestei afecțiuni
c. limitarea mobilității articulare este minimă
(x) d. la inspecție se poate observa poziția
flectată a degetului
(x) e. tratamentul chirurgical constă în drenaj și
lavaj abundent
91. Despre fasceita necrozantă putem afirma
următoarele: [618]
a. este o infecție a țesuturilor moi fasciale,
destul de des întâlnită
(x) b. prezintă un potențial letal și este rapid
progresivă
c. există 3 tipuri, primul fiind determinat de
infecția cu streptococul beta hemolitic de grup
A (x) d. artroplastia parțială folosește componente
d. scorul LRINEC se bazează pe valori
modificate ale analizelor de laborator, precum
scăderea numărului de leucocite
(x) e. tratamentul constă în debridarea
chirurgicală de urgență, căreia i se asociază
antibioterapia i.v.
*92. Următoarele afirmații sunt adevărate,
cu excepția: [618-619]
a. artrita reumatoidă și boala degenerativă
articulară sunt cele mai comune forme de artrită
b. din punct de vedere patologic, în osteoartroză
cartilajul articular devine moale
(x) c. modificările osteofitice și hipertrofia
osoasă sunt tipice în artrita reumatoidă
d. scleroza subcondrală apare ca element
patognomonic în osteoartroză
e. osteofitele scad mobilitatea articulară și cresc
suprafața articulară cu scopul reducerii stresului
din articulație
93. Care dintre următoarele caracteristici
radiologice sunt patognomonice în
osteoartroză: [619]
a. îngustarea generalizată a spațiului articular
(x) b. osteofite
343
(x) c. scleroza osului subcondral
d. eroziuni osoase marginale
(x) e. chiste în osul subcondral
94. Selectați afirmațiile adevărate cu privire
la tratamentul osteoartrozei [619]:
a. injectarea intraarticulara de corticosteroizi sau
agenti lubrefianți precum condroitin sulfatul
ameliorează simptomatologia inflamatorie
b. fuziunea articulară numită și artroplastie
reprezintă una dintre procedurile chirugicale
folosite
c. osteotomia constituie tratamentul conservator
protetice pentru a reface suprafața unuia dintre
compartimente
(x) e. fracturile periprotetice reprezintă o
complicație a artroplastiei
95. Următoarele afirmații sunt adevărate, cu
excepția: [619, 620]
a. antiinflamatoarele nesteroidiene și
analgezicele uzuale sunt folosite ca medicație
pentru tratarea artrozei
b. osteotomia constă în realinierea articulației cu
scopul redistribuirii greutății corporale dinspre
zona uzată spre zona de cartilaj sănătos
(x) c. în cazul pacienților cu gonartroză nu se
poate realiza osteotomia
d. artroplastia totală de genunchi implică
înlocuirea suprafețelor articulare cu suprafețe de
metal și polietilenă
(x) e. artrodeza este folosită ca tratament
conservator în osteoartroză
*96. Artrodeza articulațiilor mari este
contraindicată: [620]
a. la pacienții tineri foarte activi cu interesarea
izolată a unei articulații
b. în osteoartroză
(x) c. la pacienții cu artrită inflamatorie
sistemică, multiplă
d. în gonartroză
e. în boală degenerativă articulară
97. Care dintre următoarele afirmații cu
privire la artrita reumatoidă sunt false: [620]
a. sistemul imun este implicat în producerea
bolii
b. autoanticorpii IgM și cei pentru regiunea Fc a
imunoglobulinelor G sunt cunoscuți ca factor
reumatoid
c. morfopatologic are loc o infiltrare a
membranei sinoviale ce duce la hipertrofia
acesteia, cauzând tumefacție la nivelul
articulației
(x) d. prezența factorului reumatoid este
definitorie pentru diagnosticul afecțiunii
(x) e. tumefacția părților moi și osteoporoza
periarticulară marchează stadiile finale ale bolii
98. Caracterele radiologice ale artritei
reumatoide sunt: [620]
(x) a. îngustarea generalizată a spațiului
articular
(x) b. eroziuni osoase marginale
c. hipertrofia osoasă
d. osteofite
e. eroziuni cartilaginoase
99. Următoarele afirmații sunt corecte: [621]
(x) a. anti-TNF au fost adaugați recent în
tratamentul artritei inflamatorii sistemice
b. hemofilia poate avea manifestări inflamatorii
articulare
(x) c. Boala Lyme este o afecțiune articulară
cauzată de spirocheta Borrelia Burgdorferi
d. artrita gonococică afectează uzual articulațiile
mari
344
(x) e. în artrita gutoasă, microscopic se
deceleaza cristale de acid uric în lichidul
articular
100. Care dintre următoarele formațiuni
osoase sunt predispuse la necroza avasculara:
[621]
(x) a. capul femural
b. olecran
(x) c. astragal
d. metacarpiene
(x) e. scafoid
101. Care dintre următoarele afirmații cu
privire la necroza osoasă sunt false: [621]
a. terapia pe bază de glucocorticoizi crește riscul
de apariție a osteonecrozei
(x) b. cauzele netraumatice implică leziuni
vasculare
c. emboli grăsoși, cristalele hiperuremice,
trombii din siclemie pot duce la o formă
ocluzivă de infarct osos
d. împiedicarea drenajului venos compromite
perfuzia osoasă
(x) e. astragalul este osul cel mai afectat
102. În cazul unui pacient cu necroză
avasculară a capului femural, post terapie cu
corticosteroizi sistemici, putem afirma
următoarele: [621-622]
a. capul femural este radiotransparent din punct
de vedere imagistic, datorită scăderiii densității
osoase
b. procesul de revascularizare este rapid
(x) c. IRM este cea mai sensibilă metodă de
detectare a osteonecrozei incipiente
(x) d. în lipsa unei fracturii subcondrale,
afecțiunea poate fi clinic silențioasă
(x) e. decompresia centrală prin forarea unui
tunel prin osul spongios mort poate fi benefică
103. Următoarele afirmații sunt adevărate,
cu excepția: [622]
(x) a. fațetele toracice permit flexia și extensia,
fiind orientate în plan orizontal
b. fațetele lombare permit flexia și extensia,
fiind orientate în plan sagital
(x) c. boala degenerativă articulară este mai
frecventă la nivelul articulațiilor membrelor
decât ale coloanei vertebrale
(x) d. corpul vertebral conține un nucleu pulpos
central
e. unitatea mobilă a coloanei constă în două
corpuri vertebrale și un disc interpus
104. Care dintre următoarele ligamente ale
coloanei consolidează vertebrele între ele:
[622, 623]
a. ligamentul galben
b. ligamentul interspinos
(x) c. ligamentul longitudinal anterior
d. ligamentul supraspinos
(x) e. ligamentul longitudinal posterior
*105. Selectați afirmația falsă: [623]
a. în 80-90% dintre cazuri, durerea lombară
joasă are o etiologie necunoscută
b. contractura lombară apare mai frecvent la
femei, în timpul sau după sarcină
c. alunecarea unei vertebre pe altă vertebră se
numește spondilolistezis
d. hiperextensia coloanei asociată cu o forță
rotațională poate determina fracturarea laminei,
leziune numita spondiloliza
(x) e. tratamentul standard pentru spondiloliză
este fuziunea vertebrelor
106. Trei dintre următoarele afirmații cu
privire la hernia de disc sunt adevărate: [623]
(x) a. este cauzată de extruzia nucleului pulpos
prin inelul fibros
345
b. cele mai afectate discuri sunt între L4-L5 și
T8-T9
c. discul L5-S1 rupt va afecta rădăcina nervoasă
L5
(x) d. în procesul de îmbătrânire inelul fibros își
pierde elasticitatea
(x) e. rădăcina nervoasă L5 va fi afectată de
ruperea discului L4-L5
107. Următoarele afirmații cu privire la
hernia de disc sunt false, cu excepția: [623]
a. durerea iradiază în membrul superior, cu
distribuție radiculară
b. dorsiflexia gleznei nu accentuează durerea
(x) c. incontinența urinară și fecală se datorează
compresiei la nivelul mai multor rădăcini S1-S4
(x) d. sindromul de coadă de cal reprezintă o
urgență chirurgicală
(x) e. durerea este accentuată de aplecare, tuse și
poziție în șezut
*108. Care este investigația de elecție pentru
localizarea herniei de disc la pacienții cu
indicație chirurgicală: [624]
a. CT
(x) b. IRM
c. Radiografie
d. Mielografie
e. Ecografie
*109. Manifestările radiculare asociate cu
leziunea rădăcinii nervoase L4 sunt, cu
excepția: [624]
a. durere la nivelul feței mediale a piciorului
(x) b. hipoestezie picior lateral
c. diminuare reflex rotulian
d. hipoestezie la nivelul feței mediale a
piciorului
e. dorsiflexia gleznei diminuată
110. Care dintre următoarele afirmații sunt
corecte: [624, 625]
(x) a. pentru a evita o incontinență permanentă,
în sindromul de coadă de cal se necesită
decompresie de urgență
(x) b. o leziune la nivelul rădăcinii nervoase L4
diminuă reflexul rotulian
c. hipoestezia feței mediale a piciorului apare în
leziunea rădăcinii nervoase S1
(x) d. în cazul mielografiei se injectează
substanța de contrast hidrosolubilă în spațiul
epidural
e. reflexul achilean nu este diminuat în leziunile
de rădăcină nervoasă S1
111. Următoarele afirmații cu privire la
stenoza de canal spinal sunt adevărate, cu
excepția: [625]
(x) a. tiparul durerii este descris ca și claudicație
intermitentă vasculară
b. pentru delimitarea leziunii este necesară
scanarea CT și IRM a mai multor nivele spinale
c. tratamentul chirurgical implică decompresia
măduvei spinării și a rădăcinilor
(x) d. durerea se amliorează atât în decubit cât și
în ortostatism
e. dezvoltarea hipertrofică a fațetelor articulare
poate irita sau comprima rădăcinile nervoase
112. Care dintre urmatoarele afecțiunii pot
cauza dureri de spate: [625]
(x) a. boli vasculare
(x) b. stenoza spinală
c. necroza astragalului
(x) d. boala Reiter
e. tenosinovita septică
346
113. Alegeți afirmațiile false, cu excepția:
[625]
(x) a. orteza lombară folosită excesiv poate
determina atrofia musculaturii paravertebrale
(x) b. hernia de disc cu deficit neurologic
progresiv este indicație absolută pentru
decompresia chirurgicală
c. mai mult de 80% dintre pacienții cu hernie de
disc necesită tratament chirurgical
d. chirurgia spinală poate reversa procesele
degenerative
(x) e. fuziunea vertebrală poate fi indicată
pacienților cu spondilolistezis progresiv
114. Urmatoarele afirmații sunt adevărate cu
privire la herniile discurilor cervicale:[626]
a. simptomele de rigiditate cervicală apar când
este comprimat ligamentul longitudinal anterior
b. la nivelul interspațiilor C4-C5 și C5-C6 apar
frecvent rupturi discale
(x) c. prezența semnului Babinski poate
reprezenta indicație pentru decompresia
chirurgicală
(x) d. rădăcinile nervoase C6 și C7 sunt cel mai
des afectate
(x) e. poate apărea hipoestezia
*115. Care dintre următoarele semne clinice
radiculare se asociază cu leziunea rădăcinii
nervoase C5: [626]
a. hipoestezia feței laterale a antebrațului
(x) b. diminuarea reflexului bicipital
c. slăbire extensie pumn
d. hiperestezie a brațului
e. diminuare reflex brahioradial
116. Cu privire la spondiloza cervicală,
următoarele afirmații sunt false, cu excepția:
[626]
a. se formează osteofite pe marginea anterioară
a discului
(x) b. îngustarea spațiului discal se datorează
modificărilor degenerative
c. tabloul clinic este foarte diferit de cel al
herniei de disc
(x) d. disectomia cervicala pe cale anterioară cu
fuziune poate reprezenta o soluție terapeutică
(x) e. articulațiile lui Luschka pot comprima
maduva spinării
117. Alegeți afirmațiile false cu privire la
artrita reumatoidă a coloanei cervicale: [627]
a. fenomenul de impactare occipito-atlanto-
axială poate cauza semne de tract lung
(x) b. subluxația subaxială se vizualizează cel
mai bine la o radiografie cu incidență antero-
posterioară
c. pentru orice pacient reumatoid supus intubării
trebuie făcută examinarea radiografică a
coloanei cervicale în flexie-extensie în incidență
laterală
d. sinovita fațetelor articulare poate afecta orice
vertebră sub corpul axisului
(x) e. la pacienții cu poliartrită reumatoidă,
prevalența instabilității vertebrale cervicale este
scăzută
118. Care dintre urmatoarele afirmații sunt
adevărate, cu excepția: [627]
(x) a. componenta organică a osului se opune
forțelor de compresiune
b. tipul cel mai frecvent de osteoporoză este cel
involutiv lent
(x) c. rezistența osoasă depinde de cantitatea de
matrice organică
347
d. din punct de vedere radiologic osteoporoza si
osteomalacia sunt similare
(x) e. raportul dintre componenta minerală și
matricea organică este normal în osteomalacie
119. Afirmațiile false cu privire la
osteoporoză sunt: [627]
(x) a. rezistența osoasă nu este afectată
b. osul este predispus la fracturi prin
traumatisme minore
(x) c. hipotiroidismul poate cauza osteoporoza
d. gradul de severitate se cuantifică prin
evaluarea densității minerale osoase
e. estrogenii pot oferi profilaxie eficientă la
femei, în perioada postmenopauză precoce
120. Care dintre urmatoarele afecțiunii pot fi
cauze ale osteomalaciei: [628]
(x) a. boală renală cronică
b. artrita reumatoidă
(x) c. rahitism
d. hipertiroidism
e. leucemie
*121. Urmatoarele afirmații cu privire la
osteomalacie sunt adevărate, cu excepția:
[628]
a. mineralizarea osoasă inadecvată poate avea
cauze gastrointestinale, renale sau endocrine
b. radiografic este caracteristică apariția liniei
Looser, o bandă de rarefiere osoasă
c. rahitismul se remarcă prin osteopenie difuză
(x) d. zona Looser este localizată cel mai
frecevent la nivelul capului femural
e. oasele moi pot fi încurbate în cazul formei
pediatrice a osteomalaciei
122. Referitor la hiperparatiroidism *125. Care este țesutul de origine al
următoarele afirmații sunt false, cu excepția: sarcomului Ewing: [630]
[628] a. cartilaginos
a. hiperparatiroidismul primar se datorează b. osos
insuficienței renale cronice c. fibros
(x) b. hormonul paratiroidian crește absorbția d. incert
intestinală a calciului și scade reabsorbția renală (x) e. măduva osoasă
a fosforului
(x) c. radiografic se observă o rarefiere osoasă 126. Selectați afirmațiile false cu privire la
difuză mielomul multiplu: [630, 631]
d. are loc creșterea nivelului seric al fosforului (x) a. țesutul de origine este incert
(x) e. apar leziuni osteolitice b. este cea mai frecventă tumoră primară osoasă
c. se decelează prezența proteinuriei Bence
123. Selectați afirmațiile adevărate cu privire Jones
la boala Paget: [628, 629] (x) d. apare la vârsta de 20 de ani
(x) a. se cunosc doua faze ale bolii, ostelitică și e. radiografic se poate observa osteopenie și
osteosclerotică fracturi de compresie ale coloanei vertebrale
b. nivelurile serice ale fosfatazei alcaline pot fi
semnificativ scăzute *127. Care este localizarea preferențială a
(x) c. microscopic osul are aspectul neregulat, osteocondromului: [630]
de mozaic a. diafiza femurului
(x) d. pelvisul este o localizare frecventă a bolii (x) b. metafiza oaselor lungi
e. pot sa apară fracturi cu traiect oblic la nivelul c. epifiza distală a femurului
oaselor lungi d. coaste
e. stern
124. Referitor la neoplasmele osoase,
următoarele afirmații sunt adevărate: [629, *128. Care dintre următoarele tumori osoase
630] sunt benigne:[630]
(x) a. tumorile primare de sân metastazează a. osteosarcom
deseori la nivelul osului (x) b. fibrom
b. metastazele cancerului de rinichi sunt de c. mielom
obicei osteolitice, induc formarea osoasă d. condrosarcom
(x) c. metastazele se localizează preferențial la e. sarcom Ewing
nivelul oaselor implicate în procesul de
hematopoieză 129. Care sunt caracteristicile principale ale
d. osteosarcomul este o tumoră benignă osteosarcomului: [631]
(x) e. metastazele cancerului de prostată pot fi (x) a. durerea se agravează nocturn
osteoblastice sau osteolitice (x) b. bimodal, înainte de 30 de ani și dupa 50
de ani

