Sunteți pe pagina 1din 228

473 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

Tema nr. 17
Lombalgia
BIBLIOGRAFIE:
1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

G1117001. Care dintre urmatoarele examinari imagistice nu face parte din protocolul de examinare a
lombosciaticii:
A. radiografia coloanei lombare in plan antero-posterior si oblic
B. RMN standard si cu substanta de contrast
C. angiografia vertebrala
D. tomografia computerizata
E. mielografia (mielograma) cu substante de contrast hidrosolubile
(pag. 84)

G1117002. Evaluarea initiala a unei dureri lombare acute severe de cauza vertebrala trebuie sa excluda
urmatoarele posibilitati etiologice cu exceptia:
A. fractura vertebrala
B. infectiile bacteriene osoase
C. neoplasmele osoase - vertebrale
D. traumatismele vertebrale cu leziuni articulare, vertebrale sau discale
E. spondilartroza lombara
(pag. 84-85)

G1117003. Reluarea precoce a mobilizarii in lombalgia acuta - lumbago acut nu are ca efect:
A. mentinerea si intarirea structurilor osoase
B. imbunatatirea nutritiei cartilajului
C. mentinerea tonusului muscular
D. nivele crescute de endorfine
E. ameliorarea performantelor cardiovasculare
(pag. 92)

G1117004. Structura care nu poate receptiona stimulii durerosi intr-o leziune a coloanei vertebrale, la
un pacient cu lombosciatica hiperalgica este:
A. periostul corpilor vertebrali
B. ligamentul longitudinal posterior
C. nucleul pulpos al discului intervertebral
D. inelul fibros al discului intervertebral
E. dura mater
(pag. 82)

G1117005. Structurile coloanei vertebrale de la care nu poate pleca suprastimularea intr-un lumbago
acut sunt reprezentate de:
A. venele epidurale
B. ligamentul longitudinal posterior
C. dura mater
D. suprafeţele articulare
E. nucleul pulpos al discului intervertebral - herniat

473 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
474 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 82-83)

G1117006. Una din urmatoarele localizari - iradieri a durerii radiculare este eronata:
A. L1-L5 regiunea perineala
B. L2 coapsa fata laterala si anterioara
C. L4 fata anterioara a gambei (tibiei)
D. L5 gamba faţa laterala si posterioara
E. S1 calcai
(pag. 85)

G1217007. Care dintre urmatoarele afirmatii este corecta ?


A. Durerea lombosciatica este provocata prin ridicarea piciorului intins cu pacientul in decubit ventral
B. Durerea din lombocruralgie este obiectivata cu pacientul in decubit dorsal
C. Contractura musculara lombara creaza scolioza functionala cu concavitate contralaterala
D. Pacientul cu lombosciatica secundara unei tumori are si dureri in repaus absolut
E. Nu exista receptori pentru durere la nivelul durei mater
(pag. 83)

G1217008. Care dintre urmatoarele afirmatii nu este adevarata ?


A. Exista algoreceptori la nivelul periostului vertebral
B. Spasmul muscular lombar este homolateral suferintei lombosciatice
C. Spasmul muscular lombar este homolateral in caz de lombocruralgie
D. Semnul ridicarii piciorului intins provoaca intotdeauna durerea doar in partea afectata clinic
E. Exista receptori pentru durere la nivelul venelor epidurale
(pag. 82-84)

G1217009. Care din urmatoarele afirmatii nu este adevarata ?


A. La nivelul maduvei spinarii exista algoreceptori
B. Exista algoreceptori la nivelul periostului vertebrelor
C. Suferintele discului dintre L4 si L5 pot produce suferinta nervului sciatic
D. Hernia de disc L2-L3 cauzeaza suferinta nervului crural
E. Spasmul muscular lombar este prezent de partea afectata in lombosciatica
(pag. 82-83)

G1217010. Care dintre urmatoarele afirmatii nu este adevarata ?


A. Semnul pozitiv al ridicarii piciorului intins inversat este pozitiv in caz de lombocruralgie.
B. Manevra de mai sus este negativa in caz de afectare a radacinii L3
C. Semnul de mai sus se obtine cu pacientul culcat in pozitie ventrala
D. In caz de lombocruralgie se poate constata hipotonia muschiului cvadriceps
E. Dorsiflexia ( labei ) piciorului poate provoca durere in caz de afectare a radacinii L5 si S1
(pag. 84)

G1217011. Cea mai importanta caracteristica a lombosciaticii secundare de natura tumorala este:
A. Contractura lombara foarte exprimata
B. Existenta sensibilitatii foarte exprimate la ridicarea membrului inferior extins
C. Prezenta semnului de la (B) si la ridicarea membrului pereche
D. Prezenta durerii in timpul repausului absolut
E. Existenta unei viteze de sedimentare accelerata
(pag. 83)

G1217012. Semnul pozitiv al ridicarii piciorului intins ( RPI- manevra Lassegue ) este pozitiv in cazul:
A. Afectarii radacinii S1

474 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
475 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. Afectarii radacinii lombare L1


C. Afectarii radacinii L2
D. Tasarii corpului vertebral L2
E. Fractura pediculului vertebral L3
(pag. 84)

G1317013. Durerea lombara cronica este definita ca durere cu durata:


A. > 12 saptamini
B. > 6 saptamini
C. > 6 luni
D. > 2 saptamini
E. > 1 an
(pag. 93)

G1317014. Factorii ce orienteaza spre o cauza severa a durerii lombare sunt urmatorii cu exceptia:
A. diagnostic de neoplasm in antecedente
B. lipsa ameliorarii durerii in repaus
C. persistenta durerii peste 1 luna
D. incontinenta urinara sau nicturie recenta
E. persistenta durerii timp de 1 saptamina
(pag. 91)

G1317015. Indicatiile interventiei chirurgicale in lombosciatica de etiologie discala sunt urmatoarele,


cu exceptia:
A. deficit motor progresiv, prin lezarea radacinii nervoase
B. deteriorare progresiva demonstrata prin EMG si studii de conducere nervoasa
C. durere radiculara invalidanta in ciuda terapiei conservatoare de minim 2 saptamini
D. durere invalidanta recurenta in ciuda tratamentului conservator
E. afectare functionala a colonului sau vezicii urinare sau alte semne de boala medulara
(pag. 86)

G1317016. Principalele tipuri de durere lombara sunt urmatoarele:


A. durerea locala
B. durerea iradiata
C. durerea de origine vertebrala cu iradiere in membrele inferioare
D. spasmul muscular
E. toate ele de mai sus
(pag. 83)

G1317017. Semnele clinice asociate cu o etiologie posibil grava a durerii lombare acute includ:
A. scadere in greutate
B. febra inexplicabila
C. sindrom piramidal
D. pierderea sensibilitatii focale (ex. anestezie in sa )
E. toate acestea °
(pag. 91)

G1417018. Cauza bolii discale este:


A. spondiloliza
B. traumatismul lombar
C. luxatia lombosacrata
D. adesea necunoscuta

475 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
476 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. stenoza vertebrala
(pag. 85)

G1417019. Explorarea paraclinica, care diferentiaza slabiciunea musculara adevarata de cea cauzata
de lipsa antrenamentului este:
A. RMN
B. Mielografia TC
C. EMG
D. EEG
E. ionograma serica
(pag. 86)

G1417020. Hernierile de disc centrale si mari pot determina:


A. lombalgie unilaterala
B. pseudoclaudicatie
C. atrofie musculara
D. sindrom de coada de cal
E. parestezii unilaterale
(pag. 86)

G1417021. in discopatia lombara are loc:


A. spondilolistezis
B. osteoartrita coloanei vertebrale
C. formarea de sindesmofite
D. spondiloliza
E. degenerarea nucleului pulpos si a inelului fibros
(pag. 85-86)

G1517022. Afectarea radacinii nervoase S1 determina durere iradiata:


A. in zona mediala a gambei
B. la nivelul genunchiului
C. pe partea laterala a coapsei
D. pe faţa anterioara a coapsei
E. la nivelul plantei, partea posterioara a gambei, coapsei si fese
(pag. 85)

G1517023. in leziunile radacinii nervoase S1 sunt afectate miscarile coordonate de:


A. iliopsoas
B. cvadricepsul femural
C. gluteul mare
D. mushii peronieri
E. muschiul tibial anterior
(pag. 85)

G1517024. in tratamentul lombalgiei acute se utilizeaza:


A. acetaminofen
B. glucocorticoizi
C. antidepresive triciclice
D. bifosfonaţi
E. preparate care contin saruri de calciu
(pag. 92-93)

476 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
477 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

G1517025. Lombalgia cronica este definita ca durerea lombara cu o durata mai mare de:
A. 1 saptamana
B. 4 saptamani
C. 12 saptamani
D. 6 luni
E. 1 an
(pag. 93)

G1517026. Sindromul de "coada de cal" apare in:


A. herniile de disc periferice etajate
B. herniile de disc centrale mari
C. spondiloza hiperostozanta
D. lombosciatica cronica cu evoluţie peste un an
E. spasmul muscular lombar indus mecanic
(pag. 86)

G1517027. Spondilolisteza degenerativa apare cel mai frecvent la nivel:


A. L2-L3
B. L3-L4
C. L4-L5
D. L5-S1
E. L1-L2
(pag. 87)

G1617028. Afectarea articulara in artrita reumatoida:


A. Articulatiile interfalangiene distale sunt rareori implicate
B. Sinovita articulatiei cotului este rara si apare tardiv in evolutia bolii
C. Prezenta ruborului este obligatorie
D. Limitarea mobilitatii articulare este datorata in exclusivitate durerii si tumefactiei articulare
E. Redoarea matinala are o durata de sub o ora.
(pag. 2071)

G1617029. Afectarea viscerala in artrita reumatoida:


A. Este intotdeauna manifesta clinic
B. Nodulii reumatoizi nu apar niciodata in pericard si pleura
C. Pericardita este intilnita la 5o% dintre bolnavi
D. Afectarea oculara este prezenta de la debutul bolii
E. Interesarea renala este frecventa si precoce
(pag. 2072)

G1617030. Afirmatiile referitoare la artrita reumatoida sunt adevarate cu exceptia:


A. Susceptibilitatea genetica este data de genele HLA si cele care controleaza expresia receptorilor
limfocitelor T pentru antigene si imunoglobuline
B. Boala este mai frecventa la femei
C. Prevalenta AR este de 0.8% din populatia generala
D. Debutul este intre 35-50 ani
E. Riscul gemenilor dizigoti de a dezvolta boala este similar cu cel al gemenilor monozigoti
(pag. 2068)

G1617031. Artrita reumatoida se caracterizeaza prin:


A. Afectarea asimetrica a articulatiilor periferice
B. Distructiile cartilajului si eroziunile osoase apar printr-un mecanism de uzura

477 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
478 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. Prezenta HLA DR2 si HLA DR4


D. Sinovita inflamatorie persistenta
E. Este o afectiune acuta multisistemica de cauza necunoscuta
(pag. 2068)

G1617032. Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate:


A. Durerea de tip mecanic apare si se accentueaza in cursul noptii
B. Pozitia sezinda este greu tolerata de bolnavii cu afectarea radacinilor L2-L4
C. ROT in sciatalgia L4 sunt normale
D. Examinarea radiologica lombara in durerea acuta, se impune numai in cazul prezentei factorilor de risc
pentru o cauza grava a durerii lombare
E. Durerea de tip inflamator se amelioreaza la repaus prelungit
(pag. 85)

G1617033. Debutul artritei reumatoide este:


A. Insidios cu manifestari generale in 50% din cazuri
B. Este acut la 40% din bolnavi
C. In 30% este limitat la una sau citeva articulatii
D. Splenomegalia este intotdeaumna prezenta
E. Interesarea articulara la debut este intotdeauna simetrica
(pag. 2071)

G1617034. Durerea in lombosciatica:


A. Este agravata de ridicarea de greutati
B. Se amelioreaza la mobilizarea coloanei
C. Este agravata de repausul la pat cu genunchii flectati
D. Nu este influentata de tuse, stranut sau defecatie
E. Necesita administrarea de analgetice opioide
(pag. 83)

G1617035. Durerea lombara de repaus se intilneste in urmatoarele afectiuni, cu exceptia:


A. Tumora vertebrala
B. Fractura de coloana
C. Discita
D. Durerea iradiata de la structurile vecine
E. Stenoza vertebrala
(pag. 83)

G1617036. In artrita reumatoida urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptie:


A. VSH-ul crescut, prezenta nodulilor reumatoizi sunt factori de prognostic nefavorabil
B. Pacientii virstnici cu boala seronegativa au in general o forma severa de artrita reumatoida
C. Factorul reumatoid este prezent la 10-20% din persoanele sanatoase cu virsta peste 65 de ani
D. Nivelul seric al PCR se coreleaza cu actvitatea bolii
E. Tratamentul cu Metotrexat in asociere cu Ciclosporina are efecte terapeutice benefice
(pag. 2073)

G1617037. Radiculopatia L4 se caracterizeaza prin:


A. Abolirea reflexului achilian
B. Hipoestezia plantara si laterala a gambei
C. Diminuarea reflexului rotulian
D. Iradierea durerii pe partea laterala a gambei
E. Imposibilitatea de a sta pe calcii

478 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
479 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 85)

G1617038. Referitor la sdr Felty, sunt adevarate urmatoarele afirmatii, cu exceptia:


A. Se caracterizeaza prin asocierea la artrita reumatoida a splenomegaliei si neutropeniei
B. Citopenia se datoreaza hipersplenismului si fenomenelor autoimune
C. Se asociaza cu titru crescut de factor reumatoid
D. Trombocitopenia este un criteriu obligatoriu
E. Apare tardiv in evolutia bolii
(pag. 2072)

G1617039. Spasmul musculaturii paravertebrale in LS, determina modificarile de mai jos, cu exceptia:
A. Accentuarea lordozei lombare fiziologice
B. Scolioza
C. Limitarea miscarilor coloanei vertebrale in plan sagital
D. Limitarea miscarilor coloanei vertebrale in plan frontal
E. Pozitia antalgica
(pag. 84)

G1617040. Terapia chirurgicala in lombosciatica este indicata in urmatoarele situatii, cu exceptia:


A. Deficit motor progresiv prin leziune a radacinii nervoase
B. Deteriorare progresiva demonstrata prin EMG si studii de conducere nervoasa
C. Sciatica cu incontinenta sfincteriana
D. Durere radiculara invalidanta prezenta in ciuda tratamentului conservator de minim 2 saptamini
E. Durere invalidanta recurenta in ciuda tratamentului conservator
(pag. 86)

G1617041. Topografia durerii in HDL1-L2:


A. Cuprinde fata posterioara a coapsei
B. Iradiaza pina la glezne
C. Intereseaza portiunea superioara, anteromediala a coapsei
D. Se asociaza cu abolirea reflexului rotulian
E. Durerea este declansata de afectarea radacinii L1
(pag. 85)

G2317042. Semnele clinice asociate cu etiologia posibil grava a durerii lombare includ:
A. scaderea în greutate
B. febra inexplicabila
C. sindromul piramidal
D. pierderea sensibilităti focale (de exemplu, anestezie in "sa")
E. toate cele de mai sus
(pag. 91)

G2317043. Indicatiile chirurgicale in discopatia lombara sunt urmatoarele, cu exceptia:


A. deficit motor progresiv datorat lezarii radacinii nervoase
B. durere invalidanta recurenta in ciuda tratamentului conservator corect administrat
C. durere radiculara invalidanta in ciuda tratamentului conservator cu durata de doua saptamani
D. deteriorare progresiva demonstrata EMG si prin viteza de conducere nervoasa
E. tulburari sfincteriene sau alte semne ale afectarii medulare
(pag. 86)

G2317044. Intervalul de timp ce defineste durerea lombara cronica este:


A. 6 luni

479 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
480 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. 1 an
C. > 12 saptamani
D. 2 saptamani
E. < 3 luni
(pag. 93)

G2317045. Cauzele stenozei vertebrale dobandite sunt urmatoarele, cu exceptia:


A. artroza vertebrala
B. acondroplazia
C. boala Paget
D. chirurgie vertebrala (postlaminectomie)
E. traumatismul
(pag. 89)

G2317046. Fazele discopatiei lombare sunt urmatoarele:


A. degenerarea nucleului pulpos si inelului fibros
B. prolapsul nucleului pulpos si impingerea inelului fibros
C. hernierea discala
D. migrarea fragmentului discal rupt in canalul vertebral
E. toate cele de mai sus
(pag. 86)

G2317047. Principalele tipuri de lombalgie sunt:


A. durerea locala
B. spasmul muscular
C. durerea iradiată la nivelul coloanei
D. durere de origine vertebrala cu iradiere în membrele inferioare
E. toate cele de mai sus
(pag. 83)

G2517048. Durerea lombară iradiată în membrul inferior este accentuată în poziţie şezândă, când sunt
afectate rădăcinile nervoase:
A. L5 şi S1
B. L2 şi L3
C. L3 şi L4
D. L2 şi L4
E. L1 şi L2
(pag. 83)

G2517049. Mişcările coloanei vertebrale în plan sagital şi frontal sunt limitate prin:
A. iradierea durerii de la o pancreatită
B. procese infecţioase pelvine
C. contractura muşchilor paravertebrali
D. anevrism al aortei abdominale
E. litiaza renală
(pag. 84)

G2517050. Flexia pasivă a copasei pe abdomen cu gamba în extensie produce întinderea rădăcinilor
nervoase:
A. T12 şi L1
B. L1 şi L2
C. L2 şi L3

480 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
481 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. L3 şi L4
E. L5 şi S1
(pag. 84)

G2517051. Semnul "ridicării piciorului întins" inversat provoacă durere prin afectarea rădăcinilor:
A. L1
B. L5
C. L2-L4
D. S1
E. T12
(pag. 84)

G2517052. Pozitivitatea semnului "ridicării piciorului întins" încrucişat arată că leziunea este:
A. în zona nedureroasă
B. în partea dureroasă
C. la nivelul şoldului
D. la nivelul coloanei toracale
E. în zona simfizei pubiene
(pag. 84)

G2517053. Discopatia lombară vertebrală se datorează:


A. administrării de anestezice
B. herniilor de disc centrale mari
C. meningitelor
D. osteoporozei difuze
E. siringomieliei
(pag. 86)

G2517054. Menţionaţi care din următoarele afecţiuni nu sunt incluse în cauzele stenozei vertebrale:
A. spondilita anchilozantă
B. boala Paget
C. acondroplazia idiopatică
D. spondiloza
E. lipomatoza epidurală
(pag. 86)

G2517055. Stenozele vertebrale recurente în tratament medical necesită:


A. inhibitori COX 2
B. glucocorticoizi
C. radioterapie
D. chimioterapie
E. decompresie chirurgicală
(pag. 87)

G2517056. Metoda de elecţie pentru demonstrarea arahnoiditei adezive lombare este:


A. radiografia coloană lombară de profil
B. examenul LCR
C. osteodensitometria
D. RMN
E. angiografia vertebrală
(pag. 87)

481 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
482 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

G2517057. Care din următoarele afirmaţii nu este adevărată în spondiloza lombară:


A. durerile lombare se accentuează la mişcare
B. mişcările sunt limitate
C. radiologic sunt prezente osteofite
D. relaţia dintre simptome şi aspectele radiologice este totdeauna concordantă
E. apare frecvent la vârstnici
(pag. 87)

G2517058. Care din următoarele date nu sunt caracteristice spondilitei anchilozante:


A. debut la vârsta sub 40 ani
B. creşterea VSH
C. prezenţa antigenului de histocompatibilitate HLA B27
D. descrierea sindesmofitelor
E. prezenţa osteofitelor
(pag. 87)

G2517059. În stadiile iniţiale durerea lombară din spondilita anchilozantă se ameliorează:


A. cu exerciţiul fizic
B. după aplicaţii locale calde
C. nocturn
D. după reflexoterapie
E. prin terapie chirurgicală
(pag. 87)

G2517060. Metastazele vertebrale ale carcinoamelor sunt descrise frecvent radiologic sub formă de:
A. îngustare a spaţiului articular
B. sindesmofite
C. leziuni distructive în corpurile vertebrale
D. osteofite
E. calcificări ale ligamentelor vertebrale longitudinale
(pag. 87)

G2517061. În boala Paget durerea lombară poate fi dată de:


A. inflamaţia subarahnoidiană
B. tromboze ale vaselor vertebrale
C. afectarea coloanei vertebrale
D. perturbările metabolismului magneziului
E. miozita paravertebrală
(pag. 88)

G2517062. Durerea lombară bruscă la un pacient sub tratament anticoagulant ridică cel mai probabil
suspiciunea:
A. unei tumori vertebrale
B. osteoporozei
C. hemoragiei retroperitoneale
D. fibrozei retroperitoneale
E. amiloidozei
(pag. 88)

G2517063. Durerea lombară asociată cu durere abdominală şi şoc la un pacient vârstnic cu formaţiune
pulsatilă abdominală este dată cel mai probabil de:
A. diverticulită

482 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
483 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. neoplasm de colon
C. colică renală
D. ruptură de anevrism al aortei abdominale
E. spondiloză lombară
(pag. 88)

G2617064. Tratamentul de electie la bolnavii cu WPW si FA instabili hemodinamic este:


A. Cardioversie electrica
B. Dopamina
C. Electrostimulare endocavitara
D. Verapamil I.V.
E. Xilina bolus I.V.
(pag. 1402)

G2617065. Blocul AV de grad II tip Mobitz II consta in:


A. Alungirea progresiva a intervaluli P - R
B. Blocarea brusca a unor unde P
C. Ritm de scapare jonctional
D. Absenta intermitenta a undei P
E. P – R lung cu QRS larg
(pag. 1388)

G2617066. Frecventa raspunsului ventricular în cursul FA depinde de:


A. Frecventa activarilor atriale
B. Durata potentialului de actiune atrial
C. Perioada refractara functionala a nodului AV
D. Durata QRS
E. Intervalul Q – T
(pag. 1395)

G2617067. aplicarea cardioversiei electrice cu energie redusa – 25 – 50 W în flutteru atrial prezinta


dezavantajul:
A. Injurie miocardica
B. Cresterea blocajului AV
C. Reducerea blocajului AV
D. Inducerea FA
E. Bloc sino – atrial
(pag. 1396)

G2617068. Optiunea terapeutica de electie în cazul Flutterului atrial pe fondul tratamentului digitalic
este:
A. Cardioversie electrica
B. Stimulare electrica atriala
C. Isoproterenol
D. Xilina bolus I.V.
E. Chinidina
(pag. 1396)

G2617069. Tratamentul de electie în oprire tahicardiei paroxistice supra ventriculare prin reintrare
nodala AV
A. Digoxin I.V.
B. Nifedipin sublingual
C. Adenozina 6 – 12 mg bolus I.V.

483 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
484 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. Procainamida I.V.
E. Sotalol I.V.
(pag. 1400)

G2617070. Durerea in lombosciatica:


A. Nu este influentata de tuse, stranut sau defecatie
B. Se amelioreaza la mobilizarea coloanei
C. Este agravata de repausul la pat cu genunchii flectati
D. Este agravata de ridicarea de greutati
E. Analgeticele opioide sunt medicamente de prima alegere
(pag. 83)

G2617071. Durerea lombara de repaus se intilneste in urmatoarele afectiuni, cu exceptia:


A. Discita
B. Fractura de coloana
C. Stenoza vertebrala
D. Durerea iradiata de la structurile vecine
E. Tumora vertebrala
(pag. 83)

G2617072. Topografia durerii in HDL4-5:


A. Cuprinde fata antero-mediala a coapsei
B. Iradiaza pe fata anteroexterna a gambei si fata dorsala a labei
C. Se asociaza cu abolirea reflexului medioplantar
D. Durerea este declansata de afectarea radacinii L4
E. Se asociaza cu abolirea reflexului rotulian
(pag. 85)

G2617073. Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate:


A. Pozitia sezinda este greu tolerata de bolnavii cu afectarea radacinilor L2-L4
B. Durerea de tip inflamator se amelioreaza la repaus prelungit
C. Examinarea radiologica lombara in durerea acuta, se impune numai in cazul prezentei factorilor de risc
pentru o cauza grava a durerii lombare
D. Durerea de tip mecanic apare si se accentueaza in cursul noptii
E. ROT in sciatalgia L4 sunt normale
(pag. 85)

G2617074. Radiculopatia L4 se caracterizeaza prin:


A. Imposibilitatea de a sta pe calcii
B. Hipoestezia plantara si laterala a gambei
C. Iradierea durerii pe partea laterala a gambei
D. Diminuarea reflexului rotulian
E. Abolirea reflexului achilian
(pag. 85)

G2617075. Factorii de risc pentru o cauza grava a durerilor lombare sunt urmatoarele, cu exceptia:
A. Virsta sub 30 de ani
B. Neameliorarea durerii la repausul la pat
C. Durata durerii de peste 30 de zile
D. VSH accelerat
E. Utilizarea de glucocorticoizi
(pag. 91)

484 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
485 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

G2617076. Bolnavii cu lombosciatica trebuie sa evite urmatoarele miscari, cu exceptia:


A. Miscarile de torsiune a colonei
B. Flexia fortata a coloanei
C. Ridicarea de greutati
D. Statul in pat cu genunchii flecati
E. Statul prelungit pe scaun
(pag. 92)

G2617077. Osteomielita vertebrala se caracterizeaza prin:


A. Agentul patogen cel mai frecvent implicat este streptococul
B. Durerea este exacerbata de miscare si ameliorata de repaus
C. Febra este prezenta numai la 25% din cazuri
D. Doua treimi din pacienti prezinta leucocitoza
E. Sursa primara de infectie este cel mai adesea tractul digestiv
(pag. 88)

G2617078. Afectarea pancreatica poate produce:


A. Dureri sacrate
B. Durere dorsolombara la dreapta coloanei cind este afectat corpul pancreasului
C. Durere dorsolombara la dreapta coloanei cind este afectat coada pancreasului
D. Durere dorsolombara la stanga coloanei cind este afectat capul pancreasului
E. Durere dorsolombara la stanga coloanei cind este afectat corpul pancreasului
(pag. 88)

G2617079. Arahnoidita adeziva lombara se caracterizeaza prin:


A. Lipsa deficitelor motorii si senzitive
B. CT este metoda de electie pentru demonstrarea arahnoiditei
C. Liza microchirurgicala a aderentelor a dat rezultate foarte bune
D. Poate apare dupa mielografie cu substanta de contrast uleioasa
E. Toate afirmatiile mai sus mentionate
(pag. 87)

G2617080. Factorii de risc care pledeaza pentru o cauza grava a durerii dorsolombare sunt
urmatoarele, cu exceptia:
A. Varsta peste 50 ani
B. Repaus la pat cu ameliorarea durerii
C. Durere accentuata in ortostatism, ameliorata in pozitie sezinda
D. Slabiciune sau hipoestezie locala in membrele inferioare
E. Durata durerii mai mare de o luna
(pag. 91)

G2617081. Urmatoarele semne clinice sunt markerii unei etiologii posibil grave pentru durerea
lombara, cu exceptia:
A. Scaderea inexplicabila in greutate
B. Sensibilitatea la percutia pe coloanei vertebrale sau in unghiul costovertebral
C. Pierderea focala a sensibilitatii la un membru
D. Absenta reflexului achilian bilateral la varstnici
E. Spasticitatea si reflexele asimetrice la nivelul membrului inferior
(pag. 91)

G2817082. Fracturile vertebrale produse de traumatisme minore sau in absenta traumelor pot fi
produse in urmatoarele conditii patologice, cu exceptia:

485 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
486 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

A. mielom multiplu
B. tratament cu glucocorticoizi
C. hipoparatiroidism
D. osteoporoza
E. hipertiroidism
(pag. 85)

G2817083. Urmatoarele afirmatii despre lombalgia cronica sunt adevarate cu exceptia:


A. este definita ca durere lombara cu durata mai mare de 12 saptamani
B. RMN-ul sau mielografia TC sunt indicate in primele luni ale simptomelor dureroase in absenta factorilor de
risc pentru etiologie grava
C. studiile de conducere nervoasa in nervii senzitivi si motori sunt utilizate pentru evaluarea integritatii
functionale a sistemului nervos periferic
D. tratamentul se bazeaza pe identificarea cauzei subiacente
E. studiile de conducere pe nervii senzitivi sunt normale in leziunile radacinii nervoase proximal de ganglionul
radacinilor posterioare
(pag. 93)

G2817084. Afectarea radacinii nervoase L5 nu determina:


A. imposibilitatea de a sta pe varfuri
B. imposibilitatea de a sta pe calcaie
C. durere la nivelul partii laterale a gambei
D. afectarea flexorilor dorsali ai halucelui
E. durere in partea posterolaterala a coapsei
(pag. 85)

G2817085. Indicatii pentru interventia chirurgicala in discopatia lombara sunt cu exceptia:


A. deficit motor progresiv prin leziune a radacinii nervoase
B. deteriorarea progresiva demonstrata clinic
C. functie alterata a colonului sau vezicii urinare
D. durere radiculara invalidanta sub tratament conservator de minim 4 saptamani
E. durere invalidanta recurenta in ciuda tratamentului conservator
(pag. 86)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

G1117086. Care din urmatoarele asocieri dintre radacinile nervoase si reflexele osteotendinoase sunt
corecte:
A. L3 - reflexul rotulian
B. L4 - reflexul rotulian
C. L5 - reflexul ahilean
D. S1 - reflexul ahilean
E. S2 - reflexul plantar
(pag. 85)

G1117087. Durerea lombara acuta - lumbago acut are urmatoarele caracteristici:


A. durata de cel mult 3 luni
B. recuperare completa la toti pacientii
C. localizata lombara unilaterala sau bilaterala
D. are iradiere pe cel puţin un membru inferior
E. se accentueaza la mers sau ortostatism

486 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
487 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 83-84)

G1117088. Durerea lombara de origine vertebrala se poate manifesta ca:


A. durere locala - lombara uni sau bilaterala
B. durere abdominala/pelvina - referita lombar
C. durere referita catre bazin, coapse, membre
D. durere radiculara
E. durere colicativa
(pag. 83)

G1117089. Elementele care sugereaza o evolutie severa a unei dureri lombare acute vertebrale sunt:
A. varsta sub 40 de ani
B. antecedente de boli neoplazice
C. lipsa raspunsului favorabil la repaus
D. semnele neurologice senzitive sau motorii recente
E. folosirea glucocorticoizilor
(pag. 82-83)

G1117090. Medicatia uzuala a durerii lombare acute necomplicate cuprinde:


A. acetaminofenona
B. antiinflamatorii nesteroidiene
C. analgetice opioide
D. decontracturante
E. glucocorticoizii
(pag. 91)

G1117091. Modificarile senzitivo-motorii in leziunile radacinii sacrate S1 sunt:


A. durere in regiunea fesiera mijlocie, fata posterioara a coapsei si gambei, fata plantara a piciorului si
degetele 4-5
B. parestezi in tot piciorul si ultimele degete
C. pareze (slabiciune musculara) la nivelul muschilor extensori ai piciorului si degetelor, a invertorilor
piciorului si adductorilor degetelor
D. reflex ahilean redus sau absent
E. mers dificil pe varfuri
(pag. 86)

G1117092. Protruzia discului intervertebral L5 este caracterizata de:


A. este o cauza frecventa a durerilor recurente, severe ale spatelui
B. este rezultatul unui traumatism prin cadere de la propria inaltime
C. determina durere lombara, postura anormala si limitarea miscarilor de flexie
D. asociaza dureri radiculare in regiunea soldului, coapsei si gambei postero-lateral, faţa dorsala a piciorului
si degetele 1-3
E. dispare sau se reduce semnificativ reflexul rotulian
(pag. 86)

G1117093. Structurile coloanei vertebrale inervate senzitiv sunt:


A. periostul corpilor vertebrali
B. dura mater
C. inelul fibros al discului intervetebral
D. nucleul pulpos al discului intervertebral
E. ligamentul longitudinal posterior
(pag. 82)

487 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
488 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

G1217094. Care din urmatoarele afirmatii sunt valabile in legatura cu lombosciatica produsa prin
osteomielita vertebrala?
A. Este produsa frecvent de streptococ
B. Etiologia stafilococica este rara
C. Procesul patologic intereseaza de regula doua vertebre adiacente si discul dintre ele
D. Diagnosticul in faze incipiente se sprijina pe radiografia standard
E. Rezonanta magnetica nucleara este tehnica de electie pentru diagnostic in oricare faza evolutiva
(pag. 88)

G1217095. Care din urmatoarele afirmatii sunt valabile in legatura cu stenoza vertebrala?
A. Se manifesta prin claudicatia membrului inferior
B. Claudicatia se amelioreaza in pozitie sezinda sau cu corpul flectat
C. Exista totusi modificari ale pulsatiilor membrului inferior la examenul clinic si la ecografia Doppler
D. Pacientii cu stenoza vertebrla si claudicatie nervoasa sunt cel mai adesea fumatori
E. Stenoza vertebrala este mai frecvent dobindita si afecteaza subiectiv ambele membre inferioare
(pag. 86)

G1217096. Care dintre urmatoarele examinari de screening le veti alege in caz ca suspectati o
lombosciatica secundara unei neoplazii sau unei inflamatii?
A. Determinarea titrului antistreptolizinei 0
B. Examenul urinei
C. Determinarea antigenului HLA B27
D. Viteza de sedimentare a hematiilor
E. Hemoleucograma
(pag. 85)

G1217097. Metastazele vertebrale:


A. Provin frecvent din carcinomul mamar
B. Provin frecvent la barbat din carcinomul bronhopulmonar
C. Intereseaza frecvent si discul intervertebral
D. Determina dureri intense dar care sunt ameliorate de repausul complet
E. Pot fi evidentiate cu un cost redus prin ultrasonografie
(pag. 88)

G1217098. Atunci cind este afectata radacina lombara S1 exista simtome si modificari patologice
obiective la:
A. Nivel gastrocnemian (glezna)
B. Nivel rotulian
C. Flexia plantara a piciorului
D. Suprafata plantara a piciorului
E. Nivel plantar, fesier si gambier posterior
(pag. 84)

G1217099. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte in cazul durerii lombosciatice?
A. Lordoza lombara fiziologica apare exagerata
B. Lordoza lombara fiziologica este diminuata
C. Exista contractura musculara lombara in partea homolaterala iradierii durerii pe sciatic
D. Abductia soldului provoaca durere
E. Flexia gambei pe coapsa din pozitia ventrala a pacientului reproduce durerea
(pag. 84)

G1217100. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte in cazul durerii lombosciatice?
A. Lordoza lombara fiziologica apare exagerata

488 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
489 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. Lordoza lombara fiziologica este diminuata


C. Exista contractura musculara lombara in partea homolaterala iradierii durerii pe sciatic
D. Abductia soldului provoaca durere
E. Flexia gambei pe coapsa din pozitia ventrala a pacientului reproduce durerea
(pag. 84)

G1217101. Factorii dobinditi care pot contribui la stenoza vertebrala cu pseudosciatica pot fi:
A. Accidentele vasculare cerebrale cu deficit motor restant
B. Spondiloza
C. Spondilolisteza
D. Hipoparatiroidismul
E. Scolioza
(pag. 96)

G1217102. In absenta factorilor de risc traumatici, care dintre urmatoarele examinari v-ar putea ajuta
decisiv si in mod economic la stabilitrea diagnosticului etiologic de lombosciatica?
A. Radiografia lombara standard
B. Tomografia computerizata
C. Rezonanta magnetica nucleara
D. Mielografia cu substanta de contrast
E. Determinarea titrului antistreptolizinei 0 si a vitezei de sedimentare a hematiilor in combinatie cu
radiografia lombara
(pag. 84)

G1217103. Structurile medulovertebrale dotate cu algoreceptori sunt:


A. maduva spinarii
B. osul spongios al corpurilor vertebrale
C. dura mater
D. fatetele articulatiilor intervertebrale
E. pediculii vertebrali
(pag. 82)

G1317104. Arahnoidita adeziva lombara cu radiculopatie are urmatoarele caracteristici:


A. este rezultatul fibrozarii consecutive raspunsului inflamator tisular local la lezarea spatiului subarahnoidian
B. durerea lombo-radiculara se insoteste de deficite reflexe, motorii, senzitive
C. nu apare dupa hemoragie intratecala
D. poate apare in caz de mielografie cu substante uleioase (Pantopaque)
E. RMN este explorarea de electie pentru demonstrarea arahnoiditei
(pag. 87)

G1317105. Degenerarea discului intervertebral fara expulzia franca a acestuia se insoteste de


urmatoarele:
A. durere lombara joasa cu sau fara iradiere radiculara
B. mictiune imperioasa
C. discomfort lombar minim sau absent
D. nu exista semne ale implicarii radiculare
E. semnele de afectare radiculara sunt pe prim plan
(pag. 86)

G1317106. Durerea lombara posturala se caracterizeaza prin:


A. durere lombara cronica, nespecifica, fara suport anatomo-patologic
B. durere difuza, vaga, aparuta dupa sedere prelungita pe scaun

489 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
490 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. examenul fizic nu este relevant, cu exceptia pozitiei vicioase


D. explorarea imagistica este caracteristica pentru suferinta discala
E. programul terapeutic kinetic presupune tonifierea musculaturii paravertebrale si abdominale
(pag. 89)

G1317107. Fractura vertebrala poate avea urmatoarele cauze:


A. artroza discala
B. osteoporoza postmenopauza sau senila
C. mielomul multiplu
D. metastazele carcinomatoase
E. hiperparatiroidismul
(pag. 85)

G1317108. In etiologia durerii lombare acute, urmatoarele cauze sunt considerate "red flags":
A. artroza interspinoasa
B. metastazele vertebrale
C. fractura de coloana
D. infectiile medulare
E. discopatia etajata
(pag. 91)

G1317109. Radiculopatia L5 se caracterizeaza prin urmatoarele elemente:


A. iradierea durerii pe fata postero-laterala a coapsei, laterala a gambei si fata dorsala a piciorului
B. iradierea durerii de-a lungul fetei posterioare a coapsei si gambei
C. tulburarile senzitive au ca teritoriu de distributie partea laterala a gambei si fata dorsala a piciorului
D. reflexul achilian poate fi afectat
E. tulburarile motorii intereseaza marele fesier, gastrocnemianul si abductorul halucelui
(pag. 85)

G1317110. Radiculopatia S1 se caracterizeaza prin urmatoarele elemente:


A. iradierea durerii pe fata postero-laterala a coapsei, laterala a gambei si fata dorsala a piciorului
B. iradierea durerii pe fata posterioara a coapsei si gambei
C. tulburarile senzitive au ca teritoriu de distributie partea laterala a gambei si fata dorsala a piciorului
D. reflexul achilian poate fi afectat
E. tulburarile motorii intereseaza marele fesier, gastrocnemianul, abductorul halucelui
(pag. 85)

G1317111. Simptomele unui disc intervertebral rupt sunt urmatoarele:


A. durere lombara cu sau fara iradiere radiculara
B. pozitie vicioasa
C. limitarea mobilitatii segmentului lombar, in special pentru flexie
D. limitarea mobilitatii vertebrale pe toate directiile de miscare
E. ruptura discala este asimptomatica
(pag. 86)

G1317112. Spondiloliza este cel mai bine vizualizata:


A. in proiectie radiologica oblica
B. in proiectie radiologica de profil
C. in proiectie radiologica antero-posterioara
D. pe tomografie computerizata
E. pe scintigrafie osoasa
(pag. 85)

490 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
491 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

G1317113. Stenoza vertebrala, cauza frecventa de durere lombo-radiculara, se caracterizeaza prin


urmatoarele:
A. este determinata de canal vertebral ingustat, congenital sau dobindit
B. simptomele cuprind durere lombara cu iradiere radiculara provocata de mers sau ortostatism
(pseudoclaudicatie)
C. simptomele de obicei bilaterale
D. simptomele nu se amelioreaza in pozitie sezinda
E. artroza vertebrala poate participa la realizarea canalului vertebral ingust
(pag. 86)

G1417114. Absenta bilaterala a reflexului ahilean se poate intalni in:


A. luxatie lombosacrata
B. radiculopatie bilaterala L4
C. neuropatie femurala
D. normal, la varstnici
E. radiculopatie bilaterala S1
(pag. 86)

G1417115. Boala discala apare mai frecvent la nivelurile:


A. L2-L3
B. L4-L5
C. S1-S2
D. L5-S1
E. L1-L2
(pag. 85)

G1417116. Distributia durerii in caz de afectare a radacinii L5 este la nivelul:


A. portiunii anterioare a coapsei
B. genunchiului
C. feselor
D. portiunii laterale a gambei
E. portiunii dorsale a piciorului
(pag. 85)

G1417117. in discopatia lombara interventia chirurgicala este indicata in caz de:


A. atrofie musculara
B. deficit motor progresiv prin leziune a radacinii nervoase
C. functie alterata a colonului sau a vezicii urinare
D. durere radiculara invalidanta, in ciuda tratamentului conservator de minim o luna
E. deteriorare progresiva demonstrata prin EMG si studii de conducere nervoasa
(pag. 86)

G1417118. O simptomatologie asemanatoare herniei de disc poate fi determinata de:


A. abcese sau tumori epidurale
B. neuropatie femurala
C. lipsa antrenamentului fizic
D. neuropatie peroniera
E. fracturile vertebrale
(pag. 86)

G1417119. Simptomele unui disc intervertebral rupt sunt


A. durerea

491 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
492 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. limitarea miscarilor coloanei


C. pseudoclaudicatie
D. durere radiculara
E. pozitia anormala
(pag. 86)

G1517120. Afectarea radacinii nervoase L4 determina durere iradiata:


A. la nivelul genunchiului
B. in zona mediala a gambei
C. pe partea posterolaterala a coapsei
D. la nivelul fesei
E. pe partea dorsala a piciorului
(pag. 85)

G1517121. Factorii de risc pentru o cauza grava a durerii dorsolombare sunt:


A. varsta sub 40 ani
B. durata durerii mai mare de o luna
C. asocierea incontinentei urinare
D. iradierea durerii spre membrele inferioare
E. durere accentuata in ortostatism si ameliorata de pozitia sezand
(pag. 91)

G1517122. in afectarea radacinii L5, modificarile nervoase senzitive sunt localizate:


A. pe fata antero-superioara a coapsei
B. pe fata antero-inferioara a coapsei
C. pe suprafata plantara a piciorului
D. pe faţa laterala a piciorului
E. pe partea laterala a gambei
(pag. 85)

G1517123. in afectarea radacinii S1 modificarile nervoase senzitive sunt localizate:


A. pe fata dorsala a piciorului
B. pe suprafata plantara a piciorului
C. pe fata laterala a piciorului
D. pe coapsa anterosuperior
E. pe coapsa anteroinferior
(pag. 85)

G1517124. in leziunile radacinii nervoase L5 sunt afectate miscarile coordonate de urmatorii muschi:
A. cvadriceps
B. tibialul anterior
C. gluteul mediu
D. flexorii dorsali ai halucelui
E. abductorul halucelui
(pag. 85)

G1517125. Indicati caracterele durerii lombare cauzata de afectarea nervului sciatic:


A. durere ascutita, de intensitate mare
B. durerea iradiaza de la coloana pe membrul inferior
C. se amelioreaza in pozitie sezanda
D. este accentuata de tuse si stranut
E. este accentuata de contractia voluntara a musculaturii abdominale

492 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
493 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 83)

G1517126. La pacientii cu afectiuni ale coloanei lombare examenul clinic evidentiaza:


A. hiperextensia coloanei este limitata cand exista compresiuni pe radacina nervoasa
B. flexia coloanei este normala
C. flexia soldului este normala
D. aplecarea laterala de partea opusa structurii vertebrale lezate declansaza durere
E. contractura musculaturii paravertebrale
(pag. 84)

G1517127. Semnele clinice asociate cu o etiologie posibil grava a durerii dorsolombare acute sunt:
A. febra inexplicabila
B. sensibilitate la percutie pe coloana in unghiul costovertebral
C. pierdere a sensibilitatii focale
D. adenopatii inghinale
E. reflexe asimetrice la nivelul membrelor inferioare
(pag. 91)

G1517128. Tehnicile imagistice de electie pentru diagnosticul etiologic al lombalgiei cronice sunt:
A. radiografia osoasa
B. scintigrafia osoasa
C. rezonanta magnetica nucleara
D. mielografia CT
E. termografia
(pag. 93)

G1617129. Afirmatiile de mai jos sunt false, cu exceptia:


A. Durerea dorsolombara este cel mai frecvent simptom neurologic la pacientii cu neoplasm sistemic extins
B. Neoplasmele gastrice si tiroidiene nu dau metastaze osoase
C. Durerea neoplazica este ameliorata de repaus
D. Frecvent este interesat si discul vertebral
E. RMN este investigatia radiologica de electie
(pag. 88)

G1617130. Afirmatiile de mai jos, referitoare la tratamentul lombalgiilor acute, sunt adevarate:
A. Reluarea precoce a activitatii fizice normale (fara munca fizica grea) este benefica
B. AINS sunt medicamente eficiente
C. Injectiile intraarticulare sau paraarticulare sunt recomandate
D. Eficienta miorelaxantelor este neclara
E. Analgezicele opioide sunt mai eficiente decit AINS sau acetaminofenul
(pag. 92,93)

G1617131. Anemia in artrita reumatoida este:


A. Normocroma, normocitara
B. Se coreleaza cu activitatea bolii
C. Raspunde la tratamentul cu fier
D. Reflecta o eritropoeza ineficienta
E. Macrocitara, megaloblastica
(pag. 73)

G1617132. Bolnavii cu lombosciatica trebuie sa evite:


A. Ridicarea de greutati

493 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
494 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. Statul prelungit pe scaun


C. Flexia fortata a coloanei
D. Statul in pat cu genunchii flecati
E. Miscarile de torsiune a colonei
(pag. 92)

G1617133. Bolnavii cu vasculita reumatoida:


A. Au titru mare de factor reumatoid
B. Au in general forme blinde de boala
C. Pot prezenta fenomene ischemice ce pot merge pina la necroze tisulare
D. Neuropatia periferica se datoreaza in exclusivitate vasculitei
E. Interesarea renala este frecventa
(pag. 2072)

G1617134. Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate:


A. Tulburarile de sensibilitate in afectarea radacinii S1 se inregistreaza la nivelul regiunii plantare a piciorului
B. Inflexiunea laterala de partea opusa structurii vertebrale lezate agraveaza durerea
C. Reflexul achilian este abolit in HDL4-L5
D. Herniile de disc se produc mai frecvent la nivel L4-L5, L5-S1
E. Lombalgia de repaus orienteaza diagnosticul spre hernie de disc
(pag. 84,85)

G1617135. Care din afirmatiile de mai jos sunt false:


A. Afectarea radacinii S1 determina diminuarea reflexului rotulian
B. Semnul ridicarii piciorului intins este prezent la bolnavii cu radiculopatie L5-S1
C. Durerea neoplazica este constanta, surda, cu accentuare nocturna
D. In radiculopatia S1 flexia plantara este dificila
E. Durerea in HDL4-L5 iradiaza pe fata anterioara a coapsei, AI a gambei si plante.
(pag. 85)

G1617136. Criteriile ARA in artrita reumatoida sunt:


A. Redoare matinala sub o ora
B. Modificari radiologice cu eroziuni si decalcificari osoase pe radiografia posteroanterioara de mina
C. Prezenta nodulilor reumatoizi observata de medic
D. Prezenta serica in titru crescut al factorului reumatoid
E. Prezenta HLA DR4 si HLA DR1
(pag. 74)

G1617137. Deformarile din cadrul artritei reumatoide apar prin:


A. Laxitatea structurilor tisulare moi de sustinere
B. Distructia cartilajului
C. Dezechilibrul muscular
D. Deformarile apar exclusiv la articulatiile membrului superior
E. Deformarea in git de lebada apare prin flexia articulatiei interfalangiene proximale si extensia
compensatorie a celei distale
(pag. 71)

G1617138. Factorii de risc pentru o cauza grava a durerilor lombare sunt:


A. Virsta sub 30 se ani
B. Neameliorarea durerii la repausul la pat
C. Durata durerii mai mare de 20 de zile
D. Durerea accentuata in ortostatism si ameliorata in pozitie sezinda

494 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
495 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. Utilizarea de glucocorticoizi
(pag. 91)

G1617139. In etiologia artriei reumatoide sunt implicate:


A. Mycoplasma
B. Virusul Epstein Barr
C. Infestatiile parazitare
D. Superantigenele produse de stafilococ si streptococ
E. Predispozitia genetica
(pag. 69)

G1617140. Lichidul sinovial in artrita reumatoida are urmatoarele caracteristici:


A. Leucocite < 5000/mm3
B. Concentratia glucozei este crescuta, criteriu important in diagnosticul diferential cu artritele septice
C. Viscozitate redusa
D. Predomina limfocitele
E. Complementul este in titru scazut
(pag. 73)

G1617141. Lombalgia din stenoza vertebrala este caracterizata de:


A. Ameliorarea in pozitie sezinda sau clinostatism
B. Sciatalgie este bilaterala
C. Pseudoclaudicatie
D. Durere ameliorata la mers sau ortostatism
E. Se asociaza frecvent cu deficite neurologice severe, incluzind paralizia si incontinenta urinara
(pag. 86)

G1617142. Nodulii reumatoizi


A. Sunt intilniti pe structurile periarticulare, suprafetele de extensie si seroase
B. Prezenta lor se coreleaza cu valori crescute ale factorului reumatoid
C. La nivel pulmonar in evolutie pot duce la pneumotorax
D. Apar la peste 50% din bolnavi
E. Au o structura omogena alcatuita din fibre de colagen si macrofage
(pag. 2072)

G1617143. Semnele clinice asociate cu o etilogie grava a lombalgiilor sunt:


A. Febra inexplicabila
B. Accentuarea durerii la flexia anterioara a coloanei
C. Contractura paravertebrala cu scolioza
D. Semnul RPI, RPI inversat si RPI incrucisat pozitive
E. Prezenta unei formatiuni tumorale abdominal
(pag. 91)

G1617144. Tratamentul cu Metotrexat in artrita reumatoida:


A. Efectul maxim apare dupa 6 luni de tratament
B. Induce remisiunea bolii
C. Doza este de 7.5-20mg/zi
D. Este DMARD de prima alegere in artrita reumatoida agresiva
E. Hepatotoxicitatea este rara si nu necesita monitorizarea functiei hepatice
(pag. 75)

G2317145. Radiculopatia L5 are urmatoarele elemente caracteristice:

495 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
496 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

A. iradierea durerii este pe fata posterioara a membrului inferior


B. iradierea durerii se realizeaza pe fata postero-laterala a coapsei, laterala a gambei si dorsala a piciorului
C. tulburarile de sensibilitate intereseaza teritoriul reprezentat de fata laterala a gambei si dorsala a piciorului
D. tulburarile motorii intereseaza marele fesier, gastrocnemianul si abductorul halucelui
E. reflexul achilian este adesea abolit
(pag. 85)

G2317146. In etiologia fracturii vertebrale patologice intalnim urmatoarele entitatii:


A. osteoporoza postmenopauza sau senila
B. spondiloza
C. mielomul multiplu
D. metastazele vertebrale carcinomatoase
E. hiperparatiroidismul
(pag. 85)

G2317147. Principalele leziuni tumorale maligne (primitive sau secundare) cu impact la nivel vertebral
sunt urmatoarele:
A. mielomul multiplu
B. boala Paget
C. metastazele (neoplasm san, pulmon, prostata)
D. limfomul Hodgkin
E. limfomul non-Hodgkin
(pag. 88)

G2317148. Osteomelita vertebrala:


A. poate fi determinata de germeni specifici (cel mai frecvent streptococ) sau nespecifici (bacilul Koch)
B. explorarea RMN este foarte sensibila si specifica in aprecierea atat a leziunii osoase si discale cat si a
impactului asupra tesuturilor moi
C. radiografia convenţionala poate evidentia precoce leziuni caracteristice
D. leziunile caracteristice radiologice sunt: ingustarea spatiului discal insotita de eroziuni si distructia
vertebrelor adiacente
E. durerea vertebralei este exacerbata de repaus si ameliorata in cursul miscarii
(pag. 88)

G2317149. Ruptura discului intervertebral, faza a discopatiei lombare, se traduce prin:


A. durere vertebrala insotita sau nu de durere radiculara ce implica una sau mai multe radacini
B. pozitii vicioase
C. limitarea mobilitatii coloanei vertebrale, mai ales pentru extensie
D. limitarea mobilitatii coloanei, in special pentru flexie
E. este adesea asimptomatica
(pag. 86)

G2317150. Arahnoidita adeziva lombara cu radiculopatie:


A. este rezultatul fibrozei ce apare secundar inflamatiei locale determinata de lezarea spatiului subarahnoidian
B. poate avea drept cauze: infectii vertebrale cronice, hemoragii intratecale, injectarea intratecala de
anestezice
C. metoda clasica pentru demonstrarea arahnoiditei este explorarea mielografica cu substante uleioase
D. RMN reprezinta metoda de electie pentru diagnostic
E. tratamamentul de prima intentie este injectarea epidurala de doze inalte de steroizi
(pag. 87)

G2317151. Factorii de risc pentru o cauza grava a durerii vertebrale sunt:


A. lipsa ameliorarii durerii în repaus

496 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
497 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. persistenta durerii peste o luna


C. incontinenta urinara sau nicturia recenta
D. persistenta durerii > 1 saptamana
E. antecedente neoplazice
(pag. 91)

G2317152. Spondiloliza este cel mai bine evidentiata prin:


A. explorare CT
B. proiectie radiologica oblica
C. proiectie radiologica de profil
D. proiectie radiologica antero-posterioara
E. mielografie
(pag. 85)

G2317153. Spondiloza, cauza frecventa a durerii vertebrale:


A. afecteaza frecvent segmentele lombar si dorsal ale coloanei vertebrale
B. clinic se traduce prin dureri vertebro-radiculare, accentuate de miscare si însotite de tulburari de dinamica
vertebrala
C. exista o concordanta perfecata intre simptologia clinica si expresia radiologica a spondilozei
D. radacinile nervoase pot fi comprimate de procesele artrozice la nivelul gaurilor intervertebrale sau in
recesurile laterale
E. interventia chirurgicala reprezinta terapia de electie a durerii vertebrale generate de spondiloza
(pag. 87)

G2317154. Radiculopatia S1 are urmatoarele caracteristici:


A. durerea iradiază pe fata posterioara a membrului inferior (coapsa si gamba)
B. durerea iradiaza pe fata postero-laterala a coapsei, laterala a gambei si fata dorsala a piciorului
C. tulburarile senzitive au ca teritoriu de distributie partea laterala a gambei si fata dorsala a piciorului
D. reflexul achilian poate fi interesat
E. tulburarile motorii implica marele fesier, gastrocnemianul si abductorul halucerului
(pag. 85)

G2317155. Degenerarea discului intervetebral, prima faza a discopatiei lombare, se caracterizeaza prin:
A. durerea lombara joasa, cu sau fara iradiere radiculara
B. discomfort lombar minim sau absent
C. semne de afectare radiculara ce sunt pe primul plan
D. nu sunt semne ale implicarii radiculare
E. tulburari sfincteriene
(pag. 86)

G2317156. Urmatoarele afirmatii referitoare la stenoza vertebrala, cauza frecventa a durerii


lomboradiculare, sunt adevarate:
A. este determinata de un canal vertebral ingust, congenital sau dobandit
B. se traduce clinic prin durere vertebrala cu iradiere radiculara provocata de mers sau in ortostatism
(pseudoclaudicatie)
C. simptomatologia este de obicei bilaterala
D. se traduce clinic prin durere lombara cu iradiere radiculara, accentuata de pozitia sezanda
E. artroza vertebrala poate participa la realizarea canalului vertebral ingust
(pag. 86)

G2317157. Durerea lombara posturala:


A. este definita ca durere lombara cronica, nespecifica, fara suport anatomo-patologic
B. reprezinta durere difuza, vaga, ce apare dupa sedere prelungita pe scaun sau ortostatism prelungit

497 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
498 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. examenul fizic nu este relevant, cu exceptia pozitiei vicioase a coloanei


D. explorarea imagistica este caracteristica pentru suferinta discala
E. programul terapeutic kinetic presupune tonifierea musculaturii paravertebrale si abdominale
(pag. 89)

G2317158. Care dintre urmatoarele cauze ale durerii lombare acute reprezinta "red flags" ?
A. metastazele vertebrale
B. artroza interapofizara posterioara
C. fractura vertebrala
D. discopatia etajata
E. infectiile medulare
(pag. 91)

G2517159. În absenţa unor factori de risc, testele de elecţie pentru evaluarea majorităţii bolilor
coloanei vertebrale sunt:
A. RMN
B. mielografia TC
C. examinarea radiologică clasică
D. ecografia
E. arteriografia
(pag. 85)

G2517160. Apariţia fracturilor vertebrale după traumatisme minore sau în absenţa lor este favorizată
de:
A. osteoporoză
B. mielom multiplu
C. metastaze osoase
D. tratamentul cu inhibitori de COX2
E. tratamentul cu glucocorticoizi
(pag. 85)

G2517161. Simptomele rupturii unui disc intervertebral sunt:


A. poziţia anormală
B. durerea
C. limitarea mişcărilor coloanei vertebrale
D. anchiloza
E. mersul stepat
(pag. 86)

G2517162. Stenoza vertebrală se poate manifesta prin:


A. diminuarea unor reflexe osteo-tendinoase
B. scăderea sensibilităţii
C. durere dorso-lombară şi în membrul inferior la mers
D. incontinenţă urinară
E. sindrom Raynaud
(pag. 86)

G2517163. Caracteristicile radiologice ale spondilitei anchilozante sunt:


A. sindesmofitele
B. osteofitele
C. aspectul de "coloană de bambus"
D. distrucţii periarticulare

498 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
499 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. scleroza articulaţiilor sacro-iliace


(pag. 87)

G2517164. Metodele de elecţie pentru diagnosticul metastazelor vertebrale sunt:


A. RMN
B. mielografia CT
C. osteodensitometria
D. ecografia
E. artroscopia
(pag. 88)

G2517165. Cauzele cele mai frecvente ale osteomielitei vertebrale sunt:


A. virusurile Coxsackie
B. virusurile Echo
C. stafilococul
D. bacilul Koch
E. protozoarele
(pag. 88)

G2517166. În diagnosticul osteomielitei vertebrale se descriu


A. durere exacerbată la mişcare, neameliorată la repaus
B. VSH normal
C. sensibilitate la percuţia coloanei vertebrale
D. febră
E. leucocitoză
(pag. 88)

G2517167. Durerea lombară determinată prin iradierea unei afecţiuni viscerale are următoarele
caracteristici:
A. durere la palparea coloanei vertebrale
B. asocierea contracturi musculare paravertebrale
C. durerile nu se accentuează la mişcare
D. apare prin iradiere în porţiunea posterioară a segmentelor măduvei ce inervează organele afectate
E. poate fi primul şi singurul semn al afectării viscerale
(pag. 88)

G2617168. Sdr. de preexcitatie WPW cu conducere anterograda se manifesta electrocardiografic prin:


A. Interval P – R lung
B. Unda delta
C. QRS larg
D. QRS îngust
E. Interval P – R scurt (< 0,12 sec)
(pag. 1401)

G2617169. La pacientii cu Sdr. WPW si FA drogurile care pot creste frecventa ventriculara si induce
Fibrilatia ventriculara sunt:
A. Xilina I.V.
B. Amiodarona I.V.
C. Digoxin I.V.
D. Sotalol I.V.
E. Verapamil I.V.
(pag. 1402)

499 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
500 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

G2617170. Criteriile Ecg care sugereaza TV sunt:


A. Disociatia AV
B. Durata QRS > 0,16 sec. cu aspect de BRS
C. Durata QRS < 0,14 sec. cu aspect de BRD
D. Concordanta aspectului QRS în toate derivatiile precordiale
E. Deviatie axiala stânga cu aspect de BRD
(pag. 1402)

G2617171. In tratamentul tahicardiei ventriculare monomorfe sustinute la bolnavii stabili hemodinamic


se poate utiliza:
A. Procainamida
B. Lidocaina
C. Diltiazem
D. Digoxin
E. Verapamil
(pag. 1404, 1406)

G2617172. Tratamentul farmacologic care poate ameliora conducerea AV în caz de BAV gr. III include:
A. Atropina
B. Isoproterenol
C. Teofilin
D. Adenozina
E. Efedrina
(pag. 1389)

G2617173. Fibrilatia atriala se caracterizeaza electrocardiografic prin:


A. Absenta undelor P
B. Interval R – R neregulat
C. Activari atriale de morfologie si amplitudine variabila
D. Frecventa atriala între 150 – 300 ? minut
E. QRS larg
(pag. 1395)

G2617174. Controlul alurii ventriculare în cursul FA se poate realiza prin:


A. Simpatomimetice
B. Beta blocante
C. Antagonistii canalelor de Ca
D. Atropina
E. Digoxin
(pag. 1395, 1396)

G2617175. La pacientii cu FA instalata de peste 72 ore tratamentul anticoagulant în vederea


cardioversiei se efectueaza:
A. Minimum 2 saptamâni anterior cardioversiei
B. Numai la bolnavii valvulari
C. 2 saptamâni dupa cardioversie
D. La bolnavii cu AS > 45 mm
E. În caz de AS locuit
(pag. 1396)

G2617176. Flutterul atrial se caracterizeaza electrocardigrafi prin:


A. Frecventa atriala între 250 – 350 / min

500 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
501 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. Unde atriale cu aspect de dinti de fierastrau


C. Intervale izoelectrice între undele de flutter atrial
D. Conducere AV cu blocaj 2 / 1 – alura ventriculara 150 / min
E. Modificarea blocajului AV la manevre vagale
(pag. 1396)

G2617177. In lombosciatica, spamul musculaturii paravertebrale determina urmatoarele modificari:


A. Accentuarea lordozei lombare fiziologice
B. Scolioza
C. Limitarea miscarilor coloanei vertebrale in plan sagital
D. Limitarea miscarilor coloanei vertebrale in plan frontal
E. Pozitia antalgica
(pag. 84)

G2617178. Lombalgia din stenoza vertebrala se caracterizeaza prin:


A. Durere ameliorata la mers sau ortostatism
B. Sciatalgie este bilaterala
C. Ameliorarea in pozitie sezinda sau clinostatism
D. Pseudoclaudicatie
E. Se asociaza frecvent cu deficite neurologice severe, incluzind paralizia si incontinenta urinara
(pag. 86)

G2617179. Care din afirmatiile de mai jos sunt false:


A. Afectarea radacinii S1 determina diminuarea reflexului rotulian
B. Semnul ridicarii piciorului intins este prezent la bolnavii cu radiculopatie L5-S1
C. Durerea neoplazica este constanta, surda, cu accentuare nocturna
D. In radiculopatia S1 flexia plantara este dificila
E. Durerea in HDL4-L5 iradiaza pe fata anterioara a coapsei, AI a gambei si plante.
(pag. 85)

G2617180. Terapia chirurgicala in lombosciatica este indicata in urmatoarele situatii:


A. Deficit motor progresiv prin leziune a radacinii nervoase
B. Deteriorare progresiva demonstrata prin EMG si studii de conducere nervoasa
C. Sciatica cu incontinenta sfincteriana
D. Durere radiculara invalidanta prezenta in ciuda tratamentului conservator de 2 saptamini
E. Durere invalidanta recurenta in ciuda tratamentului conservator
(pag. 86)

G2617181. Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate:


A. Tulburarile de sensibilitate in afectarea radacinii S1 se inregistreaza la nivelul regiunii dorsale a piciorului
B. Inflexiunea laterala de partea opusa structurii vertebrale lezate agraveaza durerea
C. Reflexul achilian este abolit in HDL5-S1
D. Herniile de disc se produc mai frecvent la nivel L3-L4, L5-S1
E. Lombalgia de repaus orienteaza diagnosticul spre hernie de disc
(pag. 84-85)

G2617182. Afirmatiile de mai jos, referitoare la neoplaziile/metastazele osoase, sunt adevarate, cu


exceptia:
A. Neoplasmele gastrice si tiroidiene nu dau metastaze osoase
B. Durerea dorsolombara este cel mai frecvent simptom neurologic la pacientii cu neoplasm sistemic extins
C. Durerea neoplazica este ameliorata de repaus
D. RMN este investigatia radiologica de electie

501 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
502 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. Frecvent este interesat si discul vertebral


(pag. 88)

G2617183. Semnele clinice asociate cu o etiologie grava a lombalgiilor sunt:


A. Accentuarea durerii la flexia anterioara a coloanei
B. Contractura paravertebrala cu scolioza
C. Febra inexplicabila
D. Semnul RPI, RPI inversat si RPI incrucisat pozitive
E. Prezenta unei formatiuni tumorale abdominal
(pag. 91)

G2617184. Afirmatiile de mai jos, referitoare la tratamentul lombalgiilor acute, sunt adevarate:
A. AINS sunt medicamente eficiente
B. Reluarea precoce a activitatii fizice normale (fara munca fizica grea) este benefica
C. Injectiile intraarticulare sau paraarticulare sunt recomandate
D. Analgezicele opioide sunt mai eficiente decit AINS sau acetaminofenul
E. Eficienta miorelaxantelor este neclara
(pag. 92-93)

G2617185. Durerea lombara de repaus ridica suspiciunea de:


A. Tumora vertebrala subiacenta
B. Fractura
C. Infectie
D. Durerea iradiata de la structurile viscerale
E. Toate raspunsurile sunt adevarate
(pag. 83)

G2617186. Herniile de disc mari, centrale determina:


A. Simptome unilaterale
B. Simptome bilaterale
C. Sindrom de coada de cal
D. Tulburari sfincteriene
E. Semnul ridicarii piciorului intins incrucisat este pozitiv
(pag. 83)

G2617187. Tumorile maligne care afecteaza frecvent coloana vertebrala sunt:


A. Mielomul multiplu
B. Limfomul Hodgkin
C. Limfomul non-Hodgkin
D. Metastazele carcinomatoase (san, plaman, prostata, tiroida, rinichi, tract gastrointestinal)
E. Nici una dintre cele enumerate
(pag. 88)

G2617188. Abcesul epidural se manifesta prin:


A. Durere dorsolombara agravata de miscare sau palpare
B. Absenta febrei
C. Incontinenta sfincteriana
D. Paraplegie
E. Absenta acuzelor radiculare
(pag. 88)

G2617189. Fracturile vertebrale prin compresiune au urmatoarele caracteristici:

502 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
503 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

A. Apar la peste 50% din bolnavii cu osteoporoza severa


B. Pot avea ca si cauza hiperparatiroidia
C. Localizarea inferior de regiunea mediotoracica este semn de malignitate
D. Poate determina o durere locala exacerbata de miscare sau durere radiculara toracica sau lombara
superioara
E. Toate afirmatiile sunt adevarate
(pag. 83)

G2817190. Durerea lombara de repaus sau nelegata de postura ridica suspiciunea de:
A. fractura vertebrala
B. tumora vertebrala subiacenta
C. stenoza vertebrala
D. infectie (osteomielita vertebrala)
E. discopatie lobara
(pag. 83)

G2817191. Afectarea radacinii nervoase S1 determina:


A. durere la nivelul plantei si partii posterioare a gambei
B. durere la nivelul partii dorsale a piciorului
C. durere in partea posterolaterala a coapsei
D. durere in partea posterioara a coapsei
E. durere la nivelul feselor
(pag. 85)

G2817192. Urmatoarele afirmatii despre discopatia lombara sunt false, cu exceptia:


A. stranutul sau tusea pot determina prolapsul nucleului pulpos si impingerea inelului fibros anterior
B. este de obicei unilaterala
C. apare mai frecvent la nivelurile L3 - L4, L4 - L5
D. pierderea asimetrica a reflexelor tendinoase profunde este mai sugestiva pentru leziune radiculara
specifica decat aspectul durerii
E. in majoritatea cazurilor apar febra si anomalii sfincteriene
(pag. 85-86)

G2817193. Despre tratamentul stenozei vertebrale sunt adevarate afirmatiile:


A. poate cuprinde medicamente AINS si programe de exercitii
B. 65-80% dintre pacienti sunt tratati chirurgical
C. 40% dintre pacienti vor dezvolta stenoze recurente la 5 ani dupa interventia chirurgicala initiala
D. peste 75% dintre pacientii tratati chirurgical prezinta ameliorarea durerii lombare sau in membrele inferioare
E. tratamentul chirurgical este luat in considerare cand sunt prezente semne neurologice de focar
(pag. 86-87)

G2817194. Despre osteomielita vertebrala sunt adevarate afirmatiile:


A. este de obicei streptococica
B. administrarea intravenoasa a medicamentelor este un factor de risc recunoscut
C. febra este prezenta in jumatate din cazuri
D. radiografiile conventionale sunt sugestive inca de la debutul bolii
E. RMN este foarte sensibila si specifica pentru osteomielita
(pag. 88)

G2817195. In lombagia acuta:


A. durerea are durata mai mica de 2 luni
B. studiile clinice nu au putut demonstra nici un beneficiu al repausului prelungit la pat

503 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
504 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. evaluarea initiala trebuie sa excluda infectiile, cancerul, traumatismele


D. miorelaxantele aduc beneficii in utilizarea pe termen lung
E. anestezicele si steroizii sunt indicate ca tratament initial
(pag. 91-93)

G2817196. Factorii de risc pentru o cauza grava a durerii lombare includ:


A. varsta sub 50 ani
B. repaos la pat fara ameliorarea durerii
C. infectii cronice
D. durere accentuata de ortostatism si ameliorata de pozitia sezand
E. durata durerii mai mica de 1 luna
(pag. 91)

G2817197. Semnele clinice asociate cu o etiologie posibil grava a durerii dorsolombare includ:
A. sensibilitate la percutie pe coloana
B. prezenta unei formatiuni abdominale pulsatile
C. contractura muschilor paravertebrali
D. reflexe asimetrice in membrele inferioare
E. pierderea sensibilitatii focale
(pag. 91)

G2817198. Despre stenoza vertebrala se pot afirma urmatoarele:


A. durerea dorsolombara este provocata de mers sau ortostatism
B. simptomele sunt ameliorate de obicei in pozitie sezand
C. simptomele de la nivelul membrelor inferioare sunt de obicei unilaterale
D. formele congenitale apar in majoritatea cazurilor
E. factorii dobanditi care pot determina stenoza vertebrala includ acromegalia si hipoparatiroidism
(pag. 86)

G2817199. Durerea lombara posturala:


A. poate fi intalnita cu isterie de compensatie
B. reprezinta o durere dorsolombara difuza dupa sedere prelungita pe scaun
C. poate fi tratata uneori prin exercitii de intarire a musculaturii paravertebrale si abdominale
D. se poate diagnostica prin evidentierea modificarilor patologice la RMN
E. investigatiile de laborator sunt normale
(pag. 89)

504 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
505 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

Tema nr. 18
Poliatrita reumatoida
BIBLIOGRAFIE:
1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

G1118001. Artrita reumatoida este o afectiune cronica, care debuteaza cel mai frecvent:
A. insidios cu oboseala, anorexie si simptome vagi musculoscheletice
B. acut, cu dezvoltare rapida a poliartritei
C. cu febra, limfadenopatie si splenomegalie
D. cu afectare monoarticulara
E. cu afectare poliarticulara asimetrica
(pag. )

G1118002. Care din urmatoarele caractere ale artritei reumatoide sunt corelate cu o probabilitate mai
mare de a dezvolta anomalii articulare sau invaliditate
A. mai putin de 20 de articulatii inflamate
B. leucopenia
C. prezenta HLA-DR beta1 0401 sau DR beta 0404
D. debutul la virsta tinara
E. prezenta anticorpilor antinucleari
(pag. )

G1118003. Care este leziunea initiala vizibila radiologic, in evolutia artritei reumatoide
A. pierderea cartilajului articular si aparitia eroziunilor osoase
B. reducerea spatiului intraarticular
C. osteoporaza
D. osteopenia juxtaarticulara
E. aparitia subluxatiilor
(pag. )

G1118004. Cea mai comuna manifestare a artritei reumatoide stabilite, este reprezentata de:
A. redoarea matinala a articulatiilor afectate
B. subfebrilitate si scadere ponderala
C. durerea in articulatiile afectate agravata de miscare
D. sindromul de tunel carpian
E. prezenta chistului Baker
(pag. )

G1118005. Femeie in virsta de 40 de ani se prezinta la medic pentru anorexie, scadere ponderala,
subfebrilitate, durere la nivelul coloanei cervicale si articulatiilor metacarpofalangiene si
interfalangiene proximale bilateral, insotite de redoare matinala, de aproximativ 6 saptamini. Care este
diagnosticul cel mai probabil?
A. spndilita ankilopoietica
B. artrita psoriazica
C. lupus eritematos sistemic
D. artrita reumatoida
E. artrita juvenila

505 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
506 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. )

G1118006. Manifestarile oculare cel mai frecvent intilnite in artrita reumatoida sunt reprezentate de:
A. sindrom Sjogren insotit de keratoconjunctivita sicca
B. episclerita usoara si tranzitorie si sclerita care intereseaza straturi mai profunde ale ochiului
C. glaucom
D. scleromalacia perforans
E. cataracta cortizonica
(pag. )

G1118007. Metotrexatul, in doze de 7,5-20 mg o data pe saptamina, se indica precoce in artrita


reumatoida agresiva, deoarece:
A. trialurile de lunga durata au indicat ca induce remisiunea bolii
B. nu are hepatotoxicitate
C. poate intirzia progresia eroziunilor osoase
D. raspuns clinic mai bun si cu o toxicitate mai mica decit alte DMARD
E. impiedica pierderea cartilajului si boala degenerativa articulara
(pag. )

G1118008. Nodulii reumatoizi apar la 20-30% din bolnavii cu artrita reumatoida, de obicei pe structurile
periarticulare, pe suprafetele de extensie, fiind formati din:
A. zona centrala de material necrotic ce cuprinde fibre de colagen, fibre necolagenice si resturi celulare
B. zona medie care poate arata atrofia fibrelor de tip II si necroza fibrei musculare, cu sau fara infiltrat celular
mononuclear
C. depunere de complexe imune in peretii vasculari
D. vase de neoformatie
E. zona exterioara ce cuprinde macrofage dispuse in palisada care exprima antigene HLA-DR
(pag. )

G1118009. Precizati care din urmatoarele afirmatii definesc sindromul Felty:


A. este intilnit la bolnavi cu lupus eritematos sistemic
B. bolnavii au splenomegalie
C. apare leucocitoza, uneori anemie si trombocitopenie
D. se asociaza cu pneumoconioza
E. prezenta adenopatiilor
(pag. )

G1118010. Precizati care sunt deformarile caracteristice ale mainii, care apar in timpul evolutiei artritei
reumatoide:
A. deviatia radiala a pumnului cu deviere ulnara a degetelor, cu subluxatii palmare ale falangelor proximale (
deformari in Z )
B. flexi articulatiilor metacarpofalangiene
C. flexia primei articulatii interfalangiene si extensia primei articulatii metacarpofalangiene, cu pierderea
mobilitatii policelui
D. deviatia cubitala a pumnului cu deviere ulnara a degetelor
E. deformare in flexie a articulatiilor interfalangiene distale
(pag. )

G1118011. Precizati mecanismul de producere al anemiei normocrome, normocitare intilnita in artrita


reumatoida activa:
A. hipersplenismul
B. hemoliza determinata de anticorpi antieritrocitari
C. secundara hemoragiilor digestive produse de AINS
D. eritropoieza ineficienta, in maduva osoasa fiind prezente depozite mari de fier

506 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
507 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. inflamatie cronica
(pag. )

G1118012. Precizati mecanismul de producere al vasculitei sistemice din artrita reumatoida:


A. eliberarea din sinoviala a moleculelor inflamatorii efectoare ( IL-1, TNFalfa, IL-6 )
B. trcerea in circulatie a complexelor imune produse in sinoviala
C. actiunea enzimelor degradative produse de fibroblasti, inclusiv colagenaza si stromelizina
D. productia locala de chemokine de catre macrofagele activate
E. infiltrarea cu celule B care se diferentiaza local in plasmocite producatoare de anticorpi
(pag. )

G1218013. Care dintre urmatoarele afirmatii este corecta privind artrita reumatoida (A. R.)?
A. Manifestarile extraarticuilare apar mai rar la bolnavii cu titru crescut de factori reumatoizi.
B. Nodulii reumatoizi apar la majoritatea bolnavilor cu A R.
C. Atrofia musculara de inactivitate apare doar dupa multe luni de evolutie si este generalizata.
D. In pleurezia reumatoida, lichidul arata un nivel scazut de glucoza si de complement.
E. Hipertensiunea pulmonara secundara afectarii reumatoide este frecventa.
(pag. 2072)

G1218014. Care dintre urmatoarele afirmatii este corecta in legatura cu artrita reumatoida?
A. Artrita reumatoida este o boala multisistemica de etiologie virala
B. In artrita reumatoida procesul patologic de baza are loc la nivelul membranei sinoviale
C. In infiltratul inflamator reumatoid exista o predominanta a limfocitelor T CD8 fata de limfocitele T CD4.
D. In cadrul inflamatiei reumatoide rolul principal este jucat de catre limfocitele B.
E. In cadrul artritei reumatoide ochiul este frecvent afectat.
(pag. 2069)

G1218015. Care dintre urmatoarele afirmatii este corecta in legatura cu artrita reumatoida?
A. In artrita reumatoida lichidul sinovial contine cu predominanta celule mononucleare.
B. Limfafereza cu extragerea limfocitelor B amelioreaza evolutia artritei reumatoide
C. Panusul articular reumatoid este compus mai ales din fibroblasti
D. Eroziunile articulare sunt rezultatul unei activitati reduse de protectie a TNF alfa
E. Afectarea coloanei lombare este frecventa la debutul bolii.
(pag. 2070)

G1218016. Care dintre urmatoarele afirmatii este valabila in legatura cu artrita reumatoida?
A. Procesul inflamator intereseaza cu predilectie insertiile.
B. Artrita reumatoida afecteaza aproximativ 4 % ale populatiei
C. Incidenta bolii este egala la cele doua sexe, cu o usoara predominanta feminina.
D. Frecvent boala se asociaza cu antigenul de histocompatibilitate HLA-B27
E. Antigenul de histocompatibilitate HLA-DR4 este markerul genetic al bolii
(pag. 2068)

G1218017. Care dintre urmatoarele afirmatii nu este corecta in legatura cu artrita reumatoida?
A. In lichidul sinovial reumatoid exista o celulalritate bogata, predominind polimorfo nuclearele.
B. Foarte frecvent tegumentul supraiacent articulatiilor inflamate prezinta eritem.
C. Bolnavii au tendinta de a adopta o pozitie articulara antalgica in flexie.
D. Artrita reumatoida este de regula simetrica.
E. Chistul sinovial (Baker) se localizeaza de regula la genunchi.
(pag. 2071))

G1318018. Analiza lichidului sinovial in poliartrita reumatoida evidentiaza urmatoarele:

507 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
508 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

A. celularitate crescuta, intre 5 si 50000celule inflamatorii/ microlitru


B. predominanta limfocitelor (75%)
C. > 2000 celule/microlitru cu 75% polimorfonucleare are valoare diagnostica pentru poliartrita reumatoida
D. complementul total si fractiunile C3 si C4 sunt crescute ca urmare a activarii complementului pe calea
clasica
E. fluidul sinovial este turbid, cu viscozitate si nivel crescut de glucoza
(pag. 2073)

G1318019. Deformarile caracteristice miinii reumatoide includ urmatoarele modificari cu exceptia:


A. deviatie cubitala a pumnului si radiala a degetelor
B. deformare in git de lebada
C. deformare in butoniera
D. deformare in "Z"
E. deviatie radiala a pumnului si cubitala a degetelor
(pag. 2072)

G1318020. Osteoporoza secundara poliartritei reumatoide se caracterizeaza prin urmatoarele cu


exceptia:
A. este frecvent intilnita si poate fi agravata de terapia sistemic cu glucocorticoizi
B. are etiologie multifactoriala reprezentata de existenta procesului inflamator reumatoid, terapia cortizonica,
deficitul functional
C. afecteaza atit osul juxta-articular cit si oasele lungi
D. afecteaza doar osul juxta-articular
E. terapia cu glucociorticoizi induce pierderea semnificativa a masei osoase in special la inceputul terapiei
(pag. 2072)

G1318021. Scopurile terapiei poliartritei reumatoide sunt urmatoarele:


A. indepartarea durerii si inflamatiei
B. protejarea structurilor articulare
C. mentinerea functiei articulare
D. controlul manifestarilor sistemice
E. toate acestea
(pag. 2074)

G1318022. Urmatoarele afirmatii referitoare la citokinele pro-inflamatorii implicate in patogenia


poliartritei reumatoide sunt adevarate, cu exceptia:
A. determina inflamatia tesutului sinovial
B. induc proliferarea sinoviala cu formarea panusului articular
C. participa la lezarea cartilajului si osului subcondral
D. sinteza lor este contrabalansata de sinteza matrix metaloproteinazelor
E. sunt responsabile si de aparitia manifestarilor sistemice
(pag. 2070)

G1318023. Urmatoarele afirmatii referitoare la patogenia poliartritei reumatoide sunt adevarate cu


exceptia:
A. celula infiltranta dominanta este limfocitul TCD4+ cu memorie
B. sinteza crescuta locala de citokine proinflamatorii de tipul IL1, IL6 si TNF alfa
C. limfocitul B se diferentiaza local in plasmocit ce sintetizeaza imunoglobuline policlonale si factor reumatoid
D. fibroblastii sinoviali activati sintetizeaza cantitati crescute de enzime distructive de tipul colagenazei si
catepsinei
E. osteoclastele nu sunt implicate in patogenia eroziunilor osoase caracteristice bolii
(pag. 2070)

508 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
509 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

G1318024. Urmatoarele medicamente sunt folosite in terapia patogenica a poliartritei reumatoide, cu


exceptia: °
A. sarurile de aur
B. metotrexatul
C. antimalaricele de sinteza
D. antiinflamatoriile nonsteroidiene
E. sulfasalazina
(pag. 2075)

G1418025. Cel mai eficace AINS in tratamentul artritei reumatoide este:


A. fenilbutazona
B. indometacinul
C. naproxen
D. aspirina
E. diclofenacul
(pag. 2075)

G1418026. Dintre criteriile pentru clasificarea artritei reumatoide nu face parte:


A. vasculita reumatoida
B. nodulul reumatoid
C. artrita simetrica
D. factorul reumatoid seric
E. redoarea matinala
(pag. 2074)

G1418027. Procesul inflamator este condus de:


A. CD4+
B. GM-CSF (factorul de stimulare al coloniilor de granulocite-macrofage)
C. factorul de crestere derivat din plachete
D. CD8+
E. prostaglandina E2
(pag. 2070)

G1418028. Trasatura caracteristica a artritei reumatoide este:


A. sindesmofitul
B. sinovita inflamatorie persistenta
C. vasculita inflamatorie
D. nodulul reumatoid
E. sacroiliita unilaterala
(pag. 2068)

G1518029. Afectarea coloanei vertebrale in poliartrita reumatoida poate determina:


A. scolioza dorso-lombara
B. subluxatie atlanto-axoidiana
C. discopatie lombara
D. sacroileita unilaterala
E. osteofitoza paravertebrala
(pag. 2071)

G1518030. Combaterea efectelor adverse ale methotrexatului in tratamentul poliartritei reumatoide se


face cu:
A. vitamine de grup B

509 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
510 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. acid folic
C. inhibitori de pompa de protoni
D. sedative
E. preparate pe baza de fier
(pag. 2075)

G1518031. Doza de prednison recomandat ca terapie simptomatica in poliartrita reumatoida este:


A. 1 mg/kgc/zi
B. 60-80 mg/saptamana
C. 30 mg/zi
D. 15-20 mg/zi
E. 7,5 mg/zi
(pag. 2075)

G1518032. in grupul medicamentelor antireumatice care modifica boala (DMARD), majoritatea


reumatologilor recomanda de prima intentie in tratamentul poliartritei reumatoide:
A. D-penicilamina
B. methotrexatul
C. sarurile de aur
D. azatioprina
E. ciclosporina
(pag. 2075)

G1518033. Majoritatea pacientilor cu poliartrita reumatoida sunt purtatori ai antigenului major de


histocompatibilitate:
A. HLA B27
B. HLA B6
C. HLA DR4
D. HLA A11
E. HLA DR16
(pag. 2068)

G1518034. Medicamentele de prima optiune (prima linie terapeutica) utilizate in tratamentul poliartritei
reumatoide sunt:
A. antiinflamatoarele nesteroidiene
B. glucocorticoizii
C. ciclofosfamida
D. sulfasalazina
E. antimalaricele de sinteza
(pag. 2074)

G1618035. Afectarea articulara in artrita reumatoida:


A. Articulatiile interfalangiene distale sunt rareori implicate
B. Sinovita articulatiei cotului este rara si apare tardiv in evolutia bolii
C. Prezenta ruborului este obligatorie
D. Limitarea mobilitatii articulare este datorata in exclusivitate durerii si tumefactiei articulare
E. Redoarea matinala are o durata de sub o ora.
(pag. 2071)

G1618036. Afectarea viscerala in artrita reumatoida:


A. Este intotdeauna manifesta clinic
B. Nodulii reumatoizi nu apar niciodata in pericard si pleura
C. Pericardita este intilnita la 5o% dintre bolnavi

510 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
511 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. Afectarea oculara este prezenta de la debutul bolii


E. Interesarea renala este frecventa si precoce
(pag. 2072)

G1618037. Afirmatiile referitoare la artrita reumatoida sunt adevarate cu EXCEPTIA:


A. Susceptibilitatea genetica este data de genele HLA si cele care controleaza expresia receptorilor
limfocitelor T pentru antigene si imunoglobuline
B. Boala este mai frecventa la femei
C. Prevalenta AR este de 0.8% din populatia generala
D. Debutul este intre 35-50 ani
E. Riscul gemenilor dizigoti de a dezvolta boala este similar cu cel al gemenilor monozigoti
(pag. 2068)

G1618038. Artrita reumatoida se caracterizeaza prin:


A. Afectarea asimetrica a articulatiilor periferice
B. Distructiile cartilajului si eroziunile osoase apar printr-un mecanism de uzura
C. Prezenta HLA DR2 si HLA DR4
D. Sinovita inflamatorie persistenta
E. Este o afectiune acuta multisistemica de cauza necunoscuta
(pag. 2068)

G1618039. Debutul artritei reumatoide este:


A. Insidios cu manifestari generale in 50% din cazuri
B. Este acut la 40% din bolnavi
C. In 30% este limitat la una sau citeva articulatii
D. Splenomegalia este intotdeaumna prezenta
E. Interesarea articulara la debut este intotdeauna simetrica
(pag. 2071)

G1618040. In artrita reumatoida urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptie:


A. VSH-ul crescut, prezenta nodulilor reumatoizi sunt factori de prognostic nefavorabil
B. Pacientii virstnici cu boala seronegativa au in general o forma severa de artrita reumatoida
C. Factorul reumatoid este prezent la 10-20% din persoanele sanatoase cu virsta peste 65 de ani
D. Nivelul seric al PCR se coreleaza cu actvitatea bolii
E. Tratamentul cu Metotrexat in asociere cu Ciclosporina are efecte terapeutice benefice
(pag. 2073)

G1618041. Referitor la sdr Felty, sunt adevarate urmatoarele afirmatii, cu EXCEPTIA:


A. Se caracterizeaza prin asocierea la artrita reumatoida a splenomegaliei si neutropeniei
B. Citopenia se datoreaza hipersplenismului si fenomenelor autoimune
C. Se asociaza cu titru crescut de factor reumatoid
D. Trombocitopenia este un criteriu obligatoriu
E. Apare tardiv in evolutia bolii
(pag. 2072)

G2318042. Urmatoarele afirmatii referitoare la patogenia poliartritei reumatoide sunt adevarate, cu o


exceptie:
A. creste sinteza citokinelor pro-inflamatorii (IL1, TNF alfa), in detrimentul celor anti-inflamatorii
B. rol esential ii revine limfocitului T CD8+
C. osteoclastele sunt implicate in patogenia eroziunilor osoase
D. fibroblastii sinoviali activati sintetizeaza cantitati crescute de enzime distructive (colagenaza, catepsina)
E. limfocitul B se diferentiaza local in plasmocit ce sintetizeaza imunoglobuline policlonale si factor reumatoid

511 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
512 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 2070)

G2318043. Scopurile terapiei in poliartrita reumatoida sunt urmatoarele:


A. diminuarea durerii si inflamatiei
B. protejarea structurilor articulare
C. mentinerea functiei articulare
D. controlul manifestarilor sistemice
E. toate cele de mai sus
(pag. 2074)

G2318044. Osteoporoza din poliartrita reumatoida are urmatoarele caracteristici, cu o exceptie:


A. este localizata doar la nivel vertebral
B. aste frecventa si poate fi agravata de corticoterapia sistemica
C. are cauze multiple: inflamatia reumatoida, corticoterapia, deficitul functional
D. este localizata atat la nivel juxta-articular cat si la nivelul oaselor lungi
E. corticoterapia induce scaderea semnificativa a masei osoase la inceputul terapiei
(pag. 2072)

G2318045. Arsenalul terapeutic patogenic al poliartritei reumatoide recunoste urmatoarele


medicamente, cu o exceptie:
A. methotrexat
B. AINS
C. salazopirina
D. saruri de aur
E. antimalarice de sinteza
(pag. 2075)

G2518046. Trăsătura caracteristică artritei reumatoide este dată de:


A. sinovita inflamatorie erozivă
B. depunerea simetrică de cristale intraarticulare
C. leziuni ..... ale cartilajului intraarticular
D. osteocondensare
E. osteofitoză
(pag. 2068)

G2518047. În artrita reumatoidă, atât celulele T CD4+ cu memorie cât şi celulele CD8+ exprimă:
A. antigenul de activare precoce CD69
B. receptori pentru anticorpi anti ADN
C. imunoglobuline de suprafaţă
D. proteoglicani
E. procolagen II
(pag. 2070)

G2518048. Limfocitele B produc anticorpi după transformare în:


A. monocite
B. macrofage
C. celule epiteloide
D. sinoviocite
E. plasmocite
(pag. 2070)

G2518049. Lichidul sinovial în artrita reumatoidă conţine predominant tipul celular de:
A. mononucleare

512 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
513 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. leucocite polimorfonucleare
C. eozinofile
D. bazofile
E. limfoblaşti
(pag. 2070)

G2518050. În sinovita reumatoidă are efecte vasodilatatoare locale:


A. prostaglandina E2
B. ciclooxigenaza
C. lipooxigenaza
D. complementul
E. tromboxanul
(pag. 2070)

G2518051. Asocierea artritei reumatoide cu pneumoconioza caracterizează:


A. sindromul Felty
B. boala Still
C. sindromul Sjogren
D. sindromul Reiter
E. sindromul Caplan
(pag. 2072)

G2518052. Medicaţia administrată intraarticular în artrita reumatoidă face parte din categoria:
A. sărurilor de aur
B. antiinflamatoarelor nesteroidiene
C. glucocorticoizilor
D. antimalaricelor de sinteză
E. sulfamidelor
(pag. 2074)

G2518053. În tratamentul artritei reumatoide metotrexatul se foloseşte în doze de:


A. 7,5-20 mg zilnic
B. 7,5-15 g/lună
C. 7,5-20 mg / săptămână
D. 7,5-20 mg/zi timp de 2 luni
E. 7,5-20 g în doză unică săptămânală
(pag. 2075)

G2518054. Mecanismul principal de acţiune al antiinflamatoarelor nesteroidiene în artrita reumatoidă


constă în:
A. inhibiţia fosfodiesterazei
B. blocarea ciclooxigenazei
C. stabilizarea membranei citoplasmatice
D. inhibarea degranulării mastocitare
E. stimularea AMPc
(pag. 2075)

G2618055. Hipertensiune sistolica cu presiune a pulsului marita sunt urmatoarele cu exceptia:


A. Coarctatia aortei
B. Insuficienta aortica
C. Sindrom cardiac hiperkinetic
D. Fistula arterio-venoasa

513 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
514 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. Canal arterial persistent


(pag. 1523)

G2618056. Modificarile stetacustice la nivelul cordului cauzate de HTA sunt urmatoarele cu exceptia
unuia:
A. zgomote cardiace presistolice (atrial, al IV-lea zgomot)
B. zgomot cardiac protodiastolic (ventricular, al III-lea zgomot)
C. zgomot II accentuat la aorta
D. zgomot I accentuat la mitrala
E. suflu slab de insuficienta aortica
(pag. 1527)

G2618057. Efectele secundare metabolice ale diureticelor ţiazidice sunt urmatoarele cu exceptia:
A. hipokalemia
B. hiperuricemia
C. hipercalcemia
D. intoleranta la glucide (efect diabetogen)
E. hiperlipidemia
(pag. 1530)

G2618058. Inhibitorii enzimei de conversie sunt indicati în tratamentul HTA cu exceptia pacientilor cu:
A. stenoza de artera renala bilaterala
B. diabet zaharat
C. insuficienta cardiaca
D. astm bronsic
E. arteriopatie obliteranta a membrelor inferioare
(pag. 1534)

G2618059. Pentru hipertensiunea maligna sunt caracteristice urmatoarele cu exceptia:


A. edem papilar
B. cecitate tranzitorie
C. disurie
D. paralizii tranzitorii
E. insuficienta cardiaca
(pag. 1537)

G2618060. Referitor la tratamentul crizei hipertensive din feocromocitom sunt reale afirmatiile:
A. medicamentul de electie este fentolamina (Regitina)
B. medicamentul de electie este metoprololul administrat intravenos
C. medicamentul de electie este nitroglicerina
D. medicamentul de electie este furosemidul
E. medicamentul de electie este enalaprilul administrat intravenos
(pag. 1538)

G2618061. In etiologia artriei reumatoide sunt implicati urmatorii factori etiologici, cu exceptia:
A. Predispozitia genetica
B. Infestatiile parazitare
C. Superantigenele produse de stafilococ si streptococ
D. Mycoplasma
E. Virusul Epstein Barr
(pag. 2069)

514 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
515 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

G2618062. Referitor la afectarea articulara in artrita reumatoida sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
A. Articulatiile interfalangiene proximale sunt rareori implicate
B. Sinovita articulatiei cotului este rara si apare tardiv in evolutia bolii
C. Prezenta ruborului este obligatorie
D. Limitarea mobilitatii articulare este datorata in exclusivitate durerii si tumefactiei articulare
E. Redoarea matinala are o durata de peste o ora.
(pag. 2071)

G2618063. Debutul artritei reumatoide este:


A. Insidios cu manifestari generale in 50% din cazuri
B. In 30% este limitat la una sau citeva articulatii
C. Interesarea articulara la debut este intotdeauna simetrica
D. Este acut la 40% din bolnavi
E. Splenomegalia este intotdeaumna prezenta
(pag. 2071)

G2618064. In artrita reumatoida afectarea extraarticulara:


A. Este intotdeauna manifesta clinic
B. Interesarea renala este frecventa si precoce
C. Nodulii reumatoizi nu apar niciodata in pericard si pleura
D. Afectarea oculara este prezenta de la debutul bolii
E. Pericardita este intilnita la 5o% dintre bolnavi
(pag. 2072)

G2618065. Referitor la sdr Felty, sunt adevarate urmatoarele afirmatii, cu exceptia:


A. Apare tardiv in evolutia bolii
B. Se caracterizeaza prin asocierea la artrita reumatoida a splenomegaliei si limfopeniei
C. Trombocitopenia este un criteriu obligatoriu
D. Citopenia se datoreaza hipersplenismului si fenomenelor autoimune
E. Se asociaza cu titru crescut de factor reumatoid
(pag. 2072)

G2618066. In artrita reumatoida urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia:


A. La pacientii virstnici, cu factor reumatoid pozitiv evolutia bolii este mai agresiva
B. VSH-ul crescut, prezenta nodulilor reumatoizi sunt factori de prognostic nefavorabil
C. Factorul reumatoid este prezent la 35% din persoanele sanatoase cu virsta peste 65 de ani
D. Nivelul seric al PCR se coreleaza cu activitatea bolii
E. Tratamentul cu Metotrexat in asociere cu Ciclosporina are efecte terapeutice benefice
(pag. 2073)

G2618067. Anemia in artrita reumatoida este:


A. Macrocitara, megaloblastica
B. Normocroma, normocitara
C. Raspunde la tratamentul cu fier
D. Reflecta o eritropoeza eficienta
E. Nu este semn de activitate a bolii
(pag. 2073)

G2618068. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:


A. Celula infiltranta predominanta in sinoviala reumatoida este limfocitul B
B. Limfocitele B sunt celulele care secreta factorul reumatoid
C. Fibroblastele nu sunt implicate in productia de chemokine si citokine

515 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
516 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. Populatia majora a celulelor T in sinoviala reumatoida este compusa din celulele T CD8+, agregate in jurul
venulelor postcapilare
E. In lichidul sinovial predomina monocitele
(pag. 2070)

G2618069. Deformarile articulare caracteristice artritei reumatoide includ:


A. Subluxatia ulnara a carpului cu deviatia radiala a degetelor
B. Subluxatii dorsale ale falangelor proximale de la mana
C. Subluxatia dorsala a capetelor metatarsienelor cu devierea laterala si subluxatia plantara a degetelor
D. Hiperextensia primei articulatii interfalangiene si flexia primei articulatii metacarpofalangiene
E. Deformarea in extensie a articulatiei interfalangiene proximale si flexia articulatiei interfalangiene distale
realizind degetul in butoniera
(pag. 2072)

G2618070. Urmatoarele efecte adverse ale AINS sunt legate de inhibatia activitatii ciclooxigenazei, cu
exceptia:
A. Depresia medulara
B. Iritatia gastrica
C. Azotemia
D. Disfunctia plachetara
E. Exacerbarea rinitei alergice
(pag. 2075)

G2618071. Care dintre articulatiile mai jos mentionate fac parte din cele 14 zone articulare, a caror
afectare (minimum 3 din 14) constitue criteriu de diagnostic in artrita reumatoida:
A. Articulatiile interfalangiene distale
B. Articulatiile scapulo-humerale
C. Coate
D. Articulatiile coxofemurale
E. Articulatiile temporomandibulare
(pag. 2074)

G2618072. IL-1 si TNFα sunt citokine proinflamatoare, responsabile de urmatoarele modificari, cu


exceptia:
A. Cresterea expresiei moleculelor de adeziune pe suprafata celulelor endoteliale
B. Productia excesiva de colagenaza si de alte proteaze neutre de catre celulele panusului
C. Activarea condrocitelor
D. Hiperproductia osoasa reactiva
E. Cresterea nivelurilor serice ale reactantilor de faza acuta
(pag. 2071)

G2818073. Cea mai comuna manifestare a AR stabilite este:


A. febra
B. anorexie
C. durere in articulatiile afectate
D. scadere ponderala
E. tumefiere articulara
(pag. 2071)

G2818074. Sindromul Felty se asociaza cu urmatoarele cu exceptia:r reumatoid


A. splenomegalie
B. neutropenie
C. trombocitopenie

516 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
517 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. semne de hipertensiune portala


E. titruri ridicate de factor reumatoid
(pag. 2072)

G2818075. Doza de metrotexat recomandat ca terapie in AR este de:


A. 10-15 mg
B. 5-7,5 mg
C. 60 mg
D. 7,5-20 mg/saptamana
E. 7,5-20 mg/luna
(pag. 2075)

G2818076. Medicamentele de prima intentie utilizate in tratamentul AR sunt:


A. antimalarice de sinteza
B. antialgice
C. corticoterapie
D. AINS-uri
E. sulfasalazida
(pag. 2074)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

G1118077. Care dintre urmatorii factori de risc sunt incriminati in etiologia PR:
A. sexul feminin
B. gena HLA-DR4 a complexului major de histocompatibilitate clasa aIIa
C. gena HLA-Dw10 care contine modificari de aminoacizi in pozitiile 70 si 71 ale lantului beta
D. factori de mediu, cum ar fi clima si urbanizarea
E. gene care controleaza expresia receptorului pentru antigen al celulei T si pentru lanturile usor si greu ale
imunoglobulinelor
(pag. )

G1118078. Leziunile cele mai precoce ale sinovitei reumatoide sunt reprezentate de:
A. lezarea microvasculara
B. edematierea sinovialei si protruzionarea in cavitatea articulara
C. cresterea numarului celulelor sinoviale
D. infiltrarea cu un mare numar de limfocite B care se diferentiaza local in plasmocite
E. activarea fibroblastelor care produc colagenaza si catepsine ce pot degrada componente ale matricei
articulare
(pag. )

G1118079. Procesul inflamator din artrita reumatoida este condus de celule T CD4+ care infiltreaza
sinoviala. Selectati argumentele care sustin aceasta ipoteza:
A. predominanta celulelor T CD4+ in sinoviala
B. cresterea receptorilor solubili IL-2 in singe si in lichidul sinovial
C. cresterea sintezei de IL-1
D. ameliorarea bolii prin extragerea celulelor T, prin drenarea canalului toracic, limfafereza, suprimarea
functiei lor cu medicamente
E. producerea de imunoglobuline policlonale si a autoanticorpului factor reumatoid
(pag. )

G1218080. Afectarea coloanei vertebrale in artrita reumatoida:


A. Exista doar cand aceasta se aociaza cu spondilita anchilozanta.

517 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
518 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. Se asociaza intotdeauna cu antigenul de histocompatibilitate HLA – DR4.


C. Este mai frecvent localizata lombar putand produce sindromul cozii de cal.
D. Intereseaza coloana cervicala in segementul superior al acesteaia.
E. Poate duce la manifestari neurologice prin subluxatii atlanto-axoidiene.
(pag. 2072)

G1218081. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte?


A. Factorul reumatoid este prezent la 5% dintre persoanele sanatoase.
B. Factorul reumatoid poate fi prezent si in lupusul eritematos sistemic.
C. Absenta factorului reumatoid exclude diagnosticul de artrita reumatoida.
D. Prezenta factorului reumatoid la o persoana cu artrita simetrica reprezinta un element important de
diagnostic si prognostic.
E. Lichidul sinovial din artrita reumatoida are frecvent vascozitate mai crescuta
(pag. 2073)

G1218082. Care dintre urmatoarele medicamente sunt clasificate ca avand efect asupra evolutiei
artritei reumatoide?
A. Antimalaricele de sinteza.
B. Sarurile de aur.
C. Antiinflamatoarele nesteroidiene.
D. Acidul acetilsalicilic.
E. Metotrexatul.
(pag. 2075)

G1218083. Care dintre urmatoarele reprezinta crirterii de diagnostic elaborate de catre Colegiul
American de Reumatologie (1987)?
A. Existenta anemiei hemolitice autoimune.
B. Artrita simetrica: interesarea simultana a acelorasi articulatii in ambele parti ale organismului (simetric) cu
durata de cel putin 6 saptamani.
C. Noduli reumatoizi existenti deasupra proeminentelelor osoase sau de extensia articulara relatati in
anamneza.
D. Prezenta factorului reumatoid seric determinat printr-o metota prin care pozitivitatea la pacientii de control
este sub 5%.
E. Modificari radiografice demonstrand osteoporoza difuza.
(pag. 1074)

G1218084. In cadrul sindromului Felty exista:


A. Hepatosplenomegalie.
B. Splennomegalie
C. Titruri ridicate de factor reumatoid
D. Leucopenie cu neutropenie
E. Semne de hipertensiune portala.
(pag. 2072)

G1218085. In diagnosticul artritei reumatoide sunt de mare valoare:


A. Redoarea matinala poliarticulara si simetrica de mai mult de o ora.
B. Febra de peste 38 grade C. asociata inflamatie articulare.
C. Tumefactia articulara pe seama ingrosarii sinoviale si a acumularii de exsudat in cavitatea articulara,
stabilite clinic si prin examenul lichidului sinovial.
D. Afectarea metacarpofalangiana si interfalangiana proximala simetrica si de durata.
E. Existenta inflamatiei articulatiilor interfalangiene distale concomitenta unor eruptii cutanate.
(pag. 2071)

518 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
519 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

G1218086. In poliartrita reumatoida:


A. Osteoporoza este predominent periarticulara
B. Osteoporoza apare la toate sediile osoase
C. Sunt prezenti autoanticorpi anti-AND dublu catenar.
D. Determinarea antigenelor de histocompatibilitate este decisiva pentru diagnosticul precoce.
E. Coloana vertebrala nu este nicodata interesata.
(pag. 2072)

G1218087. Sindromul Felty se caracterizeaza prin:


A. Artritra reumatoida cronica.
B. Prezenta nodulilor pulmonari la barbatii care au lucrat in mediu silicogen.
C. Leucopenie, niciodata insotita de anemie sau trombocitopenie.
D. Frecventa crescuta a infectiilor sistemice.
E. Lipsa nodulilor reumatoizi
(pag. 2072)

G1218088. Terapia artritei reumatoide:


A. Cu antiinflamatoare nesteroidine este riscanta la varstnici.
B. Cu ciclosporina determina in mod frecvent efecte adverse gastrice.
C. Cu prednizon in doze mici poate frana progresiunea eroziunilor articulare.
D. Cu substante imunosupresive (citotoxice) este necesara mai ales in caz de vasculita
E. Cu metrotexat este recomandata in asociere cu virtamina B6.
(pag. 2075)

G1218089. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in legatura cu artrita reumatoida:


A. In artrita reumatoida ochiul este frecvent interesat.
B. Pericardida este prezenta la foarte putin bolnavi.
C. Cand pericardita este prezenta exista de obicei si pleurezie.
D. Nodulii reumatoizi pot aparea si la persoane fara pneumoconioza.
E. Unii bolnavi cu artrita reumatoida au suferinte ale nervilor periferici din cauza sinovitei proliferative.
(pag. 2072)

G1318090. Efectele adverse la administrarea metotrexatului in terapia poliartritei reumatoide sunt


urmatoarele:
A. ulceratii orale
B. anomalii ale functiei hepatice
C. anomalii ale functiei renale
D. pneumopatie interstitiala
E. afectare oculara de tipul retinopatiei ireversibile
(pag. 2075)

G1318091. Metotrexatul, imunosupresor folosit in terapia poliartritei reumatoide:


A. se administreaza in doza unica de 7.5 pina la maximum 20 mg/zilnic
B. este frecvent administrat ca tratament de prima intentie in forme agresive de boala
C. ameliorarea maxima se obtine dupa 6 luni de tratament
D. reprezinta optiunea terapeutica cu durata cea mai mare de mentinere in poliartrita reumatoida
E. este un antagonist de acid folic
(pag. 2075)

G1318092. Modificarile caracteristice sinovitei reumatoide sunt urmatoarele:


A. hipertrofia si hiperplazia celulelor sinoviale
B. prezenta de modificari vasculare focale sau segmentare

519 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
520 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. expresie crescuta a moleculelor de adeziune pe suprafata celulelor endoteliale vasculare


D. prezenta infiltratului inflamator de tip imun
E. prezenta granulomului eozinofil
(pag. 2069)

G1318093. Procesul inflamator reumatoid:


A. afecteaza orice articulatie diartrodiala, preferential articulatiile metacarpofalangiene si interfalangiene
proximale
B. afecteaza preferential articulatiile interfalangiene distale
C. afecteaza frecvent coloana vertebrala lombara
D. afecteaza segmentul cervical superior al coloanei vertebrale
E. afecteaza bilateral si simetric articulatiile mici ale miinii si piciorului
(pag. 2071)

G1318094. Terapia cu glucocorticoizi in poliartrita reumatoida:


A. reprezinta o terapie simptomatica eficienta
B. administrarea in doze mici poate incetini progresia eroziunilor osoase
C. administrarea pe termen lung se insoteste de accentuarea progresiei leziunilor osoase caracteristice bolii
D. pulse-terapia lunara poate grabi raspunsul terapeutic cind se initiaza o noua terapie patogenica
E. administrarea intraarticulara este unica cale de administrare preferata in terapia formelor severe de
poliartrita reumatoida
(pag. 2075)

G1318095. Urmatoarele afirmatii referitoare la factorul reumatoid sunt adevarate:


A. prezenta factorului reumatoid stabileste diagnosticul de poliartrita reumatoida
B. nu este caracteristic poliartritei reumatoide ci se intilneste si in lupus, hepatita cronica, sarcoidoza
C. caracterizeaza forme severe, progresive de boala, cu manifestari extraarticulare
D. este constant prezent la pacienti cu vasculita sau noduli
E. testele folosite evidentiaza doar prezenta factorului reumatoid de tip IgG
(pag. 2073)

G1318096. Urmatoarele afirmatii referitoare la vasculita reumatoida sunt adevarate:


A. apare frecvent la pacientii cu poliartrita reumatoida severa si titru crescut de factor reumatoid
B. are doar expresie cutanata
C. are ca expresie clinica manifestari variate ce includ polineuropatia si mononevrita multiplex
D. poate afecta aproape orice organ
E. reprezinta una din manifestarile extraarticulare foarte frecvente ale bolii, in special la americanii de origine
africana
(pag. 2072)

G1318097. Urmatorii factori sunt considerati factori de gravitate pentru poliartrita reumatoida:
A. prezenta a mai mult de 20 articulatii tumefiate
B. prezenta eroziunilor osoase subcondrale
C. absenta nodulilor reumatoizi
D. prezenta HLADRB1*0401
E. titruri crescute de factor reumatoid seric
(pag. 2070)

G1418098. Deformarile caracteristice ale mainii in artrita reumatoida sunt:


A. deviatia ulnara a pumnului cu deviere radiala a degetelor
B. deformare in gat de lebada
C. deformare in butoniera
D. pierderea mobilitatii policelui

520 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
521 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. chistul Baker
(pag. 2071-2072)

G1418099. Efectele toxice cele mai importante ale metotrexatului sunt:


A. anemie severa
B. discomfort gastrointestinal
C. disfunctie plachetara
D. fibroza hepatica
E. ulceratii orale
(pag. 2075)

G1418100. Manifestarile sistemice ale artritei reumatoide pot fi atribuite:


A. TNF alfa
B. leucotrienei B4
C. factorului de stimulare al coloniilor de granulocite-macrofage(GM-CSF)
D. interleukinei L6
E. interleukinei L1
(pag. 2071)

G1418101. Prevalenta artritei reumatoide:


A. creste cu varsta
B. este de aproximativ 0,08% din populatie
C. este de trei ori mai mare la femei
D. este influentata de tipul rasial
E. scade dupa varsta de 50 de ani
(pag. 2068)

G1418102. Printre agentii cauzali ai artritei reumatoide se numara:


A. virusul citomegalic
B. Mycoplasma
C. parvovirusurile
D. virusul Epstein-Barr
E. Klebsiella
(pag. 2069)

G1418103. Printre factorii de probabilitate crescuta in a dezvolta anomalii articulare sau invaliditate in
poliartrita reumatoida se numara:
A. debutul la varsta tanara
B. prezenta de HLA DR4
C. titruri inalte de factor reumatoid seric
D. eroziuni osoase pe radiografie
E. prezenta a mai mult de 20 de articulatii inflamate
(pag. 2073)

G1518104. Afectarea oculara intalnita la pacientii cu poliartrita reumatoida consta in:


A. conjunctivite
B. sclerite
C. episclerite
D. iridociclite
E. glaucom cu unghi deschis
(pag. 2072)

521 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
522 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

G1518105. Analiza biochimica a lichidului sinovial la pacientii cu poliartrita reumatoida evidentiaza:


A. continut proteic scazut
B. cresterea concentratiei de glucoza
C. scaderea complementului hemolitic total
D. scaderea fracţiunii C3
E. scaderea fractiunii C4
(pag. 2073)

G1518106. Cele mai frecvente localizari ale nodulilor reumatoizi sunt:


A. bursa olecraniana
B. spatiul popliteu
C. tendonul lui Achile
D. occiput
E. interfalangian proximal
(pag. 2072)

G1518107. Citokinele si chemokinele implicate in procesul inflamator al sinovialei in poliartrita


reumatoida sunt:
A. interleukina 2
B. interferonul alfa
C. interleukina 10
D. factorul de stimulare al coloniilor de granulocite macrofage (GM-CSF)
E. interleukina 6
(pag. 2070)

G1518108. Consecintele vasculitei reumatoide sunt:


A. polineuropatia
B. mononevrita multiplex
C. ulceratiile cutanate
D. accidentele vasculo-cerebrale hemoragice
E. nodulii reumatoizi
(pag. 2072)

G1518109. Criteriile Colegiului American de Reumatologie revizuite (1987) pentru diagnosticul


poliartritei reumatoide includ:
A. redoare matinala
B. manifestari pleuropulmonare
C. afectare oculara
D. noduli reumatoizi
E. artrita simetrica
(pag. 2074)

G1518110. Manifestarile pleuro-pulmonare intalnite in poliartrita reumatoida sunt:


A. atelectazii lamelare
B. pneumomediastin
C. fibroza interstitiala
D. noduli pleuropulmonari
E. afectare pleurala
(pag. 2072)

G1518111. Modificarile precoce caracteristice sinovitei reumatoide sunt:


A. leziunile microvasculare

522 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
523 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. cresterea numarului celulelor sinoviale


C. osteoporoza epifizara
D. eroziunea periostului
E. lezarea cartilajului articular
(pag. 2069)

G1518112. Tumefierea articulara in poliartrita reumatoida apare datorita:


A. entezitei reumatoide
B. subluxatiilor epifizare
C. acumularii de lichid sinovial
D. hipertrofiei sinovialei
E. ingrosarii capsulei articulare
(pag. 2071)

G1618113. Anemia in artrita reumatoida este:


A. Normocroma, normocitara
B. Se coreleaza cu activitatea bolii
C. Raspunde la tratamentul cu fier
D. Reflecta o eritropoeza ineficienta
E. Macrocitara, megaloblastica
(pag. 2073)

G1618114. Bolnavii cu vasculita reumatoida:


A. Au titru mare de factor reumatoid
B. Au in general forme blinde de boala
C. Pot prezenta fenomene ischemice ce pot merge pina la necroze tisulare
D. Neuropatia periferica se datoreaza in exclusivitate vasculitei
E. Interesarea renala este frecventa
(pag. 2072)

G1618115. Criteriile ARA in artrita reumatoida sunt:


A. Redoare matinala sub o ora
B. Modificari radiologice cu eroziuni si decalcificari osoase pe radiografia posteroanterioara de mina
C. Prezenta nodulilor reumatoizi observata de medic
D. Prezenta serica in titru crescut al factorului reumatoid
E. Prezenta HLA DR4 si HLA DR1
(pag. 2074)

