NUME........................................................ NR.

4
GRUPA.......................................................

SEMIOLOGIE MEDICALA

COMPLEMENT SIMPLU

1. Durerea din aortite

a) Aortitele luetice sunt insotite de dureri retrosternale

b) Durerile interscapulovertebrale apar in anevrismele aterosclerotice si luetice
c) In anevrismul disecant de aorta, durerea este suportabila, apare brusc, usor de diferentiat cu
durerea din infarct
d) Este ca o arsura, presiune surda, cu iradiere spre gat, umeri sau fosele supraclaviculare

2. Dispneea de efort:

a) Este al doilea semn de insuficienta cardiaca

b) Initial apare la eforturi mici
c) Este mai evidenta seara, fiind denumita dispnee vesperala
d) Examenul clinic remarca polipnee cu reducerea amplitudinii miscarilor respiratorii

3. Zgomotul 1 

a) Prima componenta este data de deschiderea mitralei ( M1)

b) Este mai intens, de tonalitate inalta
c) Intre zgomotul 1 si zgomotul 2 exista o pauza mica, care corespunde diastolei
d) Maximul ascultatoric se face in focarul mitralei

4. Mecanisme de aparitie a suflurilor :

a) Scaderea diametrului unui orificiu valvular cardiac prin valve competente sau dilatarea arterei
pulmonare sau a aortei-sufluri de regurgitare
b) persistenta unor orificii cardiace anormale - sufluri din anomalii congenitale
c) cresterea diametrului unui orificiu valvular cardiac sau reducerea lumenului arterei pulmonare
sau aortei - sufluri de stenoza
d) persistenta unor orificii cardiace normale- sufluri din anomalii congenitale

5. Tahicardia sinusala:

a) se accentueaza inainte si dupa efort

b) electrocardiograma este insotita de modificari ale complexului QRS, care succed la intervale mai
lungi
c) În tahicardiile sinusale mai accentuate şi prelungite se poate constata o tendinţă la turtire a
undei T care revine după încetarea tahicardiei.
d) Nu se accentueaza dupa administrarea de medicamente care cresc tonusul simpatic sau scad
tonusul parasimpatic

COMPLEMENT MULTIPLU

1. EXTRASISTOLE VENTRICULARE:
a) Se pot clasifica în extrasistole ventriculare drepte, stângi, sistematizate şi interpolate.
b) Extrasistolele ventriculare stângi prezintă complexul QRS pozitiv în D1 şi negativ în D3
c) Complexele ventriculare sunt lărgite, deformate, cu unda T inversată
d) Ele pot să survină izolat, sistematizat (bigeminism, trigeminism),interpolat sau în salve
2. Blocul a—v de grad I:

a) poate fi provocat în mod trecător de ischemie, acţiuni toxice (digitală, chinidină,

procainamidă), anemie, infecţie reumatismală etc.
b) Intervalul PR se prelungeşte de la 0,22 secunde la 0,40 secunde,excepţional până la
0,60 secunde.
c) În ritmurile tahicardice unda P poate să se suprapună peste unda T sau peste
complexul QRS precedent, creând dificultăţi de interpretare.
d) Prelungirea intervalului PR este de obicei inconstantă.
3. Clasificarea insuficienţei cardiace (I.C.)- criterii functionale
a) I.C hemodinamica congestiva
b) I.C cu debit cardiac scazut si debit cardiac crescut
c) I.C globala
d) I.C stanga acuta si cronica
4. Astmul cardiac
a) Se mai numeste si dispnee paroxistica nocturna
b) Dispneea se instaleaza rapid, bolnavul este fortat sa se ridice din pat
c) Bolnavul este palid-teros , acoperit de transpiratii reci
d) Pulmonar la ascultatie se percep raluri crepitante si subcrepitante

5. EPA- tablou clinic:

a) Dispeneea paroxistica devine foarte intensa pe parcursul zilei, cu caracter polipneic
b) Tusea este productiva de la inceput
c) Starea generala a bolnavului este patognomonica pentru diagnostic
d) Expectoratia caracteristica, este patognomonica pentru diagnostic

6. Infarctul miocardic acut :

a) este necroza ischemică a unei zone de miocard datorată scăderii bruşte a fluxului
sanguin coronarian sau creşterii bruşte a cererii de oxigen miocardic.
b) după 12 ore apar modificări macroscopice de necroză:
transmurală/non-transmurală/subendocardică;
c) localizarea ei are semnificaţie fiziopatologică
d) dintre factorii de risc ai IMA amintim: ateroscleroza coronariana si factorii de risc
pentru ateroscleroza
7. Diagnosticul infarctului miocardic acut:
a) durerea coronariană + necroză miocardică
b) durerea tipică: lungă peste 30 minute, intensă, extinsă, neinfluenţată de NTG/repaus;
c) durerea tipica sub 30 de minute, intensă, extinsă, neinfluenţată de NTG/repaus;
d) predominenţa complicaţiilor: IVS, AVC, şoc, aritmii, ICC, astenie

8. Hipertensiunea arterială simptome:

a) Absente sau cefalee occipitala, matinala mai frecvent
b) Ameteli, palpitatii
c) Intepaturi retrosternale
d) Angina pectorala, dispnee, AVC, HIC, insuficienta cardiaca
9. Arteriopatiile cronice obliterante ale membrelor inferioare:
a) reprezintă stenoza sau ocluzia arterelor cu ischemie secundară
b) la examenul obiectiv se evidentiaza pulsul accentuat, sufluri arteriale, modificari
tegumentale cu semnul sosetei
c) tegumentele sunt palide, reci, subtiate, lucioase, uscate
d) Mortalitatea este condiţionată de leziunile arteriale cerebrale sau coronariene
associate
10. Sindromul insuficienţei cardiace globale:
a) Primele simptome sunt edemele declive, turgescenta jugularelor
b) Primele simptome sunt dispneea si cianoza
c) Ritmul de galop, eventual diverse tulburări de ritm, completează tabloul clinic
d) Se obişnuieşte să se clasifice I.C.G. după gravitatea modificărilor clinice, în 4 grade