348
c. interesează zonele de măduvă roșie ale
scheletului
d. radiografic, zone dense osteolitice
e. histologic poate fi confundat cu osteomielita
130. Selectați afirmațiile false: [630, 631]
a. sarcomul Ewing apare la vârsta de 10-15 ani
b. osteoclastomul este tumoră cu celule gigante
(x) c. encondromul este localizat la nivelul
femurului
(x) d. condrosarcomul pe radiografie are aspect
de bulb de ceapă
(x) e. osteosarcomul poate apărea în urma
degenerării maligne a fibromului
131. Referitor la evaluarea pacienților cu
suspiciune de tumoră osoasă selectați
afirmațiile false, cu excepția: [631]
a. în carcinomul de prostată, nivelul antigenului
specific prostatei se măsoară după tușeul rectal
b. electroforeza proteinelor serice nu este
necesară dacă se suspectează un mielom
(x) c. hemoleucograma ajută la excluderea unei
hemopatii maligne
(x) d. la examenul fizic nu se observă modificări
daca tumora este strict limitată la os
(x) e. pierderea în greutate este sugestivă pentru
un sindrom neoplazic
*132. Tumorile osoase maligne sunt, cu
excepția: [631]
a. mielom multiplu
b. osteosarcom
c. fibrosarcom
(x) d. osteom osteoid
e. condrosarcom
349
133. Următoarele afirmații sunt adevărate,
cu excepția: [632]
a. radiografia standard oferă indicii cu privire la
comportamentul unei tumori
(x) b. scintigrafia osoasă este o metodă
excelentă în depistarea mielomului
c. pentru a evalua extinderea intramedulară a
tumorii se efectuează IRM
(x) d. se recurge la tehnicile speciale de
imagistică după efectuarea biopsiei
e. CT poate evidenția invazia corticalei
134. Referitor la diagnosticul și tratamentul
neoplasmelor osoase, selectați afirmațiile
corecte: [632]
(x) a. se practică biopsia chirurgicală pe cale
deschisă sau închisă, pentru diagnosticul
histologic
b. în biopsiile închise se recurge la o puncție-
aspirație cu un ac gros
c. tumorile benigne sunt îndepărtate prin
rezecție chirurgicală radicală
(x) d. chimioterapia și radioterapia sunt folosite
pentru a eradica micrometastazele tumorale
(x) e. osteosinteza profilactică se efectuează in
cazul iminenței unei fracturi pe os patologic
135. Selectați afirmațiile false, cu excepția:
[632, 633]
(x) a. examinarea musculoscheletală presupune
și analiza mersului
b. un ciclu normal de mers este împărțit într-o
fază de sprijin (40%) și una de balansare (60%)
(x) c. tulburările de mers pot fi cauzate de
deficiențe articulare
(x) d. în diagnosticul bolilor neuromusculare un
mers anormal poate oferi primul indiciu
e. în faza de balansare sunt detectate majoritatea
anomaliilor de mers
136. Hipotonia musculară influențează
semnificativ mersul. Alegeți afirmațiile
incorecte cu privire la acest aspect: [633]
(x) a. mersul Trendelenburg este cauzat de
hipotonia mușchiului fesier mare
b. mersul Trendelenburg este cauzat de
hipotonia mușchilor abductori ai șoldului
350
c. hipotonia mușchilor gambei se manifestă ca
mers de tip calcaneal
(x) d. hipotonia mușchilor abductori ai șoldului
permite înclinarea bazinului ipsilateral
(x) e. hipotonia mușchiului fesier mijlociu face
ca trunchiul să se încline înainte
 17. CAPITOLLUL 29
UROLOGIE: AFECȚIUNILE APARATULUI URO-GENITAL
paginile 635-674
1. Următoarele afirmații sunt adevărate, cu
excepția: [635]
a. vascularizația prostatei este asigurată de
arterele hipogastrice
(x) b. zona centrală a prostatei reprezintă
originea a 90 % dintre cazurile de cancer de
prostată
c. prostata este situată distal de colul vezical
(x) d. secrețiile glandei prostatice reprezintă
40% din volumul ejaculatului normal
e. încă de la naștere prostata funcționează ca o
glandă exocrină
2. Alegeți care dintre următoarele simptome
conturează tabloul clinic în prostatită: [635]
(x) a. prostatodinia
b. micțiuni rare
(x) c. disurie
d. durere în epigastru
(x) e. imperiozitate micțională
3. Următoarele afirmații cu privire la
prostatita acută sunt false, cu excepția: [635]
a. apare în prima decadă a vieții
b. se decelează o glandă prostatică de
consistență dură
(x) c. debut rapid al simptomatologiei
(x) d. sensibilitate crescută la palpare
e. este o infecție non-bacteriană
*4. Care este cel mai frecvent agent etiologic
întâlnit în prostatita acută: [636]
a. o bacterie gram pozitivă
b. Chlamydia trachomatis
c. Pneumocystis carinii
(x) d. Escherichia coli
351
e. Staphylococcus
5. Tratamentul prostatitei acute presupune
următoarele: [636]
(x) a. administrarea de antibiotice cu spectru
larg timp de câteva săptămâni
(x) b. cateterizarea vezicii urinare, dacă se
asociază o retenție urinară
c. este recomandată plasarea unui cateter
transuretral
(x) d. incizarea transuretrală cu rezectoscop, în
cazul progresiei spre abces
e. antibioterapie de scurtă durată, datorită
penetrației bune la nivelul prostatei
6. Alegeți afirmațiile adevărate cu privire la
prostatită: [636]
a. lichidul prostatic este normal la examinarea
microscopică, în toate formele de prostatită
b. pe baza simptomatologiei se poate diferenția
cu ușurință forma bacteriană de cea non-
bacteriană
(x) c. evoluția clinică este mai discretă în
prostatita cronică
(x) d. disuria este prezentă atât în forma acută
cât și cronică
(x) e. apare o senzația de disconfort la nivelul
perineului
7. Hiperplazia benignă de prostată prezintă
următoarele caracteristici: [636, 637]
(x) a. contur neted și consistență moale
b. se dezvoltă în zona periferică a prostatei
c. simptomele sunt frecvent întâlnite înaintea
vârstei de 50 de ani
(x) d. polachiuria și nicturia apar ca simptome
iritative
e. se asociază cu o creștere a debitului urinar
8. Selectați afirmațiile false cu privire la
hiperplazia benignă de prostată: [637]
a. reziduu postmicțional poate fi demonstrat prin
cateterism direct sau ecografie
(x) b. urografia intravenoasă este indicată
frecvent și în absența complicațiilor
(x) c. la citoscopie se evidențiază hiperplazie
bilobară
d. poate să apară semnul „ureterelor în crosă de
hochei” la nivelul ureterelor distale
e. ureterohidronefroza, o complicație a HBP cu
evoluție îndelungată
9. Tratamentul medicamentos al hiperplaziei
benigne de prostată se poate realiza cu: [637]
(x) a. blocanții alfa 1 adrenergici
b. inhibitori ai 5 alfa reductaza, agenți de primă
linie
(x) c. doxazosin administrat în doză unică, zilnic
(x) d. terazosin cu finasterida
e. beta blocante
10. Urmatoarele afirmații sunt false, cu
excepția: [637]
a. 5 alfa reductaza blochează activitatea
androgenică la nivel prostatic
(x) b. nivelul seric al antigenul specific prostatic
scade în administrarea de finasterida
c. în cancerul prostatic scade antigenul specific
prostatic
(x) d. în administrarea de dutasterida se observă
o scădere modestă a dimensiunii prostatei
(x) e. un alfa blocant combinat cu un inhibitor al
5 alfa reductazei, reprezintă cea mai bună
terapie medicamentoasă în hiperplazia benignă
de prostată
352
11. Tratamentul chirurgical al hiperplaziei
benigne de prostată presupune următoarele:
[637]
(x) a. adenomectomie retropubică sau
suprapubică
(x) b. intervenții robotice/deschise sau
transuretrale
(x) c. abordul transuretral este cel mai folosit
d. capsula prostatică se îndepărtează în timpul
operației
e. riscul postoperator de incontinență este
crescut după rezecția transuretrală a prostatei
12. Alegeți afimațiile adevărate, cu excepția:
[638]
a. tratamentul cu laser al adenomului de prostată
este o procedură minim invazivă, frecvent
utilizată
(x) b. 30% dintre neoplaziile prostatei sunt
adenocarcinoame
c. incidența cancerului prostatic crește cu vârsta
(x) d. majoritatea cancerelor de prostată se
dezvoltă în zona tranzițională
e. carcinoamele prostatice, când ajung la o
dimensiune suficientă, sunt palpabile prin tușeu
rectal ca zone de indurație sau noduli
13. Pacienții cu un carcinom prostatic
avansat pot prezenta: [638]
a. durere toracică
(x) b. hematurie macroscopică
c. rar o scădere ponderală
(x) d. simptome de obstrucție ureterală
e. dureri musculare
14. Următoarele afirmații sunt adevărate, cu
excepția: [638]
a. pentru detectarea carcinomului prostatic
tușeul rectal este o examinare importantă
(x) b. prostata este palpată prin peretele rectal
posterior
c. cancerele de prostată se palpează ca zone de
indurație sau noduli
(x) d. antigenul specific prostatic este secretat
doar de celulele prostatice maligne
(x) e. PSA -ul seric este specific cancerului
prostatic
15. Afirmațiile false cu privire la antigenul
specific prostatic sunt: [638, 639]
a. niveluri crescute sunt detectate și în
hiperplazia benignă de prostată
(x) b. un nivel <8 ng/mL este considerat normal
(x) c. orice patologie care modifică arhitectura
prostatică se corelează cu valori scăzute ale
antigenului
(x) d. PSA-ul seric se găsește sub 3 forme
dominante
e. un raport între PSA liber/PSA total <25% se
asociază cu carcinomul prostatic
16. Selectați afirmațiile corecte cu privire la
evaluarea cancerului de prostată: [639]
a. cea mai bună examinare imagistică este IRM
(x) b. ultrasonografia transrectală favorizează
direcționarea biopsiilor
c. carcinoamele prostatice au tipar clasic
hiperecogen
d. biopsia este efectuată întotdeauna prin
perineu
(x) e. înainte și după efectuarea puncției se
administrează antibiotic
17. Care dintre următoarele afirmații cu
privire la scorul Gleason sunt adevărate:
[639]
(x) a. este utilizat pentru a stabili gradul de
diferențiere tumorală
353
b. un scor între 2-4 este considerat moderat
diferențiat
(x) c. între 8-10 este clasificat drept slab
diferențiat
(x) d. prognosticul este asociat cu gradul de
diferențiere tumorală
e. între 5-7 este bine diferențiat
18. Referitor la carcinomul de prostată,
următoarele afirmații sunt adevărate: [639,
640]
(x) a. sistemul TNM permite clasificarea
tumorilor non-palpabile
(x) b. nivelul PSA-ului seric se corelează parțial
cu extensia bolii
(x) c. pentru detectarea metastazelor osoase se
utilizează scintigrafia osoasă
d. la pacienții cu PSA 15 ng/ml este frecvent
întâlnită metastaza osoasă
e. limfodisecția se efectuează dinspre anterior
spre posterior
19. Tratamentul tumorilor prostatice
intracapsulare presupune: [640]
(x) a. supravegherea activă în cazul
carcinomului cu risc scăzut
(x) b. prostactectomia radicală este indicată în
tumorilor mai agresive
(x) c. brahiterapia presupune implantarea unor
semințe radioactive în țesutul prostatic
d. crioterapia oferă rezultate superioare
e. în carcinomul cu risc crescut putem apela la
brahiterapie
20. Prostatectomia radicală presupune
următoarele, cu excepția: [640]
(x) a. excizia prostatei, fără îndepărtarea
capsulei prostatei
b. abord retropubic
(x) c. incizia efectuată de la ombilic la spina
iliacă antero-superioară
d. excizia și a veziculei seminale și capsulei
prostatice
e. include de obicei și limfodisecție pelvină
21. Metodele de deprivare androgenică în
statul metastatic al cancerului de prostată
sunt următoarele, cu excepția: [641]
(x) a. orhidectomie unilaterala
b. castrare chimică
(x) c. administrare percutană de estrogeni
d. administrare de analogi ai hormonului
eliberator de hormon luteinizant
(x) e. administrare de medicamente
antiinflamatorii
22. Care dintre următoarele afirmații cu
privire la stadiul metastatic al cancerului de
prostată sunt adevărate: [641]
a. cancerul de prostată este inițial o boală
independentă de androgeni
(x) b. tratamentul constă în deprivare
androgenică
(x) c. disfuncția erectilă este secundară
orhidectomiei
d. ginecomastia este un efect advers al
administrării androgenilor
(x) e. LHRH reduce semnificativ producția de
testosteron
23. Selectați variantele corecte: [641, 642]
a. rinichiul stâng este situat mai caudal față de
rinichiul drept
b. fascia renală Gerota vine în contat cu
medulara renală
(x) c. 20% din debitul cardiac este direcționat
spre rinichi
(x) d. sindromul post TURP se manifestă prin
hiponatremie
354
e. prezența unui vas aberant la polul superior
renal se asociază cu stenoza congenitală a
joncțiunii pielo-ureterale
24. Următoarele afirmații cu privire la
traumatismele renale nu sunt adevărate:
[642]
(x) a. majoritatea sunt traumatisme deschise
b. hematuria este des întâlnită ca manifestare
clinică
c. se pot complica cu formarea unui hematom
retroperitoneal
d. se pot produce prin impact direct
(x) e. se poate produce avulsia joncțiunii pielo-
ureterale în cazul traumatismului prin decelerare
la adult
25. Investigațiile imagistice în cazul
traumatismelor renale sunt necesare în mod
deosebit: [642]
a. în cazul în care este prezentă doar hematuria
microscopică
(x) b. în cazul prezenței unei hematurii
macroscopice, hipotensiune sau traumatism cu
decelare importantă
c. în cazul absenței unei hematurii microscopice,
hipotensiune sau traumatism cu decelare
importantă
(x) d. în cazul copiilor care au suferit
traumatisme renale cu decelare importantă, chiar
dacă examenul de urină e normal
e. în toate cazurile indiferent de mecansimul de
producere
*26. Care dintre următoarele afirmații în
ceea ce privește traumatismele renale, este
falsă: [643]
(x) a. în lacerațiile minore, leziunea depășește
corticala renală
b. lacerațiile majore se asociază frecvent cu
hematom perirenal
c. nu există extravazare urinară în lacerațiile
minore
d. laparotomia exploratorie în regim de urgență
se efectuează la pacienții instabili hemodinamic
e. pentru a evalua imagistic statusul renal se
poate efectua urografia intravenoasă
27. Selectați variantele corecte: [643]
(x) a. hematomul retroperitoneal pulsatil este o
indicație pentru laparotomia de urgență
b. tehnica operatorie în cazul explorării renale
presupune incizia peritoneului anterior
(x) c. rinichiul în potcoavă este o malformație
congenitală
(x) d. obstrucția congenitală a tractului urinar
necesită intervenție chirurgicală
e. se administrează i.v. 100 ml/kg de substanță
de contrast pentru realizarea urografiei
intravenoase
28. Afirmațiile false despre rinichiul în
potcoavă sunt, cu excepția: [643]
(x) a. cea mai frecventă anomalie de fuziune a
rinichiului
b. afectează joncțiunea pielo-ureterală
(x) c. se asociază hematuria
d. diagnosticul se stabilește pe baza scintigrafiei
renale
(x) e. tratamentul chirurgical presupune
simfiziotomia
29. Afirmațiile adevărate cu privire la
obstrucția congenitală a tractului urinar
sunt: [643]
a. este afectată joncțiunea dintre ureterul distal
și bazinetul renal
355
b. cea mai frecventă cauză a apariției afecțiunii
în copilărie o reprezintă prezența unui vas
aberant polar inferior
(x) c. tabloul clinic poate include febra,
hematurie
d. afectarea bilaterală apare în 50-60% din
cazuri
(x) e. scintigrafia renală ajută în stabilirea
diagnosticului
30. Traumatismele renale pot fi clasificate în
5 grade. Alegeți care dintre afirmațille de mai
jos nu sunt adevărate: [644]
(x) a. gradul I,II și III sunt considerate minore
(x) b. lacerația corticalei <1 cm apare în
traumatismele de gradul III
c. extravazarea urinară nu este prezentă în
gradul II
(x) d. traumatismul de gradul IV presupune
avulsia principalei artere renale
e. sistemul colector renal este afectat într-un
traumatism de gradul IV
31. Alegeți afirmațiile adevărate cu privire la
pielonefrită: [644]
a. diagnosticul se pune rareori pe baza tabloului
clinic
(x) b. agentul etiologic cel mai frecvent este
E.coli
c. pe urografie se poate observa scăderea în
volum a rinichiului afectat
(x) d. în lipsa complicațiilor tratamentul de
elecție este antibioterapia orală
(x) e. pielonefrita cronică poate evolua spre
insuficiență renală
32. Pielonefrita acută obstructivă are
următoarele caracteristici: [644]
(x) a. este o urgență urologică
b. sunt indicate manevrele de extragere a
calculului ca tratament inițial
(x) c. scopul intervenției de urgență este
dezobstrucția și drenajul căilor urinare
d. antibioterapia este eficientă chiar și fără
dezobstrucția căii
(x) e. drenajul căii urinare poate fi efectuat prin
nefrostomie percutanată sau introducerea unui
stent ureteral dublu J
*33. Despre pielonefrita emfizematoasă se pot
afirma următoarele, cu excepția: [644, 645]
a. agentul etiologic frecvent implicat este E.Coli
b. diabetul zaharat necontrolat reprezintă cel
mai frecevent factor de risc
c. este o infecție cu risc vital, ce presupune
formarea de gaz în parenchimulul renal
(x) d. drenajul percutanat al regiunii afectate
este terapia de primă intenție
e. nefrectomia de urgență este opțiunea de primă
intenție
34. Despre pielonefrita xantogranulomatoasă
putem afirma următoarele: [645]
a. afectează cu precădere sexul masculin
(x) b. testul imagistic de elecție este scanarea
CT
c. se constată prezența piuriei sterile
(x) d. speciile E. coli și Proteus sunt cele mai
frecvent incriminate
e. tratamentul constă în montarea unui stent
intern
35. Care sunt variantele de răspuns corecte
cu privire la tuberculoza genito-urinară:
[645]
a. clinic apare polakiuria dureroasă
(x) b. agentul incriminat este Mycobacterium
tuberculosis
356
(x) c. trebuie suspectată la orice pacient cu
piurie sterilă
d. CT și UIV sunt metode alternative de
investigare
(x) e. tratamentul începe cu administrarea
antituberculoaselor
36. Selectați afirmațiile care nu sunt corecte:
[645]
a. carcinomul renal cu celule clare este cel mai
frecvent neoplasm primar al rinichiului
(x) b. pacienții cu neoplasm renal au adesea
hematurie dureroasă
(x) c. triada clasică caracteristică neoplasmului
renal cuprinde durere în flanc, masă tumorală
abdominală și leucociturie
d. în cazul suspicionării unei invazii tumorale a
venei cave inferioare este indicată cavografia
inferioară
e. chisturile renale benigne simple sunt
asimptomatice, de obicei
37. Despre patologia tumorală renală putem
afirma următoarele: [645]
a. chisturile renale simple necesită intervenție
chirurgicală
(x) b. angiomiolipomul este diagnosticat prin
aspectul său tomografic caracteristic de leziune
grăsoasă
c. în cazul unui chist complex, biopsia are o
valoare diagnostică crescută
d. carcinomul renal cu celule clare are originea
la nivelul tubilor contorți distali
(x) e. în cazul unui chist complex, potențial
malign se poate indica realizarea unei
nefrectomii parțiale sau totale
38. Următoarele afirmații cu privire la
carcinomul renal cu celule clare sunt false:
[645]
(x) a. în mod tipic este bilateral
b. hematuria este semnul clinic cel mai frecvent
întâlnit
(x) c. există markeri tumorali specifici
(x) d. cea mai frecventă tumoră malignă, cu
originea în tubii contorți distali
e. în stadii avansate tumora invadează vena
renala și cavă
39. Următoarele afirmații cu privire la
carcinomul renal cu celule clare sunt
adevărate: [646]
a. metastazează cel mai adesea în plămân, os și
ficat
(x) b. tratamentul este nefrectomia parțială sau
radicală
c. tratamentul de elecție este nefroureterectomia
(x) d. ileusul paralitic este o complicație
postoperatorie
(x) e. glanda suprarenală ipsilaterală și
ganglionii limfatici sunt câteva dintre structurile
îndepărtate în timpul intervenției chirurgicale
40. Alegeti afirmațiile adevărate cu privire la
carcinomul cu celule tranziționale: [646]
(x) a. se poate prezenta ca o masă renală sau ca
un defect de umplere la CT
(x) b. în cazul descoperirii carcinomului în
tractul inferior este primordial evaluarea
tractului urinar superior
c. citologia urinară este mereu pozitivă
d. scopul nefrectomiei realizate este
îndepărtarea unei porțiuni de vezică urinară la
nivelul orificiului uretral
(x) e. se realizează o nefroureterectomie
357
41. Factorii de risc care se asociază cu
formarea calculilor cu acid uric sunt: [647]
a. cistinurie
(x) b. gută
c. acidoză tubulară
d. aport alimentar scăzut în purine
(x) e. hiperuricozurie
42. Selectați afirmațiile adevărate cu privire
la litiaza renală: [647]
(x) a. majoritatea calculilor urinari sunt compuși
din oxalat de calciu
b. calculii de cistină mai sunt numiți si calculi
de infecție
c. pacienții cu catetere permanente au risc
crescut de a dezvolta calculi cu acid uric
(x) d. hidronefroza poate apărea în urma
obstruării joncțiunii pielo-ureterală cu calculi
(x) e. calculii coraliformi ocupă întreg sistemul
colector
43. Simptomatologia și investigațiile optime
în litiaza renală sunt: [647]
(x) a. colica renală, simptomul major, cauzat de
migrarea calculului prin ureter
(x) b. microhematuria este frecvent asociată
c. ecografia este cea mai folosită investigație
pentru diagnosticare
(x) d. CT fără substanță de contrast este
investigația imagistică optimă
(x) e. un calcul de acid uric este radiotransparent
44. Testele de laborator efectuate în cazul
litiazei renale sunt: [647]
a. determinarea valorilor serice ale potasiului
(x) b. pH-ul urinar
(x) c. electroliții
d. hormonii tiroidieni
(x) e. calciul seric
45. Despre tratamentul litiazei renale se pot
afirma următoarele: [647]
a. calculii ureterali 8 cm nu necesită intervenție
urologică
(x) b. plasarea unui stent ureteral pentru a
favoriza pasajul calculului
(x) c. depinde de mărimea, localizarea și
compoziția calculului
(x) d. ureteroscopia flexibilă sau rigidă, este o
intervenție urologică folosită pentru
fragmentarea și extracția calculului
e. în cazul unei pielonefrite asociate obstrucției,
scopul intervenției este de a îndepărta calculul
46. Afirmațiile false sunt cu excepția: [648]
(x) a. gestionarea calculilor din sistemul
colector este realizată prin litotriție cu undă de
șoc extracorporeal
b. calculii de acid uric sunt tratați
medicamentos, deoarece aceștia se dizolvă la un
pH acid
(x) c. în litiaza renală multiplă se poate lua în
considerare îndepărtarea percutanată a calculilor
(x) d. litotriție cu undă de șoc extracorporeal
este folosită cu scopul de a obține fragmente din
calcul, suficient de mici cât să se elimine
spontan
(x) e. montarea unui stent intern în cazul
pielonefritei obstructive
47. Alegeţi afirmaţiile adevărate despre
tratamentul calculilor de acid uric: [648]
(x) a. pot fi trataţi medicamentos
(x) b. se dizolvă la un pH crescut
c. constă în alcalinizare urinară şi aport scăzut
de lichide
d. chirurgia deschisă este frecvent practicată în
prezent
(x) e. chirurgia deschisă este rar indicată astăzi
358
48. Următoarele afirmaţii despre uretere sunt
adevărate, cu excepţia: [648]
a. ureterele sunt conductele care transportă urina
de la rinichi spre vezica urinară
(x) b. fiecare ureter se inseră proximal la nivelul
porţiunii postero-laterale a vezicii urinare
(x) c. porţiunea superioară a ureterului este
ancorată şi susţinută de un ţesut fibromuscular
special, numit teaca lui Waldeyer
(x) d. în porţiunile sale superioare, fibrele
musculare sunt dispuse paralel cu lumenul
(x) e. în apropierea vezicii urinare şi în
porţiunea intramurală, musculatura ureterală are
un model helicoidal neregulat
49. Alegeţi afirmaţiile adevărate cu privire la
obstrucţia ureterală: [648]
(x) a. poate fi cauzată, în principal, de afecţiuni
ce implică direct ureterele
b. nu poate fi cauzată de anevrisme vasculare
(x) c. atât CT, cât şi UIV sunt investigaţii
excelente pentru diagnosticarea obstrucţiei
ureterale
(x) d. tratamentul depinde de etiologia de bază
e. obstrucţia ureterală nu poate fi secundară altor
boli
*50. Alegeţi afirmaţia falsă despre leziunile
iatrogene ale ureterului: [649]
a. leziunile iatrogene ale ureterelor pot apărea,
în general, în cadrul intervenţiilor chirurgicale
vasculare şi ginecologice
(x) b. diverticulita, anevrismele aortice sau de
arteră iliacă şi tumorile ovariene sau uterine se
regăsesc, adesea, în imediata apropiere a treimii
proximale a ureterelor
c. ureterele pot fi lezate, ocazional, din
neatenţie, în timpul intervenţiei chirurgicale
pentru o masă pelvină de dimensiuni mari
d. stenturile ureterale pot fi plasate temporar,
înainte de intervenţia chirurgicală, pentru a
facilita identificarea intraoperatorie a ureterelor,
când riscul de a fi lezate este mare
e. o leziune ureterală poate fi adesea reparată
printr-o anastomoză primară termino-terminal şi
apoi stentare
51. Următoarele afirmaţii sunt false, cu
excepţia: [649]
(x) a. când este lezat ureterul distal,
reimplantarea ureterală este intervenţia de
elecţie
b. când este lezat ureterul proximal,
reimplantarea ureterală este intervenţia de
elecţie
c. dacă ureterul este lezat într-un câmp
chirurgical necontaminat, atunci derivaţia
urinară proximală cu nefrostomie percutanată
sau nefrostomie deschisă devin necesare
(x) d. dacă ureterul este lezat în timpul reparării
unui anevrism aortic intra-abdominal, se
practică, mai întâi, rezolvarea leziunii ureterale
şi, apoi, acoperirea acesteia cu epiplon
e. o leziune ureterală poate fi adesea reparată
printr-o anastomoză primară termino-laterală şi
apoi stentare
52. Alegeţi afirmaţiile adevărate despre
evaluarea endoscopică a vezicii urinare: [649]
(x) a. se realizează cu ajutorul cistoscoapelor
rigide sau flexibile
(x) b. cistoscoapele conţin un sistem fibră
optică-lentile pentru vizualizare, sursă de lumină
şi canale de lucru pentru instrumente, catetere
şi lichide de irigaţie
(x) c. cistoscopia trebuie efectuată cu multă
atenţie pentru a evita supradistensia vezicii
d. doar o anumită parte a mucoasei vezicii
urinare este examinată
359
(x) e. sunt verificate poziţia şi configuraţia
orificiilor ureterale
53. Următoarele afirmaţii cu privire la
evaluarea urodinamică sunt false: [649]
(x) a. evaluarea urodinamică constă într-un
ansamblu de teste care analizează funcţiile de
rezervor şi de micţiune ale tractului urinar
superior
(x) b. testele urodinamice includ volumul de
urină rezidual postmicţional (test uroflow),
cistometrograma (CMG), debitul urinar
c. PVR este volumul de urină restant în vezica
urinară după micţiune
d. o modaliate de a măsura PVR este
cateterizarea vezicii urinare imediat după
micţiune şi înregistrarea cantităţii eliminate
(x) e. ecografia este un test mai puţin invaziv,
dar precis, care poate fi utilizat pentru a măsura
PVR
*54. Muşchiul corpului vezicii urinare
(detrusorul) este compus din faşcicule de
muşchi neted intercalate, fără delimitarea
unor straturi distinct cu o excepţie: [649]
a. apexul vezicii urinare
(x) b. trigonul vezical
c. fundul vezicii urinare
d. faţa anterioară
e. faţa posterior-superioară
55. Următoarele afirmaţii despre vezica
urinară sunt false, cu excepţia: [650]
(x) a. vezica normală poate acumula un volum
de 350-500 mL
(x) b. nevoia de a urina este resimţită la un
volum de 150-250 mL
c. nevoia de a urina este resimţită la un volum
de 250-300 mL
(x) d. umplerea certă este sesizată la 350-450
mL
e. umplerea certă este sesizată la 250-350 mL
*56. Valoarea maximă a debitului urinar la
femeie este de: [650]
a. 15-25 mL/secundă
(x) b. 20-30 mL/secundă
c. 20-25 mL/secundă
d.25-30 mL/secundă
e. 25-35 mL/secundă
*57. Valoarea maximă a debitului urinar la
bărbaţi este de: [650]
a. 15-25 mL/secundă
b. 20-30 mL/secundă
(x) c. 20-25 mL/secundă
d.25-30 mL/secundă
e. 25-35 mL/secundă
*58. Alegeţi afirmaţia adevărată cu privire la
refluxul vezico-ureteral: [650]
a. reflexul vezico-ureteral (RVU) secundar este
consecinţa unui traiect al ureterului intramural
anormal de scurt
b. cauza reflexului primar este explicată prin
faptul că, în timpul dezvoltării embrionare,
mugurele ureteral se implantează posterior în
peretele vezicii urinare
c. refluxul primar apare în urma rezecţiei
tumorilor din zona orificiului ureteral
d. refluxul primar poate necesita în unele cazuri
intervenţie chirurgicală
(x) e. refluxul este clasificat astfel încât gradul
acestuia să fie corelat cu posibilitatea remisiei
spontane sau cu afectarea renală
59. Următoarele afirmaţii cu privire la
evaluarea clinică a refluxului vezico-ureteral
sunt adevărate: [650]
(x) a. RVU este adesea evidenţiat cu ocazia
investigaţiilor pentru ITU
b. la copii, prevalenţa RVU este direct
proporţională cu vârsta
(x) c. cistouretrografia micţională (CUGM) este
principala investigaţie pentru diagnosticul RVU
(x) d. CUGM poate fi efectuată imediat ce se
obţine sterilizarea urinei după un episod de
infecţie
e. cistoscopia este indicată de rutină la copiii cu
reflux
60. Următoarele afirmaţii cu privire la
tratamentul refluxului vezico-ureteral sunt
false, cu excepţia: [650]
(x) a. scopul tratamentului RVU este prevenirea
ITU şi a afectării renale
(x) b. tratamentul continuu cu doze mici de
antibiotice poate fi folosit pentru profilaxia ITU
c. pentru decelarea unor cicatrici nou apărute la
nivelul parenchimului renal, ecografia are o
sensibilitate superioară scintigrafiei renale
d. corecţia chirurgicală se efectuează doar la
pacineţii care au un grad mare al refluxului
(x) e. o CUGM sau o cistografie cu radionuclide
ar trebui efectuare anual
61. Alegeţi afirmaţiile false cu privire la
procedeele de reimplantare uretero-vezicale:
[651]
a. tehnica Glenn-Anderson poate fi utilizată
când orificiul ureteral se află într-o poziţie
suficient de înaltă şi lateral astfel încât să
permită realizarea unui tunel submucos
b. procedura Cohen este o tunelizare încrucişată
trigonală a ureterului care poate fi folosită când