G1618116. Deformarile din cadrul artritei reumatoide apar prin:


A. Laxitatea structurilor tisulare moi de sustinere
B. Distructia cartilajului
C. Dezechilibrul muscular
D. Deformarile apar exclusiv la articulatiile membrului superior
E. Deformarea in git de lebada apare prin flexia articulatiei interfalangiene proximale si extensia
compensatorie a celei distale
(pag. 2071)

G1618117. In etiologia artriei reumatoide sunt implicate:


A. Mycoplasma
B. Virusul Epstein Barr
C. Infestatiile parazitare
D. Superantigenele produse de stafilococ si streptococ

523 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
524 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. Predispozitia genetica
(pag. 2069)

G1618118. Lichidul sinovial in artrita reumatoida are urmatoarele caracteristici:


A. Leucocite < 5000/mm3
B. Concentratia glucozei este crescuta, criteriu important in diagnosticul diferential cu artritele septice
C. Viscozitate redusa
D. Predomina limfocitele
E. Complementul este in titru scazut
(pag. 2073)

G1618119. Nodulii reumatoizi


A. Sunt intilniti pe structurile periarticulare, suprafetele de extensie si seroase
B. Prezenta lor se coreleaza cu valori crescute ale factorului reumatoid
C. La nivel pulmonar in evolutie pot duce la pneumotorax
D. Apar la peste 50% din bolnavi
E. Au o structura omogena alcatuita din fibre de colagen si macrofage
(pag. 2072)

G1618120. Tratamentul cu Metotrexat in artrita reumatoida:


A. Efectul maxim apare dupa 6 luni de tratament
B. Induce remisiunea bolii
C. Doza este de 7.5-20mg/zi
D. Este DMARD de prima alegere in artrita reumatoida agresiva
E. Hepatotoxicitatea este rara si nu necesita monitorizarea functiei hepatice
(pag. 2075)

G2318121. Criteriile pentru clasificarea poliartritei reumatoide revizuite în 1987 sunt:


A. artrite ce afecteaza mai mult de 4 articulatii
B. artrite localizate la nivelul articulatiilor mainii (pumni, articulatii metacarpofalangiene si interfalangiene
distale)
C. artrite simetrice
D. redoare matinala cu durata de o ora
E. prezenta nodulilor reumatoizi
(pag. 2074)

G2318122. IL1 si TNF alfa joaca urmatoarele roluri in patogenia poliartritei reumatoide:
A. participa la inflamatia reumatoida atat la nivel local, sinovial, cat si sistemic
B. induc proliferarea sinoviala si formarea panusului
C. intervin in aparitia si intretinerea fenomenelor inflamatorii, nu si a celor distructive tisulare
D. sunt implicate in lezarea tisulara, cartilaginoasa si osoasa
E. IL1 şi TNF alfa nu sunt implicate in patogenia poliartritei reumatoide
(pag. 2070)

G2318123. Procesul inflamator reumatoid poate avea urmatoarele localizari:


A. preferential la nivelul articulatiilor metacarpofalangiene si interfalangiene proximale
B. preferential la nivelul articulatiilor metacarpofalangiene si interfalangiene distale
C. segmentul cervical superior (C1-C2) al coloanei vertebrale
D. segmentul vertebral lombar
E. articulatiile sacro-iliace, bilateral si simetric
(pag. 2071)

524 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
525 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

G2318124. Sinovita reumatoida se caracterizeaza prin urmatoarele:


A. hipertrofia si hiperplazia sinoviocitelor
B. prezenta infiltratului inflamator imun alcatuit din celule mononucleare
C. prezenta granulomului eozinofil
D. expresie crescuta a moleculelor de adeziune pe suprafata celulelor endoteliale vasculare
E. prezenta de modificari vasculare focale sau segmentare incluzand neovascularizatie si tromboza
(pag. 2069)

G2318125. Vasculita reumatoida:


A. reprezinta principala manifestare sistemica a poliartritei reumatoide la americanii de origine africana
B. poate afecta aproape orice organ
C. are expresie clinica polimorfa, incluzand polineuropatie si mononevrita multiplex, ulceratii cutanate,
gangrene digitale
D. are doar expresie clinica la nivel tegumentar
E. este frecvent raportata la pacienti cu forme severe de poliartrita reumatoida, cu titru crescut al factorului
reumatoid
(pag. 2072)

G2318126. Deformarile caracteristice mainii reumatoide include urmatoarele modificari:


A. deviatie ulnara a pumnului si radiala a degetelor
B. deformare a degetelor in "gat de lebada"
C. deformare a policelui in "Z"
D. deformere a degetelor in "ciocan"
E. deviatie radiala a pumnului si cubitala a degetelor
(pag. 2072)

G2318127. Corticoterapia utilizata in poliartrita reumatoida:


A. reprezinta o terapie simptomatica eficienta
B. administrata pe termen lung accelereaza progresia leziunilor radiologice caracteristice bolii
C. administrata in doza joasa poate incetini progresia radiologica a eroziunilor osoase
D. pulse-terapia lunara poate grabi raspunsul terapeutic cand este initiata o noua terapie patogenica
E. administrarea intra-articulara reprezinta unica cale de administrare in formele severe de boala
(pag. 2075)

G2318128. Terapia cu methotrexat in poliartrita reumatoida poate determina urmatoarele efecte


adverse:
A. ulceratii orale
B. fibroza hepatica
C. anomalii ale functiei renale
D. pleurezie
E. afectare oculara de tipul retinopatiei ireversibile
(pag. 2075)

G2318129. In poliartrita reumatoida, analiza lichidului sinovial evidentiaza urmatoarele:


A. prezenta de niveluri crescute ale complementului total si fractiunii sale C3 ca urmare a activarii pe cale
alterna
B. celularitate crescuta (5- 50000 globule albe/microlitru)
C. turbiditate crescuta, vascozitate scazuta si nivel crescut de glucoza
D. predominanta in procent de 75% a limfocitelor
E. prezenta de niveluri mult scazute de complement total si fractiunilor C3 si C4 ca urmare a activarii pe cale
clasica
(pag. 2073)

525 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
526 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

G2318130. Factorii de gravitate, agresivitate ai poliartritei reumatoide sunt urmatorii:


A. prezenta de noduli reumatoizi
B. titruri joase ale factorului reumatoid
C. prezenta precoce a eroziunilor osoase
D. numar crescut (> 15) articulatii dureroase
E. teren genetic: HLA DRB1*0407
(pag. 2070)

G2318131. Urmatoarele afirmatii referitoare la terapia cu methotrexat in poliartrita reumatoida sunt


adevarate:
A. este un derivat izoxazol
B. se administreaza in forme agresive de boala ca medicatie patogenica de prima intentie
C. ameliorarea maxima se obtine dupa intervalul de 3 luni de administrare
D. reprezinta optiunea terapeutica cu durata de mentinere cea mai mare in poliartrita reumatoida
E. doza uzuala variaza intre 7.5 si 15 mg zilnic, in administrare unica orala
(pag. 2075)

G2318132. Urmatoarele afirmatii referitoare la factorul reumatoid sunt adevarate:


A. are semnificatie prognostica in poliartrita reumatoida (titruri mari se asociaza cu forme severe de boala, cu
potential evolutiv si prezenta de manifestari extraarticulare)
B. este un element marker pentru diagnosticul de poliartrita reumatoida
C. nu este caracteristic poliartritei reumatoide, fiind intalnit si in hepatite cronice, sarcoidoza, sifilis sau lupus
eritematos sistemic
D. testele clasice evidentiaza factorul reumatoid de tip IgG
E. este constant prezent la pacienti cu poliartrita reumatoida cu manifestari extraarticulare de tipul nodulilor
reumatoizi sau vasculitei
(pag. 2073)

G2318133. Sindromul Felty:


A. consta din asocierea poliartritei reumatoide cu evolutie indelungata cu splenomegalie si neutropenie, la
care se adauga uneori anemie si trombocitopenie
B. apare frecvent la pacienti cu poliartrita reumatoida precoce
C. se caracterizeaza prin susceptibilitate crescuta la infectii, legata de scaderea numarului si functiei
neutrofilelor
D. apare la pacienti cu titruri crescute ale factorului reumatoid si manifestari sistemice de tipul nodulilor
reumatoizi
E. reprezinta modalitatea evolutiva cea mai frecventa in poliartrita reumatoida
(pag. 2072)

G2318134. Manifestarile pleuro-pulmonare adesea raportate la pacienti cu poliartrita reumatoida sunt:


A. fibroza interstitiala
B. nodulii pleuro-pulmonari
C. afectarea pleurala de tipul pleureziei sau pleuritei
D. hipertensiune arteriala pulmonara
E. pneumotorax
(pag. 2072)

G2318135. Deformarile articulare caracteristice poliartritei reumatoide sunt consecinta urmatoarelor


elemente patologice:
A. distructia cartilajului articular
B. distructia ligamentelor, tendoanelor, capsulei articulare
C. dezechilibrului muscular
D. laxitatii structurilor moi tisulare
E. in poliartrita reumatoida nu apar deformari caracteristice

526 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
527 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 2071)

G2318136. Algoritmul de tratament al poliartritei reumatoide presupune:


A. administrarea de la inceput in formele de boala lent progresive a terapiei patogenice combinate
B. administrarea de prima intentie a methotrexatului in forme agresive de boala
C. mentinerea, in caz de raspuns favorabil, a tratamentului patogenic initiat, cu monitorizare a activitatii bolii si
toxicitatii
D. administrarea de prima intentie, indiferent de forma de boala, doar a terapiei simptomatice (AINS)
E. initierea corticoterapiei in doze inalte, precoce in evolutia bolii, pentru a controla inflamatia
(pag. 2076)

G2518137. Reţineţi afirmaţiile corecte pentru artrita reumatoidă


A. debutul bolii este cel mai frecvent în copilărie
B. este mai frecventă la femei
C. nu este descrisă la bărbaţi
D. afectează toate rasele
E. are o predispoziţie genetică
(pag. 2068)

G2518138. Predispoziţia genetică pentru artrita reumatoidă este dată de antigenul major de
histocompatibilitate (HLA) de tip:
A. HLA B27
B. HLA Dw4
C. HLA Dw16
D. HLA DR1
E. HLA DR4
(pag. 2068)

G2518139. În artrita reumatoidă este demonstrată reactivitatea faţă de:


A. structurile nucleare
B. proteinele de şoc termic
C. nucleoproteine
D. colagenul de tip II
E. mitocondrii
(pag. 2069)

G2518140. Factorii infecţioşi implicaţi etiologic în artrita reumatoidă sunt consideraţi:


A. virusul Ebstein-Barr
B. mycoplasma
C. stafilococi
D. M. artritidis
E. Entamoeba hystolitica
(pag. 2069)

G2518141. Leziunile precoce ale sinovitei reumatoide sunt:


A. geodele
B. calcificările
C. lezarea microvasculară
D. infiltrarea perivasculară cu mononucleare
E. creşterea numărului celulelor sinoviale
(pag. 2069)

527 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
528 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

G2518142. În infiltraţia celulară a sinovitei reumatoide se observă:


A. predominant limfocite T CD4
B. limfocite T CD8+
C. limfocite B
D. fibroblaşti
E. numeroase eozinofile
(pag. 2069)

G2518143. Fibroblastele sinoviale în artrita reumatoidă sunt activate producând:


A. factori procoagulanţi
B. colagenază
C. mucopolizaharide
D. catepsina
E. complement
(pag. 2070)

G2518144. Interleukinele produse prin limfocitele T cu rol în patogenia artritei reumatoide sunt:
A. IL-2
B. IL-6
C. TNF-alfa
D. metaloproteinazele
E. colagenul
(pag. 2070)

G2518145. Care din următoarele citokine implicate în patogeneza artritei reumatoide au origine în
macrofagele activate:
A. proteoglicanii
B. IL-1
C. IL-6
D. IL-8
E. TNF-alfa
(pag. 2070)

G2518146. Caracteristicile sinovitei reumatoide constau în:


A. lezarea cartilajului şi osului
B. proliferarea sinovială
C. inflamaţia lichidului sinovial
D. inflamaţia ţesutului sinovial
E. producerea de sindesmofite
(pag. 2070)

G2518147. Degradarea cartilajului în artrita reumatoidă se produce prin activarea condrocitelor in situ
sub acţiunea:
A. IL-1
B. TNF-alfa
C. eozinofilelor
D. proteinelor de şoc termic
E. plasminei
(pag. 2071)

G2518148. Menţionaţi care din următorii factori sunt implicaţi în patogeneza manifestărilor sistemice
din artrita reumatoidă:
A. IL-6

528 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
529 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. TNF-alfa
C. IL-1
D. complexele imune circulante
E. osteoclastele
(pag. 2071)

G2518149. Tumefierea articulară în artrita reumatoidă se datorează:


A. osteofitelor
B. osteoporozei
C. acumulării de lichid sinovial
D. îngroşării capsulei articulare
E. hipertrofiei sinovialei
(pag. 2071)

G2518150. În artrita reumatoidă sunt afectate cel mai frecvent articulaţiile:


A. interfalangiene proximale
B. interfalangiene distale
C. metacarpofalangiene
D. articulaţia pumnului
E. coloana vertebrală lombară
(pag. 2071)

G2518151. Inflamaţia reumatoidă conduce la:


A. anchiloză fibroasă
B. deformări fixe
C. anchiloză osoasă
D. fixare în flexie
E. apariţia sindesmofitelor
(pag. 2071)

G2518152. Afectarea coloanei vertebrale în artrita reumatoidă este:


A. limitată la coloana cervicală superioară
B. poate determina durere lombară
C. conduce la subluxaţia atlanto-axială
D. produce durere occipitală
E. localizată frecvent la nivelul coloanei lombare
(pag. 2071)

G2518153. Nodulii reumatoizi se caracterizează prin:


A. apar la pacienţi cu factor reumatoid seric prezent
B. se localizează periarticular şi pe suprafeţele de extensie
C. sunt granuloame Aschoff
D. conţin depuneri de cristale de hidroxiapatită
E. pot fi produşi iniţial de o vasculită focală
(pag. 2072)

G2518154. În artrita reumatoidă afectarea musculară se manifestă prin:


A. atrofia muşchilor scheletici periarticulari
B. hipertrofia şi hiperplazia musculaturii periarticulare
C. atrofia fibrelor de tip II
D. necroze ale fibrelor musculare la biopsie
E. uneori infiltrat mononuclear

529 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
530 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 2072)

G2518155. Vasculita reumatoidă se descrie:


A. titru mare de factor reumatoid seric
B. ulceraţii cutanate
C. infarcte viscerale
D. subluxaţia atlanto-axială
E. mononevrită multiplex
(pag. 2072)

G2518156. Vasculita reumatoidă afectează frecvent:


A. plămânii
B. intestinul
C. ficatul
D. ganglionii limfatici
E. rinichiul
(pag. 2072)

G2518157. Manifestările pleuro-pulmonare din evoluţia artritei reumatoide includ:


A. pleurezia
B. fibroza intesrtiţială
C. nodulii pleuro-pulmonari
D. pneumotorax
E. degenerarea malignă
(pag. 2072)

G2518158. Căile aeriene superioare pot fi afectate în artrita reumatoidă prin:


A. dopuri mucoase
B. spasm hipocalcemic laringian
C. noduli laringieni
D. artrită cricoaritenoidiană
E. pseudomembrane
(pag. 2072)

G2518159. Sindromul Felty asociază următoarele aspecte:


A. artrită reumatoidă
B. pneumoconioză
C. splenomegalie
D. anemie
E. neutropenie
(pag. 2072)

G2518160. Osteoporoza din artrita reumatoidă:


A. este ameliorată prin administrare de glucocorticoizi
B. afectează osul juxtaarticular cât şi oasele lungi
C. creşte moderat riscul de fractură
D. este influenţată de inflamaţia activă
E. este agravată de insuficienţa funcţională articulară
(pag. 2072)

G2518161. Din medicamentele modificatoare ale bolii pentru artrita reumatoidă fac parte:
A. sulfasalazina

530 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
531 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. antimalaricele
C. sărurile de aur
D. antihistaminicele
E. colchicina
(pag. 2075)

G2518162. În tratamentul imunosupresiv al artritei reumatoide se folosesc:


A. 5-fluorouracilul
B. imipramina
C. ciclofosfamida
D. sulfasalazina
E. azatioprina
(pag. 2075)

G2618163. Hipertensiune arteriala secundara de cauza endocrina sunt urmatoarele cu exceptia:


A. Policitemia vera
B. Acromegalia
C. Hipercalcemia
D. Sindromul Cushing
E. Hiperaldosteronismul primar
(pag. 1523)

G2618164. Care dintre medicamentele sunt preferate în tratamentul hipertensiunii maligne cu


insuficienta cardiaca stânga:
A. nitroglicerina
B. moxonidina
C. enalapril (iv)
D. propranolol
E. furosemid
(pag. 1537)

G2618165. Aspecte sugestive pentru ischemia renala în HTA renovasculara include urmatoarele:
A. întârzierea unilaterala a aparitiei si excretiei substantei de contrast
B. o diferenta între dimensiunile rinichilor mai mare de 1,5cm
C. contur regulat al siluetei renale
D. staza substantei de contrast în vezica urinara
E. hiperconcentrarea substantei de contrast în sistemul colector al rinichiului mai mic
(pag. 1528)

G2618166. Medicamente antihipertensive cu actiune predominant centrala sunt urmatoarele:


A. Clonidina
B. Metoprololul
C. Gallopamilul
D. Metildopa
E. Guanfacina
(pag. 1530)

G2618167. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii referitor la blocantii receptorilor beta adrenergici:
A. se indica în activitate nervoasa simpatica cardiaca crescuta
B. nu influenteaza metabolismul glucidic
C. poate precipita insuficienta cardiaca congestiva
D. se poate administra si în astm bronsic

531 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
532 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. inhiba raspunsurile simpatice responsabile de hipoglicemie


(pag. 1533)

G2618168. Motivele unui raspuns terapeutic slab la pacientii cu hipertensiune sunt urmatoarele:
A. forme secundare de HTA
B. efecte medicamentoase sinergiste
C. doze inadecvate (mici)
D. pancreatita cronica
E. administrarea paralela a corticosteroizilor
(pag. 1536)

G2618169. Pacienta gravida si hipertensiva se poate trata cu urmatoarele antihipertensive:


A. metildopa
B. hidralazina
C. antagonistii canalelor de calciu
D. inhibitorii enzimei de conversie
E. nitroprusiatul
(pag. 1536)

G2618170. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate în legatura cu antagonistii canalelor de Ca:


A. numai dihidropiridinele produc tahicardie reflexa
B. diltiazemul, verapamilul pot încetini conducerea atrio-ventriculara
C. antagonistii canalelor de calciu au efect diabetogen
D. au efect inotrop pozitiv
E. se utilizeaza cu precautie la pacientii hipertensivi cu insuficienta cardiaca
(pag. 1534)

G2618171. Urmatoarele afirmatii referitoare la artrita reumatoida sunt false, cu exceptia:


A. Boala este mai frecventa la barbati
B. Susceptibilitatea genetica este data de genele HLA si de cele care controleaza expresia receptorilor
limfocitelor T pentru antigene si imunoglobuline
C. Prevalenta AR este de 0.8% din populatia generala
D. Riscul gemenilor dizigoti de a dezvolta boala este similar cu cel al gemenilor monozigoti
E. Debutul bolii se situeaza intre 35-50 ani
(pag. 2068)

G2618172. Nodulii reumatoizi


A. Prezenta lor se coreleaza cu valori crescute ale factorului reumatoid
B. La nivel pulmonar in evolutie pot duce la pneumotorax
C. Sunt intilniti pe structurile periarticulare, suprafetele de extensie dar niciodata in seroase
D. Apar la peste 50% din bolnavi
E. Au o structura omogena alcatuita din fibre de colagen si macrofage
(pag. 2072)

G2618173. Bolnavii cu vasculita reumatoida:


A. Au titru crescut al ASLO
B. Au in general forme agresive de boala
C. Neuropatia periferica se datoreaza in exclusivitate vasculitei
D. Pot prezenta fenomene ischemice ce pot merge pina la necroze tisulare
E. Interesarea renala este frecventa
(pag. 2072)

532 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
533 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

G2618174. Lichidul sinovial in artrita reumatoida are urmatoarele caracteristici:


A. Viscozitate redusa
B. Leucocite < 5000/mm3
C. Concentratia glucozei este crescuta, criteriu important in diagnosticul diferential cu artritele septice
D. Predomina polimorfonuclearele
E. Complementul este in titru crescut
(pag. 2073)

G2618175. Criteriile ARA in artrita reumatoida sunt:


A. Redoare matinala peste o ora
B. Modificari radiologice cu eroziuni si hiperproductii osoase pe radiografia posteroanterioara de mina
C. Prezenta nodulilor reumatoizi observata de medic
D. Prezenta serica in titru crescut al factorului reumatoid
E. Prezenta HLA DR4 si HLA DR1
(pag. 2074)

G2618176. Referitor la artrita reumatoida sunt adevarate urmatoarele afirmatii:


A. Afectarea simetrica a articulatiilor periferice
B. Sinovita inflamatorie persistenta
C. Este o afectiune acuta multisistemica de cauza necunoscuta
D. Distructiile cartilajului si eroziunile osoase apar printr-un mecanism de uzura
E. Prezenta fenotipului HLA DR4
(pag. 2068)

G2618177. Deformarile din cadrul artritei reumatoide apar prin:


A. Distructia cartilajului
B. Dezechilibrul muscular
C. Deformarile apar exclusiv la articulatiile membrului superior
D. Laxitatea structurilor tisulare moi de sustinere
E. Deformarea in git de lebada apare prin flexia articulatiei interfalangiene proximale si extensia
compensatorie a celei distale
(pag. 2071)

G2618178. Tratamentul cu Meţotrexat in artrita reumatoida:


A. Este DMARD de prima alegere in artrita reumatoida agresiva
B. Efectul maxim apare dupa 6 saptamini de tratament
C. Induce remisiunea bolii
D. Doza este de 7.5-20mg/zi
E. Datorita efectului hepatotoxic necesita monitorizarea functiei hepatice
(pag. 2075)

G2618179. Examenul histopatologic al sinovialei reumatoide releva urmatoarele modificari:


A. Aplazia celulelor sinoviale
B. Tromboze microvasculare si neoangiogeneza
C. Edem
D. Infiltrat inflamator cu celule polinucleare
E. Celule endoteliale modificate, asemanatoare cu cele ale venulelor din organele limfatice
(pag. 2069)

G2618180. Modificarile histopatologice care diferentiaza artrita reumatoida de artritele periferice din SA
sunt:
A. Formarea de panus

533 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
534 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. Vilozitatile sinoviale exuberante


C. Infiltratul limfoid
D. Depozitele de fibrina
E. Localizarea eroziunilor la nivelul cartilajului articular
(pag. 1841)

G2618181. Citokinele si monokinele sunt responsabile de urmatoarele caractere ale sinovitei


reumatoide:
A. De inflamatia tesutului sinovial
B. De inflamatia tesutului si lichidului sinovial
C. De inflamatia tesutului sinovial nu si de caracterul inflamator al lichidului sinovial
D. De aplazia sinovialei reumatoide
E. De leziunile cartilajului si osului
(pag. 2070)

G2618182. Factorul reumatoid poate fi prezent in:


A. Lupusul eritematos sistemic
B. Sindromul Sjogren
C. Endocardita bacteriana subacuta
D. Dupa vaccinare si transfuzii
E. In nici una din situatiile mai sus enumerate
(pag. 2073)

G2618183. Selectati factorii care se coreleaza cu dezvoltarea de anomalii articulare si invaliditate in


artrita reumatoida:
A. Fenotipul HLA-DR2 si DR-3
B. Debutul la virste tinere
C. Stare socio-economica precara
D. Prezenta de noduli reumatoizi
E. Prezenta unei alte boli asociate
(pag. 2073)

G2818184. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la AR sunt adevarate ?


A. prevalenta AR este de aproximativ 0,08% din populatie
B. femeile sunt de aproximativ trei ori mai frecvent afectate decat barbatii
C. nu are predispozitie genetica
D. factorul genetic major in etiologia AR este gena HLA-DR4
E. boala se dezvolta frecvent intre 35 si 50 de ani
(pag. 2068)

G2818185. Urmatoarele virusuri reprezinta agenti cauzali in etiologia AR cu exceptia:


A. virusul Epstein-Barr
B. virusul paragripal
C. virusul rubeolic
D. virusul citomegalic
E. virusul hepatic
(pag. 2069)

G2818186. Care sunt cele mai precoce leziuni ale sinovitei reumatoide?
A. hiperplazia celulelor sinoviale
B. lezarea microvasculara
C. scaderea numarului celulelor sinoviale

534 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
535 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. infiltrarea cu celule mononucleare


E. cresterea numarului celulelor sinoviale
(pag. 2069)

G2818187. Deformarile caracteristice ale mainii in AR includ urmatoarele cu exceptia:


A. deviatia ulnara a pumnului cu deviere radiala a degetelor
B. hiperextensia articulatiilor interfalangiene proximale
C. flexia articulatiilor interfalangiene proximal
D. hiperextensia primei articulatii metacarpofalangiene
E. extensia articulatiilor interfalangiene distale
(pag. 2071-2072)

G2818188. Manifestarile pleuropulmonare care apar in AR includ:


A. pneumonii
B. pneumotorax
C. fibroza interstitiala
D. pleurezie
E. arterita
(pag. 2072)

G2818189. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la osteoporoza secundara din AR sunt false ?
A. poate fi ameliorata de terapia glucocorticoida
B. AR se asociaza cu o scadere moderata a masei osoase medii
C. osteopenia afecteaza numai osul juxtaarticular
D. creste riscul de fractura
E. este agravata de terapia antiinflamatoare
(pag. 2072)

G2818190. Criteriile ARA in AR sunt:


A. redoare matinala mai putin de o ora
B. artrita simetrica
C. prezenta nodulilor reumatoizi observata de medic
D. artrita la mai putin de trei zone articulare
E. prezenta serica in titru crescut a factorului reumatoid
(pag. 2074)

G2818191. Anemia in AR este:


A. hipocroma monocitara
B. arata o eritropoieza ineficienta
C. se coreleaza cu activitatea bolii
D. este mai rar intalnita in AR activa
E. normocroma, normocitara
(pag. 2073)

G2818192. Lichidul sinovial la pacientii cu AR are urmatoarele caracteristici:


A. turbid
B. vascozitate crescuta
C. continut proteic crescut
D. glucoza este in concentratie usor scazutasau normala
E. C3 si C4 sunt puternic crescute
(pag. 2073)

535 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
536 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

G2818193. Care sunt medicamentele antireumatice care modifica boala?


A. Antimalarice
B. Sulfasalazina
C. Eritromicina
D. Antipiretice
E. Sarurile de aur
(pag. 2072)

G2818194. Cele mai frecvente localizari ale nodulilor reumatoizi sunt:


A. ulna distal
B. tendonul lui Ahile
C. spatiul popliteu
D. bursa pleocraniana
E. occiput
(pag. 2072)

G2818195. Consecintele vasculitei reumatoide sunt urmatoarele cu exceptia:


A. mononevrita multiplex
B. nodulii reumatoizi
C. pericardita
D. necroza dermica
E. infarctul miocardic
(pag. 2072)

536 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
537 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

Tema nr. 19
Tromboza venoasa profunda si superficiala
BIBLIOGRAFIE:
1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

G1119001. Cel mai important obiectiv terapeutic in tromboza venoasa profunda este:
A. controlul simptomelor
B. prevenirea sindromului de insuficienta venoasa cronica
C. prevenirea aparitiei phlegmatia alba dolens
D. prevenirea tromboembolismului pulmonar
E. prevenirea aparitiei phlegmatia cerulea dolens
(pag. 1550)

G1119002. Conditiile de mai jos se asociaza cu risc crescut de tromboza venoasa, cu EXCEPTIA:
A. coagularea intravasculara diseminata
B. tratament cu antiinflamatorii nesteroidiene
C. trombangeita obliteranta
D. insuficienta cardiaca congestiva
E. neoplasmul de pancreas
(pag. 1549)

G1119003. Durerea si tumefactie unilaterale ale membrului inferior se intalnesc in urmatoarele conditii
clinice, cu EXCEPTIA.
A. hematom muscular
B. sindrom postflebitic
C. boli arteriale ocluzive acute
D. limfedem
E. chist popliteal rupt
(pag. 1549)

G1119004. Riscul de tromboza venoasa profunda este crescut in urmatoarele conditii, cu EXCEPTIA:
A. lupus eritematos sistemic
B. proteinele C si S in exces
C. boli mieloproliferative
D. disfibrinogemia
E. staza sistemica
(pag. 1549)

G1119005. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate privind tromboza venoasa superficiala izolata, cu
EXCEPTIA:
A. se intalneste in boala varicoasa
B. membrul inferior este marit de volum
C. antiinflamatoriile nesteroidiene pot masca semnele clinice de propagare a trombusului
D. antiinflamatoriile nesteroidiene controleaza durerea
E. tratamentul anticoagulant este uneori indicat
(pag. 1550)

537 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
538 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

G1219006. In Phlegmasia alba Dolens culoarea edemului este:


A. rosie
B. palida
C. cianotica
D. purpurie
E. galbena
(pag. 1549)

G1219007. Heparina in tromboza venoasa profunda se administreaza:


A. in bolus de 7500-10000 UI
B. in bolus de 20000 UI
C. subcutanat de 2 ori pe zi
D. subcutanat de 2 ori pe zi
E. cate 5000 UI de la fiecare 8-12 ore postoperator
(pag. 1550)

G1219008. Obiectivul cel mai important al tratamentului pacientilor cu tromboza venoasa profunda
este:
A. prevenirea embolismului pulmonar
B. prevenirea gangrenei
C. prevenirea stazei venoase
D. reducerea riscului de embolie cerebrala
E. scaderea edemului membrului inferior
(pag. 1549)

G1219009. Doza de narfarina va fi ajustata incat sa mantinem timpul de protrombina la o ratie:


A. 20-30%
B. 100%
C. 1,0
D. 2,0-3,0
E. peste 3,0
(pag. 1550)

G1219010. Durata tratamentului cu anticoagulante in tromboza profunda de gamba este:


A. cel putin 6 saptamani
B. 5-7 zile
C. 4-5 zile
D. nelimitat
E. 8-12 ore
(pag. 1550)

G1219011. Ecografia Doppler in tromboza venoasa profunda masoara:


A. modificarile capacitantei venoase
B. viteza fluxului sanguin in vene
C. viteza fluxului sanguin in artere
D. defectul de umplere venos
E. rezistenta crescuta la dorsoflexia piciorului
(pag. 1549)

G1319012. Despre tratamentul cu heparina in tromboza venoasa profunda sunt adevarate urmatoarele
afirmatii, cu o exceptie:
A. poate determina trombocitopenie

538 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
539 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. se complica frecvent cu tromboza arteriala si ischemie


C. heparinele cu greutate moleculara mica au eficacitate egala sau mai mare decat heparina conventionala
D. heparinele cu greutate moleculara mica dau mai rar trombocitopenie dacat heparina conventionala
E. ritmul perfuziei cu heparina este ajustat in functie de timpul de tromboplastina activata (aPTT)
(pag. 1549-1550)

G1319013. Durata tratamentului cu anticoagulante orale la pacientii cu tromboza venoasa profunda


idiopatica la nivelul gambei este de:
A. peste 30 de zile
B. peste 6 luni
C. peste 6 saptamani
D. 7 zile
E. in perioada spitalizarii
(pag. 1550)

G1319014. In cazul trombozei venoase profunde proximale valoarea predictiva pozitiva a


ultrasonografiei venoase duble se apropie de:
A. 75%
B. 55%
C. 95%
D. 80%
E. 50%
(pag. 1549)

G1319015. Principalul obiectiv al tratamentului in tromboza venoasa profunda este:


A. diminuarea edemului
B. tratarea infectiei
C. calmarea durerii
D. prevenirea embolismului pulmonar
E. prevenirea sindromului posttrombotic
(pag. 1549)

G1319016. Tromboza profunda a venelor iliace este sugerata de:


A. impotenta functionala
B. diminuarea pulsului periferic
C. aparitia gangrenei distale
D. edem
E. tegumente reci
(pag. 1549)

G1319017. Tromboza venoasa superficiala determina:


A. embolie pulmonara
B. gangrena venoasa
C. atrofie musculara
D. aparitia unui cordon rosietic, pe traiectul unei vene
E. alterarea starii generale
(pag. 1550)

G1419018. in cazul trombozei venelor profunde proximale, valoarea predictiva pozitiva a


ultrasonografiei venoase duble, se apropie de:
A. 50-75%
B. 75%
C. 95%

539 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
540 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. 85%
E. 90-95%
(pag. 1549)

G1419019. in tromboza venoasa profunda cea mai obisnuita acuza este:


A. crestera temperaturii cutanate
B. durerea la nivelul gambei
C. durere de-a lungul traiectului venei afectate
D. edemul unilateral al piciorului
E. scaderea temperaturii cutanate
(pag. 1549)

G1419020. Valoarea predictiva a tehnicilor pletismografice pentru detectarea trombilor ocluzivi in


venele proximale este de aproximativ:
A. 95%
B. 90%
C. 50-75%
D. 90-95%
E. 80-85%
(pag. 1549)

G1519021. Care din urmatoarele situatii se asociaza cu risc crescut de tromboza venoasa:
A. Utilizarea antiinflamatoarelor nesteroidiene
B. Utilizarea contraceptivelor orale
C. Utilizarea acenocumarolului
D. Utilizarea inhibitorilor de pompa protonica
E. Utilizarea streptokinazei
(pag. 1549)

G1519022. Datorita intarzierii efectului anticoagulant complet al warfarinei, in tratamentul trombozei


venoase profunde, administrarea heparinei si anticoagulantelor orale se va suprapune timp de:
A. 1-2 zile
B. 4-5 zile
C. 7-10 zile
D. 15-20 zile
E. 25-30 zile
(pag. 1550)

G1519023. in tratamentul trombozelor venoase profunde, doza de warfarina va fi ajustata astfel incat
ratia internationala normalizata (INR) a timpului de protrombina sa fie de:
A. 0,2-0,3
B. 0,5-1
C. 1,2-1,5
D. 2-3
E. 3,2-3,5
(pag. 1550)

G1519024. La pacientii cu tromboza venoasa profunda recurenta, tratamentul anticoagulant va fi


continuat:
A. Nelimitat
B. 3-6 luni
C. 6 saptamani
D. 3-6 zile

540 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
541 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. Tratamentul anticoagulant prelungit nu este necesar


(pag. 1550)

G1519025. Nu determina embolie pulmonara urmatoarele situatii:


A. Tromboza venei cave
B. Tromboza venei femurale
C. Tromboza venei iliace comune
D. Tromboza venei renale
E. Tromboza venelor safene
(pag. 1550)

G1519026. Riscul trombozei venoase nu depaseste riscul populatiei normale in urmatoarele situatii:
A. Sindrom antifosfolipidic
B. Deficienta de antitrombina III
C. Coagularea intravasculara diseminata
D. Difibrinogenemia
E. Nivelul normal al proteinelor C si S
(pag. 1549)

G1619027. Referitor la diagnosticul trombozei venoase profunde nu este adevarat:


A. Ultrasonografia echo-doppler este cea mai utila la niveleul gambei
B. Tehnicile pletismografice masoara modificarile capacitantei venoase
C. Standardul de aur este flebografia
D. Rezonanta magnetica nucleara este o alta metoda utila
E. Diagnosticul este adesea dificil realizabil la patul bolnavului
(pag. 1549)

G1619028. Referitor la phlegmasia cerulea dolens este adevarat:


A. Nuanta cianotica a membrului in trombozele venoase profunde severe
B. Absenta durerii
C. Complicatii emboligene
D. Asocierea flegmonului
E. Celulita gambei
(pag. 1549)

G1619029. Referitor la tratamentul trombozelor venoase superficiale este adevarat:


A. Se introduce antibioterapia
B. Niciodata nu se administreaza anticoagulante i.iv.
C. Antiinflamatoarele nesteroidinene pot asigura analgezia
D. Se administreaza agenti hemoreologici
E. Este indicata terapia antiagreganta plachetara
(pag. 1550)

G1619030. Referitor la tromboza venoasa profunda este adevarat:


A. Apare mai frecvent la membrele superioare
B. Semnul Homans pozitiv in sine este suficient pentru confirmarea diagnosticului
C. Cel mai obisnuit simptom este paloarea membrului
D. Poate aparea ca sindrom paraneoplazic
E. Utilizarea estrogenilor nu constituie un factor de risc
(pag. 15949)

G1619031. Referitor la tromboza venoasa superficiala este adevarat:

541 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
542 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

A. Apare la nivelul venelor comunicante


B. Frecvent se complica cu embolie pulmonara
C. Este nedureroasa
D. Niciodata nu se asocieaza cu catetere sau perfuzii intravenoase
E. Examenul clnic pune in evidenta un cordon rosiatic
(pag. 1950)

G1619032. Termenul de phlegmasia alba dolens inseamna:


A. Edem important cu cianoza
B. Edem important cu paloare
C. Gangrena ischemica
D. Afectiune dermatologica
E. Sunturi arterio-venoase
(pag. 1549)

G2319033. Rezistenta si durerea in timpul dorsiflexiei este


A. specifica insuficientei venoase cronice
B. se intilneste si la trombozele superficiale
C. semnul Hoffmann
D. semnul Homans
E. o gasim numai cind este prezent un ulcer
(pag. 1549)

G2319034. In cazul trombozei venoase profunde proximale valoarea predictiva pozitiva a


ultrasonografiei venoase duble se apropie de
A. 95%
B. 96%
C. 97%
D. 94%
E. 98%
(pag. 1549)

G2319035. Intrucit venele gambei sunt mai dificil de examinat decit venele proximale sensibilitatea
acestei tehnici in cazul trombozei venelor gambei este de
A. 55-80%
B. 30-35%
C. 40-50%
D. 50-75%
E. 50-85%
(pag. 1549)

G2319036. Tehnicile pletismografice masoara


A. volumul de singe ce trece prin gamba
B. saturatia in oxigen a singelui venos
C. modificarile capacitantei venoase in timpul manevrelor fiziologice
D. modificarile rezervorului venos in ortostatism
E. modificarile rezervorului venos in clinostatism
(pag. 1549)

G2319037. Valoarea predictiva a pletismografiei pentru detectarea trombilor ocluzivi in venele


proximale este de
A. 90%
B. 95%

542 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
543 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. 80%
D. 85%
E. 94%
(pag. 1549)

G2319038. Anticoagulantele injectabile actioneaza prin


A. prevenirea propagarii trombusului
B. ambalarea sistemului litic endogen
C. liza cheagului proaspat format
D. prevenirea propagarii trombusului si permit sistemului litic endogen sa actioneze
E. impiedicarea formarii chegului
(pag. 1549)

G2319039. Heparina se administreaza in bolus initial de


A. 7.500-10.000UI
B. 5.000-7.500UI
C. 10.000-15.000UI
D. 15.000-20.000UI
E. 10.000-20.000UI
(pag. 1549)

G2319040. Ritmul perfuziei de heparina va fi ajustat incit timpul de tromboplastina activata sa fie de
A. de trei ori si jumatate fata de valorile de control
B. o data si jumatate fata de valorile de control
C. doua ori fata de valorile de control
D. trei ori fata de valorile de control
E. doua ori si jumatate fata de valorile de control
(pag. 1549)

G2319041. Heparina va fi administrata intravenos in bolus initial de 7.500-10.000UI urmat de o perfuzie


continua de
A. 100-150UI/h
B. 500UI/h
C. 1.500-2.000UI/h
D. 800-1000UI/h
E. 1.000-1.500UI/h
(pag. 1549)

G2319042. La mai putin de 5% dintre pacienti tratamentul cu heparina poate determina


A. leucopenie
B. trombocitopenie
C. trombocitoza
D. anemie
E. leucocitoza
(pag. 1550)

G2319043. Doza de warfarina va fi ajustata incit sa mentinem timpul de protrombina la o ratie


internationala normalizata (INR)de
A. 1,2-1,9
B. 1,5-2,5
C. 1,0-2,0
D. 3,0-3,5

543 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
544 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. 2,o-3,0
(pag. 1550)

G2319044. Pentru operatiile ortopedice, cu risc mare de tromboza venoasa profunda, warfarina
A. este inceputa la 2 zile postoperator
B. este inceputa in noaptea dinaintea operatiei
C. este inceputa la o zi postoperator
D. este inceputa la 3 zile postoperator
E. este inceputa la 4 zile postoperator
(pag. 1550)

G2319045. Phlegmasia coerulea dolens este conferita de


A. edemul gambier
B. hemoglobina neoxigenata din venele cu staza
C. ischemia arteriala consecutiva
D. staza capilara
E. cresterea presiunii in sistemul venos
(pag. 1549)

G2319046. Phlegmasia alba dolens este determinata de


A. vasoconstrictia arteriala
B. vasoplegie
C. vasoconstrictiei arteriolare
D. scaderea presiunii interstitiale care depaseste presiunea de perfuzie tisulara
E. cresterea presiunii interstitiale care depaseste presiunea de perfuzie tisulara
(pag. 1549)

G2319047. Cea mai obisnuita acuza in tromboza venoasa profunda este


A. edemul de picior
B. durerea in spatiul poplieu
C. durerea la nivelul gambei
D. durerea in stinghie
E. durerea pe traiectul safenei interne
(pag. 1549)

G2519048. Tratamentul cu heparină poate determina:


A. Disfibrinogenemie
B. Leucopenie
C. Porfirinurie
D. Trombocitopenie
E. anemie hemolitică
(pag. 1550)

G2519049. Incidenţa emboliei pulmonare la pacienţii cu tromboză venoasă profundă la nivelul gambei
este de:
A. 50-60%
B. 35-40%
C. 5-20%
D. sub 5%
E. 75-80%
(pag. 1550)

544 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
545 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

G2519050. Pentru diagnosticul de phlegmasia alba dolens pledează:


A. Aspectul pletismografic
B. Paloarea membrului afectat
C. Aspectul la ecografia Doppler
D. Prezenţa unui cordon roşiatic
E. Creşterea proteinei C reactive
(pag. 1550)

G2519051. Care din urmatoarele situatii se asociaza cu risc crescut de tromboza venoasa:
A. Utilizarea antiinflamatoarelor nesteroidiene
B. Utilizarea contraceptivelor orale
C. Utilizarea acenocumarolului
D. Utilizarea inhibitorilor de pompa protonica
E. Utilizarea streptokinazei
(pag. 1549)

G2519052. Riscul trombozei venoase nu depaseste riscul populatiei normale în urmatoarele situatii:
A. Sindrom antifosfolipidic
B. Deficienta de antitrombina III
C. Coagularea intravasculara diseminata
D. Disfibrinogenemia
E. Nivelul normal al proteinelor C si S
(pag. 1549)

G2519053. Nu determina embolie pulmonara urmatoarele situatii:


A. Tromboza venei cave
B. Tromboza venei femurale
C. Tromboza venei iliace comune
D. Tromboza venei renale
E. Tromboza venelor safene
(pag. 1550)

G2519054. În tratamentul trombozelor venoase profunde, doza de warfarina va fi ajustata astfel încât
ratia internationala normalizata (INR) a timpului de protrombina sa fie de:
A. 0,2-0,3
B. 0,5-1
C. 1,2-1,5
D. 2-3
E. 3,2-3,5
(pag. 1550)

G2519055. Datorita întârzierii efectului anticoagulant complet al warfarinei, în tratamentul trombozei


venoase profunde, administrarea heparinei si anticoagulantelor orale se va suprapune timp de:
A. 1-2 zile
B. 4-5 zile
C. 7-10 zile
D. 15-20 zile
E. 25-30 zile
(pag. 1550)

G2519056. La pacientii cu tromboza venoasa profunda recurenta, tratamentul anticoagulant va fi


continuat:
A. Nelimitat

545 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
546 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. 3-6 luni
C. 6 saptamâni
D. 3-6 zile
E. Tratamentul anticoagulant prelungit nu este necesar
(pag. 1550)

G2619057. Tabloul clinic al I.C. dr. Include urmatoarele semne si simptome, cu exceptia:
A. Hepatomegale
B. Distensia venoasa periferica
C. Edeme periferice
D. Dispneea paroxistica nocturna
E. Ascita
(pag. 1422)

G2619058. Mecanismele implicate în patogeneza dispeei din IC includ urmatoarele cu exceptia:


A. Hipertensiune pulmonara veno – capilara
B. Edemul interstitial pulmonar
C. Cresterea compliantei pulmonare
D. Cresterea travaliului muschilor respiratori
E. Activarea receptorilor pulmonari
(pag. 1423)

G2619059. Semnele clinice relevante pentru IC includ urmatoarele, cu exceptia:


A. Galopul protodiastolic (zgomot IV)
B. Pulsul alternant
C. Pulsul paradoxal
D. Distensia venelor jugulare
E. Reflux hepato – jugular
(pag. 1423)

G2619060. Criteriile minore " Framingham " pentru diagnosticul IC congestive nu includ:
A. Edeme periferice
B. Dispnee de effort
C. Hepatomegalie
D. Presiune venoasa crescuta >de 16 cm H2O
E. Reflux hepatojugular
(pag. 1424)

G2619061. Indicati factorul de risc cel mai putin important pentru moartea subita cardiaca:
A. Hiperuricemia
B. Obezitatea
C. Anomaliile ECG nespecifice
D. Hipertrofia ventriculara stînga
E. Hipercolesterolemia
(pag. 248)

G2619062. Care din categoriile de pacienti enumerate au rata de supravietuire de peste 10 %, dupa
stopul cardiac intraspitalicesc:
A. Cu cancer
B. Cu insuficienta renala
C. Cu ulcer gastroduodenal
D. Cu boli acute ale SNC

546 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
547 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. Cu infectii necontrolate
(pag. 250)

G2619063. În insuficienta cardiaca, mecanismul adaptativ Frank Starling intervine prin:


A. Reducerea postsarcinii
B. Cresterea presarcinii
C. Reducerea presarcinii
D. Cresterea postsarcinii
E. Scaderea volumului telediastolic
(pag. 1417)

G2619064. Tratamentul vasodilatator al IC cu inhibitori ai enzimei de conversie este recomandat în


urmatoarele situatii:
A. Clasele functionale III si IV NYHA
B. În insuficienta cardiaca pe fond de stenoze valvulare
C. Ca ultima electie
D. Toate clasele functionale NYHA
E. Numai în insuficienta cardiaca de tip sistolic
(pag. 1425)

G2619065. Care din urmatoarele afectiuni NU se prezinta clinic sub forma stopului cardiac:
A. Embolism pulmonar acut masiv
B. Anevrism de aorta rupt
C. Anafilaxia intensa
D. Extrasistolia ventriculara
E. Ruptura de cord dupa IMA
(pag. 247)

G2619066. Referitor la phlegmasia cerulea dolens este adevarat:


A. Celulita gambei
B. Absenta durerii
C. Complicatii emboligene
D. Asocierea flegmonului
E. Nuanta cianotica a membrului in trombozele venoase profunde severe
(pag. 1549)

G2619067. Referitor la tromboza venoasa profunda este adevarat:


A. Utilizarea estrogenilor nu constituie un factor de risc
B. Semnul Homans pozitiv in sine este suficient pentru confirmarea diagnosticului
C. Poate aparea ca sindrom paraneoplazic
D. Cel mai obisnuit simptom este paloarea membrului
E. Apare mai frecvent la membrele superioare
(pag. 1549)

G2619068. Referitor la tromboza venoasa superficiala este adevarat:


A. Niciodata nu se asocieaza cu catetere sau perfuzii intravenoase
B. Frecvent se complica cu embolie pulmonara
C. Este nedureroasa
D. Apare la nivelul venelor comunicante
E. Examenul clnic pune in evidenta un cordon rosiatic
(pag. 1550)

547 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
548 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

G2619069. Referitor la tratamentul trombozelor venoase superficiale este adevarat:


A. Se introduce antibioterapia
B. Niciodata nu se administreaza anticoagulante i.iv.
C. Antiinflamatoarele nesteroidinene pot asigura analgezia
D. Se administreaza agenti hemoreologici
E. Este indicata terapia antiagreganta plachetara
(pag. 1550)

G2619070. Referitor la diagnosticul trombozei venoase profunde nu este adevarat:


A. Diagnosticul este adesea dificil realizabil la patul bolnavului
B. Tehnicile pletismografice masoara modificarile capacitantei venoase
C. Standardul de aur este flebografia
D. Rezonanta magnetica nucleara este o alta metoda utila
E. Ultrasonografia echo-doppler este cea mai utila la niveleul gambei
(pag. 1549)

G2619071. Termenul de phlegmasia alba dolens inseamna:


A. Edem important cu paloare
B. Edem important cu cianoza
C. Gangrena ischemica
D. Afectiune dermatologica
E. Sunturi arterio-venoase
(pag. 1549)

G2619072. Referitor la phlegmasia alba dolens este adevarat:


A. Nuanta cianotica a membrului
B. Paloarea membrului in trombozele venoase profunde severe
C. Complicatii emboligene
D. Asocierea flegmonului
E. Celulita gambei
(pag. 1549)

G2619073. Referitor la tromboza venoasa profunda nu este adevarat:


A. Apare mai frecvent la membrele superioare
B. Semnul Homans pozitiv nu este suficient pentru confirmarea diagnosticului
C. Poate aparea ca sindrom paraneoplazic
D. Utilizarea estrogenilor constituie un factor de risc
E. Cel mai obisnuit simptom este edematierea cianotica a membrului
(pag. 1549)

G2619074. Referitor la tromboza venoasa superficiala nu este adevarat


A. Apare la nivelul venelor comunicante
B. De obicei nu se complica cu embolie pulmonara
C. Este dureroasa
D. Se poate asocia cu utilizarea cateterelor
E. Examen clinic pune in evidenta un cordon rosiatic
(pag. 1550)

G2619075. Referitor la tratamentul trombozelor venoase profunde este adevarat:


A. Se introduce corticoterapia
B. Se administreaza anticoagulante iv.
C. Este indicata terapia antiagreganta plachetara

548 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
549 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. Niciodata nu se administreaza fibrinolitice


E. Se administreazaantibiotice
(pag. 1550)

G2619076. Referitor la diagnosticul trombozei venoase profunde este adevarat


A. Ultrasonografia echo-Doppler este cea mai utila la nivelul gambei
B. Technicile pletismografice masoara impedanta venoasa
C. Standardul de aur este flebografia
D. Rezonanta magnetica nucleara nu are valoare diagnostica
E. D-dimerii au valoare predictiva pozitiva peste 90%
(pag. 1549)

G2819077. Cel mai important obiectiv terapeutic in tromboza venoasa profunda este:
A. controlul simptomelor
B. prevenirea sindromului de insuficienta venoasa cronica
C. prevenirea aparitiei phlegmatia alba dolens
D. prevenirea tromboembolismului pulmonar
E. prevenirea aparitiei phlegmatia cerulea dolens
(pag. 1550)

G2819078. Conditiile de mai jos se asociaza cu risc crescut de tromboza venoasa, cu EXCEPTIA:
A. coagularea intravasculara diseminata
B. tratament cu antiinflamatorii nesteroidiene
C. trombangeita obliteranta
D. insuficienta cardiaca congestiva
E. neoplasmul de pancreas
(pag. 1549)

G2819079. Durerea si tumefactie unilaterale ale membrului inferior se intalnesc in urmatoarele conditii
clinice, cu EXCEPTIA.
A. hematom muscular
B. sindrom postflebitic
C. boli arteriale ocluzive acute
D. limfedem
E. chist popliteal rupt
(pag. 1550)

G2819080. Riscul de tromboza venoasa profunda este crescut in urmatoarele conditii, cu EXCEPTIA:
A. lupus eritematos sistemic
B. proteinele C si S in exces
C. boli mieloproliferative
D. disfibrinogemia
E. staza sistemica
(pag. 1550)

G2819081. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate privind tromboza venoasa superficiala izolata, cu
EXCEPTIA:
A. se intalneste in boala varicoasa
B. membrul inferior este marit de volum
C. antiinflamatoriile nesteroidiene pot masca semnele clinice de propagare a trombusului
D. antiinflamatoriile nesteroidiene controleaza durerea
E. tratamentul anticoagulant este uneori indicat

549 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
550 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 1550)

G2819082. In Phlegmasia alba Dolens culoarea edemului este:


A. rosie
B. palida
C. cianotica
D. purpurie
E. galbena
(pag. 1550)

G2819083. Heparina in tromboza venoasa profunda se administreaza:


A. in bolus de 7500-10000 UI
B. in bolus de 20000 UI
C. subcutanat de 2 ori pe zi
D. subcutanat de 2 ori pe zi
E. cate 5000 UI de la fiecare 8-12 ore postoperator
(pag. 1550)

G2819084. Obiectivul cel mai important al tratamentului pacientilor cu tromboza venoasa profunda
este:
A. prevenirea embolismului pulmonar
B. prevenirea gangrenei
C. prevenirea stazei venoase
D. reducerea riscului de embolie cerebrala
E. scaderea edemului membrului inferior
(pag. 1550)

G2819085. Durata tratamentului cu anticoagulante in tromboza profunda de gamba este:


A. cel putin 6 saptamani
B. 5-7 zile
C. 4-5 zile
D. nelimitat
E. 8-12 ore
(pag. 1550)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

G1119086. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate legate de examenul clinic in tromboza
venoasa profunda (TVP) a gambei
A. Homans este semnul totdeauna prezent si este patognomonic
B. tegumentul poate fi palid
C. edemul este bilateral
D. tegumentul poate fi cianotic
E. temperatura locala crescuta
(pag. 1549)

G1119087. Care din urmatoarele afirmatii privind profilaxia trombozei venoase profunde (TVP) sunt
adevarate:
A. dozele mici de heparina scad riscul TVP in chirurgia toracica si abdominala
B. heparinele cu greutate moleculara mica sunt mai eficiente decat heparina clasica (nefractionata)
C. doza de warfarina eficienta in profilaxie este cea care determina un INR <2
D. warfarina este utilizata in chirurgia ortopedica

550 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
551 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. dispozitivele de compresie pneumatica se pot folosi in interventiile neurochirurgicale ca alternativa la


anticoagulante
(pag. 1550)

G1119088. Care din urmatoarele afirmatii privind tromboza venoasa (TV) profunda sunt adevarate:
A. Durerea la nivelul gambei este cel mai frecvent simptom
B. Culoarea cianotica a tegumentului se datoreaza prezentei hemoglobinei oxigenate in venele cu staza
C. edemul si paloarea tegumentara apar cand presiunea capilara este mai mare decat presiunea interstitiala
tisulara
D. TV profunda apare mai frecvent la membrul superior decat la membrul inferior
E. profilaxia se face cand riscul TV profunde este mare
(pag. 1549)

G1119089. Care din urmatoarele afirmatii privind tromboza venoasa (TV) sunt adevarate:
A. TV profunda este un marker de boala neoplazica
B. TV superficiala nu determina embolie pulmonara
C. TV profunda se poate asocia cu TV superficiala
D. aspectele clinice sunt usor de diferentiat intre TV superficiala si TV profunda
E. tratamentul anticoagulant nu este niciodata indicat in TV superficiala
(pag. 1550)

G1119090. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate legate de diagnosticul paraclinic in tromboza
venoasa profunda(TVP):
A. la ultrasonografia bidimensionala trombusul venos poate fi vizualizat direct sau vena nu se colabeaza la
compresie
B. ultrasonografia Doppler detecteaza anomalii ale vitezei de curgere a fluxului sanguin
C. rezonanata magnetica nucleara este o tehnica neinvaziva de diagnostic
D. pletismografia nu este utila in diagnosticul TVP proximale
E. venografia cu substanta de contrast se foloseste totdeauna in diagnosticul TVP distale
(pag. 1549)

G1119091. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate legate de tratamentul anticoagulant in
tromboza venoasa profunda (TVP)
A. tratamentul cu heparina se face cel mult 5-7 zile
B. tromboliticele sunt mai eficiente decat anticoagulantele in prevenirea tromboembolismului
C. administrarea heparinei fractionate subcutanat este o alternativa la tratamentul in perfuzie la heparina
conventionala
D. heparina si anticoagulantele orale se administreaza concomitent 4-5 zile
E. valoarea tinta a INR trebuie sa fie 2-3 sub tratament cu warfarina
(pag. 1550)

G1119092. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate legate de tratamentul cu heparina
nefractionata in tromboza venoasa profunda (TVP)
A. se administreaza intravenos, intramuscular si subcutanat
B. se administreaza in tratamentul si profilaxia TVP
C. accelereaza liza trombusului
D. doza de heparina se controleaza prin timpul de tromboplastina partiala activata
E. trombocitopenia poate fi o reactie secundara tratamentului
(pag. 1550)

G1119093. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate privind tratamentul trombozei venoase
profunde (TVP)
A. in TVP proximala tratamentul se face cel mult 3 saptamani
B. in TVP idiopatica acuta tratamentul se face 3-6 luni

551 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
552 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. warfarina poate fi asociata heparinei inca din prima zi de tratament


D. durata tratamentului anticoagulant este nelimitata in TVP recurenta asociata bolilor maligne
E. tromboliticele administrate precoce pot diminua incidenta sindromului postflebitic in TVP
(pag. 1550)

