4.8.

TESTE KINETOTERAPIA ÎN AFECŢIUNI CARDIO-VASCULARE

1.Angina pectorală este un sindrom caracterizat prin:
a.angina pectorală se caracterizează exclusiv prin dispnee severă, dureri
de cap, stare de vomă, leşin
b.dureri în accese cu durată variabilă, cel mai frecvent timp de 2-5
minute ce încetează la scurt timp după încetarea efortului sau după
administrarea de nitroglicerină
c.nici un răspuns nu este corect
d.dureri precordiale şi retrosternale difuze, care survin la scurt timp
după
încetarea unui efort, uneori la frig sau emoţii
2.Durerile tipice din angina pectorală se caracterizează prin:
a.au caracter constrictiv în „gheară”, cu iradiere în umăr, în membrul
superior stâng, pe marginea cubitală până la degetele 4-5
b.dureri cu iradiere în regiunea cervicală, nucală, mandibulară, în
membrul superior drept, posterior la baza toracelui, în epigastru
c.au caracter constrictiv în „gheară”, cu iradiere în umăr, în membrul
superior stâng, pe marginea radială până la degetele 3-5
d.se însoţeşte de anxietate, senzaţie de „moarte iminentă”, uneori de
dispnee
3.Manifestările clinice ale anginei pectorale apar atunci când:
a.ateroscleroza are stadii avansate de evoluţie, maxim 65% din calibrul
arterial fiind obstruat
b.numai când fluxul coronarian scade la 30-35% fată de cel normal se
produce ischemia acută miocardică si apare durerea caracteristică
c.ateroscleroza are stadii avansate de evoluţie, cel puţin 75% din
calibrul
arterial fiind obstruat
d.numai când fluxul coronarian scade la 20-25% fată de cel normal se
roduce ischemia acută miocardică si apare durerea caracteristică
4.Din punct de vedere fiziopatologic angina se poate clasifica în:
a.angină datorată scăderii tranzitorii a aportului de oxigen
b.angină pectorală stabilă de efort
c.angină datorată creşterii necesarului de oxigen
d.angină pectorală instabilă
180
5.Clasic, recuperarea bolnavilor cu IMA se derulează în următoarele
faze:
a.faza I, sau recuperarea intraspitalicească
b.faza a II-a, sau faza recuperării propriu-zisă şi faza a III-a, care
durează teoretic toată viaţa
c.clasic, recuperarea IMA se desfăşoară în 7 trepte de mobilizare
d.nici o variantă de răspuns nu este corectă
6.Faza a II-a de recuperare a infarctului de miocard se caracterizează.
a.reprezintă recuperarea propriu-zisă
b.este situată între săptămânile 4-12 de boală, între momentul
externării
şi cel al reluării activităţii obişnuite, inclusiv profesionale
c.reprezintă perioada de recuperare care va dura toată viaţa
d.are o durată de maxim 4-5 săptămâni
7.Hipertensiunea arteriala reprezintă:
a.un sindrom clinic caracterizat printr-o ridicare exclusiv a valorilor
normale ale TA sistolice
b.un sindrom clinic caracterizat printr-o ridicare exclusiv a valorilor
normale ale TA sistolo-diastolice
c.un sindrom clinic caracterizat printr-o ridicare a valorilor normale ale
TA sistolice
d.un sindrom clinic caracterizat printr-o ridicare a valorilor normale ale
TA diastolice sau sistolo-diastolice
8.Organizaţia Mondială a Sănătăţii consideră ca indici de hipertensiune
arterială la adulţi, cifrele:
a.de 140 mmHg sau mai mari pentru presiunea sistolică
b.de 95 mmHg sau mai mari pentru presiunea diastolică
c.de 80 mmHg sau mai mari pentru presiunea diastolică
d.de 150 mmHg sau mai mari pentru presiunea sistolică
9.Atât din punct de vedere clinic, cât şi etiopatogenetic, hipertensiunea
este:
a.hipertensiune arterială sistolică
b.hipertensiune arterială diastolică
c.hipertensiune arterială esenţială
d.hipertensiune arterială secundară
181
10.Hipertensiunile arteriale produse prin creşterea rezistenţei
periferice
au fost clasificate în raport cu etiologia lor în:
a.hipertensiune esenţială
b.hipertensiune arterială de „halat alb”
c.hipertensiune terţiară
d.hipertensiune secundară

11.Hipertensiunea sistolică, însoţită de valori normale ale presiunii

diastolice, poate fi produsă prin:
a.creşterea elasticităţii aortei şi a arterelor mari
b.creşterea frecvenţei cardiace
c.creşterea debitului cardiac
d.scăderea elasticităţii aortei şi a arterelor mari
12.Principalele mijloace de tratament nefarmacologice, nespecifice, cu
eficienţă asupra HTA sunt:
a.restricţia în aport de sare; practicarea efortului fizic dozat
b.reducerea excesului ponderal şi reducerea altor factori de risc
cardiovasculari, reducerea tensiunii nervoase, a stresului
c.restricţia in aport de sare; evitarea efortului fizic de orice natură
d.nici o variantă de răspuns nu este corectă
13.Stenoza mitrală are la bază strâmtarea orificiului mitral prin:
a.fuzionarea celor 2 valve, la nivelul comisurii lor
b.alterarea morfologică (fibroză, deformaţie şi retracţie) a cordajelor
tendinoase subjacente
c.alterarea funcţională a cordajelor tendinoase subjacente
d.nici o variantă de răspuns corect
14.Rezumând tulburările fiziopatologice şi mecanismele de compensare
care sunt antrenante în stenoza mitrală, putem distinge următoarele
181
14.Rezumând tulburările fiziopatologice şi mecanismele de compensare
care sunt antrenante în stenoza mitrală, putem distinge următoarele
etape:
a.hipertrofia atrială stângă - expresie a barajului mitral, staza
pulmonară
veno-capilară
b.dilatarea excesivă a peretelui atrial
c.barajul arteriolar pulmonar, cu hipertensiunea arterială pulmonară,
hipertrofia ventriculară dreaptă
d.hipotensiune arterială pulmonară, dilatare excesivă a ambelor
ventricule

15.Insuficienţa mitrală este de următoarele tipuri:

a.insuficienţă mitrală organică
b.insuficienţa mitrală prin ruperea cuspidelor
c.insuficienţa mitrală anorganică
d.insuficienţa mitrală funcţională
16.Cele mai timpurii simptome ale insuficienţei mitrale sunt:
a.durerea de tip anginos cu iradiere precordială
b.transpiraţii abundente reci ce apar în repaus
c.dispneea de efort cu senzaţie de oboseală
d.palpitaţiile
17.Din punct de vedere etiologic, distingem următoarele tipuri de
insuficienţă aortică:
a.insuficienţă aortică de origine endocardică (boala Corrigan)
b.insuficienţă aortică de origine arterială (Boala Hodgson), a cărei
etiologic este sifilitică
c.insuficienţă aortică de origine pericardică
d.insuficienţă aortică de origine miocardică
18.Din punct de vedere al sediului stenozei aortice, distingem:
a.stenoza aortică supravalvulară, stenoza aortică subvalvulară
b.stenoza aortică reumatică
c.stenoza aortică valvulară (orificială)
d.stenoza aortică calcificată
19.Dacă stenoza aortică este de grad mai accentuat, apar o serie de
manifestări clinice, precum:
a.dispnee severă de repaus
b.dispneea de efort, ameţeli şi sincope de efort, moarte subită având la
bază fibrilaţia ventriculară sau stop cardiac
c.ca şi în cazurile de stenoză aortică în fază incipientă, stenoza aortică
gravă este lipsită de simptomatologie
d.crize de angină pectorală, edemul pulmonar acut
20.Insuficienţă tricuspidiană este de două feluri şi anume:
a.insuficienţă tricuspidiană organică foarte rară, de obicei, de natura
reumatică
b.insuficientă tricuspidiană funcţională care are la bază dilataţia
miocardului ventricular şi a orificiului tricuspidian
c.insuficienţă tricuspidiană neorganică
d.nici o variantă de răspuns nu este corectă
183
21.Originea stenozei tricuspidiene poate fi:
a.de origine câştigată
b.de origine ischemică
c.de origine congenitală
d.nu are nici o origine, fiind o boală ce apare secundar altor boli
infecţioase