360
spaţiul dintre hiatusul ureteral şi colul vezical
este insuficient
c. tehnica Politano-Leadbetter în care se
creează, un tunel submucos cu plasarea noului
hiatus supero-lateral
(x) d. procedura Cohen poate fi utilizată când
orificiul ureteral se află într-o poziţie suficient
de înaltă şi lateral astfel încât să permită
realizarea unui tunel submucos
(x) e. tehnica Glenn-Anderson este o tunelizare
încrucişată trigonală a ureterului care poate fi
folosită când spaţiul dintre hiatusul ureteral şi
colul vezical este insuficient
62. Alegeţi afirmaţiile adevărate: [651,652]
(x) a. extrofia vezicală este rezultatul dezvoltării
incomplete a peretelui abdominal anterior, a
centurii pelvine şi a peretelui anterior al vezicii
urinare
b. extrofia vezicală este o malformaţie rar
întâlnită, apărând la 1:30.000 de naşteri, cu o
preponderenţă feminină de 3:1
(x) c. există un risc crescut de adenocarcinom al
vezicii urinare la pacienţii cu extrofie
(x) d. diverticulii congenitali sunt dificil de
diferenţiat faţă de cei dobândiţi
(x) e. excizia diverticulului simptomatic este
tratamentul de elecţie în majoritatea cazurilor
63. Cauze frecvente ale plăgilor la nivelul
vezicii urinare sunt: [653]
(x) a. traumatisme prin împuşcare
b. traumatisme prin decelerare
(x) c. traumatisme prin înjunghiere
d. traumatisme prin cădere
(x) e. traumatisme iatrogene
361
64. Următoarele afirmaţii cu privire la
evaluarea traumatismelor sunt adevărare, cu
excepţia: [653]
(x) a. investigaţia imagistică cu mare acurateţe
pentru diagnosticul rupturii vezicale este
ecografia
(x) b. pacienţii conştienţi, cu ruptură de vezică
urinară, se prezintă, în general, cu durere severă
la nivel suprapubian sau pelvin şi posibilitatea
de a micţiona
(x) c. la pacienţii conştienţi, este esenţial un
grad ridicat de suspiciune în vederea stabilirii
diagnosticului de ruptură de vezică urinară
d. rupturile vezicale aproape inevitabil cauzează
hematurie
e. pe lângă radiografiile realizate din incidenţă
antero-posterioară, pot fi efectuate şi filme din
incidenţă oblică sau laterală
65. Următoarele afirmaţii despre cistita
bacteriană sunt adevărate, cu excepţia: [654]
(x) a. febra este un simptom obişnuit în cistitele
necomplicate
(x) b. cistita bacteriană este mult mai frecventă
în rândul bărbaţilor
c. femeile care sunt predispuse la ITU recurente
pot fi mai sensibile la infecţii din cauza
aderenţei bacteriene crescute la mucoasa
vaginală şi la mucoasa vezicii urinare
d. la bărbaţi, cistita bacteriană este în general
rezultatul evacuării incomplete a vezicii urinare
(x) e. E.coli cauzează peste 90% din toate ITU
*66. Cel mai adesea întâlnit agent patogen în
cistita bacteriană este: [654]
a. pseudomonas aeruginosa
(x) b. echerichia coli
c. neisseria gonorrhoeae
d. yersinia pestis
e. chlamydia trachomatis
67. Cauze urologice ce trebuie tratate în
infecţiile urinare recurente: [655]
(x) a. diverticul uretral
(x) b. litiază
(x) c. chistul de uracă
(x) d. hipertrofia prostatei
e. fimoza
68. Următoarele afirmaţii cu privire la cistita
interstiţială sunt false, cu excepţia: [655]
(x) a. este un sindrom de etiologie necunoscută
(x) b. este caracterizată prin durere hipogastrică
şi simptome urinare iritative
c. afectează predominant sexul masculin
d. este un sindrom de etiologie fungică
e. examenul de urină evidenţiază hematurie
microscopic
69. Testele care pot detecta fistula urinară
include: [655]
(x) a. clisme cu substanţe de contrast
liposolubile
(x) b. cistografia
c. cistorafie
(x) d. cistoscopia
e. examen CT cu cateterizarea vezicii
70. Următoarele afirmaţii despre fistula
urinară sunt false: [655]
a. fistulele vezico-vaginale pot apărea post
intervenţii chirurgicale sau în urma necrozei
cauzate de presiune, în cazul unui travaliu
prelungit
(x) b. incontinenţa urinară, simptomul comun
prezent, este, în mod tipic, intermitentă
(x) c. diagosticul de stabileşte cu ajutorul
clismelor cu substanţe de contrast hidrosolubile
d. cura unei fistule vezico-vaginale simple poate
fi efectuată printr-un abord vaginal
362
(x) e. fistulele mari pot necesita investigaţii
suplimentare, cum ar fi instilarea endovezicală
de albastru de metilen
71. Fistula între intestin şi vezică se produce
cel mai frecvent în următoarele situaţii: [655]
a. necroză papilară
(x) b. diverticulită sigmoidiană
(x) c. neoplasme
(x) d. boala Crohn
e. prostatita cronică bacteriană
72. Anamneza în incontinenţa urinară se
poate axa pe: [655]
(x) a. naşteri dificile
(x) b. procese maligne
(x) c. diabet zaharat
(x) d. ITU
e. antecedente heredo-colaterale
73. Alegeţi afirmaţiile false cu privire la
examenul obiectiv în incontinenţa urinară:
[656]
(x) a. doar sensibilitatea perianală şi tonusul
sfincterului anal trebuie evaluate
(x) b. femeile cu suspiciunea de incontinenţă
urinară de efort vor fi examinate în poziţia
genupectorală
c. examinările de laborator vor include sumar de
urină, urocultură, citologie (dacă este indicată)
(x) d. evaluarea tractului urinar superior este de
rutină
e. alte investigaţii care pot fi efectuate includ
măsurarea PVR, cistoscopia şi evaluarea
urodinamică
74. Alegeţi procedeele care se pot folosi în
incontinenţa urinară: [656]
(x) a. procedura Marshall-Marchetti-Krantz
(x) b. procedura Stamey
c. procedura Cohen
(x) d. procedura Raz
e. procerura Glenn-Anderson
75. Selectaţi afirmaţiile false, cu excepţia:
[656]
(x) a. micţiunea reprezintă un proces complex
(x) b. pe parcursul umplerii, vezica se
“relaxează” în vederea stocării volumului de
urină
c. pe parcursul umplerii, tonusul sfincterian este
scăzut
(x) d. micţiunea normală este una voluntară
e. micţiunea începe cu relaxarea sfincterului
intern, urmată de relaxarea şi deschiderea
colului vezical, respectiv de contracţia
detrusorului
76. La nivelul sistemului nervos central există
o serie de conexiuni integrate la nivel înalt
între centrele ce controlează micţiunea: [656,
657]
(x) a. cortexul motor cerebral
(x) b. ganglionii bazali
(x) c. cerebel
d. nucleu bulbar
(x) e. nucleii din măduva sacrată
77. Următoarele afirmaţii sunt adevărate, cu
excepţia: [657]
(x) a. inervaţia periferică a detrusorului este
simpatică
(x) b. trigonul şi colul vezical sunt sub control
parasimpatic
(x) c. sfincterul intern (somatic) este inervat prin
nervul ruşinos
d. inervaţia periferică a detrusorului provine mai
ales din S3 şi o parte din S4
e. sfincterul extern este inervat în principal de la
nivel S2
363
78. Vezica neurologică senzorială nu se
caracterizează prin: [658]
a. scăderea sau lipsa senzaţiei de micţiune
(x) b. hiperreflexie detrusoriană
(x) c. se asociază herpesului zoster,
mielodisplaziei
(x) d. se asociază tabesului dorsal, diabetului,
sclerozei multiple, anemiei percinoase
e. capacitate vezicală mare
*79. Efectele leziunilor neurologice asupra
funcţiei vezicale sunt, cu excepţia: [658]
a. sindromul Shy-Drager- detrusor hiperreflex
b. tumori cerebrale- detrusor hiperreflex,
incontinenţă urinară
c. chirurgie radicală pelvină- retenţie de urină
(x) d. mielodisplazie- retenţie de urină
e. scleroza multiplă- detrusor hiperreflex,
micţiuni frecvente, imperioase
80. Care dintre următoarele afirmaţii sunt
false cu privire la afecţiunile maligne ale
vezicii urinare: [659]
(x) a. carcinomul de vezică urinară este al treilea
cel mai frecvent cancer
(x) b. este de 2,5 ori mai frecvent la femei
c. prevalenţa în rândul fumătorilor este de cinci
ori mai mare
(x) d. carcinomul cu celule tranziţionale
reprezintă 80-90% din totalul tumorilor vezicale
e. pot fi întâlnite şi adenocarcinoame, frecvent
în asociere cu uracă patentă şi tumori ale
domului vezical
81. Cancerul de vezică se stadializează în
funcţie de profunzimea invaziei tumorale:
[659]
(x) a. Tis = carcinom in situ
(x) b. T1 = extensie în lamina propria
c. T2 = invazia grăsimii perivezicale
(x) d. T2 = invazia muşchiului detrusor
e. T4 = invazia grăsimii perivezicale
82. Alegeţi răspunsurile adevărate cu privire
la corpul spongios: [659]
a. este dispus dorsal
(x) b. este dispus ventral
(x) c. porţiunea sa distală formează glandul
penian
d. uretra este dispusă în corpul spongios,
traversează glandul penian şi se deschide la
nivelul meatului uretral extern
e. tegumentul penian se extinde peste glandul
penian şi formează prepuţul
83. Vascularizaţia arterială a penisului nu
este asigurată de: [659]
(x )a. ramurile vezico-prostatice
(x) b. ramurile arterei ruşinoase externe
c. ramurile arteri ruşinoase interne
(x) d. ramurile arterei iliace externe
(x) e. artera epigastrică inferioară
84. Traumatismele peniene pot fi produse
prin: [659]
(x) a. leziuni închise
b. ocazional ştrangulare
(x) c. fractură
(x) d. arsuri
e. degerături
85. Următoarele afirmaţii despre avulsia
tegumentului penian sunt false, cu excepţia:
[660]
(x) a. avulsia poate fi cauzată de îmbrăcămintea
pacientului, prin blocarea acestuia în elementele
de vestimentaţie sau în maşinăriile industriale
b. când rămâne suficinet tegument, leziunea nu
necesită sutură, se vindecă spontan
364
c. avulsia peniană circumferenţială determină
întreruperea partială a drenajului limfatic
(x) d. în cele mai multe cazuri, avulsia
tegumentului şi a ţesutului areolar superficial
are loc până la fascia lui Buck
e. avulsia tegumentului şi a ţesutului areolar
superficial determină afectarea ţesuturilor
profunde
86. Următoarele afirmaţii despre arsurile
peniene nu sunt adevărate: [660]
a. pot fi de tip termic, chimic sau electric
b. se tratează similar cu arsurile localizate în alte
regiuni anatomice
(x) c. deoarece prezervarea peniană este
obiectivul principal, este necesară debridarea
excesivă
(x) d. se recomandă cateterizare uretrală
prelungită, până la vindecarea arsurii
e. când drenajul vezicii urinare este necesar
pentru o perioadă mai lungă de 72 ore, se
recomandă montarea unui cateter suprapubian
87. Balanita xerotică obliterantă (BXO):
[660]
(x) a. este denumită şi lichen scleros şi atrofic
b. este o leziune premalignă
c. se caracterizează prin apariţia unor leziuni
roşiatice, în relief, localizate la nivelul glandului
sau şanţului coronal
d. tratamentul constă în fulguraţii cu laser,
aplicaţii topice de 5-fluorouracil
(x) e. este frecvent asociată cu stricturi de uretră
88. Alegeţi afirmaţiile false despre
neoplasmul penian: [661]
(x) a. este întâlnit frecvent în Statele Unite ale
Americii
(x) b. este frecvent diagnosticat la pacienţii care
trăiesc în zone cu temperaturi ridicate şi
umiditate joasă
(x) c. fimoza nu este considerată factor etiologic
pentru apariţia cancerului penian
d. igiena personală deficitară este un factor
etiologic
(x) e. neoplasmul penian este frecvent întâlnit la
bărbaţii circumcişi la naştere
89. Următoarele afirmaţii despre carcinomul
cu celule scuamoase sunt false, cu excepţia:
[661]
a. apare cel mai recvent în decada a şaptea de
viaţă
(x) b. simptomele sunt determinate de apariţia
unei leziuni ulcerative, necrozată, supurată şi
sângerândă
(x) c. sistemul cel mai frecvent utilizat pentru
stadializarea bolii este TNM
d. leziunile maligne mici limitate la prepuţ nu
pot fi tratate doar prin circumcizie
e. penectomia parţială cu o margine de siguranţă
de cel mult 2 cm de ţesut sănătos este utilizată
pentru tratamentul leziunilor mici şi localizate
distal
90. Priapismul: [662]
(x) a. reprezintă o patologie caracterizată prin
prezenţa erecţiei prelungite
(x) b. doar corpii cavernoşi sunt turgescenţi, iar
corpul spongios este flasc
c. în priapismul cu flux crescut este prezenţă
obstrucţia efluxului venos de la nivelul corpilor
cavernoşi
(x) d. în priapismul cu flux crescut există o
creştere a afluxului sanguin spre corpii
cavernoşi
365
(x) e. în priapismul cu flux înalt tratamentul este
reprezentat de arteriografia arterei ruşinoase, cu
embolizarea selectivă a fistulei
91. Următoarele afirmaţii despre fimoză sunt
adevărate: [662, 663]
(x) a. reprezintă contractura fibrotică a
tegumentului prepuţial
b. permite retracţia prepuţului peste glandul
penian
(x) c. etiologia este reprezentată de igiena
deficitară sau de infecţiile locale recurente
(x) d. diabetul zaharat reprezintă un factor
predispozant
e. este tratată eficient prin ameliorarea igienei
locale, dar rareori se indică circumcizia electivă
92. Parafimoza: [663]
(x) a. reprezintă imposibilitatea de a readuce
prepuţul peste gland
b. nu reprezintă o urgenţă urologică
(x) c. compresia manual a glandului reduce
edemul, permitând şi reducerea parafimozei
d. reprezintă contractura fibrotică a
tegumentului prepuţial, care nu permite retracţia
prepuţului peste glandul penian
(x) e. iniţial, ocluzia venoasă produce edem,
care produce ocluzie arterială şi, ulterior,
ischemia glandului
93. Următoarele afirmaţii despre boala
Peyronie sunt adevărate, cu excepţia: [663]
a. este reprezentată de prezenţa unei cicatrici la
nivelul tunicii albugineea a corpilor cavernoşi,
care determină apariţia unor plăci fibroase
(x) b. este localizată mai frecvent la nivelul feţei
ventrale a penisului
(x) c. este asociată cu grade variate de încurbare
peniană, care nu afectează actul sexual
(x) d. în timpul fazei imature se recomandă 98. Următoarele afirmaţii sunt adevărate:
tratamentul chirurgical [665]
e. niciun tratament medical nu prezintă o rată (x) a. rupturile mici, incomplete ale uretrei
semnificativă de succes anterioare, cu extravazare limitată de fascia
Buck, se tratează iniţial prin cateterism
94. Indicaţiile circumciziei includ: [663] uretrovezical sau prin cistostomie suprapubiană
(x) a. decizia parentală b. pacienţii cu leziuni de uretră anterioară
b. hipospadias asociate cu fractură de bazin necesită drenaj
(x) c. fimoza vezical suprapubian
(x) d. motivele cosmetice c. la pacienţii cu leziuni de uretră anterioară
e. mielodisplazia asociate cu fractură de bazin se poate monta un
cateter uretro-vezical cu scop de realiniere a
95. Segmentul anterior al uretrei masculine uretrei
include: [664] (x) d. în general, rupturile de uretră posterioară
(x) a. uretra peniană se tratează prin drenaj vezical suprapubian
(x) b. uretra bulbară minim 3 luni, după care se practică reconstrucţia
c. uretra membranoasă uretrală prin abord perineal cu excizia stricturii,
d. uretra prostatică urmată de anastomoză
(x) e. uretra glandular (x) e. uneori este necesară incizia infrapubiană
pentru a obţine o expunere decvată a uretrei
96. Alegeţi afirmaţiile adevărate cu excepţia: patente, proximal de sediul obstrucţiei
[664]
a. uretra prostatică este căptuşită de epiteliu de 99. Carcinomul uretral la bărbat: [665]
tip tranziţional (x) a. este rar
(x) b. ureta membranoasă este căptuşită de b. de obicei apare la pacienţii de peste 70 de ani
epiteliu de tip tranziţional (x) c. aproximativ 80% sunt cancere scuamo-
c. uretra bulbară este căptuşită de epiteliu celulare
columnar pseudostratificat sau stratificat d. cancerele uretrei distale sunt tratate prin
(x) d. uretra prostatică este căptuşită de epiteliu uretrectomie şi cistoprostatectomie
columnar pseudostratificat sau stratificat (x) e. în absenţa bolii metastatice, în cazul
(x) e. uretra peniană este căptuşită de epiteliu afectării uretrei distale, tratamentul de elecţie
scuamos este penectomia parţială sau totală

97. Glandele Littre: [664] 100. Următoarele afirmaţii cu privire la

(x) a. produc un fluid pre-ejaculator
(x) b. produc un lichid clar, vâscos
c. sunt localizate la nivelul uretrei bulbare
(x) d. sunt localizate la nivelul uretrei peniene
e. sunt localizate la nivelul uretrei membranoase
carcinomul uretral la femeie sunt adevărate,
cu excepţia: [665]
a. este singura afecţiune malignă genito-urinară
care apare mai frecvent la femei decât la bărbaţi

366
b. simptomatologia este reprezentată de prezenţa
unei mase uretrale papilare sau fungiforme sau
de sângerare uretrală sau vaginală
(x) c. extensia tumorală locală în vagin sau în
colul vezical este rar întâlnită
(x) d. extensia pe cale limfatică în cancerele
uretrei distale are loc pe calea ganglionilor iliaci
(x) e. extensia pe cale limfatică în cancerele
uretrei proximale are loc pe calea ganglionilor
limfatici inghinali
101. Alegeţi afirmaţiile adevărate cu privire
la stricturile uretrale: [666]
a. în prezent, se consideră că stricturile uretrale
sunt cel mai frecvent cauzate de uretrita
gonococică
(x) b. în prezent, cele mai comune cauze ale
stricturilor sunt leziunile prin cădere călare pe
perineu şi instrumentarea uretrei
(x) c. simptomele urinare joase de tip obstructiv
sunt cele mai frecvente
d. frecvent, ITU sau imposibilitatea cateterizării
uretrei din cauza unui obstacol uretral pot fi cele
care conduc la diagnostic
(x) e. în trecut, se consideră că stricturile
uretrale sunt cel mai frecvent cauzate de uretrita
gonococică
102. Diagnosticul de valve uretrale
posterioare nu este sugerat la nou-născut
prin: [666]
(x) a. febră
b. jet urinar slab proiectat
c. incapacitatea de a urina
(x) d. apărare musculară la palparea abdominală
e. prezenţa unei mase palpabile suprapubian sau
în flanc
367
*103. În caz de suspiciune de strictură de
uretră, diagnosticul este stabilit prin: [666]
a. radiografie
b. cistografia
c. cistorafie
(x) d. cistoscopia
e. examen CT
104. Următoarele afirmaţii despre
hipospadias sunt adevărate: [667]
(x) a. este una dintre cele mai frecvente
anomalii congenitale întâlnite la nou-născuţi
b. meatul uretral este localizat pe faţa dorsală a
penisului, proximal de poziţia sa normală în
vârful glandului
c. prepuţul este complet dezvoltat
(x) d. clasificarea hipospadiasului se bazează pe
localizarea meatului uretral, care poate fi
perineal
(x) e. clasificarea hipospadiasului se bazează pe
localizarea meatului uretral, care poate fi
penian
105. Tabloul clinic în uretrita gonococică nu
cuprinde: [668]
a. disurie
b. polachiurie
(x) c. erupţie cutanată
d. prurit uretral
(x) e. formaţiune palpabilă suprapubian
106. Gonoreea: [668]
a. este produsă de Neisseria gonorrhoeae,
diplococ anaerob Gram-pozitiv
b. nu se transmite prin contact sexual
(x) c. după o incubaţie de 2-14 zile, cei mai
mulţi bărbaţi prezintă o secreţie uretrală galben-
verzuie, cauzată de uretrita anterioară
d. aproximativ 50% dintre bărbaţii infectaţi
rămân asimptomatici
(x) e. diagnosticul se stabileşte prin examen (x) b. hidrocel congenital
bacteriologic al secreţiei uretrale şi culturi pe c. testicul necoborât
mediu Thayer-Martin (x) d. epididimită
e. testicul retractile
107. Tabloul clinic în uretritele non-
gonococice cuprinde: [668] 111. Diagnosticul diferențial al torsiunii
(x) a. disurie intravaginale include: [669]
b. secreţie uretrală galben-verzuie (x) a. traumatismul
(x) c. polachiurie (x) b. orhiepididimita
(x) d. secreţie uretrală clară sau cu aspect c. anorhidia
mucoid (x) d. orhite virale
(x) e. prurit uretral e. testicule retractile

*108. Vascularizaţia arterială a testiculului 112. Afecțiunile asociate cu gangrena

este asigurată, în principal de: [668] Fournier : [670]
a. artera spermatică externă (x) a. diabet zaharat
(x) b. artera spermatică internă b. astm bronșic
c. artera ruşinoasă externă (x) c. obezitate
d. artera ruşinoasă internă d. strictură ureterală
e. artera cremasterică (x) e. boli perirectale

109. Urătoarele afirmaţii sunt adevărate, cu
excepţia: [669]
a. anorhidia reprezintă 3-5% dintre cazurile de
testicul nepalpabil în scrot/ absenţa unuia sau a
ambelor testicule din scrot
(x) b. incidenţa criptorhidismului este scăzută la
prematuri
c. testiculele retractile sunt cauzate de
hiperactivitatea musculaturii cremasterice
(x) d. teticulele necoborâte se găsesc, de obicei,
pe traseul lor natural de descensus, din
retroperitoneu până la orificiul inghinal intern
e. una dintre cele mai comune anomalii întâlnite
la nou-născuţii de sex masculin este
criptorhidismul
110. Dacă scrotul este nelocuit, cauzele
posibile sunt, cu excepţia: [669]
a. anorhia
113. Infecțiile care implică pielea scrotului
includ: [670]
a. celulita cauzată de bacteriile Gram-negative
(x) b. infecția candidozică
(x) c. fasceita necrozantă
(x) d. gangrena Fournier
e. epididimita
114. Următoarele afirmații sunt false, cu
excepția: [670]
(x) a. dacă testiculele sunt vizualizate în lichid,
avem de-a face cu un hidrocel
(x) b. dacă la transluminare colecția lichidiană
se situează deasupra sau sub testicule, avem de-
a face, probabil, cu un spermatocel
(x) c. dacă masa este adiacentă cordonului
spermatic și la palpare se simte ca „un sac cu
râme” este probabil un varicocel

368
d. spermatocelul este un segment dilatat al venei
spematice interne
e. varicolelul este prezent la aproximativ 20-
25% dintre bărbați
115. Următoarele medicamente pot provoca
tulburări ale fertilității: [671]
(x) a. Cimetidină
b. Metronidazol
(x) c. Macrodantin
(x) d. Azulfidină
e. Metilprednisolon
*116. Selectați afirmația falsă referitoare la
stadializarea tumorilor cu celule germinale:
[671]
a. stadiul I- fără metastaze decelabile; markeri
normali; tumoră limitată la testicul
b. stadiul IIA- boală retroperitoneală
microscopică
c. stadiul IIB- boală retroperitoneală minimă
(x) d. stadiul IIC- boală retroperitoneală minimă
e. stadiul IIC- boală retroperitoneală masivă
117. Alegeți afirmațiile adevărate despre
seminoamele testiculare: [671]
(x) a. seminoamele determină mărirea difuză a
testiculelor
(x) b. pe secțiune, țesutul este alb stălucitor
c. infiltrarea limfocitară este prezentă în 25%
dintre cazuri
(x) d. este o tumoră deosebit de radiosensibilă
(x) e. microscopic, există o proliferare
monotonă a unor celule mari, rotunde, cu
citoplasma clară
118. Parametrii măsurați la analiza spermei
sunt: [672]
(x) a. densitatea spermei
(x) b. motilitatea spermatozoizilor
369
c. consistența spermei
(x) d. morfologia spermatozoizilor
(x) e. volumul ejaculator
*119. Cele mai obișnuite leziuni neuropatice
ce determină disfuncție erectilă sunt, cu
excepția: [672]
a. scleroza multiplă
b. alcoolism
c. diabet zaharat
(x) d. obezitate
e. leziuni ale măduvei spinării
120. Insuficiența arterială este agravată de:
[672]
(x) a. hipertensiune arterială
(x) b. hiperlipidemie
(x) c. diabet zaharat
d. alcool
(x) e. fumat
121. Următoarele afirmații cu privire la
disfuncția erectilă de cauză psihogenă sunt
adevărate: [672]
(x) a. factorii psihogeni pot fi parțial sau în
întregime responsabili pentru disfuncția erectilă
(x) b. testul pentru a determina dacă impotența
este psihogenă se efectuează selectiv
c. testul tumescenței peniene nocturne utilizează
erecțiile care apar în timpul somnului în faza
REN
(x) d. lipsa erecțiilor spontane nocturne
sugerează o deficiență organică
e. lipsa erecțiilor spontane nocturne sugerează o
deficiență psihogenă
122. Materiale necesare pentru cateterismul
vezical sunt: [673]
(x) a. cateterul (de obicei 16 French) și punga
colectoare
(x) b. gelul lubrifiant și un dezinfectant (ex.
Betadină)
c. un aplicator, o seringă de 20 mL umplută cu
apă sterilă
d. branulă
e. tub de dren
123. Tratamentul disfuncției erectile
cuprinde: [673]
(x) a. inhibitorii de PDE-5 sunt terapia de primă
linie pentru majoritatea cazurilor
b. administradea intrauretrală a unui supozitor
cu hidrocortizon
(x) c. injecția intracavernoasă de medicamente
cu efect vasodilatator
d. protezarea penisului este terapia de primă
linie
(x) e. observația și dispozitivele cu vacuum
124. Cateterismul vezical (la bărbat) nu
constă în: [673]
a. se pregăstesc toate materialele ce trebuie
utilizate, înainte de începerea procedurii
(x) b. se poziționează câmpul peste pacientul
așezat în decubit dorsal, cu o mână se prinde
penisul și se tracționează în sus decalotând
parțial glandul dacă pacientul nu este
circumscris
(x) c. se acoperă vârdul cateterului cu un
librifiant liposolubil
d. cateterul se introduce încet pe traiectul uretrei
până când în exterior rămâne doar zona din jurul
portului de umflare a balonului (5-7 cm)
(x) e. se verifică dacă pe cateter se scurge urină
și apoi se umflă balonul cu 10-15 mL apă sterilă