G1119094. In care din urmatoarele situatii tromboza venoasa profunda se asociaza mai frecvent:
A. infarct miocardic acut
B. ulcer duodenal
C. neoplasm pulmonar
D. chirurgia soldului
E. tratament estrogenic
(pag. 1549)

G1119095. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate legate de tratamentul trombozei venoase profunde
(TVP) a membrului inferior:
A. tratamentul anticoagulant in TVP proximala este indicat
B. in TVP a gambei fie se administreaza tratament anticoagulant, fie se monitorizeaza neinvaziv, repetitiv,
progresia proximala a bolii
C. majoritatea TVP a gambei se extind proximal
D. dispozitivele de compresie pneumatica sunt o alternativa de tratament cand anticoagulantele sunt
contraindicate
E. la pacientii cu diateze hemoragice si TVP proximala se poate face insertia percutana de filtru in vena cava
inferioara
(pag. 1550)

G1219096. Metodele neinvazive de diagnostic al trombozei venoase sunt:


A. venografia
B. rezonanta magnetica nucleara
C. ultrasonografia venoasa dubla
D. pletismografia
E. dorsoflexia piciorului (semn Homans)
(pag. 1549)

G1219097. Cele mai importante consecinte ale trombozei venoase profunde sunt:
A. embolia cerebrala
B. embolia pulmonara
C. sindromul de insuficienta venoasa cronica
D. edemul membrelor inferioare
E. eritemul unilateral al piciorului
(pag. 1549)

G1219098. Conditiile asociate cu un risc crescut pentru dezvoltarea trombozei venoase sunt:
A. neoplasmul de pancreas
B. fractura de antebrat
C. fractura de pelvis cu imobilizare
D. accidentul vascular cerebral cu imobilizare
E. anemia
(pag. 1541)

G1219099. Examenul membrului inferior in tromboza venoasa profunda poate evidentia:


A. edem
B. temperatura cutanata scazuta
C. sensibilitatea fetei posterioare a gambei

552 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
553 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. cordon rosu,cald,superficial
E. turgescenta crescuta a tesuturilor gambei
(pag. 1549)

G1219100. In tromboza venoasa superficiala pacientii acuza:


A. durere
B. prezenta unui cordon rosiatc,cald
C. edem marcat cianotic
D. febra ridicata (40°)
E. paloarea membrului infectat
(pag. 1550)

G1219101. In tromboza venoasa superficiala tratamentul consta in:


A. anticoagulante
B. trombolitice
C. antiinflamatoare nesteroide
D. aplicarea de comprese calde
E. repaus la pat cu ridicarea membrelor inferioare
(pag. 1550)

G1219102. Tromboza venoasa superficiala apare mai frecvent la:


A. cei cu varice
B. dpa fracturi de pelvis
C. cei cu infarct miocardic acut
D. persoanele tratate prin perfuzii intravenoase
E. in asociere cu tromboza venoasa profunda
(pag. 1550)

G1219103. Tromboza venoasa superficiala migratorie este adesea un marker pentru:


A. carcinom
B. trombangeita obliteranta
C. varice
D. sarcina
E. embolie pulmonara
(pag. 1550)

G1219104. Venulita o intalnim in:


A. trombangeita obliteranta
B. homocistenuria
C. boala Behcet
D. sindromul antifosfolipidic
E. coagulatea intravasculara diseminata
(pag. 1549)

G1319105. Examenul clinic in tromboza venoasa superficiala evidentiaza:


A. cordon rosiatic pe traiectul unei vene
B. cordon cianotic
C. tegumente reci
D. tegumente calde
E. sensibilitate
(pag. 1550)

553 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
554 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

G1319106. In functie de preparat, heparinele cu greutate moleculara mica se administreaza in doza fixa:
A. subcutan o data pe zi
B. intravenos o data pe zi
C. subcutan de doua ori pe zi
D. intravenos de doua ori pe zi
E. subcutan de mai multe ori pe zi
(pag. 1550)

G1319107. In tromboza venoasa profunda trombul este alcatuit initial din:


A. hematii
B. fibrina
C. granulocite
D. plachete
E. limfocite
(pag. 1548)

G1319108. In tromboza venoasa profunda, durata tratamentului este nelimitata in cazul:


A. tromboza venoasa profunda recurenta
B. hipocoagulabilitate
C. boli maligne
D. boli de colagen
E. hipercoagulabilitate
(pag. 1550)

G1319109. In tromboza venoasa profunda, examenul clinic poate evidentia:


A. sensibilitatea fetei anterioare a gambei
B. sensibilitatea fetei posterioare a gambei
C. edem masiv
D. edem moderat
E. turgescenta scazuta a tesuturilor
(pag. 1549)

G1319110. Incidenta trombozei venoase este crescuta in sarcina in:


A. prima luna de sarcina
B. prima luna postpartum
C. trimestrul I
D. trimestrul II
E. trimestrul III
(pag. 1549)

G1319111. Pentru diagnosticul trombozei venoase profunde se utilizeaza urmatoarele tehnici


neinvazive:
A. ultrasonografie venoasa dubla
B. arteriografie
C. pletismografie
D. venografie
E. rezonanta magnetica nucleara
(pag. 1549)

G1319112. Prevalenta trombozei venoase este mai mare in special la pacientii cu cancer:
A. pancreatic
B. hepatic

554 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
555 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. pulmonar
D. intestinal
E. gastric
(pag. 1548)

G1319113. Tratamentul trombozei venoase superficiale consta in:


A. repaus la pat
B. comprese calde
C. ridicarea membrelor inferioare
D. antiinflamatorii nesteroidiene
E. antibioterapie
(pag. 1550)

G1419114. Care din urmatoarele reprezinta conditii asociate cu risc crescut pentru dezvoltarea
trombozei venoase:
A. trombangeita obliteranta
B. tratamentul anticoagulant
C. utilizarea estrogenilor
D. boli mieloproliferative
E. sindromul antifosfolipidic
(pag. 1549)

G1419115. Care din urmatoarele variante privind profilaxia trombozei venoase profunde este adevarata:
A. se utilizeaza doze mici de heparina (7.500 UI cu 2 ore inainte de interventia chirurgicala si apoi cite 5.000
UI la fiecare 8-12 ore postoperator
B. heparina in doze mici scade riscul trombozei venoase profunde asociat chirurgiei toracice si abdominale si
la pacientii cu imobilizare prelungita la pat
C. heparina cu greutate moleculara mica previne tromboza venoasa profunda numai la pacientii cu
imobilizare la pat
D. warfarina in doze care cresc timpul de protrombina, echivalent cu un INR de 2,0-3,0, este eficienta pentru
prevenirea trombozei venoase profunde asociate cu fracturile osoase si chirurgie ortopedica
E. warfarina este inceputa in ziua operatiei si continuata pe toata durata perioadei de convalescenta
(pag. 1550)

G1419116. Care dintre urmatoarele variante, privind tratamentul anticoagulant cu heparina al


pacientilor cu tromboza venoasa profunda, este adevarata:
A. heparina se administreaza intravenos sub forma unui bolus initial de 7.500-10.000 UI
B. heparina se administreaza intravenos sub forma unui bolus initial de 5.000-7.500 UI
C. bolusul initial este urmat de o perfuzie continua cu 1.000-1.500 UI/h
D. ritmul perfuziei cu heparina va fi ajustat astfel incat, timpul de promboplastina activata parţial (aPTT), sa fie
de aproximativ 3 ori faţa de valorile de control
E. tratamentul cu heparina va fi mentinut timp de cel putin 5-7 zile
(pag. 1549-1550)

G1419117. Prevenirea embolismului pulmonar, obiectiv important al tratamentului pacientilor cu


tromboza venoasa profunda, se relizeaza prin:
A. mobilizarea precoce
B. repaus la pat cu extremitatea afectata atarnata la marginea patului
C. repaus la pat cu extremitatea afectata ridicata deasupra nivelului cordului
D. tratament anticoagulant
E. interventie chirurgicala precoce
(pag. 1549)

G1419118. Rezonanta magnetica nucleara, ca metoda neinvaziva de detectare a trombozei venoase

555 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
556 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

profunde, se indica la pacientii la care se suspecteaza:


A. o tromboza de vena cava superioara
B. o tromboza profunda a venelor poplitee
C. o tromboza profunda a venelor iliace
D. o tromboza de vena cava inferioara
E. o tromboza a venelor pelvine
(pag. 1549)

G1419119. Tromboza profunda a venelor iliace, femurale sau poplitee este sugerata de:
A. edem
B. cresterea temperaturii cutanate
C. scaderea temperaturii cutanate
D. eritem bilateral al piciorului
E. senzatia de raceala la nivelul extremitatii afectate
(pag. 1549)

G1419120. Tromboza venoasa profunda trabuie sa fie diferentiata de o varietate de boli care determina
durere si edem unilateral la nivelul membrului inferior. Dintre acestea fac parte:
A. hematomul muscular
B. limfedemul
C. trombangeita obliteranta
D. chistul popliteal rupt
E. fenomenul Raynaud
(pag. 1549)

G1519121. Caracteristicile clasice ale trombozei venoase superficiale includ:


A. Sunt cauza de accident vascular embolic prin foramen ovale patent
B. Nu determina embolii pulmonare
C. Se caracterizeaza printr-un cordon rosiatic, cald si sensibil
D. Mijloacele de tratament includ masajul si aplicarea de gheaţa
E. Pot apare la cei cu varice
(pag. 1550)

G1519122. Factorii care predispun la tromboza venoasa sunt reprezentati de:


A. Staza
B. Hipercolesterolemie
C. Hipocoagulabilitate
D. Leziunea vasculara
E. Hipoprotrombinemie
(pag. 1548)

G1519123. in phlegmasia alba dolens apar, pe langa semnele trombozei venoase urmatoarele elemente
definitorii:
A. Febra
B. Flictenele
C. Paloarea
D. Adenopatia
E. Edemul
(pag. 1549)

G1519124. in tratamentul cu heparina administrat in trombozele venoase profunde este necesara


urmarirea urmatoarelor date de laborator:
A. Timpul de protrombina

556 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
557 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. Numarul trombocitelor
C. Timpul de tromboplastina activata partial (aPTT)
D. Proteina C reactiva
E. Dozarea proteinelor C si S
(pag. 1549)

G1519125. in tratamentul trombozelor venoase heparinele cu greutate moleculara mica au urmatoarele


caracteristici:
A. Se pot administra in perfuzie continua cu 1000 ui/ora
B. Au incidenta mai mica a trombopeniei
C. Se pot administra o data sau de doua ori pe zi
D. Eficienţa lor este maxima la un INR cuprins intre 2 si 3
E. Au o incidenta a hemoragiei egala sau mai mica decat heparina conventionala
(pag. 1550)

G1519126. in tromboza venoasa, trombusul este alcatuit initial din:


A. Hematii
B. Plachete
C. Granulocite
D. Fibrina
E. Colesterol
(pag. 1548)

G1519127. Pentru diagnosticul trombozei venoase profunde se utilizeaza:


A. Tehnici pletismografice
B. Rezonanta magnetica nucleara
C. Scintigrafia
D. Ultrasonografia Doppler
E. Termografia cutanata
(pag. 1549)

G1519128. Tromboza venoasa superficiala poate apare:


A. La pacientii cu catetere
B. La diabetici
C. La hemofilici
D. La pacienţii cu carcinoame
E. La bolnavii cu trombangeita obliteranta
(pag. 1550)

G1519129. Venulita joaca un rol important in producerea trombozei venoase in urmatoarele cazuri:
A. Infarct miocardic
B. Boala Behcet
C. Administrare de estrogeni
D. Homocisteinurie
E. Sindrom nefrotic
(pag. 1549)

G1619130. Conditii asociate pentru un risc crescut de tromboza venoasa profunda sunt:
A. Procedee ortopedice
B. Neoplasme pancreatice
C. Imobilizarea prelungita
D. Diateze hemoragice

557 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
558 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. Deficit de proteina C reactiva (PCR-reactant de faza acuta)


(pag. 1449)

G1619131. Incidenta trombozei venoase profunda este crescuta in:


A. Insuficienta cardiaca congestiva
B. Trombastenie
C. Hiperhomocisteinemie cu homocistinurie
D. Trombocitopenii
E. Traumatisme
(pag. 1449)

G1619132. Referitor la echografia doppler venos sunt adevarate:


A. Este mai utila in trombozele proximale
B. Masoara viteza fluxului sanguin din vene
C. in caz de tromboza vena colabeaza la compresia cu transductorul
D. Trombul nu se vizualizeaza direct
E. Sensibiltatea este mai scazuta in caz de tromboza la nivelul gambei
(pag. 1449)

G1619133. Referitor la profilaxia tromembolismului sunt adevarate:


A. Trebuie aplicata in situatiile cu risc crescut de tromboza
B. Sunt utilizate doze mici de heparina
C. Heparina cu greutate moleculara mica nu se utilizeaza
D. Se poate utiliza si warfarina
E. Compresia pneumatica externa este deasemenea eficienta
(pag. 1550)

G1619134. Referitor la terapia anticoagulanta nu sunt adevarate:


A. INR-ul intre 2-3 denota o anticoagulare ineficienta cu warfarina
B. Warfarinele se pot initia fara administrare prealabila de heparina
C. Este contraindicata in cazul diatezelor hemoragice
D. APTT-ul este un test fidel pentru urmarirea terapiei cu heparina conventionala
E. Heparinele cu greutate moleculara joasa nu sunt eficiente in terapia trombozelor venoase profune
(pag. 1450)

G1619135. Referitor la tratamentul trombolitic al trombozei venoase profunde sunt adevarate:


A. Se pot utiliza streptokinaza sau urokinaza
B. Nu exista dovezi ca sunt mai eficiente ca anticoagulantele in prevenirea emboliilor pulmonare
C. Monitorizarea se face prin determinarea INR-ului
D. Actioneaza prin liza trombului
E. Activatorul tisular al plasminogenului este contraindicat
(pag. 1550)

G1619136. Referitor la tratamentul trombozelor venoase profunde sunt adevarate:


A. Anticoagularea este obligatorie
B. Anticoagulantele lizeaza trombul
C. Ritmul perfuziei cu heparina va fi ajustat conform indicelui de protrombina
D. Tratamentul cu heparina poate determina trombocitoze secundare
E. Warfarina se va administra paralel cu heparina
(pag. 1449)

G1619137. Referitor la tromboza venoasa superficiala migratorie nu sunt adevarate

558 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
559 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

A. Poate sa fie marker pentru carcinom


B. Frecvent embolizeaza
C. Poate sa apara in vasculite
D. Necesita terapie anticoagulanta
E. Au indicatie de interventie chirurgicala pe vena
(pag. 1550)

G1619138. Tromboza venoasa profunda trebuie diferentiata de:


A. Chist popliteal rupt
B. Ruptura musculara
C. Limfedem
D. Sindrom de furt arterial
E. Hematom intramuscular
(pag. 1449)

G2319139. Pentru diagnosticul trombozei venoase profunde ultrasonografia venoasa dubla descopera
prezenta trombusului prin
A. masurararea fluxului venos si a velocitatii
B. vizualizare directa
C. cresterea diametrului venei
D. deductie daca vena nu colabeaza dupa manevre compresive
E. masurararea velocitatii fluxului deasupra trombozei
(pag. 1549)

G2319140. Dintre conditiile asociate cu risc crescut pentru dezvoltarea trombozei venoase este si
venulita ce inseamna
A. trombangeita obliteranta
B. hemoglobinuria
C. boala Behcet
D. homocisteinuria
E. boala Raynaud
(pag. 1549)

G2319141. Rezonanta magnetica nucleara este folosita cind se suspecteaza


A. tromboza bilaterala de vena femurala comuna
B. tromboza de vene pelvine
C. tromboza de vene gambiere
D. tromboza de vena cava inferioara
E. tromboza de vena cava superioara
(pag. 1549)

G2319142. Tratamentul anticoagulant cu warfarina va fi continuat per os


A. 3-6 luni la pacientii cu tromboza profunda idiopatica
B. 1 luna la pacientii cu tromboza profunda idiopatica
C. 1 an la toti pacientii
D. 6 saptamani la cei cu tromboza venoasa de gamba
E. 3 saptamani
(pag. 1550)

G2319143. Durata tratamentului cu warfarina este nelimitata in


A. tromboza venoasa profunda recurenta
B. tromboza iliofemurala unilaterala

559 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
560 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. etiologia maligna a trombozei


D. hipercoagulabilitate
E. tromboza venelor gambei
(pag. 1550)

G2319144. Tratamentul trombolitic poate determina


A. liza trombului
B. stoparea extinderii cheagului
C. cicatrizarea endovenei
D. diminuarea sindromului posttrombotic
E. conservarea valvelor venoase
(pag. 1550)

G2319145. Tromboza venoasa superficiala


A. nu determina embolie pulmonara
B. determina insuficienta ostiala de safena interna si externa
C. determina embolie pulmonara
D. se poate dezvolta in asociere cu tromboza venoasa profunda
E. este asociata cu catetere si perfuzii intravenoase
(pag. 1550)

G2319146. Cele mai importante consecinte ale trombozei venoase profunde sint:
A. ulcerul trofic
B. sindromul posttrombotic
C. embolia pulmonara
D. sindromul de insuficienta venoasa cronica
E. tromboza extensiva
(pag. 1549)

G2319147. Tromboza profunda a venelor iliace,femurale sau poplitee este sugerata de


A. tegumente reci,palide
B. edem
C. eritem unilateral al piciorului
D. cresterea temperaturii cutanate
E. sensibilitate prezenta de-a lungul traiectului venei afectate
(pag. 1549)

G2519148. Tratamentul trombozelor venoase profunde şi superficiale include


A. Heparină
B. Warfarină
C. activator tisular al plasminogenului
D. antiagregante plachetare
E. comprese calde
(pag. 1550)

G2519149. Care dintre substanţele de mai jos sunt incluse în grupul farmacologic al tromboliticelor
A. Urokinaza
B. fosfolipaza A2
C. activatorul tisular al plasminogenului
D. antitrombina III
E. factorul de contact
(pag. 1550)

560 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
561 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

G2519150. Riscul crescut pentru dezvoltarea trombozei venoase este generat de venulită în
următoarele situaţii:
A. Sarcină
B. utilizarea estrogenilor
C. boala Behcet
D. Homocisteinurie
E. macroglobulinemia Waldenstrom
(pag. 1549)

G2519151. Bolile care produc hipercoagulabilitate sistemică şi risc de tromboză venoasă sunt:
A. trombangeita obliterantă
B. rezistenţa la proteina C activată
C. sindromul antifosfolipidic
D. coagularea intravasculară diseminată
E. neoplasmul pancreatic
(pag. 1549)

G2519152. Heparinele cu greutate moleculară mică au:


A. 40-60 de daltoni
B. 400-600 de daltoni
C. 4000-6000 de daltoni
D. 40000-60000 de daltoni
E. 400000-600000 de daltoni
(pag. 1550)

G2519153. Tromboza profundă a venelor iliace, femurale sau poplitee este sugerată de:
A. Febră
B. Edem
C. Creşterea temperaturii cutanate
D. Durere
E. Parestezii
(pag. 1549)

G2519154. Alegeţi factorii de risc pentru tromboza venoasă


A. Neoplasmul testicular
B. Tromboza venoasă profundă precedentă
C. Compresia pneumatică externă
D. Leptospiroza
E. Lupusul eritematos sistemic
(pag. 1549)

G2519155. În tromboza venoasă, în cazul contraindicaţiei anticoagulantelor, prevenirea emboliei


pulmonare se realizează prin:
A. Trombolitice
B. Întreruperea mecanică a fluxului sanguin către vena cavă inferioară
C. Sunt portocav
D. Repaus la pat
E. Inserţia percutană a unui filtru în vena cavă inferioară.
(pag. 1549)

G2519156. La femei, riscul trombozei venoase este crescut:


A. la menopauză

561 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
562 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. în prima lună postpartum


C. în primul trimestru al sarcinii
D. în caz de lupus eritematos sistemic
E. Preovulator
(pag. 1550)

G2519157. Tromboza venoasă superficială migratorie are următoarele particularităţi:


A. apare la vârstnici
B. nu determină embolie pulmonară
C. se poate asocia vasculitelor
D. apare asociat cateterelor
E. semnul capital este paloarea
(pag. 1550)

G2519158. Trombozele venoase profunde se pot diagnostica prin:


A. Arteriografie
B. Venografie
C. Rezonanţă magnetică nucleară
D. Ultrasonografie venoasă dublă
E. Tomografie cu emisie de pozitroni
(pag. 1550)

G2519159. Rezonanţa magnetică nucleară este utilă pentru diagnosticul:


A. Coagulării intravasculare diseminate
B. Trombangeitei obliterante
C. Tromboflebitei superficiale migratorii
D. Trombozei venei cave superioare
E. Trombozei venei cave inferioare
(pag. 1550)

G2519160. Tromboza venoasa superficiala poate apare:


A. La pacientii cu catetere
B. La diabetici
C. La hemofilici
D. La pacientii cu carcinoame
E. La bolnavii cu trombangeita obliteranta
(pag. 1550)

G2519161. Factorii care predispun la tromboza venoasa sunt reprezentati de:


A. Staza
B. Hipercolesterolemie
C. Hipocoagulabilitate
D. Leziunea vasculara
E. Hipoprotrombinemie
(pag. 1548)

G2519162. În phlegmasia alba dolens apar, pe lânga semnele trombozei venoase urmatoarele elemente
definitorii:
A. Febra
B. Flictenele
C. Paloarea
D. Adenopatia

562 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
563 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. Edemul
(pag. 1549)

G2519163. În tromboza venoasa, trombusul este alcatuit initial din:


A. Hematii
B. Plachete
C. Granulocite
D. Fibrina
E. Colesterol
(pag. 1548)

G2519164. Venulita joaca un rol important în producerea trombozei venoase în urmatoarele cazuri:
A. Infarct miocardic
B. Boala Behcet
C. Administrare de estrogeni
D. Homocisteinurie
E. Sindrom nefrotic
(pag. 1549)

G2519165. În tratamentul trombozelor venoase heparinele cu greutate moleculara mica au urmatoarele


caracteristici:
A. Se pot administra în perfuzie continua cu 1000 ui/ora
B. Au incidenta mai mica a trombopeniei
C. Se pot administra o data sau de doua ori pe zi
D. Eficienta lor este maxima la un INR cuprins între 2 si 3
E. Au o incidenta a hemoragiei egala sau mai mica decât heparina conventionala
(pag. 1550)

G2519166. Pentru diagnosticul trombozei venoase profunde se utilizeaza:


A. Tehnici pletismografice
B. Rezonanta magnetica nucleara
C. Scintigrafia
D. Ultrasonografia Doppler
E. Termografia cutanata
(pag. 1549)

G2519167. În tratamentul cu heparina administrat în trombozele venoase profunde este necesara


urmarirea urmatoarelor date de laborator:
A. Timpul de protrombina
B. Numarul trombocitelor
C. Timpul de tromboplastina activata partial (aPTT)
D. Proteina C reactiva
E. Dozarea proteinelor C si S
(pag. 1549)

G2519168. Caracteristicile clasice ale trombozei venoase superficiale includ:


A. Sunt cauza de accident vascular embolic prin foramen ovale patent
B. Nu determina embolii pulmonare
C. Se caracterizeaza printr-un cordon rosiatic, cald si sensibil
D. Mijloacele de tratament includ masajul si aplicarea de gheata
E. Pot apare la cei cu varice
(pag. 1550)

563 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
564 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

G2619169. I.C. cu debit cardiac crescut apare în urmatoarele conditii:


A. Anemie
B. Fistule arterio – venoase
C. Hipertiroidism
D. Cardiomiopatii dilatative
E. Boala Paget
(pag. 1421)

G2619170. Respiratia Cheyne – Stokes din IC prezinta urmatoarele mecanisme si manifestari:


A. Este o respiratie periodica sau ciclica
B. Creste sensibilitatea centrului respirator la presiunea partiala a CO2 din sângele arterial
C. Apare frecvent la pacientii cu AS cerebrala
D. Este favorizata de alungirea timpului de circulatie plamân – creier
E. Perioadele de hiperventilatie si hipocapnie sunt urmate de apnee
(pag. 1423)

G2619171. Criteriile majore " Framingham " pentru diagnosticul IC congestive cuprind:
A. Dispneea paroxistica nocturna
B. Ralurile de staya pulmonara
C. Tuse nocturna
D. Pleurezie
E. Galop (zgomot III)
(pag. 1424)

G2619172. Spironolactonele în terapia I.C:


A. Actioneaza printr– un mecanism de inhibitie competitiva a aldosteronului
B. Induc o diureza bogata în sodiu
C. Produc retentie de potasiu
D. Actioneaza numai în prezenta concentratiilor serice crescute aldosteron
E. Efectul maxim apare la 24 h de la administrare
(pag. 1427)

G2619173. Activarea neurohormonala în IC induce cresterea postsarcinii prin urmatoarele mecanisme:


A. Actiunea simpatoadrenergica
B. Cresterea catecolaminelor circulante
C. Scaderea nivelului sanguin al hormonului antidiuretic
D. Actiunea sistemului renina – angiotensina - aldosteron
E. Blocarea angiotensinei II
(pag. 1427)

G2619174. În legatura cu moartea subita se poate afirma:


A. Are o incidenta de aprox. 50% din totalul deceselor determinate de boli cardiace
B. Are o incidenta de aproximativ 10% din totalul deceselor determinate de boli cardiace
C. Este definita ca perioada de timp de 2 ore de la debutul evenimentului terminal si deces
D. Este definita ca moarte naturala datorata cauzelor cardiace
E. Biologic victima nu poate ramâne în viata fara interventii rapide
(pag. 245)

G2619175. În stopul cardiac apare:


A. Oprirea brutala a functiei de pompa a inimii
B. Deseori reversibilitate spontana
C. Reversibilitate prin interventie prompta

564 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
565 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. Oprirea lenta a functiei de pompa a inimii


E. Rareori reversibilitate spontana
(pag. 245)

G2619176. Despre moartea subita cardiaca se poate afirma:


A. Boala aterosclerotica coronariana este cea mai frecventa anomalie structurala asociata
B. Pâna la 80% din totalul mortilor subite cardiace din SUA sunt datorate consecintelor aterosclerozei
C. Cardiomiopatiile sunt implicate în 10-15% din cazurile de moarte subita cardiaca
D. Moartea subita cardiaca atinge punctul culminant în copilarie si adolescenta
E. Incidenta începe sa scada la adultii tineri
(pag. 246)

G2619177. Urmatorii sunt factori functionali asociati mortii subite cardiace:


A. Intoxicatia cu cocaina
B. Intoxicatia cu digitala
C. Hipoxemia
D. Acidoza
E. Sindromul WPW
(pag. 246)

G2619178. Care din urmatoarele reprezinta cauze structurale ale mortii subite cardiace:
A. Sindromul QT prelungit congenital
B. Miocardita
C. CMH obstructiva
D. CMH neobstructiva
E. Insuficienta cardiaca cronica
(pag. 246)

G2619179. Factorii de risc cei mai importanti ai mortii subite cardiace sunt:
A. Vîrsta
B. TA crescuta
C. HVS
D. Casexia
E. Fumatul
(pag. 248)

G2619180. În stopul cardia secundar bradiaritmiilor sau asistoliei:


A. Nu este necesar socul extern
B. Este necesar socul extern
C. Adrenalina se administreaza intravenos
D. Pacientul nu necesita intubare
E. Atropina se administreaza intravenos
(pag. 250)

G2619181. Îngrijirea pacientului care face colaps cuprinde:


A. Interventia initiala si suportul vital de baza
B. Suportul vital avansat
C. Îngrijirea postresuscitare
D. Anticoagulare pe termen lung
E. Îngrijire pe termen lung
(pag. 249)

565 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
566 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

G2619182. Digoxinul în tratamentul insuficientei cardiace:


A. Amelioreaza supravietuirea la bolnavii în ritm sinusal si disfunctie VS sistolica
B. Este indicat la bolnavii cu IC si FA
C. Eliminarea renala este scazuta de spironolactona
D. Scade perioada refractara efectiva a nodului AV
E. Creste activitatea vagala
(pag. 1428, 1429)

G2619183. În tratamentul IC, dopamina:


A. Actioneaza asupra receptorilor dopaminergici
B. Are efect inotrop pozitiv
C. Scade rezistenta vasculara periferica
D. Actioneaza asupra receptorilor beta1 si beta2
E. Actioneaza asupra receptrorilor alfa
(pag. 1430)

G2619184. În tratamentul aritmiilor din IC, sunt recomandate urmatoarele droguri:


A. Chinidina
B. Flecainida
C. Procainamida
D. Amiodarona
E. Betablocantele
(pag. 1430)

G2619185. Incidenta trombozei venoase profunda este crescuta in:


A. Trombastenie
B. Insuficienta cardiaca congestiva
C. Hiperhomocisteinemie cu homocistinurie
D. Trombocitopenii
E. Traumatisme
(pag. 1549)

G2619186. Referitor la echografia doppler venos sunt adevarate:


A. In caz de tromboza vena colabeaza la compresia cu transductorul
B. Masoara viteza fluxului sanguin din vene
C. Este mai utila in trombozele proximale
D. Trombul nu se vizualizeaza direct
E. Sensibiltatea este mai scazuta in caz de tromboza la nivelul gambei
(pag. 1549)

G2619187. Tromboza venoasa profunda trebuie diferentiata de:


A. Sindrom de furt arterial
B. Ruptura musculara
C. Limfedem
D. Chist popliteal rupt
E. Hematom intramuscular
(pag. 1549)

G2619188. Conditii asociate pentru un risc crescut de tromboza venoasa profunda sunt:
A. Diateze hemoragice
B. Neoplasme pancreatice
C. Imobilizarea prelungita

566 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
567 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. Procedee ortopedice
E. Deficit de proteina C reactiva (PCR-reactant de faza acuta)
(pag. 1549)

G2619189. Referitor la tratamentul trombozelor venoase profunde sunt adevarate:


A. Anticoagulantele lizeaza trombul
B. Anticoagularea este obligatorie
C. Ritmul perfuziei cu heparina va fi ajustat conform indicelui de protrombina
D. Tratamentul cu heparina poate determina trombocitoze secundare
E. Warfarina se va administra paralel cu heparina
(pag. 1550)

G2619190. Referitor la terapia anticoagulanta nu sunt adevarate:


A. Este contraindicata in cazul diatezelor hemoragice
B. Warfarinele se pot initia fara administrare prealabila de heparina
C. INR-ul intre 2-3 denota o anticoagulare ineficienta cu warfarina
D. APTT-ul este un test fidel pentru urmarirea terapiei cu heparina conventionala
E. Heparinele cu greutate moleculara joasa nu sunt eficiente in terapia trombozelor venoase profune
(pag. 1550)

G2619191. Referitor la tratamentul trombolitic al trombozei venoase profunde sunt adevarate:


A. Se pot utiliza streptokinaza sau urokinaza
B. Nu exista dovezi ca sunt mai eficiente ca anticoagulantele in prevenirea emboliilor pulmonare
C. Monitorizarea se face prin determinarea INR-ului
D. Actioneaza prin liza trombului
E. Activatorul tisular al plasminogenului este contraindicat
(pag. 1550)

G2619192. Referitor la profilaxia tromembolismului sunt adevarate:


A. Heparina cu greutate moleculara mica nu se utilizeaza
B. Sunt utilizate doze mici de heparina
C. Trebuie aplicata in situatiile cu risc crescut de tromboza
D. Se poate utiliza si warfarina
E. Compresia pneumatica externa este deasemenea eficienta
(pag. 1550)

G2619193. Referitor la tromboza venoasa superficiala migratorie nu sunt adevarate


A. Poate sa apara in vasculite
B. Frecvent embolizeaza
C. Poate sa fie marker pentru carcinom
D. Necesita terapie anticoagulanta
E. Au indicatie de interventie chirurgicala pe vena
(pag. 1550)

G2619194. Incidenta trombozei venoase profunde este crescuta in:


A. Insuficienta aortica
B. Trombastenia
C. Traumatisme
D. Mutatia Layden al factorului V
E. Trombocitopenii
(pag. 1549)

567 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
568 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

G2619195. Tromboza venoasa profunda trebuie diferentiata de:


A. Ruptura musculara
B. Ruptura chist Baker
C. Hemangiom cavernos
D. Sindrom de furt arterial
E. Limfedem
(pag. 1549)

G2619196. Referitor la terapia anticoagulanta sunt adevarate


A. INR intre 2-3 inseamna o anticoagulare eficienta cu warfarina
B. Warfarinele nu se pot initia fara administrare prealabila de heparina
C. APTT.ul este un test fidel pentru urmarirea terapiei cu heparine de greutate moleculara mica
D. Heparinele cu greutate moleculara mica nu sunt eficiente in terapia trombozelor venoase profunde
E. Este contraindicata in diateze hemoragice
(pag. . 1550)

G2619197. Conditii asociate cu un risc crescut de tromboza venoasa profunda sunt:


A. Neoplasme
B. Deficit de proteina C reactiva (reactant de faza acuta)
C. Procedee ortopedice
D. Innotul
E. Interventii chirurgicale in micul bazin
(pag. 1549)

G2619198. Referitor la echografia-Doppler venos sunt adevarate


A. In caz de tromboza venoasa vena nu colabeaza la compresia cu transductorul
B. Trombul se vizualizeaza direct
C. Este mai putin utila in trombozele venoase proximale
D. Nu poate masura viteza fluxului sanguin
E. Este foarte utila in disagnostic diferential
(pag. 1549)

G2819199. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate privind tratamentul trombozei venoase
profunde (TVP)
A. in TVP proximala tratamentul se face cel mult 3 saptamani
B. in TVP idiopatica acuta tratamentul se face 3-6 luni
C. warfarina poate fi asociata heparinei inca din prima zi de tratament
D. durata tratamentului anticoagulant este nelimitata in TVP recurenta asociata bolilor maligne
E. tromboliticele administrate precoce pot diminua incidenta sindromului postflebitic in TVP
(pag. 1550)

G2819200. In care din urmatoarele situatii tromboza venoasa profunda se asociaza mai frecvent:
A. infarct miocardic acut
B. ulcer duodenal
C. neoplasm pulmonar
D. chirurgia soldului
E. tratament estrogenic
(pag. 1550)

G2819201. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate legate de tratamentul trombozei venoase profunde
(TVP) a membrului inferior:
A. tratamentul anticoagulant in TVP proximala este indicat

568 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
569 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. in TVP a gambei fie se administreaza tratament anticoagulant, fie se monitorizeaza neinvaziv, repetitiv,
progresia proximala a bolii
C. majoritatea TVP a gambei se extind proximal
D. dispozitivele de compresie pneumatica sunt o alternativa de tratament cand anticoagulantele sunt
contraindicate
E. la pacientii cu diateze hemoragice si TVP proximala se poate face insertia percutana de filtru in vena cava
inferioara
(pag. 1550)

569 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
570 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

Tema nr. 20
Anemii (generalitati, anemia feripriva, megaloblastica)
BIBLIOGRAFIE:
1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

G1220001. Aparitia de eritrocite "cu tepi” (echinocite) se intalneste in:


A. boli endocrine
B. purpura trombotica trombocitopenica
C. bolile inflamatorii acute
D. bolile inflamatorii cronice
E. bolile hepatice
(pag. 705)

G1220002. Absorbtia fierului are loc in:


A. colon descendent
B. stomac
C. intestin subtire proximal
D. colon transvers
E. colon ascendent
(pag. 699)

G1220003. Anemia megaloblastica se datoreaza lipsei:


A. vitaminei B6
B. vitaminei PP
C. vitaminei B12
D. vitaminei B1
E. vitaminei A
(pag. 714)

G1220004. Depozitele de fier din celulele sistemului reticuloendotelial pot fi estimate cu ajutorul:
A. coloratiei cu albastru de prusia
B. albastru de metil
C. ziehl-nielsen
D. rosu bengal
E. acetona
(pag. 701)

G1220005. Sindromul imerslundeste:


A. malabsorbtia selectiva a cobalaminei
B. deficitul de transcobalamina
C. absenta congenitala a factorului intrinsec
D. leucemie acuta nonlimfocitara
E. anomalia functionala a factorului intrinsec
(pag. 715,718)

G1220006. Tratamentul cu sulfat feros la adult se face minim:


A. 1 an

570 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
571 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. 1 luna
C. 6 saptamani
D. 6 luni
E. 10 zile
(pag. 703)

G1320007. Absorbtia vitaminei B12 in organism se face:


A. -la nivelul mucoasei gastrice
B. -in duoden
C. -in jejunul proximal
D. -in ileonul terminal
E. -in colon
(pag. 715)

G1320008. Cresterea numarului de reticulocite in anemia feripriva aflata sub tratament se produce la:
A. -un an de la inceputul tratamentului;
B. -doua luni de la inceputul tratamentului
C. -2 saptamani de la inceputul tratamentului
D. -10 zile de la inceputul tratamentului
E. -3-4 zile de la inceputul tratamentului
(pag. 703)

G1320009. Durata minima a tratamentului cu fier dupa ce valorile hemoglobinei, hematocrityului si


globulelor rosii au revenit la normal in anemia feripriva este, pentru completarea rezervelor
reticuloendoteliale de fier, urmatoarea:
A. 6 luni
B. -1 an
C. -2 ani
D. - 5 ani
E. nu este necesara
(pag. 703)

G1320010. In anemia feripriva sunt corecte urmatoarele afirmatii:


A. -depozitele de fier din maduva hematopoietica sunt crescute
B. -creste nivelul receptorului pentru transferina
C. apar sideroblastii "in inel"in maduva hematopoietica
D. creste nivelul vitaminei B12 in ser
E. -creste fierul seric
(pag. 702)

G1320011. Termenul de "eritropoieza ineficienta " se refera la:


A. -distructia eritrocitelor in sangele periferic;
B. -sechestratie splenica crescuta a eritrocitelor
C. -maduva hipercelulara, cu maturatie redusa a eritrocitelor
D. -prezenta hemoragiilor oculte
E. -prezenta unui sindrom hemolitic cronic de origine autoimuna
(pag. 714)

G1420012. Anemia imunohemolitica cu anticorpi la cald este indusa de:


A. Anticorpii IgG
B. Azatioprina
C. Mycoplasma

571 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
572 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. Mononucleoza infecţioasa
E. Splenectomie
(pag. 728)

G1420013. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru anemia pernicioasa:
A. Cea mai frecventa cauza a deficitului de cobalamina in climatele temperate
B. Apare post gastrectomie
C. Manifestari neurologice minime
D. Se insoţeste de mieloza eritremica
E. Caracteristica copiilor si adolescentilor
(pag. 717)

G1420014. Care din urmatoarele grupe de medicamente pot determina anemie megaloblastica:
A. Antagonisti ai folatului
B. Anticorpii monoclonali
C. Antiplachetare
D. Antiaritmicele
E. Inhibitorii tirozin kinazei
(pag. 719)

G1420015. Depozitele de fier din celulele sistemului reticulo-endotelial pot fi estimate cu ajutorul:
A. Anticorpilor monoclonali
B. Sideremiei
C. Receptorului pentru transferina serica
D. Protoporfirinei eritrocitare
E. Coloratiei cu albastru de Prusia
(pag. 701)

G1420016. in deficitul de cobalamina, tratamentul cu vit.B12 se face astfel:


A. 1000μg/zi B12 timp de 1 luna, intramuscular
B. 1000μg/zi B12 intramuscular/zi asociat cu 6mg acid folic/zi timp de 1 luna
C. 50μg/zi B12 /saptamana timp de 1 an
D. 1000μg/zi B12 /luna intramuscular timp de 1 an
E. Se incepe cu 100μg/zi B12 /zi intramuscular timp de 1 saptamana
(pag. 720)

G1420017. Incidenta anemiei pernicioase este crescuta la pacientii cu alte afectiuni de natura imuna ca:
A. Fasceita eozinofilica
B. Anemie aplastica
C. Boala Graves
D. Purpura trombocitopenica imuna
E. Anemie hemolitica imuna
(pag. 717)

G1420018. Obisnuit tipul de folat necesita urmatoarea terapie de substitutie:


A. Acid folic 5 pana la 10mg/zi oral
B. Acid folic 5mg/zi si vitamina B12 1000μg intra muscular/saptamana
C. Acid folic 5mg o data pe saptamana intra venos
D. Acid folic 5mg/luna oral toata viaţa
E. Acid folic 1mg/zi pe cale orala
(pag. 721)

572 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
573 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

G1420019. Singura manifestare in anemia imunohemolitica cu anticorpi la cald, in formele blande este:
A. Hemoglobinuria paroxistica la rece
B. Prezenta aglutininelor la rece
C. Prezenta schizocitelor peste 50%
D. Sindromul hemolitic uremic
E. Test Coombs direct pozitiv
(pag. 728)

G1520020. Care din urmatoarele anemii este hipoproliferativa:


A. Anemia feripriva
B. Anemia prin deficit de vitamina B12
C. Anemii sideroblastice
D. Talasemiile
E. Sferocitoza ereditara
(pag. 371, 372)

G1520021. Cresterea numarului de reticulocite dupa tratamentul cu fier in anemia feripriva atinge un
maxim in urmatoarele intervale de la inceperea tratamentului:
A. 2 zile
B. 10 zile
C. 20 zile
D. 30 zile
E. 60 zile
(pag. 703)

G1520022. Depozitele de fier din celulele sistemului reticuloendotelial se estimeaza prin:


A. Capacitatea totala de legare a fierului de catre transferina
B. Nivelul feritinei serice
C. Coloratia cu albastru de Prusia a frotiurilor de maduva osoasa
D. Nivelul protoporfirinei eritrocitare
E. Dozarea receptorului pentru transferina serica
(pag. 700, 701)

G1520023. in anemia megaloblastica prin deficit de acid folic este caracteristica:


A. Cresterea homocisteinei in ser
B. Scaderea transcobalaminei II serice
C. Cresterea numarului receptorilor R gastrici
D. Cresterea acidului metilmalonic in ser
E. Cresterea izoenzimei 1 a lactic-dehidrogenazei in plasma
(pag. 715, 720)

G1520024. O modificare foarte sugestiva in anemiile megaloblastice este:


A. Maduva bogata in fier
B. Prezenta sideroblastilor inelari
C. Cresterea bilirubinei neconjugate
D. Prezenţa punctaţiilor bazofile
E. Prezenta neutrofilelor hipersegmentate
(pag. 720)

G1520025. Saturatia procentuala a transferinei este in mod normal:


A. 5-10%
B. 10-20%

573 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
574 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. 30-50%
D. 60-80%
E. 80-85%
(pag. 700)

G1620026. Absorbtia vitaminei B 12 se realizeaza:


A. la nivelul stomacului dupa legarea de factorul intrinsec
B. la nivelul duodenului
C. la nivelul duodenului prin competitie cu fierul ionic
D. in jumatatea distala a ileonului
E. in pima portiune a jejunului
(pag. 715)

G1620027. Dieta zilnica a unei femei contine:


A. 1 g fier
B. 2 g fier
C. 10-20 µg fier
D. 10-15 mg fier
E. 10-20 g fier
(pag. 699)

G1620028. Fierul necesar eritropoiezei provine in cea mai mare parte din:
A. din fierul alimentar absorbit in ileon
B. suplimentarea alimentatiei cu oligolemente
C. vitamine luate in perioada anotimpului rece
D. reciclarea fierului din eritrocitele imbatrinite, in sistemul reticulo-endotelial
E. fierul absorbit in duoden
(pag. 699)

G1620029. in anemia hemolitica autoimuna cu anticorpi la cald antigenele proteice eritrocitare


reactioneaza de obicei cu anticorpi de tip:
A. IgA
B. IgG
C. IgM
D. IgD
E. IgE
(pag. 728)

G1620030. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in cazul unei anemii hemolitice autoimune cu anticorpi
la cald:
A. este mai frecventa la barbati
B. hemoliza este intravasculara
C. anticorpii actioneaza optim la 28° C
D. testul Coombs este constant pozitiv pentru complement
E. corticoterapia si splenectomia sunt in general eficiente
(pag. 729)

G1620031. Urmatoarele pot fi cauza de deficit de vitamina B 12, cu exceptia:


A. gastrectomie
B. rezectii intestinale
C. absenta congenitala a factorului intrinsec
D. necesar crescut

574 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
575 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. boli granulomatoase
(pag. 715)

G2320032. Absorbtia fierului se produce in:


A. intestinul subtire proximal
B. stomac
C. duoden
D. colon
E. ileonul distal
(pag. 699)

G2320033. Nivelul proliferarii precursorilor eritrocitari se coreleaza cu:


A. nivelul feritinei serice
B. nivelul protoporfirinei eritrocitare
C. sideremia
D. nivelul seric al receptorului pentru transferina serica
E. saturatia procentuala a transferinei
(pag. 701)

G2320034. In cursul tratamentului cu preparate de fier in anemia feripriva numarul de reticulocite


incepe sa creasca in mod obisnuit dupa:
A. 3-4 zile
B. 10 zile
C. 7-8 zile
D. 5-6 zile
E. 12-14 zile
(pag. 703)

G2320035. Anemia megaloblastica prin deficit de cobalamina spre deosebire de cea din deficitul de
acid folic are ca manifestari clinice caracteristice:
A. purpura
B. manifestarile neurologice
C. arsuri ale limbii
D. anorexie
E. diaree
(pag. 717)

G2320036. Tratamentul cu ciancobalamina in la pacientii cu anemie pernicioasa trebuie administrat


timp de:
A. 1 luna
B. 3 luni
C. 6 luni
D. 1 an
E. toata viata
(pag. 720)

G2520037. Valorile normale ale cobalaminei în ser sunt:


A. 50-100 pg/ml
B. 6-20 ng/ml
C. 4 ng/ml
D. 200-900 pg/ml
E. sub 100 pg/ml

575 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
576 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 715)

G2520038. În cursul ultimelor 2 trimestre de sarcină nevoile cotidiene de fier cresc la :


A. 3-4 mg
B. 9 mg
C. 5-6 mg
D. 7-8 micrograme
E. 1-2 mg
(pag. 699)

G2520039. Nivelul protoporfirinei eritrocitare la pacienţii cu deficit de fier este:


A. Mai mare de 1,77 micromoli/l
B. 3-5 micromoli/l
C. 130 micrograme/dl
D. 10 micromoli/l
E. 0,5 micromoli/l
(pag. 701)

G2520040. Globulele roşii ce apar în formele severe de anemie feriprivă sunt sub formă de:
A. Picatură de lacrimă
B. În ţintă
C. Inel
D. În seceră
E. Trabuc sau creion
(pag. 702)

G2520041. Sideremia reprezintă:


A. Capacitatea totală de legare a fierului de către transferină
B. Fierul legat de transferină
C. Forma de depozitare a fierului
D. Fierul liber
E. Saturaţia procentuală a transferinei
(pag. 700)

G2520042. Creşterea numărului de reticulocite după tratamentul cu fier în anemia feriprivă atinge un
maxim în următoarele intervale de la începerea tratamentului:
A. 3 zile
B. 10 zile
C. 20 zile
D. 30 zile
E. 15 zile
(pag. 703)

G2520043. Boala Imerslund-Grasbeck se caracterizează prin:


A. Malabsorbţia cobalaminei prin acidifierea conţinutului intestinal
B. Deficit selectiv în absorbţia cobalaminei şi proteinurie
C. Afectarea segmentară a ileonului terminal
D. Steatoree
E. Deficit de factor intrinsec asociat cu prezenţa polipilor gastrici
(pag. 718)

G2520044. Saturaţia procentuală a transferinei este în mod normal:


A. 1-5 %

576 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
577 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. 5-10 %
C. 10-20 %
D. 20-30 %
E. 30-50 %
(pag. 700)

G2520045. Reticulocitoza după începerea tratamentului cu vitamina B 12 este maximă la:


A. 7 zile
B. 10 zile
C. 3 zile
D. 9 zile
E. 15 zile
(pag. 720)

G2620046. Care din urmatoarele afectiuni cardiace NU reprezinta cauze structurale de stop cardiac si
moarte subita cardiaca:
A. Boli valvulare cardiace
B. Cardiomiopatia dilatativa
C. Hipopotasemia
D. Infarctul miocardic vindecat
E. Infarctul miocardic acut
(pag. 246)

G2620047. Care din urmatorii factori de risc ereditari NU sunt specifici pentru moartea subita cardiaca:
A. Hiperlipoproteinemii genetice
B. Sindromul intervalului QT prelungit congenita
C. Unele sindroame miopatice
D. Unele sindroame displazice
E. Hipertensiunea arteriala
(pag. 246)

G2620048. Urmatorii factori functionali NU sunt asociati mortii subite cardiace:


A. Miocardita
B. Ischemia tranzitorie
C. Insuficienta cardiaca cronica
D. Socul
E. Acidoza
(pag. 246)

G2620049. Cel mai obisnuit mecanism al stopului cardiac este:


A. Fibrilatia ventriculara
B. Bradiaritmii severe persistente
C. Asistolia
D. Disociatia electromecanica
E. Tahicardia ventriculara sustinuta
(pag. 247)

G2620050. Splenectomia este indicata in sferocitoza ereditara deoarece:


A. Corecteaza defectul eritrocitar
B. Corecteaza anemia prin prelungirea duratei de viata a eritrocitelor
C. Scade numarul de sferocite din sangele periferic
D. Modifica morfologia eritrocitara

577 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
578 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. Scade rata infectiilor


(pag. 724)

G2620051. Principala sursa de acid folic din alimentatie este reprezentata de:
A. Ficat
B. Carne
C. Lactate
D. Fructe si legume
E. Altele
(pag. 714)

G2620052. Evaluarea deficitului vitaminic in anemiile megaloblastice se face prin:


A. Hemograma
B. Test Schilling
C. Determinarea cobalaminei serice si a acidului folic eritrocitar
D. Numararea reticulocitelor
E. Determinarea aciditatii gastrice
(pag. 720)

G2620053. Transportatorul fierului in plasma, transferina este:


A. Un aminoacid
B. O glicoproteina
C. O lipoproteina
D. O gamaglobulina
E. Fractiune a feritinei
(pag. 699)

G2620054. Nivelul minim al feritinei serice la care se mai poate vedea fier colorabil in maduva este de:
A. 5 μg/L
B. 10 μg/L
C. 15 μg/L
D. 50 μg/L
E. 500 μg/L
(pag. 701)

G2620055. In timpul digestiei gastrice cobalamina se leaga de:


A. Factorul intrinsec
B. Sucul gastric
C. Celulele paritale gastrice
D. Receptorul R gastric
E. Fier
(pag. 715)

G2620056. Haptoglobina mult scazuta sau absenta sugereaza:


A. Anemie feripriva severa
B. Anemie macrocitara
C. Anemie hemolitica
D. Talasemie
E. Hipotiroidie
(pag. 722)

G2620057. In sferocitoza ereditara cauza reducerii duratei de viata a eritrocitelor este:

578 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
579 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

A. Deficitul enzimatic
B. Defectul de membrana
C. Sinteza unei hemoglobine anormale
D. Rezistenta scazuta la complement
E. Lipsei vitaminei B12
(pag. 723)

G2620058. Simptomele si semnele deficitului grav de fier includ urmatoarele, cu exceptia:


A. Paloare
B. Icter
C. Oboseala
D. Coilonichie
E. Disfagie
(pag. 700)

G2620059. Dieta zilnica a unui barbat contine:


A. 1 g fier
B. 1,5 g fier
C. 1-2 μg fier
D. 15-20 mg fier
E. 10-20 g fier
(pag. 699)

G2620060. Care dintre urmatoarele anemii au un mecanism de hemoliza extracorpuscular:


A. Sferocitoza ereditara
B. Beta-talasemia
C. Deficitul de g-6-pd
D. Eliptocitoza ereditara
E. Hemoliza microangiopatica
(pag. 722)

G2820061. Urmatoarele afirmatii referitoare la echilibrul fierului alimentar sunt adevarate, cu exceptia:
A. fosfatii inhiba absorbtia fierului
B. acidul ascorbic faciliteaza absorbtia fierului
C. fitatii faciliteaza absorbtia fierului
D. fierul anorganic este toxic
E. fierul heminic se absoarbe usor
(pag. 699)

G2820062. Absorbtia fierului are loc in


A. stomac
B. intestin subtire proximal
C. colon ascendent
D. colon transvers
E. colon descendent
(pag. 699)

G2820063. Diagnosticul diferential al unei anemii prin deficit de fier se face cu urmatoarele afectiuni,
cu exceptia
A. Talasemia
B. Anemia din inflamatiile cronice
C. Anemia din intoxicatia saturnina

579 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
580 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. Anemia sideroblastica
E. Anemia megaloblastica
(pag. 702)

G2820064. Numarul de reticulocite dupa inceperea tratamentului cu fier atinge un varf la


A. 3 zile
B. 5 zile
C. 10 zile
D. 30 de zile
E. 60 de zile
(pag. 703)

G2820065. Pentru a reconstitui depozitele de fier din sistemul reticulo-endotelial la un adult normal
este nevoie de suplimentarea cu fier timp de minimum
A. 3 luni
B. 6 luni
C. 12 luni
D. 3 saptamani
E. 6 saptamani
(pag. 703)

G2820066. In deficitul de folat datorat malabsorbtieise administreaza tratamentul substitutiv astfel


A. acid folic pana la 5 mg7zi
B. acid folic 10 mg/zi
C. acid folic 1 mg/zi
D. acid folic 10 mg7saptamana
E. nici un raspuns corect
(pag. 721)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

G1220067. Caracteristicile acanticitozei sunt:


A. apare in ciroza Laennec
B. splenomegalia este constant intalnita
C. splenomegalia este constant intalnita
D. tromboza venoasa este o complicatie frecventa
E. icterul poate fi sever
(pag. 733)

G1220068. Care din urmatoarele simptome si semne la intalnim in anemia feripriva:


A. coilonichia
B. disfagia
C. degete hipocratice
D. usturimi ale mucoasei bucale
E. icter
(pag. 700)

G1220069. Cauzele lipsei de fier sunt:


A. menstruatii abundente
B. sarcina
C. dieta bogata in carne

580 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
581 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. cresterea din perioada adolescentei


E. lipsa absorbtiei vitaminei B12
(pag. 700)

G1220070. Distributia fierului in organism la barbat se prezinta astfel:


A. hemoglobina 2500 mg
B. mioglobina 300 mg
C. rezerve (depozite) de fier 300 mg
D. fier din transferina 3 mg
E. hemoglobina 1700 mg
(pag. 700)

G1220071. Indicatiile tratamentului parenteral cu fier sunt:


A. diagnostic incorect de anemie feripriva
B. intoleranta la fier pe cale orala
C. malabsorbtie intestinala
D. pacientii care primesc eritropoetina recombinata
E. formele usoare de anemie feripriva
(pag. 703)

G1220072. Purpura trombotica trombocitopenica are urmatoarele caracteristici:


A. apare mai ales la sexul feminin
B. apare mai alea la varstnici de sex masculin
C. aceasta afectiune se caracterizeaza prin leziuni arteriolare
D. prezinta febra si trombocitoza
E. are manifestari neurologice
(pag. 731,732)

G1220073. Singurele surse alimentare de cobalamina sunt:


A. zarzavaturile
B. carnea
C. lactatele
D. dulciurile
E. ouale
(pag. 715)

G1220074. Urmatoarele boli endocrine se pot asocia cu anemie hipoproliferativa:


A. boala Addison
B. mixedem
C. hiperparatiroidism
D. boala Cushing
E. rinichiul polichistic
(pag. 705)

G1220075. Anemia imunohemolitica cu anticorpi la cald o intalnim in:


A. infectii cu mycoplasma
B. lupusul eritematos sistemic
C. leucemia cronica limfocitara
D. boala Hodgkin
E. hemoglobinuria paronistica la rece
(pag. 729)

581 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
582 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

G1320076. Absenta raspunsului terapeutic la administrarea de fier in anemia feriprivga inseamna:


A. -lipsa de absorbtie a fierului administrat pe cale orala;
B. -lipsa de complianta a pacientului
C. -eroare de diagnostic
D. -hipogammaglobulinemie asociata
E. -anemie hemolitica asociata
(pag. 703)

G1320077. Administrarea parenterala de fier este indicata in:


A. -intoleraqnta orala
B. -sindrom de malabsorbtie
C. -asocierea tratamentului cu eritropoietina
D. -asocierea tratamentului cu vit. B12
E. -asocierea cu medicatia blocanta a acidului folic
(pag. 703)

G1320078. Anemia "bolilor cronice"("anemia inflamatorie") cu blocarea eliberarii fierului din sistemul
reticuloendotelial se diferentiaza de anemia feripriva prin:
A. -nivelul crescut al fierului seric
B. -cresterea capacitatii de legare a fierului de catre siderofilina (transferina)
C. -scaderea capacitatii de legare a fierului de catre siderofilina (transferina)
D. -scaderea nivelului calciului seric
E. -nivelul normal al receptorului pentru transferina
(pag. 702)

G1320079. Anemia feripriva presupune:


A. -microcitoza
B. -hipocromie
C. -scaderea concentratiei fierului seric
D. -scaderea capacitatii de legare a fierului de catre transferina (siderofilina)
E. -cresterea concentratiei fierului seric
(pag. 700 / 701)

G1320080. Anemia megaloblastica se intalneste in urmatoarele situatii, cu exceptia:


A. -sindromului DiGuglielmo
B. -sindromului de "ansa oarba"
C. -gastrectomiei
D. -ulcerului duodenal
E. -sindromului Zollinger-Elison
(pag. 715)