22.Principalele complicaţii care survin în cursul evoluţiei de durată la
purtătorii de proteze valvulare, sunt:
a.accidentele tromboembolice
b.accidentele hemoragice
c.accidentele ischemice
d.accidentele de cauză hipertrofică
23.În primele zile postoperatorii, măsurile de recuperare
kinetoterapeutice la pacienţii valvulari operaţi, sunt:
a.cele centrate pe kinetoterapie respiratorie, pentru a asigura o corectă
ventilare
b.cele pentru a preveni complicaţiile decubitusului, exerciţiile fizice
fiind cele de mobilizare a musculaturii respiratorii, a centurilor şi a
membrelor
c.în primele zile postoperatorii kinetoterapia este total contraindicată,
indiferent de situaţii
d.nici o variantă de răspuns nu este corectă
24.Aplicarea precoce a măsurilor de recuperare conferă valvularului
operat următoarele avantaje:
a.la această categorie de pacienţi recuperarea nu poate începe decât
după
6 săptămâni de la operaţie
b.nici o variantă de răspuns nu este corectă
c.posibilitatea de a fi scutit de unele posibile complicaţii postoperatorii
d.redau pacientului o rapidă autonomie funcţională
25.În principal se admite că reluarea mersului la pacienţii valvulari
operaţi în perioada intraspitalicească, se va indica în următoarele
situaţii:
a.puls de repaus sub 100/min. şi absenţa galopului ventricular stâng la
efort
b.poate începe indiferent de situaţie din ziua a şasea de la operaţie
c.absenţa durerilor de tip anginos
d.absenţa dispneei şi a unei astenii fizice importante
184
26.În cazul valvularilor operaţi programul de reantrenament cu bicicleta
ergometrică este relativ contraindicat în perioada de spitalizare, având
în vedere următoarele considerente:
a.risc crescut de deteriorare a suturilor de inserţie a protezelor
valvulare
b.antrenamentul la bicicletă nu este contraindicat pacienţilor valvulari
operaţi, ci chiar recomandat
c.cardiomegalia şi disfuncţia pulmonară - susceptibilitate crescută
pentru aritmii
d.este contraindicat dacă se depăşesc 50-60W
27.Faza II de recuperare a pacienţilor valvulari operaţi vizează:
a.această fază a recuperării nu este prescrisă sistematic, fiind o fază ce
durează toata viaţa;
b.precizarea programului de antrenament: intensitatea, frecvenţa,
durata
şi timpul efortului muscular
c.măsurile de profilaxie şi tratament şi deprinderea, pe cât posibil a
tehnicilor de relaxare.
d.nici o variantă de răspuns nu este corectă.
184
28.Insuficienţa cardiacă a valvularului operat, în funcţie de clasa
funcţională, impune o anumită conduită specială din punct de vedere a
tratamentului kinetoterapeutic, şi anume:
a.această categorie de pacienţi are contraindicaţie totală pentru efortul
fizic
b.antrenamentul va fi lent, progresiv, pentru a asigura o activitate fizică
pe seama pragului ventilator, de durată, peste 6 luni şi numai în centre
medicale specializate
c.din punct de vedere al tratamentului kinetoterapeutic, aceşti pacienţi
vor fi trataţi ca orice pacient valvular operat
d.efectuarea unui test de efort preliminar, cu determinarea
parametrilor
ventilatori şi metabolici
29.Insuficienţă cardiacă este:
a.dezechilibrul care apare între nevoile de sânge oxigenat ale organelor
şi ţesuturilor şi eficienţa cordului de a-l furniza
b.imposibilitatea cordului de a se hrăni datorate scurtării diastolei
c.imposibilitatea cordului de a face faţă hemodinamic, volumului de
sânge venos care se întoarce la inimă
d.starea patologică în care inima nu mai poate asigura exclusiv în efort
un debit sanguin adecvat necesităţilor periferice
185
30.Insuficienţa cardiacă congestivă este:
a.forma de insuficienţă cardiacă instalată de obicei lent şi cu evoluţie
cronică