370
 Sinopsis de medicină
1. CAPITOLUL 9
DERMATOLOGIE
paginile 196-209
*1. Din categoria medicamentelor care
tratează celulita nu fac parte: [196]
a. Cefalosporinele orale
b. Beta lactamine
(x) c.Tetraciclinele
d.Cotrimoxazol
e.Linezolid
*2. Celulita: [196]
a. infecție epidermală
b. infecție produsă de Stafilococ de grup A
c. infecție produsă de Sreptococ de grup B
d. necesită prelevarea de culturi bacteriene
cutanate pentru a stabili un diagnostic util
(x) e. examenul de laborator se bazează pe VSH
crescut, prezența leucocitelor, respectiv PCR
crescut
3. Următoarele informații despre
hidrosadenita supurativă sunt false, cu
excepția: [196]
(x) a. reprezintă inflamația glandelor apocrine
b. inflamația acută fără apariția cicatricilor
c. tratamentul se bazează atât pe antibioterapie,
cât și pe antiinflamatorii nesteroidiene
d. cotrimazolul e contraindicat ca tratament
antibiotic în hidrosadenită
(x) e. hidrosadenita perineală este produsă în
special de bacterii anaerobe
371
4. Următoarele afirmații despre fasceita
necrozantă sunt adevărate, cu excepția: [197]
(x) a. infecția este de natură monomicrobiană
rapid progresivă, în general stafilococică
(MRSA)
(x) b. se poate complica cu sepsis, însă nu și cu
sindrom de compartiment
(x) c. mortalitatea este ridicată, undeva la 47%
dintre pacienți
d. CT poate detecta acumulare de aer subcutan
e. durerea e intensă, însoțită de eritem, căldură
locală, edem și febră
5. Despre gangrenă putem afirma: [197]
a. este o infecție determinată frecvent de
Clostridium Perfringens
b. în gangrena uscată pe Rx se poate observa
aerul subcutan
c. pe CT se poate observa ischemia
(x) d. este însoțită de hipotensiune arterială
(x) e. cea uscată este consecință a insuficineței
arteriale
6. Selectați afirmațiile false cu privire la
impetigo: [197]
(x) a. infecție întâlnită frecvent la adolescenți
(x) b. cel mai frecvent determinat de Bacilul
piocianic
(x) c. crustele din jurul suprafețelor muco-
cutanate au culoarea verde-aurie
d. tratamentul se face atât cu antibiotic topic, cât
și oral (în evoluție severă)
(x) e. adesea determinat de Staphylococcus
epidermidis
7. Despre acneea vulgară putem preciza:
[198]
a. infecție produsă de Propionibacterium acnes,
adolescență, hormoni estrogeni
b. asociere demonstrată că e în strânsă relație cu
consumul anumitor alimente
c. anticoncepționalele cresc riscul producerii
acesteia
(x) d. acneea poate determina cicatrici
permanente
(x) e. tratamentul cu analogi de vitamina A
crește riscul de toxicitate hepatică, respctiv
malformații congenitale
*8. Infecțiile determinate de HSV nu se
caracterizează prin: [198]
(x) a. transmise prin contactul cu secreții
genitale – HSV1
(x) b. vezicule mari, nedureroase, localizate oral
– HSV1, respective genital – HSV2
(x) c. se utilizează PCR pentru detectarea ARN-
ului HSV
(x) d. medicamentele antivirale pot vindeca
boala
e. transmiterea bolii de la mama infectată la
nou-născut poate determina aftectare
neurologică severă
9. Varicela: [199]
a. la copil se prezintă ca vezicule mici, limitate
la un singur dermatom
b. reactivarea infecției la vârstă adultă, unde
veziculele sunt diseminate
(x) c. se administrează imunoglobuline specifice
antivaricelă, tuturor femeilor însărcinate fără
imunitate și expuse la boală
d. constrindicată administrarea de
imunoglobulină specifică în sarcină
372
(x) e. riscul de apariție al complicațiilor pe un
teren imunocompromis este crescut
10. Despre Zona Zoster nu putem menționa
următoarele: [199]
a. debutul bolii este prin stare alterată, febră,
mialgii
(x) b. distribția este extinsă, afectează mai multe
dermatoame
(x) c. evoluția bolii este în decurs de o
săptămână, neinfecțioasă
(x) d. tratamentul constă și în administrarea de
corticosteroizi (ogligatoriu)
e. leziunile pot fi dureroase și infecțioase până
formează crustă
11. Complicațiile din varicelă pot fi: [199]
a. encefaopatie în teren immunologic indemn
(x) b. retinită la imunocompromiși
c. nevralgia postherpetică în infecția primară
(x) d. neuropatie trigeminală în infecția
recurentă
e. pneumonie în zona zoster
12. Privind verruca vulgaris urmatoarele
afirmații sunt adevărate, cu excepția: [199]
(x) a. reprezintă tumori epiteliale maligne
determinate de HPV
(x) b. reprezintă tumori conjunctive de natură
benignă determinate de unul dintre numeroasele
subtipuri HPV
c. leziunile pot fi elevate sau plane
(x) d. leziuni bine delimitate, plane (veruci
palmare )
(x) e. subtipurile 16, respective 18 sunt
implicate în apariția cancerului de col uterin
*13. În ceea ce privește molluscum
contagiosum putem afirma: [200]
a. infecție bacteriană a pielii, cel mai frecvent
observată la copii
(x) b. infecție cu virusul denumit poxvirus
c. examenul histopatologic se realizează cu
colorație Giemsa și Pearls
d. tratamentul se bazează pe laser si
imunoterapie
e. papule lucioase, nedureroase, cu zonă
periferică ombilicată
14. În cazul infestării cu Sarcoptes scabiei se
pot preciza următoarele: [200]
(x) a. prezența șanțurilor acariene cu papule de
vecinătate
b. afectarea cea mai frecventă a plicii cotului
însoțită de prurit sever la acest nivel
(x) c. igiena precară e considerate un factor de
risc
(x) d. tratamentul constă și în administrarea de
antihistaminice
e. administrarea de ivermectină orală este
contraindicate
15. Privind infecțiile fungice următoarele
afirmații sunt adevărate: [200]
a. Intertrigo e cauzat de Malassezia furfur
b. Candida albicans determină tinea versicolor
c. Pityriasis versicolor determină leziuni de
culoarea somonului, localizate exclusiv pe
toracele posterior
(x) d. Intertrigo se prezintă pe lama ca
pseudohife
(x) e. Tinea versicolor se prezintă pe lamă cu
aspect de „spaghete și chifteluțe”
16. Reacțiile de hipersensibilitate la nivelul
pielii: [201]
(x) a. fac parte din afecțiuni inflamatorii ale
pielii
b. mecanismul reacției de hipersensibilitate tip I
determinat de activarea limfocitelor
373
(x) c. mecanismul reacției de hipersensibilitate
tip IV determinat de activarea limfocitelor
d. tipul IV – de tipul urticariei
e. tipul I – cu mecanism de producere al
majorității dermatitelor de contact
17. Despre reacțiile de hipersensibilitate ale
pielii nu putem spune: [201]
a. dermatita de contact (alergică) poate fi
cauzată de latex
(x) b. dermatita de contact prezintă o erupție
eritematoasă cu dispoziție similară (linii)
c. erupții cutanate date de ingestia unui alergen
d. plante precum iedera sau stejarul otrăvitor pot
determina dermatită de conact
(x) e. administrăm adrenalină în cazurile mai
puțin severe
18. În contextul eritemului polimorf discutăm
despre: [202]
(x) a. mialgii, prurit, stare general alterată
b. hipersensibilitate moderată determinate de
medicamente, infecții sau vaccinare
c. AINS, contraceptivele orale, tetraciclinele și
carbamazepine sunt frecvent associate cu
această patologie
d. leziuni în țintă (centrul palid înconjurat de un
inel exterior eritematos și unul interior palid)
(x) e. tratamentul poate include corticosteroizi și
analgezice
19. Privind Sindromul Stevens-Johnson nu
putem afirma următoarele, cu excepția: [202]
a. tratamentul include hidratare (fluide) per os
b. semnul Nikolsky pozitiv (dermul se
decolează în lambouri)
c. formă ușoară de eritempolimorf care
afectează mucoasele
(x) d. apar plăgi care afectează < 10% din
suprafața corporală
(x) e. Pacienții se tratează frecvent pe secția de
arși
20. Despre TEN (epidermoliza necrotică
toxică) cunoaștem: [202]
a. cea mai severă reacție de hipersensibilitate,
afectând <30% din suprafața corporală
(x) b. produce necroza întregii grosimi a
epidermului
c. decolare extinsă a pielii cu necroza întregii
grosimi a dermului
(x) d. determină scăderea numărului de
leucocite, respectiv creșterea transaminazelor
e. poate fi produsă de Mycoplasma pneumonie
caz în care se tratează cu aciclovir
21. Următoarele afirmații despre dermatita
seboreică sunt false: [203]
(x) a. localizare frecventă la nivel facial și
toracic anterior
(x) b. întâlnită rar la adolescenți
c. cel mai frecvent întâlnită la sugari și
adolescenți
(x) d. „crusta de lapte” este denumirea poulară a
dermatitei seboreice a nou-născutului localizată
facial
e. se asociază cu Malassezia
*22. Eczema: [203]
a. denumită și dermatită alergică de contact
(x) b. poate apărea necondiționat de vârstă
(forme infantile, respective forme recurente)
(x) c. rinita alergică, cât și astmul sunt factori de
risc
d. la nou-născuți leziunile apar mai frecvent pe
fața dorsală a mâinilor și picioarelor
e. cazurile severe pot fi tratate cu corticosteroizi
topic și anatihistaminice
374
23. Privind dermatita atopică nu putem
afirma următoarele: [203]
(x) a. caracterizată prin plăci și zone de
tegument umed (xeroză)
(x) b. la nou-născut leziunile apar mai frecvent
pe față și gât
c. pruritul e present
d. suprainfecția cu HSV și eczema herpeticum
apar ca și complicații ale eczemei
(x) e. tratamentul presupune expunerea repetată
la factori agravanți, corticoterapie topică și
creme emoliente
24. Despre psoriasis, putem susține: [203]
a. un procent de 30% din pacienți prezintă și
artrită psoriazică
b. prezența obligatorie a pruritului
c. prezența semnului Auspitz (scuame aurii pe
suprafețele de extensie)
(x) d. pitting unghial
(x) e. în boala severă fototerapia, metotrexatul și
ciclosporina pot fi utilizate
25. Următoarele enunțuri despre pitiriazisul
rozat, nu sunt corecte: [204]
(x) a. boală inflamatorie severă a pielii
(x) b. apare la nou-născuți și bătrâni
(x) c. asocierea virală este cert demonstrate
d. prezența leziunilor papuloase pe trunchi și
extremități
(x) e. distribuția leziunilor e caracteristică, sub
formă de „hartă geografică”
26. Pitiriazisul rozat are următoarele
caracteristici: [204]
(x) a. prezența pruritului
b. localizare în principal pe toracele anterior,
față și gât
(x) c. „placa heraldică” este primul semn
d. erupția debutează cu leziuni multiple de până
în 5 cm în diametru
(x) e. tratamentul constă în antihistaminice și
steroizi topici
27. Privind eritemul nodos susținem
următoarele, cu excepția: [204]
(x) a. cel mai frecvent localizat la nivel tibial
posterior, dar poate prinde și trunchiul
(x) b. poate fi cauzat de boli autoimmune ale
țesutului hepatic
(x) c. nodulii sunt localizați de obicei retrotibial
d. clinic prezintă febră și stare generală alterată
(x) e. antistreptolizina O – titru pozitiv în
infecțiile independente de o afectare
streptococică
28. Despre pemfigusul vulgar putem aprecia:
[205]
a. afectează exclusiv vârsnicii
b. semnul Nikolsky negativ
(x) c. la biopsie se observă acantoliză
(x) d. în lipsa tratamentului, mortalitatea este
crescută
(x) e. bule fragile situate și la nivelul
orofaringelui
29. În ceea ce privește pemfigoidul bulos nu
putem susține următoarele: [205]
(x) a. anticorpi împotriva moleculelor de
adeziune din epiderm
(x) b. o mică parte din pacienți au vârsta > 65
ani
(x) c. semnul Nikolsky pozitiv
d. bulele se situează mai ales pe suprafețele
flexoare, respectiv zona perineală
e. semnul Nikolsky negativ
30. Porfiria cutanea tarda: [206]
a. exces al unei enzime implicate în
metabolismul hemului
375
(x) b. alcoolismul și fumatul – factori de risc
(x) c. creșterea transaminazelor hepatice
d. nivelul uroporfirinogen – decarboxilazei
crescut
e. leziuni buloase acute, nedureroase, la nivelul
tegumentului expus la soare
31. Despre keratoza actinică susținem
urmatoarele: [206]
a. leziune cutanată malignă
b. în tratamentul acesteia putem utiliza 5 FU per
os
(x) c. există risc de evoluție spre carcinom
scuamocelular
(x) d. reprezintă o leziune premalignă
e. aproximativ 0,1 % dintre carcinoamele
scuamocelulare se dezvoltă din keratoze actinice
32. Următoarele enunțuri despre carcinomul
scuamocelular sunt veridice: [206]
a. biopsia nu este mereu necesară pentru a
exclude un carcinom scuamocelular din cadrul
unei keratoze actinice
b. în cazul tumorilor mari chimioterapia poate fi
de ajutor
(x) c. tratamentul constă în excizia Mohs
(x) d. tenul deschis la culoare și cicatricile sunt
factori de risc
e. un procent de 15 % din cazuri metastazează
33. Următoarele afirmații cu referire la
carcinomul bazocelular sunt false: [207]
(x) a. cel mai puțin frecvent tip de cancer de
piele
(x) b. papulă perlată, telangiectazii și ulcerație
periferică
(x) c. acest tip de tumori metastazează frecvent
d. tratamentul constă în excizie chirurgicală
(Mohs )
e. tratamentul constă și în radioterapie sau
crioterapie
*34. Tratamentul carcinomului bazocelular
nu include: [207]
a. radioterapie
b. crioterapie
c. excizie chirurgicală
d. excizia Mohs
(x) e. hormonoterapie
35. Privind tipurile de melanom: [208]
a. sunt 5 la număr
b. tipul nodular este ușor de detectat
c. tipul lentigo malign produce repede creștere
verticală
(x) d. tipul acral lentiginos afectează patul
unghial
(x) e. tipul acral lentiginos afectează palmele și
tălpile
36. Afirmațiile false despre melanom sunt:
[208]
(x) a. leziune dureroasă, pigmentată
(x) b. grosimea tumorii este un factor de
prognostic mai puțin important
c. grosimea tumorii peste 0,76 mm asociată cu
risc crescut de metastazare
(x) c. formă de cancer mai puțin agresivă
(x) d. metastazează în plămân, creier, rinichi,
respectiv tract gastrointestinal
37. Despre melanom putem afirma: [208]
(x) a. leziune cu margini neregulate
(x) b. în caz de metastaze chimioterapia,
respectiv radioterapia sunt eficiente
c. leziunea este unică, cu creștere lentă
d. excizie chirurgicală de minim 2 cm margine
dacă este in situ
e. biopsia excizională evidențiază melanocite
tipice
376
*38. Despre grefe și lambouri putem susține
următoarele, cu excepția: [209]
(x) a. xenogrefele reprezintă țesut transplantat
de la o altă persoană donatoare
(x) b. lambourile pot fi libere, de rotație sau de
transpoziție
(x) c. autogrefele reprezintă țesut nonviabil al
aceluiași pacient
(x) d. lambourile de translocație sunt complet
detașate de la locul donator
e. alogrefele reprezintă țesut transplantat de la o
altă persoană donatoare
39. Chirurgia reconstructivă are în vedere
următoarele: [209]
(x) a. repararea defectelor țesuturilor moi
(x) b. reconstrucția postmastectomie
c. după excizia sarcoamelor defectele se lasă
deschise
d. intervențiile de schimbare de sex nu necesită
o evaluare preoperatorie atentă
e. reparațiia cheiloschizis face parte din ramura
chirurgiei reconstructive a țesuturilor moi
40. Chirugia estetică se ocupă cu: [209]
(x) a. combaterea efectelor îmbatrânirii
(x) b. repararea ptozei palpebrale
c. reducerea țesutului gras – lifting facial
(x) d. luarea în considerare a eventualelor
problem psihiatrice ale pacienților pentru care
solicit în mod repetat intervenția
e. modificarea clinică a aspectului
41. Despre lamboul fascio-cutanat nu putem
afirma: [209]
(x) a. preluare de piele și țesut subcutanat fără
vascularizație proprie
b. fruntea este un loc donator usual
(x) c. indicații în acoperirea defectelor mici
(x) d. zona inghinală și coapsele nu reprezintă
zone donatoare uzuale
(x) e. regiunea antebrațului reprezintă loc
donator usual
42. Privind grefele de piele afirmăm: [209]
a. grefa de piele despicată este compusă din
epiderm și derm în totalitate
(x) b. grefa compozită conține și alte țesuturi
377
precum grăsime, cartilaj
c. locurile donatoare uzuale pentru grefa cu
grosime complete sunt degetul și urechea
d. split skin e utilă pentru a acoperi defecte la
nivelul feței și mâinilor
(x) e. grefa de piele despicată are ca locuri
donatoare uzuale abdomenul, coapsele și fesele
 2. CAPITOLUL 10
PEDIATRIE
paginile 212-243
1. Despre circulația fetală sunt adevărate
afirmațiile, cu excepția: [212]
a. hemoglobina fetală are o afinitate mare pentru
oxigen
(x) b. arterele ombilicale duc sângele oxigenat
de la placentă la sistemul portal
c. arterele ombilicale duc sânge neoxigenat la
placentă
d. venele ombilicale duc sângele oxigenat de la
placentă la sistemul portal
(x) e. venele ombilicale duc sânge neoxigenat la
placentă
2. După naștere, în circulația fetală au loc
următoarele modificări: [212]
a. expansiunea plămânilor duce la o creștere a
rezistenței vasculare pulmonare
(x) b. scade nivelul seric al Prostaglandinei E2,
ducând la inchiderea canalului arterial
(x) c. odata cu clamparea cordonului ombilical
are loc creșterea rezistenței vasculare sistemice
(x) d. fluxul pulmonar crescut va duce la
creșterea presiunii în atriul stâng
e. circulația ombilicală scade, cauzând o scădere
a presiunii în vena cavă superioară.
*3. La examenul clinic al unui pacient cu
defect de sept ventricular se pot decela
următoarele semne și simptome, cu excepția:
[212]
a. dificultăți de respirație
b. dispnee
(x) c. icter scleral
d. suflu pansistolic
e. simptome de insuficiență cardiacă
378
4. Defectul de sept ventricular prezintă
următoarele caracteristici: [212]
(x) a. poate fi asimptomatic în cazul defectelor
de mici dimensiuni
b. este mai rar întalnit decât defectul de sept
atrial
c. defectele mici se tratează cu diuretice și
inhibitori ai enzimei de conversie
d. sindromul Eisenmenger este un fenomen
reversibil
(x) e. pe electrocardiogramă se decelează
elemente de hipertrofie ventriculară stangă
5. Despre defectul de sept atrial sunt false
următoarele afirmații, cu excepția: [212, 213]
a. este cel mai frecvent defect cardiac congenital
(x) b. apare frecvent la persoanele cu sindrom
Down
(x) c. la auscultație se decelează un zgomot Z2
dedublat fix
d. datorită încărcării de volum apare dilatarea
ventriculului stâng
(x) e. pot fi prezente și simptome de insuficiență
cardiacă.
6. În persistența de canal arterial sunt
prezenți următorii factori de risc: [213, 214]
a. infecția maternă cu virusul rujeolic în primul
trimestru de sarcină
(x) b. sexul feminin
c. administrarea de progesteron la mamă
(x) d.prematuritatea
(x) e. altitudinea mare
7. Alegeți afirmațile adevărate despre
următoarele defecte cardiace congenitale:
[214, 215]
(x) a. trunchi arterial persistent – cord în sabot
(x) b. transpoziția marilor vase – incompatibilă
cu viața în lipsa persistenței de canal arterial
c. atrezia de tricuspidă – se asociază de obicei
cu defect de sept atrial sau ventricular și
hipoplazie a ventriculului stâng
(x) d. transpoziția marilor vase – incompatibilă
cu viața în lipsa defectului de sept ventricular
e. întoarcerea venoasă pulmonară anormală
totală- nu necesită corecție chirurgicală
*8. Următoarele anomalii cardiace definesc
tetralogia Fallot: [214]
a. defect de sept atrial, hipertrofie ventriculară
dreaptă, aorta călare pe sept, obstrucția tractului
de ejecție a ventriculului drept
b. defect de sept ventricular, hipertofie
ventriculară dreaptă, persistența canalului
arterial, obstrucția arterei pulmonare
c. defect de sept ventricular, hipertrofie
ventriculară stângă, aorta călare pe sept,
obstrucția tractului de ejecție a ventriculului
drept
(x) d. defect de sept ventricular, hipertrofie
ventriculară dreaptă, aorta călare pe sept,
obstrucția tractului de ejecție a ventriculului
drept
e. defect de sept atrial, hipertrofie ventriculară
stângă, persistența canalului arterial, obstrucția
arterei pulmonare
9. Despre Tetralogia Fallot sunt false
următoarele afirmații: [214]
a. pacienții cu trisomie 21 au un risc mai ridicat
de a dezvolta boala
(x) b. la ecocardiogramă se poate vizualiza
inima „în sabot”
379
(x) c. în timpul episoadelor hipoxemice pacienții
se poziționează în decubit dorsal
(x) d. cianoza apare tardiv
(x) e. corecția chirurgicală nu este indicată
datorită riscului operator crescut
10. Defectele de canal atrioventricular se
clasifică în: [215]
a. defecte complete: DSV și DSA, cu fenomene
de insuficiență cardiacă și pneumonită
(x) b. defecte incomplete: DSA și anomalii
minore ale valvei atrioventriculare, cu fenomene
asemănătoare DSA
c. defecte incomplete: DSV și un canal
atrioventricular unic, cu sufluri similare DSV
(x) d. defecte complete: DSV, DSA și un canal
atrioventricular unic, cu fenomene de
insuficiență cardiacă și pneumonită.
e. defecte incomplete: DSV și anomalii minore
ale valvei atrioventriculare, cu fenomene
asemănătoare DSV.
11. În tabloul clinic al bolii Kawasaki se
regăsesc următoarele, cu excepția: [215]
a. erupție maculopapuloasă
(x) b. limba saburală
(x) c. corioretinită
d. febra peste 5 zile
(x) e. VSH crescut
12. Purpura Henoch-Schonlein nu se
caracterizează prin: [215]
a. debut după o infecție acută de căi respiratorii
superioare
(x) b. apariția conjunctivitei și a rash-ului
maculopapular
(x) c. afectarea vaselor mici, medii și mari
d. depozite de IgA la nivelul leziunilor
purpurice
e. evoluție adesea autolimitantă
13. Crupul este o afecțiune despre care se pot
afirma următoarele: [215, 216]
a. este o inflamație acută a faringelui
(x) b. este cauzată cel mai frecvent de virusurile
parainfluenza tip 1 si 2
(x) c. este prezenta tusea lătrătoare și stridorul
inspirator
d. incidența a scăzut datorită vaccinării eficiente
împotriva Haemophilus influenzae tip b
e. dacă apare stridorul de repaus fără ameliorare
semnificativă se recomandă repaus la domiciliu
și hidratare corespunzătoare
14. Despre tratamentul crupului se poate
afirma următoarele, cu excepția: [215, 216]
(x) a. necesita internare în toate cazurile
(x) b. cazurile ușoare sunt tratate cu epinefrina
în aerosoli
(x) c. tratamentul etiologic vizează
administrarea de antibiotice (ceftriaxona) timp
de 7-10 zile
d. umidifierea aerului, hidratare
corespunzătoare, repaus și analgezice intră în
schema de tratament
(x) e. administrarea de steroizi intravenos sau
intramuscular este contraindicată
15. În tabloul clinic al epiglotitei se regăsesc:
[216]
(x) a. febră înaltă cu debut brusc
(x) b. voce infundată
c. stridor inspirator intens
(x) d. anxietate
e. hiposalivație
16. Alegeți afirmațiile adevărate: [216, 217]
a. semnul degetului mare, prezent la examinarea
radiografică, se întălnește în bronșiolită
b. semnul turlei este patognomonic pentru
epiglotită
380
c. pentru diagnosticul bronșiolitei este necesară
examinarea radiografică
(x) d. în cazuri rare, virusul parainfluenza de tip
3 poate fi agentul etiologic atât al crupului, cât
și al bronșiolitei
(x) e. intubația este indicată în epiglotitele cu o
obstructie semnificativă
17. Tratamentul bronșioliei cuprinde
următoarele, cu excepția: [217]
(x) a. bronhodilatatoare inhalatorii
b. aspirație nazală
c. hidratare adecvată
(x) d. glucocorticoizi sistemici
e. umidifierea aerului
18. Etapele evolutive ale tusei convulsive
sunt: [217]
a. faza paroxistică: tuse și febră ușoară, rinoree,
conjunctive injectate
b. faza de convalescență: tuse și febră ușoară,
rinoree, conjunctive injectate
(x) c. faza paroxistică: tuse paroxistică ce poate
fi însoțită de emeză sau sincopă
(x) d. faza catarală: durează pînă la 2 săptămâni
și sunt prezente simptome nespecifice
(x) e. faza de convalescență: scăderea graduală a
frecvenței și severității tusei.
19. În sindromul de detresă respiratorie a
nou născutului: [217, 218]
a. apnea poate fi singura manifestare
(x) b. pe radiografie se poate vizualiza aspectul
de sticlă mată
c. gazele sanguine arteriale arată scăderea
dioxidului de carbon CO2 și a oxigenului O2
(x) d. frecvența respiratorie este crescută, iar
sonoritatea pulmonară diminuată
(x) e. se asociază cu un risc crescut de a
dezvolta astm în copilărie