G1320081. In anemia Biermer (megaloblastica pernicioasa) se constata:


A. -cresterea nivelului homocisteinei in sange
B. -cresterea nivelului de acid metilmalonic in ser
C. -cresterea nivelului vitaminei B12 in ser
D. -scaderea nivelului homocisteinei in sange
E. -scaderea nivelului acidului metilmalonic in ser
(pag. 720)

G1320082. In privinta anemiei feriprive, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia:


A. -prezentzei hematiilor in "tzinta"
B. -cresterii nivelului fierului seric

582 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
583 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. -asocierii cu microcitoza
D. -scaderii nivelului fierului seric
E. -asocierii cu hipocromia
(pag. 702)

G1320083. Mediatorii inflamatiei implicati in geneza anemiei "inflamatorii " din bolile cronice suprima
urmatoarele, cu exceptia:
A. -secretiei de eritropoietina
B. -proliferarii precursorilor eritrocitari
C. -eliberarii fierului din maduva hematopoietica;
D. -sintezei transferinei
E. -absorbtiei vitaminei B12
(pag. 702)

G1320084. Testul Schilling permite aprecierea


A. -absorbtiei acidului folic
B. -absorbtiei vit. B12
C. -deficitului de factor intrinsec
D. -absorbtiei vitaminei B 6
E. absorbtiei fierului din alimente
(pag. 720)

G1420085. Anemia imunohemolitica cu anticorpi la cald apare in:


A. Lupusul eritematos sistemic
B. Leucemia cronica limfocitara
C. Anemia Fanconi
D. Coagulare intravasculara diseminata
E. Limfoame non-Hodgkiniene
(pag. 729)

G1420086. Care din simptomele si semnele de mai jos semnifica deficit grav de fier:
A. Reducerea capacitatii de efort
B. Oboseala
C. Ataxie
D. Crize vaso-ocluzive
E. Paloare
(pag. 700)

G1420087. Cauzele pierderilor de fier pot fi:


A. Policitemie vera tratata cu flebotomie
B. Gastrectomie
C. Talasemiile alfa
D. Hemoliza intravasculara
E. Sindromul Di Guglielmo
(pag. 700)

G1420088. Cele mai comune tipuri de anemie megaloblastica in zonele temperate sunt:
A. Infestatia cu Diphilobotrium latum
B. Anemia megaloblastica refractara
C. Anemia congenitala diseritropoietica
D. Deficitul de folat la alcoolici
E. Anemia pernicioasa

583 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
584 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 717)

G1420089. Diagnosticul de laborator al anemiei microcitare necesita urmatoarele investigatii:


A. Frotiu
B. Sideremie
C. Sulfhemoglobinemia
D. Feritina (micro g/L)
E. Hemoglobinele instabile
(pag. 703)

G1420090. Drogurile care pot cauza anemie imunohemolitica cu anticorpi la cald:


A. Tip alfa-metildopa
B. Tip penicilina
C. Tip chinidina
D. Tip ciclofosfamida
E. Tip mercaptopurina
(pag. 729)

G1420091. Entitati clinice asociate cu deficit de acid folic:


A. Sarcina
B. Anemii hemolitice cronice
C. Sprue tropical
D. Afecţiuni exfoliative cronice ale tegumentelor
E. Anemia Fanconi
(pag. 715)

G1420092. Entitati clinice asociate cu deficit de cobalamina:


A. Anemia congenitala diseritropoietica
B. Gastrectomie
C. Enterita regionala
D. Anemie pernicioasa
E. Aciduria orotica ereditara
(pag. 715)

G1420093. in tratamentul anemiei imunohemolitice pot fi folosite:


A. Tratamentul cu glucocorticoizi
B. Splenectomie
C. Azatioprina
D. Gamaglobuline intravenos
E. Alfa-metildopa
(pag. 729)

G1420094. Lipsa raspunsului la terapia cu fier semnifica:


A. Non-complianta pacientului
B. Absorbtie anormala a fierului
C. Pierderea persistenta de sange
D. Diagnostic incorect
E. Hemoglobina instabila
(pag. 703)

G1420095. Manifestarile neurologice ale deficitului de cobalamina sunt:


A. Parestezii ale extremitatilor

584 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
585 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. Pozitivarea semnelor Romberg si Babinski


C. Ataxie
D. Acantocitoza
E. Tulburari ale sfincterelor
(pag. 717)

G1420096. Pacientii cu anemie pernicioasa pot sa prezinte:


A. Anticorpi antieritrocitari
B. Alterari megaloblastoide ale epiteliului gastric
C. Atrofie gastrica
D. Anticorpi antifactor intrinsec
E. Anticorpi anticelule parietale
(pag. 717)

G1520097. Administrarea fierului injectabil trebuie sa respecte urmatoarele precautii:


A. Fierul dextran cu 0,5% fenol se administreaza doar pe cale intravenoasa
B. Traseul injectiei intramusculare trebuie sa aiba forma de Z
C. Se injecteaza minim 10 mL (500 mg) de solutie cu fier in fiecare fesa
D. La administrarea intravenoasa dozele mari se dilueaza si se perfuzeaza lent
E. La inceputul perfuziei se foloseste o doza test sub 0,5 mL administrata lent si observand pacientul
(pag. 703)

G1520098. Anemia megaloblastica este intalnita in urmatoarele afectiuni:


A. Acidurie orotica
B. Acidurie metilmalonica
C. Deficit ereditar de transferina
D. Agamaglobulinemii
E. Sindrom Dubin-Johnson
(pag. 719)

G1520099. Anemia megaloblastica prin deficit de acid folic se produce in urmatoarele situatii:
A. Sindrom Zollinger-Ellison
B. Hemoliza cronica
C. Sindrom Immerslund-Grasbeck
D. Enteropatia glutenica
E. La alcoolici
(pag. 718)

G1520100. Anemia pernicoasa se asociaza cu frecventa crescuta in urmatoarele boli:


A. Sindromul nefrotic
B. Boala Graves
C. Endocardita Liebmann-Sachs
D. Eritroleucemia acuta Di Guglielmo
E. Tiroidita
(pag. 718, 719)

G1520101. Care din urmatoarele afirmatii privitoare la anemia pernicioasa sunt adevarate:
A. Se insoteste de gastrita antrala de tip atrofic
B. Se insoteste de predispozitia la polipi gastrici
C. Poate fi data de proliferarea intestinala a bacteriilor
D. Se asociaza cu frecvenţa dubla a cancerului gastric
E. Se asociaza cu aclorhidrie pentagastrin refractara

585 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
586 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 718)

G1520102. Deficitul de cobalamina este intalnit frecvent in:


A. Sprue tropical
B. Enterita regionala
C. Rectocolita ulcero-hemoragica
D. Sindromul Zollinger-Ellison
E. Colangita sclerozanta
(pag. 718)

G1520103. Diagnosticul diferential al anemiei feriprive se face cu:


A. Anemia megaloblastica
B. Talasemia
C. Anemia din bolile cronice
D. Anemia sideroblastica
E. Eritroleucemia
(pag. 702)

G1520104. Distrugerea celulelor parietale in anemia pernicioasa are urmatoarele caracteristici:


A. Se insoteste de atrofie gastrica
B. Este mediata de anticorpii fixatori de complement
C. Se insoteste de hipergastrinemie
D. Este favorizata de infecţia cu Helicobacter pylori
E. Este ameliorata de tratamentul cu inhibitori de pompa de protoni
(pag. 718)

G1520105. Inhibitorii dihidrofolat reductazei implicati in anemia megaloblastica prin deficit de acid folic
sunt:
A. Metotrexat
B. Metoclopramid
C. Triamteren
D. Trimetoprim
E. Triamcinolon
(pag. 715, 719)

G1620106. Alte cauze de macrocitoza, in afara anemiei megaloblastice, sunt:


A. alcoolismul
B. deficitul de fier
C. hipotiroidismul
D. talasemia
E. afectiunile hepatice
(pag. 719)

G1620107. Aspectul megaloblastic al maduvei osoase in anemia Biermer este caracterizat de prezenta:
A. eritroblastilor de marime mai mica
B. absenta granulelor de fier la coloratia Perls
C. metamielocitelor gigante
D. megacariocite cu morfologie anormala
E. maduva este hipercelulara cu eritroblasti de aspect megaloblastic
(pag. 720)

G1620108. Cauze de anemiei hemolitica cu anticorpi la rece sunt urmatoarele:


A. medicamente tip penicilina

586 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
587 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. limfoame
C. cauze idiopatice
D. mononucleoza infectioasa
E. infectii cu Mycoplasma
(pag. 729)

G1620109. Cauzele deficientei de folati sunt urmatoarele:


A. dieta inadecvata
B. malabsorbtia
C. anemiile hemolitice cronice
D. pierderile urinare
E. secretia inadecvata de factor intrinsec
(pag. 715)

G1620110. in anemia feripriva, la examinarea frotiului periferic, se constata:


A. microcitoza
B. macrocitoza
C. poikilocitoza
D. anizocitoza
E. hipocromie
(pag. 702)

G1620111. in anemia feripriva, tratamentul parenteral cu fier este indicat in cazul urmatoarelor grupe
de pacienti:
A. pacienti care nu vor sa ia preparatele orale
B. pacienti cu sindrom de malabsorbtie
C. intoleranta la preparatele orale
D. gravide in primul trimestru de sarcina
E. in hemoragii oculte severe
(pag. 703)

G1620112. in anemia feripriva, tratamentul parenteral cu fier este indicat in cazul urmatoarelor grupe
de pacienti:
A. pacienti care nu vor sa ia preparatele orale
B. pacienti cu sindrom de malabsorbtie
C. intoleranta la preparatele orale
D. gravide in primul trimestru de sarcina
E. in hemoragii oculte severe
(pag. 703)

G1620113. in anemia hemolitica prin anticorpi la cald, hemoliza poate fi influentata prin:
A. corticoterapie
B. incalzirea bolnavului
C. evitarea frigului
D. splenectomie
E. tratament imunosupresor
(pag. 729)

G1620114. Referitor la metabolismul fierului, in anemia feripriva, sunt adevarate urmatoarele:


A. Capacitatea totala de legare a fierului este scazuta
B. feritina este scazuta
C. sideremie este crescuta

587 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
588 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. eritina si hemosiderina sunt forme de stocare a fierului


E. saturatie transferinei este scazuta
(pag. 700,703)

G2320115. Pentru diagnosticul anemiei megaloblastice nu sunt importante:


A. nivelul fierului seric
B. VEM>110 fl
C. hipersegmentarea neutrfilelor
D. asincronismul nucleocitoplasmatic
E. nivelul feritinei serice
(pag. 720)

G2320116. Semnele si simptomele deficitului sever de fier sunt:


A. oboseala
B. disfagia
C. tulburarile neurologice
D. diareea
E. usturimi la nivelul mucoasei bucale
(pag. 700)

G2320117. Cauzele deficitului de fier pot fi:


A. hemodializa
B. infestare cu tenie
C. hemoliza intravasculara
D. hemoliza extravasculara
E. absenta factorului intrisec
(pag. 700)

G2320118. In stadiul de epuizare a depozitelor de fier nu sunt inca modificate:


A. nivelul feritinei serice
B. depozitele de fier medulare
C. sideremia
D. capacitatea totala de legare a transferinei serice
E. protoporfirina eritrocitara
(pag. 701)

G2320119. Pe frotiul de singe periferic in cazul deficitului de fier in mod obisnuit nu se observa:
A. hematii in tinta
B. microcitoza
C. hipocromie
D. aniizocitoza
E. macroovalocite
(pag. 702)

G2320120. Diagnosticul diferential intre anemia feripriva si talasemie se bazeaza pe:


A. microcitoza
B. hipocromie
C. hematii in tinta
D. depozitele de fier medulare
E. sideremie
(pag. 702)

588 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
589 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

G2320121. La bolnavii cu anemii inflamatorii scad:


A. fierul seric
B. nivelul transferinei serice
C. saturatia procentuala a transferinei
D. depozitele de fier medulare
E. feritina serica
(pag. 702)

G2320122. Pacientii cu anemie sideroblastica dobandita prezinta:


A. o valoare scazuta a fierului seric
B. feritina serica scazuta
C. sideroblasti inelari
D. morfologie eritrocitara variabila
E. hematii in tinta
(pag. 702)

G2320123. Raspunsul suboptimal la tratamentul cu fier in anemia feripriva poate apare la pacientii cu:
A. afectiuni renale in stadii terminale
B. boli inflamatorii asociate
C. maduva normala
D. fara pierderi excesive de sange
E. sarcina
(pag. 702)

G2320124. Tratamentul cu preparate de fier sub forma de sirop este indicat la pacientii cu:
A. afectiuni renale cronice
B. malabsorbtie intestinala
C. aclorhidrie
D. interventii chirurgicale pe stomac
E. pacientii care primesc tratament cu eritropoietina recombinata
(pag. 703)

G2320125. Tratamentul parenteral cu preparate de fier poate fi indicat la pacientii cu:


A. inflamatie cronica
B. leziuni medulare
C. malabsorbtie gastrointestinala
D. tratament cu eritropietina umana recombinata
E. cu intoleranta la preparatele orale
(pag. 703)

G2320126. Efectele secundare ce pot apare la administrarea de fier-dextran intravenos sunt:


A. varsaturi
B. dureri abdominale
C. prurit
D. dispnee
E. hipotensiune
(pag. 703)

G2320127. Cauze rare de deficit de cobalamina sunt:


A. productia inadecvata de factor intrinsec din anemia pernicioasa
B. alimentatia vegetariana
C. absenta congenitala a factorului intrinsec

589 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
590 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. malabsorbtie selectiva a cobalaminei (sindrom Imerslund)


E. gastrectomia
(pag. 715)

G2320128. Deficitul de acid folic poate fi datorat:


A. alcolismului
B. anemiei hemolitice cronice
C. sarcinei
D. infestatiei cu Diphilobotrium latum
E. gastrectomie
(pag. 715)

G2320129. Incidenta anemiei pernicioase este crescuta la pacientii cu:


A. infectie cu Helicobacter pilori
B. tiroidita
C. vitiligo
D. rudele pacientilor cu anemie pernicioasa
E. boala Graves
(pag. 717)

G2520130. Care dintre următoarele anemii sunt hiperproliferative:


A. Anemiile din bolile inflamatorii
B. Sferocitoza ereditară
C. Anemia feriprivă
D. Anemia prin deficit de vit. B12
E. Talasemiile
(pag. 371, 372)

G2520131. Nivelul normal de fier seric este cuprins între:


A. 9-27 mmol/l
B. 50-150 µg/dl
C. 1-8 mmol/l
D. 10-40 µg/dl
E. 30-60 mmol/l
(pag. 370)

G2520132. Cauzele lipsei de fier sunt:


A. Boli inflamatorii intestinale
B. Muscaturi de animale si paianjeni
C. Hemodializa
D. Monunucleoza infectioasa
E. Dieta deficitara
(pag. 700)

G2520133. Epuizarea rezervelor de fier poate fi identificată prin:


A. Determinarea nivelului feritinei serice
B. Coloraţia cu albastru de Prusia a frotiurilor de măduvă osoasă
C. Dozarea receptorului pentru transferina serică
D. Capacitatea totală de legare a fierului de către transferină
E. Nivelul protoporfirinei eritrocitare
(pag. 700)

590 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
591 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

G2520134. Cantitatea de fier extrasă din alimente depinde de:


A. Tipul de aliment
B. Aport caloric cotidian
C. Modificari ale membranei eritrocitare prin factori extrinseci
D. Deficitul de acid folic
E. Capacitatea de absorţie a intestinului subtire
(pag. 699)

G2520135. Principalele determinări ale fierului pentru diagnosticul anemiei feriprive sunt:
A. CHEM-ul
B. Sideremia
C. Capacitatea de legare a fierului de către transferină
D. Nivelul feritinei serice
E. Test Coombs
(pag. 700)

G2520136. La pacienţii cu anemii inflamatorii se întâlneşte:


A. Nivelul fierului seric scăzut
B. Nivelul fierului crescut
C. Nivelul normal de feritină serică
D. Nivelul transferinei scăzut
E. Cresterea fragilităţii osmotice
(pag. 702)

G2520137. Eritropoeza cu deficit de fier se caracterizeaza prin:


A. Absenţa depozitelor de fier din depozite
B. Feritina serică sub 15 micrograme/l
C. Anemie normocromă normocitară
D. Modificări morfologice eritocitare
E. Hemoglobina sub 10 g/dl
(pag. 701)

G2520138. Incidenţa anemiei pernicioase este crescută la pacienţii cu:


A. Boală Graves
B. Mixedem
C. Insuficienţă suprarenală idiopatică
D. Tiroidită
E. Hiperparatiroidism
(pag. 717)

G2520139. Deficitul de acid folic se întâlneşte în:


A. Anemia pernicio
B. Sprue tropical
C. Splenectomii
D. Neoplazie
E. Anemii hemolitice cronice
(pag. 715)

G2520140. Anemia pernicioasă se caracterizează prin:


A. Hipergastrinemie
B. Atrofie gastrică
C. Distrugerea celulelor parietale de către Helicobacter pylori

591 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
592 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. Prezenţa anticorpilor fixatori de complement împotriva celulelor parietale


E. Afectare antrală
(pag. 718)

G2520141. Anemia megaloblastică acută se caracterizeaza prin:


A. Macrocitoză şi hipocromie
B. Frotiu sanguin normal
C. Răspunde la terapia cu acud folic şi vitamina B 12
D. Apare după anestezia cu protoxid de azot
E. VEM mai mic de 100 fl
(pag. 719)

G2520142. În anemia megaloblastică examenul măduvei osoase arată:


A. Hipercelularitate
B. Concentraţie crescută a fierului
C. Precursori eritrocitari mici
D. Cromatină nucleară condensată
E. Megakariocite cu morfologie anormală
(pag. 720)

G2520143. Tratamentul cu folat al anemiei megaloblastice prin deficit de cobalamină determină:


A. Mascarea deficitului de cobalamină
B. Dispariţia rapidă a modificărilor hematologice
C. Reticulocitoză la 3 zile
D. Hiperkaliemie
E. Nu modifică manifestările neurologice datorate deficitului de cobalamină
(pag. 721)

G2520144. Deficitul de cobalmină apare în:


A. Sindromul de ansă oarbă
B. Gastrectomie
C. Infestaţia cu diphilobotrium latum
D. Hemoliza intravasculară
E. Creşterea rapidă
(pag. 715)

G2520145. Manifestările neurologice în anemia prin deficit de cobalamină sunt:


A. Astenie şi ataxie
B. Tulburări sfincteriene
C. Sensibilitate pentru postură şi vibraţii accentuată
D. Reflexe osteotendinoase normale
E. Demenţă sau psihoză manifestă
(pag. 717)

G2620146. Anticorpii la cald din anemia hemolitica autoimuna sunt:


A. De tip ige
B. De tip igg
C. Ocazional si de tip iga si rareori igm
D. Legati de complement
E. Cu specificitate anti Mycoplasma
(pag. 728)

592 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
593 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

G2620147. Anemia hemolitica autoimuna este intalnita in:


A. Boala Hodgkin
B. Lupus eritematos sistemic
C. Infectii acute cu Mycoplasma
D. Mononucleoza infectioasa
E. Leucemia limfatica cronica
(pag. 729)

G2620148. In tratamentul anemiilor hemolitice autoimune cu anticorpi la rece:


A. Splenectomia este de obicei ineficienta
B. Tratamentul bolii de baza nu amelioreaza anemia
C. Clorambucilul si ciclofosfamida au efect bun
D. Glucocorticoizii au valoare limitata
E. Evitarea frigului este indicata
(pag. 730)

G2620149. In etiologia anemiei megaloblastice pot fi implicate urmatoarele medicamente:


A. 6-mercaptopurina
B. Metotrexat
C. Pentamidin
D. Trimetoprim
E. Diazepamul
(pag. 719)

G2620150. Pentru diagnosticul de anemie megaloblastica pledeaza:


A. Sideremia scazuta
B. Macrocitoza semnificativa
C. Reticulocitoza
D. Hipocromia
E. Leucopenie si trombocitopenie
(pag. 719, 720)

G2620151. Aportul inadecvat de acid folic se intalneste la:


A. Alcoolici
B. Dependentii de droguri
C. Gravide
D. Nou-nascuti
E. Persoane sarace
(pag. 718)

G2620152. Pacientii cu anemie inflamatorie prezinta urmatoarele caracteristici:


A. Sideremie crescuta
B. Sideremie scazuta
C. Transferina scazuta
D. Feritina normala sau crescuta
E. Depozite de fier medulare necolorabile
(pag. 702)

G2620153. Lipsa reticulocitozei dupa tratamentul cu fier al anemiei feriprive poate avea urmatoarele
cauze:
A. Diagnostic incorect
B. Pierdere de sange care depaseste aportul de fier

593 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
594 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. Non-complianta pacientului
D. Absorbtie crescuta a fierului
E. Consumul concomitent de vitamina C
(pag. 703)

G2620154. Necesarul crescut de acid folic poate apare in urmatoarele situatii:


A. Anemii hemolitice cronice
B. Femei dupa menopauza
C. Pacienti cu insuficienta renala cronica
D. Gravide
E. Copii in perioadele de crestere accelerata
(pag. 718)

G2620155. Cauze ale macrocitozei pot fi:


A. Anemia megaloblastica
B. Alcoolismul
C. Talasemia
D. Bolile hepatice
E. Hipotiroidismul
(pag. 719)

G2620156. In anemia hemolitica autoimuna cu anticorpi la rece, specificitatea anticorpilor anti-I este
intalnita in:
A. Limfoame agresive
B. Infectie cu Mycoplasma
C. Mononucleoza infectioasa
D. Gamapatie monoclonala
E. LES
(pag. 730)

G2620157. In tratamentul anemiei feriprive pot fi folosite urmatoarele preparate:


A. Sulfat feros administrat oral
B. Fumarat feros
C. Fier dextran injectabil
D. Eritropoietina
E. Gluconat feros
(pag. 703, 705)

G2620158. Fierul este depozitat sub forma de:


A. Transferina
B. Ceruloplasmina
C. Siderofilina
D. Feritina
E. Hemosiderina
(pag. 700)

G2620159. Diagnosticul diferential al anemiei feriprive include urmatoarele anemii hipocrome


microcitare:
A. Anemia hemolitica autoimuna
B. Talasemia
C. Anemia sideroblastica
D. Anemia din bolile cronice

594 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
595 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. Anemia din consumul cronic de alcool


(pag. 702)

G2820160. In anemia feripriva grava si prelungita pot apare urmatoarele modificari


A. usturimi la nivelul mucoasei bucale
B. cresterea capacitatii de efort
C. coilonichie
D. disfagie
E. polidipsie
(pag. 700)

G2820161. Cauzele lipsei de fier sunt


A. cresterea rapida din perioada copilariei
B. infestarea cu tenie
C. dieta bazata pe vegetale
D. dieta saraca in fitati si fosfati
E. dieta bogata in carne
(pag. 699-700)

G2820162. Urmatoarele afirmatii referitoare la saturatia procentuala a transferinei sunt adevarate


A. rezulta din raportarea fierului seric la capacitatea de legare a fierului de catre transferina
B. o persoana normala are o saturatie procentuala de 20-30%
C. in starile de deficit de fier nivelul saturatiei este mai mic de 50%
D. o supraincarcare periculoasa clinic apare la valori peste 50-60%
E. reprezinta fierul legat de transferina
(pag. 700)

G2820163. Epuizarea rezervelor de fier poate fi identificata prin urmatoarele metode


A. determinarea nivelului feritinei serice
B. coloratia cu albastru de metil a frotiului de maduva osoasa
C. coloratia cu albastru de Prusia a frotiului de maduva osoasa
D. Coloratia Ziehl-Nielsen
E. Determinarea nivelului protoporfirinei din globulele rosii
(pag. 701)

G2820164. Anemia din bolile inflamatorii cronice se diferentiaza de anemia feripriva prin:
A. scaderea capacitatii de legare a fierului de catre transferina
B. cresterea capacitatii de legare a fierului de catre transferina
C. nivelul normal al receptorilor pentru transferina
D. nivelul normal sau crescut de feritina serica
E. scaderea nivelului calciului seric
(pag. 702)

G2820165. Care din urmatoarele modificari hematologice sunt caracteristice anemiei feriprive
A. microcitoza
B. macrocitoza
C. feritina sub 15 micrograme/dl
D. saturatia procentuala a transferinei sub 10%
E. capacitate totala de legare a fierului de catre transferina scazuta
(pag. 706)

G2820166. Anemia megaloblastica se datoreaza lipsei de

595 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
596 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

A. Vitamina B1
B. Vitamina B6
C. Vitamina B12
D. Acid folic
E. Fier
(pag. 714)

G2820167. In deficitul de cobalamina tratamentul cu vitamina B12 are urmatoarele caracteristici


A. obiectivul este atingerea dozei totale de 2000micrograme in primele 6 saptamani
B. se incepe cu 1000 micrograme pe zi timp de o saptamana
C. se incepe cu 100 micrograme pe zi timp de o saptamana
D. dozele difera functie de severitatea anemiei
E. se pot administra doze mari la 2-4 luni
(pag. 720)

G2820168. Care din urmatoarele medicamente pot determina anemii megaloblastice


A. zidovudina
B. metotrexat
C. citozin-arabinozina
D. sulfasalazina
E. ribavirina
(pag. 719)

G2920169. Anemia feripriva este definita traditional:


A. anemie microcitara, hipocroma
B. secundara unui deficit general de fier
C. datorata unei balante negative a fierului
D. datorata eritropoiezei in conditiile deficitului de fier
E. prin reducerea marcata sau absenta celulelor eritroide.
(pag. 699)

G2920170. Echilibrul fierului alimentar depinde de:


A. cantitatea de fier extrasa din alimente
B. continutul in fier heminic al alimentelor
C. dieta echilibrata bazata pe carne, cat si pe produse vegetale
D. capacitatea de absorbtie a intestinului subtire
E. distructie prematura a hematiilor
(pag. 699)

G2920171. Absorbtia fierului in intestinul subtire proximal depinde de:


A. nivelul rezervelor de fier din organism
B. nevoile eritropoiezei
C. aport excesiv de mare al fierului alimentar sau din medicamente
D. rasa pacientului
E. antecedente heredo-colaterale ale pacientului.
(pag. 700)

G2920172. Caracteristicile anemiilor megaloblastice sunt:


A. sinteza deficitara a ADN
B. afectarea celulelor cu turn-over rapid
C. diviziune celulara rapida
D. raport crescut ARN, ADN

596 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
597 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. eritropoieza ineficienta
(pag. 714)

G2920173. Caracteristicile generale ale anemiilor hemolitice


A. istoric complet si examen clinic atent
B. ingestie de medicamente, expunere la toxine, antecedentele heredo-colaterale
C. examenul obiectiv poate evidentia icter scelero-tegumentar, splenomegalie, sufluri cardiac
D. teste de laborator pentru demonstrarea prezentei hemolizei
E. hipoplazie eritroida.
(pag. 721)

597 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
598 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

Tema nr. 21
Infectiile tractului urinar
BIBLIOGRAFIE:
1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

G1121001. Care din urmatoarele structuri confera patogenicitate tulpinilor de E. Coli si Proteus?
A. gp124
B. nucleozomii
C. fimbriile
D. peretele celular
E. crestele mitocondriale
(pag. 609)

G1121002. Care dintre urmatorii agenti infectiosi colonizeaza deseori urina bolnavilor cateterizati sau
cu diabet zaharat?
A. E. Coli
B. Proteus
C. Candida albicans
D. Staphylococcus aureus
E. Klebsiella
(pag. 611)

G1121003. Care dintre urmatorii germeni produc infectii la femeile tinere cu o frecventa de 10 - 15% si
este rezistent la novobiocina?
A. E. Coli
B. Staphylococcus aureus
C. Proteus
D. Klebsiella
E. Chlamydia trachomatis
(pag. 608)

G1121004. Care dintre urmatorii germeni produc ureaza?


A. Candida
B. Klebsiella
C. Proteus
D. Pseudomonas
E. Enterobacter
(pag. 608)

G1121005. Refluxul vezicoureteral si infectiile urinare secundare sunt mai frecvente in una din
urmatoarele categorii de boli:
A. mucoviscidoza
B. anomalii anatomice ale tractului urinar
C. litiaza pielocaliceala
D. necroza acuta papilara
E. boala polichistica renala autozomal dominanta
(pag. 609)

598 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
599 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

G1121006. Tulpinile de E. Coli care se fixeaza de uroepiteliu si produc pielonefrita poseda una din
urmatoarele structuri:
A. podocite
B. pilul P
C. perete bacterian
D. pigment melaninogen
E. pori membranari
(pag. 609)

G1221007. Din punct de vedere microbiologic exista infectie a tractului urinar atunci cand:
A. Se dezvolta peste 100.000 microorganisme/ml de urina recoltata din primul jet urinar
B. 100-10.000 bacterii/ml la pacienti asimptomatici
C. 100-10.000 bacterii/ml din probe urinare obtinute prin aspiratie suprapubiana
D. Se dezvolta cel putin 1.000.000 microorganisme/ml urina la un pacient cu cateter a demeure.
E. Se izoleaza specii multiple de microorganisme
(pag. 899)

G1221008. La pacientii fara catetere,anomalii urologice sau calculi:


A. Escherichia Coli determina aproximativ 80% din infectiile urinare
B. Escherichia Coli determina aproximativ 30% din infectiile urinare
C. Escherichia Coli este singurul germen responsabil de infectiile urinare
D. Escherichia Coli nu produce niciodata infectie urinara
E. Escherichia Coli determina infectii urinare doar in asociere cu alte microorganisme
(pag. 899)

G1221009. Majoritatea infectiilor urinare asociate cateterelor vezicale au urmatoarele trasaturi:


A. Evolueaza cu simptomatologie dramatica
B. Evolueaza cu simptome minime
C. Evolueaza cu febra de tip septic
D. Nu se rezolva dupa retragerea cateterului
E. Bacteriemia cu gram negativi urmeaza la 80% din cazurile cu bacteriurie
(pag. 903)

G1221010. Piuria sterila apare in:


A. Infectia cu Chlamidia pneumoniae
B. Infectia cu Mycobacterium tuberculosis
C. Glomerulonefrita acuta
D. Infectia cu Escherichia Coli
E. Infectia cu Stafilococus saprofiticus
(pag. 902)

G1321011. Agentul cel mai frecvent implicat in etiologia infectiilor de tract urinar este:
A. Proteus
B. Enterobacter
C. Serratia
D. Staphylococcus aureus
E. Escherichia coli
(pag. 899)

G1321012. Care dintre urmatoarele semne si simptome nu se intilneste in pielonefrita acuta?


A. febra
B. greata

599 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
600 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. bradicardie
D. sensibilitate la palparea unghiurilor costo-vertebrale
E. diaree
(pag. 902)

G1321013. Cu care dintre urmatoarele antibiotice puteti trata pielonefrita acuta in sarcina?
A. cefalosporine
B. aminoglicozide
C. chinolone
D. toate
E. nici unul
(pag. 904)

G1321014. Durata tratamentului cu antibiotice in pielonefrita acuta necomplicata la femeile fara date
clinice de calculi sau boli urologice asociate este de:
A. 3 zile
B. 7 zile
C. 14 zile
D. 21 zile
E. 6 saptamini
(pag. 904)

G1321015. in infectia tractului urinar cu Chlamidia trachomatis, tratamentul se face cu:


A. cefalosporine
B. doxiciclina
C. trimetoprim-sulfametoxazol
D. toate
E. nici unul
(pag. 904)

G1321016. Infectiile tractului urinar asociate cateterelor sunt determinate de obicei de:
A. Escherichia coli
B. Proteus
C. Pseudomonas
D. Serratia
E. Klebsiella
(pag. 902)

G1421017. Care sunt cei mai frecventi germeni implicati in ITU:


A. Coci G(+)
B. Bacili G(-)
C. Coci G(-)
D. fungi
E. virusuri
(pag. 899)

G1421018. Criteriul traditional folosit pentru a deosebi contaminarea de bacteriuria adevarata este:
A. mai mic 1000 colonii bacteriene / ml urina
B. mai mic si egal 100000 colonii bacteriene / ml urina
C. mai mare si egal 100000 colonii bacteriene / ml urina
D. egal 10000 colonii bacteriene / ml urina
E. mai mic 10000 colonii bacteriene / ml urina

600 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
601 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 901)

G1421019. inainte de inceperea tratamentului, infectia tractului urinar trebuie confirmata prin:
A. teste de inflamatie (VSH, leucocitoza, fibrinogen, CRP)
B. examen sumar de urina
C. cultura urinara cantitativa si teste de sensibilitate antimicrobiana
D. ecografie abdominala
E. urografie
(pag. 903)

G1521020. Care din urmatorii factori cresc riscul de infectie urinara la femei:
A. Grupa sanguina B
B. Rasa neagra
C. HLA DRw8
D. Folosirea spermicidelor si diafragmelor
E. Abuzul de laxative
(pag. 900)

G1521021. Care dintre urmatoarele virusuri determina cistita hemoragica la copil:


A. Mixovirusuri
B. Rinovirusuri
C. Togavirusuri
D. Citomegalovirusuri
E. Adenovirusuri
(pag. 900)

G1521022. Cel mai frecvent agent etiologic al infectiilor urinare la bolnavii fara cateter urinar, litiaza
sau anomalii urologice este:
A. Proteus
B. Enterobacter
C. Klebsiella
D. Escherichia coli
E. Pseudomonas
(pag. 899)

G1521023. Cercetarea bacteriuriei la toate femeile gravide este obligatorie:


A. in primul trimestru
B. in al doilea trimestru
C. in al treilea trimestru
D. in primele 6 luni de gestaţie
E. intreaga perioada gestationala
(pag. 905)

G1521024. in care din cazurile de mai jos izolarea agentului bacterian din urina ridica suspiciunea
infectarii prin bacteriemie a rinichiului:
A. Enterobacter
B. Neisseria gonorrhoeae
C. Enterococcus
D. Staphylococcus aureus
E. Serattia spp
(pag. 899, 900)

G1521025. Uretrita acuta cu Chlamydia la femei se trateaza cu:

601 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
602 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

A. Penicilina
B. Ofloxacina
C. Amoxicilina
D. Trimetoprim
E. Doxiciclina
(pag. 904)

G1621026. Care din urmatoarele patologii reprezinta factori predispozanti extraurinari ai infectiei de
tract urinar (ITU):
A. refluxul vezico-ureteral
B. litiaza renala si urinara
C. anomalii intrarenale congenitale
D. diabetul zaharat
E. golirea incompleta a vezicii urinare
(pag. 900)

G1621027. Cistita bacteriana acuta debuteaza cel mai des cu:


A. polakiurie
B. febra inalta
C. dureri lombare
D. greturi, varsaturi
E. epigastralgii
(pag. 902)

G1621028. In infectia chlamidiana la femeile cu uretrita acuta cel mai frecvent antibiotic utilizat este:
A. Ampicilina
B. Nolicinul
C. Gentamicina
D. Doxiciclina
E. Amoxicilina
(pag. 904)

G1621029. Recaderea, tipul cel mai frecvent de recurenta a infectiei urinare se defineste prin una din
variantele de mai jos:
A. bacteriurie semnificativa cu un germen diferit, constatata dupa 7-10 zile de la eradicarea episodului
precedent terminarea unui tratament de sterilizare a urinei
B. reaparitia bacteriuriei semnificative cu acelasi agent infectios intr-o perioada de peste 3 saptamani de la
C. repetarea la intervale mari de timp a unor episoade de infectie urinara
D. bacteriurie semnificativa cu un germen diferit, aparuta dupa 3 saptamani de la terminarea tratamentului de
sterilizare a urinei
E. infectie recurenta cu aceeasi tulpina care survine in decurs de 2 saptamani de la oprirea terapiei
(pag. 899)

G1621030. Recoltarea corecta a urinei se face de obicei:


A. din primul jet urinar
B. din mijlocul jetului urinar
C. din intregul jet urinar
D. prin punctie suprapubiana
E. prin caterizare uretrovezicala
(pag. 902)

G2321031. Manifestarile de pielonefrita acuta, cu exceptia necrozei papilare, raspund la terapie in:
A. 24 ore

602 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
603 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. 48- 72 ore
C. 4 - 5 zile
D. 7 zile
E. 10 zile
(pag. 902)

G2321032. In cistitele acute necomplicate, mai mult de 80% din infectii sunt datorate:
A. E. Coli
B. Proteus
C. Klebsiella
D. Streptococ
E. Stafilococ
(pag. 903)

G2321033. Pielonefrita acuta necomplicata la femeile fara antecedente urologice este cauzata in
majoritatea cazurilor de:
A. E. Coli
B. Proteus
C. Klebsiella
D. Serratia
E. Pseudomonas
(pag. 904)

G2521034. Cei mai frecventi agenti microbieni responsabili de infectiile urinare sunt?
A. bacilii Gram negativi
B. Staphylococcus aureus
C. Enterococcus spp.
D. Candida spp.
E. virusuri
(pag. 899)

G2521035. Etiologia infectiilor urinare acute la pacientii fara catetere, anomalii urologice sau calculi
este dominata de:
A. Escherichia coli
B. Proteus spp.
C. Klebsiella spp.
D. Enterobacter spp.
E. Pseudomonas spp.
(pag. 899)

G2521036. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la infectia urinara cu adenovirusuri este
adevarata?
A. adenovirusurile cauzeaza cistita acuta hemoragica la copii si la adultii tineri, deseori in epidemii
B. adenovirusurile sunt frecvent asociate cu prezenta calculilor urinari
C. adenovirusurile sunt frecvent izolate in infectiile urinare nosocomiale
D. adenovirusurile sunt frecvent izolate la pacientii diabetici cu infectie urinara
E. adenovirusurile sunt o cauza frecventa de uretrita transmisa sexual la femei cu simptomatologie urinara
joasa
(pag. 900)

G2521037. Urmatorii factori contribuie la eliminarea rapida a bacteriilor localizate la nivelul tractului
urinar inferior, cu exceptia
A. fluxul urinar normal

603 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
604 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. proprietatile antibacteriene ale urinii


C. proprietatile antibacteriene ale secretiilor prostatice
D. staza urinara
E. polimorfonuclearele din peretele vezical
(pag. 900)

G2521038. La un pacient cu infectie urinara, urmatoarele semne/simptome localizeaza infectia la


nivelul vezicii urinare, cu exceptia:
A. disurie
B. polakiurie
C. sensibilitate suprapubiana
D. febra inalta
E. urina deseori opaca, urat mirositoare
(pag. 902)

G2521039. Ce etiologie trebuie suspectata in cazul unei femei cu simptome de infectie de tract urinar
inferior, fara hematurie sau durere suprapubiana si cu un istoric al simptomatologiei de peste 7 zile?
A. Chlamydia trachomatis sau Neisseria gonorhoeae
B. adenovirusuri
C. Herpes simplex
D. Escherichia coli
E. Pseudomonas aeruginosa
(pag. 902)

G2521040. Ce etiologie trebuie suspectata in cazul unei femei ce prezinta brusc, cu doua zile inaintea
consultului, disurie, polakiurie, sensibilitate suprapubiana si hematurie macroscopica?
A. Klebsiella spp.
B. Pseudomonas spp.
C. Escherichia coli
D. Neisseria gonorrhoeae
E. Chlamydia trachmatis
(pag. 902)

G2521041. Ce antibiotic veti utiliza de prima intentie la o gravida cu simptomatologie de infectie de


tract urinar superior?
A. cloramfenicol
B. gentamicina
C. ceftriaxona
D. tetraciclina
E. trimetoprim-sulfametoxazol
(pag. 904)

G2621042. Pancreatita acuta nu poate fi determinata de urmatoarele cauze:


A. postcolangiopancreatografie endoscopica retrograda
B. obezitate
C. etilism cronic
D. ulcer penetrant
E. pancreas septat
(pag. 1920)

G2621043. Simptomul major al pancreatitei acute este:


A. greata si varsaturi
B. distensia abdominala

604 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
605 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. durerea abdominala
D. diaree
E. icterul
(pag. 1920)

G2621044. Urmatoarele elemente clinico-biochimice sunt cuprinse în scorul Rason al pancreatitelor


acute severe:
A. vârsta sub 55 de ani
B. hipertensiune arteriala
C. hipercalcemie
D. leucopenie
E. hiperglicemia peste 11mmol/l
(pag. 1921)

G2621045. Dintre complicatiile locale ale pancreatitei acute sunt:


A. abces pancreatic
B. gastrita eroziva
C. pneumonie
D. tromboza arterei renale
E. encefalopatie
(pag. 1922)

G2621046. Nu constituie complicatie a pancreatitei acute:


A. infarctul intestinal
B. retinopatia Purtscher
C. hemoragia gastro-intestinala
D. hipertensiunea arteriala
E. icterul obstructiv
(pag. 1922)

G2621047. Pacientii cu pancreatita severa secundara litiazei biliare se pot ameliora prin:
A. papilotomia în primele 36-72 de ore de la debut
B. dieta cu restrictie de lipide
C. lavajul peritoneal
D. exercitiul fizic
E. controlul diabetului
(pag. 1924)

G2621048. Reinfectia, tipul cel mai frecvent de recurenta a infectiei urinare se defineste ca:
A. Bacteriurie semnificativa cu un germen diferit, constatata dupa 7-10 zile de la eradicarea episodului
precedent
B. Reaparitia bacteriuriei semnificative cu acelasi agent infectios intr-o perioada de pana la 3 saptamani de la
terminarea unui tratament de sterilizare a urinei
C. Repetarea la intervale mari de timp a unor episoade de infectie urinara
D. Bacteriurie semnificativa cu un germen diferit, aparuta dupa 3 saptamani de la terminarea tratamentului de
sterilizare a urinei
E. Toate raspunsurile de mai sus sunt corecte
(pag. 899)

G2621049. Care din urmatoarele patologii reprezinta factori predispozanti extraurinari ai infectiei de
tract urinar (ITU):
A. Litiaza renala si urinara
B. Refluxul vezico-ureteral

605 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
606 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. Anomalii intrarenale congenitale


D. Diabetul zaharat
E. Golirea incompleta a vezicii urinare
(pag. 900)

G2621050. Cistita bacteriana acuta debuteaza cel mai des cu:


A. Polakiurie
B. Febra inalta
C. Dureri lombare
D. Greturi, varsaturi
E. Frisoane solemne inalte
(pag. 902)

G2621051. Recoltarea corecta a urinei se face de obicei:


A. Din mijlocul jetului urinar
B. Prin punctie suprapubiana la adulti
C. Prin cateterizare uretrovezicala
D. Din primul jet urinar
E. Din intregul jet urinar
(pag. 902)

G2621052. Care din urmatoarele investigatii sunt extrem de utile pentru diagnosticul unei pionefroze:
A. CT cu substanta de contrast
B. UIV efectuata in urgenta
C. Explorarea radioizotopica cu Ga radioactiv
D. RMN
E. Explorarea endoscopica si cateterizarea tractului urinar
(pag. 904)

G2621053. Pentru profilaxia medicamentoasa a cistitei necomplicate la femei, cele mai utilizate
medicamente sunt:
A. Norfloxacin
B. Ampicilina
C. Gentamicina
D. Nitrofurantoin
E. Metronidazol
(pag. 902)

G2621054. Cistoscopia si evaluarea urologica este necesara la:


A. Persoane varstnice cu hematurie severa
B. Barbati tineri cu un episod de ITU
C. Femei tinere cu rare episoade de ITU
D. Pacienti cu ITU necomplicata
E. Toate persoanele varstnice
(pag. 904)

G2621055. UIV cu acid dimecaptosuccinic se efectueaza:


A. De urgenta, in timpul episodului de ITU
B. De rutina
C. Fara riscuri
D. Pentru a decela cicatrici renale, reflux vezico ureteral (RVU)
E. Pentru decelarea adenomului de prostata

606 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
607 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 904)

G2621056. Clinic, o cistita se exprima mai des prin:


A. Polakiurie
B. Febra inalta
C. Frisoane
D. Greturi, varsaturi
E. Artralgii
(pag. 902)

G2621057. Care din germenii enumerati mai jos nu secreta ureaza:


A. Proteus
B. Klebsiella pneumoniae
C. Mycobacterium tuberculosis
D. Pseudomonas aeruginosa
E. Escherichia Coli
(pag. 900)

G2621058. Care dintre caile de propagare enumerate este modalitatea cea mai frecventa de infectare a
parenchimului renal?
A. Calea hematogena
B. Calea ascendenta
C. Calea limfatica
D. Prin contiguitate
E. Toate cele de mai sus
(pag. 901)

G2621059. Debutul unei PNA se caracterizeaza prin:


A. Febra
B. Frisoane
C. Dureri lombare
D. Manifestari digestive
E. Toate acestea
(pag. 902)

G2621060. Care din urmatorii factori sunt determinanti ai raspunsului la agresiunea infectioasa:
A. Sexul feminin
B. Diabetul
C. Constipatia cronica
D. Deficitele imune
E. Toate acestea
(pag. 900)

G2821061. Terapia cu doza unica de antibiotic se poate folosi in urmatoarele circumstante:


A. bacteriuria vezicala (cistita acuta necomplicata) la femei
B. pielonefrita acuta necomplicata
C. barbatii cu anomalii urologice
D. pacienti cu neutropenie
E. pacienti diabetici
(pag. 904)

G2821062. Cel mai intilnit germen implicat in infectiile tractului urinar este:
A. Staphylococus aureu

607 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
608 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. Escherichia coli
C. Klebsiella
D. Serratia
E. Streptococul
(pag. 899)

G2821063. Tratamentul uretritei acute determinate de chlamidia la femei se face cu


A. ciprofloxacina
B. doxiciclina
C. ampicilina
D. trimetropim-sulfametoxazol
E. nitrofurantoin
(pag. 904)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

G1121064. Care dintre germenii enumerati sunt responsabili la femei de simptome urinare acute, piurie
si urina sterila (uretrita transmisa sexual)?
A. Staphylococcus aureus
B. Chlamidia trachomatis
C. Neisseria gonorrhea
D. E. Coli
E. Klebsiella
(pag. 608)

G1121065. Care dintre grupurile de germeni patogeni sunt responsabile de infectiile cu piurie la femeie:
A. Candida albicans
B. E. Coli
C. Klebsiella
D. Proteus
E. Chlamidia trachomatis
(pag. 608)

G1121066. Care dintre serogrupele specifice ale E. Coli produc hemolizine si sunt uropatogene?
A. serogrup O
B. serogrup P
C. serogrup K
D. serogrup W
E. serogrup H
(pag. 609)

G1121067. Care dintre urmatoarele sunt considerate circumstante favorizante ale infectiilor urinare?
A. abstinenta sexuala
B. disfunctie neurogena a vezicii
C. refluxul vezicoureteral
D. menopauza
E. sarcina
(pag. 609)

G1121068. Care dintre urmatorii germeni sunt mai frecvent izolati la pacientii cu calculi renali:
A. Enterococi

608 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
609 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. E. Coli
C. Staphylococcus aureus
D. Chlamidia trachomatis
E. Proteus
(pag. 608)

G1121069. Disfunctia neurogena a vezicii urinare si infectiile urinare sunt prezente in urmatoarele
situatii:
A. tabesul dorsal
B. diabetul zaharat
C. scleroza multipla
D. sclerodermia sistemica
E. lupusul eritematos sistemic
(pag. 610)

G1121070. Infectiile urinare asociate cateterelor sunt deobicei:


A. afebrile
B. febrile
C. asimptomatice
D. insotite de dureri lombare
E. persistente sau recidivante
(pag. 611)

G1121071. Infectiile urinare asociate cateterelor sunt determinate de:


A. E. Coli
B. Proteus
C. Pseudomonas
D. Mycoplasma hominis
E. Chlamidia trachomatis
(pag. 611)

G1121072. Unele cazuri de uretrita si cistita sunt produse de urmatoarele ureoplasme:


A. Mycoplasma hominis
B. Candida albicans
C. Mycoplasma ureolitycum
D. Klebsiella
E. Chlamidia trachomatis
(pag. 608)

G1221073. In infectiile tractului urinar cocii gram pozitivi:


A. Au un rol major
B. Joaca un rol mai mic
C. Ca stafilococus saprofiticus sunt raspunzatori de infectiile acute la femeile tinere
D. Ca enterococul determina cistita complicata la barbati
E. Ca stafilococul aureu determina infectii la cei cu calculi renali
(pag. 899)

G1221074. La bolnavii cateterizati vezical bacteriile ajung in vezica urinara


A. Pe cale hematogena
B. Pe cale limfatica
C. Pe cale intraluminala
D. Pe cale periuretrala

609 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
610 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. In decurs de 2-3 saptamani


(pag. 902)

G1221075. La femei tinere active sexual, agentii etiologici cei mai importanti ai uretritei transmise
sexual sunt:
A. Chlamidia pneumoniae
B. Virusul Herpes Simplex
C. Neisseria gonorrhoeae
D. Adenovirusurile
E. Candida
(pag. 900)

G1221076. Piuria sterila poate indica:


A. Infectii cu agenti bacterieni neobisnuiti
B. Nefropatie diabetica
C. Infectia cu Mycobacterium tuberculosis
D. Infectii cu fungi
E. Boala polichistica renala
(pag. 902)

G1221077. Predispozitia pentru infeciile tractului urinar superior in timpul sarcinii rezulta din:
A. Reducerea tonusului ureteral
B. Cresterea tonusului ureteral
C. Scaderea peristaltismului ureteral
D. Disfunctia valvelor vezico-ureterale
E. Toxemia gravidica
(pag. 900)

G1221078. Urmatoarele afirmatii privind refluxul vezico-ureteral sunt adevarate


A. Este frecvent la copii cu tract urinar normal dar cu infectie
B. Este frecvent la copii cu anomalii anatomice ale tractului urinar
C. Lezarea renala se coreleaza cu refluxul
D. Lezarea renala se coreleaza cu infectia
E. Refluxul dispare cu inaintarea in varsta la cei cu tract urinar normal anatomic
(pag. 901)

G1221079. In cistitele acute necomplicate tratamentul se poate efectua


A. Cu doza unica de antibiotic doar la pacienti selectionati
B. Timp de 3 zile cu antibiotic la femei
C. Timp de 7-14 zile cu antibiotic la barbati
D. Cu doza unica de antibiotic la femeile tinere cu antecedente de infectie urinara
E. Cu doza unica de antibiotic la femei tinere cu evidentierea anterioara a unor microorganisme rezistente la
antibiotice
(pag. 904)

G1221080. In pielonefrita acuta necomplicata,tratamentul antibiotic se face:


A. Timp de 7 zile
B. Timp de 14 zile
C. Cu ampicilina sau amoxicilina ca terapie initiala
D. Cu trimetoprim-sulfametoxazol
E. Cu o fluorochinolona
(pag. 904)

610 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
611 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

G1221081. Intre microorganismele ce pot infecta tractul urinar se numara:


A. Cel mai frecvent bacili gram pozitivi
B. Escherichia Coli
C. Proteus
D. Klebsiella
E. Enterobacter in proportie de 90%
(pag. 899)

G1221082. Urmatoarele afirmatii privind tratamentul cistitei acute in sarcina sunt adevarate:
A. Se face timp de 3-7 zile
B. Se administreaza amoxicilina
C. Se administreaza nitrofurantoin
D. Dupa tratament nu este necesar controlul uroculturii
E. Spitalizarea este obligatorie
(pag. 904)

G1221083. Urmatoarele infectii au semnificatie de invazie tisulara:


A. Cistita
B. Uretrita
C. Prostatita
D. Pielonefrita
E. Supuratia renala
(pag. 899)

G1321084. Care din urmatoarele medicamente pot fi indicate in tratamentul cistitei acute in sarcina?
A. cefalosporine
B. amoxicilina
C. chinolone
D. trimetoprim-sulfametoxazol
E. nitrofurantoin
(pag. 904)

G1321085. Care din urmatoarele rezultate indica prezenta infectiei urinare?


A. numararea de 10 la a doua - 10 la a patra colonii bacteriene de E. Coli, Klebsiella, Proteus sau S.
saprophyticus pe mililitru de urina, la femeile simptomatice cu piurie
B. numararea a 10 la a patra colonii bacteriene pe ml de urina
C. numararea a cel putin 10 la a cincea colonii bacteriene pe ml de urina
D. prezenta bacteriuriei in orice grad in aspiratul suprapubian
E. prezenta bacteriuriei la 10 la a doua sau a mai multor bacterii pe ml de urina obtinuta prin cateterizare
(pag. 901)

G1321086. Care din urmatorii agenti bacterieni pot determina piurie sterila?
A. Proteus
B. Chlamidia trachomatis
C. Mycobacterium tuberculosis
D. Fungii
E. Klebsiella
(pag. 902)

G1321087. Care sunt circumstantele care influenteaza patogeneza infectiilor urinare?