b.forma de insuficienţă cardiacă caracterizată prin retenţie de apă şi
sare
şi stază venoasă, cu producere de transsudat tisular în plămân şi în
periferie (edeme)
c.forma de insuficienţă cardiacă instalată de obicei rapid şi cu evoluţie
galopantă
d.forma de insuficienţă cardiacă care apare numai în condiţii speciale -
la exerciţii fizice severe, la stres-uri emoţionale mari, în stările febrile
31.Ineficienţa contracţiei fibrei miocardice antrenează două modificări
morfologice ale cordului:
a.ischemia cardiacă
b.dilataţia cardiacă
c.hipertrofia cardiacă
d.micşorarea volumelor ventriculare
32.Scăderea volumului-bătaie din insuficienţa cardiacă conduce la:
a.diminuarea mare a debitului în rinichi şi tegumente precum şi o
diminuare proporţională cu scăderea volumului-bătaie în muşchii
scheletici, restul viscerelor şi creier
b.diminuarea mică a debitului sanguin în rinichi şi tegumente
concomitent cu o diminuare mare în muşchii scheletici, restul
viscerelor şi creier
c.redistribuirea cantităţii de sânge primite de diversele organe
d.diminuarea puternică a debitului sanguin în rinichi şi tegumente
concomitent cu o diminuare foarte mică în muşchii scheletici, restul
viscerelor şi deloc în creier
33.Intensitatea efortului din cadrul programelor de recuperare a
pacienţilor cu insuficienţă cardiacă va urmări:
a.frecvenţă cardiacă nu trebuie să depăşească 135-140 bătăi/minut şi
trebuie să fie inferioară cu 10 bătăi/minut frecvenţei cardiace la care
apare dispneea
b.obţinerea unei frecvenţe cardiace de 60-75% din frecvenţa cardiacă
maximă atinsă în cursul testării la efort
c.frecvenţă cardiacă nu trebuie să depăşească 155-170 bătăi/minut şi
trebuie să fie inferioară cu 10 bătăi/minut frecvenţei cardiace la care
apare dispneea
d.obţinerea unei frecvenţe cardiace de 70-85% din frecvenţa cardiacă
maximă atinsă în cursul testării la efort
186
34.Capacitatea de efort în insuficienţa cardiacă este redusă prin:
a.insuficienţa mecanismelor centrale de adaptare la efort
b.insuficienţa mecanismelor periferice de adaptare la efort
c.activarea mecanismului Frank-Starling
d.micşorarea volumelor ventriculare
35.Exerciţiul fizic în insuficienţa cardiacă este adresat pacienţilor care:
a.care au dispnee dar nu au durere precordială
b.exerciţiul fizic este adresat tuturor pacienţilor cu insuficienţă cardiacă
indiferent de particularităţile acestora
c.sunt aflaţi în condiţie clinică stabilă
d.nu au simptome sau semne de congestie pulmonară sau sistemică
36.Tipurile de eforturi care se folosesc în tratamentul recuperator al
insuficienţei cardiace sunt:
a.antrenamentul anaerob
b.antrenamentul global
c.antrenamentul la covorul rulant sau bicicletă
d.antrenamentul segmentar
37.Obstrucţiile arteriale a membrelor superioare se caracterizează prin:
a.de obicei sunt asociate cu cele ale membrelor inferioare şi
coronariene
b.nici o variantă de răspuns nu este corectă
c.apar la subiecţii cu boli metabolice
d.membrele superioare nu pot suferi de obstrucţii arteriale
38.Arteriopatiile distale includ:
a.arteripatiile traumatice
b.nu există decât o singură formă de arteriopatie periferică
c.arteriopatia diabetică
d.boala Burger (trombangeita obliterantă)
39.În stadiul acut al tromboflebitelor, tratamentul kinetoterapeutic
cuprinde:
a.masaj energic stimulativ pentru mobilizarea trombilor în circulaţia
sistemică
b.membrul inferior în plan procliv în scopul prevenirii edemului
c.repaus la pat, cu piciorul ridicat la 15-200 deasupra patului
d.nici o variantă de răspuns nu este corectă
40.În perioada de convalescenţă a tromboflebitelor, kinetoterapia are
drept scop:
a.combaterea edemului
b.combaterea contracturilor şi retracturilor
c.tonifiere