20. Următoarele afirmații sunt adevărate, cu
excepția: [217, 218]
(x) a. dacă raportul lecitina:sfingomielina este
mai mare decât 2, se va administra mamei
corticosteroizi cu 24 de ore înainte de naștere
(x) b. aspirarea secrețiilor prin intubație traheală
rămâne manevra de elecție pentru tratarea
sugarilor cu sindrom de aspirație de meconiu
(x) c. terapia de substituție a surfactantului
formează piatra de temelie a terapiei în cazul
nou născuților cu sindrom de aspirație de
meconiu
(x) d .tabloul clinic al sindromului de detresa
respiratorie al nou-născutului se instalează
precoce, în primele 5-10 zile după naștere
e. semne prezente în sindromul de aspirație de
meconiu sunt: lichid amniotic de culoare
meconială, distensie toracică, cianoză.
21. Fibroza chistică: [218, 219]
a. este o patologie autozomal dominantă
(x) b. afectează plamânii și sistemul
gastrointestinal
(x) c. este o boală fatală, dar cu tratament
adecvat pacienții supravietuiesc pâna la 30-40
de ani
d. pacienții sunt asimptomatici
e. testul sudorii arată scăderea Na si Cl.
22. Despre tratamentul fibrozei chistice sunt
false următoarele afirmații: [219]
(x) a. bronhodilatatoarele și antiinflamatoarele
nesteroidiene sunt contraindicate
b. pentru scăderea vâscozității secrețiilor se
poate administra dezoxiribonucleaza
(x) c. se recomandă enzimele pancreatice și
vitaminele hidrosolubile din clasa B (B1, B2,
B6, B12)
d. fizioterapia ajută la eliminarea secrețiilor
381
e. antibioticele se administrează pentru orice
suspiciune de exacerbări pulmonare sau infecții.
23. Fistula traheo-esofagiană: [219]
(x) a. este o comunicare anormală între trahee și
esofag
b. se asociază frecvent cu fistula anală
(x) c. semne specifice sunt tusea și cianoza în
timpul alimentației
(x) d. necesită reparare chirurgicală
e. malformația se poate decela la examinarea
radiografică, semnul sforii prezent
24. Despre stenoza pilorică sunt false
următoarele afirmații: [219]
(x) a. simptomele debutează în primele zile după
naștere
(x) b. se insoțește de o acidoză metabolică
hipercloremică, hipopatasemică
(x) c. se manifestă prin vărsături bilioase,
vărsături în jet, masă epigastrică palpabilă
d. la examinarea radiografică cu substanța de
constrast se vizualizează îngustarea canalului
piloric
e. defectul se repară chirurgical.
25. În tabloul clinic al enterocolitei necrotice
se regăsesc următoarele: [220]
(x) a. hematochezie
b. vărsături nebilioase
c. acidoză metabolică
(x) d. sensibilitate abdominală
(x) e. letargie
26. Sunt false următoarele afirmații, cu
excepția: [220, 221]
a. în invaginație clisma baritată poate arăta
obstrucția si este metoda de diagnostic de elecție
b. aspectul de jeleu de coacăze al scaunului se
întâlnește în enterocolita necrotică
c. vărsăturile nebilioase sunt cel mai comun
semn la sugarii cu malrotație cu volvulus
(x) d. diverticulul Meckel poate contine țesut
ectopic
(x) e. invaginația este cea mai frecventă cauză
de obstrucție intestinală în primii 2 ani de viață
*27. Tratamentului bolii Hirschspung constă
în: [220]
a. clismă baritată
b. rezecția porțiunii terminale a jejunului
c. miotomie pilorică
(x) d. colostomie și rezecția porțiunii afectate
e. antibiotice și rehidratare
28. În invaginație: [220]
a. scaunul prezintă mucus și sânge-scaun în zaț
de cafea
b. radiografia exclude pneumoperitoneul și arată
obstrucția, motiv pentru care este metoda
diagnostică de elecție
(x) c. la palpare se simte o masă abdominală
ovoidă- boudin de invaginație
d. necesită reparare chirurgicală în toate cazurile
(x) e. ca și o complicație poate apărea ischemia
intestinală
29. Alegeți asocierile corecte: [220, 221]
(x) a. malrotația cu volvulus – semnul double
bubble pe radiografie
(x) b. boala Hirschspung – absența ganglionilor
la biopsia intestinală
(x) c. enterocolita necrotică – aer în peretele
intestinal la radiografie
d. stenoza pilorică – semnul sforii la radiografia
simplă, fără substanță de constrast
(x) e. diverticulul Meckel – scanare
radionucleară cu technetiu – scanare Meckel
382
30. Despre icterul neonatal sunt false
afirmațiile: [221]
a. icterul fiziologic este frecvent datorat unei
excreții scăzute a bilirubinei
(x) b. hiperbilirubinemia directă apare în cazul
bolilor hematologice cu hemoliză crescută
c. icterul nuclear poate cauza afectare
permanentă
(x) d. fototerapia este suficientă pentru toate
cazurile de icter patologic
e. cauzele nefiziologice sunt suspectate în cazul
apariției icterului în primele 24 de ore, însoțit de
creșteri ale bilirubinei totale> 15 mg/dl sau
bilirubinei directe > 2 mg/dl
31. În cazul deficitelor de creștere la copii:
[221]
a. copii se afla peste percentila a treia a greutății
pentru vârstă
(x) b. se pot datora unor patologii subiacente,
neglijenței sau abuzului
(x) c. se poate suspecta existența fibrozei
chistice
(x) d. hemoleucograma, ionograma serică,
examenul de urină și hemocultura pot decela o
boala subiacentă
e. în cazul abuzului, părinții vor fi educați în
vederea unei nutriții și alimentații adecvate
32. Tumora Wilms se caracterizează prin, cu
excepția: [221, 222]
(x) a. este o tumoră benignă cu origine renală
(x) b. este mai frecventă la copiii cu vârsta peste
4 ani
c. pacienții pot prezenta hipertensiune arterială
(x) d. la ecografie se pot vizualiza metastazele
(x) e. prognosticul este favorabil chiar și în
cazul afectării extinse.
33. Despre afecțiunile genito-urinare
pediatrice se pot afirma următoarele: [222]
(x) a. epispadias sau hipospadias se pot asocia și
cu alte anomalii anatomice peniene
(x) b. în cazul enurezisului refractar se poate
folosi desmopresina sau imipramina
c. în cadrul sindromului de valva uretrală
posterioară, tratamentul constă în administarea
de hCG exogen
d. criptorhidia se asociază cu un risc redus de
cancer testicular, risc eliminat odată cu corecția
chirurgicală
(x) e. enurezisul dispare, de obicei, până la
varsta de 4 ani
34. Alegeți asocierile corecte despre
tratamentul următoarelor afecțiuni genito-
urinare pediatrice: [222]
(x) a. deschiderea anormală de uretra – corecție
chirurgicală, după se poate efectua circumcizia
b. criptorhidia – administrare de hCG exogen
sau orhidopexie după vârsta de 5 ani
(x) c. enurezis – desmopresina sau imipramina
în cazuri refractare
d. enurezis – hCG exogen în cazurile refractare
e. valve uretrale posterioare – ablație
cistoscopica transuretrală a țesutului normal sau
vezicostomie
35. Hipotiroidismul congenital se
caracterizează prin următoarele, cu excepția:
[222]
(x) a. cauzat de deficiența severă de iod, cauza
numărul 1 în tarile dezvoltate
b. în lipsa tratamentului, duce la cretinism
(x) c. analizele de laborator relevă un TSH
scăzut cu T4 crescut
(x) d. în cazul ageneziei de tiroidă scanarea
tiroidei arată creșterea captării iodului
383
e. în cazul deficienței de iod, scanarea tiroidei
arată creșterea captării iodului.
36. Următoarele semne și simptome se
regăsesc în tabloul clinic al hipotiroidismului
congenital: [222]
(x) a. fontanela mare care rămâne deschisă
(x )b. deficit de creștere
(x) c. icter prelungit
d. microglosie
(x) e. hernie ombilicală
37. Afectarea hepatică se întâlnește în
următoarele boli de stocare a glicogenului:
[223]
(x) a. deficit de glucozo-6-fosfataza
(x) b. boala Cori
c. boala Pompe
(x) d. boala Anderson
(x) e. boala von Gierke
38. În boala hemolitică a nou-născutului:
[223]
a. Celulele Rh- ale fătului intră în circulația
mamei Rh+
(x) b. se formează anticorpi anti Rh în sângele
mamei
c. anticorpii cauzeaza hemoliză severă a
eritrocitelor fetale la prima interacțiune cu
acestea
(x) d. fătul este la risc dacă mama Rh- a avut
istoric de hemoragie materno-fetală
e. imunoglobulina Rho (D) se administrează în
primele 72 de ore de la naștere mamelor Rh- cu
feți Rh+ sau Rh-
39. Anemia Fanconi se caracterizează prin:
[223, 224]
a. este o patologie autozomal dominantă
b. implică o insuficiență medulară cu
leucocitoza
(x) c. pacienții pot avea statură mică și
pigmentări tegumentare anormale
(x) d. asociază anomalii renale și ale degetelor
(x) e. o posibilă complicație este leucemia
40. Următoarele afirmații sunt false: [224]
a. rabdomiosarcomul este cel mai frecvent
sarcom de țesut moi la copii
(x) b. diagnosticul de certitudine în
rabdomiosarcom se stabileste pe baza CT-ului
c. în anemia Diamond-Blackfan, Hb, Ht și
reticulocitele sunt scăzute dar VEM este crescut
(x) d.în schema terapeutică a anemiei Diamond-
Blackfan intră radioterapia și chimioterapia
(x) e.prognosticul neuroblastomului este
nefavorabil dacă apare înaintea vârstei de 1 an
41. Neuroblastomul: [224]
a. este o tumoră cu originea în celulele eritroide
progenitoare
(x) b. se poate localiza in glandele suprarenale
sau ganglionii simpatici
(x) c. printre factorii de risc se numără
consumul matern scăzut de folat
d. CT-ul pune diagnosticul de certitudine
(x) e. poate metastaza în os și creier
42. Convulsile febrile simple se
caracterizează prin următoarele, cu excepția:
[224, 225]
a. dureaza mai putin de 15 minute
(x) b. sunt crize focale
c. se rezumă la un singur episod în 24 de ore
d.revenire la normal după convulsie
(x) e. au un risc crescut de epilepsie
384
43. Despre hidrocefalia copilăriei nu se poate
afirma: [225]
a. este necomunicantă dacă este cauzată de
obstructia LCR-ului în al patrulea ventricul
cerebral
(x) b. puncția lombară ar trebui efectuată în
toate cazurile
(x) c. acetazolamida poate fi utilizată pe termen
lung pentru a ameliora simptomele
d. se caracterizează prin cresterea excesivă a
capului cu fuziunea deficitară a suturilor
craniene la copii mai mari
e. șuntarea chirurgicală este tratamentul folosit
în majoritatea cazurilor
44. În tablul clinico-paraclinic al bolii Tay-
Sachs se regăsesc următoarele: [225]
(x) a. auz exacerbat
(x) b. scăderea activității hexozaminidazei A
c. dezvoltare deficitară depistată în prima lună
de viață
d. paralizie instalată brusc
(x) e. pete roșii-cireșii pe retină
45. Alegeți afirmațiile corecte referitoare la
defectele de tub neural: [225, 226]
a. meningocelul presupune hernierea meningelui
și a măduvei spinării prin defectul vertebral
dorsal
(x) b. spina bifida ocultă este un defect de
închidere a arcurilor vertebrale dorsale deasupra
măduvei spinării
c. meningocelul este cel mai benign defect
(x) d. mielomeningocelul asociază frecvent
deficite neurologice
(x) e. anencefalia presupune absența creierului
anterior, a meningelui și a unor portiuni din
cutia craniană
46. Despre defectele de tub neural nu se poate
afirma: [225, 226]
(x) a. corecția chirurgicală este necesară în toate
cazurile
b. suplimentarea cu folat la gravide poate reduce
riscul de defecte de tub neural
c. exista pacienti asimptomatici
(x) d. defectele severe pot fi acoperite de
smocuri de păr
e. prezintă un risc crescut de infecții ale SNC
*47. Printre factorii de risc ai paraliziei
cerebrale la copii nu se numară: [226]
a. asfixia perinatală
b. corioamniotita
c. prematuritatea
d. convulsii neonatale
(x) e. diabetul zaharat gestațional
48. Paralizia cerebrală la copii poate fi: [226]
(x) a. spastică: cu tonus crescut la nivelul mai
multor membre și ROT crescute
(x) b. diskinetică: cu miscări coreoatetozice,
distonice sau ataxice
c. spastică: cauzată de deteriorarea tracturilor
extrapiramidale
d. spastică: se agravează la stres și se însoțește și
de dizartrie
(x) e. diskinetică: cu dificultăți de vorbire
49. În schema de tratament a
retinoblastomului întră: [226, 227]
a. chimioterapia pentru tumorile localizate
b. radioterapia pentru tumorile mari, fără
potențial vizual
(x) c. crioterapia pentru tumorile mai mici
(x) d. chimioterapia pentru salvarea vederii
e. enucleerea pentru tumorile adiacente nervului
optic
385
50. Despre botulismul infantil se poate
afirma: [227]
(x) a. este o boală gravă cu potențial letal
b. înaintea începerii tratamentului se recomandă
examenul scaunului pentru un diagnostic de
certitudine
(x) c. sugarii prezintă dificultăți de respirație,
constipație, plâns slab
d. agentul etiologic este Clostidium difficile
care se regăsește în sol și mierea neprocesată
(x) e. protejarea căilor aeriene este primul pas în
schema de tratament
51. Următoarele afirmații despre displazia de
dezvoltare a șoldului sunt adevărate: [227]
(x) a. pentru diagnostic se folosesc manevrele
Barlow și Ortolani
(x) b. pliurile tegumentare asimetrice și mersul
cu soldul opus căzut sunt specifice acestei
afecțiuni
c. hamul Pavlik se folosește la copiii cu vârste
între 6 luni și 2 ani
d. după vârsta de 2 ani beneficiul este scăzut
(x) e. tratamentul precoce asigură o dezvoltare
normală a șoldului
52. Sunt false următoarele afirmații cu
privire la alunecarea epifizei capului
femural: [227, 228]
(x) a. printre factorii de risc se numără
obezitatea și hipertiroidismul
b. la flectarea șoldului se produce și rotația
externă a acestuia
c. radiografia poate vizualiza defectul
(x) d. tratamentul implică reconstrucție
acetabulara
(x) e. riscul de necroză avasculară este relativ
scazut
53. Despre boala Legg Calve Perthes sunt
adevărate afirmațiile, cu excepția: [228]
(x) a. este o necroză avasculară a epifizei
capului humeral
b. apare mai frecvent la copii cu vârste între 3-8
ani
(x) c. durerea debutează brusc însoțită de
schiopătare
d. durerea debutează insidios, schiopătarea este
gradual progresivă
e. jumătate din cazurile netratate își revin
complet
54. Alegeți afrmațiile corecte: [228, 229]
(x) a. în boala Osgood Schlatter durerea se
accentuează la efort
(x) b. fractura de claviculă nu necesită tratament
la nou-născuți
(x) c. cotul de dădacă implică durerea la nivelul
brațului
d. în varus equin are loc flexia plantară a gleznei
și abducția piciorului anterior
e. fractura de claviculă necesită intervenție
chirurgicală la nou-născuți
*55. Fractura de tip III a cartilajului de
creștere în clasificarea Salter-Harris se referă
la: [228]
a. fractură ce se extinde spre metafiză, cartilaj
de creștere și epifiză
b. separarea cartilajului de creștere fără
extindere la osul adiacent
(x) c. separarea parțială a cartilajului de creștere
cu extinderea distală la nivel epifizar
d. injurie prin zdrobire a cartilajului de creștere
e. nici o variantă nu este adevarată
386
56. Despre fracturile cartilajelor de creștere
sunt false afirmațiile: [228]
(x) a. fracturile instabile necesită fixare
profilactică a parții contralaterale
b. dacă creșterea a fost perturbată, pot fi
necesare proceduri de alungire
(x) c. fracturile stabile necesită reductie
adecvată, imobilizare și fixare
d. la locul injuriei pot apărea caldura, edem și
durere
e. afectarea permanentă a cartilajului de creștere
a unui membru poate duce la scurtarea acestuia
57. Rahitismul: [229]
(x) a. reprezintă o calcifiere vicioasă la copii
cauzată de absorbția deficitară a fosfatului-
rahitismul hipofosfatemic
(x) b. reprezintă o calcifiere vicioasă la copii
rezultată din lipsa expunerii la soare –
rahitismul hipocalcemic
c. cartilajul de creștere devine hipotrofic, fără
calcificare
(x) d. semne specifice sunt: picioare deformate,
oase craniene moi, statură mică
(x) e. pot apărea curburi defectuoase ale
coloanei vertebrale
58. Scolioza se caracterizează prin: [229]
(x) a. asimetria musculaturii spatelui
(x) b. curbura se poate accentua în perioada
adolescenței
(x) c. curburile moderate necesită fixare
(x) d.daca este severă poate interfera cu funcția
pulmonară
e. este o problemă strict cosmetică, fără
afectarea altor organe
59. Despre artrita juvenilă idiopatică se poate
afirma: [229]
a. este o artropatie migratorie
b. se manifestă prin artralgii, rigiditate vesperală
și febră
(x) c. afectează articulațile pentru mai mult de 3
luni
(x) d. osteopenia și scleroza subcondrală pot fi
vizualizate la examinarea radiografică
e. tratamentul constă în aspirație articulară și
antibiotice cu spectru larg
60. În forma poliarticulară a artritei juvenile
idiopatice nu se regăsesc următoarele: [230]
(x) a. afectează 5 sau mai multe articulații, cu
execpția șoldului
b. afectarea articulară este simetrică
(x) c.rigiditatea gâtului este comună
d. posibile complicații sunt: artroza cronică și
discrepanța în lungimea picioarelor
e. prognosticul este mai prost dacă debutează la
vârste mai mari
61. În tabloul clinic al distrofiei musculare
Duchenne se regăsesc următoarele, cu
excepția: [229, 230]
a. pseudohipertrofia mușchilor gambei
b. slabicune musculară
(x) c. creatinkinaza crescută
(x) d. mers schiopătat
e. semnul Gower pozitiv
62. Sinovita tranzitorie a șoldului are
următoarele caracteristici, cu excepția: [230]
(x) a. este o inflamație benignă ce apare la copii
sub 3 ani
b. se manifestă prin mers schiopătat cu
posibilitatea de a duce greutate
(x) c. afectarea este simetrică
d. la ecografie se poate depista o colecție lichidă
(x) e. tratamentul include reconstrucție
acetabulară și fixarea șoldului în acetabul
387
63. Șoldul septic: [231]
(x) a. este o inflamație bacteriană a spațiului
articular și a lichidului sinovial
b. pacientul poate ridica greutăți
(x) c. se manifestă prin stare generală alterată,
febră, șoldul ușor flectat și rotat extern
(x) d. markeri inflamatori crescuți
e. agentul etiologic cel mai probabil este
streptococul de grup B.
64. Despre cresterea fizică sunt adevărate
afirmațiile: [231]
a. greutatea la naștere se cvadruplează până la
aproximativ 12 luni
b. 10% din greutatea la naștere se pierde în
primele 2 săptămâni
(x) c. în deficitul de creștere greutatea se
modifică înaintea circumferinței capului
d. înălțimea se dublează până la 6 luni
(x) e. înălțimea mai mică decât normal se poate
asocia cu hiportiroidismul sau deficitul de
hormon de creștere
65. Obezitatea copilului este asociată cu:
[231]
(x) a. apnee de somn
(x) b. pubertate precoce
c. retard mintal sever
(x) d. hipertensiune arterială
c. gigantism
66. Microcefalia poate fi asociată cu: [232]
(x) a. infecții congenitale
(x) b. patologii metabolice
(x) c. defecte de tub neural
d. preeclampsie
(x) e. sindromul alcoolic fetal.
67. Deficitul de creștere poate fi datorat:
[231, 232]
(x) a. malabsorbției
(x) b. defectelor cardiace congenitale
(x) c. factorilor psihosociali
d. preferințelor alimentare
(x) e. factorilor economici
68. Referitor la dezvoltarea cognitivă a
sugarului de 4 luni sunt adevărate
următoarele afirmații, cu excepția: [232]
(x) a. diferențiază parinții de alte persoane
b. este conștient de persoana care îl îngrijește
(x) c. nu este conștient de persoana care îl
îngrijește
d. localizează sunetele
(x) e. prezintă anxietate la persoanele străine
69. Relexul Moro se caracterizează prin:
[233]
(x) a. dispare la 3 luni
(x) b. extensia capului provoacă extinderea și
flexia membrelor
c. dispare la 2 luni
d. aria de localizare este măduva spinării și
nucleii trigeminali
e. când întoarce capul, extinde brațul de acea
parte și flectează brațul de pe partea opusă
70. Referitor la achizițiile sociale, fizice și
intelectuale ale unui sugar de 9 luni sunt false
următoarele: [232]
a. manifestă anxietate de separare
(x) b. umblă cu ajutor
(x) c. gângurește cu silabe
(x) d. încearcă să mănânce singur
e. se târăște
388
71. Despre vizitele medicale din timpul
copilăriei sunt adevărate următoarele: [233]
(x) a. se vor face vizite la vârsta de 2 luni și apoi
din 2 în 2 luni până la 6 luni
(x) b. se va efectua screeningul pentru anumite
probleme medicale specifice vârstei
c. contraindicații absolute pentru vaccinare sunt:
alergii severe la doze precedente și vaccinurile
inactivate la pacienții imunocompromiși
d. febra este o contraindicație absolută pentru
vaccinare
e. vaccinul Haemophilus influenzae tip B este
imperios necesar copiilor peste 5 ani nevaccinați
în antecedente
72. În timpul vizitelor medicale regulate în
perioada de nou născut se vor avea în vedere
următoarele: [234]
(x) a. se vor oferi mamei informații despre
plâns,poziția de dormit și baie
(x) b. se va face screening pentru boli
metabolice genetice
c. se va face screening pentru anemia feriprivă
și suplimentare cu fier
d. nou-născutul ar putea suferi de anxietate de
separare
(x) e. se vor verifica reflexele și mobilitatea
vizuală
73. Informațiile privind prevenția
accidentelor în timpul vizitelor medicale
regulate la vârsta de 12 luni ar trebui să
includă următoarele, cu excepția: [234]
(x) a. siguranța față de animale
(x) b. riscul de aspirare
(x) c. protecții pentru priză
d. siguranța la scări
e. arsuri
74. La 12 ani în timpul vizitelor medicale
regulate se vor urmări: [235]
a. oferirea informațiilor despre autoîngrijirea
dentiției
(x) b. screening pentru auz și acuitate vizuală
(x) c. oferirea informațiilor despre
responsabilitatea sexuală
(x) d. screening pentru tuberculoza dacă
pacientul face parte dintr-un grup de risc
(x) e. administrarea vaccinului meningococic
75. Între 4 și 6 ani se vor administra
următoarele vacinuri: [235]
(x) a. diftero-tetano-pertussis (DTP)
b. vaccinul pneumococic (PCV)
(x) c vaccinul antipolio inactivat (IPV)
(x) d. vaccinul Influenza (IIV)
(x) e.vaccinul contra Varicella-zoster (VZV)
*76. Vaccinul ROR are următoarele
contraindicații, cu excepția: [235]
a. trombocitopenie
b. sarcină
(x) c. febră ușoară
d. neoplasm din sfera hematologică
e. persoana imunocompromisă
77. Printre problemele psihosociale ale
adolescenței se numără: [236]
a. dorința accentuată de independență în
adolescența târzie
(x) b. apariția sexualității în adolescența
mijlocie
c. încredere crescută în abilitățiile proprii în
adolescența timpurie
(x) d. risc crescut pentru comportamente
periculoase, depresie, tulburări de alimentație
(x) e. risc crescut pentru ideație suicidală și
omor
389
78. Anamneza din timpul vizitelor medicale
din perioada adolescenței ar trebui să vizeze:
[236]
(x) a. modificările fizice
(x) b. grijile pacientului
(x) c. obiceiuri nutriționale
d. anturajul pacientului
(x) e. consumul de droguri
79. Stadiul 2 din clasificarea Tanner pentru
dezvoltarea genitală și a pilozității pubiene la
baieți se referă la: [236]
a. mărirea penisului și creștere testiculară
ulterioară
b. organe genitale mici
(x) c. creșterea ușoară a părului fin genital și
axilar
d. părul devine mai gros și se extinde pe o mare
parte din regiunea pubiană
(x) e. creșterea testiculului și scrotului cu
îngroșarea pielii
80. Semne fizice care sugerează un abuz
intenționat al copilului sunt: [236, 237]
(x) a. fracturi ale coastelor posterioare
(x) b. echimoze la nivelul coapselor
(x) c. arsuri cu demarcații imprecise
d. dizabilități intelectuale
e. microcefalie
81. În cadrul sindromului DiGeorge apar
următoarele modificări: [237]
(x) a. hipoplazie timică
(x) b. anomalii cardiace congenitale
c. sindactilie
d. infecții bacteriene recurente după vârsta de 6
luni
(x) e. hipoplazie paratiroidiană
82. Diagnosticul paraclinic al sindromului
hiper-IgM se face pe baza următoarelor
modificări, cu excepția: [237]
a. valori crescute ale IgM
b. nivel scăzut de IgG
(x) c. nivel crescut de IgG
(x) d. nivel crescut de IgA
e. valori scăzute ale Hb, Ht, trombocite și
neutrofile
83. Despre afecțiunile combinate, ale
limfocitelor B și T sunt adevărate afirmațiile:
[238]
a. ataxia- teleangiectazia este o boală autozomal
dominantă
(x) b. sindromul Wiskott-Aldrich asociază
eczeme și trombocitopenie
(x) c. ataxia-teleangiectazia se caracterizează
prin disfucție cerebrală și teleangiectazie
cutanată
(x) d. sindromul de imunodeficiență combinată
severă poate fi fatală la vârste mici
e. în sindromul de imunodeficiență combinată
severă se recomandă vaccinarea cu celule vii
atenuate
84. Sindromul Job: [238]
a. se mai numește și sindromul Hiper-IgM
(x) b. se mai numește și sindromul Hiper-IgE
(x) c. se manifestă prin dermatită cronică,
abcese cutanate recurente și infecții pulmonare
d. pacienții prezintă anomalii faciale congenitale
de tipul cheilopalatoschizis
(x) e. IgE și eozinofilele sunt crescute
85. Următoarele afirmații cu privire la
afecțiunile celulelor fagocitare sunt false:
[238]
a. în sindromul Chediak-Higashi este afectată
funcția neutrofilelor
390
b. deficiența de adeziune a leucocitelor este
suspectă în cazurile de detașare întârziată a
bontului ombilical
(x) c. în sindromul Chediak-Higashi se
formează numeroase abcese cutanate,
pulmonare și perirectale
(x) d. boala granulomatoasă cronică se tratează
cu antibioterapie profilactică și suplimente de
fructoză
e. sindromul Job se caracterizează printr-un
răspuns chemotactic deficitar al neutrofilelor
86. În deficiența de complement: [238]
(x) a. există o predispoziție de a dezvolta lupus
eritematos sistemic
b. testele de depistare a complementului
hemolitic sunt normale
(x) c. boala poate afecta unul sau mai multe
componente ale complementului
d. asociaza anomalii ale integrinelor
e. neutrofilele nu pot digera bacteriile ingerate
87. Tabloul clinic al unei paciente cu sindrom
Turner include următoarele, cu excepția:
[239]
a. anomali craniofaciale
(x) b. ginecomastie
c. malformații renale și cardiace
d. infertilitate
(x) e. statură înaltă
88. Următoarele afirmații despre trisomii
sunt false, cu excepția: [239, 240]
(x) a. sunt anomalii cromozomiale numerice
(x) b.apar datorită nondisjuncției cromozomilor
în timpul producerii celulelor sexuate
(x) c. pot fi depistate prenatal
d. sunt diagnosticate doar la nastere
(x) e. asociază dizabilitate intelectuală de
diferite grade
89. Trisomia 21 prezintă următoarele semne:
[240]
(x) a. plica simiană
(x) b. urechi mici
c. nas rotunjit
d. talus vertical congenital
(x) e. instabilitatea coloanei cervicale
90. Sindromul Prader-Willi se caracterizează
prin: [240]
(x) a. apare în urma deleției brațului lung al
cromozomului 15
b. apare în urma deleției brațului scurt al
cromozomului 15
(x) c. se manifestă prin hiperfagie și obezitate
d. asociază hipertonie musculară, funcție
intelectuală normală
e. deleția are loc la nivelul alelei materne
91. Despre sindroamele de deleție se pot
afirma următoarele, cu excepția: [240]
a. sindromului cri-du-chat îi este specific
plânsul ascuțit, ca de pisică
(x) b. sindromul DiGeorge se asociază frecvent
cu sindromul Williams
(x) c. miscările ca de păpușă și râsul neprovocat
apar în sindromul cru-du-chat
(x) d. „faciesul de elf”este patognomonic pentru
sindromul velocardiofacial
e. în sindromul Angelman are loc deleția alelei
materne
92. Următoarele elemente sunt false despre
sindromul X fragil: [240, 241]
a. indivizii de sex masculin sunt mai sever
afectați decât persoanele de sex opus
b. fiziopatologia constă în repetarea unui număr
mare de codoni CGG aflați la capătul
cromozomului X
391
(x) c. indivizii afectați prezintă maxilarul
proieminent și testicule mici
(x) d. capătul cromozomului Y este fragil și nu
se condensează normal
(x) e. numărul de repetiții poate crește dacă
defectul este moștenit de la tată
93. Despre conjunctivita neonatală sunt
adevărate afirmațiile: [241]
a. în conjunctivita gonococică secrețiile sunt
seroase, abundente
(x) b. conjunctivita chimică apare în prima zi de
viață
(x) c. Neisseria Gonorrhoeae produce o formă
severă de conjunctivită cu alterarea stării
generale și secreții oculare purulente
d. conjuctivita cu Chlamydia necesită
administrare de antibiotice intravenos
(x) e. eritemul și secreția în cantitate mică sunt
specifice conjunctivitei chimice
94. Alegeți afirmațiile corecte despre
următoarele patologii infecțioase pediatrice:
[241]
a. combinația dintre amoxicilină și acidul
clavulanic reprezintă tratamentul de primă linie
în otita medie acută
b. în scarlatina sunt prezente următoarele
semne: febra, rash eritemo-papular și limba
geografică
(x) c. exantemul subit asociază convulsii febrile
(x) d. posibile complicații ale scarlatinei sunt:
cardita reumatică și glomerulonefrita
poststreptococică
e. pentru a pune diagnosticul de otita medie
acută sunt necesare culturi din secreția
auriculară
95. Următoarele afimații din cadrul bolilor
infecțioase pediatrice sunt false, cu excepția:
[241]
(x) a. în tabloul clinic al otitei medii acute se
regăsesc: durere auriculară, membrana
timpanică în tensiune, lichid în urechea medie
b. streptococul de grup A este agentul etiologic
al exantemului subit
(x) c. infecția cu virusul herpetic uman 6 duce la
apariția febrei înalte cu durata de 3-5 zile
(x) d. antibioterapia folosită pentru tratamentul
scarlatinei include penicilinele
(x) e. mastoidita sau abcesul temporal pot
complica otita medie acută
96. Despre rujeola nu se poate afirma: [241,
242]
(x) a. se caracterizează printr-un exantem
maculo-papulos ce apare inițial la nivelul
abdomenului
b. poate fi prevenită prin vaccinare
c. semnul Koplik este caracteristic
d. vitamina A este inclusă în schema de
tratament
(x) e. asociază adenopatii cervicale
97. Boala a cincea a copilăriei: [242]
a. este cauzată de virusurile parainfluenza tip 1
și 2
(x) b. se mai numește și febra cu obraji palmuiți
c. tratamentul include analgezice și amoxicilina
în doza mare
d. debutează cu o infecție acută de căi
respiratorii superioare
(x) e. expunerea intrauterină poate duce la
hidrops fetal
392
*98. Printre factorii de risc ai infecției de
tract urinar la copii se numără, cu excepția:
[242]
a. febra > 2 zile
b. sexul feminin
(x) c. vârsta sub 6 luni
d. baieți necircumciși
e. rasa alba
99. Tabloul clinic al copiilor cu tulburări din
spectrul autist cuprinde următoarele
elemente: [242]
(x) a.eșec în a dezvolta relații cu ceilalți
(x) b.întarziere în dezvoltarea limbajului
(x) c.contact vizual deficitar
d. tulburări de inatenție și hiperactivitate
e. impulsivitate
100. Tulburarea de hiperactivitate și deficit
de atenție se caracterizează prin: [242, 243]
(x) a. este de 2 ori mai frecventă la baieți decât
la fete
(x) b. inatenția se manifestă sub forma
distragerii facile și evitarea sarcinilor care
necesită concentrare prelungită
c. cele mai multe simptome se manifestă după
vârsta de 12 ani
d. diagnosticul necesită prezența a 6 simptome
de inatenție și 6 simptome de hiperactivitate
(x) e. terapia comportamentală reprezintă prima
linie de tratament.
101. Despre sindromul Tourette se poate
afirma următoarele, cu excepția: [243]
(x) a. este o patologie cronică care începe în
adolescența târzie
b. pacienții prezintă multiple ticuri motorii și
vocale
(x) c. terapia comportamentală poate reduce
ticurile și nu sunt necesare alte forme de
tratament
(x) d. coprolalia este prezentă la marea
majoritate a pacienților
e. Pimozidul și Tetrabenazina sunt incluse în
recomandările terapeutice
393
102. Tulburarea de conduită cuprinde
următoarele manifestări: [243]
a. limbaj repetitiv
(x) b. comportament agresiv
(x) c. înșelătorii
(x) d. compartament ilegal
e. lipsa jocului imaginativ
 3. CAPITOLUL 12
AFECȚIUNI GINECOLOGICE ȘI MAMARE
paginile 273-292
*1. Următoarea afirmație este adevărată
despre nivelurile hormonilor ≥ 50 ani (femei):
[273]
a. niveluri scăzute FSH, LH şi androgeni
datorită supresiei exercitate de GnRH
b. scăderea graduală a FSH şi LH, cu
dezvoltarea rezistenţei ovariene
(x) c. niveluri crescute FSH şi LH, cu debutul
insuficienţei ovariene
d. secreţie hormonală pulsatilă (niveluri mai
crescute pe perioada nopţii) determinate de
creşterea secreţiei de GnRH din timpul
somnului
e. nivelurile LH şi FSH suferă modificări
corespunzătoare ciclurilor menstruale
2. Următoarele sunt evenimente pubertare la
femeie: [273]
(x) a. adrenarha (producerea de androgeni de
origine adrenală)
(x) b. gonadarha (activarea gonadelor de către
FSH şi LH)
(x) c. telarha (apariţia ţesutului mamar)
(x) d. pubarha (apariţia părului pubian)
e. telarha (activarea gonadelor de către FSH şi
LH)
*3. Caracterele sexuale secundare sunt
determinate de următorii hormoni: [273]
(x) a. androgeni
b. hormonul foliculostimulant
c. hormonul luteinizant
d. progesteron
e. estrogeni
394
4. Cele mai frecvente cauze de pubertate
precoce heterosexuală la fetiţe sunt: [274]
(x) a. hiperplazia adrenală congenitală (HAC)
(x) b. expunerea la androgenii de origine
exogenă
c. tumorile secretante de estrogeni
d. sindromul de ovare micropolichistice
e. insuficienţa ovariană
5. Stadiul Tanner 5 la fetiţe determină
următoarele modificări: [274]
(x) a. areola revine la nivelul sânului
(x) b. mamelonul rămâne proeminent
c. se dezvoltă păr aspru din zona pubiană spre
partea laterală a coapselor
d. creşterea părului pubian
e. doar mamelonul este ascensionat
6. Caracteristic pentru stadiul Tanner 3 este:
[274]
(x) a. se continuă înmugurirea sânilor
(x) b. reliefarea areole este prezentă
(x) c. creşterea părului pubian
d. părul devine mai aspru şi se răspândeşte pe
aproape toată zona pubiană
e. se produce creşterea secundară a
mamelonului şi areolei deasupra nivelului
sânului
*7. Care dintre următorii hormoni
stimulează dezvoltarea glandelor
endometriale? [275]
a. hormonul luteinizant
b. hormonul foliculostimulant
c. estradiolul
(x) d. progesteronul
e. gonadotropina corionică umană
8. Faza foliculară a ciclului menstrual: [275]
a. începe în ziua 14 de menstruație
(x) b. începe în prima zi de menstruație
(x) c. FSH stimuleaza creșterea foliculilor
ovarieni, care vor secreta estradiol
d. LH stimuleaza creșterea foliculilor ovarieni,
care vor secreta estradiol
e. LH induce ovulația
9. Următoarele afirmații despre progesteron
sunt adevărate: [275]
(x) a. stimuleaza dezvolatrea glandelor
endometriale
(x) b. inhibă contractilitatea uterină
(x) c. crește temperatura bazală
d. stimulează dezvoltarea foliculilor ovarieni
e. induce peak-ul de LH
10. Următoarele afirmații sunt corecte despre
faza luteală: [276]
(x) a. nivelurile înalte de estradiol inhibă FSH si
LH
(x) b. ovulaţia realizează tranziţia de la faza
foliculară la faza luteală a ciclului menstrual
(x) c. în situaţia în care ovocitul nu este
fertilizat: corpul galben degenerează, nivelurile
de progesteron şi estradiol diminuă şi mucoasa
endometrială se detaşează (menstruaţia)
(x) d. foliculul rezidual (corpul galben) secretă
estradiol şi progesteron pentru a menţine
endometrul pentru o eventuală nidaţie şi induce
dezvoltarea ductelor secretorii
e. nivelurile înalte de estradiol stimulează FSH
si LH
11. Ce se întâmplă în faza luteală în situaţia
în care ovocitul nu este fertilizat? [276]
a. apar nivelurile înalte de estradiol, FSH și LH
395
(x) b. corpul galben degenerează
(x) c. nivelurile de progesteron şi estradiol
diminuă
(x) d. mucoasa endometrială se detaşează
(menstruaţia)
e. estradiolul induce proliferarea endometrială şi
stimulează sinteza de FSH şi LH
12. Următoarele afirmații sunt false despre
menopauză: [276]
a. reprezintă orpirea definitivă a menstruațiilor
datorită încetării funcției ovariene la femeile de
vârstă mijlocie târzie
(x) b. reprezintă orpirea temporară a
menstruațiilor datorită încetării funcției ovariene
la femeile de vârstă mijlocie târzie
c. menopauza prematură se instalează înaintea
vârstei de 40 de ani
(x) d. menopauza prematură se instalează
înaintea vârstei de 60 de ani
e. în perioada de instalare a menopauzei
(perimenopauza), răsounsul ovarian la FSH și
LH scade
13. Următoarele contraceptive prezintă risc
crescut de tromboză venoasă profundă: [277]
(x) a. contraceptivele orale combinate
b. contraceptivele ce conţin doar progestativ
c. medroxiprogesteron acetat (Depo-Provera)
(x) d. patch-urile contraceptive transdermice
(x) d. inelul intravaginal
14. Semnele și simptomele întâlnite la
menopauză sunt: [277]
(x) a. bufeuri (secundare disfuncţiei
termoreglatorii)
(x) b. dispareunie
(x) c. polakiurie, disurie
d. hipertrofie vaginală
(x) e. tulburări de somn
*15. Contraceptive orale combinate (COC) 19. În caz de amenoree, anamneza şi
sunt contraindicate în următoarele situații, examenul obiectiv trebuie să stabilească:
cu excepția: [277] [279]
a. la marile fumătoare (x) a. dacă au existat menstruaţii (ex. amenoree
b. în caz de malignităţi dependente de estrogeni primară sau secundară)
c. în hipertrigliceridemie (x) b. obiceiurile alimentare şi activitatea fizică
d. în afecţiuni hepatice (ex. exerciţii fizice intense sau alimentaţie
(x) e. în hiperglicemie inadecvată)
(x) c. administrarea unei medicaţii specifice
16. Următoarele sunt metode hormonale (x) d. semne de hiperandrogenism (ex. prezenţa
contraceptive: [278] părului facial, îngroşarea vocii)
(x) a. medroxiprogesteron acetat (Depo- e. semne de hiperestrogenism
Provera)
(x) b. inel intravaginal 20. Sindromul Asherman (sinechia uterină):
(x) c. patch-uri contraceptive transdermice [279]
d. sterilet cu eliberare de progestativ (x) a. este definit prin prezenţa de aderenţe
e. diafragme sau cupole cervicale intrauterine
(x) b. este rezultatul unor proceduri chirurgicale
17. Care dintre cele de mai jos reprezintă sau al infecţiei intrauterine
metode contraceptive legate de practica c. asociază dureri colicative în abdomenul
sexuală? [278] inferior asociate cu menstruaţia
(x) a. metoda calendarului d. reprezintă un tip de durere uşoară, unilaterală,
(x) b. lactaţia recurentă, ce apare la mijlocul ciclului, anterior
(x) c. abstinenţa ovulaţiei
d. buretele contraceptiv e. reprezintă prezenţa de ţesut endometrial în
e. prezervativul afara cavităţii uterine (ex. ovare, ligament larg)