A. activitatea sexuala
B. sarcina

611 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
612 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. obstacole in calea fluxului urinar


D. terapia prelungita cu antibiotice
E. disfunctia neurogena a vezicii
(pag. 900)

G1321088. Factorii asociati cu un risc crescut de infectie dupa cateterizarea uretrala sunt:
A. sexul masculin
B. perioada de cateterizare lunga
C. boli de baza severe
D. terapia antimicrobiana sistemica
E. deconectarea cateterului si a tubului de dren
(pag. 902)

G1321089. Localizarea infectiei la nivelul tractului urinar superior se insoteste cel mai frecvent de:
A. crestere semnificativa a anticorpilor serici indreptati impotriva antigenului O al tulpinei infectante
B. defect temporar in capacitatea renala de concentrare
C. formare de cilindri hematici
D. formare de cilindri leucocitari
E. bacteriurie nesemnificativa
(pag. 901)

G1321090. Necroza papilara renala se poate intilni in:


A. diabet
B. alcoolism cronic
C. siclemie
D. boli vasculare
E. intoxicatii cu etilenglicol
(pag. 905)

G1321091. Necroza papilara renala se poate manifesta prin:


A. HTA
B. hematurie
C. durere in flanc sau abdomen
D. tesut necrotic in urina
E. oligo-anurie
(pag. 905)

G1321092. Tratamentul profilactic al infectiilor urinare simptomatice frecvente se face:


A. dupa eradicarea bacteriuriei
B. dupa actul sexual la femeile cu episoade infectioase legate temporal de activitatea sexuala
C. cu doze mici de antibiotice administrate pe termen lung
D. cu doza unica de antibiotic administrata dupa eradicarea bacteriuriei
E. cu cefalosporine
(pag. 905)

G1421093. Care din urmatoarele specii bacteriene predispun la formarea calculilor renali?:
A. Escherichia coli
B. Proteus
C. Klebsiella
D. Enterobacter
E. Staphilococul aureus
(pag. 899)

612 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
613 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

G1421094. in sarcina, cistita acuta poate fi tratata in 3-7 zile cu:


A. amoxicilina
B. ciprofloxacina
C. nitrofurantoin
D. o cefalosporina
E. norfloxacina
(pag. 904)

G1421095. Infectiile tractului urinar asociate cateterelor sunt determinate, de obicei, de:
A. E.Coli
B. bacterii cu rezistenta crescuta la antibiotice
C. stafilococ alb patogen
D. candida
E. streptococ
(pag. 902)

G1421096. Pielonefrita acuta:


A. se instaleaza rapid
B. se insoteste de febra 39,40 °C si frison
C. simptomele de cistita pot fi prezente sau nu
D. simptomatolagia se remite dupa cel puţin 4-5 zile de tratament antibiotic
E. bacteriemia si piuria dispar dupa 48-72 ore de tratament
(pag. 902)

G1421097. Piuria, in absenta bacteriuriei (piurie sterila), poate indica infectia cu agenti bactereni
nobisnuiti, cum ar fi:
A. Fungi
B. C.trachomatis
C. U.urealyticum
D. Mycobacterium tuberculosis
E. Serattia
(pag. 902)

G1421098. Refluxul vezico-uretral este prezent la:


A. copii cu anomalii anatomice ale tractului urinar
B. copii cu tract urinar normal anatomic, dar cu infectie
C. la varstnici
D. femei insarcinate
E. sugari
(pag. 901)

G1521099. Care din urmatoarele elemente pot diferentia cistita acuta de pielonefrita acuta:
A. Cresterea nivelului proteinei C reactive in ser
B. Hematuria
C. Disuria
D. Febra peste 39,4 grade C
E. Prezenta bacteriilor in urina
(pag. 901)

G1521100. Care din urmatorii germeni predispun la aparitia litiazei urinare si se izoleaza mai frecvent
de la bolnavii litiazici:
A. Escherichia coli

613 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
614 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. Proteus
C. Staphylococcus aureus
D. Klebsiella
E. Ureaplasma urealyticum
(pag. 899)

G1521101. Care dintre urmatorii factori nu favorizeaza infectiile urinare:


A. Sarcina
B. Refluxul vezico-ureteral
C. Circumcizia
D. Obiceiurile alimentare
E. Imunosupresia
(pag. 900, 901)

G1521102. in cistita acuta necomplicata se indica:


A. Fluorochinolone
B. Cloramfenicol
C. Gentamicina
D. Amoxicilina
E. Trimetoprim-sulfametoxazol
(pag. 903, 904)

G1521103. in necroza papilara apar:


A. Durere in flanc
B. Oligoanurie
C. Hipertensiune
D. Proteinurie selectiva
E. Hematurie
(pag. 905)

G1521104. Necroza papilara apare in:


A. Diabet zaharat
B. Boala Crohn
C. Mielom multiplu
D. Malakoplakie
E. Siclemie
(pag. 905)

G1521105. Pielonefrita acuta la gravide se trateaza cu:


A. Aminoglicozide
B. Cefalosporine
C. Trimetoprim plus sulfametoxazol
D. Tetracicline
E. Peniciline cu spectru larg
(pag. 904)

G1521106. Pielonefrita acuta se poate acompania de:


A. Edeme
B. Hematurie
C. Leucociturie
D. Diaree
E. Febra

614 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
615 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 902)

G1521107. Piuria sterila (in absenta bacteriuriei) apare in:


A. Infectia cu Enterobacter
B. Infectia cu Staphylococcus saprophiticus
C. Infectia cu Mycobacterium tuberculosis
D. Infecţia cu Chlamydia trachomatis
E. Infectia cu Ureaplasma urealyticum
(pag. 902)

G1621108. Agentul etiologic cel mai frecvent intalnit in cazul ITU epidemice intraspitalicesti la pacientii
cateterizati urinar sunt:
A. Proteus
B. Klebsiella
C. Escherichia Coli
D. Pneumococcus
E. Mycoplasma hominis
(pag. 902)

G1621109. Care din urmatoarele examinari are o semnificatie inalta pentru o PNA necomplicata:
A. bacteriuria semnificativa
B. decelarea cilindrilor leucocitari
C. hematurie macroscopica
D. scaderea filtratiei glomerulare
E. proteinuria neselectiva
(pag. 904)

G1621110. in transferul transuretral al bacteriilor, un rol important la femei il are:


A. uretra scurta
B. mictiunea tardiva dupa contact sexual
C. sindromul diareic
D. cateterizarea vezicii urinare
E. manevre instrumentale transuretrale
(pag. 900)

G1621111. ITU la gravide sunt favorizate de:


A. refluxul vezico ureteral
B. alterarea motilitatii tractului urinar
C. modificarile vascozitatii sangvine
D. modificarile compozitiei urinei
E. varicele membrelor inferioare
(pag. 900)

G1621112. Necroza papilara apare mai frecvent la:


A. bolnavi cu siclemie
B. bolnavi cu ulcer duodenal
C. diabetici
D. alcoolism cronic
E. anemie feripriva
(pag. 905)

G1621113. Piuria sterila poate indica infectia cu:


A. Chlamydia trachomatis

615 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
616 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. Escherichia Coli
C. Mycobacterium tuberculosis
D. Streptococcus
E. Toate cele de ma sus
(pag. 902)

G1621114. Prostatita acuta bacteriana se caracterizeaza prin:


A. durere lombara
B. febra, frisoane
C. disurie
D. diaree
E. prostata foarte sensibila, moale
(pag. 905)

G1621115. Semnele clinice ale PNA la debut sunt:


A. febra inalta
B. frisoane repetate
C. dispnee de repaus
D. durere lombara acuta
E. bradicardie
(pag. 902)

G1621116. Urografia este indicata la:


A. femei cu recaderi ale infectiei urinare
B. femei cu istoric de infectii urinare in copilarie
C. femei la care urografia anterioara s-a dovedit a fi normala
D. femei cu calculi urinari
E. barbati tineri care au cistita asociata cu activitatea sexuala
(pag. 904)

G2321117. Hematuria persistenta dupa faza acuta a unei pielonefrite, dupa ce manifestarile acute ale
infectiei au scazut sugereaza:
A. prezenta unui calcul pe caile urinare
B. o tumora renala
C. tuberculoza renala
D. infectiei cu streptococ hemolitic
E. infectie cu Klebsiella
(pag. 902)

G2321118. Majoritatea pacientilor cu pielonefrita acuta prezinta:


A. leucocitoza semnificativa
B. piurie cu cilindri leucocitari
C. bacterii detectabile in urina necentrifugata
D. proteinurie
E. leucopenie
(pag. 902)

G2321119. Cistitele pot fi determinate mai ales cand in uroculturi sunt mai putin de 100 000 bacterii/ ml
si de alti agenti patogeni cum ar fi:
A. C. trachomatis
B. N. gonorrhoeae
C. Trichomonas

616 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
617 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. Candida
E. adenovirus
(pag. 902)

G2321120. La baza tratamentului infectiilor tractului renal, stau urmatoarele principii:


A. in majoritatea circumstantelor trebuie obtinuta o cultura urinara cantitativa pentru confirmarea infectiei
inainte de inceperea terapiei
B. trebuie identificati si corectati, daca este posibil factorii ce predispun la infectie cum sunt obstructia si
calculii
C. reducerea simptomelor clinice nu indica intotdeauna vindecarea bacteriologica
D. infectiile necomplicate limitate la tractul urinar inferior raspund la cure scurte de terapie
E. infectiile urinare dobandite in comunitatea sunt datorate de obicei tulpinilor rezistente la antibiotice
(pag. 903)

G2321121. Urmatoarele afirmatii privind tratamentul infectiilor tractului urinar sunt adevarate:
A. infectiile tractului urinar superior necesita perioade mai lungi de tratament
B. recurentele precoce cu aceeasi tulpina pot fi rezultatul unui focar infectios nerezolvat din tractul superior
C. recurentele la mai mult de 14 zile dupa oprirea terapiei reprezinta reinfectii cu o noua tulpina
D. la pacientii cu infectii repetate trebuie suspectata prezenta de tulpini sensibile la antibiotice
E. la pacientii cu manevre instrumentale se suspecteaza infectii cu stafilococ auriu
(pag. 903)

G2321122. In tratarea episoadelor acute, necomplicate, de cistita se pot folosi doze unice de:
A. trimetoprim- sulfametoxazol (4 tablete o data)
B. trimetoprim (400 mg)
C. sulfametoxazol (2g)
D. norfloxacina
E. oxacilina
(pag. 904)

G2321123. Avantajele tratamentului cistitelor cu doza unica terapeutica sunt:


A. un cost mai mic
B. mai putine efecte adverse
C. asigurarea compliantei pacientului
D. lipsa favorizarii selectarii de microorganisme rezistente
E. mai putine recurente
(pag. 904)

G2321124. Terapia adecvata a pielonefritelor acute necomplicate este reprezentata de o cura de 14 zile,
utilizand:
A. trimetoprim- sulfametoxazol
B. o fluorochinolona
C. un aminoglicozid
D. eritromicina
E. oxacilina
(pag. 904)

G2321125. Urmatoarele afirmatii privind terapia infectiilor complicate ale tractului urinar sunt
adevarate:
A. apar dupa manevre instrumentale, anomalii urologice anatomice, calculi
B. sunt datorate bacteriilor dobandite in spital
C. necesita spitalizare obligatorie, indiferent de forma clinica a bolii
D. tratamentul se administreaza exclusiv parenteral

617 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
618 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. la pacientii cu simptome minime, poate fi folosita terapia orala, cu o fluorochinolona pana la cunoasterea
rezultatului uroculturii
(pag. 904)

G2321126. In sarcina, cistita acuta poate fi tratata 3- 7 zile cu:


A. amoxicilina
B. nitrofurantoin
C. cefalosporina de generatia III
D. tetraciclina
E. fluorochinolone
(pag. 904)

G2321127. Pielonefrita acuta in sarcina trebuie tratata prin:


A. spitalizare obligatorie
B. terapie antibiotica parenterala
C. antibioterapie orala
D. utilizarea cefalosporinelor sau penicilinelor cu spectru larg
E. terapie cu fluorochinolone
(pag. 904)

G2321128. Cele mai frecvente microorganisme care pot infecta tractul urinar sunt:
A. Escherichia Coli
B. Proteus
C. Klebsiella
D. Enterobacter
E. Serratia
(pag. 899)

G2321129. Circumstantele care influenteaza patogeneza infectiilor urinare sunt:


A. sarcina
B. obstructia cailor urinare
C. disfunctia neurogena a vezicii urinare
D. refluxul vezico-ureteral
E. nici unul
(pag. 900)

G2321130. Factorii de virulenta bacteriana care influenteaza infectia tractului urinar sunt
A. fimbriile
B. pilii P
C. productia de hemolizine
D. kinaze
E. rezistenta la actiunea bactericida a serului uman
(pag. 900)

G2321131. Infectiile tractului urinar superior determina:


A. cresterea semnificativa a Ac serici impotriva antigenului O al tulpinii infectate
B. prezenta in urina a cilindrilor leucocitari
C. defect temporar in capacitatea renala de concentrare a urinii
D. cresterea proteinei C reactive
E. absenta proteinuriei
(pag. 901)

618 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
619 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

G2321132. Bacteriuria adevarata se considera in cazul prezentei a:


A. peste 100 000 colonii bacteriene pe ml la pacientii asimptomatici
B. 100 - 10 000 colonii bacteriene/ ml de E. Coli, Klebsiella, proteus la femeile simptomatice cu piurie
C. prezenta bacteriuriei in orice grad in urina obtinuta prin aspirat suprapubian
D. peste 100 bacterii/ ml de urina obtinut prin cateterizare
E. peste 100 bacterii/ ml de urina daca se folosesc solutii antiseptice pentru spalarea zonei periureterale
(pag. 901, 902)

G2321133. Piuria in absenta bacteriuriei (piurie sterila), poate indica infectia cu:
A. C. trachomatis
B. U. urealyticum
C. M. tuberculosis
D. ricketsii
E. fungi
(pag. 901, 902)

G2521134. Care dintre urmatoarele entitati clinice sunt considerate "infectii de tract urinar inferior"?
A. uretrite
B. cistite
C. prostatite
D. pielonefrite
E. abcese renale
(pag. 899)

G2521135. Care dintre urmatoarele sunt considerate "infectii de tract urinar superior"?
A. uretrite
B. cistite
C. prostatite
D. pielonefrite
E. abcese intrarenale si perinefretice
(pag. 899)

G2521136. Care dintre itemii de mai jos, referitori la infectiile de tract urinar, sunt adevarati?
A. prezenta a mai mult de 100.000 microorganisme/ml urina dintr-o proba recoltata corect semnifica infectie
B. prezenta a 100-10.000 bacterii/ml urina la pacientii simptomatici poate semnifica infectie
C. un numar de 100-10.000 bacterii/ml urina recoltata prin punctie suprapubiana indica in general infectie
D. un numar de 100 colonii/ml urina la un pacient asimptomatic semnifica infectie
E. un numar de 1.000.000 bacterii/ml urina semnifica infectie
(pag. 899)

G2521137. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu privire la infectiile urinare recurente:


A. I.U. recurente se pot datora persistentei tulpinii infectante initiale
B. I.U. recurente se pot datora reinfectiei cu o tulpina bacteriana noua
C. I.U. recurente cu acelasi germen, care survin in decurs de 2 saptamani de la oprirea terapiei, pot semnifica
o infectie renala/prostatica nerezolvata
D. I.U. recurente cu acelasi germen, care survin in decurs de 2 saptamani de la oprirea terapiei, pot rezulta
dintr-o colonizare vaginala sau intestinala persistenta ce duce la reinfectarea rapida a vezicii urinare
E. I.U. recurente care survin pe un teren obstructiv nu cronicizeaza niciodata
(pag. 899,905)

G2521138. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu privire la infectiile urinare acute:


A. sunt mai frecvente la pacientii necateterizati

619 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
620 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. apar la 1-3% din fetele de varsta scolara


C. marea majoritate a infectiilor urinare acute simptomatice apar la femeile tinere
D. I.U simptomatice sunt rare la barbatii sub 50 ani
E. la femei, I.U. acute nu sunt mai frecvente dupa inceperea vietii sexuale
(pag. 899)

G2521139. Etiologia infectiilor urinare recurente sau asociate cu manevre urologice, calculi sau
obstructie este dominata de:
A. Proteus spp.
B. Klebsiella spp.
C. Pseudomonas spp.
D. Escherichia coli
E. Enterobacter spp.
(pag. 899)

G2521140. Care dintre agentii microbieni enumerati mai jos sunt mai frecvent izolati la femei
diagnosticate cu uretrita transmisa pe cale sexuala?
A. Chlamydia trachomatis
B. Neisseria gonorrhoeae
C. virusul Herpes simplex
D. Escherichia coli
E. Staphylococcus aureus
(pag. 900)

G2521141. Flora normala ce colonizeaza vestibulul vaginal si uretra distala este reprezentata de:
A. difteroizi
B. streptococi
C. lactobacili
D. bacili Gram negativi
E. Trichomonas vaginalis
(pag. 900)

G2521142. Referitor la patogenia infectiilor urinare joase, care dintre afirmatiile de mai jos sunt
adevarate?
A. in marea majoritate bacteriile dobandesc acces la vezica pe calea uretrei
B. microorganismele Gram negative din intestin pot ajunge sa colonizeze vestibulul, mucoasa periuretrala si
uretra distala
C. la femei, in timpul actului sexual bacteriile pot sa ajunga in vezica urinara
D. aparitia infectiei vezicale depinde de interactiunile dintre patogenitatea microbului, numarul de germeni
invadanti si mecanismele locale si sistemice de aparare
E. cel mai frecvent infectia vezicii urinare survine in urma episoadelor de bacteriemie cu bacili Gram negativi
(pag. 900)

G2521143. Care dintre factorii de mai jos predispun la colonizarea periuretrala cu bacili Gram negativi?
A. alterarea florei perineale normale prin antibiotice
B. prezenta de infectii genitale
C. utilizarea de contraceptive de tipul diafragmelor sau spermicidelor
D. utlizarea de contraceptive de tipul prezervativului
E. corticoterapia de scurta durata
(pag. 900)

G2521144. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate referitor la infectiile asociate cu obstructie
urinara?

620 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
621 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

A. obstructia urinara favorizeaza infectia


B. infectia urinara secundara obstructiei poate duce la o distructie rapida a tesutului renal
C. in cazul unei obstructii importante a tractului urinar, tratamentul infectiei urinare trebuie sa vizeze si
indepartarea factorului obstructiv
D. pentru succesul tratamentului infectiei,obstructiile minore urinare trebuie obligatoriu corectate chirurgical
E. etiologia infectiei urinare pe teren obstructiv este dominata de Proteus spp. si Klebsiella spp.
(pag. 899,900)

G2521145. Care dintre semnele clinice enumerate mai jos se datoreaza cistitei?
A. disuria
B. polakiuria
C. sensibilitatea suprapubiana
D. voma
E. febra inalta
(pag. 902)

G2521146. Care dintre semnele clinice enumerate mai jos se datoreaza pielonefritei?
A. febra inalta
B. tahicardia
C. disuria si polakiuria
D. adenopatia inghinala
E. sensibilitate la palparea unghiului costovertebral
(pag. 902)

G2521147. Care dintre urmatorii germeni pot fi izolati mai frecvent la un pacient sondat urinar?
A. Escherichia coli
B. Proteus spp.
C. Klebsiella spp.
D. adenovirus
E. Chlamydia trachomatis
(pag. 902)

G2521148. Care dintre afirmatiile de mai jos, referitoare la principiile de tratament ale infectiilor de tract
urinar, sunt adevarate?
A. factorii ce predispun la infectie (calculi, obstructie, etc) trebuie identificati si corectati daca este posibil
B. reducerea simptomelor clinice indica intotdeauna vindecarea bacteriologica
C. infectiile tractului urinar superior necesita o perioada mai lunga de tratament comparativ cu cistita
D. recurentele precoce cu o tulpina diferita de cea izolata initial se pot datora unui focar infectios nerezolvat la
nivelul tractului urinar
E. la pacientii cu infectii repetate, manevre instrumentale sau cu spitalizare recenta trebuie suspectati
germeni rezistenti la antibiotice
(pag. 899,903)

G2521149. Care dintre antibioticele de mai jos se utilizeaza ca prima intentie in tratamentul cistitelor
acute necomplicate?
A. trimetoprim-sulfametoxazol
B. fluorochinolone
C. tetraciclina
D. vancomicina
E. cloramfenicol
(pag. 903)

G2521150. Care dintre antibioticele de mai jos se utilizeaza ca prima intentie in tratamentul unei

621 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
622 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

pielonefrite acute necomplicate?


A. trimetoprim-sulfametoxazol
B. fluorochinolone
C. aminoglicozide
D. cefalosporine gen. III
E. tetraciclina
(pag. 904)

G2521151. Care dintre antibioticele de mai jos sunt recomandate ca terapie de prima intentie la un
pacient cu infectie urinara cateterizat cu o sonda Dormia pentru extragerea unui calcul ureteral?
A. fluorochinolone
B. imipenem-cilastatin
C. ceftriaxona+amikacina
D. tetracicline
E. nitrofurantoin
(pag. 904)

G2521152. Care dintre urmatoarele antibiotice pot fi utilizate la o gravida ce sufera de cistita acuta?
A. amoxicilina
B. nitrofurantoin
C. cefalosporine
D. fluorochinolone
E. tetraciclina
(pag. 904)

G2521153. Ce antibiotice veti alege in cazul unei gravide care se prezinta cu simptomatologie
sugestiva pentru o pielonefrita acuta?
A. cefalosporine
B. peniciline cu spectru larg
C. fluorochinolone
D. tetraciclina
E. nitrofurantoin
(pag. 904)

G2621154. Pancreatitele acute medicamentoase sunt determinate prin:


A. hipertrigliceridemie si hipercalcemie
B. reactie de hipersensibilitate
C. spasm oddian
D. producerea unui metabolit toxic
E. reflux duodeno-pancreatic
(pag. 1919)

G2621155. Pancreatitele acute pot fi cauzate de:


A. infectii cu mycoplasma
B. insuficienta renala
C. tratament cu sulfamide
D. boala de reflux gastro-esofagian
E. infarct miocardic
(pag. 1920)

G2621156. Pancreatita acuta la pacientii cu transplant renal este consecinta urmatorilor factori:
A. hipercalcemia

622 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
623 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. hipertrigliceridemia
C. infectii virale
D. medicamente (glucocoticoizi, azatioprina, L-asparaginaza, diuretice)
E. obstructia ampulei Vater
(pag. 1920)

G2621157. Socul în pancreatita acuta se produce prin:


A. contaminare microbiana
B. hipovolemia
C. formarea si eliberarea crescuta de peptide kininice
D. ileusul paralitic difuz
E. efectele sistemice ale enzimelor proteolitice si lipolitice
(pag. 1920)

G2621158. Care dintre urmatoarele semne indica prezenta unei pancreatite necrotice severe:
A. semnul Homans
B. semnulStrauss
C. semnul Cullen
D. semnul Courvoisier
E. semnul Turner
(pag. 1921)

G2621159. Reprezinta complicatii sistemice ale pancreatitelor acute:


A. coagulare intravasculara diseminata
B. infarctul intestinal
C. icterul obstructiv
D. moarte subita
E. boala ulceroasa
(pag. 1922)

G2621160. Dintre criteriile de prognostic Ranson al pancreatitelor acute severe, la internare, fac parte:
A. hipoxemia (PO2 < 60mmHg)
B. leucocitoza > 16000/ul
C. AST serica >250UI/l
D. scaderea hematocritului cu peste 10%
E. hiperbilirubinemia > 4mg/dl
(pag. 1921)

G2621161. Diagnosticul diferential trebuie sa ia în considerare urmatoarele boli:


A. rectocolita ulcero-hemoragica
B. colica renala
C. intestinul iritabil
D. pneumonia
E. infarctul miocardic
(pag. 1921)

G2621162. Complicatiile pseudochistului pancreatic sunt:


A. abcesul
B. infarctul intestinal
C. ruptura
D. oligurie
E. hemoragia

623 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
624 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 1926)

G2621163. ITU la gravide sunt favorizate de:


A. Alterarea motilitatii tractului urinar
B. Modificarile hormonale
C. Modificarile compozitiei urinei
D. Refluxul vezico ureteral
E. Toate cele de mai sus
(pag. 900)

G2621164. Agentul etiologic cel mai frecvent intalnit in cazul ITU epidemice intraspitalicesti la pacientii
cateterizati urinar sunt:
A. Proteus
B. Klebsiella
C. Serratia
D. Streptococcus
E. Mycoplasma hominis
(pag. 202)

G2621165. In transferul transuretral al bacteriilor, un rol important la femei il are:


A. Uretra scurta
B. Mictiunea tardiva dupa contact sexual
C. Utilizarea de diafragme sau spermicide
D. Cateterizarea vezicii urinare
E. Manevre instrumentale transuretrale
(pag. 900)

G2621166. Semnele clinice ale PNA la debut sunt:


A. Febra inalta
B. Frisoane repetate
C. Durerea lombara acuta
D. Tulburari digestive
E. Dispnee de repaus
(pag. 902)

G2621167. Urografia este indicata la:


A. Femei cu un singur episod de ITU sau cu infectii urinare repetate la intervale foarte mari de timp
B. Femei cu cel putin 2 episoade de ITU/6 luni
C. Femei la care persita piuria dupa eradicarea bacteriuriei
D. Femei cu dureri lombare persitente dupa un episod de ITU
E. Femei la care urografia anterioara s-a dovedit a fi normala
(pag. 904)

G2621168. Care din urmatoarele examinari are o semnificatie inalta pentru o PNA necomplicata:
A. Bacteriuria semnificativa
B. Decelarea cilindrilor leucocitari
C. Hematurie macroscopica
D. Scaderea densitatii si osmolaritatii maxime urinare
E. Proteinuria tubulara
(pag. 904)

G2621169. O PNA complicata poate evolua catre:


A. Carbuncul renal

624 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
625 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. IRA
C. Necroza papilara renala
D. Soc toxico-septic
E. Infectie urinara cronica
(pag. 902)

G2621170. Necroza papilara apare mai frecvent la:


A. Bolnavi cu siclemie
B. Bolnavi cu ulcer duodenal
C. Diabetici
D. Indivizi cu abuz de analgetice
E. Anemie feripriva
(pag. 905)

G2621171. Unele din persoanele de mai jos prezinta riscuri crescute de ITU:
A. Gravidele
B. Transplantatii renal
C. Nou-nascutii care au stat in ATI
D. Barbatii sub 20 de ani
E. Pacientii cu diabet zaharat
(pag. 903)

G2821172. Manifestările de pielonefrită acută răspund, de obicei, la terapie în 48- 72 h, cu excepţia:


A. infecţiei cu E. Coli
B. necrozei papilare
C. infecţiilor asociate cateterelor
D. obstrucţiei urinare
E. apariţiei în timpul sarcinii.
(pag. 902)

G2821173. Dintre circumstanţele care favorizează infecţiile tractului urinar fac parte:
A. sarcina
B. sexul masculin
C. refluxul vezico- uretral
D. disfuncţia neurogenă a vezicii
E. cateterele uretrale permanente
(pag. 900)

G2821174. Infecţiile tractului urinar asociate cateterelor sunt determinate de:


A. Mycobacterium tuberculosis
B. Pseudomonas
C. Proteus
D. virusul herpes simplex
E. E. Coli
(pag. 902)

G2821175. Evaluarea urologica se impune in infectiile tractului urinar in urmatoarele circumstante:


A. femei cu cistite acute recidivante
B. pielonefrita acuta recurenta
C. barbati tineri cu SIDA
D. simptome sugestive pentru obstructie sau calculi
E. de rutina la femei

625 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
626 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 904)

G2821176. Factorii importanti ce predispun la bacteriurie la barbati sunt


A. cistitele
B. raporturi sexuale frecvente
C. prostatita
D. refluxul vezico-uretral
E. obstructia uretrala datorita hipertrofiei prostatice
(pag. 900)

G2821177. Tratamentul cistitelor acute necomplicate se face cu


A. doze unice trimetropin-sulfametoxazon 4 tb. o data
B. ampicilina 2-4 g pe zi 7 zile
C. numai sulfametoxazol 2 g doza unica
D. numai trimetropim 400mg doza unica
E. imipenem 7-21 zile
(pag. 904)

G2821178. Pacientii susceptibili sa dezvolte necroza papilara ca si complicatie sint;


A. cei cu insuficienta renala acuta
B. diabeticii
C. cei cu hipertensiune pulmonara
D. cei cu siclemie
E. alcoolismul cronic
(pag. 905)

626 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
627 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

Tema nr. 22
Hepatita acuta virala
BIBLIOGRAFIE:
1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

G1222001. Incubatia hepatitei acute virale A este de:


A. 15 – 45 zile
B. 14 – 60 zile
C. 30 – 180 zile
D. 15 – 160 zile
E. 30 – 50 zile
(pag. 1855)

G1222002. Infectia produsa de virusul hepatitic C evolueaza spre cronicizare in procent de:
A. mai putin de 10 % din cazuri
B. 11– 30 % din cazuri
C. 20 - 25 % din cazuri
D. 80 – 90 % din cazuri
E. 30-35 % din cazuri
(pag. 1855)

G1222003. Pentru expunerea perinatala, copii nascuti de mame cu Ag HBs pozitiv, trebuie sa
beneficieze de:
A. o doza de HBIG 0,06 ml/kg intramuscular
B. o doza de HBIG 0,5 ml intramuscular, administrata imediat dupa nastere
C. o doza de vaccin recombinant pentru hepatita B
D. o unitate sange izogrup-izoRh
E. tratament antiviral.
(pag. 1864)

G1222004. Rata mortalitatii prin hepatita acuta virala tip B este:


A. aproximativ 0,1 %
B. 5 %
C. 10 – 20%
D. peste 30 %
E. 0,5 %
(pag. 1860)

G1222005. Existenta urmatorului model serologic: Ag HBs pozitiv, Ac anti HBs negativi, Ac anti HBc
IgM pozitivi, Ag Hbe pozitiv; Ac anti HBe negativ, conduce la urmatoarea interpretare:
A. infectia cronica cu HBV cu infectivitate ridicata;
B. infectie acuta cu HBV cu infectivitate ridicata;
C. infectie acuta cu HBV in convalescenta;
D. infecţia cronica cu HBV cu infectivitate absenta;
E. infectia acuta cu HCV in convalescenta.
(pag. 1859)

627 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
628 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

G1222006. Icterul este vizibil la nivelul sclerelor si tegumentelor cand bilirubina serica depaseste
valoarea de:
A. 1,5 mg/dl
B. 2 mg/dl
C. 2,5 mg/dl
D. 3 mg/dl
E. 5 mg/dl
(pag. 1858)

G1422007. Incubatia in hepatita virala B este in medie de:


A. 3 saptamani
B. 4 saptamani
C. 4 - 12 saptamani
D. 5 -6 saptamani
E. 7 saptamani
(pag. 1857)

G1422008. Perioada de incubatie in hepatita acuta virala A este:


A. 10-14 zile
B. 15-45 zile
C. 1-7 zile
D. 45-160 zile
E. 14-28 zile
(pag. 1857)

G1422009. Urmatorul tablou serologic: AgHBs, Ac anti HBs neg, IgM-HBc poz, AgHBe poz si Ac anti
HBe neg, este caracteristic pentru:
A. infectie HBV acuta, cu infectivitate ridicata
B. proces de seroconversie de la AgHBs la anticorpi antiHBs
C. purtator de AgHBs de nivel redus
D. infecţie acuta HBV
E. reactie fals pozitiva
(pag. 1859)

G1522010. Care din urmatorii anticorpi sunt considerati protectori fata de reinfectia cu HBV?
A. atc. anti Hbe
B. atc. anti HBc
C. atc. anti HBs
D. atc. anti HBx
E. atc. anti HBc si atc. anti Hbe
(pag. 1850)

G1522011. Hepatita virala acuta tip A are perioada de incubatie:


A. aproximativ 4 saptamani
B. 60-180 zile
C. 90-120 zile
D. 7 zile
E. 1-3 zile
(pag. 1847)

G1522012. In profilaxia carei hepatite virale acute se utilizeaza imunoglobuline specifice?


A. HAV

628 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
629 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. HBV
C. HCV
D. HDV
E. HEV
(pag. 1855, 1863)

G1522013. In profilaxia carei hepatite virale acute, imunoglobulinele standard (IG) sunt eficiente?
A. HAV
B. HBV
C. HCV
D. HDV
E. HEV
(pag. 1855, 1863, 1864)

G1522014. Serologic, convalescenta dupa infectia cu VHB se caracterizeaza prin:


A. atg HBs(+), atc antiHBs(+), IgG antiHBc(+), atg HBe(+), atc antiHBe(-)
B. atg HBs(+), atc antiHBs(-), IgM antiHBc(+), atg HBe(+), atc antiHBe(-)
C. atg HBs(-), atc antiHBs(-), IgM antiHBc(+), atg HBe(+/-), atc antiHBe(+/-)
D. atg HBs(-), atc antiHBs(+), IgG antiHBc(+), atg HBe(-), atc antiHBe(+/-)
E. atg HBs(-), atc antiHBs(-), IgG antiHBc(+), atg HBe(-), atc antiHBe(-)
(pag. 1859)

G1522015. Serologic, infectia acuta cu VHB se caracterizeaza prin:


A. atg HBs(+), atc antiHBs(+), IgG antiHBc(+), atg HBe(+), atc antiHBe(-)
B. atg HBs(+), atc antiHBs(-), IgM antiHBc(+), atg HBe(+), atc antiHBe(-)
C. atg HBs(-), atc antiHBs(+), IgM antiHBc(+), atg HBe(-), atc antiHBe(+)
D. atg HBs(-), atc antiHBs(+), IgG antiHBc(+), atg HBe(-), atc antiHBe(-)
E. atg HBs(-), atc antiHBs(-), IgG antiHBc(+), atg HBe(-), atc antiHBe(-)
(pag. 1859)

G1622016. Care din urmatoarele afirmatii cu privire la perioada de incubatie a hepatitelor virale acute
sunt false?
A. Hepatita virala A are o incubatie medie de 8 saptamani.
B. Hepatita acuta B are o incubatie medie de 4-12 saptamani.
C. Hepatita acuta C are o incubatie medie de 7 saptamani.
D. Hepatita acuta B poate debuta si la 180 de zile de la momentul infectiei.
E. Hepatita acuta C poate debuta si la 160 de zile de la momentul infectiei.
(pag. 1857)

G1622017. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la diagnosticul de laborator al hepatitei acute
virale C este falsa?
A. Anticorpii anti HVC apar doar la 1-3 luni de la debutul hepatitei acute.
B. Testele ELISA de generatia a treia pot detecta anticorpi HCV mai precoce de trei luni de la momentul
infectiei.
C. Detectarea Ac HVC nu permite diagnosticarea tuturor persoanelor infectate cu virusul hepatitei C.
D. ARN HVC se pozitiveaza dupa 1-3 saptamani de la infectia acuta.
E. Determinarea prin hibridizare a ADN complementar ARN VHC este o metoda sensibila de diagnostic a
infectiei cu virusul C
(pag. 1853)

G1622018. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la tratamentul hepatitelor acute virale sunt
adevarate?
A. Dieta trebuie sa fie hipocalorica, pentru a nu suprasolicita ficatul.

629 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
630 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. Nu exista tratament specific pentru hepatitele acute virale.


C. Corticoterapia este indicata doar in formele fulminante.
D. Repausul prelungit la pat este esential pentru vindecare.
E. Pacientul nu isi reia acticvitatea pana la normalizarea transaminazelor.
(pag. 1862)

G1622019. Indicati afirmatiile false privitor la simptomatologia prodromala a hepatitelor acute virale:
A. Este sistemica si variabila
B. Anorexia, greata, varsaturile preced icterul cu 1-2 saptamani
C. Febra inalta (38-390C) este mai des prezenta in hepatitele B sau C decat in hepatitele A si E
D. Faringita, tusea si coriza pot precede instalarea icterului
E. Scaunele deschise la culoare pot precede instalarea icterului clinic.
(pag. 1857)

G1622020. Urmatoarele afirmatii referitoare la epidemiologia hepatitei acute virale A sunt adevarate, cu
exceptia:
A. in tarile dezvoltate, incidenta hepatitei tip A este in declin.
B. Infectiile asimptomatice sunt cele mai frecvente.
C. Adultii tind sa faca infectii simptomatice mai frecvent decat copiii.
D. Varful epidemiologic in tarile cu prevalenta inalta a infectiei este primavara si vara, legat de transmiterea
fecal-orala a virusului.
E. Virusul hepatiei A se poate transmite si prin lapte si moluste contaminate, la fel ca si prin alte alimente.
(pag. 1855)

G1622021. Urmatoarele afirmatii referitoare la prognosticul hepatitelor virale acute sunt adevarate, cu
exceptia:
A. 95% din pacientii cu hepatita acuta virala B se vindeca fara sechele.
B. Pacientii cu hepatita acuta A fara alte boli asociate se vindeca intotdeauna.
C. Mortalitatea in hepatita acuta E poate atinge 10-20% la gravide.
D. Hepatita acuta C se transforma in infectie cronica in 85-90% din cazuri.
E. Coinfectia B si D creste riscul croncizarii hepatitei B.
(pag. 1861)

G2322022. Hepatita A are o perioada de incubatie de aproximativ:


A. 10 saptamani
B. 6 saptamani
C. 4 saptamani
D. 180 de zile
E. mai mare de 180 de zile
(pag. 1847)

G2322023. În infectia cu virusul hepatitei B markeri serologici ai replicarii virale sunt:


A. Anticorpi anti Hbe
B. Anticorpi anti HBs
C. Anticorpi anti HBc
D. Antigenul Hbe
E. Antigenul HBs
(pag. 1850)

G2322024. Perioada de incubatie a hepatitei B poate fi cuprinsa în intervalul de timp:


A. 10 - 28 de zile
B. 8 - 12 luni
C. 30 - 180 de zile

630 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
631 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. 4 - 15 zile
E. Nici unul din raspunsuri
(pag. 1857)

G2322025. Infectia cu virusul hepatitei B se transmite prin urmatoarele cai cu exceptia:


A. Aerogena
B. Posttransfuzionala
C. Verticala (de la mama la fat)
D. Percutanata
E. Sexuala
(pag. 1856)

G2322026. Profilaxia infectiei cu virusul hepatitei B la peroanele anterior sanatoase se efectueaza prin
administrarea vaccinului antihepatitic B la urmatoarele intervale de timp:
A. 1, 7, 14 luni
B. 2, 8, 9 luni
C. 3, 6, 9 luni
D. 0,1, 6 luni
E. 0,2, 12 luni
(pag. 1863)

G2522027. Urmatoarele virusuri hepatitice au un genom de tip ARN, cu exceptia:


A. virusul hepatitic A
B. virusul hepatitic B
C. virusul hepatitic C
D. virusul hepatitic D
E. virusul hepatitic E
(pag. 1849)

G2522028. Care dintre markerii serologici enumerati mai jos semnifica infectivitate crescuta a sangelui
unui pacient diagnosticat cu hepatita virala acuta tip B?
A. atg HBs
B. at Hbe
C. atg delta
D. atc anti HBc
E. atc anti Hbe
(pag. 1849)

G2522029. Urmatoarele simptome se pot intalni in perioada prodromala a hepatitelor virale acute, cu
exceptia:
A. febra
B. greturi
C. varsaturi alimentare
D. icter
E. mialgii
(pag. 1857)

G2522030. Un pacient prezinta urmatorii markeri serologici: atg HBs+, atc anti HBs -, IgM anti HBc+,
atg Hbe+, atc anti Hbe -. Care este semnificatia clinica?
A. infectie acuta cu HBV, infectivitate ridicata
B. infectie cronica cu HBV, infectivitate ridicata
C. infectie acuta cu HBV, infectivitate scazuta
D. convalescenta dupa episodul acut de hepatita B

631 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
632 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. infectie cu HBV in trecutul indepartat, rezolvata


(pag. 1859)

G2522031. Un pacient prezinta urmatorii markeri serologici: atg HBs+, atc anti HBs -, IgG anti HBc+,
atg Hbe+, atc anti Hbe -, ADN HBV prezent in ser. Care este semnificatia clinica?
A. infectie acuta cu HBV, infectivitate ridicata
B. infectie cronica cu HBV, faza replicativa
C. infectie cronica cu HBV, faza non-replicativa
D. convalescenta dupa episodul acut de hepatita B
E. infectie cu HBV in trecut, rezolvata
(pag. 1851,1859)

G2522032. Un pacient prezinta urmatorii markeri serologici: atg HBs+, atc anti HBs -, IgM anti HBc+,
atc anti HDV+ serici. Care este semnificatia clinica?
A. coinfectie HBV-HDV
B. suprainfectie HBV-HDV
C. infectie HBV-HDV in trecut, rezolvata
D. coinfectie cu HDV la un pacient imunizat anti HBV
E. suprainfectie cu HDV la un pacient imunizat anti HBV
(pag. 1852,1860)

G2522033. Un pacient prezinta urmatorii markeri serologici: atg HBs+, atc anti HBs + (titru scazut), IgG
anti HBc+, atc anti HDV+ serici. Care este semnificatia clinica?
A. coinfectie HBV-HDV
B. suprainfectie HBV-HDV
C. infectie HBV-HDV in tecut, rezolvata
D. coinfectie cu HDV la un pacient imunizat anti HBV
E. suprainfectie cu HDV la un pacient imunizat anti HBV
(pag. 1852,1859,1860)

G2522034. In transmiterea perinatala, care dintre virusurile hepatitice este predominant?


A. virusul hepatitic A
B. virusul hepatitic B
C. virusul hepatitic C
D. virusul hepatitic D
E. virusul hepatitic E
(pag. 1855)

G2522035. In cazul unui copil nascut de o mama purtatoare de atg HBs, cu atg Hbe+, se vor lua
urmatoarele masuri de profilaxie postexpunere:
A. administrare de imunoglobuline specifice (HBIG)
B. administrare de vaccin anti hepatita B
C. imunoglobuline specifice si vaccinare ulterioara anti hepatita B
D. monitorizare timp de 6 luni, fara alta interventie medicala
E. administrare de hepatoprotectoare
(pag. 1864)

G2522036. Dupa infectarea cu virusul hepatitic B, primul marker detectabil in ser este:
A. atg Hbe
B. atg HBs
C. IgM anti HBc
D. IgG anti HBc
E. atc anti HBs

632 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
633 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 1850)

G2622037. Microalbuminuria din nefropatia diabetica se defineste prin:


A. Proteinurie 300-500mg/zi
B. Proteinurie 30-300mg/24 ore
C. Proteinurie sub 1,2g/24 ore
D. Proteinurie peste 0,5g/ 1 litru de urina
E. Proteinurie între 1-5µg/ 24ore
(pag. 2283)

G2622038. Efectele epinefrinei care intervin în reglarea metabolismului metabolismul glucidic sunt:
A. Blocheaza secretia de insulina
B. Stimuleaza eliberarea glucagonului
C. Activeaza glicogenoliza
D. Scade capacitatea de a raspunde la încarcare exogena de glucoza
E. Toate raspunsurile de sus sunt corecte
(pag. 2265)

G2622039. Cauzele formei secundare de diabet pot fi, cu exceptia:


A. Pancreatita cronica la alcoolici
B. Sindromul Cushing
C. Hipertiroidismul
D. Acromegalia
E. e.Medicamente
(pag. 2266)

G2622040. Caracteristicile generale ale diabetului zaharat insulinodependent (tip 1) sunt urmatoarele:
A. Vârsta instalarii peste 40 de ani
B. Raspunde la terapia sulfonilureica
C. Pacienti supraponderali, obezi
D. Complicatia acuta: cetoacidoza
E. Nivelul glucagonului scazut, nesupresibil cu insulina
(pag. 2270)

G2622041. Referitor la efectul Somogyi sunt adevarate urmatoarele afirmatii:


A. Cresterea glucozei plasmatice dimineata devreme
B. Necesita niveluri crescute de insulina pentru a mentine normoglicemia
C. Mecanismul de formare: valul nocturn de descarcare a hormonului de crestere
D. Se refera la hiperglicemia de rebound ce urmeaza unui episod de hipoglicemie
E. Este mai frecvent la vârsta mai înaintata
(pag. 2276)

G2622042. Cetoacidoza diabetica se poate complica cu:


A. Dilatatie gastrica acuta
B. Tromboza vasculara
C. Sindrom de detresa respiratorie
D. Gastrita eroziva
E. Toate cele enumerate mai sus
(pag. 2280)

G2622043. Care sunt modalitatile de transmitere ale hepatitei acute virale E:


A. Verticala de la mama la fat

633 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
634 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. Sexuala
C. Digestiva
D. Prin transplant de organe
E. Prin transfuzie
(pag. 1853)

G2622044. Principalele simptome prodomale ale hepatitelor acute virale sunt urmatoarele, cu exceptia:
A. Sindrom digestiv, anorexie, grata, varsaturi
B. Tuse, corize
C. Fotofobie
D. Deficit motor
E. Febra intre 38-390C
(pag. 1857)

G2822045. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate, legat de HBV:


A. Gena X a HBV codeaza o proteina mica, neparticulata, capabila sa transactiveze transcriptia genelor virale
B. Activitatea de transactivare creste transcriptia HIV
C. Procesele celulare transactivate datorita genei X includ gena γ- interferon uman
D. Procesele celulare transactivate datorita genei X includ genele complexului major de histocompatibilitate
E. Gena X este esentiala pentru replicarea hepadnavirusurilor
(pag. 1850)

G2822046. In perioada acuta a infectiei HBV, in perioada de "fereastra”imunologica, diagnosticul este


sustinut de:
A. Prezenta Ag HBc in serul pacientilor
B. Prezenta anticorpilor HBc totali in serul pacientilor;
C. Prezenta Ag Hbe in ser;
D. Prezenta anticorpilor IgM anti-HBc
E. Prezenta anticorpilor IgG anti-HBc
(pag. 1850)

G2822047. Vindecarea hepatitei acute B este sustinuta de:


A. Aparitia anticorpilor anti Hbe;
B. Persistenta Ag Hbe;
C. Aparitia anticorpilor anti-Hbe;
D. Persistenta IgG anti-HBc;
E. Persistenta nedefinita a anticorpilor anti-HBs si anti-HBc
(pag. 1850)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

G1222048. Care dintre urmatoarele date paraclinice, sugereaza un prognostic nefavorabil in evolutia
unei hepatitei virale acute tip B:
A. prezenta hipoglicemiei
B. persistenta valorilor hepatocitolizei
C. scaderea albuminei serice
D. prelungirea timpului de protrombina
E. cresterea valorilor bilirubinei serice (hiperbilirubinemie)
(pag. 1860)

G1222049. Hepatita virala aacuta cu virus A se considera a prezenta recadere daca se constata:

634 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
635 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

A. persistenta icterului colestatic si prurit


B. recurenta simptomelor initiale
C. excretia fecala a HAV
D. cresterea transaminazelor
E. evolutie clinica spre cronicizare
(pag. 1860)

G1222050. Agentii etiologici responsabili de producerea unei hepatite virale acute cu transmitere
percutana sunt sunt
A. virusul hepatitei A (HAV)
B. virusul hepatitei B (HBV)
C. virusul hepatitei C (HCV)
D. virusul hepatitei D (HDV)
E. virusul heopatitei E (HEV)
(pag. 1855)

G1222051. Caile de transmisie ale virusului hepatitic B sunt:


A. perinatala
B. sexuala
C. fecal-orala
D. percutana
E. hidrica
(pag. 1855)

G1222052. Care sunt virusurile hepatitice umane care afecteaza predominent ficatul si au structura
ARN
A. virusul hepatitei A (HAV)
B. virusul hepatitei B (HBV)
C. virusul hepatitei C (HBC)
D. virusul hepatitei E (HEV)
E. virusul hepatitei G (HGV)
(pag. 1847)

G1222053. Diagnosticul bolii acute cu virus hepatitic B (HBV) este confirmat de prezenta:
A. Anticorpi IgM anti HVA
B. Anticorpi IgM anti HBC
C. Anticorpi IgG anti HBC
D. Ag Hbe
E. Ag HBs
(pag. 1847)

G1222054. Evolutia fulminanta a unei hepatite este sugerata de:


A. prezenta ascitei
B. prezenta edemelor membrelor inferioare
C. micsorarea rapida a dimensiunilor ficatului
D. prelungirea timpului de protrombina
E. scadere ponderala marcata
(pag. 1861)

G1222055. Prezenta febrei de 38grade C - 39grade C in prodromul unei hepatite acute virale, sugereaza
frecvent implicarea urmatoarelor virusuri hepatitice umane:
A. virusul A (HAV)
B. virusul B (HBV)

635 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
636 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. virusul C (HCV)
D. virusul D (HDV)
E. virusul E (HEV)
(pag. 1857)

G1222056. Probleme de diagnostic diferential ridica instalarea afectarii hepatice cauzate de:
A. Leptospira spp
B. Brucella spp
C. Pneumocystis carinii
D. Mycobacteria spp
E. Trichomonas
(pag. 1862)

G1422057. Complicatiile hepatitei acute virale A sunt:


A. recaderi
B. hepatita colestatica
C. hepatita cronica activa
D. hepatita fulminanta
E. neoplasmul hepatic
(pag. 1860-1861)

G1422058. Cronicizarea hepatitei cu VHB este sugerata de:


A. lipsa remiterii complete a simptomelor majore si persistenta hepatomegaliei
B. prezenta necrozei in punti sau a necrozei multilobulare la biopsia hepatica
C. varsta peste 50 ani
D. prezenţa continua a AgHBs peste 6 luni dupa hepatita acuta
E. lipsa revenirii la normal a ALT si AST in 6 - 12 luni dupa boala acuta
(pag. 1860-1861)

G1422059. Diagnosticul de infectie cu VHB este pus in baza urmatorilor markeri serologici:
A. AgHBs pozitiv
B. AgHBs pozitiv+ IgM-HBc poz + AgHBe pozitiv
C. AgHBs poz + IgG-HBc poz + AgHBe poz
D. AgHBs poz + IgG - HBc poz + anticorpi anti HBe poz
E. AgHBs neg + IgG - HBc poz + anticorpi anti HBe poz + anticorpi anti HBs poz
(pag. 1860)

G1422060. Diagnosticul etiologic al hepatitei acute virale B este sustinut de prezenta in sange a:
A. antigenului HBs
B. anticorpilor anti HBc TIP IgG
C. antigenului Hbe
D. anticorpilor anti Hbe
E. anticorpilor anti HBc TIP IgM
(pag. 1858-1859)

G1422061. Manifestarile extrahepatice din infectiile cu VHB sau VHC, datorate depunerilor de
complexe imune, includ:
A. glomerulonefrite cu sindrom nefrotic
B. sindromul Waterhouse-Friederichsen
C. sindromul Gianotti-Crosti
D. crioglobulinemia mixta esenţiala
E. poliarterita nodoasa

636 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
637 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 1854-1861)

G1422062. Modalitatile de transmitere a virusului hepatitic B sunt:


A. aeriana
B. orala
C. perinatala
D. sexuala
E. percutana
(pag. 1856)

G1422063. Suprainfectia cu virus hepatitic D este suspectata:


A. la pacienti cunoscuti cu infectie hepatitica B
B. in prezenta anticorpilor ANTI HBc TIP IgG
C. in prezenta anticorpilor ANTI HBc TIP IgM
D. in prezenţa anticorpilor ANTI HD TIP IgM
E. in prezenta antigenului DELTA
(pag. 1860)

G1522064. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate in legatura cu epidemiologia hepatitei virale
acute tip A:
A. virusul se transmite predominant pe cale transfuzionala
B. apar valuri epidemice la 5-20 de ani
C. numarul de cazuri este constant pe parcursul anului
D. acest tip de hepatita apare mai ales la sfarsitul toamnei si inceputul iernii
E. calea majora de transmitere este fecal-orala
(pag. 1855, 1856)

G1522065. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate in ceea ce priveste hepatita acuta virala tip
E?
A. seamana ca modalitate de transmitere cu HVA (enterica)
B. se transmite cu frecventa crescuta la contactii apropiati
C. cazurile apar dupa contaminarea rezervoarelor de apa
D. cazurile pot evolua spre cronicizare
E. rata de mortalitate este mai mare la femeile insarcinate
(pag. 1857, 1860)

G1522066. Care dintre hepatitele virale acute pot fi prevenite prin vaccinare:
A. HAV
B. HBV
C. HCV
D. HGV
E. HEV
(pag. 1855)

G1522067. Durata fazei posticterice in hepatitele virale acute, cuprinsa intre 2-12 saptamani, este de
obicei mai prelungita in:
A. HAV
B. HBV
C. HCV
D. HDV
E. HEV
(pag. 1858)

637 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
638 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

G1522068. Hepatitele acute virale cu transmitere fecal-orala sunt:


A. HAV
B. HBV
C. HCV
D. HDV
E. HEV
(pag. 1855)

G1522069. In legatura cu virusul hepatitic E afirmatiile de mai jos sunt adevarate, cu exceptia:
A. realizeaza un tip distinct de hepatita nonA nonB, cu modalitate de transmitere digestiva
B. este incadrat in clasa flavivirusurilor
C. izolatele HEV par sa apartina unui singur serotip
D. poate duce la aparitia de hepatita cronica, ciroza hepatica, carcinom hepatocelular
E. este inrudit cu HAV
(pag. 1853, 1847)

G1522070. In perioada prodromala a hepatitelor virale acute putem intalni urmatoarele simptome:
A. anorexie
B. greturi
C. icter
D. varsaturi
E. artralgii
(pag. 1857)

G1522071. Prezenta in ser a atg HBs, IgM anti HBc si a atg Hbe la un pacient cu hepatita virala acuta,
semnifica:
A. infectie hepatica acuta
B. infectie hepatica cronica
C. implicare etiologica a HBV
D. infectivitate ridicata
E. convalescenta dupa infectia cu HBV
(pag. 1859)

G1522072. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in ceea ce priveste atg HBs, cu exceptia:
A. este constituient al anvelopei HBV
B. poate exista in ser sub forma filamentoasa sau sferica
C. este constituient al nucleocapsidei
D. nu induce aparitia de anticorpi specifici
E. persistenta peste 6 luni sugereaza cronicizarea infectiei
(pag. 1850)

G1622073. Biopsia hepatica este indicata in hepatiele acute virale cand:


A. Se suspicioneaza o hepatita cronica.
B. Diagnosticul este incert.
C. Se suspicioneaza evolutia spre o forma fulminanta si in acest fel se pune un diagnostic precoce.
D. in formele colestatice.
E. in formele anicterice.
(pag. 1860)

G1622074. Care dintre urmatoarele afirmatii privind etiopatogenia infectiei cu HBV este adevarata:
A. anticorpii anti HBs si anti HBc persista nedefinit la persoanele care s-au vindecat dupa hepatita B;
B. anticorpii anti HBc pot fi detectati in ser incepand cu perioada de declin a bolii

638 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
639 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. antigenul HBe reprezinta un marker de replicativitate virala si de infectivitate, usor detectabil


D. anticorpii anti HBc reprezinta dovada serologica de infectie HBV recenta in timpul ferestrei serologice Ag
HBs - Atc anti HBc
E. anticorpii anti HBc IgG protejeaza impotriva reinfectiei HBV, fiind anticorpi protectori.
(pag. 1860)

G1622075. Care dintre urmatorii parametri de laborator caracterizeaza hepatitele acute virale:
A. Nivelurile crescute (peste 20mg/dl) si persistente ale bilirubinei serice se aociaza cu o afectare severa
B. Nivelul crescut al aminotransferazelor se coreleaza strans cu gradul afectarii hepatocelulare
C. De obicei bilirubina totala este egal impartita intre fractiunile conjugata si neconjugata
D. Scaderea albuminei serice
E. Cresterea difuza a gamaglobulinelor
(pag. 1858)

G1622076. Indicati afirmatiile adevarate referitoare la epidemiologia hepatitelor acute virale:


A. HEV are o transmitere pe cale fecal-orala;
B. Transmiterea sexuala a HCV este predominanta la tineri;
C. Ingestia orala este o cale potentiala de transmitere non-percutana a HBV;
D. HCV are o infectivitate inalta ;
E. Riscul de transmitere perinatala a HBV este semnificativ mai crescut la mamele Ag- HBe pozitive
(pag. 1857)

G1622077. Indicati afirmatiile corecte privitor la diagnosticul serologic al hepatitelor acute virale:
A. Diagnosticul hepatitei de tip A se bazeaza pe detectarea HAV fecal sau seric
B. in forma acuta fulminanta a hepatitei B se regasesc titruri inalte de Ag HBs
C. in diagnosticul infectiei HBV se poate stabili prin evidentierea IgM anti HBc, atunci cand Ag. HBs este
nedetectabil
D. Ag HBe e prezent in toate cazurile la inceputul hepatitei B acute
E. Ac anti HBs sunt singurii markeri serologici dupa imunizarea cu vaccinul hepatitei B.
(pag. 1859)

G1622078. Indicati afirmatiile false referitoare la perioada de convalescenta a hepatitelor acute virale:
A. Pot persista anomalii ale testelor biochimice hepatice
B. Hepatomegalia regreseaza complet
C. insanatosirea completa d.p.d.v biochimic si clinic survine la 75% din bolnavii de hepatita A
D. 25% din bolnavii cu hepatita acuta B prezinta intarzierea recuperarii clinice si bio-chimice peste 3-4 luni
E. Durata fazei posticterice nu depaseste 6 saptamani.
(pag. 1858)

G1622079. Prelungirea timpului de protrombina, in hepatitele acute virale, poate semnifica:


A. Necroza hepatocelulara extinsa
B. Deficit de glucozo-6-fosfat dehidrogenaza
C. Deficit sever de sinteza
D. Indicator de prognostic nefavorabil
E. O forma colestatica de hepatita
(pag. 1858)

G1622080. Simptomatologia perioadei icterice a hepatitei virale B include:


A. Pierdere usoara in greutate
B. Hepatomegalie nedureroasa
C. Splenomegalie in 70-80% din cazuri
D. Rar, stelute vasculare

639 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
640 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. Adenopatie cervicala in 10-20% din cazuri


(pag. 1858)

G1622081. Urmatoarele afirmatii referitoare la profilaxia hepatitelor acute virale prin vaccinare sunt
adevarate:
A. Profilaxia postexpunere pentru VHB presupune asocierea vaccinului specific cu imunoglobuline specifice.
B. Vaccinarea pentru virusul B asigura si protectie impotriva virusului D.
C. Prevenirea hepatitei C se paote face doar prin vaccinare.
D. in cazul expunerii accidentale la VHC, vaccinarea este ineficienta si se indica administrarea de
imunoglobuline specifice.
E. Gravidele nu pot fi vaccinate impotriva virusului hepatitei B.
(pag. 1864)

G2322082. Virusul hepatitei A nu este:


A. Virus ADN
B. Virus ARN capsulat
C. Virus ARN necapsulat
D. Picornavirus
E. Termostabil
(pag. 1847)

G2322083. În faza acuta a hepatitei A diagnosticul nu este sustinut de:


A. Prezanta anticorpilor Ig G anti HAV
B. Prezenta anticorpilor Ig M anti HAV
C. Creastere serica a transaminazelor
D. Absenta virusului în materiile fecale
E. Hipocolesterolemie
(pag. 1847)

G2322084. Calea de transmitere a infectiei cu virusul hepatitei C nu este:


A. Fecal-orala
B. Prin transfuzii de sange
C. Prin sistemele de hemodializa
D. Hidrica
E. Transplant de organe
(pag. 1857)

G2322085. O hepatita virala la debut nu include frecvent urmatoarele simptome:


A. Oculare si auditive
B. Digestive
C. Pseudogripale
D. Mio-osteo-articulare
E. Oligurie
(pag. 1857)

G2322086. Diagnosticul serologic al hepatitei acute B poate fi sustinut de prezenta urmatorilor markeri:
A. Anticorpi anti HVC
B. Anticorpi anti HBs
C. Ig M anti HBc
D. Ig G anti HBc
E. Antigen Hbe
(pag. 1859)

640 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
641 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

G2322087. Urmatoarele probe biologice sunt modificate într-o hepatita acuta virala:
A. nivelul seric al ALT
B. creatin-fosfokinaza
C. presiunea capilara pulmonara
D. Rezerva alacalina
E. Fosfataza alcalina serica
(pag. 1858)

G2322088. Urmatoarele tipuri de infectie cu virusuri hepatotrope nu sunt asociate cu risc crecut de
boala fulminanta:
A. Virus A + Virus E
B. Virus A + Virus B
C. Virus B + Virus G
D. Virus B + Virus D
E. Virus A + Virus D
(pag. 1861)

G2322089. Urmatoarele hepatite acute pot evolua catre cronicizare:


A. Hepatita cu virus A
B. Hepatita din cadrul infectiei cu virusul Ebstein-Barr
C. Hepatita D
D. Hepatita C
E. hepatita B
(pag. 1861)

G2322090. Urmatoarele afirmatii referitoare la virusul D sunt adevarate:


A. Este un virus defectiv
B. Poate determina coinfectie sau suprainfectie cu virusul hepatitei B
C. Este un ADN virus
D. Determina forme supraacute de boala
E. Prezinta învelis propriu
(pag. 1852)

G2322091. În cadrul complicatiilor hepatitei virale sunt decrise urmatoarele:


A. Miocardita
B. Meningita
C. Anemia feripriva
D. Anemia aplastica
E. Pancreatita
(pag. 1861)

G2522092. Care dintre virusurile hepatitice enumerate mai jospot genera afectiuni hepatice progresive,
cu tendinta la cronicizare?
A. virusul hepatitic A
B. virusul hepatitic B
C. virusul hepatitic C
D. virusul hepatitic D
E. virusul hepatitic E
(pag. 1847)

G2522093. Care dintre afirmatiile de mai jos, referitoare la structura virusului hepatitic A, sunt
adevarate?

641 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
642 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

A. este un virus ARN


B. se incadreaza in familia picornavirus
C. este capsulat
D. are un diametru de 27 nm.
E. capsida contine 4 polipeptide (VP1-VP4)
(pag. 1847)

G2522094. Care dintre afirmatiile de mai jos, referitoare la structura virusului hepatitic B, sunt
adevarate?
A. este un virus ADN
B. genomul viral este de tip ARN
C. are un diametru de 42 nm.
D. anvelopa externa este alcatuita din atg HBs
E. la nivelul nucleocapsidei se pot dcela doua antigene: atg HBc si atg Hbe
(pag. 1848)

G2522095. Care dintre markerii serologici enumerati mai jos semnifica replicarea virusului hepatitic B?
A. IgM anti HBc
B. IgG anti HBc
C. atg Hbe
D. atg HBs
E. ADN HBV
(pag. 1849)

G2522096. Care dintre markerii serologici enumerati mai jos pot fi intalniti intr-o infectie cronica cu
virusul hepatitic B-stadiu replicativ?
A. atg HBs
B. atg Hbe
C. atc antiHBs (cu titru inalt)
D. atc antiHBe
E. ADN HBV in ser si hepatocite
(pag. 1850,1851)

G2522097. Care dintre markerii serologici enumerati mai jos pot fi intalniti intr-o infectie cronica cu
virusul hepatitic B-stadiu non-replicativ?
A. atg Hbe
B. atc antiHBe
C. IgG antiHBc
D. IgM antiHBc
E. ADN HBV in hepatocite, integrat genomic
(pag. 1850,1851)

G2522098. Care dintre afirmatiile de mai jos, referitoare la virusul hepatitic delta, sunt adevarate?
A. este un virus ARN defectiv
B. pentru replicare si expresie are nevoie de ajutorul functional al virusului hepatitic B
C. invelisul extern este realizat de antigenul delta
D. poate sa infecteze o persoana simultan cu virusul hepatitic B
E. poate sa realizeze o suprainfectie a unei persoane cronic infectate cu virusul hepatitic B
(pag. 1852)

G2522099. Care dintre afirmatiile de mai jos, referitoare la virusul hepatitic C, sunt adevarate?
A. virusul este incadrat in familia Flaviviridae
B. genomul HCV este de tip ARN

642 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
643 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. exista cel putin 6 genotipuri diferite


D. infecteaza gazda umana pe cale fecal-orala
E. o persoana se considera infectata cu HCV daca se deceleaza in sange atc anti HCV sau ARN-ul viral
(pag. 1853,1853)

G2522100. In hepatita virala acuta, care dintre manifestarile prodromale enumerate mai jos par a fi in
relatie cu depunerea de complexe imune la nivelul vaselor tisulare?
A. rash de tip urticarian
B. angioedem
C. febra
D. artrita
E. sensibilitatea epigastrica
(pag. 1854)

G2522101. Care dintre manifestarile clinice enumerate mai jos, intalnite la un pacient cu infectie
cronica cu virusul hepatitic B, se datoreaza complexelor imune circulante?
A. febra
B. artrita
C. angioedemul
D. glomerulonefrita
E. crioglobulinemia mixta esentiala
(pag. 1854)

G2522102. Care dintre caracteristicile clinicoepidemiologice enumerate mai jos sunt superpozabile
hepatitei virale acute tip A?
A. incubatie medie de 30 zile
B. debut de regula acut
C. afecteaza predominent copii si adultii tineri
D. formele fulminante de boala sunt frecvente
E. prognosticul bolii este rezervat
(pag. 1855)

G2522103. Care dintre virusurile hepatitice enumerate mai jos se transmit dominant parenteral?
A. virusul hepatitic A
B. virusul hepatitic B
C. virusul hepatitic C
D. virusul hepatitic D
E. virusul hepatitic E
(pag. 1855)

G2522104. Care dintre caracteristicile clinicoepidemiologice enumerate mai jos sunt superpozabile
hepatitei virale acute de tip B?
A. incubatie intre 15 si 45 zile
B. debut insidios sau acut
C. afecteaza preponderent varstnicii peste 65 ani
D. poate evolua spre cronicizare
E. formele fulminante sunt recunoscute in 60-70% din cazuri
(pag. 1855)

G2522105. Care dintre caracteristicile clinicoepidemiologice enumerate mai jos sunt superpozabile
hepatitei virale acute tip C?
A. afecteaza frecvent copii sub 10 ani
B. transmiterea virusului se face pe cale parenterala

643 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
644 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. debutul bolii este acut, zgomotos


D. cronicizarea se inregistreaza in 50-70% din cazuri
E. infectia cronica poate duce la aparitia hepatocarcinomului
(pag. 1855)

G2522106. Care dintre virusurile hepatitice enumerate mai jos pot genera carcinom hepatic?
A. virusul hepatitic A
B. virusul hepatitic B
C. virusul hepatitic C
D. virusul hepatitic D
E. virusul hepatitic E
(pag. 1855)

G2522107. Prezenta izolata a anticorpilor antiHBs in serul unui pacient poate semnifica:
A. persoana vaccinata
B. infectie in trecutul indepartat
C. infectie acuta cu HBV
D. infectie cronica cu HBV
E. reactie fals pozitiva
(pag. 1859)

G2522108. In hepatita virala acuta-forma medie anicterica-se pot intalni urmatoarele modificari de
laborator:
A. aminotransferaze serice crescute
B. bilirubinemie serica crescuta (>15 mg/dl)
C. limfopenie tranzitorie
D. prelungire importanta a timpului de protrombina (TP)
E. crestere moderata a gamaglobulinelor
(pag. 1858)

G2522109. Care dintre caracteristicile de laborator enumerate mai jos se coreleaza cu formele severe
ale hepatitelor virale acute (cu lezare importanta hepatocelulara)?
A. aminotransferaze serice crescute
B. bilirubinemie > 20 mg/dl, persistenta
C. prelungire importanta a timpului de protrombina (TP)
D. hipoglicemie
E. nivel normal al albuminei serice
(pag. 1858)

G2522110. Care dintre fluidele organismului pot transmite cu siguranta virusul hepatitic B?
A. saliva
B. lichidul seminal
C. materiile fecale
D. serul
E. lichidul pleural
(pag. 1856)

G2522111. Care dintre grupurile de persoane enumerate mai jos sunt mai expuse infectiei cu virusul
hepatitic B?
A. copii nascuti din mame purtatoare de atg HBs si atg Hbe
B. hemofilicii
C. sotiile indivizilor cu infectie acuta cu HBV
D. homosexualii

644 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
645 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. malnutritii
(pag. 1856)

G2522112. Urmatoarele produse biologice sunt mai frecvent implicate in transmiterea virusului
hepatitic C?
A. singe integral
B. plasma
C. concentratele de factori de coagulare
D. albumina
E. imunoglobuline (administrabile intramuscular)
(pag. 1857)

G2522113. Urmatoarele grupe de persoane pot fi expuse riscului de infectie cu virusul hepatitic C:
A. hemofilicii
B. pacientii transfuzati
C. pacientii transplantati
D. ciroticii care au primit albumina
E. pacientii vaccinati recent
(pag. 1857)

G2622114. Derivatele de sulfoniluree:


A. Actioneaza prin inhibarea eliberarii de insulina din celula beta
B. Cresc numarul de receptori insulinici
C. cScad transportul insulino-mediat al glucozei
D. Cresc eliberarea de insulina
E. Au receptori, care reprezinta subunitatea canalului KATP, care controleaza potentialul de membrana a
celulei beta
(pag. 2276)

G2622115. Care din preparatele sulfonilureice sunt preferate a fi administrate în caz de boala renala
semnificativa (fiind exclusiv metabolizati si inactivati de catre ficat):
A. Tolbutamid
B. Glipizid
C. Gliburid
D. Clorpropamid
E. Tolazamid
(pag. 2276)

G2622116. Metforminul:
A. Este derivat de acarboza
B. Este utila la pacientii obezi cu DZNID, care nu raspund la dieta si efort fizic
C. Nu poate fi prescris ca monoterapie
D. Poate determina acidoza lactica
E. Nu trebuie administrat în caz de boala renala
(pag. 2276)

G2622117. Cetoacidoza diabetica:


A. Este cauzata de întreruperea aportului de insulina
B. Poate fi determinata de infectii, interventii chirurgicale
C. Are ca substrat fiziopatologic: gluconeogeneza maxima cu scaderea utilizarii periferice a glucozei
D. Se dezvolta datorita blocarii procesului cetogenetic
E. Se asociaza cu scaderea relativa sau absoluta a concentratiei de glucagon

645 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
646 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 2277)

G2622118. Clinic, cetoacidoza diabetica se manifesta prin urmatoarele, cu exceptia:


A. Greturi, varsaturi, anorexie
B. Durere abdominala
C. Respiratie Kussmaul
D. Semne de supraîncarcare volemica
E. Oligurie
(pag. 2278)

G2622119. Tratamentul cetoacidozei diabetice consta în:


A. aInsulinoterapie 25-50 unitati i.v.
B. Fluide intravenos (solutii saline si Ringer lactat)
C. Suplimentarea potasiului
D. Tratamentul cu bicarbonat este contraindicata (în special daca este prezenta hipotensiunea arteriala)
E. Glucagon i.m.
(pag. 2279)

G2622120. Coma diabetica hiperosmolara noncetozica:


A. Este o complicatie a diabetului insulino-dependent
B. Rezulta dintr-o diureza hiperglicemica sustinutacu aport redus de lichide
C. Poate fi precipitata de hemodializa, alimentatie prin sonda cu formule bogat proteice, agenti osmotici
D. Poate fi initiata de steroizi, agenti imunosupressivi, diuretice
E. Apare la tineri
(pag. 2280)

G2622121. Caracteristicile clinico-biologice ale comei hiperosmolare noncetozice sunt:


A. Semne neurologice (comitialitate, hemiplegie tranzitorie, coma superficiala)
B. Hiperglicemie extrema
C. Scaderea azotului ureic sanguin si a creatininei
D. Cresterea osmolaritatii sangvine
E. Scaderea vâscozitatii plasmatice
(pag. 2281)

G2622122. Polineuropatia vegetativa la nivelului tractului gastrointestinal se poate manifesta prin:


A. Disfunctie esofagiana cu dificultate la înghitire
B. Ulcer duodenal cronic
C. Evacuare gastrica întârziata
D. Diaree, constipatie
E. Sindrom Mallory-Weiss
(pag. 2283)

G2622123. Indicati afirmatiile corecte referitoare la hepatita acuta virala B:


A. Primul marker detectabil in ser este AgHBs
B. Anticorpii anti-HBs sunt detectabili in ser nedefinit dupa boala acuta
C. Anticorpii anti-HBc pot fi evidentiasi in ser incepand cu perioada de declin a bolii
D. AG HBs este detectabil in ser de reguli peste 6 luni de la debut
E. Atc Anti-HBc din ser preced cu cateva saptamani anticorpii anti-HBs
(pag. 1850)

G2622124. Urmatoarele afirmatii cu privire la hepatita virala acuta B sunt corecte cu exceptia:
A. In infectia acuta HBV, AgHBe se dezvolta tardiv in decursul bolii

646 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
647 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. Serul AgHBs pozitiv continand AgHBe prewzinta infectivitate ridicata


C. Gravidele purtatoare de AgHBs si Atc Anti-Hbe transmit frecvent infectia produsului de conceptie
D. Persistenta in ser a AgHBe peste durata de 3 luni semnaleaza dezvoltarea infectiei cronice
E. Persistenta AgHBe dupa hepatita acuta virala B se asociaza cu continuarea replicarii virale
(pag. 1850)

G2622125. Indicati afirmatiile corecte referitoare la diagnosticul de laborator al hepatitei acute virale C:
A. Absenta Atc anti-HCV permite excluderea infectiei cu HCV
B. ARN-ul HCV este detectabil dupa cateva zile de la expunerea la HCV
C. Cea mai sensibila metoda de evidetiere a ARN-HCV este PCR
D. Cresterea alaninaminotransferazei (ALT) este precedata de aparitia ARN-HCV
E. ARN-ul HCV nu este detectabil in limfocitele din sange la persoanele infectate
(pag. 1853)

G2622126. Pentru diagnosticul hepatitelor acute virale se impune:


A. Biopsia cand se suspecteaza o hepatita cronica
B. Testarea serologica a pacientului
C. Determinarea TCD4+
D. Aminotransferazele serice (AST) si (ALT)
E. Dozarea de complexe imune circulante in ser
(pag. 1860)

G2622127. Care sunt principalele caracteristicve ale HCV:


A. Au fost identificate cel putin 6 genotipuri distincte
B. Induce imunitate durabila fata de reinfectie
C. Anticorpii neutralizanti HCV se mentin pe durata nelimitata
D. Diversitatea genotipica a semispeciilor HCV rezulta din mutatiile acestuia
E. Este un virus ADN
(pag. 1852)

G2622128. Prognosticul leziunilor in hepatita acuta virala B sunt determinate de:


A. Efectul citopatic direct al VHB
B. Raspunsul imunocelular neadecvat
C. Raspunsul imunologic al gazdei
D. Infectia concomitenta cu HDV este asociata cu leziuni minime hepatice
E. Mutantii genetici precore ai HBV nu se asociaza cu un prognostic sever
(pag. 1854)

G2622129. Pricipalele leziuni morfologice ale hepatitelor virale acute sunt:


A. Celulele Kupffer nemodificate
B. Infiltrarea panlobulara cu celule mononucleare
C. Absenta colestezei
D. Necroza celulelor hepatice
E. Mitoza celuleor hepatice
(pag. 1854)

G2622130. Persoanele HBs pozitive trtebuiesc evaluate in vederea diferentierii de infectie HBV cronica
prin:
A. IgM anti HBc
B. Anti-HBs
C. IgG anti-HBc
D. TCD4+

647 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
648 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. ADN-HBV seric
(pag. 1858,1859)

G2622131. Specificati care sunt tipurile de hepatite virale acute ka care forma fulminanta apare mai
frecvent:
A. Hepatita B
B. Hepatita A
C. Hepatita E
D. Hepatita D
E. Hepatita C
(pag. 1861)

G2622132. Principalele caracteristic ale hepatitei fulminante sunt urmatoarele, cu exceptia:


A. Encefalopatia
B. Scaderea nivelului bilirubinei
C. Starea comatoasa
D. Timpul de protombina scurtat
E. Micsorarea dimensiunilor hepatice
(pag. 1861)

G2622133. Indicati afirmatiile false referitoare la complicatiile rare ale hepatitelor virale acute:
A. Pneumonia atipica
B. Hepatita anicterica
C. Mielita transversa
D. Miocardita
E. Sindromul Gianotti-Crosti
(pag. 1861)

G2622134. Care este durata corecta a perioadei de incubatie a hepatitelor virale acute:
A. Hepatita acuta B: in medie 4-12 saptimani
B. Hepatita D: in medie 5-7 saptamani
C. Hepatita C: in medie 7 saptamani
D. Hepatita E 180 de zile
E. Hepatita A in medie 8 saptamani
(pag. 1857)

G2622135. Semnificatia timnpului de protombina in hepatitele acute virale sunt urmatoarele, cu


exceptia:
A. Indica un prognostic favorabil
B. Prelungirea acestuia reflecta deficitul de sinteza
C. Conduce la cronicizare
D. Necroza hepatocelulara extinsa
E. Contribuie la un prognostic nefavorabil
(pag. 1858)

G2822136. Inactivarea activitatii virusului hepatitei A se obtine prin:


A. Fierbere 1 minut;
B. Contact cu eterul;
C. Contact cu formaldehida;
D. Contact cu acizii;
E. Iradiere cu raze ultraviolete
(pag. 1847)

648 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
649 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

G2822137. Cronicizarea infectiei HBV este sustinuta de:


A. Ag HBs detectabil peste 6 luni;
B. Ac antiHBc in special de tip IgM;
C. Ac antiHBs prezenti in ser;
D. Ac antiHBs nedetectabili sau detectabili la niveluri mici;
E. Ac antiHBcde tip IgG
(pag. 1850)

G2822138. Hepatita acuta de tip A se transmite majoritar fecal-oral dar si prin:


A. Administrarea de droguri intravenos;
B. Pe cale sanguina, posttransfuzional;
C. Perinatal;
D. Concentrate de factori ai coagularii;
E. Tratamente stomatologice
(pag. 1856)

G2822139. Prevalenta hepatitei virale B este mai mare la:


A. Pacientii cu sindrom Down;
B. Leucemie;
C. Boala Hodgkin;
D. Poliarterita nodoasa;
E. Statele Unite si Europa de Vest.
(pag. 1856)

G2822140. In evolutia hepatitelor acute virale, febra de 38-39 grade C, este mai frecvent intalnita in:
A. HAV
B. HEV
C. HBV
D. HCV
E. HBV marcata cu un sindrom asemanator bolii serului.
(pag. 1857)

649 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
650 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

Tema nr. 23
Septicemii
BIBLIOGRAFIE:
1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

G1223001. Care este receptorul de pe suprafata monocitelor sau macrofagelor care permite legarea
lipopolizaharidului (LPS, numit si endotoxina) eliberat de bacteriile Gram negative:
A. CD14
B. CD4
C. CD8
D. CXCR4
E. CCR5
(pag. 853)

G1223002. Din totalul cazurilor de sepsis care este media de instalare a acestei afectiuni la pacientii
spitalizati (context nosocomial):
A. 2/3 din cazuri
B. 1/3 din cazuri
C. 50% din cazuri
D. 85% din cazuri
E. 75% din cazuri
(pag. 852)

G1223003. in cazului sepsisului sever hemocultura permite identificarea agentului infectios (bacterie
sau fung) in procent de:
A. 20-40% din cazuri
B. 70-85% din cazuri
C. 10-15 % din cazuri
D. 40-70% din cazuri
E. mai putin de 10% din cazuri
(pag. 852)

G1223004. O examinare paraclinica cu valoare diagnostica (sepsis) si prognostica (sepsis sever cu


soc septic) este cresterea precoce a:
A. Acidului lactic
B. Transaminazelor (TGP/TGO)
C. Creatininei serice
D. Fosfatazei alcaline
E. Proteinei C reactive
(pag. 854)

G1223005. Prezenta unui sindrom hemoragipar, exteriorizat prin petesii sau purpura cutanata, la un
pacient confirmat cu sepsis sever si soc septic, orienteza diagnosticul spre implicarea:
A. Neisseriei meningititis
B. Staphylococcus aureus
C. Streptococcus pyogenes
D. Enterococcus
E. Clostridium perfringens

650 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
651 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 854)

G1223006. Sepsisul este definit ca:


A. SRIS cauzat de un agent bacterian dovedit sau suspectat
B. SRIS declansat de instalarea unei infectii virale
C. SRIS declansat de instalarea unui anevrism disecant de aorta
D. SRIS declansat de administrarea unei medicaţii imunosupresive
E. SRIS declansat urmare aplicarii unei chimioterapii
(pag. 853)

G1423007. Cand sepsisul este insotit de petesii sau purpura cutanata, trebuie suspectata infectia cu:
A. Staphilococcus aureus
B. Neisseria meningitidis
C. Streptococcus pyogenes
D. Pseudomonas aeruginosa
E. Escherichia coli
(pag. 854)

G1423008. Raspunsul gazdei in septicemii se caracterizeaza prin:


A. cresterea TNF alfa
B. scaderea interleukinei 1 beta
C. cresterea factorului XII
D. cresterea prostaglandinei E2 determina vasoconstricţie periferca
E. LBP plasmatica inhiba raspunsul inflamator
(pag. 853-854)

G1423009. socul septic se caracterizata prin:


A. numar leucocite mai mare de 12.000 leucocite / mm3
B. numar leucocite mai mic de 4.000 leucocite / mm3
C. etiologie microbiana dovedita
D. hipotensiune si disfuncţii de organe
E. numar leucocite mai mare de 10.000 leucocite / mm3
(pag. 852)

G1523010. Care dintre urmatoarele modificari cutanate aparute la un pacient cu sepsis sugereaza
sindromul de soc toxic stafilococic:
A. petesii si purpura
B. ectima gangrenosum
C. echimoze
D. leziuni buloase
E. eritrodermia generalizata
(pag. 854)

G1523011. In cazul unui consumator de droguri i.v., alergic la beta-lactamine, diagnosticat cu sepsis
probabil stafilococic, intr-o zona cu prevalenta mare a S. Aureus meticilino-rezistent se opteaza de
prima intentie pentru asocierea:
A. penicilina+gentamicina
B. oxacilina+gentamicina
C. amoxicilina+tobramicina
D. doxiciclina+amikacina
E. vancomicina+gentamicina
(pag. 856)

651 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
652 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

G1523012. in majoritatea cazurilor (peste 75%), sepsisul este produs de:


A. bacterii gram-negative si gram-pozitive
B. fungi
C. virusuri
D. paraziţi
E. cauze non-infectioase
(pag. 852)

G1523013. In sepsis, care dintre variabilele individuale influenteaza cel mai puternic riscul de deces:
A. varsta
B. sexul
C. boala de baza
D. statusul nutritional
E. institutionalizarea permanenta
(pag. 857)

G1523014. La un bolnav cu sepsis, hemoliza activa sugereaza una dintre urmatoarele conditii, cu
exceptia:
A. bacteriemie cu clostridii
B. malarie
C. pneumonie cu Pneumocistis carinii
D. reactie adversa la medicamente
E. coagulare intravasculara diseminata
(pag. 855)

G1523015. Sindromul raspunsului inflamator sistemic (SRIS) se defineste prin asocierea variabila a
urmatoarelor conditii, cu exceptia:
A. temperatura peste 38° C sau sub 36° C
B. frecventa respiratorie peste 20 resp/min
C. frecventa cardiaca peste 90 batai/min
D. hemoculturi pozitive
E. numar de leucocite peste 12000/mmc sau sub 4000/mmc
(pag. 853)

G1623016. Absenta febrei la pacientii septici este caracteristica in urmatoarele situatii:


A. Nou-nascuti
B. Arsurile
C. Prezenta dispozitivelor mecanice
D. Pacienti splenectomizati
E. Pacienti cu diabet zaharat
(pag. 854)

G1623017. Eritrodermia generalizata la un pacient septic sugereaza:


A. Bacteriemie cu Vibriovulnificus
B. Infectia cu Haemophylus influenzae
C. Febra patata a Muntilor stancosi
D. Sindromul de soc toxic cauzat de Staphylococcus aureus sau Streptococcus pyogenes
E. Bacteriemia cu Pseudomonas aeruginosa
(pag. 854)

G1623018. in tratamentul sepsisului terapia ventilatorie este indicata in urmatoarele situatii cu exceptia:
A. Hipoxemia progresiva

652 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
653 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. Hipercapnia
C. Deteriorare neurologica
D. Insuficienta muschilor respiratori
E. Presiune arteriala medie peste 60mmHg
(pag. 857)

G1623019. Indicati care din urmatoarele situatii favorizeaza fungemia:


A. Pacientii imunodeprimati cu neutropenie
B. Varstnici
C. Pacienti cu boli cronice
D. Nou-nascuti
E. Procedurile invazive
(pag. 852)

G1623020. Indicati regimul terapeutic recomandat in sepsisul sever la un pacient splenectomizat


alergic la agenti betalactamici:
A. Vancomicina+Ciprofloxacina
B. Imipenem Cilastatin
C. Ampicilina+Gentamicina
D. Piperacilina - Tazobactan
E. Oxacilina+Gentamicina
(pag. 856)

G1623021. Specificati care din urmatoarele mecanisme nu intervin in declansarea socului septic:
A. Scaderea severa a rezistentei vasculare sistemice
B. Maldistributia fluxului sanguin
C. Hipovolemia functionala
D. Presiunea crescuta in capilarele pulmonare peste 18mmHg
E. Poliuria
(pag. 855)

G2323022. Lipidul A este descris în structura urmatoarelor microorganisme:


A. Bacili gram-negativ
B. Bacili gram-pozitiv
C. Coci gram-pozitiv
D. Ricketsii
E. Fungi
(pag. 857)

G2323023. În cadrul tratamentului sepsisului, pentru a evita declansarea edemului pulmonar acut
presiunea venoasa centrala trebuie mentinuta la valoarea de:
A. 10 - 12 mm Hg
B. 14 - 18 cm H2O
C. 10 - 12 cm H2O
D. 6 - 8 cm H2O
E. mai mare de 12 cm H2O
(pag. 856)

G2323024. În etapa precoce a sepsisului pot fi decelate urmatoarele modificari ale parametrilor de
laborator cu exceptia:
A. Hiperbilirubinemie
B. Trombocitoza
C. Cresterea retentiei azotate

653 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
654 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. Acidoza lactica
E. Hiperglicemie
(pag. 855)

G2523025. Care din afirmatiile de mai jos defineste socul septic?


A. sepsis cu hipotensiune neresponsiva la resuscitarea lichidiana, asociate cu disfunctie de organ sau
anomalii de perfuzie
B. sepsis asociat cu tensiune < 90 mmHg, corectabila prin aport lichidian
C. extremitati reci la un pacient cu sepsis
D. puls filiform decelabil la un pacient cu sepsis
E. cianoza extremitatilor la un pacient cu sepsis
(pag. 853)

G2523026. Urmatoarele afirmatii privitoare la TNF alfa sunt adevarate, cu exceptia:


A. stimuleaza leucocitele
B. stimuleaza endoteliul vascular
C. nivelul TNF alfa este crescut la majoritatea pacientilor cu sepsis sever
D. la animale, dozele mari de TNF alfa induc soc si coagulare intrevasculara diseminata
E. are rol minor in declansarea sepsisului
(pag. 853)

G2523027. Urmatorii mediatori sunt derivati din fosfolipide, cu exceptia:


A. prostaglandina E2
B. prostaciclina
C. IL-2
D. tromboxanul
E. factorul de activare plachetara (PAF)
(pag. 853)

G2523028. Urmatoarele semne/simptome pot fi urmarea hipotensiunii si coagularii intravasculare


diseminate, cu exceptia:
A. acrocianoza
B. necroze ale tesuturilor periferice
C. pustule
D. eritrodermia difuza
E. bule sau leziuni hemoragice
(pag. 854)

G2523029. Care dintre conditiile de mai jos nu se regasesc in definitia sepsisul sever?
A. oliguria
B. acidoza metabolica
C. alterarea acuta a starii mentale
D. prelungirea marcata a timpului de protrombina
E. sindromul de detresa respiratorie de tip adult
(pag. 853)

G2523030. Care dintre germenii de mai jos, izolati de la un pacient cu sepsis, pot genera petesii sau
purpura cutanata?
A. Neisseria gonorrhoeae
B. Neiserria meningitidis
C. Pseudomonas aeruginosa
D. Staphylococcus aureus

654 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
655 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. Candida albicans
(pag. 854)

G2523031. Care dintre caracteristicile de mai jos nu influenteaza durata terapiei antimicrobiene la un
pacient cu sepsis?
A. localizarea infectiei in tesuturi
B. necesitatea drenajului
C. susceptibilitatea la antibiotice a germenului cauzal
D. boala de baza
E. costul medicatiei
(pag. 856)

G2623032. Endoscopia are valoare diagnostica in ulcerul duodenal, cu exceptia;


A. În detectarea ulcerelor suspectate in absenta imaginii radiologice diagnostice
B. La pacientii cu modificari radiologice nesigure in ceea ce priveste activitatea ulcerului
C. În identificarea ulcerelor prea mici sau prea superficiale pentru a putea fi detectate radiologic
D. În identificarea (sau excluderea) ulcerului ca fiind sursa unei hemoragii gastrointestinale active
E. Este necesara pentru diagnosticul ulcerului duodenal atunci când acesta a fost diagnosticat pe baza
examenului radiologic baritat
(pag. 1762)

G2623033. Urmatoarea afirmatie este falsa:


A. ulcerul duodenal este depistat clinic mai frecvent decat ulcerul gastric
B. ulcerele gastrice benigne sunt rare la nivelul fundului stomacului
C. AINS sunt responsabile pentru 75-80% din ulcerele gastrice
D. Prezenta plicilor gastrice radiante de la marginea ulcerului gastric sugereaza benignitatea
E. Pentru excluderea malignitatii la gastroscopie se efectueaza cel putin sase biopsii de la nivelul marginii
interne a ulcerului
(pag. 1767)

G2623034. Secretia gastrica de bicarbonat este:


A. inhibata de calciu
B. inhibata de agentii colinergici
C. inhibata de AINS, cum este aspirina
D. stimulata de agentii alfa-adrenergici
E. stimulata de etanol
(pag. 1759)

G2623035. Urmatorul medicament folosit in tratamentul ulcerului peptic nu este recomandat la femeile
la vârsta fertila:
A. metronidazol
B. lansoprazol
C. misoprostol
D. sucralfat
E. cimetidina
(pag. 1767)

G2623036. Referitor la ulcerul gastric, urmatoarea afirmatie este adevarata:


A. mortalitatea prin perforatia unui ulcer gastric este de aproximativ 3 ori mai mare fata de cea prin perforatia
unui ulcer duodenal
B. hemoragia apare in 55 % din cazuri
C. perforatia gastrica se intalneste mai frecvent decat hemoragia gastrica
D. ulcerul gastric cu aclorhidrie la pentagastrina este frecvent

655 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
656 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. atat ulcerele gastrice benigne cat si cele maligne sunt mai frecvent localizate la nivelul marii curburi
(pag. 1767)

G2623037. Urmatoarea afirmatie referitoare la ulcerul duodenal este falsa:


A. durerea are frecvent caracter de eroziune, taietura sau de arsura
B. la circa 60 % dintre pacienti durerea este localizata in partea dreapta a epigastrului
C. durerea din ulcerul duodenal apare de regula la 90 de minute pana la 3 ore dupa masa
D. episoadele dureroase pot sa persiste pentru intervale de câteva zile pâna la saptamâni sau luni
E. durerea se amelioreaza de regula la câteva minute dupa masa sau dupa administrare de antiacide
(pag. 1761)

G2623038. Specificati factorii care nu contin la reducerea morbiditatii si mortalitatii prin sepsis:
A. Cresterea numarului de proceduri invazive
B. Antibioticoterapia nejustificata
C. Limitarea duratei de folosire a cateterelor vasculare si vezicale
D. Corectarea neutropeniei
E. Identificarea pacientilor cu risc crescut la sepsis sever
(pag. 857)

G2823039. Care dintre urmatorii mediatori ai inflamatiei, nu intervin in declansarea socului septic:
A. Bradikinina;
B. Elastaza neutrofilelor;
C. PAF;
D. Prostaciclina;
E. Oxidul nitric
(pag. 854)

G2823040. Leziunile buloase apar in sepsisul determinat de diferiti agenti microbieni cu exceptia:
A. Pseudomonas aeruginosa;
B. Vibrio vulnificus;
C. Aeromonas hydrophila;
D. Streptococcus pyogenes;
E. Capnocytophaga cynodegmi
(pag. 854)

G2823041. Constatarile precoce de laborator in sepsis nu includ:


A. Proteinuria;
B. Trombocitoza;
C. Leucopenia;
D. Devierea la stanga a formulei leucocitare;
E. Trombocitopenia
(pag. 855)

G2823042. Optiunea terapeutica in sepsisul sever cu stafilococ aureu meticilinorezistent este:


A. Nafcilina 12 g. + Gentamicina 1,5 mg./kg.c x 3;
B. Ceftriaxon 4g + Tobramicina 1,5 mg/ kg.c x 3;
C. Ciprofloxacina 800 mg + Vancomicina 30 mg/kg.c/zi;
D. Vancomicina 30 mg/kg.c/zi + Aztreonam 6 g/zi;
E. Vancomicina 30 mg/kg.c/zi + Gentamicina
(pag. 856)

656 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
657 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

G1223043. Declansarea unei bacteriemii produsa de bacili Gram negativi, este favorizata de existenta
urmatorilor factori de risc:
A. Cateterism vascular
B. Arsuri
C. Administrarea intravenoasa a medicamentelor
D. Administrarea intramusculara a medicamentelor
E. Existenta unei protezari mecanice
(pag. 852)

G1223044. Hemocultura este o examinare paraclinica prin care se evidentiaza prezenta in torentul
sanguin (sange) a:
A. Virusurilor
B. Bacteriilor
C. Fungilor
D. Protozoarelor
E. Toxinelor eliberate de bacterii
(pag. 852)

G1223045. in cadrul septicemiei cu disfunctii multipe de organ se considera a avea valoare


prognostica rezervata existenta:
A. Complicatiei pulmonare cu sindrom de detresa respiratorie (ARDS)
B. Insuficientei renale acute
C. Coagularii intravasculare diseminate
D. Polineuroapatiei ("boala –critica”)
E. Encefalomielopoliradiculonevritei
(pag. 855)

G1223046. Confirmarea implicarii unui anumit agent bacterian in declansarea sepsisului necesita:
A. Identificarea a cel putin 2 hemoculturi pozitive pentru acelasi agent bacterian
B. Hemoculturile pozitive sa fie recoltate in momente de timp diferite (disatantate cu minim 30 min)
C. Hemoculturile pozitive sa fie recoltate din locuri diferite de venopunctie
D. Sensibilitate similara in antibiogramele agentului bacterian izolat din hemoculturi
E. Izolarea obigatorie a aceluiasi agent bacterian din hemoculturi si alt produs patologic
(pag. 855)

G1223047. Sindromul raspunsului inflamator sistemic (SRIS) se defineste prin prezenta a cel putin 2
din urmatoarele 4 conditii:
A. Temperatura > 38 °C sau < 36°C
B. Frecventa respiratiilor > 20 respiratii/minut sau PaCO2 < 32 mmHg
C. Frecventa cardiaca > 90 batai/minut
D. Leucocite > 12000/mmc sau < 4000/mmc
E. Frison solemn cu durata de minim 10 minute
(pag. 853)

G1223048. Prezenta eritrodermiei generalizate la un pacient septic sugereaza instalarea sindromului de


soc toxic cauzat de:
A. Staphylococcus aureus
B. Streptococcus pyogenes
C. Bacillus proteus
D. Ps. Aeruginosa

657 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
658 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. Candida albicans
(pag. 854)

G1223049. Bacteriemia este definita de:


A. Prezenta bacteriilor viabile in sange
B. Prezenta fungilor viabili in sange
C. Existenta hemoculturilor pozitive
D. Prezenţa determinarilor septice secundare pulmonare si renale
E. Existenta constanta a hipertermiei (temperatura > 39,5-40 °C)
(pag. 853)

G1223050. Care sunt citokinele inflamatorii a caror eliberare declanseaza si agraveaza evolutia
sepsislului:
A. Factorul de necroza tumorala a (TNF-alfa)
B. Interleukina 1beta (IL-1beta)
C. Interferonul gama (ITF-gama)
D. Interleukina 8 (IL-8)
E. Interleukina 4 (IL-4)
(pag. 853)

G1223051. In contextul unei septicemii instalata cert, prezewnta afebrilitatii poate fi intalnita la
urmatoarele categorii de pacienti:
A. Nou-nascuti
B. Persoane varstnice
C. Persoane bolnave cu uremie
D. Pacienţi cu teren imunocompetent
E. Pacienti cu alcoolism cronic
(pag. 854)

G1423052. Absenta febrei in sepsis este mai comuna la:


A. nou nascuti
B. pacienti varstnici
C. persoane cu uremie
D. persoane cu alcoolism
E. pacienti cu diabet zaharat
(pag. 854)

G1423053. Agentii patogeni implicati in etiologia septicemiilor sunt:


A. bacterii gram pozitive
B. bacterii gram negative
C. fungi
D. mycoplasme
E. rickettsii
(pag. 852)

G1423054. Eritrodermia generalizata la un pacient septic trebuie sa sugereze sindromul de soc toxic
cauzat de:
A. Escherichia coli
B. Staphilococcus aureus
C. Streptococcus pyogenes
D. Pseudomonas aeruginosa
E. Klebsiella

658 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
659 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 854)

G1423055. Factorii de risc major pentru bacteriemia cu gram-pozitivi include:


A. cateterisme vasculare
B. prezenta dispozitivelor mecanice
C. arsurile
D. injectarea intravenoasa a medicamentelor
E. intreventii chirurgicale
(pag. 852)

G1423056. Lipopolizaharida (LPS) se leaga de CD14 de pe suprafata:


A. bazofilelor
B. monocitelor
C. macrofagelor
D. limfocitelor B
E. neutrofilelor
(pag. 853)

G1423057. Masurile terapeutice intr-o septicemie pot fi:


A. nu este nevoie de antibiotice
B. medicatia antimicrobiana este obligatorie
C. drenarea colectiilor purulente accesibile
D. alegerea antibioticului este numai in funcţie de varsta bolnavului
E. suportul hemodinamic.
(pag. 856)

G1423058. socul septic rezulta in urma:


A. scaderii severe a rezistentei vasculare sistemice
B. maldistributiei generalizate a fluxului sanguin
C. debit cardiac scazut
D. hipovolemiei funcţionale
E. scaderea volumelor ventriculare telediastolic si sistolic
(pag. 855)

G1523059. Care din urmatoarele conditii asociate sepsisului definesc sepsisul sever:
A. oliguria
B. acidoza metabolica
C. alterarea acuta a starii mentale
D. sindromul de detresa respiratorie de tip adult
E. cresterea de 5 ori a valorii transaminazelor serice
(pag. 853)

G1523060. Care elemente diferentiaza socul septic de socul cardiogen si de cel hipovolemic:
A. debitul cardiac normal/crescut
B. tahipneea
C. tahicardia
D. modificarea starii generale
E. rezistenta vasculara sistemica scazuta
(pag. 855)

G1523061. Cel mai frecvent, debutul sepsisului este anuntat de:


A. febra

659 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
660 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. tahicardie
C. tahipnee
D. hipertensiune arteriala
E. semne neurologice de focar
(pag. 852)

G1523062. Eritrodermia difuza la un pacient cu sepsis sugereaza implicarea etiologica a:


A. S. Aureus
B. Ps. Aeruginosa
C. S. Pyogenes
D. E. Coli
E. S. Typhi
(pag. 854)

G1523063. In cazul unui pacient consumator de droguri i.v. diagnosticat cu sepsis, care din
urmatoarele asocieri de antibiotice sunt recomandate in tratamentul etiologic de prima intentie:
A. nafcilina+gentamicina
B. oxacilina+gentamicina
C. vancomicina+gentamicina
D. penicilina+cloramfenicol
E. ciprofloxacina+ampicilina
(pag. 856)

G1523064. In cazul unui pacient cu sepsis, durata tratamentului este in mod caracteristic influentata de:
A. localizarea infectiei in tesuturi
B. necesitatea drenajului chirurgical
C. boala de baza
D. susceptibilitatea la antibiotice a agentului etiologic
E. costul medicatiei
(pag. 856)

G1523065. In legatura cu abordarea terapeutica etiologica a sepsisului sunt corecte afirmatiile:


A. alegerea initiala se bazeaza pe cunoasterea agentilor patogeni pentru o localizare specifica a infectiei
B. se amana initierea terapiei etiologice pana la aflarea rezultatelor culturii
C. terapia antimicrobiana empirica trebuie sa acopere atat bacteriile gram-negative cat si pe cele gram-
pozitive
D. se prefera dozele medii de antibiotice, administrate oral
E. se recomanda doze maxime,administrate intravenos
(pag. 856)

G1523066. In prezent, abordarea terapeutica a unui pacient cu sepsis presupune:


A. administrare de antibiotice
B. administrare de antimediatori
C. indepartarea sau drenarea focarului sursa de infectie
D. asigurarea suportului hemodinamic si respirator
E. administrarea de asocieri de anticorpi monoclonali ai endotoxinei
(pag. 856-857)

G1523067. Pentru prevenirea aparitiei sepsisului, se recomanda:


A. administrarea de doze profilactice de heparina
B. reducerea incidentei si duratei neutropeniei severe
C. utilizarea de antibiotice si glucocorticoizi la primele semne de infectie severa

660 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
661 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. limitarea numarului de investigatii invazive


E. tratarea prompta a infectiilor nosocomiale localizate
(pag. 857)

G1623068. in evolutia sepsisului pot apare urmatoarele complicatii majore cu exceptia:


A. Sindromul de detresa respiratorie
B. Socul septic
C. Poliuria
D. Sindromul Guillain Barre
E. Coagularea intravasculara diseminata
(pag. 855)

G1623069. in septicemia cu bacili gram negativi raspunsul septic este declansat de urmatoarele:
A. Productia si eliberarea de tumor necrozis factor alfa - (TNF - a)
B. Lipopolizaharidul
C. Productia si eliberarea interleukina 1 - beta (IL 1- ß)
D. Peptidoglicanii
E. E. Acizii lipoteichoici
(pag. 853)

G1623070. Indicati etiologia suspectata in sepsisul sever insotit de purpura cutanata si petesii:
A. Pseudomonas aeruginosa
B. Aeromonas hidrophila
C. Neisseria meningitidis
D. Febra patata a Muntilor stancosi
E. Haemophylus influenzae
(pag. 854)

G1623071. Indicati regimurile antimicrobiene recomandate in sepsisul sever la adultul


imunocompetent:
A. Ticarcilina - Clavulanat+ Tobramicina
B. Ampicilina+Gentamicina
C. Vancomicina+Ciprofloxacina
D. Imipenem-Cilastatin
E. Cefotaxim
(pag. 856)

G1623072. Precizati care din urmatoarele conditii definesc sindromul de raspuns inflamator sistemic:
A. Frecventa cardiaca peste 90 batai/min.
B. Numarul leucocitelor peste 12.000/mmc sau sub 4000/mmc
C. Presiune sistolica a sangelui sub 90mmHg
D. Frecventa respiratorie peste 20 respiratii/min.
E. Temperatura orala peste 380C sau sub 360C.
(pag. 853)

G1623073. Precizati care sunt modificarile care semnaleaza dezvoltarea sindromului de detresa
respiratorie a adultului:
A. Infiltrate pulmonare difuze, progresive
B. Hipercapnia
C. Acidoza metabolica
D. Complianta scazuta
E. Hipoxemie arteriala

661 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
662 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 855)

G1623074. Specificati factorii de risc implicati in bacteriemia cu bacili gram negativi:


A. Diabetul zaharat
B. Terapia cu agenti antimicrobieni cu spectru larg
C. Ciroza hepatica
D. Terapia antimicrobiana ce determina neutropenie
E. Arsurile
(pag. 852)

G1623075. Specificati factorii de risc majori incriminati in bacteriemia cu bacili gram pozitivi:
A. Cateterismele vasculare
B. Prezenta dispozitivelor mecanice
C. Injectarea intravenoasa a medicamentelor
D. Ciroza hepatica
E. Arsuri
(pag. 852)

G1623076. Specificati regimurile terapeutice initiale recomandate in sepsisul sever, la pacientii


neutropenici:
A. Ticarcilina+Tobramicina
B. Ciprofloxacina+Tobramicina
C. Clindamicina
D. Imipenem - Cilastatin
E. Ceftazidima+Tobramicina
(pag. 856)

G2323077. În definitia sindromului de raspuns inflamator sistemic (SIRS) pot fi incluse doua din
urmatoarele conditii:
A. Leucocitoza > 12.000/mmc
B. Frecventa cardiaca < 70 batai/min
C. Hipotermia (< 36 grC)
D. Abolirea starii de constienta
E. VSH - 120 mm/h
(pag. 853)

G2323078. Urmatoarele manifestari clinice nu sunt întalnite frecvent în cursul septicemiilor si socului
septic:
A. Hipertensiunea arteriala
B. Coagulare intravasculara diseminata
C. Infarct miocardic acut
D. Hipotensiune arteriala
E. Hiperventilatie
(pag. 854)

G2323079. Urmatorii agenti antimicrobieni nu sunt recomandati în tratamentul etiologic de prima


intentie al septicemiei la pacientul imunocompetent:
A. Penicilina G + Aminoglicozid
B. Ampicilina + Gentamicina
C. Imipenem-Cilastatin
D. Macrolide
E. Ciprofloxacina
(pag. 856)

662 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
663 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

G2323080. În cadrul sepsisului, absenta febrei este mai comuna la urmatoarele categorii de bolnavi, cu
exceptia:
A. Nou nascuti
B. Bolnavi uremici
C. Bolnavi diabetici
D. Bolnavi hipertensivi
E. Bolnavi varstnici
(pag. 854)

G2323081. Insuficienta renala din cadrul sepsisului poate aparea prin:


A. Necroza tubulara acuta
B. Necroza corticala renala
C. Nefrita interstitiala
D. Administrarea de aminoglicozide la bolnavi hipotensivi
E. Pielonefrita cronica acutizata
(pag. 855)

G2323082. În timpul examenului clinic al unui bolnav urmatoarele elemente pot sugera diagnosticul de
sepsis:
A. Alterarea acuta a statusului mental
B. Trombocitoza
C. Hipotensiunea
D. Febra
E. Tahicardia
(pag. 855)

G2323083. Urmatorii agenti antimediatori nu sunt utilizati în septicemii:


A. Interferon
B. Aminofilin (Miofilin)
C. Inhibitori de monoaminoxidaza
D. Glucocorticoizi
E. Inhibitori de TNF-alfa
(pag. 857)

G2323084. În sistemul de evaluare a prognosticului în septicemie sunt cuprinsi urmatorii factori cu


exceptia:
A. Indicele de masa corporala
B. Sexul
C. Boala de baza
D. Numarul de zile de la debutul bolii
E. Varsta bolnavului
(pag. 857)

G2323085. Insuficienata suprarenaliana la bolnavii cu sepsis trebuie suspectata în urmatoarele conditii:


A. Hipotensiune refractara
B. Bacteriemie cu Staphylococcus aureus
C. Tratament anterior cu prednison
D. Tuberculoza diseminata
E. Infectie cu virusul Ebstein-Barr
(pag. 856)

G2323086. Bolnavul neutropenic diagnosticat cu sepsis beneficiaza de urmatoarele optiuni terapeutice:

663 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
664 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

A. Imipenem-cilastatin
B. Ceftazidim + Rifampicina
C. Ceftazidim + Tobramicina
D. Ciprofloxacina + Tobramicina
E. Oxacilina + Gentamicina
(pag. 856)

G2323087. Dintre manifestarile renale care pot aparea în cadrul sepsisului sunt descrise:
A. Oliguria
B. Poliuria la bolnavii hipoglicemici
C. Proteinuria
D. Sindromul de glob vezical
E. Scaderea retentiei azotate
(pag. 855)

G2323088. Sepsisul însotit de petesii sau purpura poate sugera urmatoarele etiologii:
A. Infectie cu bacil carbunos
B. Febra patata a Muntilor Stancosi
C. Infectie cu fungi
D. Infectie cu BGN
E. Infectie cu N meningitidis
(pag. 854)

G2523089. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu privire la etiologia sepsisului?
A. sepsisul poate fi un raspuns la infectia cauzata de orice clasa de microorganisme
B. etiologia sepsisului este dominata de catre bacterii (75-85% din cazuri)
C. etiologia sepsisului este dominata de catre fungi sau de un amestec de microorganisme
D. invazia microbiana a torentului sangvin este esentiala pentru dezvoltarea sepsisului
E. raspandirea locala sau sistemica a moleculelor ce semnaleaza prezenta microbilor sau a toxinelor poate
sa provoace sepsis
(pag. 852)

G2523090. Urmatorii factori predispun la bacteriemia cu bacili Gram negativi:


A. diabetul zaharat
B. bolile limfoproliferative
C. arsurile
D. tratamentul cu medicamente ce determina neutropenie
E. consumul de droguri
(pag. 852)

G2523091. Urmatorii factori de risc predispun la bacteriemia cu germeni Gram pozitivi:


A. cateterismele vasculare
B. arsurile
C. ciroza hepatica
D. injectarea intravenoasa a medicamentelor
E. bolile limfoproliferative
(pag. 852)

G2523092. Incidenta crescuta a sepsisului se datoreaza:


A. imbatranirii populatiei
B. cresterii longevitatii pacientilor cu boli cronice
C. folosirii pe scara larga a agentilor antimicrobieni

664 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
665 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. ineficientei programelor de vaccinare in masa


E. utilizarii cateterelor, dispozitivelor mecanice si de ventilatie
(pag. 852,853)

G2523093. Urmatoarele criterii definesc sindromul raspunsului inflamator sistemic (SRIS):


A. temperatura > 38 °C sau < 36 °C
B. frecventa respiratorie peste 20 respiratii/min.
C. frecventa cardiaca peste 90 batai/min.
D. izolarea obligatorie de germeni viabili din sange
E. numar de leucocite > 12.000/mmc. sau < 4.000/mmc.
(pag. 853)

G2523094. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate referitor la fiziopatologia sepsisului?
A. raspunsul organismului este de regula declansat de microorganisme ce se raspandesc din tractul
gastrointestinal sau piele in tesuturile vecine
B. infectia localizata in tesut poate determina trecerea germenilor in torentul sangvin
C. in unele cazuri microorganismele pot fi introduse direct in sange
D. raspunsul septic apare atunci cand microbul invadant depaseste mijloacele de aparare ale gazdei
E. deficitele de aparare ale gazdei nu sunt esentiale pentru dezvoltarea sepsisului
(pag. 853)

G2523095. Care din urmatoarele molecule apartinand agentilor patogeni semnaleaza organismului
gazda invazia microbiana?
A. lipopolizaharidul (LPS, endotoxina)
B. peptidoglicanii
C. acizii lipoteichoici
D. enzime extracelulare si toxine
E. fibronectina
(pag. 853)

G2523096. Care din urmatoarele citokine amplifica si diversifica raspunsul septic?


A. TNF alfa
B. IL-1 beta
C. interferonul gama
D. IL-8
E. lipopolizaharidul (LPS)
(pag. 853)

G2523097. Infuzia intravenoasa de TNF alfa poate declansa:


A. febra
B. scaderea hemoglobinei
C. tahipnee peste 20 respiratii/min.
D. tahicardie peste 90 batai/min.
E. leucocitoza
(pag. 853)

G2523098. Administrarea fractiunii 5 a complementului (C5a) la animale poate produce:


A. hipotensiune
B. vasoconstrictie pulmonara
C. neutropenie
D. hipertermie
E. extravazare vasculara

665 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
666 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 854)

G2523099. Care dintre germenii de mai jos pot produce leziuni cutanate de tip ectima gangrenosum la
pacientii neutropenici diagnosticati cu sepsis?
A. Pseudomonas aeruginosa
B. Aeromonas hydrophila
C. Staphylococcus aureus
D. Streptococcus pyogenes
E. Haemophilus influenzae
(pag. 854)

G2523100. Care dintre complicatiile renale pot fi intalnite la pacientii cu sepsis?