18. Care dintre următoarele pot fi utilizate
drept contraceptive de urgenţă? [278]
a. scheme de administrare ce conţin estradiol şi
progestativ care trebuie administrate în primele
12 ore de la un contact neprotejat
(x) b. levonorgestrel
(x) c. dispozitiv intrauterin (DIU) ce conţine
cupru, inserat în primele 4-5 zile de la contactul
neprotejat
(x) d. mifepristonă (RU 486)
e. spermicid (utilizat singur)
21. Amenoreea secundară poate avea drept
cauze: [279]
(x) a. insuficienţa ovariană
(x) b. afecţiuni hipotalamice sau pituitare
(x) c. sindrom de ovare micropolichistice
d. anomalii cromozomiale cu disgenezii
gonadice
e. anomalii anatomice (ex. absenţa uterului, sept
vaginal)

396
22. Un test pozitiv la progesteron asociat cu
hirsutism poate indica următoarele patologii:
[280]
(x) a. sindrom de ovare micropolichistice
(x) b. tumoră ovariană/suprarenaliană
(x) c. sindrom Cushing
d. anorexie nervoasă
e. insuficienţă ovariană
*23. Ce sugerează o dismenoree primară?
[280]
(x) a. simptomele apar la începutul menstruaţiei
şi dispar în câteva zile
b. simptomele încep, de obicei, la mijlocul
ciclului menstrual anterior
c. simptomele se accentuează în severitate spre
sfârşitul menstruaţiei
d. dureri colicative în abdomenul superior
asociate cu menstruaţia
e. simptomele apar la sfârșitul menstruaţiei
24. Factorii de risc pentru endometrioză
sunt: [281]
(x) a. infertilitatea
(x) b. nuliparitatea
(x) c. indicele scăzut de masă corporală
d. vârsta tânără la primul contact sexual
e. menarha <12 ani
25. Cauzele cele mai plauzibile ale
endometriozei sunt reprezentate de: [281]
(x) a. fluxul menstrual retrograd
(x) b. diseminarea vasculară/limfatică din uter în
cavitatea pelvină
(x) c. diseminarea iatrogenă (ex. în timpul
secţiunii cezariene)
d. disfuncţii hipotalamo-hipofizare
e. sarcină molară
397
*26. Sunt semne și simptome de sindrom
premenstrual (SPM) şi tulburare disforică
premenstruală (TDPM), mai puțin: [281]
a. creştere în greutate
b. durere abdominală sau pelvină
c. modificări ale tranzitului
d. labilitate emoţională
(x) e. menoragie
*27. Cea mai frecventă cauză de infertilitate
la femeie este: [281]
(x) a. endometrioza
b. adenomioza
c. sindromul de ovar micropolichistic (SOPC)
d. boala inflamatorie pelvină (BIP)
e. limfogranulomatoza inghinală
28. Cauzele cele mai plauzibile ale
endometriozei sunt reprezentate de: [281]
(x) a. fluxul menstrual retrograd
(x) b. diseminarea vasculară/limfatică din uter în
cavitatea pelvină
(x) c. diseminarea iatrogenă (ex. în timpul
secţiunii cezariene)
d. disfuncţii hipotalamo-hipofizare
e. sarcină molară
29. Sunt complicații ale sindromul de ovar
micropolichistic (SOPC), mai puțin: [282]
a. infertilitate
b. torsiune de ovar
c. cancer de endometru
(x) d. boală inflamatorie pelvină
(x) e. abces tubo-ovarian
30. Următorii pot fi factori de risc pentru
apariția vaginitei: [282]
(x) a. contactele sexuale neprotejate
(x) b. vârsta tânără la primul contact sexual
(x) c. dispozitivele intrauterine (DIU)
(x) d. fumatul
e. nuliparitatea
*31. Cea mai frecventă sursă de
hiperandrogenism la femei este: [282]
(x) a. sindromul de ovar micropolichistic
(SOPC)
b. endometrioza
c. tulburarea disforică premenstruală (TDPM)
d. boala inflamatorie pelvină (BIP)
e. fibromul uterin (leiomiomul uterin)
32. Selectați tratamentul corespunzător
fiecărei etiologii în cazul vaginitelor: [283]
(x) a. metronidazol (Trichomonas)
(x) b. clindamicină (Gardnerella vaginalis)
(x) c. fluconazol (Candida albicans)
d. ceftriaxonă (Trichomonas vaginalis)
e. doxiciclină (Gardnerella vaginalis)
33. Care dintre următoarele afirmații sunt
corecte referitor la sindromul de şoc toxic?
[283]
a. reprezintă reacţia sistemică severă la
exotoxina produsă de Streptococcus mutans
b. cazurile severe dezvoltă hipertensiune
arterială, şoc, tulburări respiratorii şi
descuamarea palmelor şi tălpilor
(x) c. cultura fluidului vaginal este pozitivă
pentru Staphylococcus aureus
(x) d. poate fi necesară administrarea de
vasopresoare
(x) e. poate fi cauzat de utilizarea prelungită a
tampoanelor intravaginale
34. Gonoreea diseminată poate avea
următoarele forme de prezentare: [283]
(x) a. dermatită pustulară
(x) b. poliartralgie asimetrică migratorie
(x) c. tenosinovită
398
d. perihepatită
e. boala Fitz-Hugh-Curtis
35. Pentru confirmarea diagnosticului de
sifilis se vor folosi următoarele teste: [284]
(x) a. absorbţia fluorescentă de anticorp
treponemal (FTA-ABS)
(x) b. testul de micro-hemaglutinare pentru
anticorpii împotriva treponemelor (MHA-TP)
c. VDRL
d. RPR
(x) e. examinarea lichidului cefalorahidian
(LCR) in caz afectare neurologică
36. În cazul unei cervicite, testele de
laborator pot evidenția: [284]
a. coloraţia Gram a epiteliului cervical arată
diplococi gram-negativi în infecția cu
Chlamydia trachomatis
b. de obicei, nu se evidenţiază nimic patologic
în infecţia cu Neisseria gonorrhoeae
(x) c. cultura pe agar Thayer-Martin detectează
Neisseria gonorrhoeae
(x) d. detectarea ADN-ului (NAAT) şi teste de
amplificare ADN din lichidului cervical (PCR)
au sensibilitate înaltă
(x) e. cervicita clinică cu frotiu Gram şi culturi
negative este sugestivă pentru o infecţie cu
Chlamydia
37. Tratamentul unei cervicite se va face
astfel: [284]
(x) a. ceftriaxonă pentru Neisseria gonorrhoeae
b. doxiciclină în sarcină pentru Chlamydia
trachomatis
(x) c. azitromicină pentru Chlamydia
trachomatis
d. clindamicină pentru Neisseria gonorrhoeae
e. vancomicină pentru Chlamydia trachomatis
38. Simptomatologia în cazul unei infecții cu *42. Corpii Donovan, puși în evidență prin
HPV poate cuprinde: [285] colorația Giemsa, sunt caracteristici pentru:
(x) a. multiple papule mici, roz, pe zona de [286]
contact (x) a. granulomul inghinal
(x) b. veruci exofitice, conopidiforme pe b. limfogranulomatoza inghinală
regiunea genitală c. fibromul uterin (leiomiomul uterin)
c. vezicule dureroase, multiple, mici, cu bază d. șancrul moale
eritematoasă e. Molluscum contagiosum
d. papule mari în zonele de mucoasă ale
corpului 43. Sunt factori de risc în apariția cancerului
e. erupţie maculopapulară pe zona de contact endometrial, cu excepția: [286]
a. anovulaţie cronică (SOPC)
39. Tratamentul șancrul moale se va face cu: b. cancerul de colon non-polipozic ereditar
[285] (HNPCC)
(x) a. ceftriaxonă c. expunere la estrogeni exogeni
(x) b. eritromicină (x) d. primul contact sexual timpuriu
(x) c. azitromicină (x) e. istoric de boli cu transmitere sexuală
d. tetraciclină
e. trimetoprim-sulfametoxazol 44. Tratamentul unei leziuni intraepiteliale
scuamoase de grad scăzut (LSIL) (sau CIN 1)
40. Tratamentul sifilisului poate cuprinde: cuprinde: [287]
[285] (x) a. se repetă frotiul Pap la 6 şi 12 luni
(x) a. penicilină G (x) b. se repetă testarea HPV la 12 luni
(x) b. doxiciclină (x) c. poate fi efectuată excizia prin procedeu de
(x) c. tetraciclină electrorezecţie cu ansă (LEEP)
d. podofilină d. se va face colposcopie cu biopsie sau
e. azitromicină supraveghere atentă cu frotiu Pap repetat la 12
luni
*41. Indicaţiile biopsiei de endometru includ, (x) e. conizaţie sau ablaţie laser
mai puțin: [286]
(x) a. metroragia în premenopauză *45. Leziunea intraepitelială scuamoasă de
b. metroragia disfuncțională >45 de ani grad înalt (HSIL) (sau CIN 2 sau 3) se
c. metroragia disfuncţională <45 de ani în caracterizează astfel: [287]
condițiile expunerii la estrogen nebalansat cu (x) a. displazie celulară moderată sau severă,
progesteron inclusiv carcinom in situ
d. metroragia disfuncţională <45 de ani în b. anomalii celulare care nu sunt explicate prin
condiții de HNPCC modificări reactive; HSIL nu poate fi exclus
e. metroragia disfuncţională <45 de ani şi celule c. celule extrem de atipice, cu invazie stromală
glandulare atipice pe frotiul Papanicolau d. displazie celulară uşoară

399
e. anomalii celulare care nu sunt explicate prin
modificări reactive; nu sugerează leziuni
intraepiteliale
46. Screening-ul infecției cu HPV se va face
astfel: [287]
(x) a. toate femeile ar trebui evaluate prin frotiu
Pap începând cu vârsta de 21 de ani
(x) b. femeile cu vârsta cuprinsă între 21 şi 29
de ani trebuie examinate la fiecare 3 ani
c. femeile cu vârsta cuprinsă între 21 şi 29 de
ani trebuie examinate la fiecare 3 ani, fără
examen Pap
d. toate femeile ar trebui evaluate prin frotiu Pap
începând cu vârsta de 18 de ani
e. femeile cu vârsta cuprinsă între 31 şi 45 de
ani trebuie examinate la fiecare 3 ani
47. Chistul luteal: [288]
a. provine din celulele germinale
(x) b. apare mai frecvent în ultimele săptămâni
ale ciclului
c. este, de obicei, mai mic şi mai ferm decât
chistul folicular
(x) d. prezintă un risc mai mare de torsiune sau
ruptură cu sângerare mai importantă comparativ
cu chistul folicular
e. este frecvent asimptomatic
48. Care este tratamentul unui endometriom?
[288]
(x) a. agonişti GnRH
(x) b. progesteron
(x) c. chistectomie sau ooforectomie
(x) d. danazol
e. embolizarea arterei uterine
400
49. Tabloul clinic al unei tumori ovariene
benigne poate cuprinde: [288]
a. dureri în etajul abdominal inferior (mai rar în
cazul tumorilor funcţionale sau torsiunii
tumorale)
(x) b. masă ovariană palpabilă la examenul
bimanual
(x) c. sensibilitate abdominală
(x) d. balonare (numai după creştere
semnificativă)
e. cicluri menstruale neregulate
50. Chistul glandei Bartholin: [289]
a. este o tumoră chistică netedă, imobilă
(x) b. se găseşte la poziţia orei 4 sau 8 la baza
labiei mari
(x) c. se poate infecta şi poate evolua către un
abces care necesită incizie şi drenaj
d. are risc mai mare de torsiune sau ruptură cu
sângerare mai importantă comparativ cu chistul
folicular
e. determină des dureri abdominale, dispareunie
51. Conduita terapeutică a unei tumori cu
celule germinale cuprinde: [289]
(x) a. anexectomia unilaterală efectuată pentru
boala limitată
(x) b. citoreducţia chirurgicală efectuată pentru
tumori avansate
(x) c. chimioterapia administrată, de obicei,
postoperator
d. citoreducţia chirurgicală efectuată pentru
boala limitată
e. radioterapia administrată, de obicei,
postoperator
52. Care dintre următoarele afirmații sunt
corecte despre cancerul ovarian? [289]
a. este cel mai frecvent cu celule germinale
(65% cazuri)
(x) b. apare creşterea CA-125 (80% din cazuri)
în tumorile epiteliale
(x) c. α-fetoproteina, hCG şi lactat
dehidrogenaza (LDH) pot fi crescute în tumorile
cu celule germinale
(x) d. un factor de risc este reprezentat de
mutația genelor BRCA1 sau BRCA2
e. este simptomatic încă din stadiile incipiente
53. Tulburările genito-pelvine de penetrare
de tip vaginism se vor trata prin: [290]
(x) a. relaxarea muşchilor vaginali prin exerciţii
Kegel
(x) b. terapie de desensibilizare
c. antidepresive triciclice
d. corticosteroizi topici în doze mari (clobetasol)
e. crioterapie ecoghidată
54. Managementul tumorilor mamare
palpabile la categoria > 30 de ani cuprinde:
[290]
(x) a. mamografie ± ecografie
(x) b. biopsie ţintită: suspiciune de malignitate
c. încurajare şi reevaluare după 1-2 cicluri
menstruale
d. monitorizare la 2-4 luni
e. biopsia excizională
55. În leziunile benigne confirmate ale
sânului, simptomele pot fi ameliorate cu:
[290]
(x) a. reducerea cafeinei şi a grăsimilor
alimentare
(x) b. contraceptive orale combinate
(x) c. progesteron
(x) d. tamoxifen
e. agonişti GnRH
401
56. Semnele și simptomele întalnite în cadrul
unui cancer mamar sunt: [291]
a. masă tumorală mamară dureroasă
b. masă tumorală palpabilă, solidă, mobilă
(x) c. aspect de „coajă de portocală”
(x) d. retracţie mamelonară
(x) e. secreţie mamelonară
*57. Care dintre următoarele afirmații este
falsă despre cancerul mamar? [291, 292]
a. prezenţa ganglionilor axilari pozitivi şi
dimensiunea mare a tumorii sunt factori de
prognostic negativ
b. tumorile care nu răspund la tratament
chirurgical şi iradiere este puţin probabil să fie
vindecate
(x) c. tumorile cu receptori pozitivi pentru
estrogeni sau progesteron au prognostic mai
rezervat
d. 20% dintre cancere nu sunt detectate
mamografic (tipic cele localizate în cadranul
supero-extern)
e. biopsia este indicată pentru orice formaţiune
tumorală mamară palpabilă sau mamografie cu
imagini suspecte
58. Papilomul intraductal: [291]
(x) a. se caracterizează prin leziuni benigne ale
ţesuturilor ductale
(x) b. poate avea ca manifestare o secreţie
mamelonară sanguinolentă
(x) c. are potențial malign
d. este cea mai frecventă tumoră mamară
benignă
e. în caz de excizie, recurenţa este frecventă
*59. Granulomul inghinal reprezintă infecția
dată de: [286]
a. Haemophilus ducreyi
b. serotipurile L1, L2 sau L3 ale Chlamidya *60. Care dintre următoarele metode
trachomatis contraceptive poate fi utilă în diagnosticarea
(x) c. Klebsiella granulomatis infertilităţii? [278]
d. Trichomonas Vaginalis a. coitul întrerupt
e. Bocteroides b. contraceptivele de urgenţă
(x) c. metoda calendarului
d. inelul intravaginal
e. steriletul cu eliberare de progestativ

402
 4. CAPITOLUL 13
OBSTETRICĂ
paginile 295-316
1. Următoarele afirmații cu privire la vârsta
gestațională sunt adevărate: [295]
(x) a. se poate calcula în funcție de data ultimei
menstruații a mamei
(x) b. vârsta gestațională este cu 2 săptămani
mai mare decât vârsta embrionară
c. vârsta gestațională este cu 3 săptămani mai
mare decât vârsta embrionară
(x) d.regula lui Naegel poate fi folosită pentru a
estima data nașterii, pornind de la data ultimei
menstruații
e. dezvoltarea embrionară și fetală durează
aproximativ 41 de săptămâni
*2. În săptămâna 12 de gestațoie au loc
următoarele modificări: [295]
a. începe formarea cordului
(x) b. se distinge ușor sexul fetal
c. se formează plămânii
d. se deschid ochii
e. se percep primele mișcări fetale
3. Următoarele afirmații sunt false: [295]
(x) a. în timpul sarcinii nu sunt recomandate
exercițiile fizice de intensitate moderată
(x) b. relațiile sexuale nu pot fi continuate ân
timpul sarcinii
c. maturitatea fetală este atinsă la aproximativ
38 de săptămîni
d. teratogenii fie vor ucide fătul, fie nu vor avea
niciun efect în primele 2 săptămîni de gestație
(x) e. teratogenii fie vor ucide fătul, fie nu vor
avea niciun efect în primele 4 săptămîni de
gestație
403
4. Pe perioada sarcinii, sunt considerate
modificări fiziologice ale aparatului
cardiovascular următoarele: [296]
(x) a. debitul cardiac crește cu 40%
b. debitul cardiac crește cu 20%
c. crește nivelul de cotizol
(x) d. crește cererea de O2 miocardic
e. crește tensiunea sistolică și diastolică
5. Pe perioada sarcinii, sunt considerate
modificări fiziologice ale aparatului ranal
următoarele, cu excepția: [296]
a. crește fluxul plasmatic renal și rata de filtrare
glomerurală cu 40%
(x) b. crește fluxul plasmatic renal și rata de
filtrare glomerurală cu 60%
(x) c. scade excreția renală de protein
(x) d. scade volumul sangvin și lichidul
interstițial
(x) e. crește producția de eritrocite
6. În timpul sarcinii sunt considerate normale
următoarele manifestări gastrointestinale:
[296]
a. diaree
(x) b. sialoree
c. motilitate gastrică crescută
(x) d. motilitate gastrică scăzută
e. diasfagie
7. Efectele insuficienței de calciu în timpul
sarcinii sunt următoarele: [297]
a. deshidratare relative
(x) b. mineralizare anormală a oaselor materne
(x) c. hipertensiune
(x) d. naștere prematură
(x) e. greutate scăzută la naștere
8. Femeile aflate în grupul cu risc de nutriție
precară sunt reprezentate de: [297]
(x) a. adolescente
(x) b. femeile cu statut socioeconomic scăzut
c. femeile cu statut socioeconomic crescut
(x) d. femeile subponderale
(x) e. consumatoarele de droguri
9. Privind testul complet integrat se pot
afirma următoarele: [297]
(x) a. este cel mai sensibil test de screening
pentru trisomii
b. se efectuează de rutină
(x) c. are cea mai mică rată de rezultate fals-
pozitive
(x) d. rezultatele anormale din primul trimestru
detrmină frecvent decizia de a abandona testele
din al doilea trimestru și de a efectua un test mai
invaziv pentru a obține un răspuns definitiv
e. dă adesea rezultate fals-negative
*10. Afirmația falsă cu privire la cvadruplu
test este următoarea: [298]
a. se poate realiza între săptămânile 16-18 de
sarcină
b. presupune dozarea de: a-fetoproteină serică
maternă, hCG, estriol neconjugat, inhibină A
serică maternal
c. evalează riscul de defecte de tub neural
d. evalează riscul pentru trisomiile 18 și 21
(x) e. se poate realiza între săptămânile 23-25 de
sarcină
*11. În ce săptămâni de sarcină se va realiza
cvadruplu test? [298]
a. 32-37
b. 24-28
c. 18-20
404
(x) d. 16-18
e. 10-14
12. La vizita inițială efectuată în timpul
sarcinii se efectuează următoarele analize de
laborator: [298]
a. grup sagvin, fără Rh
(x) b. screening pentru gonoree
(x) c. screening pentru HIV
(x) d. antigenul hepatitic B de suprafață
(AgHBs)
(x) e. citologie Pap
13. Diabetul zaharat gestațional: [299]
(x) a. se defineşte ca fiind intoleranța la glucoză
cu debut recent care survine pe parcursul
sarcinii (după 24 de săptămâni)
(x) b. diabetul zaharat gestațional apare cel mai
frecvent în trimestrele doi sau trei
(x) c. se obiectivează printr-o glicemie a jeun
>126 mg/dL sau test de toleranță alterată la
glucoză
efectuat între 24-28 săptămâni de gestatie
d. se caracterizează prin intoleranţă la glucoză
cu debut recent care survine pe parcursul
sarcinii
(înainte 24 de săptămâni)
e. apare cel mai frecvent în primul trimestru de
sarcină
14. Se consideră factori de risc pentru
diabetul zaharat gestațional, cu excepția:
[299]
(x) a. vârsta <25 de ani
b. obezitate
c. avorturi recurente
(x) d. nașterea anterioară a unui făt
normoponderal
e. sindromul ovarelor polichistice
15. Tratamentul diabetului zaharat
gestațional implică: [299]
a. evitarea exercițiilor fizice
(x) b. controlul strict al glicemiei prin
alimentație și exerciții fizice
c. insulina se administrează pacientelor care au
rezultate favorabile în timpul terapiei non-
farmacologice
(x) d. insulina se administrează pacientelor care
nu au rezultate favorabile în timpul terapiei non-
farmacologice
e. administrarea insulinei are ca scop menținerea
glicemiei a jeune la >126 mg/dL
16. Testul de toleranţă la glucoză la 3 ore se
consideră anormal dacă sunt prezente 2
dintre următoarele valori: [300]
a. glicemia la 3 ore ≥180 mg/dL
(x) b. glicemia la 2 ore ≥150 mg/dL
c. glicemia à jeun ≥120 mg/dL
(x) d. glicemia la 1 ora ≥180 mg/dL
e. glicemia la 2 ore ≥95 mg/dL
17. Complicațiile fetale ale diabetului zaharat
pregestațional sunt: [300]
(x) a. defecte cardiace
(x) b. defecte ale tubului neural
c. preeclampsie
d. cetoacidoză diabetică
(x) e. macrosomie
18. Preeclampsia: [300]
a. are cauze cunoscute
(x) b. se dezvoltă după 20 de săptămâni de
gestație
(x) c. nuliparitatea reprezintă un factor de risc
d. diabetul zaharat nu reprezintă un factor de
risc
e. apare la 50% din sarcini
405
19. Tratamentul preeclampsiei constă în:
[301]
(x) a. mamele cu hipertensiune arterială
preexistentă trebuie tratate medicamentos pentru
hipertensiunea arterială >140/95 mmHg;
labetalol sau metildopa sunt utilizate inițial
b. se vor folosi inhibitori ai enzimei de
conversie a angiotensinei (IECA) sau blocanți ai
receptorilor pentru angiotensină (BRA) pentru a
stabiliza tensiunea arterială
(x) c. singurul remediu definitiv pentru
preeclampsie este nașterea
(x) d. în cazul unei forme ușoare și mult înainte
de termen, se va prescrie restricţionarea
activității, examinari materne frecvente,
evaluarea proteinuriei și testul fetal non-stres de
două ori pe săptămână
e. în cazul unei forme severe și mult înainte de
termen, monitorizaţi îndeaproape în regim de
spitalizare şi menţineţi tensiunea arterială
<130/105 mmHg cu tensiunea arterială
diastolică >90 mmHg
*20. Complicații ale preeclampsiei sunt
următoarele cu excepția: [301]
a. convulsii
b. accident vascular cerebral
c. edem pulmonar
d. coagulare intravasculară diseminată
(x) e. insuficiență cardiacă
21. Eclampsia: [301]
a. reprezintă regresia preeclampsiei și apariția
crizelor convulsive materne
(x) b. reprezintă progresia preeclampsiei
determinând apariția crizelor convulsive
materne
(x) c. convulsiile sunt precedate de cefalee,
tulburări de vedere și dureri în etajul abdominal
superior
d. nașterea nu reprezintă o soluție definitivă de e. urocultura nu indică floră bacteriană
tratament
e. nu se administrează diazepam pentru *25. Sindromul alcoolic fetal nu poate
controlul crizelor convulsive determina: [303]
(x) a. aspirație de meconiu
22. Despre greața și vărsăturile materne sunt b. retard mental
adevărate următoarele afirmații: [302] c. neuropatie senzorială și motorie
a. majoritatea femeilor însărcinate prezintă d. anomalii faciale
greață și vărsături în al treilea trimestru de e. restricție de creștere intrauterină
sarcină
(x) b. majoritatea femeilor însărcinate prezintă 26. Consumul de tutun în timpul sarcinii
greață și vărsături în primul trimestru de sarcină poate determina: [303]
c. simptomele nu se ameliorează pe toată durata a. aspirație de meconiu
sarcinii b. anomalii faciale
(x) d. simptomele se amelioreză până la debutul (x) c. avort spontan
celui de-al doilea trimestru (x) d. premuturitate
e. sunt determinate de scăderea hCG-ului (x) e. dezlipirea prematură a placentei nromal
inserate
23. Despre tromboza venoasă profundă
(TVP) maternă este fals: [302] *27. Anomaliile membrelor pot o urmare a
a. riscul de tromboză venoasă profundă crește în administrării de: [303]
timpul sarcinii din cauza stazei venoase și a a. IECA
creşterii relative a factorilor de coagulare (x) b. talidomidă
circulanţi c. diazepam
(x) b. diagnosticul clinic este mai facil la d. litiu
pacientele gravide e. fenobarbital
c. terapia cu heparină se poate complica cu
hemoragie sau trombocitopenie *28. Aspectul de „bebeluș ca o brioşă cu
(x) d. warfarina se poate utiliza în siguranță în afine” apare în: [304]
perioada sarcinii a. toxoplasmoză
e. anticoagulantele trebuie continuate după b. rujeolă
naștere timp de 6 săptămâni (x) c. rubeolă
d. sifilis
24. Infecțiile materne are tractului urinar: e. gonoree
[302]
(x) a. sunt mai frecvente în timpul sarcinii 29. Următoarele afirmații sunt adevărate
b. sunt rar întâlnite în timpul sarcinii despre rujeolă: [304]
c. simptomele nu includ niciodată disurie a. determină risc crescut de anemie neonatală
(x) d. simptomele sunt similare pacientelor care
nu sunt gravide

406
(x) b. diagnosticul clinic la mamă este confirmat
prin anticorpii IgM sau IgG după dezvoltarea
erupției cutanate
(x) c. mama trebuie imunizată înainte de a
încerca să rămână însărcinată
(x) d. imunogobuline serice pot fi administrate
mamei în caz de infecție în timpul sarcinii
e. vaccinul este indicat în timpul sarcinii
30. Sifilisul are următoarele efecte asupra
fătului: [304]
(x) a. anemie neonatală
(x) b. erupții cutanate urmate de descuamarea
mâinii/piciorului
c. anomalii ale SNC
(x) d. pneumonie
(x) e. hepatită
31. Afirmațiile următoare cu privire la
sarcina ectopică sunt adevărate: [305]
a. reprezintă implantarea fătului în uter
(x) b. un factor de risc poate fi sarcina ectopică
anterioară
(x) c. în caz de ruptură, durerea devine severă și
poate fi însoțită de hipotensiune
(x) d. β-hCG-ul scăzut comparativ cu valoarea
estimată normală pentru vârsta de sarcină ar
trebui să ridice suspiciunea de sarcină ectopică
(x) e. absența unei sarcini vizibile intrauterin ar
trebui să crească suspiciunea
32. Cele mai frecvente cauze ale sângerării
vaginale în sarcina precoce sunt: [305]
(x) a. amenințarea sau iminența de avort spontan
(x) b. patologia cervico-vaginală
(x) c. sângerarea fiziologică (legată de
implantare)
(x) d. sarcina ectopică
d. boala pelvină inflamatorie
407
33. Afirmațiile următoare cu privire la
avortul spontan sunt false: [305]
a. reprezintă terminarea non-selectivă a sarcinii
<20 săptămâni gestaționale
b. sunt de obicei rezultatul unor anomalii
cromozomiale fetale
(x) c. reprezintă terminarea non-selectivă a
sarcinii <6 săptămâni gestaționale
d. vârsta maternă înaintată poate fi un factor de
risc
(x) e. fumatul și consumul de alcool nu pot duce
la un avort spontan
34. Moartea fetală intrauterină: [306]
a. reprezintă moartea fătului după 26 de
săptămâni de gestație
(x) b. reprezintă moartea fătului după 20 de
săptămâni de gestație
(x) c. este detreminată de anomalii ale placentei
sau ale cordonului ombilical care apar secundar
unor afecțiuni materne
(x) d. ultrasonografia decelează prezența unui
făt intrauterin neviabil, fără activitate cardiacă
prezentă
e. gravida percepe mișcări active fetale
35. Cele mai frecvente cauze pentru restricția
de creștere intrauterină simetrică sunt: [306]
(x) a. infecțiile congenitale
b. sarcina multiplă
(x) c. consumul matern de droguri
(x) d. anomaliile cromozomiale
e. insuficienţa uteroplacentară
36. Restricția de creștere intrauterină
asimetrică: [306]
a. apare în 20% din cazuri
(x) b. apare în 80% din cazuri
c. determină reducerea dimensiunilor
membrelor
d. determină reducerea dimensiunilor craniului
(x) e. determină reducerea dimensiunilor
abdomenului
37. Tratamentul restricției de creștere
intrauterină: [307]
(x) a. suplimentarea nutrițională
(x) b. terapia cu O2 și repaus fizic
c. exerciții fizice regulate
(x) d. nașterea pate fi indusă dacă creșterea
fetală încetinește major
e. administrarea de corticosteroizi este
contraindicată
38. Un oligoamnios în al doilea trimestru se
va asocia predominant cu: [307]
(x) a. anomalii renale fetale
(x) b. tromboze placentare
(x) c. boală vasculară de colagen
d. ruptură prematură de membrane
e. cauze idiopatice
*39. Tratamentul hidramniosului cuprinde:
[307]
a. doar amnioreducție dacă sarcina >20 de
săptămâni
(x) b. doar amnioreducție dacă sarcina >32 de
săptămâni
c. doar amnioreducție dacă sarcina <32 de
săptămâni
d. nu se administrează tratament
e. doar amnioreducție dacă sarcina de
săptămâni <20 de săptămâni
40. Ruptura prematură de membrane
(PROM): [308]
(x) a. reprezintă ruptura spontană a sacului
amniotic, cu vărsarea lichidului amniotic înainte
de debutul travaliului
408
(x) b. la inspecția vaginului, lichidul amniotic
poate fi ușor observat
c. la inspecția vaginului, lichidul amniotic nu
poate fi observat
d. dacă se produce după saptămâna 34 de
gestație se administrează doar terapie antibiotică
(x) e. dacă se produce după saptămâna 34 de
gestație se administrează terapie antibiotică și se
induce nașterea
41. Tratamentul în cazul unui travaliu
prematur > 34 săptămâni de gestație este:
[308]
a. administrare empirică de ampicilină dacă
nașterea este iminentă
(x) b. management expectativ dacă maturația
plămânilor fetali este dovedită
c. terapie tocolitică (cu MgSO4, terbutalină,
indometacin sau nifedipină) pentru 48 de ore
(x) d. management activ dacă există indicație
pentru naștere (ex. stare fetală incertă, infecție,
stare maternă alterată)
e. glucocorticoizi (betametazonă sau
dexametazonă) pentru 48 ore pentru maturarea
plămânilor fetali
42. Tratamentul în cazul unui travaliu
prematur < 34 săptămâni de gestație este:
[308]
(x) a. atitudine expectativă (doar dacă nu
prezintă ruptura prematură de membrane)
(x) b. terapie tocolitică (cu MgSO4, terbutalină,
indometacin sau nifedipină) pentru 48 de ore
c. tocoliza și glucocorticoizii nu prezintă
beneficiu dovedit
(x) d. glucocorticoizi (betametazonă sau
dexametazonă) pentru 48 de ore
e. administrare empirică de ceftriaxon pentru
profilaxia împotriva infecţiei cu streptococ de
grup B
43. Următoarele sunt tipuri de placenta
previa: [309]
a. jos inserată: placenta este implantată în
segmentul superior al uterului, dar nu vine în
contact cu orificiul cervical intern până în
momentul dilatației
(x) b. placenta previa parțială: placenta acoperă
parțial orificiul cervical intern
(x) c. placenta previa centrală: placenta acoperă
complet orificiul cervical intern
d. sus inserată: placenta este implantată în
segmentul superior al uterului
(x) e. jos inserată: placenta este implantată în
segmentul inferior al uterului, dar nu vine în
contact cu orificiul cervical intern până în
momentul dilatației
44. Următoarele afirmații referitoare la
placenta previa sunt adevărate: [309]
a. nu se asociază cu sângerare vaginală
(x) b. placenta previa în antecedente repezintă
un factor de risc
(x) c. se asociază cu sângerare vaginală
d. se practică tactul vaginal în caz de suspiciune
diagnostică
e. rapusul la pat este contraindicat
45. Cele mai frecvente cauze de sângerare
vaginală după 20 de săptămani de gestație
sunt: [309]
(x) a. placenta previa
b. avort spontan
(x) c. dezlipirea prematură de placentă normal
inserată
d. travaliul prematur
e. moartea fetală intrauterină
46. În cazul unei sarcini multiple,
complicațiile fetale pot fi, cu excepția: [310]
a. distocii de prezentație
409
(x) b paralizie cerebrală
c. sindrom de detresă respiratorie
(x) d. preeclampsie
(x) e. naștere prematură
47. Tratamentul unei sarcini multiple se va
face altfel: [310]
(x) a. efectuarea săptămânală de teste fetale non-
stress începând cu săptămâna 36 de sarcină
b. nașterea prematură trebuie prevenită prin
administrarea de glucocorticoizi
c. în cazul în care ambii feți sunt în prezentație
craniană (craniană-craniană), nașterea se va
realiza prin cezariană
(x) d. în situaţia în care primul făt este în
prezentație craniană, iar cel de-al doilea în
prezentatie pelviană (craniană-pelviană),
naşterea se poate încerca pe cale vaginală
e. urmărirea periodică a sarcinii (săptămânală
sau la două săptămâni) se va face începând cu
săptămâna 16 de gestație
48. Următoarele afirmații referitoare la testul
non-stress sunt adevărate: [311]
a. este utilizat doar în timpul travaliului
(x) b. este utilizat pentru evaluarea prenatală și
în timpul travaliului
(x) c. se observă efectele mișcărilor fetale
asupra frecvenței cardiace fetale
d. un test normal, “reactiv”, este considerat ca
având zece sau mai multe accelerații ale
frecvenței cardiac fetale
(x) e. un test normal, “reactiv”, este considerat
ca având două sau mai multe accelerații ale
frecvenței cardiac fetale
49. Selectați indicațiile fetale pentru
inducerea travaliului: [312]
(x) a. sarcină depășită cronologic ( > 40-42
săptămâni)
(x) b. ruptură prematură de membrane
(x) c. restricție de creștere intrauterină
d. orice defect congenital
e. corioamniotită
50. Un scor Bishop crescut se va asocia cu:
[312]
(x) a. o posibilitate crescută de naștere pe cale
vaginală
b. o rată de efectuare a operației de cezariană de
30%
(x) c. ștergerea și dilatația colului uterin,
înmuierea acestuia
(x) d. poziția cervicală anterioară și o stație
fetală avansată
e. suferință fetală acută
51. Reprezintă indicații materne pentru
inducerea travaliului: [312]
(x) a. diabetul zaharat
(x) b. travaliul stagnant
c. hipertensiunea arterială
d. restricția de creștere intrauterină
e. ruptura prematură de membrane
52. Scorul Bishop măsoară: [313]
(x) a. dilatația (cm)
(x) b. consistența colului
(x) c. scurtarea și ștergerea colului (%)
(x) d. poziția colului
e. frecvența cardiacă fetală
53. Stadiul 2 al travaliului: [313]
a. începutul îl reprezintă contrațiile uterine
b. sfarșitul îl reprezintă expulzia placentei
(x) c. sfarșitul îl reprezintă expulzia fătului
(x) d. începutul îl reprezintă dilatația completă a
colului (10 cm)
e. placenta se separă de pereții uterului
410
54. Prezentația pelviană: [313]
(x) a. este cea mai comună prezentație distocică
b. este rar întalnită
(x) c. prezentația pelvină decompletă (francă):
coapsele sunt flectate pe abdomen, iar genunchii
în extensie
(x) d. prezentația pelvină completă: coapsele și
genunchii sunt în flexie
e. prezentația pelvină incompletă: coapsele și
genunchii sunt în flexie
55. Operația cezariană verticală poate fi
utilizată atunci când: [314]
(x) a. fătul este situat în prezentație transversală
b. adeziunile, fibroamele uterine împiedică
accesul în segmentul superior al uterului
(x) c. în caz de cancer de col sau nașterea post-
mortem
(x) d. dacă este planificată o histerectomie după
nașterea fătului
e. fătul este situat în prezentație frontal
56. Complicaţiile unei distocii de prezentație
sunt: [314]
a. infecție și sepsis
(x) b. blocarea capului fetal
(x) c. abruptio placentae
d. tromboembolism
e. placenta accrete
57. Indicațiile combinate materne și fetale ale
operației de cezariană sunt: [314]
(x) a. eșec de progres al travaliului
(x) b. placenta previa
c. dezlipire prematură de placentă anormal
inserată
(x) d. disproporție cefalo-pelvică
e. prolabare de cordon ombilical
58. În cadrul scorului Apgar, următoarele
criterii primesc câte 2 puncte: [315]
a. frecvența cardiacă <100 bpm
(x) b. plâns puternic
c. tonus muscular slab
(x) d. respirații regulate
(x) e. mișcări active
59. Despre hemoragia postpartum, este
adevărat: [315]
(x) a. se datorează atoniei uterine în majoritatea
cazurilor
(x) b. se consideră anormală o pierdere de sânge
de >500 mL/24 ore după o naștere pe cale
vaginală sau >1.000 mL/24 ore după operația
cezariană
(x) c. resturile placentare sunt cauza celor mai
abundente pierderi sanguine postpartum
d. la ultrasonografie putem observa zone
endometriale subțiate
e. la examinarea corpului uterin se pot observa
lacerații
60. Tratamentul hemoragiei postpartum
cuprinde: [315]
(x) a. masaj uterului și administrarea de
oxitocină pentru a ajuta la creșterea tonusului
uterin și la scăderea intensității hemoragiei
b. în caz de hipertensiune arterială, se poate
administra metilergometrină
c. dilatarea și curetajul uterin (D&C) nu elimina
cu succes resturile placentare
(x) d. în cazurile severe sau refractare la
tratament, poate fi necesară histerectomia
(x) e. dacă inversiunea uterină este cauza
hemoragiei, este recomandată repoziționarea
manuală a uterului
411
*61. Aspectul de „furtună de zăpadă” în
cavitatea uterină este caracteristic pentru:
[316]
(x) a. mola hidatiformă
b. neoplazia gestațională trofoblastică
c. hemoragia postpartum
d. prezentația pelviană
e. abruptio placentae
62. Semnele și simptomele coriocarcinomului
sunt: [316]
(x) a. sângerare vaginală și posibil hemoptizie
(x) b. uterul este crescut în dimensiuni
(x) c. sângerare prin orificiul cervical extern
d. uter de consistență moale
e. lacerații la nivelul vaginului
63. Următoarele afirmații sunt incorecte cu
privire la mola hidatiformă: [316]
a. tumorile trofoblastice benigne însumează
80% din totalul cazurilor de boală gestațională
trofoblastică
(x) b. se suspicionează sarcină molară dacă
preeclampsia apare în a doua jumătate a sarcinii
(x) c. poate fi incompletă: genotip 46 XX sau 46
XY, ambele seturi de cromozomi sunt moștenite
de la tată
(x) d. valoarea β-hCG este mai mică decât cea
corespunzătoare vârstei gestaționale
e. dilatare și curetaj uterin necesare pentru a
înlătura formațiunea tumorală
64. Următoarele afirmații sunt adevărate
referitor la sarcina multiplă: [310]
(x) a. gemenii conjuncți apar doar în cazul
sarcinii multiple monozigotice
b. data estimată a nașterii în cazul unei sarcini
gemelare este, în medie, la 38 săptămâni de
sarcină
c. data estimată a nașterii în cazul unei sarcini
gemelare este, în medie, la 34 săptămâni de
sarcină
(x) d. în cazul în care cordoanele ombilicale ale
fetușilor sunt “conectate”, poate apărea
sindromul transfuzor-transfuzat
e. sarcina dizigotă determină apariția fetușilor
identici
65. Referitor la tipurile decelerațiilor care
pot fi observate în timpul monitorizărilor
activității cardiace fetale, este fals: [311]
(x) a. decelerațiile precoce încep după inițierea
contracției uterine și se termină după ce
contracția a luat sfârșit
b. decelerațiile tardive încep după inițierea
contracției uterine și se termină după ce
contracția a luat sfârșit
412
(x) c. decelerațiile variabile sunt date de
compresia capului fetal
d. decelerațiile tardive pot fi cauzate de
hipotensiune maternă sau dezlipire prematură de
placentă normal inserată
(x) e. decelerațiile precoce necesită tratament
66. Laptele matern: [314]
a. este considerat un nutrient ideal pentru nou-
născut întrucât conține imunoglobuline de tip
IgG
(x) b. acoperă necesarul calitativ și cantitativ al
nou-născutului
(x) c. colostrul este bogat în proteine, lipide și
minerale
d. colostrul conține IgE
(x) e. colostrul conține IgA
 5. CAPITOLUL 14
TULBURĂRILE PSIHICE
paginile 319-330
*1. Alegeți afirmația adevărată cu privire la
schizofrenie: [319]
a. apare în adolescența precoce sau la vârsta
adultului tânăr
(x) b. apare, în mod tipic, în adolescența târzie
sau la vârsta adultului tânăr
c. existența unui simptom, precum halucinațiile,
poate pune diagnosticul
d. diagnosticul necesită persistența simptomelor
pe mai mult de 12 luni
e. simptomele negative (retragerea social,
apatia, anhedonia) pot stabili individual
diagnosticul
2. Care dintre următoarele afirmații sunt
false, privind medicația antipsihotică: [319]
(x) a. antipsihoticele cu potență crescută au mai
multe efecte de tip anticolinergic
(x) b. antipsihoticele cu potență crescută au mai
puține efecte de tip extrapiramidal
(x) c. antipsihoticele cu potență redusă au mai
puține efecte de tip anticolinergic
(x) d. antipsihoticele cu potență redusă au mai
multe efecte de tip extrapiramidal
e. antipsihoticele se mai gasesc sub denumirea
de neuroleptice
3. Următoarele afirmații despre neuroleptice
sunt false, cu excepția: [319]
a. Clorpromazina este un neuroleptic cu potență
ridicată
b. Loxapina și Haloperidolul sunt neuroleptice
atipice
(x) c. Antipsihoticele atipice sunt de primă linie
în tratamentul de întreținere al tulburărilor
psihice
413
d. neurolepticele cu potență ridicată blochează
receptorii dopaminei și serotoninei
(x) e. pentru controlul de urgență al psihozei se
administrează neuroleptice cu potență ridicată
4. Referitor la complicațiile tratamentului
antipsihotic, selectați afirmațiile adevărate:
[320]
a. în sindromul neuroleptic malign, respective în
supradoza de anticolinergice pupilele sunt
miotice
b. în sindromul serotoninergic reflexele sunt
abolite
c. hipertermia malign se prezintă cu piele uscată
(x) d. fizostigmina e tratamentul farmacologic
adjuvant în supradoza de anticolinergice
(x) e. în sindromul serotoninergic tensiunea
arterială este crescută
5. Alegeți enunțurile false: [320]
a. în supradoza de anticolinergice tegumentele
sunt uscate
(x) b. zgomotele intestinale sunt diminuate în
sindromul serotoninergic
c. Dantrolenul reprezintă tratamentul
farmacologic adjuvant în hipertermia malign,
respectiv sindromul serotoninergic
(x) d. valorile tensiunii arteriale sunt scăzute în
sindromul neuroleptic malign
e. tensiunea arterial este crescută în hipertermia
malignă
6. Cu privire la tulburările psihotice, selectați
afirmațiile false: [320]
(x) a. tulburarea delirantă – psihoză
caracterizată prin prezența unuia sau mai multor
deliruri cu o durată de cel puțin 6 luni
(x) b. tulburarea schizofreniformă – presupune o
durată a simptomelor de cel puțin o lună, dar
fără să depășească 3 luni
c. în tulburarea schizoafectivă, psihoza trebuie
să existe în mod distinct în raport cu simptomele
affective
(x) d. tulburarea schizoafectivă presupune o
psihoză caracterizată prin prezența a cel puțin 3
dintre simptomele schizofreniei
e. tulburare psihotică scurtă, pe o durată de cel
puțin o zi, dar fără a depăși o lună
7. Următoarele afirmații despre TDM
(tulburarea depresivă majoră) sunt false, cu
excepția: [321]
(x) a. diagnosticul pozitiv necesită prezența
obligatorie a anhedoniei sau a dispoziției
depresive
b. poate fi atribuită strict consumului unei
substanțe psihoactive
c. rata de recurență a episoadelor depresive e de
55 %
d. ideația suicidală nu face parte din
simpomatologia care poate acompania TDM
(x) e. patologic poate fi cauzată de o activitate
scăzută în SNC a serotoninei, dopaminei și
noradrenalinei
8. Referitor la subtipurile de TDM
(tulburarea depresivă majoră), putem
menționa următoarele: [321]
a. TDM cu simptome atipice este subtipul cel
mai puțin întâlnit al depresiei majore
b. TDM cu simptome psihotice este asociată cu
depresie ce începe în timpul sarcinii
c. TDM cu debut peripartum începe în timpul
nașterii sau în primele 2 săptămâni după aceasta
(x) d. TDM cu ritmicitate sezonieră se tratează
prin fototerapie
414
(x) e. hipersensibilitatea la rejecție e frecventă în
TDM cu simptome atipice
9. Privind SNM (sindromul neuroleptic
malign) putem nega următoarele: [321]
(x) a. complicație frecventă a medicației
antipsihotice
(x) b. apare după câteva luni de la inițierea
medicației
(x) c. caracterizat prin ”F E V E R”– febră,
encefalopatie, semne vitale stabile, CPK crescut,
rigiditate musculară
d. administrarea de medicație antipiretică este
indicată
(x) e. Dantrolenul utilizat în tratamentul SNM
este un agonist serotoninergic
10. Următoarele afirmații despre tulburarea
afectivă bipolară sunt adevărate, exceptând:
[322]
(x) a. episoade ciclice de depresie și manie, între
care pacientul nu este capabil de a funcționa
normal
(x) b. este de 3 tipuri
c. tipul I – cu cel puțin un episod maniacal
d. episoadele hipomaniacale cu 3 sau mai multe
simptome de manie
(x) e. nu e necesară internarea pacienților când
prezintă simptome psihotice
11. Despre medicația antidepresivă putem
susține cele ce urmează: [322]
a. Hyperium perforatum – folosit ca agent de
primă linie in Statele Unite
(x) b. Bupropionul este un inhibitor al recaptării
norepinefrinei și dopaminei
c. antidepresivele tetraciclice, precum
amitriptilina, inhibă recaptarea noradrenalinei
(x) d. Fluoxetina este tratamentul de primă linie
pentru depresie
e. IMAO sunt cel mai des folosite în depresie
*12. Tratamentul de primă linie pentru
depresia comorbidă cu durere neuropată,
reprezentat de către: [322]
(x) a. SNRI (inhibitori selectivi ai recaptării
serotoninei și noradrenalinei)
b. ADT (antidepresive triciclice)
c. IMAO (inhibitori ai monoaminoxidazei)
d. SSRI (inhibitori selectivi ai recaptării
serotoninei)
e. suntătoarea
13. Privind tratamentul tulburării affective
bipolare, următoarele enunțuri sunt false:
[323]
a. sunt utili stabilizatorii dispoziției afective
(x) b. Litiul este utilizat frecvent ca preparat de
primă linie în tratamentul pe termen scurt al
maniei
(x) c. se administrează stabilizatori ai dispoziției
afective (risperidonă) unic sau în combinație cu
antipsihotice atipice
(x) d. administrarea antidepresivelor (la un
pacient cu tulburare bipolară) în absența
stabilizatorilor dispoziției affective poate
ameliora un episode maniacal
(x) e. efectele adverse ale Litiului includ și
mononucleoza infecțioasă (virusul Ebstein Barr)
*14. Următoarele afirmații despre tulburarea
de panică sunt false, cu excepția: [323]
a. în mod tipic, tulburarea apare în copilărie
b. atacuri de panică recurente și imprevizibile,
care durează minim 30 de minute
(x) c. tratamentul reprezentat de terapia cognitiv
– comportamentală poate ajuta
d. în tratamentul de scurtă durată al pacientului
cu atacuri de panică se folosesc SSRI și SNR
e. benzodiazepinele se folosesc în tratamentul
415
pe termen lung în tratarea atacurilor de panică
15. Cu referire la medicația anxiolitică, se
precizează următoarele ca fiind corecte:
[323]
a. Buspirona este o benzodiazepină ce are ca
effect advers cefaleea
b. mecanismul de acțiune al Alprazolamului este
incert
c. Clonazepamul și Diltiazemul au timp de
înjumătățire scurt, fiind utile în atacurile de
panică
(x) d. Acidul gamma animobutiric și GABA fac
parte din categoria medicației anxiolitice
(x) e. mai ales în utilizare frecventă,
benzodiazepinele, au ca efecte adverse
simptome de sevraj (neliniște, confuzie,
insomnie)
16. Următoarele afirmații cu referire la
tulburările anxioase sunt greșite: [324]
(x) a. tulburarea anxietății generalizate afectează
mai frecvent sexul masculin
(x) b. fobia socială debutează, în mod tipic, la
vârsta adultului tânăr
c. în fobia specific, unii pacienți pot prezenta
reacție vasovagală în timpul episoadelor
d. tulburarea de anxietate social poate fi tratată
și cu ajutorul terapiei cognitiv-comportamentale
e. SSRI sunt frecvent eficace în reducerea
anxietății în fobia socială
17. Privind tratamentul din tulburările
anxiolitice, putem afirma: [324]
a. Buspirona este antagonist al
benzodiazepinelor
b. supradozarea de benzodiazepine este foarte
ușor de obținut deoarece o doză mica poate fi
letală
(x) c. Flumazenilul poate anula efectele
supradozei de BZD
d. Buspirona este considerată mai puțin sigură
decât BZD în tratamentul de lungă durată
(x) e. există risc crescut de dependență la BZD
la administrarea pe termen lung
*18. Alegeți afirmația adevărată cu privire la
TOC (tulburarea obsesiv-compulsivă): [324]
a. are o componentă genetică infimă
b. debutul în jurul vârstei de 40 de ani
c. prevalența femei > bărbați
d. tulburările comorbide associate : 70 %
tulburare de dispoziție afectivă, 30 % ticuri
(x) e. 30% tulburări de personalitate obsesiv –
compulsivă și ticuri, respective 70 % tulburări
de dispoziție afectivă
19. Cu privire la tulburarea obsesiv-
compulsivă și tulburările înrudite, nu putem
susține următoarele, cu excepția: [325]
a. tulburarea dismorfică corporală debutează, în
mod tipic, la adultul tânăr
b. colecționarismul pathologic, în general, ușor
de tratat prin terapie cognitiv-comportamentală
(x) c. la pacienții cu TOC, compulsiile și
obsesiile sunt nedorite și suprărătoare
d. prevalența în cazul tulburării dismorfice
corporale este mai mare la pacienții cu operații
estetice, respective la rudele de gradul al II –lea
(x) e. tulburarea de tezaurizare compulsivă
poartă numele de colecționarism patologic
20. Următoarele afirmații privind tulburarea
de adaptare sunt false: [325]
(x) a. debutează în primele 2 luni de la
evenimentul declanșator
(x) b. se remite în decursul unui an
(x) c. se produce o afectare nesemnificativă în
capacitatea de funcționare
d. ca răspuns la anumite evenimente sau situații
416
stresante
e. tratamentul poate include și antidepresive
21. Selectați afirmațiile adevărate referitor la
PTSD (tulburarea de stres post-traumatic):
[325]
a. simptomele apar în mod tipic, în câteva luni
de la eveniment și trebuie să dureze minim 3
luni
b. se recomandă retrăirea momentului,
contextului în care a avut loc evenimentul
c. evenimentul trebuie să fie trait obligatoriu în
mod direct de către pacient
(x) d. antipsihotice atipice în cazul tratamentului
refractor la SSRI sau SNRI
(x) e. Prazosinul e util în ameliorarea
coșmarurilor
*22. Următoarele informații în legătură cu
tulburarea conversivă sunt adevărate: [326]
a. debutează cronic, insidios
b. tratamentul de primă linie este reprezentat de
fizioterapie
(x) c. medicația SSRI și SNRI e uneori utilă
d. apariția deficitelor senzoriale datorate unei
condiții medicale identificate
e. tratamentul de primă linie e reprezentat de
antidepresive triciclice
23. Privind tulburarea cu simptome somatice
putem susține următoarele, cu excepția: [326]
a. pacienții se supun multor analize și procedure
medicale inutile
(x) b. dintre simptomele somatice nu fac parte
simptomele neurologice
c. pacienții pot prezenta libido scăzut
(x) d. tratamentul nu constă și în terapie
cognitive – comportamentală
(x) e. pacientul trebuie sfătuit să apeleze la
minim un singur doctor de familie
24. Referitor la Sindromul Munchausen
putem afirma următoarele, exceptând: [326]
(x) a. psihoterapia este considerate inutilă în
cadrul acestei tulburări
b. poartă denumirea și de tulburare factică
(x) c. există un beneficiu evident pentru pacient
d. în varianta S. Munchausen ”by proxy ”,
părinții încearcă să-i facă pe copiii lor să pară a
suferi de o anumită boală
(x) e. pacienții recunosc producerea deliberată a
simptomelor
25. Alegeți afirmațiile adevărate cu privire la
anorexia nervoasă: [327]
a. pacienții depistați cu depresie necesită
tratament cu SNRI
b. situația socio-economică precară este
considerată un factor de risc
(x) c. majoritatea pacienților sunt de sex feminin
d. aritmiile (mai ales atriale) sunt o posibilă
complicație
(x) e. terapia farmacologică nu și-a dovedit
utilitatea
26. Despre bulimia nervoasă nu putem
susține următoarele: [327]
(x) a. persoanele care suferă de această
patologie au, în general, o greutate corporală
scăzută
(x) b. la examinarea fizică se poate observa
lanugo, piele uscată, oligomenoree
c. tratamentul constă în consiliere nutrițională și
psihoterapie
(x) d. medicația aprobată de FDA pentru
bulimie este reprezentată de prazosin
e. farmacoterapia cu SNRI sau ADT poate ajuta
strategiile de modificare ale comportamentului
417
27. Cu privire la tulburările de
comportament alimentar susținem
următoarele: [327]
a. tulburarea de alimentație compulsivă are ca
tratament de primă linie medicația de tip SSRI
b. sindromul de realimentare se caracterizează
prin: hipomagnezemie, hipercalcemie,
hipofosfatemie
c. printre complicațiile sindromului de
alimentare se numără aritmiile (mai ales de tip
ventricular)
(x) d. sindromul de realimentare este de fapt o
cpmplicație a anorexiei nervoase
(x) e. în bulimia nervoasă examinarea fizică
poate releva eroziunea smalțului dentar, cicatrici
ale tegumentului, inflamația glandelor parotide
28. Următoarele informații cu privire la
tulburările de personalitate sunt false, cu
excepția: [328]
a. apar, în mod tipic, la adultul tânăr
b. din grupul B fac parte tipul Borderline și
Schizoid
(x) c. tipul histrionic aparține grupului B
(x) d. se clasifică în 3 mari grupe: A – bizar, B –
dramatic, C – anxios
e. comportamentul temător (extravagant)
caracterizează grupul C
29. Privind Grupul B al tulburărilor de
personalitate nu putem afirma următoarele:
[328]
(x) a. tipul Borderline este mai frecvent la sexul
masculin, pacienți în general sub vârsta de 18
ani
(x) b. cu referire la tipul Antisocial putem
susține că pacienții au o gândire de tip ”alb și
negru”
c. tipul Narcisist se caracterizează prin:
grandiozitate, lipsa empatiei, invidie
d. despre tipul Histrionic notăm: acesta
consideră relațiile mai profunde decât sunt ele
de fapt
e. grupul B, denumit „extravagant” (anxios sau
temător)
30. Următoarele afirmații despre grupele (A,
B, C) de tulburări de personalitate sunt
adevărate: [328]
(x) a. tratamentul în grupul A poate fi
reprezentat de psihoterapie suportivă și de
antipsihotice
b. tipul obsesiv – compulsiv suferă de frica de a
rămâne singur
c. tipul evitant se tratează prin psihoterapie
initial de grup, ulterior individual
d. tipul schizotipal se manifesă prin lipsa
interesului pentru relații sexuale
(x) e. tipul obsesiv – compulsiv are un tipar
zgârcit, cu dificultate de a lucre cu alții,
acumulare de obiecte nefolositoare
31. Afirmațiile false cu privire la abuzul de
substanțe sunt următoarele, cu excepția:
[329]
a. pentru depistarea abuzului de halucinogene se
poate utiliza chestionarul ”CAGE”
b. ssevrajul de alcool dă bradicardie, respectiv
delirium tremens
(x) c. printre complicațiile utilizării cronice ale
alcoolului se numără și ciroza
d. encefalopatia Wernicke-Korsakoff este
complicație a utilizării cronice de cocaină
(x) e. sevrajul de metamfetamină dă anxietate și
oboseală
32. Cu privire la tratamentul în abuzul de
substanțe se cunosc următoarele ca fiind
adevărate: [329]
(x) a. BZD previn delirium tremens în cursul
418
sevrajului de alcool
b. tratamentul în abuzul de cocaină este
reprezentat de BZD
(x) c. în cursul abuzului de opioizi tratamentul
este reprezentat de metadonă
d. Naltrexona produce greață și vărsături dacă e
administrate înaintea consumului de alcool
(x) e. Nicotina transdermică (plasturi) sau
masticabilă (gumă) pentru a reduce nevoia
imperioasă de a fuma
33. Despre sevraj, în cazul abuzului de
substanțe putem afirma următoarele,
exceptând: [329]
a. în cazul alprazolamului sevrajul se manifestă
prin convulsii
b. sevrajul în cazul cocainei e reprezentat de
depresie
(x) c. substanțele halucinogene (metamfetamina,
metilfenidat) dau simptome minimale la sevraj
(x) d. sevrajul de nicotine se manifestă prin
insomnie, nervozitate, cefalee, scădere
ponderală
(x) e. PCP (fenciclidina) – sevrajul se manifestă
prin comportament violent lent instalat
*34. În cazul abuzului de substanțe, pacienții
care reușesc sa-și modifice comportamentul,
trec prin următoarea succesiune de etape:
[330]
(x) a. precontemplarea, contemplarea,
pregătirea, acțiunea, menținerea
b. pregătirea, precontemplarea, contemplarea,
acțiunea, menținerea
c. contemplarea, precontemplarea, acțiunea,
pregătirea, menținerea
d. acțiunea, precontemplarea, contemplarea,
pregătirea, mențierea
e. menținerea, acțiunea, pregătirea,
contemplarea, precontemplarea
35. Privind intoxicația prin abuzul de
substanțe, afirmăm următoarele, exceptând:
[330]
(x) a. LSD e manifestă prin halucinații, mioză,
tahicardie, tremurături
(x) b. Marijuana dă lentoare psihomotorie, gură
uscată, apetit alimentar scăzut
(x) c. opiozii dau senzație de euforie, midriază,
depresie respiratorie
d. Fenciclidina provoacă nistagmus, atât
vertical, cât și orizontal
e. alcoolul provoacă amnezie retrogradă
419
36. Următoarele afirmații în legătură cu
eventualele complicații în utilizarea cronică
de substanțe sunt adevărate: [330]
a. Cafeina poate induce moarte subită de cauză
cardiacă
b. opioizii pot avea ca și complicație infecțiile
parenterale prin administrarea intramusculară a
drogurilor
c. consumul acut de Fenciclidina se complică cu
incapacitatea de a evoca cuvinte
(x) d. Marijuana induce sindrom amotivațional
(x) e. Ketamina induce psihoză ”flashback –uri”
 6. CAPITOLUL 15
EPIDEMIOLOGIE ȘI ETICĂ
paginile 333-338
*1. Standardul de aur pentru testarea
medicamentelor este reprezentat de
următorul tip de studiu: [333]
a. studiu transversal
b. studii caz-control
c. studii de cohort
d. meta-analiză
(x) e. trialul clinic randomizat
2. Selectați afirmațiile adevărate referitoare
la studiile științifice folosite în cercetarea
clinică: [333]
(x) a. studiile de cohort sunt capabile să
examineze expunerile rare
b. studiile caz-control pot analiza boli rare sau
pe cele acute într-o perioadă scurtă de timp
(x) c. studiul transversal este un studiu privind
un număr mare de persoane la un moment dat
(x) d. trialul clinic randomizat este standardul de
aur pentru testarea medicamentelor
(x) e. studiile de cohortă pot fi prospective sau
retrospective
3. Următoarele afirmații referitoare la
tipurile de studii folosite în clinică sunt false:
[333]
(x) a. atât seria de cazuri, cât și studiul
transversal, pot fi folosite pentru testarea
ipotezelor
(x) b. studiile prospective sunt studii caz-control
(x) c. studiul clinic randomizat este
economisitor de resurse financiare și de timp
(x) d. standardul de aur pentru testarea
medicamentelor este reprezentat de studiul
cohortă
e. meta-analiza presupune combinarea mai
420
multor studii care examinează o anumită boală
sau expunere
4. Referitor la tipurile de erori în cadrul
studiilor clinice, putem nega următoarele:
[334]
(x) a. erorile referitoare la durată presupun
detectarea mai multor cazuri de boală rapid
progresivă
(x) b. erorile de înrolare (selecție) prespun
repartizarea randomizată a subiecților
(x) c. erorile referitoare la durată presupun
omiterea cazurilor lent progressive
d. erorile de înrolare (selecție) nu se aplică
populației generale
e. privind erorile de memorie, subiecții nu sunt
reprezentativi pentru populația general
5. Privind rata de morbiditate, susținem
următoarele: [334]
(x) a. incidența presupune (numărul de cazuri
noi de boală într-o anumită perioadă de timp /
populația de risc)
(x) b. prevalența presupune (numărul de cazuri
de boală existente / populația totală)
(x) c. rata de fatalitate presupune raportul dintre
(persoanele care mor într-o perioadă de timp /
numărul de cazuri de boală într-o perioadă data
de timp)
d. incidența presupune numărul de cazuri
reactivate care apar într-o perioadă dată de timp
e. rata de fatalitate a cazurilor presupune
procentul de persoane care au o anumită boală și
decedează într-o perioadă de timp, raportat la
populația totală
*6. Selectați afirmația falsă cu cu privire la
tipurile de erori în studiile clinice: [334]
(x) a. erorile de memorie ale subiecților sunt din
cauza confuziei cu experiențe viitoare
b. perioada de latență este considerate un tip de
eroare
c. privind erorile observaționale, putem afirma
că subiecții pot răspunde la întrebări într-un
mod diferit de normal
d. privind consecințele erorii de durată se poate
preciza că eficacitatea screeningului este
exagerată
e. auto-selecția în care pacienții cu un anumit
istoric medical sunt mai predispuși să participle
la un studio legat de boala lor
7. Următoarele afirmații privind riscul bolii
în studiile clinice sunt adevărate, cu excepția:
[335]
(x) a. riscul relative se determină prin studii de
caz-control
(x) b. raportul cotelor se determină prin studii de
cohort
c. OR (odds ration) dă estimarea cea mai precisă
a raportului cotelor în cazurile de boli rare
(x) d. valoarea ”riscului relativ = 0” nu
sugerează nicio relație între expunere și boală
(x) e. raportul cotelor estimează riscul relativ
dacă prevalența este crescută
8. Privind riscul bolii în studiile clinice,
putem afirma următoarele: [335]
(x) a. NNT (numărul necesar pentru tratament)
este reprezentat de numărul de pacienți care
trebuie tratați pentru a salva un pacient
b. RAR (reducerea absolută a riscului) = (rata
bolii la populația extinsă) – (rata bolii la
populația neexpusă)
c. RA (riscul atribuibil) = (rata bolii în grupul
martor) – (rata bolii în grupul de intervenție)
421
(x) d. valoarea riscului relativ > 1 sugerează o
relație pozitivă între expunere și boală
(x) e. valoarea riscului relativ < 1 sugerează o
relație negativă între expunere și boală
9. Privind statistica testelor de diagnostic,
putem spune că următoarele afirmații sunt
false: [335]
(x) a. sensibilitatea reprezintă probabilitatea ca
un test screening să fie negative la pacienții care
au boala
(x) b. specificitatea reprezintă probabilitatea ca
un test screening să fie pozitiv la pacienții care
nu au boala
c. cele mai acceptabile teste de screening au de
obicei senzibilitate > 80 %
d. cele mai acceptabile teste de confirmare au de
obicei specificitate > 85 %
e. testele de confirmare sunt folosite pentru a
valida faptul că un pacient cu test pozitiv are
într-adevăr o boală
*10. Următoarele afirmații privind statistica
testelor de diagnostic sunt false, cu excepția:
[336]
a. VPP (valoarea predictivă pozitivă) reprezintă
probabilitatea ca un pacient cu un test negativ să
aibă o boală
b. prevalența ridicată va fi asociată cu o valoare
predictivă negativă ridicată a unui test de
screening
(x) c. testul de screening caută detectarea fiabilă
a unei boli la un pacient, fără diagnosticarea
incorectă la persoane care nu au boală
d. prevalența scăzută va fi asociată cu o valoare
predictivă pozitivă ridicată a unui test de
screening
e. VPN (valoarea predictivă negativă) reprezintă
probabilitatea ca un pacient cu un test pozitiv să
nu aibă o boală
11. Referitor la tipurile de erori, selectați
afirmațiile adevărate: [336]
a. ipoteza nulă sugerează că există cel puțin o
asociere între expunere și boală
b. ipoteza alternativă sugerează că nu există
nicio asociere între expunere și boală, dar există
între tratament și răspuns
c. riscul acestor erori crește odată cu creșterea
dimensiunii eșsantionului
(x) d. eroarea de tip I: ipoteza nulă este respinsă,
chiar dacă este adevărată
(x) e. eroarea de tip II: ipoteza nulă nu este
respinsă, chiar dacă este falsă
12. Alegeți afirmațiile corecte în ceea ce
privește biostatistica: [336]
a. valoarea ”p” ( valoarea probabilității )
reprezintă șansa unei erori de tip II care apare
pentru un anumit subiect
b. dacă p < 0,5 ipoteza nulă poate fi respinsă
c. dacă p > 0,5 ipoteza nulă poate fi respinsă
(x) d. puterea unui studiu reprezintă abilitatea
unui studiu de a detecta o diferență reală între 2
grupuri
(x) e. acuratețea reprezintă performanța unui test
de diagnostic luând în considerare numai
numărul de rezultate reale
13. Privind confidențialitatea în raport cu
drepturile pacientului putem preciza
următoarele, cu excepția: [337]
(x) a. în cazul în care pacientul este adolescent
confidențialitatea privind contracepția ar fi
indicat să nu fie păstrată
b. se consideră că în cazul tendințelor suicidale
sau criminale confidențialitatea nu este
obligatorie
(x) c. în cazul tratamentului BTS (bolilor cu
422
transmitere sexuală), la adolescenți,
confidențialitatea nu ar trebui păstrată
d. în cazul unui adolescent cu o afecțiune
potential dăunătoare pentru sine sau pentru alții,
confidențialitatea nu este obligatorie
(x) e. confidențialitatea e obligatorie în cazul
unui atac (împușcătură, rană penetrantă)
14. Referitor la drepturile pacientului, putem
afirma următoarele: [337]
(x) a. boala Lyme, rabia și tuberculoza trebuie
raportate către un departament de sănătate
publică
(x) b. este impusă de lege raportarea HIV și
BTS
c. confidențialitatea e obligatorie când pacientul
are intenții suicidale pentru a nu exacerba
evenimentul
(x) d. abuzul asupra copiilor și abuzul asupra
persoanelor vârsnice trebuie raportate către
autorități
e. cerințele juridice exacte sunt aceleași pentru
fiecare stat
15. Următoarele afirmații în legătură cu
luarea deciziei de către pacient, sunt
adevărate: [337]
(x) a. competența presupune că pacientul are
capacitatea mentală de a lua decizii în cee ace
privește îngrijirea sa medical
b. un pacient diagnosticat în present cu
intoxicație este considerat un pacient competent
c. poate fi considerat un pacient competent cel
care nu înțelege situația medical
d. deciziile medicale pentru persoanele > 18 ani
sunt luate de părinți
(x) e. deciziile părinților cu privire la copii pot fi
anulate legal dacă se consideră că sunt
dăunătoare pentru copil
16. Alegeți afirmațiile false cu privire la
problemele legate de sfârșitul vieții: [338]
(x) a. dacă familia și medicul cred că eliminarea
asistenței este în neconcordanță cu ceea ce și-ar
dori pacientul, medical poate elimina asistența
respiratorie
(x) b. eutanasia este administrarea active de
către familie a unui agent letal unui pacient
c. scopul eutanasiei este de a pune capăt unei
suferințe
d. dorința de asigurare a suportului vital poate fi
descrisă într-un testament
(x) e. suiciderea asistată de medic este legală în
toată regiunea SUA
17. Referitor la moarte (în context etic)
putem afirma următoarele: [338]
a. absența activității pe EEG definește moartea
cerebrală
b. moartea cerebrală se definește ca absența
reversibilă a activității întregului creier, care
durează > 6 h
423
c. pacienții hipotermici trebuie încălziți până la
o temperatură sub cea normală a corpului pentru
a putea declara decesul
(x) d. moartea cardică poate fi afrimată doar în
contextul incapacității de a restabili o bătaie
cardiacă spontană la un pacient asistolic
(x) e. sindromul Guillain-Barre poate imita
moartea cerebrală
18. Cu privire la donarea de organe, afirmăm
următoarele, cu excepția: [338]
a. pacienții se pot declara donatori de organe
înainte de moarte
b. pacienții sau familiile pot defini exact ce
organe pot fi donate
(x) c. în caz de neoplasm cu diseminare
generalizată pacientul poate dona în urma unor
investigații amănunțite organele
d. pacienții cu HIV sunt considerați inadecvați
pentru transplant
(x) e. vârsta > 80 de ani nu împiedică pacientul
să fie donator