A. oligurie
B. azotemie
C. proteinurie
D. disurie
E. hematurie macroscopica la finalul mictiunii
(pag. 855)

G2523101. Socul septic se caracterizeaza prin:


A. debit cardiac normal sau crescut
B. debit cardiac scazut
C. rezistenta vasculara sistemica scazuta
D. hipovolemie
E. maldistributia generalizata a fluxului sangvin
(pag. 855)

G2523102. In etapa precoce a sepsisului, anomaliile hematologice include:


A. leucocitoza
B. deviere la stanga a formului leucocitare
C. prezenta de granulatii toxice la nivelul polimorfonuclearelor
D. trombocitopenie
E. prezenta de promielocite in procent de peste 20%
(pag. 855)

G2523103. Diagnosticul de sepsis poate fi sugerat de:


A. leucocitoza > 12.000/mmc
B. trombocitopenie
C. presiune partiala a CO2 < 32 mmHg
D. hiperglicemie
E. hipocalcemie
(pag. 855)

G2523104. Tratamentul antimicrobian la un pacient cu sepsis, neutropenic, apeleaza la urmatoarele


antibiotice
A. ticarcilina
B. mezlocilina
C. piperacilina
D. ceftazidim+tobramicina
E. vancomicina
(pag. 856)

G2523105. La un pacient splenectomizat, diagnosticat cu sepsis, se vor utiliza initial urmatoarele

666 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
667 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

antibiotice:
A. cefotaxim
B. ceftriaxona
C. tetraciclina
D. vancomicina
E. tobramicina
(pag. 856)

G2523106. La un bolnav cu sepsis, terapia ventilatorie este indicata in urmatoarele conditii:


A. hipoxemie progresiva
B. hipercapnie
C. tahipnee > 20 respi/min.
D. deteriorare neurologica
E. insuficienta muschilor respiratori
(pag. 857)

G2623107. Urmatoarele afirmatii referitoare la ulcerul duodenal sunt adevarate:


A. sunt de regula mai mari de 1 cm in diametru
B. peste 95%din ulcerele duodenale sunt localizate in partea proximala a duodenului
C. la populatia vestica prevalenta ulcerului duodenal se estimeaza la 35-55%
D. 10% din populatie prezinta manifestari clinice de ulcer într-un moment al vietii.
E. evolutia naturala a ulcerului netratat consta în vindecare spontana si recurenta
(pag. 1759)

G2623108. “Noua tripla terapie” pentru eradicarea H.Pylori cuprinde urmatoarele medicamente:
A. omeprazol
B. subsalicilat de bismut
C. metronidazol
D. tetraciclina
E. claritromicina
(pag. 1764)

G2623109. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la H.Pylori sunt false:


A. doar 15-20% dintre persoanele infectate cu H.pylori vor dezvolta un ulcer in timpul vietii
B. H.pylori este un bacil spiralat Gram pozitiv
C. H.pylori invadeaza mucoasa gastrica
D. H. pylori poate adera la suprafetele luminale ale celulelor epiteliale gastrice.
E. Ureeaza produsa de H.pylori catalizeaza hidroliza ureei în amoniac si dioxid de carbon.
(pag. 1759)

G2623110. Referitor la ulcerul gastric sunt adevarate urmatoarele afirmatii:


A. incidenta maxima este plasata în cel de-al saselea deceniu
B. ceva mai mult de ½ din ulcerele gastrice apar la femei
C. durerea epigastrica constituie simptomul cel mai frecvent
D. perforatia gastrica se intalneste mai rar decât hemoragia gastrica
E. ulcerele gastrice benigne nu sunt niciodata însotite de gastrita antrala.
(pag. 1767)

G2623111. Dozele utilizate in “tripla terapie “ sunt:


A. subsalicilat de bismut –1 tableta de 3 ori pe zi
B. subsalicilat de bismut – 2 tablete de 4 ori pe zi
C. amoxicilina 500mg de 2 ori pe zi

667 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
668 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. tetracilina 500 mg de 3 ori pe zi


E. metronidazol 250mg de 3 ori pe zi
(pag. 1764)

G2623112. Prostaglandinele exogene exercita urmatoarele actiuni care au ca rezultat cresterea apararii
mucoasei:
A. stimuleaza secretia de mucus gastric
B. stimuleaza secretia gastrica si duodenala de bicarbonat
C. scad fluxul sanguin gastric
D. mentin bariera gastrica impotriva retrodifuziunii ionilor de H+
E. inhiba regenerarea celulelor mucoasei
(pag. 1766)

G2623113. Medicamentele folosite in tratarea ulcerului peptic au urmatoarele efecte secundare:


A. cimetidina creste nivelul transaminazelor serice
B. diaree in cazul utilizarii sucralfatului
C. omeprazolul creste metabolismul hepatic al medicamentelor
D. ranitidina produce cel mai adesea perturbarea gustului
E. antiacidele pot produce diaree sau constipatie
(pag. 1764)

G2623114. Despre diagnosticul H.pylori se poate afirma:


A. H.pylori poate fi identificat in biopsiile de mucoasa gastrica
B. H.pylori se evidentiaza clar pe sectiunile histologice colorate cu hematoxilina
C. Testul rapid al ureeazei are o sensibilitate de 90% si specificitate de aproape 100%
D. Testul respirator cu uree are o sensibilitate de 50-60 %
E. Anticorpii (Ig G si Ig A) împotriva H.pylori au fost identificati in serul indivizilor colonizati cu H.pylori
(pag. 1760)

G2623115. Incidenta ulcerului duodenal s-a demonstrat a fi mai mare la pacientii cu:
A. boala pulmonara cronica obstructiva
B. ciroza alcoolica
C. insuficienta cardiaca
D. transplant renal
E. hipoparatiroidism
(pag. 1761)

G2623116. Precizati conditiile care definesc sindromul de raspuns inflamator sistemic (SRIS):
A. Temperatura mai mica de 380 C
B. Temperatura mai mica de 360 c
C. PacCO2 mai mica 32mmHg
D. Frecventa cardiaca< 90 batai / min.
E. Frecventa respiratorie mai mare 20 respiratii / min
(pag. 853)

G2623117. Specificati care sunt semnale ale invaziei microorganismelor:


A. Lipopolizaharisul) LSP)
B. Peptidoglicanii
C. Receptorul CD14 solubil
D. Endotoxina
E. Complementul activat pe calea alterna
(pag. 853)

668 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
669 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

G2623118. Indicati care sunt mediatorii derivati din fosfolipide care intervin in raspunsul septic al
gazdei:
A. Acidul arahidonic
B. Prostaglandina E2
C. Factorul de activare plachetara
D. Leucotrienele
E. TNF alfa
(pag. 853)

G2623119. Care sunt principalii factori ai coagularii implicati in raspunsul septic al gazdei:
A. TNF alfa
B. Factorul VII a
C. PAF
D. Factorul tisular
E. Factorul V
(pag. 853)

G2623120. Enumerati procesele declansate in raspunsul septic de catre fractiunile complementului:


A. Chemotaxia neutrofilelor
B. Productia de radicali de O2
C. Sinteza de anticorpi specifici
D. Agregarea neutrofilelor
E. Activarea fibrinolizei
(pag. 854)

G2623121. Care sunt principalele mecanisme elaborate de gazda care regleaza semnalele microbiene
si raspunsul inflamator:
A. Glucocorticoizii
B. Antagonisti ai IL-1
C. Prostaglandina E2
D. Receptorii TNF solubili
E. IgG
(pag. 854)

G2623122. Indicati tratamentul antibacterian recomandat in sepsisul sever la pacientii cu SIDA:


A. Ticarcilina-clavulanat+Tobramicina
B. Oxacilina+Gentamicina
C. Ciprofloxacina+Vancomicina+Tobramicina
D. Cedtriaxona
E. Ampicilina
(pag. 856)

G2623123. Specificati regimul terapeutic antibacterian recomandat in sepsis la pacientii neutropenici:


A. Ticarcilina + Tobramicina
B. Imipenem + Cilastatin
C. Ceftazidim + Tobramicina
D. Aztreonam + Cloramfenicol
E. Ciprofloxacina + Tobramicina
(pag. 856)

G2623124. Indicati tipurile de Spsis insotite de purpura cutanata sau petesii:


A. Sepsis cu Neisseria meningitidis

669 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
670 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. Febra patata a Muntilor Stancosi


C. Sepsis cu Pseudomonas aeruginosa
D. Sepsis cu Haemophylus influenzae
E. Sepsis cu Klebsiella pneumoniae
(pag. 854)

G2623125. Indicati care din urmatoarele mecanisme intervin in declansarea socului septic:
A. Scadrea severa a rezistentei vasculare sistemice
B. Debitul cardfiac scazut
C. Deshidratarea
D. Maldistributia generalizata a fluxului sangvin
E. Depresia functiei miocardice
(pag. 855)

G2623126. Specificati afirmatiile incorecte referitoare la modificarile de laborator din sepsis:


A. Hiperglicemia se constata rar in sepsisul la diabetici
B. Hipoxemia este initial corectabila
C. Hiperventilatia induce acidoza respiratorie
D. Tendinta la trombocitopenie in sepsisul sever
E. Neutrofilele pot contine vacuole citoplasmatice
(pag. 855)

G2623127. Indicati situatiile in care hemoculturile sunt negative in sepsis:


A. In etiologia cu Gram-negativi
B. Absenta invaziei microbiene sangvine
C. Administrarea anterioara de antibiotice
D. In etiologia cu anaerobi
E. Prezenta in sange a microorganismelor cu crestere lenta
(pag. 855)

G2623128. Precizati pricipalele citokine inflamatorii care amplifica raspunsul gazdei in sepsis:
A. TNF alfa
B. IL-1 beta
C. PAF
D. TNF alfa-aditional
E. II-8
(pag. 853)

G2623129. Care sunt categoriile de pacienti cu risc de a dezvolta fungemie:


A. Neutropenici
B. Pacienti imunodeprimati
C. Covalescentii postintervatii chirurgicale
D. Spitalizatii pe durata prelungita
E. Pretratati cu agenti antimicrobieni cu spectru larg
(pag. 852)

G2823130. Care dintre urmatorii factori de risc nu sunt implicati in bacteriemia cu bacili Gram negativi:
A. Diabetul zaharat
B. Cateterismul vascular
C. Arsurile
D. Administrarea intravenoasa a medicamentelor
E. Ciroza hepatica

670 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
671 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 852)

G2823131. Care dintre urmatorii factori de risc predispun la bacteriemia cu bacterii Gram pozitive?
A. Cateterism vascular
B. Bolile limfoproliferative
C. Medicatia cu risc neutropenizant
D. Arsurile
E. Prezenta dispozitivelor mecanice
(pag. 852)

G2823132. Care dintre urmatoarele conditii nu corespund notiunii de SIRS:


A. Frecventa cardiaca > 90 batai/ minut;
B. Numar leucocite < 4 000/ mm3;
C. Acidoza metabolica;
D. Sindromul de detresa respiratorie a adultului;
E. Pa CO2< 32 mmHg
(pag. 853)

G2823133. Care din urmatoarele afirmatii sunt false:


A. Hemoculturile sunt pozitive la 20-40% din cazurile cu sepsis sever;
B. Hemoculturile sunt pozitive la 40-70% din cazurile cu sepsis sever;
C. Hemoculturile sunt pozitive la 20-40% din pacientii cu soc septic;
D. Pacientii cu soc septic au hemoculturi pozitive in 40-70% din cazuri;
E. 75-85% din izolarile din hemoculturi sunt pozitive cu bacterii gram pozitive si negative
(pag. 852)

G2823134. Absenta febrei in septicemii caracterizeaza mai frecvent:


A. Varstnicii;
B. Nou-nascutii;
C. Pacientii cu ciroza hepatica;
D. Pacientii cu diabet zaharat;
E. Uremicii
(pag. 854)

G2823135. Care dintre urmatoarele semne apar precoce in raspunsul septic:


A. Hipotensiunea arteriala;
B. Hiperventilatia;
C. Semnele neurologice de focar;
D. Dezorientarea;
E. Confuzia
(pag. 854)

G2823136. Leziunile petesiale apar in sepsisul determinat de diferiti agenti patogeni cu exceptia:
A. Neisseria meningitidis;
B. Febra patata a Muntilor Stancosi;
C. Streptococcus pyogenes;
D. Staphylococcus aureus;
E. Haemophilus influenzae.
(pag. 854)

G2823137. Socul septic nu se datoreaza:


A. Scaderii rezistentei vasculare sistemice

671 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
672 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. Scaderii compliantei pulmonare;


C. Cresterii presiunii la nivelul capilarelor pulmonare > 18 mmHg
D. Maldistributiei fluxului sanguin, generalizate;
E. Hipovolemiei functionale
(pag. 855)

G2823138. Rezistenta vasculara sistemica scazuta asociata unui debit cardiac normal sau crescut se
intalneste in urmatoarele circumstante, cu exceptia:
A. Ciroza hepatica;
B. Supradozarea narcoticelor;
C. Socului cardiogen;
D. Socului hipovolemic;
E. Socului septic.
(pag. 855)

G2823139. Terapia initiala la pacientii cu sepsis sever, alergici la β-lactamine, poate fi realizata cu:
A. Imipenem – cilastatin;
B. Ciprofloxacina + Gentamicina+ Clindamicina
C. Aztreonam + Gentamicina + Clindamicina;
D. Piperacilina- tazobactam + Gentamicina;
E. Ticarcilina- clavulanat + tobramicina
(pag. 856)

672 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
673 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

Tema nr. 24
Accidente vasculare cerebrale ischemice si hemoragice
BIBLIOGRAFIE:
1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

G1124001. Amauroza fugace semnifica:


A. edem cerebral
B. cecitate monooculara tranzitorie
C. nevrita optica
D. diminuarea cimpului vizual
E. leziune ischemica la nivelul lobului frontal
(pag. 2561)

G1124002. Endocardita bacteriana poate determina hemoragii subarahnoidiene prin:


A. trombocitoza
B. cresterea tensiunii arteriale
C. anevrisme micotice
D. complexe imune circulante
E. bacteriemie
(pag. 2583)

G1124003. Halucinoza pedunculara este data de obstructia:


A. arterei cerebrale posterioare
B. arterei cerebrale medii
C. arterei cerebrale anterioare
D. arterei oftalmica
E. arterei temporale
(pag. 2566)

G1124004. Hemibalismul contralateral apare in leziuni obstructive ale ramurilor din artera cerebrala
posterioara care iriga urmatoarele structuri:
A. nucleul rosu
B. nucleul subtalamic Luys
C. tractul dentorubrotalamic
D. partea mediala a lobului occipital
E. corpul calos
(pag. 2566)

G1224005. Terapia chirurgicala in accidentul vascular cerebral cuprinde:


A. bypass aortocarotidian
B. rezectia segmentului carotidian stenozat
C. rezectia anevrismului carotidian
D. endarterectomia
E. bypass carotido-jugular
(pag. 2572)

G1224006. Care este procentul de accidente vasculare cerebrale trombotice care prezinta semne

673 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
674 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

premonitorii?.
A. 10-20%
B. 21-30%
C. 31-40%
D. 41-50%
E. 51-60%
(pag. 2558)

G1224007. Cauza principala a hemoragiilor cerebrale primitive este:


A. hipertensiunea arteriala
B. consumul de cocaina
C. diateza hemoragica
D. anevrismele vaselor cerebrale
E. disectia arterelor cervicocerebrale
(pag. 2582)

G1224008. Cea mai frecventa localizare a hemoragiei cerebrale datorata hipertensiunii arteriale este la
nivelul:
A. talamus
B. putamen
C. cerebel
D. punte
E. nucleii cenusii de la baza creierului
(pag. 2578)

G1324009. in ocluzia arterei vertebrale infarctul este localizat in:


A. bulb
B. lobul frontal
C. lobul parietal
D. lobul temporal
E. lobul occipital
(pag. 2566)

G1324010. Accidentul vascular cerebral complet sau infarctul cerebral de tip trombotic evolueaza catre
deficit maxim in:
A. cateva secunde
B. cateva minute
C. cateva ore
D. cateva zile
E. nici unul de mai sus
(pag. 2560)

G1324011. Dintre factorii aterosclerozei cel mai important este:


A. obezitatea
B. sedentarismul
C. hipertensiunea
D. consumul de alcool
E. consumul de droguri
(pag. 2572)

G1324012. Hemianopsia brusca sugereaza existenta unui embol in:


A. artera cerebrala posterioara

674 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
675 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. artera cerebrala anterioara


C. artera carotida comuna
D. artera carotida interna
E. artera cerebrala medie
(pag. 2576)

G1324013. in conformitate cu studiile NASCET si ECST pacientii simptomatici cu stenoza carotidiana


beneficiaza in mod clar de endarterectomie carotidiana daca stenoza carotidiana este de:
A. 30-39%
B. 40-49%
C. 50-59%
D. 60-69%
E. 70-99%
(pag. 2573)

G1424014. Arterita temporala sau arterita cu celule gigante:


A. este o afectune frecventa la tineri
B. este principala cauza a accidentelor vasculare cerebrale
C. se asociaza de obicei cu boala Moyamoya
D. ocazional poate aparea oftalmoplegia
E. nici un raspuns nu este corect
(pag. 2577)

G1424015. Cea mai frecventa cauza de embolism cerebral este:


A. fibrilatia atriala nereumatica
B. boli cardiace congenitale
C. mixomul atrial
D. prolapsul de valva mitrala
E. consumul de contraceptive orale
(pag. 2575)

G1424016. Cea mai frecventa cauza de ischemie si infarct cerebral o reprezinta:


A. boala Moyamoya
B. meningita TBC
C. arterita Takayasu
D. embolismul cardiogen
E. cancerul sistemic
(pag. 2558)

G1424017. Deficitul neurologic major al hemoragiei occipitale lobare este:


A. hemianopsia
B. afazia
C. delirul
D. pareza bratelor
E. deficit senzitiv pe un hemicorp
(pag. 2580)

G1524018. Cea mai sensibila metoda de detectare a infarctului cerebral embolic este:
A. electroencefalograma
B. scanarea RMN
C. punctia lombara cu examenul LCR
D. radiografia craniana de profil

675 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
676 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. angiografia cerebrala
(pag. 2576)

G1524019. Dintre variantele de mai jos, selectati cel mai important factor de risc pentru producerea
infarctelor lacunare:
A. infarctul miocardic recent
B. endocardita bacteriana
C. hipertensiunea arteriala
D. fibrilatia atriala non-reumatica
E. stenoza mitrala
(pag. 2575)

G1524020. In cazul unui accident vascular cerebral, decelarea unei infarctizari hemoragice pledeaza
pentru:
A. mecanism trombotic de ocluzie a vasului cerebral
B. mecanism embolic de ocluzie a vasului cerebral
C. hemoragie lobara la debut
D. hemoragie pontina la debut
E. hemoragie subarahnoidiana
(pag. 2560, 2575, 2576)

G1524021. In cazul unui accident vascular cerebral, explorarea care sustine cu cea mai mare
certitudine natura nonhemoragica a leziunii este:
A. examenul Doppler transcranian
B. punctia lombara
C. tomografia computerizata cerebrala
D. electroencefalograma
E. echografia cardiaca
(pag. 2579)

G1524022. La pacientii cu fibrilatie atriala nonvalvulara, pentru prevenirea embolismului cerebral, este
considerata eficienta si sigura anticoagularea care realizeaza urmatoarele valori ale INR:
A. INR < 2
B. INR > 4
C. INR= 0 - 1
D. INR = 2 - 3
E. INR > 6
(pag. 2576)

G1524023. Pentru hemoragiile pontine, aspectul clinic caracteristic la nivelul ochilor este urmatorul:
A. pupile midriatice
B. devierea in sus a globilor oculari
C. midriaza de partea opusa leziunii
D. pupile mici (miotice)
E. devierea in jos a globilor oculari
(pag. 2579)

G1624024. Amauroza fugace poate apare in ocluzia:


A. Arterei cerebrale anterioare
B. Arterei cerebrale medii
C. Arterei cerebrale posterioare
D. Arterei carotide interne
E. Arterei coroide anterioare

676 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
677 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 2563)

G1624025. Atacul ischemic tranzitor se manifesta printr-un deficit neurologic cu o durata de:
A. Peste 7 zile
B. Peste 72 de ore
C. Peste 48 de ore
D. Peste 24 de ore
E. Sub 5-20 minute
(pag. 2559)

G1624026. Cel mai important factor de risc al aterosclerozei este:


A. Fumatul
B. Diabetul zaharat
C. Hipertensiunea arteriala
D. Varsta
E. Hipercolesterolemia
(pag. 2572)

G1624027. Halucinoza pedunculara poate fi produsa de ocluzia:


A. Arterei cerebrale anterioare
B. Arterei cerebrale medii
C. Arterei cerebrale posterioare
D. Arterei carotide interne
E. Arterei coroide anterioare
(pag. 2566)

G1624028. in ischemia cerebrala, infarctarea tesutului cerebral se produce la o reducere a fluxului


cerebral de:
A. Cateva secunde
B. Cateva minute
C. Peste cateva minute
D. Peste 24 ore
E. Peste 48 ore
(pag. 2557)

G1624029. in raport cu originea arterei cerebrale medii, poligonul Willis este situat:
A. Distal
B. Proximal
C. Posterior
D. Lateral
E. Anterior
(pag. 2561)

G2324030. Edemul ischemic ajunge la maxim la:


A. 1 ora dupa infarct
B. 2-4 ore dupa infarct
C. 1 zi dupa infarct
D. 1 saptamâna dupa infarct
E. la sfârsitul celei de a doua saptamâni
(pag. 2559)

G2324031. Mici emboli plachetari care ocluzioneaza ramurile arterei oftalmice produc:

677 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
678 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

A. exoftalmie
B. cecitate monoculara tranzitorie(amauroza fugace)
C. cecitate corticala
D. afazie
E. hemiplegie
(pag. 2561)

G2324032. Interesarea nucleului rosu si/sau a tractului dentorubrotalamic poate produce:


A. hemiplegie
B. hemianopsie
C. ataxie controlaterala
D. cecitate
E. afazie
(pag. 2566)

G2324033. Warfarina este mai eficienta decât aspirina în prevenirea:


A. AVC ischemic la hipertensivi
B. AVC ischemic la pacientii cu ateroscleroza
C. AVC ischemic asociat cu fibrilatia atriala
D. AVC ischemic la pacientii cu diabet zaharat
E. AVC ischemic asociat cu tulburari de coagulare
(pag. 2576)

G2324034. Dintre factorii aterosclerozei cel mai important este:


A. obezitatea
B. sedentarismul
C. hipertensiunea
D. consumul de alcool
E. consumul de droguri
(pag. 2572)

G2524035. Natura hemoragica a unui accident vascular cerebral, in faza acuta, este infirmata cu
certitudine prin:
A. absenta debutului caracteristic - brutal, in timp ce pacientul este in stare de veghe sau cand este supus
unui stress
B. punctia lombara
C. tomografia computerizata cerebrala
D. electroencefalograma
E. echografia cardiaca, daca aceasta evidentiaza o sursa de emboli la nivel cardiac
(pag. 2579)

G2524036. Cel mai comun sediu al aterosclerozei si aterotrombozei ce conduc la AIT (accident
ischemic tranzitoriu) sau AVC (accident vascular cerebral) este reprezentat de:
A. ramurile arterei cerebrale anterioare
B. originea arterei carotide interne
C. originea arterei cerebeloase superioare
D. ramurile arterei cerebrale posterioare
E. artera comunicanta anterioara
(pag. 2561)

G2524037. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la hemoragiile cerebeloase este adevarata?
A. impun adesea luarea in calcul a unei eventuale interventii chirurgicale
B. sunt rareori insotite de cefalee occipitala, varsaturi, incapacitatea pacientului de a sta in picioare

678 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
679 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. au totdeauna o gravitate redusa


D. sunt adesea insotite de cefalee frontala de partea opusa leziunii
E. nu impun de obicei luarea in calcul a unei eventuale interventii chirurgicale, chiar daca sunt mai mari de 3
cm
(pag. 2579 - 2580)

G2524038. In cazul unui accident vascular cerebral, decelarea unei infarctizari hemoragice pledeaza
pentru:
A. hemoragie lobara la debut
B. mecanism trombotic de ocluzie a vasului cerbral
C. mecanism embolic de ocluzie a vasului cerbral
D. hemoragie pontina la debut
E. hemoragie subarahnoidiana
(pag. 2575-2576)

G2524039. Pentru hemoragiile pontine, aspectul clinic caracteristic la nivelul ochilor este urmatorul:
A. midriaza de partea leziunii
B. midriaza de partea opusa leziunii
C. pupile midriatice
D. pupile miotice
E. devierea in jos a globilor oculari
(pag. 2578)

G2524040. In accidentul vascular cerebral, natura non hemoragica a leziunii, in faza acuta, este
sustinuta cu cel mai mare grad de certitudine prin:
A. aspectul clinic – daca debutului caracteristic - brutal, in timp ce pacientul este in stare de veghe sau cand
este supus unui stress
B. tomografia computerizata cerebrala
C. punctia lombara
D. electroencefalograma
E. echografia cardiaca, daca aceasta evidentiaza o sursa de emboli la nivel cardiac
(pag. 2579)

G2524041. Cea mai sensibila metoda de detectare a infarctului cerebral embolic este:
A. electroencefalograma
B. rezonanta magnetica nucleara
C. punctia lombara cu examenul LCR
D. radiografia craniana de profil
E. angiografia cerebrala
(pag. 2576)

G2524042. Dintre variantele de mai jos, selectati cel mai important factor de risc pentru producerea
infarctelor lacunare:
A. boala mitrala
B. endocardita bacteriana
C. hipertensiunea arteriala
D. stenoza mitrala
E. fibrilatia atriala non - reumatica
(pag. 2575)

G2524043. La pacientii cu fibrilatie atriala nonvalvulara, pentru prevenirea embolismului cerebral, este
considerata eficienta si sigura anticoagularea care realizeaza urmatoarele valori ale INR:
A. INR< 2

679 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
680 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. INR > 4
C. INR = 0 - 1
D. INR = 2 - 3
E. INR > 6
(pag. 2576)

G2524044. Hematoamele subdurale sunt provocate cel mai frecvent de:


A. malformatii arterio-venoase
B. singerari la nivelul unor tumori cerebrale
C. traumatisme cranio - cerebrale
D. ruperea anevrismelor saculare
E. sangerari spontane
(pag. 2557)

G2524045. Edemul cerebral ischemic ajunge la maxim dupa momentul infarctului in :


A. 30 de minute
B. 1 ora
C. 2 - 4 ore
D. 6 - 7 ore
E. 24 de ore
(pag. 2559)

G2524046. Penumbra ischemica este:


A. zona de mic infarct in substanta alba
B. zona de edem citotoxic
C. zona de perfuzie redusa situata in jurul "miezului" ischemic
D. zona de lipohialinoza indusa de HTA
E. zona de infarct la granita intre doua teritorii vasculare cerebrale
(pag. 2559)

G2524047. Leziunea ischemica a nucleului subtalamic Luys are ca efect aparitia:


A. hemianopsiei homonime
B. hemiplegiei contralaterale
C. hemibalismului contralateral
D. afaziei
E. paraliziei de nerv oculomotor extern
(pag. 2566)

G2524048. Sindromul Balint apare in :


A. leziuni ale ariei calcarine bilateral
B. leziuni ale ariei calcarine unilateral
C. leziuni ale ariilor vizuale de asociatie
D. leziuni unilaterale ale lobului frontal
E. leziuni bilaterale ale lobului frontal
(pag. 2566)

G2524049. Efectele antiplachetare ale aspirinei se realizeaza prin:


A. stimularea fosfodiesterazei plachetare
B. blocarea receptorilor ADP plachetari
C. acetilarea ciclooxigenazei plachetare
D. inhibarea fosfodiesterazei plachetare
E. activarea receptorilor glicoproteinei I I b / I I I a

680 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
681 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 2572)

G2524050. In ocluzia ramificatiei inferioare a arterei cerebrale medii, aspectul clinic cel mai
caracteristic este reprezentat de:
A. nistagmus rotator
B. diplopie prin paralizie de nerv III (oculomotor comun)
C. deficit motor contralateral, intins
D. afazie senzoriala Wernicke fara pareza
E. diplopie prin parez de nerv VI (oculomotor extern)
(pag. 2562)

G2624051. Calculii biliari colesterolici si micsti reprezinta:


A. 70% din totalul calculilor
B. 50% din totalul calculilor
C. 95% din totalul calculilor
D. 80% din totalul calculilor
E. 20% din totalul calculilor.
(pag. 1903)

G2624052. Calculii pigmentari reprezinta:


A. 70% din totalul calculilor
B. 50% din totalul calculilor
C. 95% din totalul calculilor
D. 80% din totalul calculilor
E. 20% din totalul calculilor.
(pag. 1903)

G2624053. Pentru prevenirea formarii calculilor biliari doza de acid ursodezoxicolic este:
A. 100 mg/zi
B. 1000 mg/zi
C. 600 mg/zi
D. 800 mg/zi
E. 250 mg/zi
(pag. 1905)

G2624054. Pacientii cu litiaza biliara prezinta si litiaza caii biliare principale în:
A. 20-30 %
B. 12- 25 %
C. 5-10 %
D. 15-20 %
E. 10-15 %
(pag. 1911)

G2624055. La pacientii cu colangita acuta, bacteriile sunt prezente în bilicultura în:


A. 25 %
B. 10 %
C. 75 %
D. 50 %
E. 100 %
(pag. 1911)

G2624056. Obstructia biliara prelungita din ciroza hepatica secundara poate fi asociata cu deficiente
clinice manifeste ale:

681 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
682 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

A. Vitaminelor A, D si K
B. Vitaminelor B si C
C. Proteinelor
D. Glucidelor
E. Potasiului
(pag. 1912)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

G1124057. Anevrismul sacular cauzator de hemoragie subarahnoidiana este asociat cu:


A. mortalitate redusa
B. deficiente neurologice majore
C. repetarea hemoragiei
D. complicatii tardive
E. evolutie favorabila cu tratament medical
(pag. 2581)

G1124058. Atacul ischemic tranzitor in teritoriul bazilar proximal se caracterizeaza prin:


A. ameteli
B. dipolpie
C. disartrie
D. parestezii faciale
E. ptoza palpebrala
(pag. 2567)

G1124059. Atacul ischemic tranzitor se manifesta printr-un deficit neurologic caracterizat prin:
A. durata sub 24 ore
B. ischemie cerebrala difuza
C. evolutie lunga
D. anunta un atac ischemic important
E. deficit focal
(pag. 2559)

G1124060. Cauze de hemoragie intracerebrala pot fi:


A. angiopatie amiloidica
B. sindrom antifosfolipidic
C. malformatii vasculare
D. hipertensiunea arteriala
E. consum de cocaina
(pag. 2580)

G1124061. Hemoragia intracerebrala lobara se poate prezenta cu:


A. cefalee frontala
B. somnolenta
C. hipotensiune arteriala
D. varsaturi
E. debut insidios
(pag. 2580)

G1124062. Hidrocefalia se asociaza cu:


A. somnolenta

682 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
683 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. coma
C. instabilitate psihica
D. dificultate la mers
E. abulie
(pag. 2581)

G1124063. In cazul obstructiei ramurilor arterei cerebrale posterioare se poate constata:


A. hemianopsie contralaterala
B. dislexie verbala
C. agrafie
D. tulburari de memorie
E. halucinatii vizulae
(pag. 2564)

G1124064. In hemoragiile subarahnoidiene pot fi prezente urmatoarele modificari electrocardiografice:


A. interval QT lung
B. unda P bifazica
C. unde T negative
D. interval PR scurt
E. prelungirea complexului QRS
(pag. 2582)

G1124065. In preventia de durata a unui accident vascular cerebral ischemic sunt utilizate:
A. aspirina
B. ticlopidina
C. activatorul de plasminogen tisular recombinat (rt-PA)
D. warfarina
E. nadroparina
(pag. 2572)

G1124066. Intre cauzele atacului ischemic se numara:


A. arterita temporala
B. purpura trombocitopenica idiopatica
C. coagularea intravasculara diseminata
D. ateromatoza aortei abdominale
E. starea de deshidratare
(pag. 2558)

G1124067. Intre cauzele deficitelor neurologice tardive asociate cu ruptura unui anevrism vascular
cerebral se numara:
A. tulburari de coagulare
B. hidrocefalia
C. hipertermia
D. vasospasmul cerebral
E. reruptura
(pag. 2581)

G1124068. Intre cauzele embolismului cerebral se numara:


A. cardiomiopatia cu disfunctie de ventricol sting
B. insuficienta aortica
C. prolapsul de valva mitrala
D. mixomul atrial

683 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
684 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. endocardita bacteriana
(pag. 2575)

G1124069. Intre sindroamele lacunare pot fi incluse:


A. hemipareza motorie pura
B. hemipareza motorie cu cecitate tranzitorie
C. atacul senzitiv pur
D. hemipareza ataxica
E. galucinoza pedunculara
(pag. 2568)

G1124070. Manifestarile mai frecvente lae angioamelor cerebrale sunt:


A. cefalee
B. crize epileptice
C. hemoragii intracerebrale
D. tulburari de comportament
E. dispnee
(pag. 2584)

G1124071. Ocluzia embolica a ramificatiilor inferioare ale arterei cerebrale medii este insotita de:
A. hemianopsie
B. vorbire in jargon
C. incapacitate de a intelege limbajul scris si oral
D. deficit motor la nivelul membrului superior
E. afazie motorie
(pag. 2562)

G1124072. Ocluzia ramurilor arterei cerebrale anterioare determina:


A. paralizia gambei si plantei de partea opusa
B. afazie
C. mutism akinetic
D. incontinenta urinara
E. tulburari de mentinere a pozitiei
(pag. 2563)

G1124073. Sediile leziunilor ateromatoase predispozante pentru un aacident vascular cerebral


ischemic sint:
A. originea arterei carotide interne
B. artera temporala
C. artera oftalmica
D. portiunea arterei carotide interne din sinusul cavernos
E. segmentul proximal al arterei cerebrale medii
(pag. 2561)

G1124074. Simptome prodromale care sugereaza un anevrism vascular cerebral nerupt, dar cu
tendinta la expansiune:
A. paralizie de nerv III
B. paralizie de nerv VI
C. mioza
D. hipotensiune arteriala
E. durere occipitala si cervicala posterioara
(pag. 2581)

684 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
685 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

G1124075. Sindromul Balint cuprinde:


A. ataxie optica
B. cecitate corticala
C. ataxie oculara
D. tulburari de memorie
E. mioza
(pag. 2566)

G1124076. Sindromul talamic Dejerine - Roussy se caracterizeaza prin:


A. pierderea sensibilitatii termice si dureroase in hemicorpul contralateral
B. hemianopsie
C. pastrarea sensibiltatii profunde in hemicorpul contralateral
D. durere intensa
E. coreoatetoza
(pag. 2566)

G1124077. Tabloul clinic al encefalopatiei hipertensive cuprinde:


A. convulsii
B. stare confuzionala
C. edem pulmonar acut
D. greata
E. crize comitiale
(pag. 2584)

G1124078. Tratamentul unui pacient cu hemoragie cerebrala prin ruptura de anevrism, cuprinde:
A. acetaminofen
B. aspirina
C. hidratare adecvata
D. glucocorticoizi
E. nitriti
(pag. 2583)

G1224079. Care sunt tipurile de edem cerebral care pot sa apara la nivel celular?
A. citotoxic
B. vasogenic
C. interstitial
D. ischemic
E. neurogenic
(pag. 2558)

G1224080. Deficitul neurologic ischemic reversibil dispare in:


A. 24-72 ore
B. pina la o saptamina
C. pina la 2 saptamini
D. pina la o luna
E. pina la 3 luni
(pag. 2560)

G1224081. Hemoragia intracraniana poate sa apara in:


A. parenchimul cerebral
B. spatiul subarahnoidian
C. spatiul subdural

685 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
686 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. spatiul epidural
E. structurile nervoase ale maduvei
(pag. 2557)

G1224082. Care dintre urmatoarele medicamente sunt considerate agenti antiagreganti plachetari si
sunt utilizate in tratamentul accidentelor vasculare cerebrale:
A. aspirina
B. ticlopidina
C. dipiridamolul
D. omeranul
E. carbimazolul
(pag. 2572)

G1224083. Cauzele majore ale deficitelor neurologice tardive din accidentele vasculare cerebrale sunt:
A. reruptura
B. hidrocefalia
C. vasospasmul cerebral
D. alcaloza
E. acidoza
(pag. 2581)

G1224084. Cele mai frecvente localizari ale hemoragiei intracerebrale hipertensive sunt:
A. ganglionii bazali
B. cerebel
C. punte
D. scoarta cerebrala
E. hipotalamus
(pag. 2578)

G1224085. Cele mai frecvente sindroame lacunare sunt urmatoarele:


A. hemipareza motorie pura
B. atacul senzitiv pur
C. hemipareza ataxica
D. hemipareza motorie pura cu “afazie motorie”
E. dislexie
(pag. 2568)

G1224086. Explorarea imagistica in accidentele vasculare cerebrale cuprinde:


A. tomografia computerizata
B. scintigrafia cerebrala
C. tomografia cu emisie de pozitroni
D. rezonanta magnetica nucleara
E. angiografia cerebrala
(pag. 2569,2570)

G1224087. In tratamentul AVC prima linie este reprezentata de:


A. modificarile dietetice
B. modificarile stilului de viata
C. abandonarea fumatului
D. reducerea sarii din alimentatie
E. gimnastica medicala
(pag. 2572)

686 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
687 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

G1224088. Ischemia cerebrala este produsa de o reducere a fluxului cerebral cu durata de:
A. citeva secunde
B. citeva minute
C. citeva ore
D. citeva zile
E. citeva saptamini
(pag. 2557)

G1224089. Placa fibroasa contine variate grade de degenerare care pot determinas:
A. stenoza
B. ulcerare
C. tromboza
D. embolizare ulterioara
E. infarctizare
(pag. 2558)

G1324090. in hemoragia cerebeloasa apar urmatoarele semne clinice:


A. varsaturi repetate
B. incapacitatea de a merge
C. cefaleea occipitala
D. paralizia membrelor
E. incapacitatea de a sta in picioare
(pag. 2579)

G1324091. in ocluzia trunchiului arterei cerebrale medii, blocand atat ramurile penetrante cat si pe cele
corticale, manifestarile clinice sunt:
A. hemiplegie controlaterala
B. hemianestezie controlaterala
C. tulburari de deglutitie
D. tulburari de echilibru
E. hemianopsie omonima
(pag. 2562)

G1324092. Infarctele lacunare sunt de obicei datorate:


A. starii postpartum
B. lipohialinozei indusa de hipertensiune
C. vasoconstrictiei
D. aterosclerozei arterelor penetrante mici
E. coagularii intravasculare diseminate
(pag. 2558)

G1324093. La pacientii consumatori de cocaina pot apare:


A. accident vascular cerebral ischemic
B. hemoragie intracerebrala
C. poliradiculonevrite
D. hemoragie subarahnoidiana
E. polineuropatie
(pag. 2580)

G1324094. Leziunile aterotrombotice ale arterei vertebrale au predilectie pentru:


A. primul segment al arterei vertebrale
B. al doilea segmental al arterei vertebrale

687 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
688 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. al treilea segment al arterei vertebrale


D. al patrulea segment al arterei vertebrale
E. nici unul din segmentele de mai sus
(pag. 2565)

G1324095. Prognosticul hemoragiei intracerebrale hipertensive depinde de:


A. varsta pacientului
B. marimea hematomului
C. simptomatologia clinica
D. tratamentul aplicat
E. localizarea hematomului
(pag. 2579)

G1324096. Care sunt cele mai frecvente cauze de ischemie si infarct cerebral ?
A. disectia arteriala
B. vasculitele
C. ateroscleroza cu tromboembolism
D. bolile hematologice
E. embolismul cardiogen
(pag. 2558)

G1324097. Cele mai frecvente localizari ale hemoragiei intracerebrale hipertensive sunt:
A. ganglionii bazali
B. cerebelul profund
C. punte
D. lobul occipital
E. bulb
(pag. 2578)

G1324098. In boala aterotrombotica a arterei carotidei interne si a ramurilor sale angiografia cerebrala
poate detecta:
A. trombi murali la bifurcatia arterei carotide comune
B. disectia sifonului carotidian
C. disectia vaselor intracraniene
D. edemul cerebral
E. stenoze severe
(pag. 2570)

G1324099. in endocardita infectioasa embolii septici pot duce la:


A. abcese cerebrale
B. anevrisme micotice
C. meningite
D. hemoragie subarahnoidiana
E. hemoragie intracerebrala
(pag. 2575)

G1424100. Afectarea fibrelor eferente ale nervilor IX si X poate produce:


A. pierderea gustului
B. disfagie
C. raguseala
D. atrofia unei 1/2 de limba
E. paralizia palatului

688 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
689 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 2567)

G1424101. Arterele care compun poligonul Willis sunt:


A. artera comunicanta anterioara
B. artera comunicanta posterioara
C. artera bazilara
D. trunchiul arterei cerebrale mijlocii
E. artera vertebrala
(pag. 2568)

G1424102. Mentionati caracteristicile edemului vasogen:


A. este cel mai frecvent tip de edem cerebral
B. afecteaza mai ales substanta alba
C. afecteaza mai ales substanta cenusie
D. apare datorita cresterii permeabilitatii celulelor endoteliului capilar
E. apare in hidrocefalie
(pag. 2258)

G1424103. Principalele riscuri ale angiografiei cerebrale selective sunt:


A. reactiile alergice la substanta de contrast
B. insuficienta hepatica
C. insuficienta renala
D. tahiaritmii
E. accidentele vasculare cerebrale
(pag. 2570)

G1424104. Sindromul Horner se caracterizeaza prin:


A. mioza
B. midriaza
C. ptoza palpebrala
D. sudoratie diminuata la nivelul fetei
E. afecteaza tractul simpatic descendent
(pag. 2567)

G1424105. Sindromul talamic al lui Dejerine si Roussy are ca manifestari:


A. hemibalismul
B. tremorul intentional
C. pierderea controlaterala a sensibilitatii unui hemicorp, atat superficiala cat si profunda
D. alexie
E. afazie amnestica
(pag. 2566)

G1524106. Accidentele vasculare cerebrale ischemice pot fi intalnite in:


A. deficitul de proteina S
B. deficitul de proteina C
C. supradozarea de anticoagulante
D. excesul de antitrombina III
E. deficitul de antitrombina III
(pag. 2558)

G1524107. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate in legatura cu accidentele vasculare
trombotice:
A. prezinta frecvent o simptomatologie fluctuanta, agravata in cateva minute sau ore

689 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
690 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. pot fi precedate de accidente ischemice tranzitorii


C. se pot intalni in policitemie, siclemie, purpura trombocitara trombocitopenica
D. in mod frecvent, au drept corespondent anatomo-patologic leziuni hemoragice
E. pot fi intalnite in vasculite
(pag. 2558)

G1524108. In accidentul ischemic tranzitoriu, deficitul neurologic se caracterizeaza prin:


A. durata intre 24 si 72 de ore
B. durata sub 24 de ore
C. durata cuprinsa cel mai frecvent intre 5-20 de minute
D. remitere incompleta, cu sechele
E. durata intre 48 si 72 de ore
(pag. 2559)

G1524109. In ocluzia arterei cerebrale medii se pot intalni urmatoarele semne clinice:
A. afazie motorie
B. hemianopsie homonima
C. paralizia miscarilor conjugate ale globilor oculari spre partea opusa leziunii
D. paralizia miscarilor conjugate ale globilor oculari spre partea leziunii
E. hemipareza contralaterala
(pag. 2562)

G1524110. Printre afectiunile care reprezinta cauze frecvente ale accidentelor cardioembolice se
numara:
A. cardiopatia ischemica
B. stenoza tricuspidiana
C. infarctul miocardic recent
D. endocardita septica
E. fibrilatia atriala
(pag. 2575)

G1524111. Printre aspectele clinice care sugereaza un mecanism embolic al accidentelor vasculare
cerebrale, se numara:
A. sindromul plegic limitat la nivelul bratului sau al mainii
B. pareza faciala si afazie sau dizartrie severa, fara alte deficite motorii
C. hemianopsia brusc instalata
D. deficitul motor tetraplegic, brusc instalat
E. aparitia unor crize epileptice dupa accidentul vascular cerebral
(pag. 2576)

G1524112. Printre factorii de risc pentru accidentul vascular ischemic se numara:


A. diabetul zaharat
B. varsta inaintata
C. hemofilia
D. valorile crescute ale colesterolului plasmatic
E. hipertensiunea arteriala
(pag. 2572)

G1524113. Sindromul Wallenberg, de afectare a portiunii laterale a bulbului, include:


A. diminuarea sensibilitatii pe o jumatate de fata
B. nistagmus
C. hemianopsie homonima

690 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
691 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. afazie de tip Wernicke


E. mioza, ptoza palpebrala de aceeasi parte cu leziunea
(pag. 2566, 2567)

G1524114. Un accident vascular in teritoriul arterei cerebrale anterioare se poate manifesta clinic prin:
A. paralizia mebrului inferior de partea opusa leziunii
B. cecitate corticala
C. reflex de apucare
D. hemianopsie homonima
E. paralizie faciala periferica
(pag. 2562, 2563)

G1624115. Ateroscleroza este maxima la nivelul:


A. Bifurcatiilor arteriale extracraniene
B. Originii ramurilor arteriale majore intracraniene
C. Originii ramurilor arteriale minore intracraniene
D. Ostiilor arteriale de la nivelul crosei aortei
E. Traiectului mijlociu al arterelor intracraniene
(pag. 2558)

G1624116. Cauze de embolism cerebral pot fi:


A. Disritmiile cardiace
B. Boala coronariana cronica
C. Boala cardiaca reumatica
D. Tromboza de artera pulmonara
E. Mixomul atrial
(pag. 2575)

G1624117. Cele mai frecvente cauze ale infarctelor lacunare sunt:


A. Lipohialinoza arterelor penetrante mici
B. Ateroscleroza arterelor penetrante mici
C. Ateroscleroza arterelor mari
D. Cardioembolismul
E. Anevrismul arterial cerebral
(pag. 2558)

G1624118. Edemul cerebral poate fi:


A. Citotoxic
B. Vasogen
C. Traumatic
D. Interstitial
E. Ischemic
(pag. 2558)

G1624119. Hemoragia intracraniana poate sa apara in:


A. Parenchimul cerebral
B. Spatiul subarahnoidian
C. Spatiul epicranian
D. Spatiul epidural
E. Spatiul subdural
(pag. 2557)

691 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
692 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

G1624120. Majoritatea hemoragiilor intracerebrale sunt produse de:


A. Anevrismul cerebral sacular rupt
B. Anevrismul cerebral micotic rupt
C. Hipertensiunea arteriala
D. Angiopatia amiloida
E. Tratamentul anticoagulant
(pag. 2578)

G1624121. Ocluzia arterei cerebrale medii la nivelul trunchiului sau determina:


A. Vertij
B. Tulburari de echilibru
C. Hemiplegie contralaterala
D. Hemianestezie contralaterala
E. Hemianopsie omonima
(pag. 2562)

G1624122. Sindromul ischemic bulbar lateral poate fi determinat de:


A. Ocluzia arterei cerebeloase posteroinferioare
B. Ocluzia arterei cerebrale medii
C. Ocluzia arterei vertebrale
D. Ocluzia arterei cerebrale posterioare
E. Ocluzia arterei carotide interne
(pag. 2566)

G1624123. Tomografia computerizata cerebrala evidentiaza imediat dupa atac:


A. Ischemia cerebrala
B. Hemoragia cerebrala
C. Hematomul extradural
D. Abcesul cerebral
E. Hematomul epidural
(pag. 2569)

G2324124. O reducere generalizata a fluxului sanguin cerebral datorata hipotensiunii arteriale


sistemice produce de obicei:
A. sincope
B. infarcte în zonele de granita dintre teritoriile de distributie ale arterelor cerebrale mari
C. necroza celulara întinsa
D. hemoragie cerebrala
E. hemoragie subarahnoidiana
(pag. 2557)

G2324125. Hemoragia intracraniana poate sa apara în:


A. parenchimul cerebral
B. spatiul subarahnoidian
C. spatiul subdural
D. spatiul epidural
E. epicranian
(pag. 2557)

G2324126. De obicei, ateroscleroza este maximala la nivelul bifurcatiilor arteriale si afecteaza:


A. originea arterei carotide interne la nivelul gâtului
B. originea ramurilor arteriale majore sau minore din interiorul craniului

692 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
693 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. artera carotida externa distal


D. artera carotida comuna în traiectul sau
E. artera coroidiana anterioara
(pag. 2558)

G2324127. Hipercoagulabilitatea poate fi indusa de:


A. anticorpi antifosfolipidici
B. mutatii ale factorului V
C. deficitul de proteina C
D. deficitul de proteina S
E. hemofilia
(pag. 2558)

G2324128. Radicalii liberi(specimene de oxigen partial redus) produc:


A. leziunea ADN
B. leziunea proteinelor
C. acidoza
D. leziunea acizilor grasi
E. hipoglicemie
(pag. 2559)

G2324129. Daca este afectata emisfera nedominanta prin ocluzia arterei cerebrale medii la nivelul
trunchiului sau, apar:
A. afazia globala
B. apraxia constructiva
C. tulburari de vedere
D. anozognozie
E. tulburari sfincteriene
(pag. 2562)

G2324130. Daca artera cerebrala posterioara în segmentul său proximal este ocluzionata, infarctul
apare de obicei ipsilateral în:
A. subtalamus
B. portiunea mediala a talamusului ipsilateral
C. pedunculii cerebrali
D. lobul frontal
E. mezencefal
(pag. 2566)

G2324131. Alte simptome care avertizeaza asupra trombozei de bazilara includ:


A. diplopia
B. dizartria
C. afazia
D. parestezii faciale sau periorale
E. simptome senzitive pe un hemicorp
(pag. 2567)

G2324132. Urmatoarele afirmatii privind tratamentul acut al infarctului aterotrombotic sunt adevarate:
A. scopul este de a ameliora perfuzia cerebrala a ariei ischemice
B. tensiunea arteriala crescuta trebuie combatuta energic în toate cazurile
C. edemul cerebral simptomatic are dezvoltare maxima în zilele 4 sau 5
D. febra este daunatoare si ar trebui evitata

693 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
694 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. manitolul administrat intravenos poate fi folosit pentru cresterea osmolaritatii serului


(pag. 2574)

G2324133. Cele mai frecvente cauze de AVC cardioembolic sunt:


A. embolii grasoase
B. fibrilatia atriala nereumatica
C. infarctul miocardic
D. valvele prostetice
E. cardiopatia ischemica
(pag. 2575)

G2324134. AVC produs de boala cardiaca este datorat în principal embolizarii de material trombotic
format pe:
A. peretele atrial
B. peretele ventricular
C. valvele inimii stângi
D. valvele inimii drepte
E. urechiusa dreapta
(pag. 2575)

G2324135. Urmatoarele afirmatii privind manifestarile clinice din embolismul cerebral sunt adevarate:
A. debutul deficitului neurologic este brusc si de obicei maximal
B. tipic evolueaza catre deficitul maxim în câteva ore
C. deficitul neurologic corespunde cortexului cerebral irigat de artera afectata
D. hemianopsia brusca sugereaza un embol în artera cerebrala anterioara
E. crizele epileptice consecinte ale infarctului cerebral, apar cel mai des dupa infarctul embolic
(pag. 2576)

G2324136. Majoritatea hemoragiilor intracerebrale intracraniene netraumatice sunt produse de:


A. hiperetensiunea arteriala
B. anevrisme rupte
C. angiopatia amiloida
D. malformatii vasculare
E. amfetamine
(pag. 2578)

G2324137. În cazul tratamentului hemoragiilor cerebeloase sunt adevarate afirmatiile:


A. un neurochirurg trebuie consultat imediat
B. cele mai multe hematoame cu diametru peste 3 cm trebuie evacuate
C. pacientii cu hematom între 1 si 3 cm necesita urmarirea starii de constienta
D. pacientii fara semne focale de trunchi cerebralsi cu hematom cerebelos mic trebuie operati de urgenta
E. manitolul reduce presiunea intracraniana
(pag. 2580)

G2324138. Sediile frecvente ale anevrismelor saculare cuprind:


A. jonctiunea arterei comunicante anterioare cu artera cerebrala anterioara
B. jonctiunea arterei comunicante posterioare cu artera carotida interna
C. bifurcatia arterei cerebrale medii
D. bifurcatia arterei carotide comune
E. capatul superior al arterei bazilare
(pag. 2581)

694 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
695 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

G2524139. Dintre urmatoarele afirmatii referitoare la hemoragia la nivelul putamenului, selectati-le pe


cele adevarate:
A. este cea mai frecventa hemoragie determinata de hipertensiunea arteriala
B. este cea mai rara hemoragie determinata de hipertensiunea arteriala
C. se manifesta prin hemiplegie contralaterala
D. disloca invariabil capsula interna adiacenta ganglionilor bazali
E. se manifesta prin crize epileptice senzitive la nivelul membrelor contralaterale
(pag. 2578)

G2524140. In cazul pacientilor cu hemoragie subarahnoidiana (HSA), vasospasmul:


A. apare frecvent dupa o luna de la debut
B. apare frecvent dupa aprox. o luna – trei luni de la debut
C. apare frecvent la 4-14 zile dupa hemoragia subarahnoidiana initiala
D. reprezinta o complicatie frecventa a a hemoragiei subarahnoidiene
E. are implicatii minore pentru morbiditatea si mortalitatea dupa HAS anevrismale
(pag. 2581 – 2583)

G2524141. Dintre urmatoarele afirmatii referitoare la malformatiile vasculare cerebrale, selectati-le pe


cele adevarate:
A. se pot manifesta clinic prin cefalee cu caracter pulsatil si aspect de hemicranie
B. se pot manifesta clinic prin crize focale cu sau fara generalizare secundara
C. sunt mai frecvente la femei
D. sunt mai frecvente la barbati
E. devin manifeste clinic, adesea prin sangerare, cel mai frecvent intre 10 si 30 de ani
(pag. 2584)

G2524142. Urmatoarele semne clinice pot fi intalnite in infarctele cerebeloase:


A. stop respirator subit
B. dizartrie
C. varsaturi
D. afazie de tip Wernicke
E. instabilitate la mers
(pag. 2561)

G2524143. Printre cele mai frecvente manifestari clinice din infarctele lacunare se numara:
A. hemipareza motorie pura
B. hemipareza ataxica
C. hemianopsia heteronima
D. hemipareza motorie insotita de afazie motorie
E. hemipareza motorie insotita de cecitate corticala
(pag. 2568)

G2524144. Dintre urmatoarele afirmatii referitoare la infarctele lacunare, selectati-le pe cele adevarate:
A. au dimensiuni mici, de 3 - 4 mm, pana la 1- 2 cm
B. au dimensiuni mici, de 3 – 4 cm
C. se pot manifesta clinic prin hemipareza ataxica de partea opusa leziunii
D. se pot manifesta clinic prin hemipareza ataxica si hemianopsie de aceeasi parte cu leziunea
E. se pot manifesta clinic prin dizartrie si o neindemanare a mainii sau a bratului contralateral
(pag. 2568)

G2524145. Printre bolile care pot produce accidente vasculare cerebrale ischemice printr-un mecanism
de hipercoagulabilitate, se numara:
A. purpura trombotica trombocitopenica

695 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
696 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. deficitul de proteina C
C. deficitul de proteina bazica a mielinei
D. policitemia vera
E. hemofilia
(pag. 2577)

G2524146. Printre cele mai frecvente localizari ale hemoragiei intracerebrale hipertensive se numara:
A. cerebelul
B. talamusul
C. puntea
D. polul occipital
E. jumatatea stanga a bulbului rahidian
(pag. 2578)

G2524147. Specificati care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate in legatura cu accidentele
vasculare trombotice:
A. prezinta frecvent o simptomatologie fluctuanta, agravata in cateva minute sau ore
B. pot fi intalnite in poliarterita nodoasa
C. pot fi intalnite in cadrul unor boli hematologice, cum ar fi policitemia, siclemia, purpura trombotica
trombocitopenica
D. nu sunt niciodata precedate de accidente ischemice tranzitorii
E. pot fi precedate de accidente ischemice tranzitorii
(pag. 2558)

G2524148. Sindromul Wallenberg, de afectare a portiunii laterale a bulbului, include ca manifestari


clinice:
A. hemianopsie homonima
B. ataxia membrelor
C. deficit de sensibilitate pe jumatatea contralaterala a fetei
D. diminuarea sensibilitatii dureroase si termice pe jumatatea contralaterala a corpului
E. nistagmus
(pag. 2566 - 2567)

G2524149. Precizati care dintre afirmatiile urmatoare sunt adevarate in legatura cu deficitul neurologic
din accidentul ischemic tranzitoriu:
A. se remite partial, fiind uneori soldat cu sechele motorii
B. dureaza intre 24 si 72 de ore
C. dureaza mai putin de 24 de ore
D. dureaza cel mai frecvent 5-20 de minute
E. prin remiterea sa rapida si completa, are o importanta clinica redusa
(pag. 2559)

G2524150. Printre aspectele clinice care sugereaza un mecanism embolic al accidentelor vasculare
cerebrale, se numara:
A. sindromul plegic limitat la nivelul bratului sau al mainii
B. pareza faciala si afazia sau dizartrie, fara alte deficite motorii
C. deficitul motor tetraplegic, brusc instalat
D. sindroame manifestate exclusiv prin afazie Broca sau Wernicke
E. aparitia unor crize epileptice dupa accidentul vascular cerebral
(pag. 2576)

G2524151. Accidentele vasculare cerebrale ischemice pot fi intalnite in :


A. deficitul de proteina C

696 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
697 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. deficitul de proteina S
C. supradozarea de anticoagulante
D. deficitul de antitrombina III
E. excesul de antitrombina III
(pag. 2558)

G2524152. In ocluzia arterei cerebrale medii se pot intalni urmatoarele semne clinice:
A. afazie
B. hemipareza controlaterala
C. paralizia miscarilor globilor oculari spre partea opusa leziunii
D. hemianopsie homonima
E. cecitate corticala
(pag. 2562)

G2524153. Printre afectiunile care reprezinta cauze frecvente ale accidentelor cardioembolice se
numara:
A. cardiopatia ischemica
B. stenoza mitrala
C. infarctul miocardic
D. fibrilatia atriala
E. tromboflebita membrelor inferioare
(pag. 2575)

G2524154. Un accident vascular cerebral in teritoriul arterei cerebrale anterioare se poate manifesta
clinic prin:
A. paralizie faciala periferica de partea opusa leziunii
B. paralizia membrului inferior de partea opusa leziunii
C. cecitate corticala
D. reflex de apucare
E. incontinenta urinara
(pag. 2562 - 2563)

G2524155. Printre factorii de risc pentru accidentul vascular ischemic se numara:


A. hipertensiunea arteriala
B. diabetul zaharat
C. fumatul
D. hemofilia
E. valorile crescute ale colesterolului plasmatic
(pag. 2572)

G2524156. Reducerea generalizata a fluxului sanguin cerebral determinata de hipertensiunea sistemica


produce:
A. sincope
B. hemoragie subarahnoidiana
C. infarcte in zonele de granita dintre teritoriile de distributie ale arterelor cerebrale mari
D. hemoragii pontine
E. necroza cerebrala intinsa
(pag. 2557)

G2524157. Cele mai frecvente cauze de ischemie si infarct cerebral sunt:


A. aterosleroza cu tromboembolism
B. contraceptivele orale
C. lupusul eritematos diseminat

697 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
698 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. embolismul cardiogen
E. vasospasmul cerebral
(pag. 2558)

G2524158. In cadrul leziunii neuronale ischemice, actiunea glutamatului are ca efect:


A. activarea receptorului NMDA
B. activarea receptorului GABA-A
C. leziuni ale A.D.N.
D. cresterea nivelului calciului ionic (Ca 2+) intracelular
E. cresterea nivelului K+ intracelular
(pag. 2559)

G2524159. Sindromul clinic complet al ocluziei arterei coroidiene anterioare consta in:
A. hemiplegie contralaterala
B. apraxie de imbracare
C. hemianestezie (hipoestezie)
D. cecitate corticala
E. hemianopsie homonima
(pag. 2563)

G2524160. Ramurile arterei bazilare se impart in urmatoarele grupuri:


A. comunicante anterioare
B. paramediane
C. circumferentiale scurte
D. comunicante posterioare
E. circumferentiale lungi
(pag. 2565)

G2524161. Cauzele deficitelor neurologice majore tardive in hemoragia subarahnoidiana sunt:


A. crizele epileptice frecvente
B. reruptura anevrismului
C. hidrocefalia
D. cefaleea suparatoare
E. vasospasmul
(pag. 2581)

G2524162. Hipertensiunea intracraniana dupa ruperea unui anevrism apare secundar:


A. starii de coma prelungita
B. prezentei sangelui subarahnoidian
C. hematomului parenchimatos
D. hidrocefaliei acute
E. pierderii functiei vegetative de reglare vasculara
(pag. 2583)

G2524163. Cresterea presiunii de perfuzie ca forma de terapie a vasospasmului cerebral simptomatic


se poate realiza prin::
A. cresterea presiunii arteriale medii
B. administrarea de Nimodipina
C. drenaj ventricular
D. cresterea volumului plasmatic
E. agenti antifibrinolitici
(pag. 2583)

698 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
699 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

G2624164. Autopsiile seriate efectuate în Statele Unite arata ca:


A. 20% din femei prezinta litiaza biliara
B. 30% din femei prezinta litiaza biliara
C. 8% din barbati prezinta liatiaza biliara
D. 25% din femei prezinta litiaza biliara
E. 10% din barbati prezinta litiaza biliara
(pag. 1903)

G2624165. Factorii pronucleere a cristalelor de colesterol sunt:


A. Apoloporpoteina AI
B. Apolipoproteina AII
C. Lizin fosfatidilcolina
D. Glicoproteinele non-mucinice
E. Lipoproteina X
(pag. 1904)

G2624166. Factorii antinucleere a cristalelor de colesterol sunt:


A. Apoloporpoteina AI
B. Apolipoproteina AII
C. Lizin fosfatidilcolina
D. Glicoproteinele non-mucinice
E. Lipoproteina X
(pag. 1904)

G2624167. Bila litogena este rezultatul diminuarii secretiei hepatice de:


A. Colesterol
B. Saruri biliare
C. Fosfolipide
D. Lipoproteine
E. Mucina
(pag. 1904)

G2624168. Pentru calculii pigmentari sunt adevarate urmatoarele afirmatii:


A. Sunt mai frecvente la mexicani-americani
B. Sunt mai frecvente la asiatici
C. Este asociat frecvent cu infectia cailor biliare
D. Apare în afectiuni hemolitice
E. Este frecventa în hepatite cronice
(pag. 1905)

G2624169. Factorii predispozanti pentru formarea calculilor colesterolici si micsti sunt:


A. Ciroza alcoolica
B. Obezitatea
C. Afectiunile ileale
D. Sarcina
E. Hormonii sexuali feminini
(pag. 1905)

G2624170. În cazul litiazei caii biliare principale sunt corecte urmatoarele afirmatii::
A. Bilirubinemia depaseste 5mg/dl
B. Bilirubinemia depaseste 3mg/dl
C. Bilirubinemia depaseste 2,5mg/dl

699 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
700 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. Fosfataza alcalina are valoare normala


E. Fosfataza alcalina este crescuta
(pag. 1912)

G2624171. Limitele diagnostice în ecografia veziculei biliare sunt:


A. Prezenta gazelor intestinale
B. Obezitate masiva
C. Astenia masiva
D. Ascita
E. Investigatie recenta cu bariu
(pag. 1906)

G2624172. Colecistectomia laparoscopica:


A. Este un procedeu cu abord minimal
B. Necesita perioada scurta de spitalizare
C. Rata mortalitatii este mai mica fata de colecistectomia clasica
D. Pretul interventiei este mai mare fata de colecistectomia clasica
E. Pretul interventiei este mai mic fata de colecistectomia clasica
(pag. 1907)

700 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro