Teste Interna

Teste Pneumologie ---------------------------------------------------------------------
Informatii colectie: 7. Intrebarea nr. 7: I7 Capitol: CANCER PULMONAR CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate:
1. Intrebarea nr. 1: I1 Capitol: CANCER PULMONAR CS Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu CM Tratamentul cancerului pulmonar cu celule mici stadiul IV TNM include
CS Standardul de aur pentru stadializarea cancerului pulmonar este a) [x] Chimioterapie
a) [ ] Biopsia pulmonară transbronșică b) [ ] Rezecție chirurgicală
b) [ ] CT c) [x] Imunoterapie
c) [x] PET CT d) [x] Tratament paliativ
d) [ ] Biopsia pulmonară videoasistată e) [ ] Rezecție toracoscopică
e) [ ] RMN ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 8. Intrebarea nr. 8: I8 Capitol: CANCER PULMONAR CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate:
scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu CM Formele histologice incluse grupul cancerului pulmonar fără celule mici sunt
CS Cel mai frecvent metastazele extrapulmonare din cancerul pulmonar sunt la nivel a) [x] Scuamos
a) [ ] Adrenal b) [ ] Cu celule medii
b) [ ] Splenic c) [x] Cu celule mari
c) [x] Cerebral d) [x] Adenocarcinom
d) [ ] Hepatic e) [ ] Nediferențiat
e) [ ] Osos ---------------------------------------------------------------------
scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu CM Selectați factorii de risc pentru cancerul pulmonar
CS Cel mai important factor de risc asociat cancerului pulmonar este a) [ ] Consumul excesiv de alcool
a) [ ] Vârsta b) [x] Fumatul
b) [x] Fumatul c) [x] Asbestul
c) [ ] Asbestul d) [x] Vârsta
d) [ ] Ereditatea e) [ ] Hipercolesterolemia
e) [ ] Radonul ---------------------------------------------------------------------
scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu CM Prezentări radiologice sugestive pentru cancerul pulmonar sunt
CS Metoda de elecție pentru bioptarea cancerului pulmonar periferic a) [x] Nodulul pulmonar solitar
a) [ ] Transcutanată b) [ ] Modificări de tip "fagure de miere"
b) [x] Toracoscopie videoasistată c) [ ] Modificări de tip „ram înmugurit"
c) [ ] Transbronșic d) [x] Masa centrală cu atelectazie
d) [ ] Toracotomie deschisă e) [x] Semnul S a lui Golden
e) [ ] Transtraheal ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 11. Intrebarea nr. 11: I11 Capitol: INSUFICIENTA RESPIRATORIE CS Mod de punctare: A1 Grad de
5. Intrebarea nr. 5: I5 Capitol: CANCER PULMONAR CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu CS Hipercapnia este caracteristica definitorie a insuficienței respiratorii
CM Tratamentul cancerului pulmonar fără celule mici stadiul II TNM include a) [ ] Acută
a) [x] Chimioterapie adjuvantă b) [ ] Cronică
b) [x] Rezecție chirurgicală c) [x] Tip II
c) [ ] Radioterapie d) [ ] Tip I
d) [ ] Tratament paliativ e) [ ] Trenantă
e) [ ] Chimioterapie neoadjuvantă ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 12. Intrebarea nr. 12: I12 Capitol: INSUFICIENTA RESPIRATORIE CS Mod de punctare: A1 Grad de
6. Intrebarea nr. 6: I6 Capitol: CANCER PULMONAR CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu CS Saturația oxigenului țintă (SaO2) recomandată pentru oxigenoterapia la pacienții IR acută cu risc de
CM Tratamentul cancerului pulmonar cu celule mici include hipercapnie este
a) [x] Chimioterapie a) [ ] 94-96%
b) [ ] Rezecție chirurgicală b) [ ] 70-75%
c) [x] Radioterapie c) [x] 88-92%
d) [ ] Tratament paliativ d) [ ] 80%
e) [ ] Rezecție toracoscopică e) [ ] 65%
1
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Subacută
13. Intrebarea nr. 13: I13 Capitol: INSUFICIENTA RESPIRATORIE CS Mod de punctare: A1 Grad de ---------------------------------------------------------------------
dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu 19. Intrebarea nr. 19: I19 Capitol: INSUFICIENTA RESPIRATORIE CS Mod de punctare: A1 Grad de
CS Mecanismul patogenetic de bază al IR la pacienții cu pneumopatii interstițiale difuze este: dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
a) [ ] Dereglarea echilibrului ventilație-perfuzie CS Următorii indici ai indicatorilor gazimetrici PaO2 = 82 mm Hg, PaCO2 = 55 mm Hg corespund insuficienței
b) [ ] Hipoventilația respiratorii:
c) [ ] Reducerea FiO2 a) [ ] Acută
d) [x] Reducerea difuziunii b) [ ] Tip I
e) [ ] Reducerea perfuziei c) [x] Tip II
--------------------------------------------------------------------- d) [ ] Cronică
14. Intrebarea nr. 14: I14 Capitol: INSUFICIENTA RESPIRATORIE CS Mod de punctare: A1 Grad de e) [ ] Subacută
dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu ---------------------------------------------------------------------
CS Mecanismul patogenetic de bază al IR în emfizemul pulmonar este: 20. Intrebarea nr. 20: I20 Capitol: INSUFICIENTA RESPIRATORIE CM Mod de punctare: A3 Grad de
a) [ ] Dereglarea echilibrului ventilație-perfuzie dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
b) [ ] Hipoventilația CM Selectați indicațiile pentru oxigenoterapia de lunga durată
c) [ ] Reducerea FiO2 a) [x] PaO2 <55 mmHg
d) [ ] Micșorarea difuziunii b) [ ] pH< 7,25
e) [x] Reducerea perfuziei c) [ ] VEMS< 1,5 l/s
--------------------------------------------------------------------- d) [x] SaO2 < 88%
15. Intrebarea nr. 15: I15 Capitol: INSUFICIENTA RESPIRATORIE CS Mod de punctare: A1 Grad de e) [ ] PaCO2 ≥ 45 mm Hg
CS Mecanismul patogenetic de bază al insuficienței respiratorii în pneumonia lobară este: 21. Intrebarea nr. 21: I21 Capitol: INSUFICIENTA RESPIRATORIE CM Mod de punctare: A3 Grad de
a) [x] Dereglarea echilibrului ventilație-perfuzie dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
b) [ ] Hipoventilația CM Selectați indicațiile pentru oxigenoterapia de lungă durată
c) [ ] Reducerea FiO2 a) [x] PaO2 56-59 mm Hg asociat cu insuficienţă cardiacă dreaptă
d) [ ] Micșorarea difuziunii b) [ ] DLCO 20% din valoarea prezisă
e) [ ] Reducerea perfuziei c) [ ] PaCO2 ≥ 45 mm Hg
--------------------------------------------------------------------- d) [x] PaO2 56-59 mmHg asociat cu policitemie (Ht > 56%)
16. Intrebarea nr. 16: I16 Capitol: INSUFICIENTA RESPIRATORIE CS Mod de punctare: A1 Grad de e) [ ] SaO2 < 90%
CS Managementul hipercapniei se face prin 22. Intrebarea nr. 22: I22 Capitol: INSUFICIENTA RESPIRATORIE CM Mod de punctare: A3 Grad de
a) [x] Ventilație asistată dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
b) [ ] Oxigenoterapie CM Selectați interfețele cu flux fix al O2
c) [ ] Oxigenoterapie de lungă durată a) [ ] Mască facială simplă
d) [ ] Baroterapie b) [ ] Mască facială cu reinhalare
e) [ ] Reabilitare respiratorie c) [x] Cortul facial
--------------------------------------------------------------------- d) [ ] Canula nazală
17. Intrebarea nr. 17: I17 Capitol: INSUFICIENTA RESPIRATORIE CS Mod de punctare: A1 Grad de e) [x] Mască facială cu valvă Venturi
CS Cărui tip de insuficiență respiratorie corespund rezultatele gazimetriei PaO2 = 40 mm Hg, Pa = CO2 41 mm 23. Intrebarea nr. 23: I23 Capitol: INSUFICIENTA RESPIRATORIE CM Mod de punctare: A3 Grad de
Hg dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
a) [ ] Acută CM Selectați interfețele cu flux variabil al O2
b) [x] Tip I a) [x] Mască facială simplă
c) [ ] Tip II b) [x] Mască facială cu reinhalare
d) [ ] Cronică c) [ ] Cortul facial
e) [ ] Subacută d) [x] Canula nazală
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Mască facială cu valvă Venturi
18. Intrebarea nr. 18: I18 Capitol: INSUFICIENTA RESPIRATORIE CS Mod de punctare: A1 Grad de ---------------------------------------------------------------------
dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu 24. Intrebarea nr. 24: I24 Capitol: INSUFICIENTA RESPIRATORIE CM Mod de punctare: A3 Grad de
CS Următorii indici ai indicatorilor gazimetrici PaO2 = 48 mm Hg, PaCO2 = 60 mm Hg corespund insuficienței dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
respiratorii: CM Selectați contraindicațiile pentru ventilația noninvazivă
a) [ ] Acută a) [x] Arsuri sau traume faciale
b) [ ] Tip I b) [x] Chirurgie recenta a feţei sau cailor respiratorii
c) [x] Tip II c) [x] Obstrucţie fixă a căilor respiratorii superioare
d) [ ] Cronică d) [ ] Edemul Pulmonar
2
e) [ ] Gradient alveolo-capilar mic ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 31. Intrebarea nr. 31: I31 Capitol: INSUFICIENTA RESPIRATORIE CM Mod de punctare: A3 Grad de
25. Intrebarea nr. 25: I25 Capitol: INSUFICIENTA RESPIRATORIE CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU CM Selectați bolile cu risc sporit de hipercapnie în caz de instalare a IR acute
CM Selectați modificările echilibrului acido-bazic asociate acidozei respiratorii a) [x] BPOC
a) [x] pH ↓ b) [ ] Pneumonia
b) [x] CO2↑ c) [x] Boli neuromusculare cronice
c) [ ] CO2↓ d) [x] Obezitatea morbidă
d) [ ] pH ↑ e) [ ] Astmul bronșic
e) [x] HCO3 ↑ ---------------------------------------------------------------------
26. Intrebarea nr. 26: I26 Capitol: INSUFICIENTA RESPIRATORIE CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU CM Selectați complicațiile induse de insuficiența respiratorie
CM Selectați modificările echilibrului acido-bazic asociate acidozei metabolice a) [x] Hipertensiunea pulmonară
a) [x] pH ↓ b) [ ] Pneumonia
b) [ ] CO2↑ c) [x] Poliglobulia
c) [x] CO2↓ d) [x] Denutriţia
d) [ ] pH ↑ e) [ ] BPOC
e) [x] HCO3 ↓ ---------------------------------------------------------------------
27. Intrebarea nr. 27: I27 Capitol: INSUFICIENTA RESPIRATORIE CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU CM Selectați indicațiile pentru ventilația mecanică invazivă
CM Selectați modificările echilibrului acido-bazic asociate alcalozei respiratorii a) [x] pH < 7.25
a) [ ] pH ↓ b) [x] Periclitarea permiabilităţii căilor respiratorii
b) [ ] CO2↑ c) [x] Dereglări de conştiinţă
c) [x] CO2↓ d) [ ] SaO2 < 90%
d) [x] pH ↑ e) [ ] VEMS 1,2 l
e) [x] HCO3 ↓ ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 34. Intrebarea nr. 34: I34 Capitol: PNEUMOPATIILE INTERSTITIALE DIFUZE CS Mod de punctare: A1
28. Intrebarea nr. 28: I28 Capitol: INSUFICIENTA RESPIRATORIE CM Mod de punctare: A3 Grad de Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU CS Care dintre următoarele reprezintă cauză de tuse cronică cu radiografie toracică anormală
CM Selectați modificările echilibrului acido-bazic asociate alcalozei metabolice a) [ ] Embolia pulmonară
a) [ ] pH ↓ b) [ ] Infecţia căilor aeriene superioare
b) [x] CO2↑ c) [ ] Corpi străini
c) [ ] CO2↓ d) [ ] IECA
d) [x] pH ↑ e) [x] Sarcoidoza
e) [x] HCO3 ↑ ---------------------------------------------------------------------
29. Intrebarea nr. 29: I29 Capitol: INSUFICIENTA RESPIRATORIE CM Mod de punctare: A3 Grad de Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU CS Tulburare ventilatorie de tip restrictiv apare în următoarele afecțiuni caracterizate prin afectare pulmonară
CM Selectați caracteristicile insuficienței respiratorii tip I parenchimatoasă, cu excepţia:
a) [x] PaO2 <60 mmHg a) [ ] Fibroză pulmonară idiopatică
b) [x] PaCO2 normal sau micşorat b) [ ] Pneumonie
c) [x] pH normal sau crescut c) [x] Astm bronșic
d) [ ] PaCO2 crescut d) [ ] Silicoză
e) [ ] pH micșorat e) [ ] Pneumopatii postradiaționale
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
30. Intrebarea nr. 30: I30 Capitol: INSUFICIENTA RESPIRATORIE CM Mod de punctare: A3 Grad de 36. Intrebarea nr. 36: I36 Capitol: PNEUMOPATIILE INTERSTITIALE DIFUZE CS Mod de punctare: A1
dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Selectați caracteristicile insuficienței respiratorii tip II CS Diagnosticul de tulburare ventilatorie restrictivă are la bază următoarele, cu excepţia
a) [x] PaO2 micșorat sau normal a) [x] Creşterea CPT
b) [ ] PaCO2 normal sau micşorat b) [ ] Diminuarea CPT
c) [x] pH micșorat c) [ ] Uneori diminuarea volumului rezidual
d) [x] PaCO2 crescut d) [ ] Diminuarea DLCO
e) [ ] pH crescut e) [ ] Creșterea raportului VEMS/CVF
3
37. Intrebarea nr. 37: I37 Capitol: PNEUMOPATIILE INTERSTITIALE DIFUZE CS Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu CS Care test este utilizat pentru monitorizarea pacienților cu sarcoidoză pulmonară?
CS Fibroza pulmonară idiopatică se caracterizează prin următoarele, cu excepția: a) [ ] Biopsia pulmonară
a) [ ] Debut insidios cu tuse seacă b) [x] Teste funcționale pulmonare
b) [x] Accese de dispnee cu wheezing c) [ ] Testul HIV
c) [ ] Dispnee de efort cu agravare progresivă d) [ ] BAAR
d) [ ] Medie de doi ani între primele simptome şi diagnostic e) [ ] Hemograma
e) [ ] Vârsta medie de apariţie ~ 50 ani ---------------------------------------------------------------------
Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu CS Care din următoarele organe este cel mai puțin probabil să fie afectat afectat de sarcoidoză?
CS Într-o fibroză pulmonară idiopatică, în mod tipic: a) [ ] Plămâni
a) [ ] Debutul este brusc, cu tuse şi expectorație mucopurulentă b) [ ] Ganglioni limfatici
b) [ ] Apar frecvent semne extrarespiratorii c) [x] Stomac
c) [ ] Vârsta medie de apariție este de 20 de ani d) [ ] Piele
d) [ ] Evoluția este favorabilă, spre vindecare e) [ ] Ficat
e) [x] La HRCT este prezentă imaginea în fagure de miere ---------------------------------------------------------------------
Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu CS Care tip de afectare din sarcoidoză are cel mai bun prognostic pentru remisiune?
CS Pentru sindromul Löfgren sunt corecte toate, cu excepția a) [x] Sindromul Löfgren
a) [ ] Este o formă acută a sarcoidozei b) [ ] Neurosarcoidoza
b) [ ] Adenopatie hilară c) [ ] Sarcoidoza cu implicarea cordului
c) [x] Angioedem d) [ ] Lupus pernio
d) [ ] Eritem nodos e) [ ] Uveita
e) [ ] Artralgii/artrite ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 46. Intrebarea nr. 46: I46 Capitol: PNEUMOPATIILE INTERSTITIALE DIFUZE CM Mod de punctare:
40. Intrebarea nr. 40: I40 Capitol: PNEUMOPATIILE INTERSTITIALE DIFUZE CS Mod de punctare: A1 A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu CM Diagnosticul de tulburare ventilatorie restrictivă are la bază următoarele modificări ale testelor
CS Pentru sindromul Heerfordt-Waldenström sunt corecte toate cu excepția funcționale respiratorii
a) [ ] Este o formă acută a sarcoidozei a) [x] Diminuarea CPT
b) [x] Adenopatie hilară b) [ ] VEMS/CVF micșorat
c) [ ] Uveită c) [x] Diminuarea CVF
d) [ ] Parotidită d) [ ] Creșterea CVF
e) [ ] Pareză de nerv facial e) [ ] Creşterea CPT
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
41. Intrebarea nr. 41: I41 Capitol: PNEUMOPATIILE INTERSTITIALE DIFUZE CS Mod de punctare: A1 47. Intrebarea nr. 47: I47 Capitol: PNEUMOPATIILE INTERSTITIALE DIFUZE CM Mod de punctare:
Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CS Sarcoidoza poate afecta următoarele organe: CM Fibroza pulmonara idiopatică se caracterizează prin:
a) [ ] Plămâni a) [x] Debut insidios cu tuse seacă
b) [ ] Ganglioni limfatici b) [ ] Debut acut cu tuse mucopurulentă
c) [ ] Piele c) [x] Dispnee de efort cu agravare progresivă
d) [ ] Ficat d) [ ] Pleurezie bilaterală
e) [x] Sarcoidoza poate afecta orice organ și sistem e) [x] Vârsta medie apariţie ~ 50 ani
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
42. Intrebarea nr. 42: I42 Capitol: PNEUMOPATIILE INTERSTITIALE DIFUZE CS Mod de punctare: A1 48. Intrebarea nr. 48: I48 Capitol: PNEUMOPATIILE INTERSTITIALE DIFUZE CM Mod de punctare:
Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CS Care medicament este utilizat în tratamentul sarcoidozei CM Sindromul Löfgren este caracterizat de
a) [ ] Lisinopril a) [ ] Debut insidios
b) [x] Prednizolon b) [x] Adenopatie hilară
c) [ ] Furosemid c) [ ] Dispnee de efort cu agravare progresivă
d) [ ] Fluconazol d) [x] Eritem nodos
e) [ ] Cefotaxim e) [x] Artralgii/artrite
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
4
49. Intrebarea nr. 49: I49 Capitol: PNEUMOPATIILE INTERSTITIALE DIFUZE CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu CM Care investigații sunt utilizate pentru stabilirea diagnosticului de sarcoidoză?
CM Pentru sindromul Heerfordt-Waldenström sunt corecte următoarele afirmații a) [ ] Radiografia oaselor tubulare
a) [x] Este o formă acută a sarcoidozei b) [x] Radiografia toracelui
b) [ ] Adenopatie hilară c) [x] HRCT pulmonară
c) [x] Uveită d) [x] Biopsia organelor afectate
d) [x] Parotidită e) [ ] Scintigrafia osoasă
e) [x] Pareză de nerv facial ---------------------------------------------------------------------
A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu CM Medicamente utilizate în tratamentul fibrozei pulmonare idiopatice sunt:
CM Care medicamente sunt utilizate în tratamentul sarcoidozei a) [ ] Diclofenac
a) [x] Meloxicam b) [ ] Meloxicam
b) [x] Prednizolon c) [x] Pirfenidonă
c) [x] Metotrexat d) [x] Nintedanib
d) [ ] Fluconazol e) [ ] Omalizumab
e) [x] Pentoxifilină ---------------------------------------------------------------------
A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu CM Pentru tratamentul fibrozei pulmonare idiopatice sunt acceptate:
CM Care din următoarele afirmații sunt corecte pentru sarcoidoză? a) [x] Oxigenoterapia de lungă durată
a) [x] letalitatea 5% b) [ ] Omalizumab
b) [x] Atingerea cardiacă are un prognostic nefavorabil c) [x] Pirfenidonă
c) [x] Stadiul I radiologic de sarcoidoză are cel mai bun prognostic d) [x] Nintedanib
d) [ ] Letalitatea 25% e) [x] Transplant pulmonar
e) [ ] Adenopatia hilară are cel mai nefavorabil prognostic ---------------------------------------------------------------------
A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu CM Care variante din grupul pneumonitelor interstiţiale idiopatice au o evoluţie cronică progresivă?
CM Care din următoarele modificări sunt în favoarea diagnosticului de sarcoidoză? a) [ ] Pneumonita organizantă criptogenică
a) [x] Hipercalcemie b) [ ] Pneumonita interstiţială acută
b) [ ] Hipocacalcemie c) [x] Pneumonita interstiţială nespecifică
c) [x] Creșterea nivelului seric al angiotenzinconvertazei serice d) [x] Fibroza pulmonară idiopatică
d) [x] Hipercalciurie e) [ ] Pneumonita interstiţială descuamativă
e) [ ] Micșorarea nivelului seric al angiotenzinconvertazei serice ---------------------------------------------------------------------
A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu CM Care variante din grupul pneumonitelor interstiţiale idiopatice sunt asociate fumatului?
CM Care din următoarele indică afectarea mutisistemică la un pacient cu sarcoidoză? a) [x] Bronșiolita respiratorie asociată pneumopatiei interstițiale difuze
a) [x] Lupus pernio b) [ ] Pneumonita interstiţială acută
b) [ ] LES c) [ ] Pneumonita interstiţială nespecifică
c) [x] Uveita d) [ ] Fibroza pulmonară idiopatică
d) [x] Aritmii e) [x] Pneumonita interstiţială descuamativă
e) [x] Eritem nodos ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 60. Intrebarea nr. 60: I60 Capitol: PHT CS Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul:
54. Intrebarea nr. 54: I54 Capitol: PNEUMOPATIILE INTERSTITIALE DIFUZE CM Mod de punctare: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu CS Etiologia hipertensiunii pulmonare arteriale:
CM Care din următoarele afirmații sunt incorecte pentru sarcoidoză? a) [ ] Idiopatică
a) [ ] letalitatea 5% b) [ ] Familială
b) [ ] Atingerea cardiacă are un prognostic nefavorabil c) [ ] Asociată cu diferite colagenoze, hipertensiune portală, infecţie HIV, medicamente etc
c) [ ] Stadiul I radiologic are cel mai bun prognostic d) [ ] Asociată cu modificări semnificative capilare sau venoase
d) [x] Letalitatea 25% e) [x] Toate cele menţionate
e) [ x] Adenopatia hilară are cel mai nefavorabil prognostic ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 61. Intrebarea nr. 61: I61 Capitol: PHT CS Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul:
55. Intrebarea nr. 55: I55 Capitol: PNEUMOPATIILE INTERSTITIALE DIFUZE CM Mod de punctare: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
5
CS Mecanismul prin care hipotiroidia induce HTP este: a) [x] BPOC
a) [ ] Hipotiroidia induce creşterea stresului de forfecare exercitat de eritrocite în microvascularizarea pulmonară b) [x] Bolile pulmonare interstiţiale
b) [x] Mecanisme imune c) [x] Apneea în somn
c) [ ] Hipotiroidia contribuie la creşterea duratei de viaţă a hematiilor şi activarea plachetară d) [x] Expunere cronică la altitudini crescute
d) [ ] Distrucţia patului pulmonar e) [ ] Expunere la raze UV
e) [ ] Hipotiroidia induce anomalii ale activităţii fibrinolitice ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 68. Intrebarea nr. 68: I68 Capitol: PHT CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul:
62. Intrebarea nr. 62: I62 Capitol: PHT CS Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu CM Care sunt mecanismele care contribuie la apariţia hipertensiunii pulmonare idiopatice:
CS Care este metoda cea mai exactă de apreciere a presiunii în artera pulmonară: a) [x] Vasoconstricţie excesivă şi obstrucţia de la nivelul arterelor pulmonare de calibru mic
a) [ ] Scintigrafia de ventilaţie-perfuzie b) [x] Remodelarea vasculară
b) [ ] Echocardiografia cu doppler c) [x] Fenomenele inflamatorii şi trombotice din patul vascular pulmonar
c) [ ] Angiografia pulmonară d) [ ] Activarea limfocitelor şi macrofagelor cu eliberarea de TNF-α declanşate de infecţia HIV
d) [x] Cateterismul cardiac e) [ ] Nici unul din cele enumerate
e) [ ] Bodypletismografia ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 69. Intrebarea nr. 69: I69 Capitol: PHT CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul:
63. Intrebarea nr. 63: I63 Capitol: PHT CS Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu CM Mecanismele prin care infecţia HIV ar induce hipertensiunea pulmonară
CS Care afirmaţii referitor la tratamentul convenţional sunt adevărate: a) [x] Acţiunea directă a virusului la creşterea rezistenţei şi remodelării vasculare
a) [ ] Oxigenoterapia se aplică la pacienţii cu saturaţia sub 90% b) [x] Acţiune indirectă determinată de activarea limfocitelor şi macrofagelor cu eliberarea de TNF-α cu efect
b) [ ] Diureticele sunt utile în cazurile cu insuficienţă cardiacă dreaptă manifestă proliferativ asupra celulelor endoteliale şi muscular netede pulmonare
c) [ ] Diureticele pot fi periculoase prin scăderea excesivă a debitului cardiac c) [ ] Acţiunea indirectă a virusului HIV se realizează prin afectarea disfuziunii gazelor
d) [ ] Hipokaliemia indusă de diuretice poate genera aritmii d) [ ] Defect de producere a substanţelor vasoconstrictoare
e) [x] Toate cele enumerate sunt corecte e) [ ] Fenomene de tromboză in situ
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
64. Intrebarea nr. 64: I64 Capitol: PHT CS Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 70. Intrebarea nr. 70: I70 Capitol: PHT CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul:
10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CS Care dintre cele enumerate contribuie la apariţia cordului pulmonar cronic: CM Mecanismele prin care bolile pulmonare produc hipertensiune pulmonară sunt
a) [ ] Boli pulmonare obstructive şi restrictive a) [x] Hipoxie
b) [ ] Tulburări ale centrului de control respirator b) [x] Inflamaţie
c) [ ] Hipoxia cronică de altitudine c) [x] Pierdere de vase pulmonare
d) [ ] Bolile pulmonare vasculare d) [ ] Tromboză in situ
e) [x] Toate cele enumerate e) [ ] Proliferare intimală şi modificări ale matricei extracelulare prin depozite de colagen şi elastină
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
CS Prin ce mecanism bolile pulmonare obstructive determină apariţia cordului pulmonar cronic: CM Simptomele clasice ale hipertensiunii pulmonare sunt
a) [x] instalarea mecanismului adaptativ de vasoconstricţie pulmonară hipoxică secundară hipoxiei alveolare a) [x] Dispneea
b) [ ] Îngustarea şi obliterarea vaselor pulmonare b) [x] Durerea toracică de tip anginos
c) [ ] Îngroşarea vaselor datorită hipertrofiei stratului muscular c) [x] Sincopa la efort
d) [ ] Microtromboze multiple d) [ ] Moartea subită
e) [ ] Trombembolii repetate e) [ ] Edemele suborbitale
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
CS Care sunt complicaţiile cordului pulmonar cronic: СM Cum se clasifică cordul pulmonar cronic după criteriul etiologic
a) [ ] Trombembolismul pulmonar a) [x] Vascular
b) [ ] Aritmiile b) [x] Bronhopulmonar
c) [ ] Insuficienţa tricuspidiană c) [x] Toracodiafragmal
d) [ ] Disfuncţia organelor parenchimatoase d) [ ] Interstiţial
e) [x] Toate cele enumerate e) [ ] Anatomic
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
67. Intrebarea nr. 67: I67 Capitol: PHT CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 73. Intrebarea nr. 73: I73 Capitol: PHT CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul:
CM Hipertensiunea pulmonară asociată cu bolile pulmonare şi /sau hipoxia este cauzată de următoarele: CM Cum se clasifică cordul pulmonar în funcţie de stadiul bolii
6
a) [ ] Cord pulmonar compensat e) [ ] Confirmarea histopatologică a mezoteliomului pleural se obţine prin biopsia pleurei
b) [x] Hipertensiune pulmonară tranzitorie, doar cu semne paraclinice de suprasolicitare a ventriculului drept ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Hipertensiune pulmonară stabilă cu semne clinice de suprasolicitare a ventriculului drept 79. Intrebarea nr. 79: I79 Capitol: PLEUREZII CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu
d) [x] Decompensarea ventriculului drept, asociată cu insuficienţa respiratorie Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
e) [ ] Toate cele enumerate sunt false CM Selectaţi afirmaţiile adevărate
--------------------------------------------------------------------- a) [x] Sindromul pleural se prezintă cu matitate deplasabilă la percuţie
74. Intrebarea nr. 74: I74 Capitol: PHT CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: b) [x] Sindromul pleural se poate prezenta fără modificări percutorii
10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu c) [x] Sindromul pleural poate fi asociat cu sunet timpanic la percuţie
CM Care afirmaţii referitoare la prognosticul pacienţilor cu cord pulmonar cronic sunt adevărate d) [ ] Sindromul pleural este reprezentat de matitate fixă la percuţie
a) [x] Media supravieţuirii la pacienţii cu edeme marcate constituie aproximativ 4 ani e) [ ] Toate cele enumerate sunt adevărate
b) [x] Rata supravieţuirii la 2 ani a pacienţilor care anterior nu au avut edeme depăşeşte 70% ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Rata supravieţuirii la 2 ani a pacienţilor cu semne clinice manifeste de insuficienţă ventriculară dreaptă 80. Intrebarea nr. 80: I80 Capitol: PLEUREZII CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu
constituie 40-45% Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
d) [ ] Media supravieţuirii la pacienţii cu edeme marcate constituie aproximativ 7 ani CM Toate cele enumerate sunt criterii Light pentru diagnosticarea pleureziilor exudative cu excepţia
e) [ ] Toate cele enumerate sunt adevărate a) [ ] Raportul proteine pleurale/ proteine serice > 0,5
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Raportul LDH pleural/ LDH seric > 0,6
75. Intrebarea nr. 75: I75 Capitol: PLEUREZII CS Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut c) [ ] Nivelul LDH pleural mai mare de 2/3 din valorile normale ale LDH seric
Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu d) [x] Nivelul proteinelor totale mai mare de 2/3 din valorile normale ale proteinelor serice
CS Bărbat de 37 ani acuză durere toracică violentă pe dreapta cu debut brusc asociată cu dispnee. Alte simptome e) [x] Raportul glucozei pleurale / glucozei serice > 0,5
nu prezintă, iar anterior era sănătos. Nu menţionează traumatism toracic. Durerea toracică este acută, se ---------------------------------------------------------------------
înrăutăţeşte în inspir, fără hemoptizie, tuse sau spută, fără simptome de impregnare infecţioasă. Respiraţia este 81. Intrebarea nr. 81: I81 Capitol: PLEUREZII CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu
superficială, rapidă, frecvenţa 24/min, afebril. FCC - 108/min., SaO2 - 92%, TA 120/80. Traheea este situată Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
median. Auscultativ: murmur vezicular diminuat pe dreapta, fără crepitaţii sau raluri. Percutor - sunet timpanic. CM Care dintre cele enumerate cauzează transudat pleural
Care este diagnosticul mai probabil? a) [ ] Artrita reumatoidă
a) [ ] Pericardită b) [x] Embolia pulmonară
b) [ ] Pneumonie c) [ ] Pancreatita
c) [x] Pneumotorax d) [x] Insuficienţă cardiacă congestivă
d) [ ] Embolie pulmonară e) [x] Obstrucţia de venă cavă superioară
e) [ ] Fracturi de coaste ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 82. Intrebarea nr. 82: I82 Capitol: PLEUREZII CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu
76. Intrebarea nr. 76: I76 Capitol: PLEUREZII CS Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu CM Următoarele afirmaţii sunt adevărate
CS Factorii de risc care predispun la pneumotorax sunt cu excepţia a) [x] Hemotoraxul este revărsatul pleural sanguinolent al cărui hematocrit este cel puţin 50% din hematocritul
a) [ ] Vîrstă tînără, talie înaltă, constituţie longilină sîngelui periferic
b) [ ] Bărbat b) [x] Chilotoraxul este revărsatul pleural format prin acumulare de limfă în urma afectării ductului limfatic
c) [x] Femeie toracic
d) [ ] Fumător c) [ ] Mai des chilotoraxul se observă pe stînga
e) [ ] Bule subpleurale d) [ ] Pleurezia din tuberculoza primară este provocată de colonizarea primară a Mycobacteriei pe pleură
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Empiemul tuberculos este o complicaţie frecventă a tuberculozei netratate
77. Intrebarea nr. 77: I77 Capitol: PLEUREZII CS Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut ---------------------------------------------------------------------
Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu 83. Intrebarea nr. 83: I83 Capitol: PLEUREZII CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu
CS Afirmaţiile referitoare la conduita pacientului cu pneumotorax sunt corecte cu excepţia Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
a) [x] Prezenţa aerului în cavitatea pleural este o indicaţie direct pentru intervenţie chirurgicală CM Care afirmaţii sunt corecte
b) [ ] Colecţia pleurală aeriană importantă necesită aspirație simplă cu acul sau drenaj pleural a) [x] Glucoza în lichidul pleural este egală cu cea din ser
c) [ ] Pneumotoraxul sub tensiune este o urgenţă medicală b) [x] pH lichidului pleural poate fi scăzut în exudatele purulente, tuberculoase, neoplazice şi reumatoide
d) [ ] În epanşamentul mixt hidroaeric se aplică drenajul dublu c) [x] amilaza pleurală creşte semnificativ în pancreatită sau pseudochist pancreatic
e) [ ] În pneumotoraxul deschis prima manevră va fi închiderea imediată a plăgii d) [ ] colesterolul creşte marcat în chilotorax
--------------------------------------------------------------------- e) [x] trigliceridele şi acizii graşi au nivele crescute în chilotorax
78. Intrebarea nr. 78: I78 Capitol: PLEUREZII CS Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut ---------------------------------------------------------------------
Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu 84. Intrebarea nr. 84: I84 Capitol: PLEUREZII CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu
CS Afirmaţiile corecte referitoare la mezotelioame cu excepţia Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
a) [ ] Mai frecvent apare la bărbaţi, după vîrsta de 60 ani CM Care afirmaţii referitoare la examenul citologic al lichidului pleural sunt corecte
b) [x] Mai frecvent apare la femei, după vîrsta de 60 ani a) [x] Creşterea hematiilor peste 10 000/mm3 este caracteristică pleureziilor hemoragice din traumatism,
c) [ ] Există o legătură directă cu expunerea profesională îndelungată la azbest neoplazice sau trombembolice
d) [ ] La examenul lichidului pleural se constată lichid serohemoragic cu o cantitate sporită de acid hialuronic b) [x] Creşterea neutrofilelor peste 10 000/mm3 este caracteristică pentru exudatele parapneumonice,
7
tuberculoase, neoplazice b) [ ] La pacient se dezvoltă bradicardia
c) [x] Predominarea limfocitelor orientează spre etiologia tuberculoasă, neoplazică sau virală c) [ ] Accesul se dezvoltă pe fundal de febră
d) [x] Eozinofilele în proporţie mai mare de 10% este caracteristică afecţiunilor asociate cu eozinofilie sanguină d) [ ] Există dependența de corticosteroizi
e) [ ] Celulele atipice în lichidul pleural sunt sugestive de infecţie cu germeni atipici e) [x] Criza de astm bronșic durează peste 24 ore
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
85. Intrebarea nr. 85: I85 Capitol: PLEUREZII CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu 91. Intrebarea nr. 91: I91 Capitol: ASTMUL BRONSIC CS Mod de punctare: A1 Grad de dificultate:
Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Care afirmaţii referitoare la pleureziile neoplazice sunt adevărate CS Selectați medicamentul cu efect bronholitic folosit în tratamentul astmului bronsic:
a) [x] Este una dintre cauzele frecvente de pleurezie masivă la vîrstnici a) [ ] Antihistaminicele
b) [x] Geneza cea mai frecventă este din răspîndirea la pleură a carcinomului bronşic b) [ ] Antibioticele
c) [x] Investigaţiile complexe pentru găsirea tumorii primare este o prerogativă în conduita pacientului c) [ ] Sulfanilamidele
d) [ ] Pleurodeza nu este o opțiune de tratament d) [x] Eufilina
e) [ ] Puncţia evacuatorie este unica soluţie în acest caz e) [ ] Vitaminele
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
CM Care afirmaţii referitpare la chilotorax sunt adevărate: CS Factorii principali în etiopatogeneza astmului bronsic sunt
a) [ ] Glucoza în lichidul pleural este egală cu cea din ser a) [ ] Factorii alergici
b) [ ] pH lichidului pleural poate fi scăzut în exudatele purulente, tuberculoase, neoplazice şi reumatoide b) [ ] Factorii nonalergici
c) [ ] amilaza pleurală creşte semnificativ în pancreatită sau pseudochist pancreatic c) [ ] Hiperreactivitatea bronșică
d) [x] colesterolul creşte marcat în chilotorax d) [ ] Factorii genetici
e) [x] trigliceridele şi acizii graşi au nivele crescute în pseudochilotorax e) [x] Toate cele enumarate
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
CM Următoarele afirmaţii sunt false despre colecțiile pleurale lichidiene: CS Factorii care provoaca accesele astmatice sunt
a) [ ] Hemotoraxul este revărsatul pleural sanguinolent al cărui hematocrit este cel puţin 50% din hematocritul a) [ ] Factorii alergici
sîngelui periferic b) [ ] Infecțiile virale
b) [ ] Chilotoraxul este revărsatul pleural format prin acumulare de limfă în urma afectării ductului limfatic toracic c) [ ] Efortul fizic
c) [x] Mai des chilotoraxul se observă pe stînga d) [ ] Refluxul gastroesofagian
d) [x] exudatul pleural din tuberculoză este preponderent neutrofilic e) [x] Toate cele enumarate
e) [x] Empiemul tuberculos nu necesită drenare ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 94. Intrebarea nr. 94: I94 Capitol: ASTMUL BRONSIC CS Mod de punctare: A1 Grad de dificultate:
88. Intrebarea nr. 88: I88 Capitol: PLEUREZII CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu CS Un loc primordial în investigația bolnavului astmatic ocupă
CM Care dintre cele enumerate cauzează exudatul pleural a) [x] Explorarea funcțională respiratorie
a) [x] Artrita reumatoidă b) [ ] Examenul radiologic toracic
b) [ ] Embolia pulmonară c) [ ] Examenele de laborator al sputei
c) [x] Pancreatita d) [ ] Examenul de laborator al sângelui
d) [ ] Insuficienţă cardiacă congestivă e) [ ] Analiza gazelor sanguine
e) [ ] Obstrucţia de venă cavă superioară ---------------------------------------------------------------------
89. Intrebarea nr. 89: I89 Capitol: PLEUREZII CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu CS Clasificarea astmului bronșic după severitate include următoarele cu excepția:
CM Afirmaţiile corecte referitoare la mezotelioame a) [x] Astmul cu accese nocturne
a) [x] Mai frecvent apare la bărbaţi, după vîrsta de 60 ani b) [ ] Astmul cu accese intermitente
b) [ ] Mai frecvent apare la femei, după vîrsta de 60 ani c) [ ] Astmul persistent usor
c) [x] Există o legătură directă cu expunerea profesională îndelungată la azbest d) [ ] Astmul persistent moderat
d) [x] La examenul lichidului pleural se constată lichid serohemoragic cu o cantitate sporită de acid hialuronic e) [ ] Astmul persistent sever
e) [x] Confirmarea histopatologică a mezoteliomului pleural se obţine prin biopsia pleurei ---------------------------------------------------------------------
90. Intrebarea nr. 90: I90 Capitol: ASTMUL BRONSIC CS Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu CS Astmul bronșic trebuie diferențiat de următoarele maladii, cu excepția
CS Criteriile de diagnostic ale stării de rău astmatic sunt a) [ ] Sindromul de hiperventilatie
a) [ ] Criza de astm bronșic e însoțită de hipotonie b) [x] Bolile cardiace cu insuficiență ventriculară dreaptă
8
c) [ ] Bolile cardiace cu insuficiență ventriculară stângă d) [ ] Scăderea volumului expirator forțat în primul minut
d) [ ] Bronșita cronică obstructivă e) [ ] Nici una din aceste afirmații nu este corectă
e) [ ] Sindromul carcinoid ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 103. Intrebarea nr. 103: I103 Capitol: ASTMUL BRONSIC CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate:
97. Intrebarea nr. 97: I97 Capitol: ASTMUL BRONSIC CS Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu CM Alergenele ce pot provoca astmul bronșic atopic sunt
CS Medicatia de elecție a accesului de astm sunt a) [x] Praful de casă-acarieni
a) [ ] Medicamente anticolinergice b) [x] Polenurile
b) [ ] Corticosteroizii sistemici c) [x] Sporii fungici
c) [ ] Metilxantinele (teofilina) d) [ ] Alergenele bacteriene
d) [ ] Cromoglicatul disodic e) [x] Alergene epidermale
e) [x] Agoniști beta 2- adrenergici ---------------------------------------------------------------------
scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu CM Evaluarea severității astmului bronșic se efectuează conform următoarelor criterii:
CS Mecanismele de acțiune a corticosteroizilor în tratamentul astmului bronșic sunt a) [ ] Citologia sputei
a) [x] Reducerea producerii de citokine b) [x] Valoarea VEMS-ului
b) [ ] Creșterea transudării microvasculare c) [x] variabilitatea circadiană a PEF-ului
c) [ ] Asigurarea migrării și activării celulelor inflamatorii d) [x] Frecvența acceselor nocturne și diurne de astm bronsic
d) [ ] Creșterea nivelului de citokine e) [x] PEF-ul
e) [ ] Inhibiția eliberării de mediatori din mastocite ---------------------------------------------------------------------
scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu CM Astmul bronșic este o afecțiune cronică la baza căreia se află un proces
CS Mecanismul de acțiune a aminofilinei în tratamentul astmului bronșic este condiționat de a) [x] Inflamator cronic al căilor respiratorii
a) [ ] Creșterea producerii de fosfodiesteraza b) [x] Însoțit de remodelare a peretelui bronșic
b) [x] Inhibarea producerii de fosfodiesteraza c) [x] La care participă multiple celule, în deosebi, mastocitele si eozinofilele
c) [ ] Creșterea eliberarii de Ca++ intracelular d) [ ] La care participă multiple celule, în deosebi, limfocitele
d) [ ] Micșorarea eliberării de catecolamine e) [ ] Caracterizat de dilatare a lumenului bronșic
e) [ ] Micșorarea AMPc intracelular ---------------------------------------------------------------------
scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu CM Astmul bronșic ușor, intermitent se caracterizează prin
CS Cauza majoră a hiperreactivității bronșice la persoanele atopice cu astm bronșic a) [x] Crize de astm rare < 1 data pe saptamâna
a) [ ] Efortul fizic b) [ ] Exacerbările pot afecta activitatea fizică și somnul
b) [ ] Stresul psihoemotional c) [x] Exacerbări scurte
c) [ ] Infecțiile respiratorii d) [x] VEMS > 80% din prezis
d) [x] Alergenii din mediu e) [x] Variabilitatea PEF-ului constituie <20%
e) [ ] Aerul rece ---------------------------------------------------------------------
scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu CM Astmul bronșic persistent ușor se caracterizează prin
CS Pentru astmul bronșic este caracteristică variabilitatea zilnică a debitului expirator de vârf a) [ ] Accese nocturne mai frecvente de 1 data pe saptamâna
a) [ ] Sub 1% b) [x] Exacerbările pot afecta activitatea fizică și somnul
b) [ ] Peste 5% c) [x] VEMS > 80% din prezis
c) [x] Peste 15% d) [ ] PEF < 60% din prezis
d) [ ] Sub 10% e) [x] Variabilitatea PEF-ului constituie 20-30%
e) [ ] Nu este variabilitate ---------------------------------------------------------------------
scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu CM Astmul bronșic persistent sever se caracterizează prin
CS Pentru astmul bronșic sunt valabile următoarele devieri ale parametrilor ventilației pulmonare a) [x] Crize permanente, rău astmatic
a) [ ] Creșterea volumelor expiratorii forțate b) [x] Exacerbări frecvente
b) [ ] Creșterea volumului expirator forțat în prima secundă c) [ ] VEMS 60-80% din prezis
c) [x] Scăderea volumului expirator forțat în prima secundă d) [x] PEF < 60% din prezis
9
e) [x] Variabilitatea PEF-ului constituie >30% ---------------------------------------------------------------------
109. Intrebarea nr. 109: I109 Capitol: ASTMUL BRONSIC CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu CM Explorarea spirografică a astmului bronșic relevă următoarele perturbări caracteristice
CM Pentru tratamentul de fond al astmului persistent ușor sunt folosite a) [x] Creșterea ușoară a capacității pulmonare totale
a) [ ] Agonisti beta2 - adrenergici cu acțiune rapidă b) [x] Creșterea volumului rezidual
b) [x] Corticosteroizii în doze mici c) [ ] Scăderea capacității reziduale funcționale
c) [ ] Metilxantinele (teofilina) d) [x] Scăderea VEMS proporțional cu severitatea astmului
d) [x] Antileucotriene e) [x] Scăderea indicelui Tiffeneau
e) [ ] Anticolinergice ---------------------------------------------------------------------
mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu CM Astmul bronșic este o boala a căilor respiratorii manifestată prin
CM Pentru tratamentul de urgență al astmului bronșic sunt folosite a) [x] Creșterea reactivității traheobronșice la diferiți stimuli
a) [x] Agonisti beta2 - adrenergici cu acțiune rapidă b) [ ] Tulburări ale sistemului de reglare a respirației
b) [ ] Corticosteroizii inhalatori c) [x] Obstrucție respiratorie reversibilă
c) [ ] Metilxantinele (teofilina) d) [ ] Obstrucție difuză ireversibilă și progresivă a căilor respiratorii
d) [ ] Cromoglicatul disodic e) [ ] Dischinezie traheobronșică
e) [x] Anticolinergice ---------------------------------------------------------------------
mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu CM Astmul bronșic nonalergic este caracterizat prin
CM Tratamentul astmului acut grav (stare de rău astmatic) include: a) [ ] Este generat de un mecanism imunologic tip I
a) [x] Medicația bronhodilatatorie b) [x] Debutul bolii se înregistrează după 30-35 ani
b) [x] Administrarea de oxigen c) [ ] Istoricul personal și/sau familial identifică anamneza alergologică agravată
c) [x] Corticosteroizi sistemici d) [x] Teste cutanate negative la alergeni
d) [ ] Medicamente sedative sau tranchilizante e) [ ] Teste cutanate pozitive la alergeni
e) [ ] Antihistaminice H2 ---------------------------------------------------------------------
mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu CM Efectele mediatorilor inflamației în căile aeriene în cazul astmului bronșic sunt
CM Examenul sputei în astmul bronșic relevă următoarele elemente caracteristice a) [ ] Micșorarea permeabilității vasculare
a) [x] Eozinofile b) [x] Contracția mușchilor netezi
b) [ ] Fibre elastice c) [ ] Hiposecreție mucoidă
c) [x] Spirale Curschmann d) [x] Hipertrofia masei musculare
d) [ ] Celule atipice e) [ ] Atrofia epitelilului ciliar
e) [ ] Leucocite ---------------------------------------------------------------------
mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu CM În astmul bronșic se produc următoarele modificări morfologice
CM Ce reprezintă starea de rău astmatic (status asmaticus)? a) [x] Infiltrate cu celule inflamatorii
a) [ ] Acces de astm cu o durată de cîteva ore b) [ ] Hipertrofia glandelor submucoase
b) [x] Acces de astm cu o durată lungă (peste 24 ore) c) [x] Hipertrofia musculaturii netede a căilor aeriene
c) [x] Nu răspunde la tratamentul uzual cu bronhodilatatoare d) [x] Hiperplazia glandelor submucoase
d) [ ] Se jugulează spontan sau la tratamentul cu bronhodilatatoare e) [ ] Atrofia glandelor mucoasei
e) [x] Este însoțit de tulburări gazometrice ---------------------------------------------------------------------
mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu CM Valorile VEMS si PEF sunt folosite pentru
CM Starea de rău astmatic este condiționată de: a) [x] Aprecierea severității astmului bronșic
a) [x] Întreruperea tratamentului cu corticosteroizi b) [x] Aprecierea reversibilității obstrucției bronșice
b) [x] Folosirea abuzivă a beta2 - agoniștilor c) [x] Evaluarea hiperreactivității bronșice
c) [x] Infecțiile virale acute respiratorii d) [ ] Determinarea forței de contracție a mușchilor ventilatori
d) [x] Contact cu alergenul e) [ ] Aprecierea severității pleuropneumoniei
e) [ ] Insuficiența acută a ventriculului drept ---------------------------------------------------------------------
10
mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu CM Ventilația mecanică în răul astmatic este indicată în caz de:
CM Factorii declanșatori (triggeri) pentru astmul bronșic sunt a) [ ] Amelioarea simptomelor
a) [x] Efortul fizic b) [x] Travaliu expirator excesiv cu epuizare musculară
b) [x] Factorul psihologic c) [x] Tensiune arterială sistolică < 90 mmHg
c) [x] Refluxul gastroesofagian d) [ ] pH 7,40
d) [x] Boli nazale sau sinusale e) [x] PaCO2 >55 mmHg
e) [ ] Vitaminele ---------------------------------------------------------------------
mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu CM În starea de rău astmatic:
CM Complicațiile astmului bronșic în timpul accesului sunt a) [ ] Tahicardia se va trata cu β-blocante
a) [ ] Cord pulmonar acut b) [ ] Acidoza respiratorie se va corecta cu bicarbonat de Na
b) [ ] Emfizem pulmonar c) [x] Acidoza respiratorie nu se va corecta cu bicarbonat de Na
c) [x] Fracturarea coastelor d) [x] Tahicardia nu se va trata cu β-blocante
d) [x] Pneumotorax spontan e) [x] Expectorantele, mucoliticele nu au beneficiu în răul astmatic
e) [x] Atelectazie pulmonară ---------------------------------------------------------------------
mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu CM Explorarea funcțională respiratorie apreciază:
CM Complicațiile astmului bronșic între accese sunt a) [x] Gradul obstrucției
a) [x] Pneumonii b) [x] Variabilitatea obstrucției
b) [ ] Pneumotorax spontan c) [x] Reversibilitatea obstrucției bronșice
c) [x] Aspergiloza bronhopulmonară alergică d) [ ] Se va efectua doar în timpul accesului de astm
d) [x] Emfizem pulmonar e) [ ] Gradul de control al astmului
e) [x] Bronșiectazii ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 130. Intrebarea nr. 130: I130 Capitol: SUPURATII PULMONARE CS Mod de punctare: A1 Grad de
124. Intrebarea nr. 124: I124 Capitol: ASTMUL BRONSIC CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu CS Notați afirmația caracteristică abceselor pulmonare primare
CM Diagnosticul diferențial în astmul bronșic se va face cu a) [ ] constituie complicații ale unei leziuni locale preexistente (cancer, corpi străini, chisturi, stenoză bronșică
a) [ ] Insuficiența ventriculară dreaptă etc.)
b) [x] Bronșita cronică obstructivă b) [x] se dezvoltă pe teritorii pulmonare anterior sănătoase, etiologic aparținând infecțiilor cu bacterii anaerobe
c) [x] Sindromul de hiperventilație c) [ ] constituie modalități evolutive ale pneumoniilor cu anumiți germeni (stafilococi, Klebsiela, Pseudomonas) -
d) [x] Bronșiolita acută așa zisele pneumonii necrozate
e) [x] Astmul cardiac d) [ ] reprezintă dilatații permanente și ireversibile ale bronhiilor subsegmentare sugerate de consecințele clinice
--------------------------------------------------------------------- ale infecției cronice sau recurente în căile respiratorii dilatate
125. Intrebarea nr. 125: I125 Capitol: ASTMUL BRONSIC CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: e) [ ] sunt favorizate de preexistența stenozelor bronșice (tumorale, inflamatorii, cicatriceale sau din corpi străini),
mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu a bronșiectaziilor sau chisturilor
CM Obiectivele tratamentului antiasmatic sunt ---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Controlul manifestărilor acute cu doze mari de beta2 -agoniști 131. Intrebarea nr. 131: I131 Capitol: SUPURATII PULMONARE CS Mod de punctare: A1 Grad de
b) [x] Controlul manifestărilor acute cu doze mici de beta2 -agoniști dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
c) [x] Prevenirea exacerbărilor CS Debutul bronșiectaziei de obicei este
d) [ ] Menținerea funcției pulmonare joase a) [ ] acut la contactul cu anumiți alergeni
e) [x] Reacții adverse medicamentoase minime b) [ ] acut, rapid și progresiv în in infecțiile cu germeni anaerobi
--------------------------------------------------------------------- c) [x] lent, cu stări de acutizări în perioada rece și umedă a anului: tuse, frecvent mucopurulentă, preponderent
126. Intrebarea nr. 126: I126 Capitol: ASTMUL BRONSIC CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: dimineața, periodic cu striuri de sânge, simptome de impregnare infecțioasă
mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu d) [ ] lent, prin embolizarea trunchiului arterei pulmonare sau a uneea din cele două ramuri ale sale, sau a
CM Care este tratamentul răului astmatic multiplelor ramificații mici
a) [x] Spitalizarea în secția de terapie intensivă e) [ ] lent, cu febră foarte înaltă și frison solemn
b) [ ] Tratament ambulator ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Administrarea de O2 132. Intrebarea nr. 132: I132 Capitol: SUPURATII PULMONARE CS Mod de punctare: A1 Grad de
d) [ ] Corticosteroizi inhalator în doze medii dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
e) [x] Corticosteroizi sistemici CS Notați afirmația caracteristică tabloului radiologic în gangrena pulmonară
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] o zonă de opacitate în interiorul căreia se găsește o hipertransparență circumscrisă
127. Intrebarea nr. 127: I127 Capitol: ASTMUL BRONSIC CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: b) [ ] opacități inelare sau curvilinii, opacități în bandă ("tuburi pline"), "linii de tramvai", formațiuni chistice
11
dispuse în rozete, formațiuni chistice sau hidroaerice de dimensiuni mici b) [ ] sunt acceptate trei scheme de tratament antibacterial: cu penicilină; cu clindamicină; cu penicilină plus
c) [ ] opacitate omogenă, densă, cu limita superioară concavă, deplasabilă cu poziția bolnavului metronidazol
d) [x] opacitate masivă cu transparențe multiple de forme neregulate, uneori cu nivel de lichid c) [ ] regimul tratamentului intravenos antimicrobian continuă până se ameliorează starea generală, dispare febra
e) [ ] opacitate cu hipertransparență circumscrisă și cu nivel lichidian în interiorul ei (imagine hidroaerică), care și nivelul hidroaeric pe radiogramă
rămâne orizontal la schimbarea poziției corpului d) [x] regimul tratamentului intravenos antimicrobian continuă 3-5 zile după normalizarea temperaturii
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] tratamentul intravenos este urmat de aplicarea perorală a antimicrobienelor, care va continua până la
133. Intrebarea nr. 133: I133 Capitol: SUPURATII PULMONARE CS Mod de punctare: A1 Grad de dispariția totală a semnelor radiologice, sau până rămân doar niște leziuni reziduale mici și stabile
dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU ---------------------------------------------------------------------
CS Notați afirmația caracteristică tabloului radiologic al unui abces drenat complet 138. Intrebarea nr. 138: I138 Capitol: SUPURATII PULMONARE CS Mod de punctare: A1 Grad de
a) [x] o zonă de opacitate în interiorul căreia se găsește o hipertransparență circumscrisă dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
b) [ ] opacități inelare sau curvilinii, opacități în bandă ("tuburi pline"), "linii de tramvai", formațiuni chistice CS Care din examenele paraclinice nu îl veți indica pentru diagnosticul supurațiilor pulmonare
dispuse în rozete, formațiuni chistice sau hidroaerice de dimensiuni mici a) [x] testele cutanate alergice
c) [ ] opacitate omogenă, densă, cu limita superioară concavă, deplasabilă cu poziția bolnavului b) [ ] examene radiologice ale cutiei toracice
d) [ ] opacitate masivă cu transparențe multiple de forme neregulate, uneori cu nivel de lichid c) [ ] examenul sputei (analiza generală, sputocultura etc.)
e) [ ] opacitate cu hipertransparență circumscrisă și cu nivel lichidian în interiorul ei (imagine hidroaerică), care d) [ ] examenul hematologic (inclusiv hemoculturile)
rămâne orizontal la schimbarea poziției corpului e) [ ] fibrobronhoscopia
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
134. Intrebarea nr. 134: I134 Capitol: SUPURATII PULMONARE CS Mod de punctare: A1 Grad de 139. Intrebarea nr. 139: I139 Capitol: SUPURATII PULMONARE CS Mod de punctare: A1 Grad de
dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
CS Notați afirmația caracteristică tabloului radiologic al unui abces cu evacuare incompletă a secrețiilor CS Notați afirmația incorectă în debutul clinic al bolii bronșiectatice
a) [ ] zonă de opacitate în interiorul căreia se găsește o hipertransparență circumscrisă a) [ ] în lipsa infecției bolnavul mult timp nu-și cunoaște suferința
b) [ ] opacități inelare sau curvilinii, opacități în bandă ("tuburi pline"), "linii de tramvai", formațiuni chistice b) [ ] debutul maladiei este lent, în perioada rece și umedă a anului
dispuse în rozete, formațiuni chistice sau hidroaerice de dimensiuni mici c) [x] boala debutează acut, cu un frison "solemn" și "junghi " toracic
c) [ ] opacitate omogenă, densă, cu limita superioară concăvă, deplasabilă cu poziția bolnavului d) [ ] boala debutează cu tuse, frecvent mucopurulentă, preponderent dimineața, periodic cu striuri de sânge sau
d) [ ] opacitate masivă cu transparențe multiple de forme neregulate, uneori cu nivel de lichid miros fetid
e) [x] opacitate cu hipertransparență circumscrisă și cu nivel lichidian în interiorul ei (imagine hidroaerică), care e) [ ] deseori se asociază simptome de impregnare infecțioasă
rămâne orizontal la schimbarea poziției corpului ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 140. Intrebarea nr. 140: I140 Capitol: SUPURATII PULMONARE CS Mod de punctare: A1 Grad de
135. Intrebarea nr. 135: I135 Capitol: SUPURATII PULMONARE CS Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU CS Notați afirmația incorectă din tabloul clinic al bolii bronșiectatice avansate
CS Notați afirmația caracteristică tabloului radiologic în cazurile avansate de bronșiectazii a) [ ] simptomul de bază este tusea chinuitoare (continuă), preponderent dimineața ("toaleta bronșică matinală")
a) [ ] o zonă de opacitate în interiorul căreia se găsește o hipertransparență circumscrisă b) [ ] sputa este purulentă, cu miros fetid, expectorându-se în cantități mari (de la 20-30 ml până la sute mililitri -
b) [x] opacități inelare sau curvilinii, opacități în bandă ("tuburi pline"), "linii de tramvai", formațiuni chistice vomica)
dispuse în rozete, formațiuni chistice sau hidroaerice de dimensiuni mici c) [ ] sputa, de obicei, se depune în 4 straturi - spumos și aerat, mucopurulent, mucos, purulent
c) [ ] opacitate omogenă, densă, cu limita superioară concavă, deplasabilă cu poziția bolnavului d) [x] tusea, deobicei, este neproductivă, chinuitoare ("spastică"), uneori însoțindu-se de expectorație în cantitate
d) [ ] opacitate masivă cu transparențe multiple de forme neregulate, uneori cu nivel de lichid s mică, dificilă, sub formă de mulaj bronșic
e) [ ] opacitate cu hipertransparență circumscrisă și cu nivel lichidian în interiorul ei (imagine hidroaerică), care e) [ ] periodic poate apărea hemoptizia - spută uniform colorată (din vasele bronșice) sau sub aspect de striuri
rămâne orizontal la schimbarea poziției corpului sanguinolente
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
136. Intrebarea nr. 136: I136 Capitol: SUPURATII PULMONARE CS Mod de punctare: A1 Grad de 141. Intrebarea nr. 141: I141 Capitol: SUPURATII PULMONARE CS Mod de punctare: A1 Grad de
dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
CS Notați afirmația ce caracterizează evoluția unui abces pulmonar în condițiile unui tratament medical CS Care afirmație nu este corectă pentru tabloul clinic obiectiv în bronșiectaziile avansate
corect instituit precoce a) [ ] acrocianoza
a) [ ] tratamentul cu antibiotice este mai puțin eficient, iar evoluția de mai lungă durată b) [x] hiperemia obrazului pe partea afectată
b) [x] evoluția este, de regulă, favorabilă, procesul supurativ regresează, iar cavitatea devine din ce în ce mai mică c) [ ] scăderea ponderală
până dispare (în 5-6 săptămâni) d) [ ] hipocratismul digital
c) [ ] poate avea loc extinderea locală a infecției (empiem, piopneumotorace, pericardită, mediastenită) e) [ ] retard fizic (în cazurile cu debut din copilărie)
d) [ ] poate avea loc generalizarea procesului infecțios (septicemie, abcese metastatice, șoc toxicoseptic) ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] se poate complica cu hemoragie pulmonară, cronicizare, scleroză pulmonară, bronșiectazii, amiloidoză 142. Intrebarea nr. 142: I142 Capitol: SUPURATII PULMONARE CM Mod de punctare: A3 Grad de
--------------------------------------------------------------------- dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
137. Intrebarea nr. 137: I137 Capitol: SUPURATII PULMONARE CS Mod de punctare: A1 Grad de CM Notați afirmațiile caracteristice abceselor pulmonare secundare
dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU a) [x] constituie complicații ale unei leziuni locale preexistente (cancer, corpi străini, chisturi, stenoză bronșică
CS Notați afirmația incorectă în tratamentul antimicrobian pentru abcesele pulmonare produse de agenți etc.)
anaerobi b) [ ] se dezvoltă pe teritorii pulmonare anterior sănătoase, etiologic aparținând infecțiilor cu bacterii anaerobe
a) [ ] tratamentul antimicrobian este îndelungat, cu doze mari de antibacteriene c) [x] constituie modalități evolutive ale pneumoniilor cu anumiți germeni (stafilococi, Klebsiela, Pseudomonas) -
12
așa zisele pneumonii necrozate e) [ ] crepitație
d) [ ] reprezintă dilatații permanente și ireversibile ale bronhiilor subsegmentare sugerate de consecințele clinice ---------------------------------------------------------------------
ale infecției cronice sau recurente în căile respiratorii dilatate 148. Intrebarea nr. 148: I148 Capitol: SUPURATII PULMONARE CM Mod de punctare: A3 Grad de
e) [x] sunt favorizate de preexistența stenozelor bronșice (tumorale, inflamatorii, cicatriceale sau din corpi străini), dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
a bronșiectaziilor sau chisturilor CM Tusea la un pacient cu abces pulmonar drenat incomplet are următoarele caracteristici
--------------------------------------------------------------------- a) [x] se accentuează când bolnavul stă culcat în poziția ce favorizează mobilizarea secrețiilor din cavitatea
143. Intrebarea nr. 143: I143 Capitol: SUPURATII PULMONARE CM Mod de punctare: A3 Grad de abcesului și eliminarea lor
dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU b) [x] este supărătoare, cu spută în cantitate variată: de la abundentă la nesemnificativă (ori de câte ori drenarea
СM Incidența supurațiilor pulmonare este sporită focarului se întrerupe)
a) [x] în timpul epidemiilor de gripă (pneumonii stafilococice postvirale) c) [x] poate fi cu spută mucopurulentă, purulentă sau piosanguinolentă, adesea fetidă
b) [ ] la pacienții cu statusul atopic (alergic) mărit d) [ ] este sezonieră, fiind însoțită de rinită și de raluri sibilante
c) [ ] la pacienții cu deficiență de α1-antitripsină e) [ ] este sezonieră, fiind însoțită de rinită și de raluri sibilante
d) [x] în condițiile de imunitate compromisă (diabet zaharat, ciroză hepatică, alcoolism, malignități, tratament ---------------------------------------------------------------------
imunosupresiv etc.) 149. Intrebarea nr. 149: I149 Capitol: SUPURATII PULMONARE CM Mod de punctare: A3 Grad de
e) [x] la pacienții cu risc de aspirație (tulburări de conştienţă, tulburări de deglutiţie, reflux gastro-esofagian, dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
micşorarea activităţii motorii esofagiene) СM Notați formele clinice particulare de abces pulmonar
--------------------------------------------------------------------- a) [x] abcesul pulmonar primitiv (de aspirație)
144. Intrebarea nr. 144: I144 Capitol: SUPURATII PULMONARE CM Mod de punctare: A3 Grad de b) [x] abcesul pulmonar "decapitat"
dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU c) [ ] abcesul pulmonar "descălțat"
CM Notați cei doi factori patogenetici de bază, coexistența cărora este necesară pentru formarea abcesului d) [x] abcesul pulmonar secundar
pulmonar primar e) [x] abcese pulmonare mari (gigante)
a) [ ] vasculita cu patogenia neclară, care afectează vasele pulmonare și bronhiale ---------------------------------------------------------------------
b) [x] infecția gingivală (gingivita sau pioreea), care asigură germenii 150. Intrebarea nr. 150: I150 Capitol: SUPURATII PULMONARE CM Mod de punctare: A3 Grad de
c) [x] aspirația, care asigură accesul spre parenchimul pulmonar dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
d) [ ] tromboza extensivă în vasele pulmonare și bronhiale, care duce la sfacelarea țesutului СM Notați afirmațiile caracteristice abceselor pulmonare primitive (de aspirație)
e) [ ] slăbiciunea congenitală a peretelui bronșic, care duce la dilatarea ireversibilă a lor a) [ ] constituie complicații ale unei leziuni locale preexistente (cancer, corpi străini, chisturi, stenoză bronșică
--------------------------------------------------------------------- etc.)
145. Intrebarea nr. 145: I145 Capitol: SUPURATII PULMONARE CM Mod de punctare: A3 Grad de b) [x] se dezvoltă pe teritorii pulmonare anterior sănătoase
dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU c) [ ] constituie modalități evolutive ale pneumoniilor cu anumiți germeni (stafilococi, Klebsiela, Pseudomonas) -
СM Debutul unui abces pulmonar acut de obicei este așa zisele pneumonii necrozate
a) [ ] insidios în infecțiile cu bacterii aerobe d) [x] la acești pacienți se atestă surse endogene de anaerobi (periodontite, gingivite etc.)
b) [ ] acut, rapid și progresiv în in infecțiile cu germeni anaerobi e) [x] la acești pacienți se atestă afecțiuni, care favorizează aspirația (tulburări de conştienţă, tulburări de
c) [ ] lent, cu stări de acutizări în perioada rece și umedă a anului: tuse, frecvent mucopurulentă, preponderent deglutiţie, reflux gastro-esofagian, micşorarea activităţii motorii esofagiene)
dimineața, periodic cu striuri de sânge, simptome de impregnare infecțioasă ---------------------------------------------------------------------
d) [x] insidios în infecțiile cu germeni anaerobi 151. Intrebarea nr. 151: I151 Capitol: SUPURATII PULMONARE CM Mod de punctare: A3 Grad de
e) [x] acut, rapid și progresiv în in infecțiile cu bacterii aerobe dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
--------------------------------------------------------------------- СM Notați afirmațiile caracteristice abcesului pulmonar cronic
146. Intrebarea nr. 146: I146 Capitol: SUPURATII PULMONARE CM Mod de punctare: A3 Grad de a) [x] decurge mai mult de 3 luni, cu perioade de remisie și acutizări
dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU b) [ ] decurge mai puțin de 2 luni, rezolvându-se prin autolimitare
CM Dacă focarul unui abces pulmonar acut este situat aproape de periferia plamânului, în faza de c) [x] în perioada de acutizări bolnavii acuză dispnee, tuse cu eliminări de spută purulentă cu miros fetid, periodic
constituire (faza pneumonică a abcesului pulmonar), obiectiv se atestă hemoptizie, subfebrilitate
a) [x] freamăt vocal accentuat d) [x] se pot constata pierderea ponderală, anemia, hipocratismul digital, splenomegalia
b) [ ] freamăt vocal diminuat/abolit e) [ ] se tratează cu doze mici de antibiotice de spectru larg, timp de 7-10 zile
c) [x] matitate/submatitate fixă ---------------------------------------------------------------------
d) [x] suflu tubar patologic 152. Intrebarea nr. 152: I152 Capitol: SUPURATII PULMONARE CM Mod de punctare: A3 Grad de
e) [x] bronhofonie, pectorilocvie afonă dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
--------------------------------------------------------------------- СM Notați afirmațiile caracteristice abceselor pulmonare hematogene (embolice)
147. Intrebarea nr. 147: I147 Capitol: SUPURATII PULMONARE CM Mod de punctare: A3 Grad de a) [x] apar drept complicații ale emboliilor septice (de exemplu, în tromboflebitele purulente ale venelor
dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU bazinului)
CM Dacă focarul unui abces pulmonar acut este situat aproape de periferia plamânului, în faza de drenare b) [x] se pot dezvolta în cadrul unor septicemii (cu stafilococ auriu, Klebsiella, streptococi, bacili Gram negativi
bronșică, obiectiv se atestă etc.)
a) [x] freamăt vocal accentuat c) [x] pot apare din endocardita inimii drepte la consumatorii de droguri intravenos
b) [x] hipersonoritate timpanică d) [x] debutul bolii este de obicei brusc, cu frison, iar evoluția mult mai rapidă (fulminantă) cu lipsa expectorației
c) [ ] frotație pleurală fetide și a factorilor predispozanți către aspirația cu anaerobi
d) [x] suflu cavernos e) [ ] pleureziile sunt foarte rare, iar empiemul pleural practic nu se asociază
13
--------------------------------------------------------------------- СM Notați afirmațiile corecte caracteristice pentru debutul bolii bronșiectatice
153. Intrebarea nr. 153: I153 Capitol: SUPURATII PULMONARE CM Mod de punctare: A3 Grad de a) [x] în lipsa infecției bolnavul mult timp nu-și cunoaște suferința
dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU b) [x] debutul maladiei este lent, în perioada rece și umedă a anului
СM Notați abcesele pulmonare, care conduc la leziuni reziduale importante (cavități reziduale, bronșiectazi c) [ ] boala debutează acut, cu un frison "solemn" și "junghi " toracic
i) și necesită mai frecvent intervenții chirurgicale d) [x] boala debutează cu tuse, frecvent mucopurulentă, preponderent dimineața, periodic cu striuri de sânge sau
a) [x] abcesele pulmonare mari (gigante - peste 6 cm în diametru) miros fetid
b) [ ] abcesele pulmonare mici (sub 2 cm în diametru) e) [x] deseori se asociază simtome de impregnare infecțioasă: astenie nemotivată, indispoziție, febră, cefalee,
c) [x] abcesele lobului mediu (din drenaj deficitar) vertij, anorexie
d) [x] abcesele lingulei și ale piramidei bazale(din drenaj deficitar) ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] abcesele pulmonare de dimensiuni medii și cu drenaj bronhial foarte eficient 159. Intrebarea nr. 159: I159 Capitol: SUPURATII PULMONARE CM Mod de punctare: A3 Grad de
--------------------------------------------------------------------- dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
154. Intrebarea nr. 154: I154 Capitol: SUPURATII PULMONARE CM Mod de punctare: A3 Grad de СM Notați afirmațiile corecte caracteristice pentru tabloul clinic al bolii bronșiectatice avansate
dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU a) [x] simptomul de bază este tusea chinuitoare (continuă), preponderent dimineața ("toaleta bronșică matinală")
СM Notați examenele paraclinice necesare pentru diagnosticul supurațiilor pulmonare b) [x] sputa este purulentă, cu miros fetid, expectorându-se în cantități mari (de la 20-30 ml până la sute mililitri -
a) [ ] testele cutanate alergice vomica)
b) [x] examene radiologice ale cutiei toracice c) [x] sputa, de obicei, se depune în 4 straturi - spumos și aerat, mucopurulent, mucos, purulent
c) [x] examenul sputei (analiza generală, sputocultura etc.) d) [ ] tusea, deobicei, este neproductivă, chinuitoare ("spastică"), uneori însoțindu-se de expectorație în cantitate
d) [x] examenul hematologic (inclusiv hemoculturile) mică, dificilă, sub formă de mulaj bronșic
e) [x] bronhoscopia e) [x] periodic poate apărea hemoptizia - spută uniform colorată (din vasele bronșice) sau sub aspect de striuri
--------------------------------------------------------------------- sanguinolente
155. Intrebarea nr. 155: I155 Capitol: SUPURATII PULMONARE CM Mod de punctare: A3 Grad de ---------------------------------------------------------------------
dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU 160. Intrebarea nr. 160: I160 Capitol: SUPURATII PULMONARE CM Mod de punctare: A3 Grad de
СM Notați afirmațiile corecte caracteristice pentru evoluția unui abces pulmonar de dimensiuni mari dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
diagnosticat tardiv, cu țesut de scleroză din jur mai dezvoltat СM Notați afirmațiile corecte caracteristice pentru tabloul clinic obiectiv în bronșiectaziile avansate
a) [x] tratamentul cu antibiotice este mai puțin eficient, iar evoluția de mai lungă durată a) [x] acrocianoza
b) [ ] evoluția este, de regulă, favorabilă, procesul supurativ regresează, iar cavitatea devine din ce în ce mai mică b) [ ] hiperemia obrazului pe partea afectată
până dispare (în 5-6 săptămâni) c) [x] scăderea ponderală
c) [x] poate avea loc extinderea locală a infecției (empiem, piopneumotorace, pericardită, mediastenită) d) [x] hipocratismul digital
d) [x] poate avea loc generalizarea procesului infecțios (septicemie, abcese metastatice, șoc toxicoseptic) e) [x] retard fizic (în cazurile cu debut din copilărie)
e) [x] se poate complica cu hemoragie pulmonară, cronicizare, scleroză pulmonară, bronșiectazii, amiloidoză ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 161. Intrebarea nr. 161: I161 Capitol: PNEUMONIILE CS Mod de punctare: A1 Grad de dificultate:
156. Intrebarea nr. 156: I156 Capitol: SUPURATII PULMONARE CM Mod de punctare: A3 Grad de scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU CS Tabloul clinic "tipic" (debut brusc, tuse productivă cu spută purulentă, durere toracică de tip pleural,
СM Notați afirmațiile corecte caracteristice pentru tratamentul antimicrobian în abcesele pulmonare semne de condensare pulmonară) este mai des observat în pneumoniile cauzate de
produse de agenți anaerobi a) [x] Streptoccocus pneumoniae
a) [x] tratamentul antimicrobian este îndelungat, cu doze mari de antibacteriene b) [ ] Mycoplasma pneumoniae
b) [x] sunt acceptate trei scheme de tratament antibacterial: cu penicilină; cu clindamicină; cu penicilină plus c) [ ] Pneumocystis jiroveci
metronidazol d) [ ] Coxiella burnetti
c) [x] regimul tratamentului intravenos antimicrobian continuă până se ameliorează starea generală, dispare febra e) [ ] Chlamydophila psittaci
și nivelul hidroaeric pe radiogramă ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] regimul tratamentului intravenos antimicrobian continuă 3-5 zile după normalizarea temperaturii ---------------------------------------------------------------------
e) [x] tratamentul intravenos este urmat de administrarea perorală a antimicrobienelor, care va continua până la 163. Intrebarea nr. 163: I163 Capitol: PNEUMONIILE CS Mod de punctare: A1 Grad de dificultate:
dispariția totală a semnelor radiologice, sau până rămân doar niște mici și stabile leziuni reziduale scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
--------------------------------------------------------------------- СS Pot evolua cu formarea de cavităţi pneumoniile cauzate de următorii germeni, cu excepţia
157. Intrebarea nr. 157: I157 Capitol: SUPURATII PULMONARE CM Mod de punctare: A3 Grad de a) [ ] Anaerobii
dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU b) [ ] Enterobacteriile aerobe Gram negativi aerobe
CM Dilatările în bronșiectazii pot fi c) [x] Mycoplasma pneumoniae
a) [x] cilindrice (tubulare, fusiforme) d) [ ] Streptoccocus pneumoniae tip III
b) [ ] centrale (în bronhiile principale, lobare și segmentare), cu celule scuamoase e) [ ] Staphylococcus aureus
c) [x] varicoase (moniliforme) ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] periferice, cu celule mici ("în boabe de ovăz") ---------------------------------------------------------------------
e) [x] saculare (chistice, ampulare) 165. Intrebarea nr. 165: I165 Capitol: PNEUMONIILE CS Mod de punctare: A1 Grad de dificultate:
--------------------------------------------------------------------- scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
158. Intrebarea nr. 158: I158 Capitol: SUPURATII PULMONARE CM Mod de punctare: A3 Grad de СS Tabloul clinic "atipic" este mai des observat în pneumoniile comunitare cauzate de
dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU a) [x] Mycoplasma pneumoniae
14
b) [ ] Streptococcus pneumoniae b) [ ] ceftriaxon
c) [ ] Pseudomonas aeruginosa c) [x] trimetoprim-sulfametoxazol
d) [ ] Pneumocystis jiroveci d) [ ] ceftazidim
e) [ ] Bacili enterici aerobi Gram negativi e) [ ] amikacină
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
166. Intrebarea nr. 166: I166 Capitol: PNEUMONIILE CS Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: 172. Intrebarea nr. 172: I172 Capitol: PNEUMONIILE CS Mod de punctare: A1 Grad de dificultate:
scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
СS Pneumoniile, survenite la pacienții cu infecții pe catetere intravenoase, sunt cel mai frecvent СS Antibioticele de elecţie în tratamentul pneumoniei prin micoplasmă sau chlamidie sunt
determinate de a) [ ] penicilinele
a) [x] Staphylococcus aureus b) [x] macrolidele
b) [ ] Mycoplasma pneumoniae c) [ ] aminoglicozidele
c) [ ] Pseudomonas aeruginosa d) [ ] cefalosporinele
d) [ ] Anaerobi orali e) [ ] carbapenemii
e) [ ] Haemophylus influenzae ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 173. Intrebarea nr. 173: I173 Capitol: PNEUMONIILE CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate:
167. Intrebarea nr. 167: I167 Capitol: PNEUMONIILE CS Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU CM În tratamentul pneumoniei prin Mycoplasma pneumoniae se folosesc următoarele antibacteriene, cu
CS Pneumonia nosocomială este definită ca pneumonia care: excepţia
a) [ ] s-a dezvoltat după 12 ore de la internare a) [x] Cefazolină
b) [ ] s-a dezvoltat după 24 ore de la internare b) [x] Meropenem
c) [x] s-a dezvoltat după 48 ore de la internare c) [ ] Moxifloxacină
d) [ ] s-a dezvoltat după 72 ore de la internare d) [ ] Doxiciclină
e) [] s-a dezvoltat după 36 ore de la internare e) [ ] Claritromicină
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
168. Intrebarea nr. 168: I168 Capitol: PNEUMONIILE CS Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: 174. Intrebarea nr. 174: I174 Capitol: PNEUMONIILE CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate:
scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
СS Care din agentii patogeni enumerați nu pot fi cultivaţi pe medii de cultură obişnuite CS Pacienta C., 18 ani, prezintă dispnee, tuse cu spută ruginie, durere în hemitoracele stîng, febră 38-39˚C.
a) [ ] Mycoplasma pneumoniae La examenul obiectiv, pe stânga subscapular se determină matitate și suflu tubar. În hemoleucogramă se
b) [ ] Chlamydophila pneumoniae 9
evidențiază leucocitoza 17,0x10 /l și VSH - 36 mm/h. Care este diagnosticul prezumtiv?
c) [ ] Pneumocystis jiroveci
a) [x] Pneumonie pneumococică
d) [ ] micobacteriile
b) [ ] Pneumonie nosocomială
e) [x] toate microorganismele de mai
c) [ ] Abces pulmonar
---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Pleurezie exsudativă
169. Intrebarea nr. 169: I169 Capitol: PNEUMONIILE CS Mod de punctare: A1 Grad de dificultate:
e) [ ] Bronşită acută
scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
---------------------------------------------------------------------
СS Tabloul clinic "atipic" al pneumoniei la un pacient HIV seropozitiv mai des sugerează infecţia cu
175. Intrebarea nr. 175: I175 Capitol: PNEUMONIILE CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate:
a) [ ] Legionella pneumophila
mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
b) [ ] Chlamydophila pneumoniae
CM Criteriile de spitalizare la pacienții cu pneumonii sunt:
c) [ ] Mycoplasma pneumoniae
a) [ x] vârsta peste 60 ani
d) [x] Pneumocystis jiroveci
b) [x] comorbidități importante
e) [ ] Haemophylus influenzae
c) [x] imposibilitatea de îngrijire la domiciliu
---------------------------------------------------------------------
d) [ ] etiologie necunoscută
e) [ ] dorința pacientului
---------------------------------------------------------------------
CS Durata tratamentului în pneumonia prin Legionella este de
176. Intrebarea nr. 176: I176 Capitol: PNEUMONIILE CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate:
a) [ ] 1 săptămînă
mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
b) [ ] 4 săptămîni
CM La pacienţii spitalizaţi în secția terapie intensivă pentru pneumonie comunitară cei mai frecvenţi
c) [x] minim 3 săptămîni
patogeni sunt
d) [ ] minim 3 săptămîni
a) [ ] Pseudomonas aeruginosa
e) [ ] 4-5 săptămîni
b) [x] Streptoccocus pneumoniae
---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Klebsiella pneumoniae
d) [ ] Haemophilus influenzae
e) [x] Legionella pneumophila
CS Medicamentul de elecţie în tratamentul pneumoniei prin Pneumocystis jiroveci este
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] AMO/AC
15
177. Intrebarea nr. 177: I177 Capitol: PNEUMONIILE CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: e) [x] empiemul
mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU ---------------------------------------------------------------------
CM Pneumonia nosocomială cu debut tardiv mai des este cauzată de 183. Intrebarea nr. 183: I183 Capitol: PNEUMONIILE CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate:
a) [x] Bacilii enterici Gram negativi mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
b) [ ] Mycoplasma pneumoniae СM La persoanele infectate cu virusul imunodeficientei umane de tip 1 (HIV-1) infecțiile pulmonare sunt
c) [x] Pseudomonas aeruginosa determinate mai frecvent de
d) [ ] Streptoccocus pneumoniae a) [ ] Chlamydophila psittaci
e) [x] Staphylococcus aureus (MRSA) b) [x] Pneumocystis jiroveci
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Mycobacterium tuberculosis
178. Intrebarea nr. 178: I178 Capitol: PNEUMONIILE CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: d) [x] Streptococcus pneumoniae
mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU e) [ ] Mycoplasma pneumoniae
CM În tratamentul pneumoniilor nosocomiale asociate ventilației mecanice sunt raționale următoarele ---------------------------------------------------------------------
combinaţii de antibiotice, cu exceptia 184. Intrebarea nr. 184: I184 Capitol: PNEUMONIILE CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate:
a) [ ] ceftazidim + fluorochinolonă mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
b) [ ] ticarcilina/clavulanat + aminoglicozid CM Diagnosticul etiologic al pneumoniei prin Legionella pneumophila în practica medicală se poate realiza
c) [x] meticilina + vancomicină prin
d) [ ] imipenem + aminoglicozid a) [ ] microscopia frotiului colorat după Gram
e) [x] amoxicilină/clavulanat + macrolid b) [ ] hemoculturi
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] sputoculturi pe agar-ciocolată
179. Intrebarea nr. 179: I179 Capitol: PNEUMONIILE CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: d) [x] determinarea antigenului urinar
mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU e) [x] determinarea anticorpilor serici prin testul ELISA
CM Particularităţile evoluţiei pneumoniei prin Staphylococcus aureus sunt ---------------------------------------------------------------------
a) [x] pneumatocelele 185. Intrebarea nr. 185: I185 Capitol: PNEUMONIILE CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate:
b) [x] empiemul mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
c) [ ] evoluţia uşoară CM Care sunt cauzele neinfecţioase ale cavităților pulmonare
d) [x] opacităţile rotunde a) [ ] diabetul zaharat
e) [ ] hemoleucograma neschimbată b) [ ] ] insuficiența renală
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] aspergiloza pulmonară
180. Intrebarea nr. 180: I180 Capitol: PNEUMONIILE CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: d) [x] neoplasmul pulmonar
mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU e) [x] granulomatoza Wegener
CM Terapia antimicrobiană orală empirică folosită în tratamentul ambulator al pacienţilor cu pneumonie ---------------------------------------------------------------------
comunitară vizează următorii agenți patogeni 186. Intrebarea nr. 186: I186 Capitol: PNEUMONIILE CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate:
a) [ ] Pseudomonas aeruginosa mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
b) [x] Mycoplasma pneumoniae CM Antibacterienele cu activitate antipiocianică sunt
c) [x] Streptococcus pneumonia a) [x] piperacilină/tazobactam
d) [x] Chlamydophila pneumoniae b) [x] ticarcilină/clavulanat
e) [ ] Staphylococcus aureus c) [ ] metronidazol
--------------------------------------------------------------------- d) [ ] amoxicilină/clavulanat
181. Intrebarea nr. 181: I181 Capitol: PNEUMONIILE CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: e) [x] ceftazidim
mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU ---------------------------------------------------------------------
СM Agenţii patogeni incriminați infecției pulmonare la un pacient cu neutropenie severă (< 500 187. Intrebarea nr. 187: I187 Capitol: PNEUMONIILE CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate:
neutrofile/mm3) și febră persistentă pe fondalul antibioterapiei sunt mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
a) [ ] Streptococcus pneumoniae СM Factorii de risc sporit ai pneumoniei cu Pseudomonas aeruginosa sunt
b) [x] Candida spp. a) [x] fibroza chistică
c) [ ] Mycoplasma pneumoniae b) [x] bronşiectaziile
d) [x] Criptoccocus neoformans c) [x] finisarea recentă a cursului de antibioterapie cu spectru larg
e) [ ] Haemophylus influenzae d) [x] cașexie
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] contractarea la domiciliu a pneumoniei
182. Intrebarea nr. 182: I182 Capitol: PNEUMONIILE CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: ---------------------------------------------------------------------
mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU 188. Intrebarea nr. 188: I188 Capitol: PNEUMONIILE CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate:
CM Factorii incriminaţi în ineficiența antibioterapiei empirice a pneumoniei comunitare sunt mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
a) [x] bronşiectaziile СM Criteriile CURB-65 includ
b) [x] agentul etiologic rezistent a) [x] alterarea statutului mental
c) [x] obstrucţia endobronsică b) [x] tensiunea arteriala diastolică ≤ 60 mmHg
d) [ ] vârsta peste 65 ani c) [ ] tahicardie 125 b/min
16
d) [x] nivelul ureei serice sporit e) [ ] Se caracterizează prin limitare cronică a fluxului aerian
e) [x] tensiunea arteriala sistolică ≤ 90 mmHg ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 195. Intrebarea nr. 195: I195 Capitol: BPOC CS Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut
189. Intrebarea nr. 189: I189 Capitol: PNEUMONIILE CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU CS În BPOC cu PaO2 < de 60 mmHg, oxigenoterapia nu este necesară în caz de
CM Criteriile CURB-65 includ a) [ ] Desaturări la efort
a) [ ] leucopenia (sub 4000/ml) b) [ ] Desaturări nocturne
b) [ ] comorbidităţile importante c) [ ] Semne de IVD
c) [ ] tensiunea arteriala diastolică ≤ 65 mmHg d) [ ] Poliglobulie importantă
d) [x] nivelul ureei serice sporit e) [x] HTA
e) [x] tensiunea arteriala sistolică ≤ 90 mmHg ---------------------------------------------------------------------
190. Intrebarea nr. 190: I190 Capitol: PNEUMONIILE CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU CS BPOC necesită ventilaţie asistată dacă
CM Măsurile eficiente de profilaxie a pneumoniei comunitare includ a) [ ] FC peste 110/min
a) [x] sistarea fumatului b) [ ] FR peste 25/min
b) [ ] antibioticele betalactamice c) [ ] SaO2 sub 90%
c) [ ] evitarea suprarăcelii d) [ ] PaO2 sub 60 mmHg
d) [x] vaccinarea antipneumococică e) [x] PaCO2 peste 70 mmHg
e) [x] vaccinarea contra virusului gripei ---------------------------------------------------------------------
191. Intrebarea nr. 191: I191 Capitol: BPOC CS Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU СS Un pacient diagnosticat cu BPOC, care prezintă VEMS/CV < 0,70, VEMS < 50% din valorile prezise si
CS Care dintre următoarele explorări nu fac parte din diagnosticul BPOC dispnee in repaus se încadreaza în
a) [ ] Radiografia toracică a) [ ] stadiul A
b) [ ] Probe funcționale respiratorii b) [ ] stadiul B
c) [ ] Electrocardiogramă c) [ ] stadiul C
d) [ ] Gazometria d) [x] stadiul D
e) [x] Ecografia Doppler vascular e) [ ] nici una din variantele de mai sus
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
192. Intrebarea nr. 192: I192 Capitol: BPOC CS Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut 198. Intrebarea nr. 198: I198 Capitol: BPOC CS Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut
Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
CS Bronşita cronică obstructivă se caracterizează prin CS Următorul NU este semn de alarmă care să impună ventilaţie mecanică la un pacient cu BPOC
a) [ ] este asociată unei hipoxemii de repaus a) [ ] tulburări de conştienţă
b) [x] este asociată unei reversibilităţi parţiale b) [ ] epuizare respiratorie
c) [ ] apare dispnee de repaus c) [x] PaO2 < 60 mmHg
d) [ ] VEMS < 35% d) [ ] PaCO2 > 70 mmHg
e) [ ] expectoraţie zilnică timp de de cel puţin 3 luni în cursul a cel puţin 2 ani consecutive e) [ ] Absenţa ameliorării rapide în ciuda oxigenoterapiei
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
CS Hipoxia+hipercapnia se întâlnesc în CS Monitorizarea BPOC pe termen lung include următorul element
a) [x] Decompensarea BPOC a) [ ] Diminuarea mortalităţii
b) [ ] Embolia pulmonară b) [ ] Tratarea factorilor de risc
c) [ ] Criza de astm c) [ ] Ameliorarea toleranţei la efort
d) [ ] EPA d) [ ] Tratarea simptomelor
e) [ ] Insuficienţa renală e) [x] toate enumerate
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
CS Care dintre următoarele afirmaţii este falsă în legătură cu BPOC СS Defect ventilator obstructiv din BPOC este marcat de VEMS/CV sub
a) [ ] Pentru diagnostic pozitiv se efectuează explorări funcţionale respiratorii cu test de reversibilitate bronşică a) [ ] 0,89
b) [ ] Se agravează lent progresiv b) [ ] 0,79
c) [ ] Cuprinde bronşite cronice cu obstrucţie bronşică c) [ ] 0,8
d) [x] Cuprinde emfizeme paracicatriciale d) [x] 0,70
17
e) [ ] 0,79 e) [ ] Obligatoriu corticoterapie orală
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
201. Intrebarea nr. 201: I201 Capitol: BPOC CS Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut 208. Intrebarea nr. 208: I208 Capitol: BPOC CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu
СS În emfizemul centrolobular, testele funcționale respiratorii sunt caracterizate de, cu excepţia СM Urmatoarele sunt anomalii ale ventilatiei spontane in BPOC, cu excepția
a) [ ] PaCO2 crescută a) [ ] ventilație cu buzele tuguiate
b) [ ] PaO2 scăzută b) [ ] punerea în mișcare a mușchilor respiratori accesori
c) [ ] DLCO normal sau puţin scăzut c) [ ] semnul Hoover
d) [x] CPT diminuată d) [x] hipocratism digital
e) [ ] VEMS/CV scăzut e) [x] bradipnee
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 209. Intrebarea nr. 209: I209 Capitol: BPOC CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu
203. Intrebarea nr. 203: I203 Capitol: BPOC CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU CM La examenul clinic al unui pacient cu BPOC NU sunt semne clinice de distensie toracică:
CM Diagnosticul de BPOC se realizeaza prin a) [ ] semnul Hoover
a) [x] explorari funcționale respiratorii (PFR) cu test de reversibilitate bronșică b) [ ] deplasarea peretelui toracic spre interior în timpul contracţiei diafragmului
b) [ ] măsurarea volumelor și debitelor pulmonare: prin bodypletismografie și diluție (obligatoriu) c) [x] semne de HTP şi de insuficiență ventriculară dreaptă
c) [x] documentarea disfuncției ventilatorii obstructive d) [ ] creşterea diametrului antero-posterior al toracelui
d) [ ] evaluarea severitatii bolii in functie de raportul VEMS/CV e) [x] utilizarea muşchilor respiratori accesori
e) [ ] doar examen clinic ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 210. Intrebarea nr. 210: I210 Capitol: BPOC CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu
204. Intrebarea nr. 204: I204 Capitol: BPOC CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU CM Care dintre următoarele variante sunt semne de alarmă la un pacient cu BPOC care impun ventilaţie
СM Care dintre următorii sunt factori de risc pentru BPOC mecanică asistată?
a) [x] Fumatul a) [x] somnolenţa
b) [x] Deficit de alfa 1 antitripsină b) [ ] scăderea vigilenţei
c) [x] SO2 c) [ ] tuse ineficientă
d) [ ] Polen d) [x] stop respirator
e) [x] Fumul de ardere din biomasă e) [x] absenţa ameliorării rapide în ciuda oxigenoterapiei
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
205. Intrebarea nr. 205: I205 Capitol: BPOC CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu 211. Intrebarea nr. 211: I211 Capitol: BPOC CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu
CM Reprezintă indicaţie de efectuare a gazometriei, cu excepția CM Disfuncţia ventilatorie obstructivă din cadrul BPOC este caracterizată de
a) [ ] SaO2<92% a) [ ] Test pozitiv cu metacolină
b) [x] VEMS<45% b) [x] VEMS redus
c) [x] VEMS<50% c) [x] Test cu bronhodilatator negativ
d) [x] Comorbiditate cardiovasculară d) [x] VEMS/CV < 70%
e) [x] Discordanţa clinico-funcţională e) [ ] VEMS/CV < 80%
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
206. Intrebarea nr. 206: I206 Capitol: BPOC CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu 212. Intrebarea nr. 212: I212 Capitol: BPOC CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu
CM Reprezintă criterii de exacerbare în BPOC CM Dacă un pacient prezintă dispnee expiratorie cu wheezing şi/sau raluri ronflante, diagnosticul mai
a) [x] creșterea volumului de expectorație probabil ar putea fi
b) [x ] agravarea dispneii a) [x] Edem pulmonar acut
c) [ x] febra b) [x] Decompensare acută a BPOC
d) [] pH<7.2 c) [ ] Pneumonie franc lobară
e) [ ] PaO2>60% d) [ ] Embolie pulmonară
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Pneumopatie de hipersensibilitate
207. Intrebarea nr. 207: I207 Capitol: BPOC CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu ---------------------------------------------------------------------
Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU 213. Intrebarea nr. 213: I213 Capitol: BPOC CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu
CM Care dintre următoarele afirmaţii privind tratamentul în BPOC sunt adevărate Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
a) [x] Se va stopa fumatul СM Din punct de vedere morfologic BPOC include
b) [x] Vaccinare antigripală scade riscul de exacerbări infecțioase a) [x] Emfizemul centrolobular
c) [x] Reabilitarea pulmonară crește toleranța la efort b) [x] Emfizemul panlobular
d) [ ] Sunt recomandate beta-blocantele c) [ ] Emfizemul paracicatricial
18
d) [x] Bronsita cronică obstructivă e) [ ] PaO2=60 mmHg
e) [ ] Bronşită cronică simplă ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 220. Intrebarea nr. 220: I220 Capitol: ALERGOLOGIE CS Mod de punctare: A1 Grad de dificultate:
214. Intrebarea nr. 214: I214 Capitol: BPOC CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU CS Care dintre următoarele nu cauzează anafilaxie severă
СM Nu se face oxigenoterapia de lunga durata in BPOC în caz de a) [ ] Medicamentele
a) [ ] PaO2 diurnă măsurată în repaus, în aer <60 mmHg b) [ ] Latexul
b) [ ] PaO2 < 60mmHg si HTP c) [x] Polenul
c) [x] PaO2 < 70mmHg și insuficiență ventriculară stângă d) [ ] Înţepăturile de insecte
d) [x] Pacientul prezintă SaO2 peste 90% e) [ ] Efortul fizic
e) [x] Hipoventilatie alveolara nocturna (SaO2 < 95%) ---------------------------------------------------------------------
Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU CS La pacienţii cu risc de reacţii anafilactice severe nu se recomandă
СM Chirurgia în BPOC este contraindicata in caz de a) [ ] Purtarea brăţării de alertă
a) [x] PaCO2 >60 mmHg b) [ ] Evitarea alergenilor care pot cauza simptomele
b) [x] HTP c) [ ] Să poarte autoinjector de adrenalină
c) [x] tabagism persistent d) [ ] Să ştie sa utilize un autoinjector de adrenalină
d) [ ] corticoterapie continuă cu doze mai mari de 10 mg/zi e) [x] Expunerea cît mai frecventă la alergen cu scop de hiposensiblizare
e) [ ] CPT >125%, PaO2 în jur de 60 mmHg, VEMS aproximativ 25% ---------------------------------------------------------------------
Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU CS Mecanismele de acțiune a corticosteroizilor în tratamentul astmului bronsic sunt
СM Complicații ale sindromului de apnee în somn sunt a) [x] Reducerea producerii de citokine
a) [x] Moarte subită in somn b) [ ] Creșterea transudării microvasculare
b) [x] HTP c) [ ] Asigurarea migrării și activării celulelor inflamatorii
c) [x] Atacuri ischemice cerebrale sau coronariene d) [ ] Creșterea nivelului de citokine
d) [ ] Bronșita cronică e) [ ] Inhibiția eliberarii de mediatori din mastocite
e) [x] Hipertensiune arteriala sistemica ---------------------------------------------------------------------
Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU CS Manifestările clinice sistemice ale alergiei medicamentoase pot fi
СM In emfizemul pulmonar la radiografia toracica se observa a) [x] Şoc anafilactic
a) [x] hipertransparența cîmpurilor pulmonare b) [ ] Vertije
b) [ ] elevarea diafragmului c) [ ] Erupții cutanate
c) [x] mărirea spațiilor intercostale d) [ ] Halucinatii
d) [x] inimă în picătură e) [ ] Nefrită
e) [ ] desen pulmonar accentuat ---------------------------------------------------------------------
Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU CS Tratamentul alergiei medicamentoase include
СM În tratamentul BPOC se utilizează următorii bronhodilatatori cu acţiune scurtă a) [ ] Beta-adrenoblocatori
a) [ ] Formoterol b) [ ] Penicilina
b) [x] Bromură de ipratropium c) [ ] Vitamine
c) [ ] Bromură de tiotropium d) [ ] Preparate sedative
d) [ ] Salmeterol e) [x] Corticosteroizi
e) [x] Fenoterol ---------------------------------------------------------------------
Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU CS Rinita alergică este o afectiune alergica conditionata de hipersensibilitatea la alergenii
CM Ventilaţia mecanică asistată în BPOC se impune dacă a) [x] Inhalatori
a) [ ] FR mai mare de 25/min b) [ ] Alimentari
b) [x] Există confuzie c) [ ] De menaj si epidermali
c) [x] pH sub 7,30 d) [ ] Medicamentosi
d) [x] PaCO2=70 mmHg e) [ ] Infectiosi
19
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
226. Intrebarea nr. 226: I226 Capitol: ALERGOLOGIE CS Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: 232. Intrebarea nr. 232: I232 Capitol: ALERGOLOGIE CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate:
scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CS Criteriile de diagnostic a rinitei alergice sunt, cu exceptia CM Simptomele cauzate de expunerea la pneumoalergeni sunt
a) [ ] Anamneza alergologică agravată a) [x] Obstrucţie nazală
b) [ ] Manifestările clinice b) [ ] Tuse
c) [ ] Testele cutanate pozitive c) [ ] Prurit cutanat
d) [ ] Depistarea anticorpilor IgE-specifici d) [x] Strănut
e) [x] Depistarea polenului în frotiul nazal e) [x] Rinoree apoasă
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
227. Intrebarea nr. 227: I227 Capitol: ALERGOLOGIE CS Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: 233. Intrebarea nr. 233: I233 Capitol: ALERGOLOGIE CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate:
scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CS Următoarele caracteristici determină angioedemul, cu excepția CM Următorii alergeni pot produce reacţii anafilactice
a) [ ] Este un echivalent clinic și histopatologic al elementului urticarian extins în suprafață și profunzime a) [x] Exerciţiile fizice
b) [ ] Este o urticarie gigantă asimetrică cu o senzație tipică de arsură b) [x] Latexul
c) [ ] Se dezvoltă preponderent în țesuturile profunde ce conțin țesut lax afectând mai des buzele, zona c) [x] Înţepăturile de himenoptere
periorbitală, limba, organele genitale, membrele d) [x] Alunele
d) [ ] Afecteaza mucoasele faringelui, glotei, tractului gastrointestinal e) [ ] Blana de pisică
e) [x] Regresează prompt la diuretice ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 234. Intrebarea nr. 234: I234 Capitol: ALERGOLOGIE CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate:
228. Intrebarea nr. 228: I228 Capitol: ALERGOLOGIE CS Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu CM Șocul anafilactic necesită diagnostic diferențial cu
CS Standardul de aur pentru diagnosticarea hipersensibilității la medicamente este a) [x] Lipotimia
a) [ ] Hemoleucograma b) [ ] Hipertensiunea arterială
b) [ ] Testele epicutane c) [x] Epilepsia
c) [ ] Testele cutanate prin scarificare d) [x] Şocul cardiogen
d) [x] Testul de provocare e) [x] Şocul traumatic
e) [ ] IgE specifice ---------------------------------------------------------------------
scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu CM Tipurile reacțiilor alergice sunt următoarele
CS Teste utilizate pentru diagnosticul pozitiv al alergiei alimentare sunt, cu excepţia a) [ ] Reacția nespecifică
a) [ ] IgE specifică la alimentul incriminat b) [x] Reacția citotoxică
b) [ ] Teste de provocare c) [x] Reacția prin complexe imune
c) [x] Hemoleucograma d) [x] Reacția de hipersensibilizare de tip întârziat
d) [ ] Teste cutanate prin scarificare e) [x] Reacția anafilactică
e) [ ] Teste cutanate prin înțepare ---------------------------------------------------------------------
scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu CM Alergenii ce pot provoca astmul bronșic atopic sunt
CS NU este o caracteristică a sindromului de alergie orală a) [x] Praful de casa-acarieni
a) [ ] este un tip de reactivitate încrucişată b) [x] Polenurile
b) [ ] este un tip de alergie alimentară c) [x] Sporii fungici
c) [ ] reprezintă o varietate de manifestări localizate la nivelul cavităţii bucale d) [ ] Alergenii bacterieni
d) [ ] Este provocat de contactul cavităţii bucale cu fructe sau legume proaspete e) [x] Alergeni epidermali
e) [x] Angioedemul localizat strict la nivelul cavitatii bucale ---------------------------------------------------------------------
231. Intrebarea nr. 231: I231 Capitol: ALERGOLOGIE CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu CM În reacția urticariană participă următoarele elemente celulare
CM Animalele de casă pot provoca reacţii alergice prin alergenii prezenţi în a) [x] Mastocitul
a) [x] Salivă b) [x] Eozinofilul
b) [ ] Sânge c) [x] Bazofilul
c) [ ] Materii fecale d) [ ] Neutrofilul
d) [x] Blană e) [ ] Fagocitul
e) [x] Urină ---------------------------------------------------------------------
20
mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu CM Simptomele clinice în rinită alergică sezonieră se manifestă
CM Urticaria alergică poate avea la baza următoarele mecanisme patofiziologice a) [ ] Numai în anotimpul rece
a) [x] Tipul I de reacții imunologice b) [ ] Numai în anotimpul de toamnă
b) [x] Este mediată de IgE c) [ ] Nu este caracteristică manifestarea sezonieră
c) [ ] Este mediată de bradikinină d) [x] Au caracter sezonier
d) [ ] Insuficienta inhibitorului C1 e) [x] Diminuează după ploaie
e) [ ] Tipul IV de reactii imunologice ---------------------------------------------------------------------
mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu CM Care manifestări clinice cel mai frecvent se întâlnesc în rinită alergică
CM În cazul urticariei, mecanismele activării mastocitelor sunt a) [x] Rinoree, congestie nazală și strănut indusă de polen
a) [x] Reacția de tip imediat b) [x] Conjunctivita alergica sezoniera indusă de polen
b) [ ] Insuficiența inhibitorului C1 al complementului c) [x] Astm bronșic atopic indus de polen
c) [x] Activarea sistemului kininic al plasmei d) [ ] Dermatita atopică
d) [x] Activarea directă a mastocitelor e) [ ] Alveolită alergică
e) [x] Activarea complementului pe calea alternă ---------------------------------------------------------------------
mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu CM Ce grup de preparate include tratamentul medicamentos al rinitei alergice?
CM Din formele imune ale urticariei fac parte a) [ ] Antibiotice
a) [ ] Urticaria colinergica b) [x] Antihistaminice
b) [ ] Urticaria de contact la caldura c) [ ] Sedative
c) [ ] Dermografismul d) [x] Antileucotrienele
d) [x] Urticaria atopica e) [x] Corticosteroizi topici
e) [x] Urticaria în boala serului ---------------------------------------------------------------------
mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu CM Principiile de bază în tratamentul rinitei alergice sunt
CM Urticaria colinergica este indusa de a) [x] Eliminarea alergenului
a) [x] Efort fizic b) [x] Efectuarea imunoterapiei alergenspecifice
b) [ ] Aport masiv de alimente bogate în tiramina c) [x] Medicația antihistaminică
c) [x] Stres d) [ ] Antibioticoterapia
d) [ ] Iradierea ultravioleta e) [ ] Colinomimeticele
e) [x] Mediu ambiant cald ---------------------------------------------------------------------
mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu CM Severitatea exacerbărilor sezoniere în rinita alergică depinde de
CM În diagnosticul urticariei de geneză alimentară o importanță primordială are a) [x] Concentrația polenului în aer
a) [x] Anamneza (efectul de eliminare) b) [ ] Genul plantelor
b) [x] Respectarea dietei hipoalergice de bază c) [x] Gradul sensibilității individuale
c) [x] Efectuarea zilnicului alimentar d) [ ] Durata sezonului de polenizare
d) [x] Efectuarea testelor cutanate cu alergeni alimentari e) [ ] Presiunea barometrică
e) [ ] Ultrasonografia organelor abdominale ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- Teste Nefrologie
243. Intrebarea nr. 243: I243 Capitol: ALERGOLOGIE CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: Teste Nefropatii Glomerulare
mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu CS
CM Preparatele de elecție în controlul simptomatic al urticariei sunt 1. Semnul morfologic de bază al glomerulonefritei rapid progresive este:
a) [ ] Colinomimeticele a. Proliferarea mezangiului
b) [x] Adrenomimeticele b. Depozite de complexe antigen exogen – anticorp
c) [ ] Ganglioblocatorii c. Proliferare endocapilară
d) [x] Antihistaminicele d. Proliferare extracapilară cu formarea “semilunelor” în capsula glomerulară
e) [ ] Adrenoblocatorii e. Edem interstițial, fibroză
--------------------------------------------------------------------- D
244. Intrebarea nr. 244: I244 Capitol: ALERGOLOGIE CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate:
21
2. Care grup de preparate contribuie la micșorarea hipertensiunii intraglomerulare în glomerulonefrită A
cronică? 9. Care dintre următoarele nefropatii glomerulare este proliferativă?
a. α-adrenoblocanți a. Cu leziuni glomerulare minime (LGM)
b. β-adrenoblocanți b. Hialinoza segmentară și focala (HSF)
c. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei c. Nefropatia cu Ig A
d. Antagoniștii canalelor de calciu d. Glomerulonefrita extramembranoasa (GEM)
e. Antiagregantele e. Glomeruloscleroza focal-segmentară
C C
3. Ce grup de medicamente reprezintă tratamentul de bază, destinat pentru cuparea edemelor în 10. La tratamentul etiologic al glomerulonefritei acute poststreptococice se referă:
glomerulonefrita acută? a. Prednisolon
a. Antagoniștii aldosteronului b. Antibiotice
b. Antiagregantele c. Citostatice
c. Diureticele d. Diuretice
d. Inhibitorii de carboanhidrază e. Antihipertensive
e. Anticoagulantele B
C 11. Terapia patogenetică în glomerulonefrită acută poststreptococică:
4. Nefroza lipoidă (glomerulonefrita cu modificări minimale) se manifestă prin: a. Este indicată în toate cazurile
a. Sindrom hipertensiv b. Nu este indicată
b. Hematurie recidivantă c. Este indicată, în dependență de debutul bolii
c. Sindrom nefrotic d. Este indicată, în dependență de gradul proteinuriei
d. Sindrom nefritic e. Este indicată, dacă este crescut nivelul creatininei
e. Leucociturie B
C 12. Care din următoarele grupe de medicamente au efect nefroprotector (antiproteinuric)?
5. În hematuria provocată de boala Berger (nefropatia IgA), în imunogramă, cea mai frecventă modificare a. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
este: b. Diureticele de ansă
a. Hipocomplementemie c. Antiagregantele
b. Creșterea titrului IgG d. Antibioticele
c. Creșterea titrului IgM e. Ketoanalogi
d. Creșterea titrului IgA A
e. Creșterea titrului IgD 13. Din punct de vedere etiologic, glomerulonefrita cronică este o maladie:
D a. Poststreptococică
6. Care dintre modificările urinare este caracteristică pentru glomerulonefrita acută? b. Exclusiv alergică
a. Izostenurie c. Exclusiv inflamatorie
b. Hematurie d. Polietiologică
c. Cilindri leucocitari e. Neoplastică
d. Leucociturie neutrofila D
e. Limfociturie 14. Care măsuri dietetice sunt indicate în glomerulonefrită, însoțită de hipertensiunea arterială și edeme?
B a. Limitarea consumului de sare pînă la 1,5 g/zi
7. În care variantă morfologică a glomerulonefritei cronice NU se observă modificarea structurii b. Majorarea consumului de sare
glomerulilor la microscopia optică? c. Creșterea cantității de lichid consumat
a. Mezangioproliferativă d. Creșterea consumului de produse bogate în calorii
b. Mezangiocapilară e. Limitarea consumului produselor bogate în glucide
c. Membranoasă A
d. Cu modificări minimale 15. Durata tratamentului în glomerulonefrită cronică constituie:
e. Glomeruloscleroza focal-segmentară a. Cîteva săptămîni
D b. 2-3 luni
8. Care din următoarele grupe de medicamente au efect nefroprotector (antiproteinuric)? c. 6 luni
a. Blocanții receptorilor de angiotensină d. De la 6 luni pînă la 2 ani
b. Diureticele de ansă e. Toată durata vieții
c. Antiagregantele E
d. Antibioticele 16. Numiți forma morfologică a glomerulonefritei, în care tratamentul cu prednisolon are o perspectivă
e. Ketoanalogi minimală?
22
a. Cu modificări minimale 23. Proteinuria ușoară, hipertensiunea arterială, în combinație cu eritrociturie și edeme, este caracteristică
b. Mezangioproliferativă pentru:
c. Fibroplastică a. Glomerulonefrită acută
d. Mezangiomembranoasă b. Pielonefrită
e. Membranoasă c. Nefrolitiază
C d. Cistită
17. Care este doza inițială adecvată de prednisolon la 1 kg greutate corporală, utilizată în tratamentul e. Fibrodisplazia musculară
bolnavilor cu glomerulonefrită cronică? A
a. 0,3 – 0,4 mg 24. Insuficiența renală în glomerlonefrita subacută se dezvoltă:
b. 0,5 – 0,6 mg a. Peste 3-5 săptămâni de la debutul bolii
c. 0,7 – 0,8 mg b. Peste 1 an de la debutul bolii
d. 1 mg c. Peste 3 ani de la debutul bolii
e. 2 mg d. Din primele zile ale bolii
D e. Perioada apariției depinde de gradul hipertensiunii arterială
18. La femeile tinere, glomerulonefrita, de cele mai dese ori, poate fi întâlnită în cadrul: A
a. Dermatomiozitei 25. Persistența îndelungată a sindromului urinar în cadrul glomerulonefritei acute ne vorbește, în primul
b. Lupus eritmatos sistemic rând, despre:
c. Sclerodermiei sistemice a. Tendința de trecere a glomerulonefritei acute în cea cronică
d. Poliarteriitei nodoase b. Păstrarea funcției renale
e. Polimialgiei reumatismale c. Dezvoltarea sindromului nefrotic
B d. Dezvoltarea insuficienței renale cronice
19. Indicații pentru prescrierea glucocorticoizilor în glomerulonefrită cronică sunt: e. Este o situație normală
a. Sindromul nefrotic A
b. Sindromul urinar 26. Care grupă de vârstă este mai predispusă spre a dezvolta glomerulonefrita acută?
c. Hipertensiunea arterială a. Pînă la 2 ani
d. Insuficiență renală b. De la 2 pînă la 40 de ani
e. În calitate de tratament profilactic c. Perioada climacterică
A d. Perioada de menopauză
20. La indicarea inhibitorilor enzimei de conversie a angiotenzinei pentru tratamentul glomerulonefritei e. Perioada pubertară
cronice, se așteaptă un efect pozitiv în evoluția: B
a. Hematuriei 27. Antibioticul de elecție în tratamentul glomerulonefritei acute poststreptococice este:
b. Proteinuriei a. Eritromicina
c. Hiperkaliemiei b. Cefazolina
d. Hiperlipidemiei c. Imipenem
e. Edemelor periferice d. Penicilina
B e. Gentamicina
21. Care este valoarea”țintă” a TA în tratamentul glomerulonefritei cronice? D
a. ≤160/80 mmHg; 28. Tabloul cel mai caracteristic, depistat la biopsie renală în glomerulonefrită acută, este:
b. ˂130/80 mmHg; a. Glomerulonefrită mezangioproliferativă
c. ˂110/70 mmHg; b. Edem interstițial
d. ≤90/60 mmHg; c. Modificări fibro-celulare
e. ˂120/60 mmHg; d. Proliferarea focală a celulelor endoteliale
B e. Glomerulonefrită proliferativă endocapilară
22. La o persoană de 18 de ani, după 2 saptămâni de la suportartea unei far, au apărut edeme, E
macrohematurie, a crescut TA. Diagnosticul cel mai probabil este: 29. Pentru faza acută a glomerulonefritei acute este caracteristic:
a. Glomerulonefrită acută a. Tahicardie
b. Pielonefrită acută b. Bradicardie
c. Glomerulonefrită cronică, acutizare c. Extrasistolie
d. Nefrită apostematoasă d. Bloc atrio-ventricular
e. Amiloidoză renală e. Fibrilație atrială
C B
30. Titrul ASLO în glomerulonefrită acută este crescut maximal:
23
a. În primele 3 săptămâni ale bolii b. Tratamentul factorului etiologic (infecția streptococică)
b. În primele 6 luni ale bolii c. Terapia simptomatică a edemelor și hipertensiunii arteriale
c. În primul an de boală d. În toate cazurile – tratament patogenetic cu prednisolon
d. În primii doi ani de boală e. Tratament antirecidivant cu medicamente nefroprotectoare
e. În primii trei ani de boală ABC
A 38. Verigile patogenetice de bază, ce duc la proteinurie glomerulară sunt:
31. Care patologii glomerulare se includ în noțiunea de “glomerulopatie”? a. Micșorarea sarcinii negative a membranei bazale glomerulare
a. Toate patologiile care afectează cumva glomerulul renal b. Alterarea membranei bazale glomerulare de către fermenții lizozomali
b. Patologiile care nu prezintă leziuni proliferative celulare la biopsie c. Hipertensiune glomerulară
c. Patologiile care prezintă leziuni proliferative celulare la biopsie d. Reducerea presiunii oncotice a plasmei
d. Afectarea glomerulară de cauză infecțioasă e. Hipoperfuzia glomerulilor renali
e. Afectarea glomerulară de cauză autoimună ABC
B 39. În hematuria provocată de boala Berger (nefropatia IgA), în imunogramă se pot întâlni următoarele
32. Care patologii glomerulare se includ în noțiunea de “glomerulonefrită”? modificări:
a. Toate patologiile care afectează cumva glomerulul renal a. Hipocomplementemie
b. Patologiile care nu prezintă leziuni proliferative celulare la biopsie b. Creșterea titrului IgG
c. Patologiile care prezintă leziuni proliferative celulare la biopsie c. Creșterea titrului IgA1
d. Afectarea glomerulară de cauză infecțioasă d. Creșterea titrului IgA
e. Afectarea glomerulară de cauză autoimună e. Creșterea titrului IgE
C CD
33. Proliferarea epitelială sub formă de “semilune”, depistată la puncția-biopsie renală, este un semn 40. Forme neproliferative de glomerulopatii sunt:
patognomonic pentru: a. Nefropatia membranoasă
a. Glomerulonefrita acută poststreptococică b. Glomerulopatia cu modificări minimale
b. Glomerulonefrita rapid progresivă c. Glomeruloscleroza focal-segmentară
c. Glomerulonefrita mezangioproliferativă d. Nefropatia cu IgA
d. Glomeruloscleroza focal-segmentară e. Glomerulonefrita membranoproliferativă
e. Glomerulopatia cu leziuni minime ABC
B 41. Care modificări imunologice pot fi observate în glomerulonefrita poststreptococică?
34. Care din următoarele grupe de medicamente are efect nefroprotector (antiproteinuric)? a. Titru înalt de anticorpi contra antigenului streptococului
a. Blocanții canalelor de calciu (nedihidropiridine) b. Creșterea titrului autoanticorpilor renali
b. Diureticele de ansa c. Prezența anticorpilor antinucleari
c. Antiagregantele d. Hipocomplementemie
d. Antibioticele e. Hipercomplementemie
e. Ketoanalogi AD
A 42. Care este scopul administrării anticoagulantelor și dezagregantelor în glomerulonefrită cronică?
CM a. Profilaxia trombozei coronariene
35. Despre tendința de trecere a glomerulonefritei acute în nefrită cronică ne vorbește: b. Profilaxia sindromului tromboembolic
a. Persistența sindromului urinar c. Acțiunea asupra proceselor locale ale coagulării intravasculare intraglomerulare
b. Reducerea funcției renale d. Profilaxia trombozei arterei renale
c. Apariția sindromului nefrotic e. Majorarea perfuziei glomerulilor ischemiați
d. Macrohematuria ABCE
e. Hipertensiune din primele zile ale bolii 43. Indicații pentru prescrierea corticosteroizilor în glomerulonefrită cronică sunt:
ABC a. Activitatea înaltă a procesului inflamator
36. Modificările urinare clasice, caracteristice glomerulonefritei acute, sunt: b. Sindrom nefrotic fără hipertensiune și hematurie
a. Hiperstenurie c. Proteinurie izolată
b. Hematurie d. Hematurie izolată
c. Proteinurie subnefrotică e. Sindrom hipertensiv
d. Cilindrurie AB
e. Bacteriurie 44. Manifestările glomerulonefritei rapid progresive se caracterizează prin:
ABCD a. Insuficiență renală rapid progresivă
37. Principiile de tratament al glomerulonefritei acute poststreptococice includ: b. Insuficiență renală lent progresivă
a. Regim la pat, limitarea consumului de sodiu și lichide c. Leucociturie
24
d. Hematurie microscopică b. Ambii rinichi de dimensiuni mici
e. Uneori hematurie macroscopică c. Hipocalciemia
ADE d. Hipernatriurie
45. Manifestările glomerulonefritei rapid progresive mai frecvent este caracterizat prin: e. Hematuria
a. Proteinurie glomerulară, de obicei, moderată Răspuns B
b. Proteinurie, de obicei, masivă 2. Două cele mai frecvente cauze care duc la dezvoltarea bolii cronice renale terminale sunt:
c. Hematurie microscopică masivă a. Alergiile și diabetul
d. Insuficiență renală rapid progresivă b. Infecțiile și diabetul
c. Diabetul și hipertensiunea arterială
e. Insuficiență renală lent progresivă
d. Infecțiile și hipertensiunea arterială
ACD
e. Nefrolitiaza și hipertensiunea arterială
46. La bolnavii care primesc tratament cu citostatice în glomerulonefrită cronică, este necesar de a
Răspuns C
supraveghea: 3. Cauza exclusiv genetică care duce la dezvoltarea bolii cronice renale terminale este:
a. Creatinina serică a. Diabetul zaharat
b. Leucocitele sângelui periferic b. Pielonefrita cronică
c. Colesterolul c. Boala polichistică renală autozomal dominantă
d. ECG d. Chisturile renale simple
e. Starea mediilor transparente oculare e. Hipertensiunea arterială
AB Răspuns C
47. Corticosteroizii, în tratamentul glomerulonefritei cronice, influențează asupra următoarelor verigi 4. Cauza principală de deces la pacienții cu boala cronică renală terminală sunt:
patogenetice: a. Complicațiile cardiovasculare
a. Inhibă sinteza anticorpilor b. Anemia
b. Inhibă procesele inflamatorii c. Insuficiența hepatică
c. Blochează activarea complementului d. Uremia
d. Reduc permeabilitatea membranei bazale glomerulare e. Sepsis
e. Reduc hipercoagularea Răspuns A
5. Ce stadiu de boala cronică renală conform clasificării KDOQI va avea un bărbat cu rata filtrării
ABCD
glomerulare de 23 ml/min/1.73m2:
48. Care dintre afirmațiile de mai jos, referitoare la glomerulonefrită acută poststreptococică, sunt corecte?
a. 1
a. Hipertensiunea nu este caracteristică în debutul bolii
b. 2
b. Encefalopatia este mai frecventă la copii c. 3
c. Evoluția atipică a bolii se întâlnește mai des la bătrâni d. 4
d. La bătrâni, în tabloul clinic pot predomina simptomele insuficienței cardiace congestive e. 5
e. Sindromul nefrotic se întâlnește frecvent Răspuns D
BCD 6. Pacientul cu boala cronică renală stadiul 4 sau 5 poate necesita administrarea de eritropoietină pentru
49. Modalitățile evolutive ale glomerulonefritei acute poststreptococice sunt: managementul:
a. Vindecare a. Anemiei
b. Cronicizare b. Neutropeniei
c. Evoluție rapid progresivă c. Pancitopeniei
d. Dezvoltarea septicemiei d. Trombocitopeniei
e. Dezvoltarea endocarditei poststreptococice e. Hipoproteinemiei
ABC Răspuns A
50. Care din medicamentele antihipertensive au și un efect antiproteinuric, util în tratamentul 7. Care categorie de medicamente reduc frecvența complicațiilor cardiace, rezistența vasculară periferică
glomerulonefritelor cronice? și secreția de renină:
a. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei a. Diuretice
b. β-blocante
b. Diureticele de ansă
c. α1-blocante
c. Antihipertensivele centrale
d. Blocanții canalelor de calciu
d. Blocanții receptorilor de angiotensină e. Inhibitorii enzimei de conversie angiontenzinici
e. β-blocantele Răspuns E
AD 8. Termenul de uremie desemnează în general:
Boala Cronică Renală a. Concentrația ureei în plasmă
CS b. Concentrația ureei în sânge
1. Prezența cărui semn este cel mai informativ în diferențierea bolii cronice renale cu injuria renală acută? c. Creșterea creatininei în sînge
a. Proteinuria d. Sindromul clinic care rezultă din pierderea marcată a funcției renale
25
e. Creșterea acidului uric în sânge a. Sexul
Răspuns D b. Factorii genetici
9. Cauza principală a anemiei la pacienții cu boala cronică renală este: c. Proteinuria
a. Diminuarea sintezei de eritropoietină d. Glicemia
b. Prezența inhibitorilor eritropoietinei e. Vârsta
c. Hemoliza Răspuns ABE
d. Pierderile sangvine gastro-intestinale 17. Pentru estimarea rata filtrării glomerulare în practica clinică se utilizează:
e. Deficitul de acid folic și de vitamina B12 a. Formula MDRD (Modification of Diet in Renal Disease)
Răspuns A b. Formula Cockcroft-Gault
10. Scăderea ratei filtrării glomerulare se consideră fiziologică: c. Formula CKD-EPI (Chronic Kidney Disease Epidemiology Collaboration)
a. La persoanele în etate d. Estimarea indexului masei corporale
b. În timpul sarcinii e. Măsurarea eliminării prin urină a inulinei
c. După efort fizic intens Răspuns ABC
d. După consumarea excesivă de lichide 18. Managementul bolii cronice renale terminale se face prin:
e. În perioada caniculară a. Dializă peritoneală
Răspuns A b. Hemodializă
CM c. Transplant renal
d. Administrarea de hormoni glucorticoizi
11. Pentru a stabili diagnosticul de boala cronică renală este nevoie de una din următoarele circumstanțe: e. Administrarea de insulină
a. Scăderea ratei de filtrare glomerulară <60 ml/min/1.73m2 Răspuns ABC
b. Prezența unei leziuni renale demonstrată prin modificări morfopatologice, imagistice sau de 19. Care sunt caracteristicele bolii cronice renale:
laborator (proteinurie) a. Creșterea creatinei serice
c. Pacientul trebuie să aibă peste 70 de ani b. Scăderea ureei serice
d. Să se determine ureea serică crescută c. Diminuarea potasiului seric
e. Pacientul este supus unei metode cronice de suplinire a funcției renale d. Anemia
Răspuns ABE e. Creșterea potasiului seric
12. Boala cronică renală terminală este stabilită atunci când: Răspuns ADE
a. Rata filtrării glomerulare este < 15 ml/min/1.73 m2 20. Pentru managementul anemiei în boala cronică renală se efectuează:
b. Rata filtrării glomerulare este 20-25 ml/min/1.73 m2 a. Administrarea Eritropoietinei
c. Rata filtrării glomerulare este 30-35 ml/min/1.73 m2 b. Administrarea fierului intravenos
d. Pacientul este supus dializei peritoneale cronice c. Administrarea inhibitorilor enzimelor de conversie
e. Pacientul este supus hemodializei cronice d. Administrarea potasiului per os
Răspuns ADE e. Administrarea inhibitorilor direcți ai reninei
13. Care sunt contraindicațiile pentru a efectua transplant renal: Răspuns AB
a. Hipertensiunea 21. Pentru a încetini progresarea bolii cronice renale este important de a:
b. Infecția HIV a. Controla hipertensiunea arterială
c. Cancer cu metastaze b. Micșora proteinuria
d. Vîrsta >50 ani c. Reducere aportului alimentar de proteine
e. Maladii severe care nu se vor îmbunătăți după transplantul renal d. Administra soluție fiziologică parenteral
Răspuns CE e. Administra antiinflamatorii nesteroidiene
14. Într-o sarcină fiziologică, care din următoarele schimbări renale se pot întâlni? Răspuns ABC
a. Creșterea rata filtrării glomerulare 22. Care din următoarele grupe de medicamente sunt considerate nefroprotectoare:
b. Creșterea dimensiunilor renale a. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
c. Scăderea fluxului sanguin renal b. Blocanții receptorilor angiontensinei II
d. Infecții ale tractului urinar mai rare c. Blocanții canalelor de calciu dihidropiridinici (ca Amlodpina, Nifedipina)
e. Proteinuria până la 500 mg/zi și glicozuria d. Alfa-blocanți
Răspuns ABE e. Blocanții canalele de calciu non-dihidropiridinici (ca verapamil, diltiazem)
15. Factorii de risc modificabili pentru progresia bolii cronice de rinichi sunt: Răspuns ABE
a. Sexul și greutatea mică la naștere 23. Până la ce nivel se recomandă de a reduce aportul de proteine la un pacient cu boala cronică renală?
b. Factorii genetici a. La 0,8 g/kgc/zi + pierderile urinare
c. Proteinuria b. Nu se recomandă de a reduce aportul de proteine la pacienții cu boala cronică renală și
d. Hipertensiunea arterială malnutriție severă
e. Glicemia și greutatea corporală c. La 1,5 g/kgc/zi + pierderile urinare
Răspuns CDE d. La 2,0 g/kgc/zi + pierderile urinare
16. Factori de risc nemodificabili în pentru progresia bolii cronice de rinichi sunt: e. La 3,0 g/kgc/zi + pierderile urinare
26
Răspuns AB d. Miastenia gravis
24. Pentru tratamentul anemiei în boala cronică renală se utilizează: e. Sindromul Guillain-Barré
a. Darbapoietina-α Răspuns ABC
b. C.E.R.A. – Continuous Erythropoietin Receptor Activator 32. Care sunt manifestările gastrointestinale cele mai frecvente în boala cronică renală:
c. Eritropoietina recombinată umană (rHuEpo) a. Halena uremică (amoniacală)
d. Chelatorii de fosfor b. Gastrita uremică cu anorexie, dureri epigastrice, vărsături cu miros amoniacal
e. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei c. Ulcer peptic datorită creșterii gastrinemiei
Răspuns ABC d. Sindromul Mallory-Weiss
25. Care din următoarele măsuri se recomandă pentru încetinirea progresiei bolii cronice renale: e. Acalazie
a. Controlul tensiunii arteriale Răspuns ABC
b. Restricția aportului de NaCl 33. Care din următoarele puncte sunt caracteristice pentru un pacient cu boala cronică renală la examenul
c. Abandonarea fumatului paraclinic:
d. Terapie antiinflamatorie a. Creatinina crescută
e. Terapie cu corticosteroizi b. Ureea crescută
Răspuns ABC c. Anemia normocromă
26. Care sunt recomandările principale pentru încetinirea progresiei bolii cronice renale: d. Rata filtrării glomerulare crescută
a. Controlul tensiunii arteriale e. Hipokaliemie
b. Tratamentul cu inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei Răspuns ABC
c. Reducerea proteinuriei 34. Care tulburări electrolitice pot fi depistate la un pacient cu boala cronică renală?
d. Terapie cu alopurinol a. Hipo- sau hipernatremie
e. Terapie cu antiinflamatoare nesteroidiene b. Hiperkaliemie
Răspuns ABC c. Hipokaliemie
27. Care sunt consecințele metabolice ale uremiei: d. Hipofosfatemie
a. Insulinemie bazala crescută cu tendință la hipoglicemie; e. Hiperfosfatemie
b. Scăderea toleranței la glucoză şi hiperglicemii spontane prin rezistență crescută a țesuturilor Răspuns ABE
la acțiunea insulinei; 35. Care din următoarele preparate sunt chelatori intestinali de fosfați
c. Necesitatea dozelor mai mari de insulină a. Sărurile de calciu
d. Hiperlipoproteinemie b. Sărurile de aluminiu
e. Creșterea acidului uric în urină c. Sevelamer
Răspuns ABD d. Statinele
28. Care sunt manifestările respiratorii cele mai frecvente în boala cronică renală sunt: e. Sartanele
a. Dispnee acidotică Kussmaul Răspuns ABC
b. Respirație Cheyne-Stokes; 36. Care din următoarele puncte se includ în pregătirea pacientului pentru hemodializă cronică:
c. Pleurezie uremică a. Crearea abordului vascular
d. Bronhospasm b. Consiliere psihologică
e. Bronhopneumopatia cronica obstructiva c. Modificarea dietei pentru o balanță corectă a proteinelor, caloriilor, vitaminelor și
Răspuns ABC mineralelor
29. Care sunt manifestările hematologice cele mai frecvente în boala cronică renală: d. Corecția hiperkaliemiei
a. Anemie normocromă e. Reducerea fosfatemiei
b. Sindrom hemoragipar cauzat de disfuncția trombocitelor Răspuns ABC
c. Trombocitopenia în boala cronică renală terminală 37. Abordul vascular pentru hemodializă se poate face prin:
d. Leucopenia a. Fistula arteriovenoasă
e. Eozinofilie b. Grefă arteriovenoasă
Răspuns ABC c. Cateter venos central
30. Care sunt manifestările metabolismului mineral și osos cele mai frecvente în boala cronică renală: d. Cateter Nelaton
a. Osteita fibroasă, manifestare a hiperparatiroidismului e. Cateter Foley
b. Osteomalacia, manifestare a mineralizării defecte Răspuns ABC
c. Osteogeneza imperfectă 38. Se poate stabili diagnosticul de boală cronică renală atunci când se depistează:
d. Osteopenia sau osteoporoza a. Scăderea ratei de filtrare glomerulară (rata filtrării glomerulare) sub 60 ml/min/1.73m 2
e. Cifoza sau lordoza, ca urmare a depozitării ureei în discul intervertebral suprafață corporală, persistentă (mai mult de 3 luni), cu sau fără leziune renală
Răspuns ABD b. Prezența unei leziuni renale mai mult de 3 luni demonstrată prin modificări
31. Care sunt manifestările neurologice cele mai frecvente în boala cronică renală: morfopatologice
a. Encefalopatia uremică c. Prezența markerilor de leziune (albuminurie/proteinurie, sediment urinar patologic sau
b. Neuropatie periferică modificări renale decelabile imagistic).
c. Sindromul Ekbom sau sindromul picioarelor neliniștite
27
d. Scăderea ratei de filtrare glomerulară (rata filtrării glomerulare) sub 90 ml/min/1.73m2 d. Leucopenia
suprafață corporală, persistentă (mai mult de 3 luni), cu sau fără leziune renală e. Anemia normocitară
e. Malformația congenitală fără dereglarea funcției renale Răspuns AE
Răspuns ABC 46. Tratamentul hipervolemiei la pacienții edematoşi cu boala cronică renală se face prin:
39. Care grupe de pacienți au risc crescut de apariție a bolii cronice renale? a. Administrarea de diuretice la cei nedializaţi
a. Pacienții cu diabet zaharat b. Restricția aportului de sare şi apă
b. Pacienții hipertensiune arterială c. Creșterea aportului de apă între dialize
c. Pacienții cu unele boli sistemice ca LES d. Administrarea de diuretice concomitent cu creșterea aportului de apă
d. Pacienții cu istoric familial de injurie renală acută e. La pacienții dializaţi hiperhidrataţi se face ultrafiltrare
e. Pacienții cu spondilită seronegativă Răspuns ABE
Răspuns ABC 47. Complicațiile acute ale hemodializei sunt:
40. Care sunt metodele de screening la pacienții cu boala cronică renală? a. Tromboza fistulei arterio-venoase
a. Determinarea ureea şi creatinina serică b. Convulsiile
b. Estimarea ratei de filtrare glomerulară c. Malnutriția
c. Ultrasonografia renală d. Crampe musculare
d. Estimarea eritropoietinei serice e. Hipotensiunea arterială
e. Măsurarea hemoglobinei A1C Răspuns ADE
Răspuns ABC 48. Următoarele afirmații în legătură cu dializa peritoneală sunt adevărate:
41. Pentru un diagnostic corect al bolii cronice renale este necesar de a: a. Poate fi efectuată la domiciliu
a. Identifica nefropatia de bază b. Este cea mai răspândită formă de dializă
b. Determina stadiul bolii cronice renale după clasificarea KDOQI c. Se efectuează de 4-6 ori pe zi, în fiecare zi
c. Determina hormonilor tiroidieni d. Este superioară transplantului renal
d. Efectua radiografia craniului e. Metoda nu se utilizează la pacienții cu aderențe abdominale post chirurgicale
e. Efectua ultrasonografia rinichilor Răspuns ACE
Răspuns ABE 49. Care dintre următoarele afirmații sunt adevărate:
42. Care din următoarele manifestări se pot întâlni mai frecvent la pacienții cu boala cronică renală stadiul a. În boala cronică renală rinichii sunt de obicei de dimensiuni normale
3 KDOQI: b. În insuficiența renală acută rinichii se pot depista întotdeauna modificări de dimensiuni și
a. Hipertensiune renală (de regulă, 50-60%) structura la examen ultrasonografic
b. Scăderea absorbţiei calciului c. Anemia este frecventă în boala cronică renală
c. Reducerea excreţiei fosfatului d. În insuficiența renală acută apar modificări severe de osteodistrofie renală
d. Scăderea parathormonului în ser e. În boala cronică renală hipertensiunea arterială este frecventă
e. Creșterea fierului seric Răspuns CE
Răspuns ABC 50. Proteinuria poate fi considerată fiziologică în următoarele cauze:
43. Care din următoarele manifestări se pot întâlni mai frecvent la pacienții cu boala cronică renală stadiul a. Proteinuria ortostatică
5 KDOQI nedializați: b. Proteinuria în febră
a. Alungirea complexului QRS pe ECG c. Proteinuria după alergarea unui maraton
b. Undele T înalte pe ECG d. Proteinuria din nefropatiile glomerulare
c. Retenţie hidro-salină e. Proteinuria din mielom multiplu
d. Eritrocitoza Răspuns ABC
e. Paraproteinemia Nefropatiile Tubulointerstiţiale și Infecţiile Tractului Urinar
Răspuns ABC CS
44. Care sunt obiectivele tratamentului în boala cronică renală: 1. În nefropatiile tubulo-interstiţiale sunt afectate preponderent:
a. Încetinirea ratei de progresie a bolii cronice renale; a. Ţesutul interstiţial
b. Profilaxia / terapia complicațiilor; b. Tubii renali
c. Pregătirea pacientului pentru terapia de substituție a funcțiilor renale la pacienții cu boala c. Glomerulii renali
cronică renală stadiul 3 KDOQI d. Ţesutul interstiţial şi capilarele peritubulare
d. Pregătirea pacientului pentru terapia de substituție a funcțiilor renale la pacienții cu boala e. Ţesutul interstiţial şi tubii subiacenţi
cronică renală stadiul 2 KDOQI E
e. Plasarea pacientului cu boala cronică renală stadiul 4 sau 5 KDOQI în lista de așteptare 2. Care este cea mai frecventă cale de infectare a parenchimului renal?
pentru transplant renal a. Calea hematogenă
Răspuns ABE b. Calea ascendentă
45. Tulburările hematologice tipice din boala cronică renală sunt: c. Calea limfogenă
a. Diateza hemoragica d. Prin contiguitate
b. Anemia microcitara indusă de aluminiu e. Calea descendentă
c. Leucocitoza B
28
3. Care dintre următoarele NU favorizează recurenţa infecţiilor tractului urinar? C
a. Activitatea sexuală 11. Proteinuria în pielonefrita acută poate fi:
b. Sexul feminin a. ≤1g/l
c. Dereglările de pasaj urinar b. masivă
d. Litiaza renală c. ≥2 g/l
e. Igiena intimă riguroasă d. ≥3 g/l
E e. 2-3 g/l
4. Alegeți factorul predispozant extraurinar al pielonefritei cronice: A
a. Refluxul vezico-ureteral 12. Selectaţi afirmaţia corectă referitor la urografia intravenoasă:
b. Litiaza renală şi urinară a. Oferă date generale despre amplasarea rinichilor, bazinetului, ureterelor, vezicii urinare
c. Anomaliile intrarenale congenitale b. Nu oferă date despre funcţia renală
d. Diabetul zaharat c. Este obligatorie pentru stabilirea diagnosticului de pielonefrită cronică
e. Golirea incompletă a vezicii urinare d. Nu este contraindicată în boala cronică renală stadiul 4-5 KDOQI
D e. Nu este contraindicată în caz de alergie la iod
5. Selectați agentul cauzal cel mai frecvent al pielonefritei cronice: A
a. Escherichia coli 13. Cantitatea microorganismelor depistate într-un ml de urină NU depinde de:
b. Streptococul beta-hemolitic a. Frecvenţa micţiunilor
c. Mycoplasma b. Diureză
d. Proteus mirabilis c. pH-ul urinei
e. Pseudomonas aeruginosa d. Viteza multiplicării microorganismelor
A e. Leucociturie
6. Indicați agentul cel mai frecvent implicat în etiologia pielonefritei acute şi cronice în acutizare: E
a. Proteus 14. Aprecierea sensibilităţii florei la preparatele antibacteriene:
b. Enterobacter a. Are o semnificaţie clinică majoră
c. Serratia b. Nu are o semnificaţie clinică importantă
d. Staphylococcus aureus c. Are o semnificaţie clinică importantă numai în pielonefrită
e. Escherichia coli d. Are o semnificaţie clinică importantă numai în nefrita interstiţială
E e. Are o semnificaţie clinică importantă numai în glomerulonefrită
7. Următorii factori contribuie la eliminarea rapidă a bacteriilor din tractul urinar inferior, CU EXCEPŢIA: A
a. Fluxul urinar normal 15. În cazul pielonefritei cronice, la examen histopatologic, permanent se depistează:
b. Proprietăţile antibacteriene ale urinei a. Atrofia epiteliului canalicular
c. Proprietăţile antibacteriene ale secreţiilor prostatice b. Infiltrat limfohistiocitar al interstiţiului
d. Staza urinară c. Afectarea vaselor renale
e. Polimorfonuclearele din peretele vezical d. Glomerulonefrită proliferativă
d e. Scleroză periglomerulară
8. Marcați răspunsul corect cu referire la tabloul clinic caracteristic pielonefritei acute: B
a. Debut insidios
b. Febră, frisoane, lombalgii 16. La gravide bacteriuria ≥105 U/ml este indicaţie pentru:
c. Edeme palpebrale a. Tratament antibacterian, indiferent de tabloul clinic
d. Nicturie b. Tratament antibacterian numai în cazul prezenţei disuriei
e. Manevra Giordano negativă c. Tratament antibacterian numai în cazul prezenţei leucocituriei
B d. Tratament balneo-sanatorial
9. Următorul semn sau simptom NU este caracteristic acutizării pielonefritei cronice: e. În absenţa tabloului clinic nu este indicat careva tratament
a. Febră A
b. Greaţă 17. Selectaţi afirmaţia corectă referitor la creşterea stabilă a tensiunii arteriale la un bolnav cu pielonefrită
c. Bradicardie cronică:
d. Sensibilitate la palparea unghiurilor costo-vertebrale a. Poate avea loc
e. Diaree b. Nu se întâlneşte
C c. Se întâlneşte numai în cazul dereglării funcţiei renale
10. Care test ne permite aprecierea funcţiei renale: d. Are loc numai în cazul duratei bolii mai mari de 3 ani
a. Testul Neciporenco e. Are loc numai în cazul duratei bolii mai mari de 5 ani
b. Testul Zimniţki A
c. Formula CKD-EPI 18. Afirmaţia ”existenţa mai multor abcese renale cu tendinţă de confluare şi de formare a cavităţii comune”
d. Proba cu trei pahare descrie :
e. Pierderea nictimerală de proteine a. Abcesul renal cortico-medular
29
b. Necroza papilară acută ABCE
c. Carbunculul renal 26. Factorii de risc pentru infecțiile tracului urinar sunt:
d. Pionefroza a. Hepatită cronică virală
e. Perinefrita b. Diabetul zaharat
C c. Sarcina
19. În pielonefrita cronică în acutizare cu evoluție de gravitate medie antibioticul empiric de elecție va fi d. Refluxul vezico-ureteral
a. Ampicilina e. Vasculitele sistemice
b. Eritromicina b, c, d
c. Doxiciclina 27. Caracteristicile afectării interstiţiale, care permit diagnosticul diferenţial cu glomerulonefritele sunt:
d. Co-trimoxazolul a. Proteinuria ≤ 1 g în 24 de ore
e. Ciprofloxacina b. Absenţa hipoproteinemiei
E c. Hipertensiunea arterială severă
20. Măsura de tratament obligatorie în nefrita interstiţială acută postmedicamentoasă: d. Absenţa edemelor
a. Sistarea medicamentului care posibil a provocat nefrita e. Prezenţa piuriei sterile şi a cilindrilor leucocitari
b. Administrarea de antiinflamatoare nesteroidiene ABDE
c. Transfuzia de sânge 28. Elemente sugestive pentru prezenţa nefropatiei interstiţiale sunt:
d. Administrarea preparatelor citostatice a. Piuria
e. Tratamentul antibacterian b. Chiluria
A c. Proteinuria ≤ 1 g/zi
21. Marcați durata tratamentului cu antibiotice în pielonefrita acută necomplicată cu evoluție gravă: d. Proteinuria ≥ 3 g/zi
a. 3 zile e. Hematuria marcată
b. 7 zile AC
c. 14 zile 29. Elemente sugestive pentru diagnosticul de nefropatie interstiţială cronică sunt:
d. 21 zile a. Debut insidios
e. 6 săptămâni b. Evoluţie fulminantă
C c. Proteinuria ≤ 1 g/zi
d. Absenţa hipertensiunii arteriale severe
CM e. Edeme marcate
22. Selectaţi care dintre următoarele afecţiuni renale sunt incluse în grupul nefropatiilor tubulointerstiţiale: AC
a. Nefropatia tubulointerstiţială prin agresiune medicamentoasă cronică 30. Forme etiologice ale nefropatiilor interstiţiale sunt:
b. Nefropatia tubulointerstiţială prin hipersensibilitate la medicamente a. Infecţioase
c. Pielonefrita cronică b. Parazitare
d. Nefrite tubulointerstiţiale asociate cu boli imunologice c. Medicamentoase
e. Sindromul Goodpasture d. Asociate cu boli imunologice
ABCD e. Vasculare
23. Care sunt indicaţiile pentru tratament chirurgical în pielonefrita cronică în acutizare: ABCD
a. Pionefroză 31. Din grupul infecţiilor urinare joase fac parte:
b. Paranefrită a. Pielonefrita acută
c. Abces renal b. Pielonefrita cronică
d. Carbuncul renal c. Prostatita
e. Chist renal neinfectat d. Cistita
ABCD e. Uretrita
24. Şocul bacterian din pielonefrita acută se caracterizează prin: CDE
a. Prăbuşirea tensiunii arteriale 32. Din grupul infecţiilor urinare înalte fac parte:
b. Scăderea diurezei a. Uretrita
c. Acidoză metabolică b. Pielonefrita acută
d. Alcaloză metabolică c. Pielonefrita cronică
e. Hipertensiune arterială d. Carbuncul renal
ABC e. Pionefroza
25. Care dintre următoarele afecţiuni fac parte din grupul nefropatiilor tubulointerstiţiale: BCDE
a. Nefropatia tubulointerstiţială acută medicamentoasă 33. Din grupul infecţiilor urinare înalte NU fac parte:
b. Nefropatia de reflux a. Uretrita
c. Necroza tubulară acută toxică b. Pielonefrita acută
d. Nefropatia cu leziuni minime c. Pielonefrita cronică
e. Nefropatia obstructivă d. Urolitiaza
30
e. Glomerulonefrita c. Producerea de hemolizine
ADE d. Producerea de kinaze
34. Factorii favorizanţi locali (reno-urinari) ai infecţiei de tract urinar sunt: e. Rezistenţa la acţiunea bactericidă a serului uman
a. Litiaza renală ABCE
b. Diabetul zaharat 42. Care sunt factorii de apărare ai tractului urinar:
c. Refluxul vezico-ureteral a. Flora periureterală saprofită
d. Sexul feminin b. Fluxul urinar
e. Sarcina c. pH-ul bazic vaginal
AC d. Valvele vezico-ureterale
35. Care din categoriile de persoane de mai jos prezintă riscuri crescute de infecţii de tract urinar: e. Activitatea sexuală
a. Gravidele ABD
b. Transplantaţii renal 43. Tabloul clinic în pielonefrita acută poate include:
c. Pacienţii cu litiază renală a. Febră
d. Bărbaţii sub 20 de ani b. Macrohematurie
e. Pacienţii cu diabet zaharat c. Disurie
ABCE d. Dureri lombare
36. Dintre circumstanţele care favorizează infecţiile tractului urinar fac parte: e. Sindrom nefrotic
a. Sarcina ACD
b. Sexul masculin 44. Pentru confirmarea diagnosticului de pielonefrită cronică sunt utile următoarele investigații:
c. Refluxul vezico-ureteral a. Examenul sumar de urină
d. Disfuncţia neurogenă a vezicii urinare b. Examen ultrasonografic al rinichilor
e. Cateterele uretrale permanente c. Urografia intravenoasă
ACDE d. Cistografia
37. „Vârstele de risc” pentru pielonefrita cronică sunt: e. Biopsia renală
a. Copii în primii 2-3 ani de viaţă (malformaţii congenitale) ABC
b. Persoanele de sex feminin în perioada vieţii sexuale active 45. Urocultura este considerată pozitivă, dacă germenul detectat este în cantitate:
c. Bărbaţi în perioada vieţii sexuale active a. ≤ 102 (indiferent de agentul patogen şi de existenţa simptomatologiei clinice)
d. Femei după menopauză, b. ≥ 105 (indiferent de agentul patogen şi de existenţa simptomatologiei clinice)
e. Bărbaţi cu adenom de prostată c. ≤ 104 (indiferent de agentul patogen şi de existenţa simptomatologiei clinice)
ABDE d. ≥ 104 şi triada clinică prezentă
38. Etiologia pielonefritei acute poate fi: e. ≥ 103 şi manifestările clinice complete la pacienţii cu infecţie urinară complicată (diabet zaharat,
a. bacteriană Gram-negativă (Escherichia coli, Proteus spp., Klebsiella pneumoniae, Pseudomonas sarcină, obstrucţie infrarenală etc.)
aeruginosa, Enterobacter, Citrobacter etc.) BDE
b. medicamentoasă 46. Piuria sterilă poate indica: (definiţie de piurie în carte)
c. fungică a. Infecţii cu agenţi bacterieni neobişnuiţi
d. parazitară b. Nefropatie diabetică
e. autoimună c. Infecţia cu Mycobacterium tuberculosis
ACD d. Infecţii cu fungi
39. Germenii incriminaţi cel mai des în infecţiile urinare sunt: e. Amiloidoză renală
a. Pseudomonas aeruginosa ACD
b. E. coli 47. Care afirmaţii despre scintigrafia renală dinamică sunt adevărate:
c. Chlamydia trachomatis a. Se poate efectua în azotemie
d. Proteus b. Este pe larg utilizată în diagnosticul refluxului vezicoureteral
e. Streptococcus saprophyticus c. Determină dereglările funcţionale precoce
BDE d. Nu este necesară pregătire specială pentru investigaţie
40. Care sunt componentele de virulenţă şi uropatogenitate ale tulpinilor de E. coli: e. Este contraindicată în caz de alergie la iod şi sarcină
a. Hemolizinele ACDE
b. Aerobactina 48. Care sunt măsuri generale în tratamentul pielonefritei cronice:
c. Ureaza a. Repaos la pat în perioada febrilă
d. Proteaza b. Hidratare adecvată
e. Adezinele c. Reglarea tranzitului intestinal
ABE d. Antibioticoterapie
41. Care sunt factorii de virulenţă bacteriană care influenţează infecţia tractului urinar: e. Glucocorticosteroizi
a. Fimbriile ABC
b. Pilii P
31
49. În caz de pielonefrită acută, la examenul clinic durerea poate lipsi mai frecvent la următoarele categorii de răspuns corect: C
pacienţi: 7. Din punct de vedere anatomopatologic, leziunea principală din injuria renală acută ischemică/toxică este:
a. Copii a) Proliferarea extracapilară glomerulară
b. Gravide b) Proliferarea tubulară
c. Diabetici c) Vasculita
d. Etilici denutriţi d) Necroza tubulară acută
e. Transplantaţi e) Infiltratul leucocitar în ansele glomerulare
CDE răspuns corect: D
Injuria Renală Acută 8. Hiperkaliemia din injuria renală acută se tratează cu:
CS a) Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
1. Nefropatia interstiţială acută care generează injuria renală acută, este indusă cel mai frecvent de: b) Carbonat de calciu
a) Analgezice şi antiinflamatoare nesteroidiene c) Hemodializă
b) Intoxicaţia cu insecticide organoclorurate d) Stoparea administrării de antiacide
c) Ceaiuri cu plante chineze e) Nutriţie parenterală
d) Litiaza renală bilaterală Răspuns corect : C
e) Antigene tumorale 9. Hipocalcemia, complicaţie a insuficienţei renale acute, se poate manifesta prin următoarele, cu EXCEPŢIA:
Răspuns corect: A a) Parestezii periorale
2. Injuria renală acută de cauza glomerulară se manifestă clinic prin: b) Scurtarea intervalului QT
a) Oliguria cu purpură şi febra asociată sindromului de injuria renală acută c) Modificări nespecifice ale undei T
b) Anurie, hiperhidratare, febră, sindrom edematos d) Convulsii
c) Injuria renală acută asociată cu sindrom nefritic e) Confuzie
d) Tromboză bilaterală de venă renală Răspuns corect : B
e) Proteinurie, hematurie, anemie şi insuficienţă renală 10. Care manifestare din următoarele sugerează injuria renală acută:
Răspuns corect: C a) Osteodistrofia renală
3. Injuria renală acută de cauza renală este produsă de: b) Neuropatia
a) Afectarea unuia din segmentele nefronului sau a vaselor c) Creşterea rapidă a ureei şi creatininei serice
b) Anomalii reversibile ale perfuziei renale d) Rinichii mici sau cicatrici renale evidenţiabile radiologic
c) Polichistoza renală autozomal dominantă a adultului e) Proteinuria nefrotică
d) Consumul de analgezice Răspuns corect : C
e) Tratamentul cu hipotensoare (inhibitorii enzimei de conversei a angiotensinei, sartane, 11. Alegeţi afirmaţia corectă referitor la funcţia renală în injuria renală acută :
blocanţi de Ca) a) Se alterează rapid
Răspuns corect: A b) Se alterează lent
4. Manifestările clinice ale insuficienţei renale acute din nefropatia interstiţială acută sunt: c) Nu are loc alterarea funcţiei renale
a) Edem, proteinurie, hipertensiunea arterială şi injuria renală acută d) Nu este însoţită de alterarea structurilor morfologice ale rinichilor
b) Durere lombară unilaterală, febra, polakiurie, leucociturie, hematurie, purpură e) Creşte marcat
c) Tuse, febra, sindrom hemoragipar Răspuns corect : A
d) Febra, rash cutanat, artralgii, eozinofilie, creşterea creatininei serice şi diureza deseori 12. Care este cea mai frecvent întâlnită forma a insuficienţei renale acute după clasificarea etiopatogenetică :
conservată a) Intrinsecă
e) Epigastralgii, leucocitoza, oprirea tranzitului intestinal, stare generală alterată, creşterea b) Prerenală
creatininei serice c) Obstructivă
Răspuns corect: D d) Toxică
5. În care dintre următoarele boli, injuria renală acută poate să se prezinte cu depozite intratubulare e) Infecţioasă
obstructive? Răspuns corect : B
a) Diabetul zaharat tip 1 13. Tabloul clinic a insuficienţei renale acute include următoarele stadiile, CU EXCEPŢIA:
b) Sindromul Alport a) De debut
c) Mielomul multiplu b) De acutizare
d) Hipovolemie c) De restabilire a diurezei
e) Lipodistrofia d) De recuperare(vindecare)
răspuns corect: C e) De oligurie
6. Sindromul hepatorenal este o: Răspuns corect : B
a) Formă de insuficienţă renală cronică consecutivă cirozei hepatice 14. Stadiul de debut a insuficienţei renale acute durează:
b) Formă de insuficienţă renală cronică prin necroză tubulară acută a) De la câteva ore pînă la 2-3 zile
c) Formă de insuficienţă renală acută prerenală b) 3-4 săptămâni
d) Intoxicaţie cu o substanţă nefro- si hepatotoxică c) 10-15 zile
e) Glomerulonefrita la pacienţii cu hepatită acută d) 2-3 luni
32
e) 20-30 de minute b) Toxică
Răspuns corect : A c) Alergică
15. În care stadiu al tabloului clinic al insuficienţei renale acute apare sindromul de azotemie? d) Infecţioasă
a) Stadiul oligoanuric e) Infiltrativă
b) Stadiul de poliurie Răspuns corect : AB
c) Stadiul de debut 23. Nefrita interstiţială acută drept cauză a insuficienţei renale acute, etiopatogenetic se împarte în :
d) Stadiul de recuperare a) Alergică
e) Stadiul de acutizare b) Infecţioasă
Răspuns corect: A c) Infiltrativă
16. Care indice de laborator este caracteristic pentru începutul stadiului de recuperare al insuficienţei renale d) Ischemică
acute: e) Toxică
a) Normalizarea azotemiei Răspuns corect : ABCE
b) Normalizarea hemoglobinei 24. Printre semnele de deshidratare se numără:
c) Normalizarea diurezei a) Turgorul cutanat redus
d) Normalizarea tensiunii arteriale b) Hipotensiunea arterială
e) Ureea crescută c) Bradicardia
Răspuns corect: A d) Scăderea debitului urinar
17. Indicaţi frecvenţa monitorizării diurezei la pacienţi cu insuficienţă renală acută în stadiul incipient: e) Creşterea presiunii venoase centrale
a) Fiecare 2-3 ore Răspuns corect : ABD
b) Fiecare oră 25. Care dintre următoarele manifestări se pot întâlni în injuria renală acută obstructivă?
c) Odată în 24 de ore a) Durerea lombară sau suprapubiană
d) Fiecare 4 ore b) Oliguria
e) Fiecare 12 ore c) Proteinuria masivă
Răspuns corect: B d) Hipertensiunea arterială severă
18. Care nivel de potasemie prezintă risc vital pentru pacientul cu insuficienţă renală acută: e) Hipofosfatemia marcată
a) K+ <3,5 mEq/l fără modificări ECG Răspuns corect : AB
b) K+ >7 mEq/l asociat cu modificări ECG 26. Injuria renală acută intrinsecă poate să apară în:
c) K+ 6,5-7 mEq/l fără modificări ECG a) Glomerulonefritele acute
d) K+ 4 mEq/l fără modificări ECG b) Sindromul Fanconi
e) K+ 5 mEq/l fără modificări ECG c) Nefropatia toxică sau ischemică acută (necroza tubulară acută)
Răspuns corect: B d) Nefritele interstiţiale acute
19. Indicaţi măsura cea mai rapidă de a micşora K seric la pacientul cu insuficienţă renală acută: e) Glomeruloscleroza segmentală focală
a) Insulină + glucoză, gluconatul de calciu Răspuns corect : ACD
b) Bicarbonat de sodiu 27. Azotemia postrenală poate fi determinată de:
c) Hemodializă a) Obstrucţia acută a arteriolelor aferente
d) Diuretice de ansă b) Obstrucţia unui ureter, dacă rinichiul contralateral este funcţional
e) Manitol c) Obstrucţia ambelor uretere
Răspuns corect: A d) Obstrucţia unui ureter, dacă rinichiul contralateral este nefuncţional
20. Tratamentul cel mai eficace al edemului pulmonar acut din cadrul insuficienţe renale acute este: e) Obstrucţia colului vezical
a) Ultrafiltrarea prin hemodializă de urgenţă Răspuns corect : CDE
b) Oxigenoterapia 28. Obstrucţia subvezicală a tractului urinar poate fi produsă de:
c) Nitroglicerina a) Adenomul de prostată
d) Diuretice de ansă b) Carcinomul de prostată
e) Antibioticoterapia c) Vezica neurogenă
Răspuns corect: A d) Ligatura accidentală a unui ureter
CM e) Hipovolemie
21. Etiopatogenetic, injuria renală acută se împarte în : Răspuns corect : AB
a) Prerenală 29. Injuria renală acută mioglobinurică se poate întâlni după:
b) Intrinsecă a) Traumatisme extinse
c) Postrenală (obstructivă) b) Ischemie musculară (de ex. după obstrucţii arteriale la nivelul membrelor)
d) Normovolemică c) Hipertensiunea arterială
e) Postinfecţioasă d) Mielomul multiplu
Răspuns : ABC e) Hiperuricozurie
22. Necroza tubulară acută, drept cauză a insuficienţei renale acute, patogenetic se împarte în : Răspuns corect : AB
a) Ischemică 30. Alterarea funcţiei renale în injuria renală acută duce la :
33
a) Retenţie azotată e) Glomerulonefrită rapid progresivă
b) Dereglări hidroelectrolitice Răspuns corect: CE
c) Dereglări acido-bazice 38. În care din următoarele situaţii inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei ar trebui folosiţi cu precauţie
d) Hipovolemie specială?
e) Hidronefroza a) Stenoza ureterală unilaterală
Răspuns corect : ABC b) Stenoza unilaterală a arterei renale
31. Stadiile evolutive ale insuficienţei renale acute sunt: c) Stenoza unilaterală a arterei renale a unicului rinichi funcţional
a) De debut d) Stenoza bilaterală arterei renale
b) De oligurie e) Stenoza pielocaliceală unilaterală
c) De restabilire a diurezei răspuns corect: CD
d) De recuperare(vindecare) 39. Care dintre următoarele medicamente trebuie evitate sau folosite cu precauţie la pacienţii hipovolemici?
e) Remisie a) Diureticele
Răspuns corect : ABCD b) Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei II
32. Indicaţi fazele stadiului trei al insuficienţei renale acute: c) Antiinflamatoarele nesteroidiene
a) Faza diurezei precoce d) Vitaminele din grupul B
b) Faza poliurică e) Antibioticele
c) Faza de debut răspuns corect: ABC
d) Faza oligurică 40. Alegeţi indicaţiile iniţierii hemodializei în injuria renală acută:
e) Faza anurică a) Angina pectorală la oligurici
Răspuns corect: AB b) Hiperhidratarea la oligurici
33. Enumeraţi principiile de terapie în corijarea dereglărilor hemodinamice la pacienţi cu insuficienţă renală c) Deshidratarea extremă
acută prerenală: d) Hiperkaliemia severă la oligurici
a) Hemodiluţie artificială e) Poliuria care nu poate fi controlată medicamentos
b) Ameliorarea reologică sangvină răspuns corect: BD
c) Diureză forţată 41. Elemente clinice care sunt în favoarea diagnosticului de injuria renală acută prerenală pot fi:
d) Antibioticoterapie a) Setea
e) Tratament de substituţie funcţiei renale b) Hipertensiunea ortostatică
Răspuns corect: AB c) Presiunea venoasă jugulară crescută
34. Tratamentul nespecific al edemului pulmonar acut în injuria renală acută include: d) Vertijul ortostatic
a) Bronhodilatatoare e) Turgorul cutanat scăzut
b) Menţinerea pacientului în poziţia şezândă răspuns corect: ADE
c) Oxigenoterapia 42. Următoarele afirmaţii referitor la complicaţiile insuficienţe renale acute sunt corecte:
d) Diuretice de ansă a) Alcaloza metabolică poate exacerba hiperkalemia
e) Nitroglicerina b) Acidoza metabolică este severă în intoxicaţia cu etilenglicol
Răspuns corect: BCDE c) Anemie severă în absenţa hemoragiei poate sugera microangiopatie trombotică
35. Alegeţi indicaţiile absolute pentru iniţierea dializei la pacienţi cu injuria renală acută: d) Infecţia poate complica 50-90% dintre cazurile de insuficienţă renală acută
a) Hiperpotasemie > 6,5 mmol/l e) Potasiul seric scade cu 2 mmol/l/zi în injuria renală acută oligoanurică
b) Acidoză metabolică severă (pH < 7,2) răspuns corect: BCD
c) Anuria > 24 ore 43. Indicaţiile absolute pentru iniţierea dializei în injuria renală acută sunt:
d) Hemoglobina serică < 100 g/l a) Hipocalcemia
e) Diureza ≤ 500 ml/24 ore b) Hiponatremia
Răspuns corect: AB c) Semnele sindromului uremic
36. Factorii de risc implicaţi în apariţia insuficienţei renale acute secundară administrării substanţelor de contrast d) Hipervolemia severă
iodate sunt: e) Hiperkaliemia rezistentă la măsurile conservative
a) Boala cronică renală preexistentă răspuns corect: CDE
b) Nefropatia diabetică 44. Rabdomioliza în cursul insuficienţe renale acute este sugerată de:
c) Cantităţi excesive de substanţă de contrast a) Creşterea creatin-kinazei serice (izoenzima MM)
d) Hipovolemie b) Hipercalcemie
e) Obezitate c) Hiperuricemie
Răspuns corect: ABCD d) Hiperkaliemie
37. Selectaţi cauzele renale (intrinseci) de injurie renală acută (insuficienţă renală acută): e) Hiperfosfatemie
a) Pancreatită acută răspuns corect: ACDE
b) Septicemie cu bacterii gram-negative 45. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la necroza tubulară acută :
c) Nefrită interstiţială alergică a) Poate fi determinată de infecţii
d) Litiază ureterală b) Este, de obicei, cauza bolii cronice renale
34
c) Poate fi determinată de substanţe nefrotoxice 4. Alegeţi afirmaţia INCORECTĂ referitor la examenul sumar de urina:
d) Este, de obicei, cauza insuficienţei renale rapid progresive a. Reprezintă o investigaţie simplă, rapidă, ieftină
e) Este cauza frecventă a insuficienţei renale acute b. Este un test screening obligator la toţi pacienţii internaţi indiferent de maladie
răspuns corect: ACE c. Cel mai corect e colectarea primei urine de dimineaţa, colectată într-un recipient curat
46. Cauzele insuficienţei renale acute prerenale sunt: d. În urgenţe se poate colecta şi pe parcursul zilei
a) Hemoragii e. Se efectuează doar la pacienţii cu patologie renală
b) Tratamentcu aminoglicozide E
c) Exces de antihipertensive 5. Radiografie panoramică a abdomenului este utilă pentru:
d) Vome a. Pentru a determina starea vaselor rinichilor
e) Tratament diuretic excesiv b. Pentru caracterizarea maselor intrarenale, cum ar fi tumori, abcese, chisturi
Răspuns corect: ACDE c. Pentru a preciza localizarea rinichilor
47. Care sunt situaţiile în care apar edemele generalizate în contextul oliguriei din injuria renală acută: d. Screening pentru boala polichistică
a) Exces de aport lichidian perfuzabil e. Pentru a preciza localizarea calculilor
b) Injuria renală acută dezvoltată pe fundal de glomerulonefrită cronică E
c) Injuria renală acută dezvoltată pe fundal de pielonefrită cronică 6. Care din următoarele manifestări clinice reprezintă o tulburare de micţie de volum?
d) Injuria renală acută toxică a. Disuria
e) Hiperproducţie de apă endogenă > 400ml/zi b. Micţiunea rară
Răspuns corect: ABE c. Micţiunea dureroasă
48. Injuria renală acută cu diureză păstrată se dezvoltă în următoarele cazuri: d. Polakiuria
a) Injuria renală acută pe fundal de glomerulonefrită acută e. Poliuria
b) Injuria renală acută din pielonefrita acută E
c) Injuria renală acută pe fundal obstructiv 7. Polakiuria reprezintă:
d) Injuria renală acută prin nefrotoxice a. Creşterea anormală a numărului de micţii timp de 24 ore
e) Injuria renală acută postoperatorie b. Creşterea diurezei peste 2000 ml/24 ore
Răspuns corect: DE c. Emisia involuntară sau inconştientă de urină
49. Alegeţi manife respiratorii datorate sindromului uremic din cadrul insuficienţei renale acute: d. Incontenenţă de urină
a) Respiraţie Kussmaul e. Dificultate a actului micţional
b) Edem pulmonar acut A
c) Dispnee 8. Care din afirmaţiile de mai jos defineşte poliuria:
d) Hemoptizii a. Creşterea anormală a numărului de micţii timp de 24 ore
e) Bronhopneumopatia cronică obstructivă b. Creşterea diurezei peste 2000 ml/24 ore
Răspuns corect: ABC c. Emisia involuntara sau inconştienta de urina
Simptoame și Sindroame Renale d. Incontenenţă de urină
CS e. Dificultate a actului micţional
1. Indicaţi care este răspunsul INCORECT referitor la examenul sumar de urina: Răspuns B
a. Reprezintă un examen microscopic 9. Depistarea izolata a cilindrilor hialinici în urină demonstrează:
b. Reprezintă un examen macroscopic a. Glomerulonefrita cronică
c. Reprezintă un examen fizico-chimic b. Pielonefrita cronică
d. Se recoltează prima urina de dimineaţă c. Amiloidoza renală
e. Reprezintă o investigaţie bacteriologica d. Patologie renala fără specificarea bolii
E e. Nu are valoare diagnostică
2. Care din următoarele afirmaţii referitor la examenul bacteriologic al urinei este INCORECTĂ? Răspuns E
a. Sub 10.000 germeni/l reprezintă o bacteriurie nesemnificativa 10. Care din afirmaţiile de mai jos defineşte incontinenţa urinară?
b. Între 10.000-100.000 germeni/l - suspiciune de infecţie a. Creşterea anormală a numărului de micţii timp de 24 ore
c. Peste 100.000 germeni/l – infecţie urinară b. Creşterea diurezei peste 2000 ml/24 ore
d. Sub 1.000 germeni/l, nu se consideră infecţie urinară c. Emisia involuntară sau inconştientă de urină
e. Sub 10.000 de germeni/l reprezintă o bacteriurie semnificativa d. Necesitatea imperativă de urinare
E e. Dificultate a actului micţional
3. La examenul microscopic al urinei NU putem determina: Răspuns C
a. Celule epiteliale 11. Care din afirmaţiile de mai jos defineşte disuria?
b. Leucocite a. Creşterea anormala a numărului de micţii timp de 24 ore
c. Eritrocite b. Creşterea diurezei peste 2000 ml/24 ore
d. Cilindri (hialini, granuloşi) c. Emisia involuntara sau inconştientă de urina
e. Densitatea d. Nevoia de a urina imediat ce a apărut senzaţia pentru micţie
E e. Dificultate a actului micţional
35
E e. Emisia involuntara sau inconştientă de urina
12. Indicaţi afirmaţia INCORECTĂ referitor la retenţia urinară: A
a. Este definită ca diminuarea incompletă a conţinutului vezical cu apariţia reziduului vezical 20. Care din afirmaţiile de mai jos defineşte hematuria:
b. Poate fi completă sau incompletă a. Prezenţa unui număr mai mare decât limitele normei a eritrocitelor în urina
c. Poate fi acută sau cronică b. Prezenţa de puroi în urină
d. Poate fi cu şi fără distensia vezicală c. Prezenţa de limfă în urină
e. Poate fi iniţială sau terminală d. Prezenţa de lipide în urină
E e. Prezenţa proteinelor în urină
13. Indicaţi care este afirmaţia INCORECTĂ referitor la micţiunii rare? A
a. Numărul de micţii redus la 1-2/24 ore
b. Poate fi însoţita de oligurie CM
c. Poate apărea în megavezica congenitală sau dobândita 21. Care din manifestările de mai jos fac parte din sindromul nefritic acut tipic?
d. Apare frecvent în injuria renală acută a. Hematuria
e. Frecvent apare la un aport crescut de lichide b. Proteinuria
E c. Azotemia
14. Incontinenţa urinară la adulţi NU poate fi: d. Retenţia de sare şi apa
a. Adevărata e. Piuria
b. Falsă ABD
c. Inconştientă 22. La examenul macroscopic al urinei putem determina:
d. Involuntară a. Turbiditatea
e. Fiziologică b. Culoarea
Răspuns E c. Mirosul
15. Cea mai valoroasa metodă de depistare şi apreciere a bacteriuriei este: d. Cilindrii
a. Examenul microscopic al urinei e. pH-ul urinar
b. Cultura urinei ABC
c. Examenul macroscopic al urinei 23. La examenul fizico-chimic al urinei putem determina:
d. Examenul urinei cu bandelete a. Densitatea
e. Calorimetria b. Proteinuria
B c. pH-ul urinar
16. Aprecierea sensibilităţii florei la preparatele antibacteriene: d. Culoarea
a. Are semnificaţie clinică importantă în maladiile renale e. Mirosul
b. Nu are semnificaţie clinică ABC
c. Are semnificaţie clinică doar în insuficienţa renală 24. La examenul microscopic al urinei se determina:
d. Are semnificaţie clinică doar în nefrita interstiţială a. Celule epiteliale
e. Are semnificaţie clinică doar în glomerulonefrită b. Leucocite
A c. Proteinele
17. Definiţi noţiunea de anurie: d. Cilindri (hialini, granuloşi)
a. Scăderea diurezei < 100 ml în 24/h sau sub 4ml/h e. Turbiditatea
b. Creşterea diurezei peste 2000 ml/24 ore ABCD
c. Emisia involuntara sau inconştientă de urina 25. Indicaţi care sunt tulburările de micţiune:
d. Nevoia de a urina imediat ce a apărut senzaţia de urinare a. Dizuria
e. Dificultate a actului micţional b. Micţiunea rară
Răspuns A c. Micţiunea dureroasă
18. Care din afirmaţiile de mai jos defineşte nicturia: d. Anuria
a. Volumul diurezei nocturne este egal sau îl depăşeşte pe cel diurn e. Oliguria
b. Scăderea diurezei < 100 ml în 24/h sau sub 4ml/h ABC
c. Creşterea diurezei peste 2000 ml/24 ore 26. Tulburările de micţiune sunt:
d. Emisia involuntara sau inconştientă de urina a. Polakiuria
e. Nevoia de a urina imediat ce a apărut senzaţia de urinare b. Retenţia de urină
Răspuns A c. Incontinenţa de urină
19. Opsiuria reprezintă: d. Poliuria
a. Eliminarea întârziată de urină de la momentul folosirii lichidelor e. Oliguria
b. Situaţia când volumul diurezei nocturne este egal sau îl depăşeşte pe cel diurn ABC
c. Scăderea diurezei < 100 ml în 24/h sau sub 4ml/h 27. Indicaţi care sunt tulburările de diureză (în 24 ore):
d. Creşterea diurezei peste 2000 ml/24 ore a. Polakiuria
36
b. Retenţia de urina a. Cistite acute si cronice
c. Incontinenta de urina b. Afecţiuni prostatice
d. Poliuria c. Tumori ale vezicii urinare
e. Oliguria d. Retenţia acută de urină
DE e. Litiaza uretrala
28. Indicaţi care sunt tulburările de diureză: ACD
a. Opsiuria 36. Indicaţi afirmaţiile corecte ce caracterizează durerea pelviperineală:
b. Leucocituria a. Are caracter de tensiune
c. Micţiunea dureroasa b. Are caracter de jena dureroasă
d. Anuria c. Iradiază spre organele genitale externe
e. Nicturia d. Nu iradiază spre organele genitale externe
ADE e. Este însoţită de tulburări micţionale
29. Care sunt indicaţiile pentru ecografia renală? ACE
a. Pentru a determina dimensiunile rinichilor 37. Indicaţi care sunt afecţiunile ce pot provoaca polakiuria:
b. Pentru caracterizarea maselor intrarenale de regulă tumori, abcese, chisturi a. Procese inflamatorii a vezicii urinare
c. Pentru a preciza localizarea rinichilor b. Procese tumorale vezicii urinare
d. Screening pentru boala polichistică c. Anomalia colului vezical
e. Pentru stadializarea BCR d. Adenom de prostată
ABCD e. Insuficienţa renală cronică terminală
30. Specificaţi particularităţile durerii în colica renală: ABCD
a. Diminuă în clinostatism 38. Care sunt afecţiunile ce provoaca cel mai des disuria?
b. Diminua în ortostatism a. Patologia prostatei
c. Iradiază spre organele genitale b. Afecţiuni a vezicii urinare
d. Iradiază spre flancurile abdomenului c. Patologia sistemului cardio-vascular
e. Se accentuează la vibraţie d. Afecţiuni ale uretrei
CE e. Ptoza renală
31. Durerea colicativă se dezvoltă mai frecvent în caz de: ABD
a. Calculi renali 39. Indicaţi afecţiunile ce pot provoaca micţiunea dureroasă:
b. Cheaguri de sânge în tractul urinar a. Cistite
c. Rinichi polichistic b. Uretrite
d. Glomerulonefrită c. Patologia sistemului cardio-vascular
e. Pielonefrita cronică d. Afecţiuni de col vezical
AB e. Afecţiuni neurologice centrale
32. Indicaţi care sunt preparatele ce pot ameliora colica reno-ureterală: ABD
a. Spasmoliticele 40. Indicaţi afirmaţiile corecte referitor retenţiei urinare?
b. Antiinflamatoarele a. Este definită ca diminuarea incompleta a conţinutului vezical cu apariţia reziduului vezical
c. Diureticele b. Poate fi completă sau incompletă
d. Antibioticele c. Poate fi acută sau cronică
e. Analgezicele d. Cu distensie vezicală
ABE e. Poate fi iniţială sau terminală
33. Indicaţi care sunt preparatele INEFICIENTE în ameliorarea colicii reno-ureterale: ABCD
a. Spasmoliticele 41. Clasificaţi anuria:
b. Antiinflamatoarele a. Parazitară
c. Antihipertensive b. Virală
d. Analgezicele c. Cauza prerenală
e. Antibioticele d. Cauza renală
CE e. Cauza postrenală
34. Indicaţi afirmaţiile corecte ce caracterizează durerea vezicală: CDE
a. Are localizare supra pubiana 42. Conform clasificării din punct de vedere imunochimic proteinuria poate fi:
b. Iradiază spre uretra si perineu a. Selectivă
c. Nu iradiază spre uretra şi perineu b. Neselectivă
d. Are caracter de jenă dureroasă, arsuri c. Tubulară
e. Nu cedează niciodată după sondaj vezical d. Iniţială
ABD e. Terminală
35. Care afecţiuni cel mai frecvent provoacă durerea vezicala: ABC
37
43. Conform mecanismelor de producere, proteinuria poate fi: A. frecvență cardiacă înaltă
a. Prerenală B. accesul de tahicardie începe brusc
b. Renală C. accesul de tahicardie începe lent
c. Postrenală D. manevrele ”vagale” opresc accesul de tahicardie
d. Iniţială E. accesul de tahicardie se oprește brusc
e. Terminală Răspuns: C
ABC 5. cs. Notați semnul ECG caracteristic în tahicardia atrioventriculară reciprocă cu căi accesorii:
44. Selectaţi afirmaţiile corecte ce corespund clasificării proteinuriei glomerulare: A. interval P-Q 0,2 mm/sec
a. Selectivă B. unde P negative în DII, DIII, aVF şi pozitive în aVR în urma complexului QRS
b. Neselectivă C. interval R-R neregulat
c. Nefrotică D. durata complexului QRS > 0,14 sec.
d. Subnefrotică E. complex QRS de regulă aberant
e. Iniţială Răspuns: B
ABCD 6. cs. Notați semnul ECG caracteristic în tahicardia ventriculară paroxistică:
45. Conform clasificării hematuria poate fi: A. complexe QRS anormale, cu modificări secundare S-T, T
a. Microscopică B. undă P negativă înaintea complexului QRS
b. Macroscopică C. prezenţa undei delta
c. Iniţială /terminală D. interval P-Q <0,12 sec
d. Doar microscopică E. unde P negative după complexul QRS
e. Fiziologică Răspuns: A
ABCD 7. cs. Mențioanați semnul ECG caracteristic pentru extrasistolia atrială:
46. Afecţiunile ce provoacă mai frecvent piuria sunt: A. unde „f” între intervalele R-R
a. Maladii purulente renale B. interval P-Q sub 0,12 sec
b. Maladii a vezicii urinare C. prezența unei contracții premature PQRST
c. Boli uretro-prostatice D. pauză compensatorie completă
d. Hipertensiunea arterială E. unda P negativă înaintea complexului QRST
e. Hipotensiunea arterială Răspuns: C
ABC 8. cs. În extrasistolia ventriculară identificăm semnele ECG caracteristice cu exepția:
Teste Cardiologie A. interval P-Q în limite normale
TESTE LA DISCIPLINA CARDIOLOGIE PENTRU B. segmentul ST şi unda T sunt de sens opus faţă de deflexiunea principală a QRS
EXAMENUL DE STAT 2015-2016 C. pauză compensatorie completă
Aritmii cardiace D. unda P negativă după complexul QRS
1. cs. Notați semnul ECG caracteristic în bradicardia sinusală E. durata complexului QRS > 0,12 sec.
A. intervalul PQ 0,22 mm/sec Răspuns: D
B. intervalele R-R neregulate 9. cs. Semnul ECG caracteristic fibrilaţiei atriale este:
C. frecvența atrială și ventriculară > 70 b/min A. intervale R-R neregulate
D. complexul QRS peste 0,14 mm/sec B. unde „F” între intervalele R-R cu aspect în „dinţi de ferestrău”
E. frecvența atrială și ventriculară < 50 b/min C. unda P negativă înaintea complexului QRS
Răspuns: E D. interval PQ < 0,12 sec.
2. cs. În tahicardia sinusală sunt prezente toate semnele ECG cu exepția: E. complexe QRS lărgite
A. intervale R-R egale Răspuns: A.
B. frecvența atrială și ventriculară > 100 b/min 10. cs. Flutterul atrial se caracterizează prin următoarele semne ECG cu exсepția:
C. intervalul PQ 0.2 mm/sec A. frecvenţa contracțiilor atriale 300 b/min
D. complexul QRS cu durata 0,1 mm/sec B. propagarea impulsurilor atriale spre ventricule în raport 2:1
E. prezența undelor P înaintea fiecărui complex QRST C. complexe QRS, de regulă, normale
Răspuns: C D. unde „F” între R-R cu aspect de „dinţi de ferestrău”
3. cs. Precizați semnul ECG caracteristic în aritmia respiratorie: E. pauză compensatorie incompletă
A. complexul QRS este peste 0,1 mm/sec Răspuns: E.
B. unda P înaintea complexului QRS lipseşte 11. cs. Metoda de elecție în paroxismul de tahicardie ventriculară cu instabilitate
C. prezente unde „f” între complexele ORST cu FCC 400-700 b/min hemodinamică gravă este:
D. scurtarea ciclică a intervalelor R - R la inspiraţie A. aplicarea șocului electric 200 J
E. alungirea ciclică a intervalelor R - R la inspiraţie B. administrarea intravenoasă a Sol. Novocainamidă
Răspuns: D C. administrarea intravenoasă a Sol Digoxină
4. cs. Menționați semnul clinic care nu este caracteristic în tahicardia supraventriculară D. aplicarea șocului electric 50 J
paroxistică: E. administrarea intramusculară a Sol. Lidocaină
38
Răspuns: A C. Amiodarona
12. cm. Electrocardiografic este oportună divizarea tahiaritmiilor: D. Propafenona
A. cu complexe QRS largi E. Sotalolul
B. cu complexe QRS înguste Răspuns: BCDE
C. cu interval PQ normal 20. cm. Factorii de risc tromboembolic în fibrilația atrială sunt:
D. cu interval PQ alungit A. vârsta > 65 ani
E. cu supradenivelare a segmentului ST B. hipertensiunea arterială
Răspuns: A,B C. diabetul zaharat
13. cm. Semnele ECG caracteristice fibrilaţiei atriale sunt: D. accidentele cerebrovasculare în antecedente
A. intervale R-R neregulate E. suprapondere
B. unde „F” între R-R cu aspect în „dinţi de ferestrău” Răspuns: ABCD
C. lipsa undei P 21. cm. Menționați caracteristicele clinice și ECG în flutter-ul ventricular:
D. unde ”f” între intervalele R-R A. stare sincopală
E. durata intervalului PQ 0,14 sec B. unde „F” cu aspect „dinţi de ferestrău”
Răspuns: ACD C. absența pulsului la vasele mari
14. cm. Menționați cele mai frecvente cauze ale fibrilației atriale: D. sinusoidă ECG formată din excitații ventriculare regulate
A. stenoza mitrală E. frecvența contracțiilor cardiace 250-300b/min
B. tireotoxicoza Răspuns: ACDE
C. cardiopatia alcoolică 22. cm. Fibrilaţia ventriculară se caracterizează prin:
D. mexidemul A. unde delta pe ECG
E. defectul septal atrial de tip „ostium secundum” B. lipsa complexelor QRS
Răspuns: ABCE C. stare sincopală
15. cm. Clasificarea fibrilației atriale după variantele de evoluție include formele: D. prezența undelor deformate, neregulate, haotice pe ECG
A. acută E. unde „f” cu frecvenţă 400-700/min
B. cronică Răspuns: BCD
C. paroxistică 23. cm. Măsurile de resuscitare efective în fibrilația și flutterul ventricular sunt:
D. persistentă A. lovitură cu pumnul în zona precordială în primele secunde
E. recidivantă B. cardioversie electrică cu 200 J inițial
Răspuns: BCD C. cardioversie electrică cu 320 - 400J în lipsa efectului I descărcări
16. cm. Menționați afirmațiile corecte în fibrilația atrială paroxistică „vagală”: D. masajul cardiac efectuat corect în primele minute
A. se întâlneste mai frecvent la femei E. administrarea Sol. Lidocaină intravenos
B. se declanșează în stare de repaus Răspuns: ABCD
C. este întâlnită mai frecvent la bărbați 24. cm.Tahicardia sinusală se caracterizează prin:
D. apare în timpul stresului emoțional A. modificare lentă a frecvenței cardiace
E. se declanșează postprandial sau în timpul somnului B. reacție fiziologică normală la efort
Răspuns: BCE C. complexe QRS normale
17. cm. Afirmațiile corecte în fibrilația atrială paroxistică „adrenergică” sunt: D. interval P-Q peste 0,20 sec
A. apare în timpul efortului fizic E. ritmul se accelerează la inspirație și se reduce la expirație
B. este provocată de situații stresante Răspuns: ABCE
C. preponderent dimineața 25. cm. Menționați cauzele tahicardiei sinusale:
D. se întâlneste mai frecvent la femei A. hipertonusul nervului vagus
E. se declanșează în stare de repaus B. abuz de alcool
Răspuns: ABCD C. febră
18. cm. Menționați medicamentele care inhibă conducerea impulsului prin nodul D. tireotoxicoză
atrioventricular: E. cord pulmonar
A. Digoxina Răspuns: BCDE
B. Propronalolul 26. cm. Tahicardia atrioventriculară joncțională nonparoxistică este cauzată de:
C. Amiodarona A. intoxicații cu glicozide cardiace
D. Verapamila B. infarct miocardic inferior
E. Nifedipina C. hipocaliemie
Răspuns: ABCD D. intervenții chirurgicale pe cord
19. cm. Indicați medicamentele administrate pentru restabilirea ritmului sinusal la un E. hipocalciemii
pacient cu fibrilație atrială: Răspuns:ABCD
A. Digoxina 27. cm. Mecanismul tahicardiei joncționale atrioventriculare reciproce include:
B. Novocainamida A. depolarizarea concomitentă a atriilor și ventriculelor
39
B. impulsul circulă în interiorul nodului atrioventricular A. complex QRS de obicei normal
C. activarea ventriculelor anterograd prin sistemul His - Purkinje B. undă P negativă în DII,DIII ce succede QRS
D. activarea retrogradă a atriilor C. unda P este înglobată în complexul QRS
E. depolarizarea atriilor precede depolarizarea ventriculelor D. pauză compensatorie icompletă
Răspuns: ABCD E. undă P negativă în DII,DIII ce precedează QRS
28. cm. Tratamentul tahicardiilor atrioventriculare reciproce include: Răspuns: ACD
A. aplicarea manevrelor vagale 36. cm.În extrasistolia atrioventriculară inferioară pe ECG se înregistrează:
B. cufundarea feței în apă rece cu reținerea respirației 10-30 sec. A. lipsa undei P
C. administrarea intravenos Sol. Adenozintrifosfat 10 mg în 1 secundă B. complex QRS normal
D. șoc electric extern cu 200 J C. pauză compensatorie incompletă
E. electrocardiostimulare transesofagiană D. undă P negativă după complexul QRS
Răspuns: ABCE E. complex QRS lărgit
29. cm.Tahicardia ventriculară paroxistică se caracterizează prin: Răspuns: BCD
A. ritm ventricular regulat 37. cm. Clasificarea extrasistoliilor după Lawn-Wolf include:
B. eficienţa manevrelor vagale în tratament A. clasa I – extrasistole solitare monomorfe mai puțin de 30 ex/oră
C. complexe QRS anormale cu modificări secundare S-T, T B. clasa II – extrasistole solitare polimorfe
D. alungirea intervalului PQ C. clasa III – extrasistole ventriculare polimorfe
E. unde „f” cu frecvenţă 400-700/min D. clasa IV – extrasistole ventriculare recurente (duplete, triplete, salve)
Răspuns: AC E. clasa V – extrasistole ventriculare precoce de tip R pe T
30. cm. Alegeți remediile antiaritmice administrate pentru sistarea tahicardiei ventriculare: 38. cm. Numiți medicamentele antiaritmice din clasa I
A. Digoxina A. Lidocaina
B. Lidocaina B. Mexilitina
C. Amiodarona C. Chinidina
D. Disopiramida D. Novocainamida
E. Novocainamida E. Amiodarona
Răspuns: BCDE Răspuns: ABCD
31. cm. ECG caracteristica extrasistoliei atriale este: 39. cm. Numiți medicamentele antiaritmice din clasa II
A. complexul QRS normal A. Amiodarona
B. lipsa undei P B. Lidocaina
C. undă P negativă după complexul QRS C. Metoprolol
D. pauză compensatorie incompletă D. Nebivolol
E. unda P prematură precedează complexul QRS E. Carvedilol
Răspuns ADE Răspuns: CDE
32. cm. Menționați caracteristicele extrasistolelor polimorfe: 40. cm. Numiți medicamentele antiaritmice din clasa III
A. intervalele de cuplare variază A. Lidocaina
B. extrasistolele, în aceeași derivație, au forme diferite B. Sotalol
C. extrasistolele sunt din acelaș focar C. Chinidina
D. intervalele de cuplare sunt egale D. Novocainamida
E. extrasistolele sunt din focare diferite E. Amiodarona
Răspuns: ABE Răspuns: BE
33. cm. Extrasistolia ventriculară ECG se manifestă prin: 41. cm. Notați semnele ECG caracteristice în bradicardia sinusală
A. complex QRS patologic A. intervalul PQ 0,18 mm/sec
B. pauză compensatorie completă B. intervalele R-R regulate
C. interval P- Q sub 0,12 sec C. frecvența atrială și ventriculară > 70 b/min
D. undă P negativă, ce succedează QRS D. complexul QRS peste 0,14 mm/sec
E. lipsa undei P E. frecvența atrială și ventriculară < 50 b/min
Răspuns: ABE Răspuns: ABE
34. cm.În extrasistolia atrioventriculară superioară pe ECG se înregistrează: 42. cm. În tahicardia sinusală sunt prezente semnele EKG caracteristice:
A. interval P-Q peste 0,20 sec A. intervale R-R egale
B. complex QRS normal B. frecvența atrială și ventriculară > 100 b/min
C. undă P negativă în DII,DIII ce precedează complexul QRS C. intervalul PQ 0.2 mm/sec
D. undă P negativă în DII,DIII ce succede QRS D. complexul QRS cu durata 0,1 mm/sec
E. pauză compensatorie incompletă E. prezența undelor P înaintea fiecărui complex QRST
Răspuns:BCE Răspuns: ABDE
35. cm.Notați manifestările ECG în extrasistolia atrioventriculară medie: 43. cm. Precizați semnele EKG caracteristice pentru aritmia respiratorie:
40
A. intervale R-R diferite 51. cm. Metodele de elecție în paroxismul de tahicardie ventriculară sunt:
B. unda P înaintea complexului QRS lipseşte A. aplicarea șocului electric cu 200 J
C. prezente unde „f” între complexele ORST cu FCC 400-700 b/min B. administrarea intravenoasă Sol. Lidocaină
D. scurtarea ciclică a intervalelor R - R la inspiraţie C. administrarea intravenoasa Sol. Amiodaronă
E. alungirea ciclică a intervalelor R - R la inspiraţie D. aplicarea șocului electric 50 J
Răspuns: AD E. administrarea intramusculară Sol. Lidocaină
44. cm. Menționați semnele caracteristice în tahicardia supraventriculară paroxistică: Răspuns: ABC
A. frecvență cardiacă înaltă 52. cm. Fibrilația atrială se clasifică:
B. accesul de tahicardie începe brusc A. de ”novo”
C. accesul de tahicardie începe lent B. paroxistică
D. manevrele ”vagale” opresc accesul de tahicardie C. persistentă
E. accesul de tahicardie se oprește brusc D. cronică
Răspuns: ABDE E. recidivantă
45. cm. Notați semnele EKG necaracteristice pentru tahicardia atrioventriculară reciprocă cu căi accesorii: Răspuns: ABCD
A. interval P-Q 0,2 mm/sec 53. cm. Semnele ECG necaracteristice pentru fibrilaţia atriale sunt:
B. unde P negative în DII, DIII, aVF şi pozitive în aVR în urma complexului QRS A. intervale R-R neregulate
C. interval R-R neregulat B. unde „F” între R-R cu aspect în „dinţi de ferestrău”
D. durata complexului QRS > 0,14 sec. C. lipsa undei P
E. complex QRS de regulă aberant D. unde ”f” între intervalele R-R
Răspuns: ACDE E. durata intervalului PQ 0,14 sec
46. cm.Notați semnele EKG caracteristice pentru tahicardia ventriculară paroxistică: Răspuns: BE
A. complexe QRS anormale 54. cm. Menționați cele mai frecvente cause ale flutterului atrial:
B. modificări secundare S-T, cu T discordant A. defectul septal ventricular
C. prezenţa undei delta B. pneumonia
D. interval P-Q peste 0,12 sec C. miocardita
E. unde P negative după complexul QRS D. mexidemul
Răspuns: AB E. defectul septal atrial de tip ”ostium secund”
47. cm. Mențioanați semnele EKG caracteristice pentru extrasistolia atrială: Răspuns: BC
A. complexul prematur QRS este sub 0,12 sec cu unda T concordantă 55. cm. Clasificarea fibrilației atriale după variante de frecvență cardiacă include formele:
B. interval P-Q sub 0,12 sec A. tahisitolică
C. prezența undei P înaintea complexului QRST prematur B. bradisistolică
D. pauză compensatorie incompletă C. normosistolică
E. unda P negativă înaintea complexului QRST D. persistentă
Răspuns: ACD E. recidivantă
48. cm. Pentru extrasistola ventriculară sunt caracteristice următoarele semne EKG: Răspuns: ABC
A. interval P-Q în limite normale 56.cm. Menționați afirmațiile incorecte pentru fibrilația atrială paroxistică „vagală”:
B. segmentul ST şi unda T sunt de sens opus faţă de deflexiunea principală a QRS A. se întâlneste mai frecvent la femei
C. pauză compensatorie completă B. se declanșează în stare de repaus
D. unda P negativă după complexul QRS C. este întâlnită mai frecvent la bărbați
E. durata complexului QRS > 0,12 sec. D. apare în timpul stresului emoțional
Răspuns: ABCE E. se declanșează postprandial sau în timpul somnului
49. cm. Semnele EKG caracteristice fibrilaţiei atriale sunt: Răspuns: AD
A. intervale R-R neregulate 57. cs. Afirmația incorectă în fibrilația atrială paroxistică ”adrenergică” este:
B. unde „f” între intervalele R-R A. apare în timpul efortului fizic
C. unda P negativă înaintea complexului QRS B. este provocată de situații stresante
D. interval PQ < 0,12 sec. C. preponderent dimineața
E. complexe QRS lărgite D. se întâlneste mai frecvent la femei
Răspuns: AB E. se declanșează în stare de repaus
50. cm. Flutterul atrial se caracterizează prin următoarele semne EKG: Răspuns: E
A. frecvenţa contracțiilor atriale 300 b/min 58. cm. Menționați medicamentele care se utilizează în fibrilația atrială paroxistică pentru restabilirea
B. propagarea impulsurilor atriale spre ventricule în raport 2:1 ritmului sinusal:
C. complexe QRS, de regulă, normale A. Digoxina
D. unde „F” între R-R cu aspect în „dinţi de ferestrău” B. Propafenona
E. pauză compensatorie incompletă C. Amiodarona
Răspuns: ABCD D. Verapamil
41
E. Nifedipina B. somn fiziologic
Răspuns: BC C. sportiv antrenat
59. cs. Indicați medicamentul care nu se administrează pentru restabilirea ritmului sinusal la un pacient cu D. intervenții chirurgicale pe cord
fibrilație atrială: E. hipocalciemii
A. Digoxina Răspuns:BC
B. Novocainamida 67. cs. Mecanismul tahicardiei joncționale atrioventriculare este cauzat de:
C. Amiodarona A. dereglarea conducerii impulsului prin mecanismul „re-entry”
D. Propafenona B. dereglarea automatismului prin mecanismul „trigerr”
E. Sotalolul C. creșterea automatismului normal
Răspuns: A D. insuficiența de automatism
60. cs. Pentru calcularea scorul thromboembolic la un pacient cu fibrilație atrială nu este nevoie de un E. mecanismul parasistolic
indice, notează-l: Răspuns: A
A. vârsta > 65 ani 68. cs. Medicamentul de elecție în tahicardiile atrioventriculare reciproce este:
B. hipertensiunea arterială A. Digoxina
C. diabetul zaharat B. Etacizina
D. sexul feminin C. Sol. Adenozintrifosfat 10 mg în 1 secundă intravenos
E. supraponderea D. Amiodarona
Răspuns: E E. Sotalol
61. cm. Menționați caracteristicele clinice și EKG în flutter-ul ventricular: Răspuns: C
A. Interval PQ în limite normale 69. cs.Medicamentul de elecție în tahicardia sinusală este:
B. unde „F” cu aspect „dinţi de ferestrău” A. Digoxina
C. unde ”f” cu distanțe RR inegale B. Sol. Adenozintrifosfat 10 mg în 1 secundă intravenous
D. sinusoidă ECG formată din exitații ventriculare regulate C. Metoprolol
E. frecvență contracțiilor cardiace 250-300b/min D. Amiodarona
Răspuns: DE E. Sotalol
62. cm. Fibrilaţia ventriculară se caracterizează electrocardiografic prin: Răspuns: C
A. unde delta pe EKG 70. cs. Alegeți medicamentul antiaritmic de elecție în tahicardia ventriculară:
B. lipsa complexelor QRS A. Digoxina
C. unde „F” cu aspect „dinţi de ferestrău” B. Nifedipina
D. prezența undelor deformate, neregulate, haotice pe EKG C. Amiodarona
E. unde „f” cu frecvenţă 400-700/min D. Verapamil
Răspuns: BD E. Diltiazem
63. cm. Măsurile de resuscitare neefective în fibrilația și flutterul ventricular sunt: Răspuns: C
A. probe vagale 71. cm. Electrocardiografic, după ritmicitate, extrasistolele se divizează în:
B. cardioversie electrică cu 200 J inițial A. atriale
C. cardioversie electrică cu 320 - 400J în lipsa efectului I descărcări B. ventriculare
D. masajul cardiac efectuat corect în primele minute C. solitare
E. administrarea Sol. Lidocaină intravenos D. duplete
Răspuns: AE E. salve
64. cs.Tahicardia sinusală se caracterizează prin: Răspuns CDE
A. frecvență cardiacă în limite 60 – 80 bătăi pe minut 72. cm. Menționați caracteristicele extrasistolelor monomorfe:
B. reacție fiziologică normală la efort A. intervalele de cuplare variază
C. complexe QRS anormale B. extrasistole, în aceeași derivație, au forme diferite
D. interval P-Q peste 0,20 sec C. extrasistolele sunt din acelaș focar
E. ritmul se reduce la efort D. intervalele de cuplare sunt egale
Răspuns: B E. extrasistolele sunt din focare diferite
65. cm. Menționați cauzele fiziologice a tahicardiei sinusale: Răspuns: CD
A. hipertonusul nervului vagus 73. cs. Extrasistolia ventriculară ECG se manifestă prin:
B. stres A. complex QRS normal
C. efort fizic B. pauză compensatorie incompletă
D. tireotoxicoză C. interval P - Q sub 0,12 sec
E. cord pulmonar D. undă P negativă, ce succedează QRS
Răspuns: BC E. lipsa undei P
66. cm. Numiți cauzele fiziologice ale bradicardiei sinusale Răspuns: E
A. intoxicații cu glicozide cardiace 74. cs.În extrasistolia atrioventriculară superioară pe ECG se înregistrează:
42
A. interval P-Q peste 0,20 sec 82. CS. Numiți medicamentul antiaritmic, care acționează asupra canalelor IF
B. complex QRS anormal A. Amiodarona
C. undă P negativă în DII,DIII ce precedează complexul QRS B. Sotalol
D. undă P negativă în DII,DIII ce succede QRS C. Ivabradina
E. pauză compensatorie completă D. Metoprolol
Răspuns: C E. Nicorandil
75. cs.Notați manifestările EKG în extrasistolia atrioventriculară medie: Răspuns C
A. complex QRS anormal 83. cm. Numiți medicamentele antiaritmice din clasa I
B. undă P negativă în DII,DIII ce succede QRS A. Lidocaina
C. unda P este înglobată în complexul QRS B. Propafenona
D. pauză compensatorie completă C. Chinidina
E. undă P negativă în DII,DIII ce precedează QRS D. Novocainamida
Răspuns: C E. Amiodarona
76. cs.În extrasistolia atrioventriculară inferioară pe EKG se înregistrează: Răspuns: ABCD
A. lipsa undei P 84. cm Tratamentul pacienților cu fibrilație atrială cronică necesită administrarea următoarelor preparate:
B. complex QRS anormal A. Amiodarona
C. pauză compensatorie completă B. Sotalol
D. undă P negativă după complexul QRS C. Bisoprolol
E. interval PQ peste 0,2 sec D. Warfarină
Răspuns: D E. Amlodipină
77. cm. Clasificarea extrasistoliilor după periodicitate poate fi: Răspuns: CD
A. bigiminie 85. cs. Pacienții cu paroxisme de tahicardie ventriculară frecventă necesită:
B. trigiminie A. Implantare de cardiostimulator
C. cvadrigiminie B. Stimulare transesofagiană
D. monomorfe C. Ablație
E. polimorfe D. Implantare de cardiodefibrilator
Răspuns: ABC E. Transplant de cord
78. cs. Numiți mecanismul medicamentelor antiaritmice din clasa I Răspuns: D
A. blocatorii canalelor de potasiu 86.CM. Menționați scorurile după care se stabilește riscul trombo - embolic la un pacient cu fibrilație atrială
B. blocatorii canalelor de natriu A. EHRA
C. blocatorii canalelor de calciu B. SCORE
D. beta - blocatori C. CHADS2
E. blocatorii canalelor de caliu D. CHA2DS2-VASC
Răspuns: B E. Framingham
79. cs. Numiți mecanismul medicamentelor antiaritmice din clasa II Răspuns CD
A. blocatorii canalelor de potasiu 87.CM. Numiți indicii care sunt incluși în scorul CHADS2, după care se stabilește riscul trombo - embolic la
B. blocatorii canalelor de natriu un pacient cu fibrilație atrială:
C. blocatorii canalelor de calciu A. Hipertensiune arterială
D. beta - blocatori B. Insuficiență cardiacă
E. blocatorii canalelor de caliu C. Acccident cerebrovascular
Răspuns: D D. Vârsta mai mare de 65 ani
80. CM. Numiți mecanismul medicamentelor antiaritmice din clasa III E. Boală, arterială periferică
A. blocatorii canalelor de potasiu Răspuns:ABCD
B. blocatorii canalelor de natriu 88. CM. Numiți indicii care sunt incluși în scorul CHA2DS2-VASC, după care se stabilește riscul trombo -
C. blocatorii canalelor de calciu embolic la un pacient cu fibrilație atrială
D. beta - blocatori A. Diabet zaharat
E. blocatorii canalelor de kaliu B. Insuficiență cardiacă
Răspuns: AE C. Acccident cerebrovascular
81. CS. Numiți mecanismul medicamentelor antiaritmice din clasa IV D. Vârsta mai mare de 75 ani
A. blocatorii canalelor de potasiu E. Hepatită virală
B. blocatorii canalelor de natriu Răspuns:ABCD
C. blocatorii canalelor de calciu 89. CM. Numiți indicii care diferențiază scorul CHADS2 și CHA2DS2-VASC, după care se stabilește riscul
D. beta - blocatori trombo - embolic la un pacient cu fibrilație atrială
E. blocatorii canalelor de caliu A. Infarctul miocardic
Răspuns: C B. Insuficiență cardiacă
43
C. Acccidentul cerebrovascular 97. CS. Blocul sinoatrial de gradul II, electrocardiografic, se manifestă prin:
D. Vârsta A. lipsa periodică a 1,2,3 complexe PQRS
E. Boală, arterială periferică B. lipsa periodică a complexelor QRS
Răspuns:ADE C. pauze compensatorii complete după complexul PQRST
90.CS. Numiți afirmația corectă pentru alloritmia extrasistolica tip bigiminie: D. contracții atriale și ventricularare frecvente
A. fiecare a 2-a bătaie este o extrasistolă E. alungirea intervalului PQ
B. fiecare a 3-a bătaie este o extrasistolă Răspuns: A
C. fiecare a 4-a bătaie este o extrasistolă 98. CS. Numiți dereglarea de conductibilitate caracterizată ECG prin perioade Wenckebach:
D. duplete A. bloc atrioventricular gradul II, tip II (Mobitz II)
E. triplete B. bloc sinoatrial gradul II, tip I (Mobitz I)
Răspuns: A C. bloc atrioventricular gradul III
91.CS. Numiți afirmația corectă pentru alloritmia extrasistolica tip trigiminie: D. bloc complet de ramură dreaptă a fasciculului His
A. fiecare a 2-a bătaie este o extrasistolă E. bloc de ramură stângă a fasciculului His
B. fiecare a 3-a bătaie este o extrasistolă Răspuns: B
C. fiecare a 4-a bătaie este o extrasistolă 99. CS. Semnul clinic al blocurilor sinoatrial și atrioventricular de gr. II tip II (Mobitz II) avansat este:
D. duplete A. Palpitații
E. triplete B. Dispnee de tip mixt la efort moderat
Răspuns: B C. Fatigabilitate
92. CS. Numiți afirmația corectă pentru alloritmia extrasistolica tip cvadrigiminie: D. Stări sincopale
A. fiecare a 2-a bătaie este o extrasistolă E. Dureri retrosternale constrictive cu iradiere sub omoplatul drept
B. fiecare a 3-a bătaie este o extrasistolă Răspuns: D
C. fiecare a 4-a bătaie este o extrasistolă 100. CS.Blocul atrioventricular gr.I se manifestă electrocardiografic prin:
D. duplete A. Interval QRS alungit
E. triplete B. Unde P negative înaintea complexului QRST
Răspuns: C C. Intervale egale PQ sau PR cu durata peste 0,2sec
93. CS. Numiți afirmația corectă pentru aritmia manifestată la EKG prin succesiunea a 3 extrasistole: D. Intervale PQ diferite
A. fiecare a 2-a bătaie este o extrasistolă E. Unde delta
B. fiecare a 3-a bătaie este o extrasistolă Răspuns: C
C. fiecare a 4-a bătaie este o extrasistolă 101. CS. În blocul atrioventricular gr.II, electrocardiografic, se atestă:
D. duplete A. lipsa periodică a complexului PQRST
E. triplete B. lipsa undei P
Răspuns: E C. lipsa periodică a complexelor QRS
94. CS. Numiți afirmația corectă pentru aritmia manifestată la EKG prin succesiunea a 2 extrasistole D. prezența undelor ”f”
A. fiecare a 2-a bătaie este o extrasistolă E. prezența undelor ”F”
B. fiecare a 3-a bătaie este o extrasistolă Răspuns: C
C. fiecare a 4-a bătaie este o extrasistolă 102. CS. Numiți semnul caracteristic pentru blocul atrioventricular de gradul III:
D. duplete A. Nici unul din impulsurile atriale nu se propagă spre ventricule
E. triplete B. Încetinirea treptată a propagării impulsurilor spre ventricule
Răspuns: D C. Leziune organică a sistemului His-Purkinje
95. CS. Numiți afirmația corectă pentru aritmia manifestată la EKG prin triplete extrasistolice: D. Oprirea temporară a activității electrice a nodului sinusal
A.fiecare a 2-a bătaie este o extrasistolă E. Impulsurile sunt conduse retrograd de la ventricule la atrii
B. fiecare a 3-a bătaie este o extrasistolă Răspuns: A
C. fiecare a 4-a bătaie este o extrasistolă 103. CS.Blocul atrio-ventricular de gradul III electrocardiografic se manifestă prin:
D. la EKG sunt prezente 2 extrasistole succesive A. raportul contracțiilor atriale și celor ventriculare este de 3:1
E. la EKG sunt prezente 3 extrasistole succesive B. contracții atriale și ventriculare independente
Răspuns: E C. pauze sinusale fără unda P
DEREGLĂRI DE CONDUCTIBILITATE D. lipsa periodică a complexelor PQRST
(BLOCURILE CARDIACE): E. lipsa periodică a complexelor QRST
96. CS. Ce dereglare de conductibilitate nu poate fi diagnosticata electrocardiografic: Răspuns: B
A. Blocul atrioventricular de gr.I 104. CS. Menționați semnul ECG carcateristic blocului complet de ramură dreaptă a
B. Blocul complet de ramură dreaptă a fascicolului His fasciculului His:
C. Blocul sinoatrial de gr. I A. prezența undelor R largi, croșetate în III, AVF, V1, V2
D. Blocul atrioventricular de gr. III B. alungirea intervalului PQ
E. Blocul sinoatrial de gr. II C. scurtarea intervalului PQ
Răspuns: C D. unde R largi, croșetate în I, AVL, V5, V6
44
E. unde S largi în III, AVF, V1, V2 D. Interval PQ sau PR sub 0,12 sec.
Răspuns: A E. Alungirea treptată a intervalului PQ
105. CS. Menționați semnul ECG carcateristic blocului complet de ramură stângă a Răspuns: ABC
fasciculului His: 113. CM. Numiți caracteristicile blocului atrioventricular gr. II tip I (Mobitz I):
A. prezența undelor R largi, croșetate în III, AVF, V1, V2 A. Alungirea progresivă a intervalului PQ sau PR
C. alungirea intervalului PQ B. Omiterea unei contracții ventriculare cu păstrarea contracției atriale
C. scurtarea intervalului PQ C. Prezența perioadelor Samoilov-Wenckebach
D. unde R largi, croșetate în I, AVL, V5, V6 D. Intervale RR iregulate
E. unde S largi în I, AVL, V5, V6 E. Intervale RR regulate
Răspuns: D Răspuns: ABCD
106. CS. Menționați indicația directă a cardioverterului-defibrilatorului implantabil: 114. CM. În blocul atrioventricular gr. II tip II (Mobitz II) sunt caracteristice:
A. Recidive de fibrilație ventriculară la intervale variabile de timp A. Perioade Samoilov-Wenckebach
B. Bloc atrioventricular complet B. Intervale PP egale
C. Fibrilație atrială C. Nu toate impulsurile atriale sunt propagate spre ventricule
D. Flutter atrial D. Pe traseul ECG se înregistrează lipsa a 1,2,3 complexe QRS
E. Bloc sinoatrial complet E. Nu sunt prezente perioade Samoilov-Wenckebach
Răspuns: A Răspuns: BCDE
107. CM.Numiți cauzele asistoliei: 115. CM. Sindromul Frederic include o asociere dintre:
A. blocul atrioventricular gr.III A. Bloc atrioventricular gr. II, tip II
B. oprirea temporară a impulsurilor sinusale B. Bloc sinoatrial complet
C. ritm ectopic din joncțiunea atrioventriculară de mijloc C. Bloc atrioventricular complet
D. blocul sinoatrial complet D. Extrasistolie ventriculară frecventă
E. fibrilația atrială cronică E. Fibrilație atrială
Răspuns: ABD Răspuns: CE
108. CM. Cauzele automatismului anormal pot fi: 116. CM. Menționați caracteristicele blocului atrioventricular de gradul III cu sediul în nodul AV:
A. Extensiunea fibrelor miocardice A. Este adeseori congenital
B. Schimbările echilibrului electrolitic B. La majoritatea pacienților se înregistrează ritm AV joncțional cu FCC 40 - 60 b/min
C. Acțiunea catecolaminelor C. În timpul efortului fizic și în caz de stres FCC se accelerează până la 100 b/min
D. Infarctul miocardic D. FCC nu depășeste 40 b/min
E. Potențial de membrană 90 mV E. Este aproape întotdeauna dobândit
Răspuns: ABCD Răspuns: ABC
109. CM. Menționați mecanismele electrofiziologice a tulburărilor de ritm 117. CM. Menționați caracteristicele blocului atrioventricular de gradul III cu sediul în sistemul His -
A. Automatism normal Purkinje:
B. Creșterea automatismului normal A. Este adeseori congenital
C. Apariția automatismului patologic B. Pacienții prezintă stări sincopale
D. Postdepolarizări precoce C. În timpul efortului fizic și în caz de stres FCC se accelerează până la 100 b/min
E. Posdepolarizări tardive D. Frecvența ritmului de ”scăpare” nu depășeste 40 b/min
Răspuns: BCDE E. Este aproape întotdeauna dobândit
110. CM. Ce ECG caracteristică au blocurile sinoatriale gradul II tip II (Mobitz II) Răspuns: BDE
A. perioade P-P egale 118. CM. Notați dereglările de ritm care se manifestă prin stări sincopale:
B. pauze compensatorii incomplete după complexul PQRST A. Fibrilație ventriculară
C. pauze „sinusale” fără unda P B. Fibrilație atrială
D. durata pauzei corespunde cu 2,3 sau mai multe intervale P-P normale C. Flutter ventricular
E. pauza „sinusală” este precedată de descreşterea progresivă a intervalelor P-P Răspuns: CD D. Tahicardie ventriculară
111. CM. Sindromul Morgani – Adams – Stockes, în varianta „clasică” se manifestă: E. Bloc atrioventricular complet
A. tahiaritmie Răspuns: ACDE
B. debut brusc 119. CM. În blocul complet de ramură stângă a fasciculului His pe ECG se atestă:
C. stare sincopală cu paliditate pronunțată A. durata QRS depășește 0,12 sec.
D. hiperemie reactivă după ieșirea din criză B. complexe ventriculare de tip S în III, AVF, V1, V2
E. caracter tranzitoriu C. complexe ventriculare de tip S în I, AVL, V5, V6
Răspuns: BCDE D. complexe ventriculare de tip R în I, AVL, V5, V6
112. CM. Menționați afirmațiile corecte pentru blocul atrioventricular de gr. I E. durata QRS 0,10 - 0,12 sec.
A. Păstrarea conducerii tuturor impulsurilor atriale la ventricule Răspuns: ABD
B. Interval PQ sau PR peste 0,2 sec 120. CM. Numiți semnele ECG a blocului incomplet de ramură dreaptă a fasciculului His:
C. Se înregistrează la vârstnici A. lărgirea complexelor QRS peste 0,12 sec
45
B. complexe ventriculare de tip rsR în derivațiile III, AVF, V1, V2 128. Cm. Numiți dereglările de conductibilitate caracterizate electrocardiografic prin perioade
C. lipsa undelor Q și prezența undelor S largi în derivațiile V5, V6 Wenckebach:
D. ritm ventricular A. bloc sinoatrial gradul II, tip I (Mobitz I)
E. durata complexului QRS 0,10 - 0,12 sec B. bloc atrioventricular gradul II, tip I (Mobitz I)
Răspuns:BCE C. bloc atrioventricular gradul III
121. CM. Menționați afirmaţiile corecte pentru sindromul Wolff-Parkinson-White: D. bloc complet de ramură dreaptă a fasciculului His
A. Prezența unei căi ascesorii care leagă direct atriul de ventricul E. bloc de ramură stângă a fasciculului His
B. Impulsului atrial se propagă concomitent pe calea nodohisiană și a f.Kent Răspuns: AB
C. Depolarizarea precoce a ventriculelor 129. Cm. Clinic blocurile sinoatrial și atrioventricular de gr. II tip II (Mobitz II) se manifestă prin:
D. Prezența undei delta pe traseul ECG A. Palpitații
E. Intervalul P-Q în limitele 0,12- 0,20 sec B. Dispnee de tip mixt la efort moderat
Răspuns: ABCD C. Stări presincopale
122. CM. Blocul incomplet de ramură stângă anterior a fasciculului His se caracterizează prin: D. Stări sincopale
A. complexe de tip R în I, AVL, V5, V6 E. Dureri retrosternale constrictive cu iradiere sub omoplatul drept
B. axă electrică deviată brusc în stânga Răspuns: CD
C. complexe de tip S în III, AVF,V1, V2 130. Cm.Blocul atrioventricular gr.I se manifestă electrocardiografic prin:
D. durata QRS 0,1- 0,12 sec A. Interval QRS alungit
E. ritm joncțional B. Unde P negative înaintea complexului QRST
Răspuns: ABCD C. Intervale egale PQ sau PR cu durata peste 0,2sec
123. CM. Sindromul Wolff-Parkinson-White electrocardiografic se manifestă prin: D. Intervale PQ egale
A. Prezența undei delta E. Unde delta
B. Intervale RR egale Răspuns: CD
C. Unda P normală cu interval P-Q sub 0,12 sec 131. Cm. În blocul atrioventricular gr.II, electrocardiografic, se atestă:
D. Interval P-Q peste 0,18 sec A. lipsa periodică a complexului QRST
E. Alungirea progresivă a intervalului P-Q B. lipsa undei P
Răspuns: ABC C. unda P fără complex ORST
124. CM. Menționați indicațiile pentru implantarea cardiostimulatorului permanent: D. prezența undelor ”f”
A. Blocul atrioventricular complet asociat cu bradicardie simptomatică E. prezența undelor ”F”
B. Sindromul Frederica Răspuns: AC
C. Sincope recurente asociate cu pauze sistolice de peste 3 sec. 132. Cm. Numiți semnele caracteristice pentru blocul atrioventricular de gradul III:
D. Bloc atrioventricular de gr. II persistent după infarct miocardic anterior acut A. Niciunul din impulsurile atriale nu se propagă spre ventricule
E. Fibrilație ventriculară B. contracții atriale și ventriculare independente
Răspuns: ABCD C. Lipsa periodică a complexelor PQRST
125. CM. Indicați dereglările de ritm în care veți folosi electrocardiostimulare transesofagiană: D. Oprirea temporară a activității electrice a nodului sinusal
A. Flutter atrial E. Impulsurile sunt conduse retrograd de la ventriculi la atrii
B. Tahicardii paroxistice AV reciproce Răspuns: AB
C. Fibrilație ventriculară 133. Cm.Blocul atrio-ventricular de gradul III se manifestă prin:
D. Flutter ventricuar A. contracții atriale și ventriculare independente
E. Bloc bifascicular B. sindrom Morgan –Adams-Stocks
Răspuns: AB C. stări sincopale
126. Cm. Ce dereglări de conductibilitate pot fi diagnosticate electrocardiografic: D. lipsa periodică a complexelor PQRST
A. Blocul atrioventricular de gr.I E. lipsa periodică a complexelor QRST
B. Blocul complet de ramură dreaptă a fascicolului His Răspuns: ABC
C. Blocul sinoatrial de gr. I 134. Cm. Menționați semnele EKG carcateristice blocului complet de ramură dreaptă a
D. Blocul atrioventricular de gr. III fasciculului His:
E. Blocul sinoatrial de gr. II A. prezența undelor R largi, croșetate în III, AVF, V1, V2
Răspuns: ABDE D. alungirea intervalului PQ
127. Cm. Blocul sinoatrial de gradul II, electrocardiografic, se manifestă prin: C. scurtarea intervalului PQ
A. perioade de pauze „sinusale” fără unda P D. unde S largi, croșetate în I, AVL, V5, V6
B. lipsa periodică a complexelor PQRS E. unde S largi în III, AVF, V1, V2
C. pauze compensatorii complete după complexul PQRST Răspuns: AD
D. contracții atriale și ventricularare frecvente 135. Cm. Menționați semnele EKG carcateristice blocului complet de ramură stângă a
E. alungirea intervalului PQ fasciculului His:
Răspuns: AB A. prezența undelor S largi, croșetate în III, AVF, V1, V2
E. alungirea intervalului PQ
46
C. scurtarea intervalului PQ B. Omiterea a 2,3 contracții ventriculare cu păstrarea contracției atriale
D. unde R largi, croșetate în I, AVL, V5, V6 C. Prezența perioadelor Samoilov-Wenckebach
E. unde S largi în I, AVL, V5, V6 D. Intervale PQ regulate
Răspuns: AD E. Intervale RR regulate
136. CM. Menționați indicațile cardioverterului-defibrilatorului implantabil: Răspuns: C
A. Recidive de fibrilație ventriculară la intervale variabile de timp 144. CS. În blocul atrioventricular gr. II tip II (Mobitz II) sunt caracteristice:
B. Bloc atrioventricular complet A. Perioade Samoilov-Wenckebach
C. Tahicardie ventriculară recidivantă B. Intervale PP diferite
D. Flutter atrial C. Toate impulsurile atriale sunt propagate spre ventricule
E. Bloc sinoatrial complet D. Pe traseul ECG se înregistrează lipsa a 1,2,3 complexe QRS
Răspuns: AC E. Este prezentă o dereglare funcțională a sistemului His-Purkinje
137. CS.Numiți cauza asistoliei: Răspuns: D
A. blocul atrioventricular gr.III 145. CS. Sindromul tahi – bradi necesită implantare de:
B. flutterul atrial A. Cardioverter-defibrilator
C. ritm ectopic din joncțiunea atrioventriculară de mijloc B. Cardiostimulator
D. blocul sinoatrial gr.I C. Valvă cardiacă
E. fibrilația atrială cronică D. Stent bar-metalic
Răspuns: A E. Stent cu impregnare medicamentoasă
138. CS. Menționați potențialul de repaus a automatismului normal: Răspuns: B
A. Extensiunea fibrelor miocardice 146. CM. Menționați medicamentele care pot induce blocului atrioventricular de gradul I:
B. Schimbările echilibrului electrolitic A. Digoxina
C. Acțiunea catecolaminelor B. Metoprololul
D. Infarctul miocardic C. Amiodarona
E. Potențial de membrană - 90 mV D. Amlodipina
Răspuns: E E. Spironolactona
139. CS. Menționați mecanismele electrofiziologice a tulburărilor de ritm cu excepția Răspuns: ABC
A. Automatism normal 147. CS. Menționați medicamentul care poate induce sindromul Frederic:
B. Automatism normal crescut A. Digoxina
C. Automatism patologic B. Metoprololul
D. Postdepolarizări precoce C. Amiodarona
E. Posdepolarizări tardive D. Amlodipina
Răspuns: A E. Spironolactona
140. CS. Blocurile sinoatriale gradul II tip II (Mobitz II), electrocardiografic prezintă Răspuns A.
A. perioade P-P egale 148. CM. Notați dereglările de ritm care se manifestă prin dereglări severe ale hemodinamicii:
B. pauze compensatorii incomplete după complexul PQRST A. Fibrilația ventriculară
C. pauze ”sinusale” cu unda P fără complex QRS B. Tahicardia joncțională cu frecvență înaltă
D. durata pauzei corespunde cu 2,3 sau mai multe intervale P-P normale C. Flutterul ventricular
E. pauza este precedată de descreșterea progresivă a intervalelor P-P D. Tahicardia ventriculară
Răspuns: D E. Blocul atrioventricular gr. I
141. CS. Sindromul Morgani – Adams – Stockes se întâlnește la pacienții cu : Răspuns: ABCD
A. tahiaritmie 149. CM. În blocul incomplet de ramură stângă a fasciculului His pe EKG se atestă:
B. fibrilație atrială A. durata QRS depășește 0,12 sec.
C. bloc atrioventricular de gr. III B. complexe ventriculare de tip S în III, AVF, V1, V2
D. flutter ventricular C. complexe ventriculare de tip S în I, AVL, V5, V6
E. tahicardie ventriculară D. complexe ventriculare de tip R în I, AVL, V5, V6
Răspuns: C E. durata QRS 0,10 - 0,12 sec.
142. CS. Menționați afirmația corectă pentru blocul atrioventricular de gr. I Răspuns: BDE
A. Nu toate impulsurile atriale sunt conduse la ventricule 150. CM. Numiți semnele ECG a blocului complet de ramură dreaptă a fasciculului His:
B. Interval PQ sau PR peste 0,2 sec A. lărgirea complexelor QRS peste 0,12 sec
C. Se înregistrează frecvent la copiii B. complexe ventriculare de tip rsR în derivațiile III, AVF, V1, V2
D. Interval PQ sau PR sub 0,12 sec. C. lipsa undelor Q și prezența undelor S largi în derivațiile V5, V6
E. Alungirea treptată a intervalului PQ D. ritm ventricular
Răspuns: B E. durata complexului QRS 0,10 - 0,12 sec
143. CS. Numiți semnul electrocardiografic caracteristic blocului atrioventricular gr. II tip I (Mobitz I): Răspuns: ABC
A. Pauză compensatorie completă 151. CS. Menționați afirmaţiile corecte pentru sindromul Wolff-Parkinson-White, cu excepția:
47
A. Prezența unei căi ascesorii care leagă direct atriul de ventricul E. Enterococul fecalis
B. Impulsului atrial se propagă concomitent pe calea nodohisiană și a f.Kent Răspuns C
C. Depolarizarea precoce a ventriculelor 159. CS. Numiți autorul cărui îi aparțineprima descriere detaliată a endocarditei infecțioase:
D. Prezența undei delta pe traseul ECG A. E. Libman
E. Intervalul P-Q în limitele 0,12- 0,20 sec B. W. Osler
Răspuns: E C. H. Schottmuller
152. CM. Blocul complet de ramură stângă anterior a fasciculului His se caracterizează prin: D. W. Thayer
A. complexe de tip R în I, AVL, V5, V6 E. S. Jaccoud
B. axă electrică deviată brusc în stânga Răspuns: B
C. complexe de tip S în III, AVF,V1, V2 160. CS. Tratamentul endocarditei infecțioase include următoarele medicamente în afară de:
D. durata QRS 0,1- 0,12 sec A. Antibiotice
E. ritm joncțional B. Antimicotice
Răspuns: ABC C. Glicozide cardiace
153. CM. Sindromul Wolff-Parkinson-White electrocardiografic se manifestă prin: D. Anticoagulante
A. Prezența undei delta E. Β blocante
B. Intervale RR inegale Răspuns: D
C. Unda P normală cu interval P-Q sub 0,12 sec 161. CS. Numiți doza profilactică de Amoxacilină la pacienții cu risc înalt pentru dezvoltarea endocarditei
D. Interval P-Q peste 0,18 sec infecțioase.
E. Alungirea progresivă a intervalului P-Q A. 500 mg/zi cu 2 ore înainte de procedura stomatologică
Răspuns: AC B. 500 mg/zi după procedura stomatologică
154. CS. Menționați indicațiile pentru implantarea cardiostimulatorului permanent, cu excepția: C. 2-3g cu 1 oră înainte de procedura stomatologică
A. Blocul atrioventricular complet asociat cu bradicardie simptomatică D. 1g/zi cu 2 ore înainte de procedura stomatologică
B. Sindrom Frederica E. 500 mg/zi în 4 prize
C. Sincope recurente asociate cu pauze sistolice de peste 3 sec Răspuns: C
D. Bloc atrioventricular de gr. II persistent după infarct miocardic anterior acut 162. CS. Menționați la ce interval se permite extirparea dinților la pacienții cu endocardită infecțioasă în
E. Fibrilație ventriculară anticedență, pentru a preveni recurența unui nou epizod:
Răspuns: E A. 2 dinți în zi
155. CS. Indicați dereglările de ritm în care veți folosi electrocardiostimulare transesofagiană: B. 3 dinți în zi
A. Flutter atrial C. 1 dinte în zi
B. Tahicardie ventriculară D. 1 dinte în 3 zile
C. Fibrilație ventriculară E. 1 dinte în 10 zile
D. Flutter ventricuar Răspuns: E
E. Bloc bifascicular 163. CS. Endocardita infecțioasă streptococică meticilin - rezistentă se tratează în exclusivitate cu:
Răspuns: A A. Penicilină G
Endocardita infecțioasă B. Ceftriaxonă
156. CS. Endocardita infecțioasă este o maladie: C. Vancomicină
A. Degenerativă D. Gentamicină
B. Distructivă E. Amoxacilină
C. Infecțioasă Răspuns: C
D. Congenitală 164. CS. Numiți cea mai frecventă și mai gravă complicație a endocarditei infecțioase:
E. Ereditară A. Evenimente embolice
Răspuns: C B. Insuficiență cardiacă „osleriană”
157. CS. Endocardita infecțioasă afectează cel mai rar: C. Glomerulonefrită
A. Valva mitrală D. Encefalită
B. Valva aortală E. Hepatită toxică
C. Valva tricuspidă Răspuns: B
D. Valva arterei pulmonare 165. CS. Numiți cea mai informativă analiză de laborator în endocardită infecțioasă:
E. Valva Eustache A. Analiza generală a sângelui
Răspuns E B. Urea
158. CS. Numiți agentul infecțios predominant în endocardita infecțioasă a utilizatorilor de droguri C. Proteina C reactivă
intravenos și a pacienților cu proteze valvulare: D. Hemocultura
A. Streprococul virdans E. Urocultura
B. Streptococul β hemolitic Răspuns: D
C. Stafilococul auriu 166. CM. Menționați unde se localizează grefa microbiană în endocardita infecțioasă:
D. Stafilococul epidermic A. Valvele native
48
B. Valva Eustache A. Corecție chirurgicală a valvulopatiei
C. Valva ileocecală B. Administrarea glicozidelor cardiace
D. Protezele valvulare C. Administrarea diureticelor
E. Defectul septal ventricular D. Administrarea glucocorticosteroizilor
Răspuns: ABDE E. Administrarea preparatelor vasodilatatoare
167. CM. Indicați criteriile majore pentru stabilirea diagnosticului de endocardită infecțioasă: Răspuns: ABCE.
A. Febră ≥ 380C 175. CM. Menționați în ce cazuri este indicat tratamentul chirurgical al endocarditei infecțioase:
B. Febră ≤ 380C A. Endocardita fungică
C. Hemocultura pozitivă din trei vene periferice B. Endocardita streptococică
D. Hemocultura pozitivă dintr-o singură probă C. Endocardita infecțioasă complicată cu abces miocardic
E. Prezența vegetațiilor la ecocardiografie D. Endocardita infecțioasă complicată cu glomerulonefrită
Răspuns CE E. Endocardita infecțioasă rezistentă la tratament antibacterian
168. CM. Notați manifestările clinice esențiale a endocarditei infecțioase Răspuns: ACE.
A. Diaree 176. CM. Indicați afirmațiile corecte pentru endocardita infecțioasă:
B. Vomă A. Este o maladie infecțioasă
C. Frisoane B. Este o maladie cu leziuni vegetante pe valvele native
D. Sudorație sporită C. Este o maladie cu dehiscență de proteză
E. Febră D. Este o maladie cu hemoculturi pozitive
Răspuns: CDE E. Este o maladie cu frotiu pozitiv din nazofaringe
169. CM. Menționați complicațiile predominante în endocardita infecțioasă de cord drept: Răspuns: ABCD.
A. Pneumonii septice 177. CM. Indicați ce valve sunt afectate în endocardita infecțioasă:
B. Pneumonii multifocale distructive A. Valvele native
C. Embolii cerebrale B. Valvele protetice mecanice
D. Embolii coronariene C. Valvele protetice biologice
E. Abcese pulmonare D. Valvele intacte
Răspuns: ABE E. Valvele ileocecale
170. CM. Notați complicațiile embolice specifice pentru endocardita infecțioasă de cord stâng: Răspuns:ABCD
A. Embolii renale 178. CS. Numiți agentul infecțios predominant în endocardita infecțioasă de proteză:
B. Embolii cerebrale A. Streprococcus virdans
C. Embolii splenice B. Streptococcus bovis
D. Embolii coronariene C. Enterococul faecalis
E. Abcese pulmonare D. Staphiylococcus epidermidis
Răspuns: ABCD. E. Staphiylococcus aureus
171. CM. Menționați maladiile care necesită obligatoriu profilaxia endocarditei infecțioase: Răspuns E
A. Prolapsul de valvă mitrală 179. CS. Numiți agentul infecțios predominant în endocardita infecțioasă a utilizatorilor de droguri
B. Cardiopatia ichemică intravenos:
C. Cardiopatia hipertrofică A. Staphiylococcus epidermidis
D. Protezele valvulare B. Staphiylococcus aureus
E. Endocardita infecțioasă în antecedente C. Streprococcus virdans
Răspuns: CDE D. Streptococcus bovis
172. CM. Menționați afirmațiile corecte pentru endocardita infecțioasă activă: E. Enterococul faecalis
A. Primele 2 luni de la debutul EI Răspuns B
B. Prezenţa hemoculturilor pozitive şi persistenţa febrei indiferent de durata maladiei 180. CS. Numiți agentul infecțios predominant în endocardita infecțioasă la pacienții care nu respectă
C. Dovedirea inflamaţiei endocardului prin examen morfologic igiena dentară:
D. Depistarea agentului patogen prin hemoculturi pozitive A. Streprococcus virdans
E. Depistarea agentului patogen prin frotiul din nazofaringe B. Streptococcus bovis
Răspuns: ABCD C. Enterococul faecalis
173. CM. Numiți afirmațiile corecte pentru endocardita infecțioasă de proteză precoce: D. Staphiylococcus epidermidis
A. Agențiii infecțiosi predominanți sunt stafilococii și streptococii E. Staphiylococcus aureus
B. Complicațiile embolice constituie un procent înalt și cauza mortalității Răspuns A
C. Se dezvoltă în primele 12 luni după protezare 181. CM. Notați savanții care s-au ocupat cu cercetări în domeniu endocarditei infecțioase:
D. Poartă denumirea de endocardită infecțioasă comunitară A. E. Libman
E. Se mai numește endocardită infecțioasă nozocomială B. W. Osler
Răspuns: ABCE. C. H. Schottmuller
174. CM.Tratamentul insuficienței cardiace în endocardita infecțioasă se efectuiază prin: D. L. Nicolaev
49
E. V. Socoteanu A. Febră ≥ 380C
Răspuns: ABC B. Abces miocardic la ecocardiografie
182. CM. Menționați ce medicamente include tratamentul endocarditei infecțioase: C. Hemocultura positivă din trei vene periferice
A. Antibiotice D. Dehiscență de proteză la ecocardiografie
B. Antimicotice E. Prezența vegetațiilor la ecocardiografie
C. Glicozide cardiace Răspuns BCDE
D. Anticoagulante 190. CM. Notați manifestările clinice ale endocarditei infecțioase
E. Β blocante A. Febră cu frisoane
Răspuns: ABCE B. Diaree
183. CS. Numiți doza de tratament și calea de administrarea a Daptomicinei la pacienții cu endocardită C. Dispnee inspiratorie
infecțioasă provocată de Staphylococcus aureus: D. Tahicardie
A. 300-500 mg/zi intravenos perfuzie E. Sudorație sporită
B. 1gr/zi intravenos bolus Răspuns: ACDE
C. 3 g/zi per os 191. CS. Indicați ce embolii predomină în endocardita infecțioasă de cord drept:
D. 1 g/zi per os A. Pulmonare cu pneumonii septice
E. 500 mg/zi în 4 prize intramuscular B. Coronariene
Răspuns: A C. Cerebrale
184. CS. Numiți doza de tratament a Vancomicinei la pacienții cu endocardită infecțioasă provocată de D. Mezinteriale
stafilococii meticilinrezistenți : E. Splenice
A. 500 mg/zi intravenos perfuzie Răspuns: A
B. 1 g/zi intravenos perfuzie 192. CS. Notați complicațiile embolice specifice pentru endocardita infecțioasă de cord stâng cu excepția:
C. 2 g/zi intravenos perfuzie în 2 prize A. Embolii renale
D. 500 mg/zi intravenos bolus B. Embolii cerebrale
E. 1 g/zi intravenos bolus C. Embolii splenice
Răspuns: C D. Embolii coronariene
185. CM. Indicați preparatele de elective în tratamentul endocarditei infecțioase stafilococice meticilin- E. Embolii pulmonare
rezistente: Răspuns: E
A. Penicilină G 193. CM. Profilaxia endocarditei infecțioase se efectuează obligatoriu la pacienții cu:
B. Daptomicină A. Prolaps de valvă mitrală
C. Vancomicină B. Cardiopatie ichemică
D. Gentamicină C. Cardiopatie hipertrofică
E. Amoxacilină D. Proteze valvulare
Răspuns: BC E. Endocardită infecțioasă în antecedente
186. CM. Numiți complicațiile endocarditei infecțioase: Răspuns: CDE
A. Glomerulonefrita 194. CM. Menționați în ce cazuri endocardita infecțioasă se consideră activă:
B. Embolii A. Persitenţa febrei
C. Insuficiență cardiacă B. Prezenţa hemoculturilor pozitive
D. Torticolism C. Dovedirea inflamaţiei endocardului prin examen morfologic
E. Hepatită toxică D. Depistarea agentului patogen prin hemoculturi pozitive
Răspuns: ABCE E. Depistarea agentului patogen prin frotiul din nazofaringe
187. CM. Numiți cele mai informative investigații în diagnosticul endocarditei infecțioase: Răspuns: ABCD
A. Ecocardiografia 195. CM. Numiți afirmațiile corecte pentru endocardita infecțioasă de proteză precoce:
B. Electrocardiografia A. Agențiii infecțiosi predominanți sunt stafilococii și streptococii
C. Proteina C reactivă B. Complicațiile embolice constituie un procent înalt și cauza mortalității
D. Hemocultura C. Se dezvoltă în primele 6 luni după protezare
E. Urocultura D. Poartă denumirea de endocardită infecțioasă comunitară
Răspuns: AD. E. Prezintă o mortalitate de 50%
188. CS. Grefa microbiană în endocardita infecțioasă se localiazează pe următoarele valve cu excepția: Răspuns: ABCE
A. Valvele native 196. CM. Menționați metodele tratamentului insuficienței cardiace în endocardita infecțioasă:
B. Valva Eustache A. Corecție chirurgicală a valvulopatiei
C. Valva ileocecală B. Administrarea glicozidelor cardiace
D. Protezele valvulare C. Administrarea diureticelor
E. Valve intacte D. Administrarea anticoagulantelor orale
Răspuns: C E. Administrarea preparatelor vazodilatatoare
189. CM. Menționați criteriile majore pentru stabilirea diagnosticului de endocardită infecțioasă: Răspuns: ABCE.
50
197. CM.Menționați în ce cazuri nu este indicat tratamentul chirurgical al endocarditei infecțioase: Răspuns: ACD
A. Endocardită fungică 205. CS. Numiți formele noi ale endocarditei infecțioase cu excepția :
B. Endocardită streptococică A. Endocardita infecțioasă a dispozitivelor intracardiace
C. Endocardita stafilococică B. Endocardita infecțioasă a adolescenților
D. Endocardita cu bacili gramm negativi C. Endocardita infecțioasă la vârstnici
E. Endocardita enterococică D. Endocardita infecțioasă a utilizatorilor de droguri intravenoase
Răspuns: BCDE. E. Endocardita infecțioasă a pacienților supuși hemodializei
198. CM. Numiți criteriile minore pentru stabilirea diagnosticului de endocardită infecțioasă: Răspuns: B
A. Febră ≥ 380C 206. CM. Menționați maladiile cardiace predispozante pentru dezvoltarea endocarditei infecțioase:
B. Hemocultura pozitivă din o probă serologică A. Cardiopatii congenitale
C. Dehiscență de proteză la ecocardiografie B. Cardiopatii degenerative
D. Suspecții de vegetații la ecocardiografie C. Cardiopatie hipertrofică
E. Factori cardiaci predispozanți D. Hipertensiune arterială
Răspuns ABDE E. Infarct miocardic
199. CM. Notați criteriile Duke minore, pentru stabilirea diagnosticului de endocardită infecțioasă: Răspuns: ABC
A. Febră ≥ 380C 207. CM. Numiți factorii cardiaci predispozanți pentru dezvoltarea endocarditei infecțioase:
B. Leziuni Janeway A. Valvă aortică bicuspidă
C. Hemocultura pozitivă din trei vene periferice B. Stenoză mitrală
D. Noduli Osler C. Defect septal ventricular
E. Prezența vegetațiilor la ecocardiografie D. Hipertensiune arterială
Răspuns ABD. E. Prolaps de valvă mitrală cu regurgitare semnificativă
200. CM. Menționați criteriile Duke minore, pentru stabilirea diagnosticului de endocardită infecțioasă: Răspuns: ABCE.
A. Febră ≥ 380C 208. CS. Numiți factorul cardiac predispozanți pentru dezvoltarea endocarditei infecțioase la populația
B. Factor reumatoid pozitiv Republicii Moldova:
C. Hemocultura pozitivă din trei vene periferice A. Valve intacte
D. Pete Roth B. Valvulopatii reumatismale
E. Prezența vegetațiilor la ecocardiografie C. Miocardită
Răspuns ABD. D. Hipertensiune arterială
201. CM. Menționați pe ce structuri cardiace se localiazează grefa microbiană în endocardita infecțioasă: E. Cardiomiopatie hipertrofică
A. Valve native Răspuns: B
B. Cordaje valvulare 209. CS. Numiți factorul predispozant pentru dezvoltarea endocarditei infecțioase de cord drept:
C. Artere carotide A. Extracții dentare
D. Tractul de ejecție a aortei B. Hepatită virală
E. Artere femurale C. Cardiopatie hipertrofică
Răspuns: ABD D. Utilizarea drogurilor intravenos
202. CS. Numiți afirmațiile corecte pentru endocardita infecțioasă de proteză tardivă: E. Cardiopatie reumatismală
A. Agențiii infecțiosi predominanți sunt stafilococii și streptococii Răspuns: D
B. Complicațiile embolice constituie un procent înalt și cauza mortalității 210. CM. Numiți poarta de intrare a infecției în endocardita infecțioasă:
C. Se dezvoltă în primele 6 luni după protezare A. Infecții
D. Poartă denumirea de endocardită infecțioasă comunitară B. Extracții dentare
E. Se mai numește endocardită infecțioasă nozocomială C. Hemodializa
Răspuns: D D. Igienă dentară precară
203. CM. Numiți afirmațiile corecte pentru endocardita infecțioasă de proteză tardivă: E. Vârsta inaintată
A. Agențiii infecțiosi predominanți sunt stafilococii și streptococii Răspuns: ABCD
B. Complicațiile embolice constituie un procent înalt și cauza mortalității 211. CS. Numiți cea mai frecventă partă de intrare a endocarditei infecțioase de cord drept:
C. Se dezvoltă peste 1 an după protezare A. Infecții respiratorii
D. Poartă denumirea de endocardită infecțioasă comunitară B. Extracții dentare
E. Se mai numește endocardită infecțioasă nozocomială C. Utilizarea drogurilor intravenos
Răspuns: CD D. Igienă dentară precară
204. CM. Numiți formele noi ale endocarditei infecțioase: E. Vârsta inaintată
A. Endocardita infecțioasă a dispozitivelor intracardiace Răspuns: C
B. Endocardita infecțioasă a adolescenților 212. CM. Numiți cele mai frecvente comorbidități ce predispun la dezvoltarea endocarditei infecțioase la
C. Endocardita infecțioasă la vârstnici pacienții din Republica Moldova.
D. Endocardita infecțioasă a utilizatorilor de droguri intravenoase A. Ciroza hepatică
E. Endocardita infecțioasă a toxicomanilor B. Hepatite
51
C.Diabet zaharat B. Dilatarea izolată a ventriculului stâng
D.SIDA C. Majorarea fracției de ejecție
E.Lues D. Dilatarea izolată a ventriculului drept
Răspuns: ABC E. Hipertofia septului interventricular
213. CS. Menționați căte săptămâni de terapie antimicrobiană necesită pacientul cu endocardită infecțioasă Răspuns: A
streptococică: 220. CS. Menționați componenta care se înrăutățește preponderent în cardiomiopatia hipertrofică:
A. 1 săptămână A. Sistola
B. 2 săptămâni B. Diastola
C. 3 săptămâni C. Tensiunea arterială
D. 4 săptămâni D. Pulsul
E. 6 săptămâni E. Rezistența periferică
Răspuns D Răspuns: B
214. CS. Menționați căte săptămâni de terapie antimicrobiană necesită pacientul cu endocardită infecțioasă 221. CS. Menționați modificarea ecocardiografică caracteristică pentru cardiomiopatia hipertrofică:
de proteză de etiologie stafilococică: A. Dilatarea tuturor cavităţilor cordului
A. 1 săptămână B. Dilatarea atriului stâng
B. 2 săptămâni C. Majorarea fracției de ejecție
C. 4 săptămâni D. Dilatarea izolată a ventriculului drept
D. 6 săptămâni E. Hipertofia septului interventricular
E. 8 săptămâni Răspuns: E
Răspuns E 222. CS. Numiți substratul morfologic caracteristic cardiomiopatiei restrictive:
215. CM. Menționați afirmațiile corecte pentru endocardita infecțioasă vindecată: A. Îngroșarea marcată, difuză a endocardului parietal a VS, uneori a VD
A. Iradicarea definitivă a infecţiei B. Hipertrofia miocardului VS
B. Temperatură corporală normală C. Dezvoltarea cardiomegaliei
C. VSH în limite normale şi hemoculturi negative în decurs de 1 an după finisarea curei D. Efilarea (subțierea) pereților VD
E. Miocard spongios
de tratament
Răspuns: A
D. VSH în limite normale şi hemoculturi negative în decurs de 1 lună după finisarea 223. CS.Numiți substratul morfologic caracteristic cardiomiopatiei aritmogene de ventricul drept:
curei de tratament A. Îngroșarea marcată, difuză a endocardului parietal a VS, uneori a VD
E. VSH în limite normale şi hemoculturi negative în decurs de 6 luni după finisarea curei B. Hipertrofia miocardului VS
de tratament C. Dezvoltarea cardiomegaliei
Răspuns: ABC D. Efilarea (subțierea) pereților VD
CARDIOMIOPATIILE E. Miocard spongios
216. CS. Numiți cea mai frecventă cardiomiopatie Răspuns: D
A. Aritmogenă 224. CS. Menționați cardiomiopatia în care tratamentul este efectiv şi prognosticul favorabil:
B. Dilatativă A. Cardiomiopatie hipertrofică
C. Hipertrofică B. Cardiomiopatie alcoolică
D. Restrictivă C. Cardiomiopatie dilatativă
E. Alcoolică D. Cardiomiopatia restrictivă
Răspuns: B E. Cardiomiopatia aritmogenă
217. CS.Menționați care componentă se înrăutățește preponderent în cardiomiopatia dilatativă: Răspuns: B
A. Sistola 225. CM. Numiți modificările hemodinamice care survin în cardiomiopatia dilatativă
B. Diastola A. Scăderea fracției de ejecție a VS
C. Tensiunea arterială B. Reducerea debitului sistolic
D. Pulsul C. Majoraea volumelor cavităților cordului
E. Rezistența periferică D. Creșterea presiunii intracavitare
Răspuns: A E. Creșterea fracției de ejecție
218. CS. Menționați valorile fracției de ejecție caracteristice pentru pacienții cu cardiomiopatie dilatativă: Răspuns: ABCD
A. 25-39 % 226. CM. Numiți cele mai informative metodele în diagnosticarea cardiomiopatiilor:
B. 50% A. Biopsia miocardului
C. 60% B. Ecocardiografia
D. 70% C. Fonocardiografia
E. 100% D. Electrocardiografia
Răspuns: A E. Monitoringul – ECG
219. CS. Menționați modificărea ecocardiografică caracteristică pentru cardiomiopatia dilatativă: Răspuns: ABDE
A. Dilatarea tuturor cavităţilor cordului 227. CM. Menționați ce medicamente veți administra în cardiomiopatia dilatativă:
52
A. Diuretice D. Hemocromatoza
B. Inhibitori ai enzimei de conversie E. Leziunile cardiace prin iradiere
C. Antiaritmice Răspuns:ABDE
D. Anticoagulante 235. CM.Numiți cauzele principale de deces a pacienților cu cardiomiopatii:
E. Antipiretice A. Fibrilaţie atrială
Răspuns: ABCD B. Fibrilaţie ventriculară
228. CM. Menționați formele cardiomiopatiei hipertrofice C. Tromboembolii
A. Obstructivă D. Insuficienţa cardiacă progresivă
B. Neobstructivă E. Fluter ventricular
C. Apicală Răspuns:BCDE
D. Restrictivă 236. CM.Numiți cardiomiopatiile idiopatice
E. Dilatativă A. Aritmogenă
Răspuns: ABC B. Dilatativă
229. CM.Menționați manifestările clinice caracteristice pacienților cu cardiomiopatie hipertrofică cu C. Hipertrofică
obstrucția tractului de ejecție: D. Restrictivă
A. Dispnea inspiratorie E. Alcoolică
B. Dureri retrosternale constrictive independente de efort Răspuns: ABCD
C. Stări sincopale 237. CM.Menționați prin ce se caracterizează cardiomiopatia dilatativă:
D. Palpitații cardiace A. Scăderea exprimată a fracției de ejecție
E. Anasarca B. Dilatarea tuturor compartimentelor cordului
Răspuns:ABCD C. Înrăutățirea sistolei
230. CM.Menționați modificările ECG în cardiomiopatia dilatativă: D. Decompensare
A. Hipertrofia VS E. Rezistența periferică
B. Bloc complet de ram stâng a f. His Răspuns: ABCD
C. Fibrilație atrială 238. CM.Notați simptomele clinice caracteristice pacienților cu cardiomiopatie dilatativă:
D. Unde Q patologice inexplicabile A. dispneea
E. Voltaj scăzut B. palpitații
Răspuns: ABCD C. fatigabilitate
231. CM.Numiți modificările ECG caracteristice pentru cardiomiopatia hipertrofică D. edeme periferice
A. Hipertrofia VS E. epistaxis
B. Voltaj mărit Răspuns: ABCD
C. Fibrilație atrială 239. CM.Menționați modificările ecocardiografice caracteristice pacienților cu cardiomiopatie dilatativă:
D. Unde Q patologice în derivațiile inferior-laterale A. Dilatarea tuturor cavităţilor cordului
E. Voltaj scăzut B. Scăderea considerabilă a fracției de efecție
Răspuns: ABCD C. Majorarea fracției de ejecție
232. CM.Menționați ce medicamente nu veți administra pacienților cu cardiomiopatie hipertrofică D. Dilatarea izolată a ventriculului drept
obstructivă: E. Hipertofia septului interventricular
A. Glicozide cardiace Răspuns: AB
B. Beta blocante 240. CM.Menționați ce semne clinice prezintă pacienții cu cardiomiopatie hipertrofică:
C. Nitrați A. Accese de angină pectorală
D. Diuretice B. Stări sincopale
E. Antiaritmice C. Hiperensiune arterială
Răspuns: AC D. Bradicardie
233. CM.Enumeraţi metodele chirurgicale folosite în tratamentul pacienților cu cardiomiopatie E. Rezistența periferică
hipertrofică obstructivă semnificativă Răspuns: AB
A. Mioectomie parțială 241. CM.Menționați modificarile ecocardiografice caracteristice pentru cardiomiopatia hipertrofică:
B. Ablație septală cu alcool A. Hipertrofia moderată a peretelui posterior a ventricolului stâng, care este mai mică cu 5 mm
C. Embolizarea primei septale decât septul interventricular
D. Implantarea defibrilatorului – cardioverter B. Dilatarea atriului stâng
E. Mioectomie totală C. Majorarea fracției de ejecție
Răspuns: ABCD D. Dilatarea izolată a ventriculului drept
234. CM.Menţionați patologiile care pot dezvolta o cardiomiopatie restrictivă: E. Hipertofia septului interventricular
A. Fibroza endomiocardică eozinofilică (Sindromul Loffler) Răspuns: AE
B. Amiloidoza cardiacă 242. CM.Menționați semnele caracteristice cardiomiopatiei restrictive:
C. Lupusul eritematos sistemic A. Îngroșarea marcată, difuză a endocardului parietal a VS, uneori a VD
53
B. Hipertrofia miocardului VS 250. CS.Menționați modificarea EKG caracteristică pacienților cu cardiomiopatie dilatativă?
C. Dezvoltarea cardiomegaliei A. Bloc atrioventricular complet
D. Efilarea (subțierea) pereților VD B. Bloc sinoatrial complet
E. Înrătăutățirea sistolei și diastolei C. Fibrilație atrială
Răspuns: AE D. Unde Q patologice inexplicabile în derivațiile pectorale
243. CM.Menționați semnele caracteristice cardiomiopatiei aritmogenede ventricul drept: E. Voltaj scăzut
A. Îngroșarea marcată, difuză a endocardului parietal a VS, uneori a VD Răspuns: D
B. Hipertrofia miocardului VS 251. CM.Numiți aritmiile caracteristice pacienților cu cardiomiopatie hipertrofică
C. Aritmii ventriculare frecvente A. Fibrilație ventriculară
D. Efilarea (subțierea) pereților VD B. Fluter ventricular
E. Miocard spongios C. Fibrilație atrială
Răspuns: CD D. Tahicardie ventriculară
244. CM.Menționați care din pacienți cu cardiomiopatii necesită implantare de defibrilator cardiac: E. Voltaj scăzut
A. Cardiomiopatie hipertrofică Răspuns: ABD
B. Cardiomiopatie alcoolică 252. CM.Notați ce medicamente include tratamentul pacienților cu cardiomiopatie hipertrofică obstructivă:
C. Cardiomiopatie dilatativă A. Glicozide cardiace
D. Cardiomiopatia restrictivă B. Beta blocante
E. Cardiomiopatia aritmogenă C. Nitrați
Răspuns: AE D. Diuretice
245. CM.Numiți modificările caracteristice pacienților cu cardiomiopatie dilatativă: E. Antiaritmice
A. Scăderea fracției de ejecție a ventricolului stâng Răspuns: BDE
B. Majorarea debitului cardiac 253. CS. Ce metodă chirurgicală nu se utilizează în tratamentul pacienților cu cardiomiopatie hipertrofică
C. Hipertrofia septului interventricular obstructivă semnificativă
D. Creșterea presiunii intracavitare A. Mioectomia parțială
E. Creșterea fracției de ejecție B. Ablația septală cu alcool
Răspuns: AD C. Embolizarea primei septale
246. CM.Numiți cea mai informativă metodă în diagnosticarea cardiomiopatiei hipertrofice: D. Implantarea defibrilatorului – cardiovertel
A. Biopsia miocardului E. Mioectomia totală
B. Ecocardiografia Răspuns: E
C. Fonocardiografia 254. CM.Menţionați semnele clinice caracteristice pacienților cu cardiomiopatie restrictivă:
D. Electrocardiografia A. Dispnee inspiratorie
E. Monitoringul – ECG B. Palpitații
Răspuns: B C. Fatigabilitate
247. CS.Indicați ce medicamente nu veți administra în cardiomiopatia dilatativă: D. Cefalee
A. Diuretice E. Vertij
B. Inhibitori ai enzimei de conversie Răspuns:ABC
C. Antiaritmice 255. CM.Numiți factorii ce pot declanșa cardiomiopatii:
D. Anticoagulante A. Stres
E. Antipiretice B. Efort fizic
Răspuns: E C. Infecții virale
248. CS.Menționați cea mai severă formă a cardiomiopatiei hipertrofice: D. Tabagism
A. Obstructivă E. Dieta echilibrată
B. Neobstructivă Răspuns: ABC
C. Apicală MIOCARDITELE
D. Restrictivă 256. CS.Numiți cele mai frecvent întâlnite și studiate miocardite:
E. Dilatativă A. Virale
Răspuns: A B. Fungice
249. CS.Menționați complicația severă a pacienților cu cardiomiopatie hipertrofică cu obstrucția tractului C. Toxice
de ejecție: D. Bacteriene
A. Tahicardia ventriculară E. Prin iradiere
B. Fibriația atrială Răspuns: A
C. Stări sincopale 257. CS. Menționați cea mai utilă și informativă metodă pentru diagnosticarea funcției miocardului în
D. Fluterul atrial miocardite:
E. Anasarca A. Electrocardiografia
Răspuns:A B. Ecocardiografia
54
C. Radiografia cordului B. Insuficiența cardiacă
D. Coronarografia C. Durerea toracică
E. Fonocardiografia D. Tulburări de ritm
Răspuns: B E. Insuficiența hepatică
258. CS. Numiți „marca” histologică a miocarditei virale - infiltratul inflamator cu predominarea: Răspuns: BCD
A. Monocitelor 266. c.m Numiți fermenții cardiospecifici cercetați în miocardite:
B. Limfocitelor A. Creatininfosfokinaza – izoenzyma MB
C. Eozinofilelor B. Lactatdehidrogenaza – izoenzyma I
D. Celulelor polimorfonucleare C. Troponina I
E. Neutrofilelor D. Alaninaminotransferaza
Răspuns: B E. β – lipoproteide
259. CS.Menționați semnul electrocardiografic caracteristic pentru miocardite: Răspuns: ABC
A. unda T negativă în toate derivațiile 267. c.m Numiți formele miocarditelor:
B. Hipertrofie VS și VD A. Parazitară
C. voltajul mic al complexului QRS B. Fungică
D. Hipertrofie AS și AD C. Infecțioasă
E. Bloc complet de ram drept a fascicolului His D. Idiopatică
Răspuns: C E. Autoimună
260. CS. Numiți criteriul standard de diagnostic al miocarditelor: Răspuns: CDE
A. Ecocardiografia 268. c.m Menționați cauzele miocarditelor neinfecțioase:
B. Biopsia endomiocardică A. Boli autoimune
C. Coronarografia B. Hipersensibilizare prin droguri
D. Scintigrafia miocardului cu Technețiu – 99 C. Toxine
E. Teste farmacologice D. Iradiere
Răspuns: B E. Febra Q
261. CS.Menționați preparatul medicamentos contraindicat în miocardita acută: Răspuns: ABCD
A. Diureticele 269. c.m Indicați modificările electrocardiografice caracteristice miocarditelor:
B. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotenzinei II A. Micşorarea voltajului complexului QRS
C. Preparate antiaritmice B. Aritmii cardiace
D. Antiinflamatoarele nesteroidiene C. Blocuri cardiace
E. Imunoglobulina D. Semne de hipertrofie a ventriculului drept
Răspuns: D E. Hipertrofia atriului drept
262. CM. Numiți mecanismele principale ale afectării cardiace în miocardite: Răspuns АВС
A. Lezarea celulară produsă de invazia miocardului în infecții 270. c.m Indicați complicațiile miocarditelor:
B. Lezarea miocardică mediată imunologic A. Tulburări de ritm
C. Acțiunea directă a toxinelor asupra miocardului B. Tulburări de conducere
D. Afectarea miocardului subendocardial C. Insuficiență cardiacă congestivă
E. Activarea neurohormonală D. Tromboembolism
Răspuns: ABC E. Anevrismul ventricolului stâng
263. CM. Menționați tulburările de ritm caracteristice pentru miocardite: Răspuns: ABCD
A. bloc sinoatrial complet 271. c.m Menționați substratul morfologic al miocarditei active conform criteriilor Dallas:
B. extrasistolie ventriculară A. Infiltrat sărac
C. tahicardie atrială B. Infiltrat ambundent cu celule inflamatorii
D. fibrilație atrială C. Necroza miocitelor
E. tahicardie sinusală D. Normomiocarditis
Răspuns: BCDE E. Degenerarea miocitelor
264. c.m Menționați manifestările clinice caracteristice în miocarditele difuze: Răspuns: BC
A. Dispnee inspiratorie 272. c.m Menționați ce devieri prezintă analizele de laborator în miocardite:
B. Fatigabiltate A. Anemie B12 deficitară
C. Palpitații B. Proteina C reactivă majorată
D. Dureri retrosternale constrictive violente C. Complexe imune circulante mărite
E. Stări sincopale D. Majorarea activităţii enzimelor miocardice
Răspuns: ABC E. Anemie hipocromă
265. c.m. Numiți sindroamele clinice în miocardită: Răspuns: BCD
A. Insuficiența respiratorie 273. c.m Notați remediile medicamentoase utilizate în tratamentul miocarditelor stafilococice acute:
55
A. Diuretice Răspuns: Е
B. Inhibitori a enzimei de conversie a angiotenzinei II 281. c.s Indicați prin ce semn se deosebeşte pericardita fibrinoasă de cea exudativă:
C. Imunoglobulina A. Dureri în hemitoracele stâng
D. Antiaritmice B. Frotaţia pericardului, concordată cu fazele activităţii inimii
E. Glucocorticosteroizi C. Modificări specifice pe ECG
Răspuns: ABCD D. Lipsa modificărilor radiologice la examenul Ro al cutiei toracice
274. c.m Menționați medicamentele care cresc replicarea virală în perioada acută a miocarditei: E. Frotaţie pleurală, concordantă cu actul de respiraţie
A. Glucocorticosteroizi Răspuns: В
B. Antiinflamatoare nesteroide 282. c.s Determinaţi pulsaţia caracteristică în pericardita constrictivă:
C. Antibiotice A. Pulsaţia în spaţiul intercostal II stâng
D. Antiaritmice B. Pulsaţia în spaţiul intercostal II drept
E. Diuretice C. Pulsaţia epigastrală amplificată
Răspuns: AB D. Pulsaţia epigastrală lipseşte
275. c.m Menționați ce medicamente include tratamentul insuficienței cardiace congestive la pacienții cu miocardită: E. Pulsaţia în spaţiul intercostal III-IV, limita stânga a sternului
A. Diuretice Răspuns: С
B. Glucocorticosteroizi 283. c.m Selectaţi acuzele bolnavilor, caracteristice pentru pericardita uscată:
C. Digitalice A. Cardialgie
D. Inhibitori a enzimei de conversie a angiotenzinei II B. Stări sincopale
E. Vitamine C. Palpitaţii
Răspuns: ACD D. Tahicardie
PERICADRITE E. Majorarea temperaturii corporale
276. 1.c.s Numiți cea mai valoroasă metoda de evidențiere a lichidului în pericardita exudativă: Răspuns: АCDE
A. Ecocardiografia 284. c.m Selectaţi cei mai frecvenţi factori etiologici ai pericarditei infecţioase:
B. Electrocardiografia A. Micobacteria tuberculozis
C. Coronarografia B. Infecţia micotică
D. Doppler intima media C. Infecţia virală
E. Scintigrafia cordului D. Infecţia chlamidioasă
Răspuns:A E. Infecţia parazitară
277. c.s. Menționați dimensiunile cordului în pericarditele uscate: Răspuns: АС
A. Normale 285. c.m Selectaţi factorii etiologici caracteristici pentru pericardita aseptică:
B. Mărite A. Maladiile alergice
C. Micșorate B. Infarctul miocardic acut
D. Mărite neînsemnat C. Reumatismul articular acut
E. Mărite considerabil D. Maladiile autoimune
Răspuns: A E. Infecţia virală
278. c.s Selectaţi cel mai semnificativ semn auscultativ în pericarditele uscate: Răspuns: ВD
A. Suflu sistolic la apexul cardiac 286. c.m Numiţi semnele caracteristice pentru pericardita exudativă:
B. Suflu diastolic la apexul cardiac A. Mărirea dimensiunilor cordului în toate direcţiile
C. Frotaţie pericardică B. Sincopele
D. Ritm cardiac iregulat C. Disfagie
E. Accentul zgomotului II la a. pulmonaris D. Disfonie
Răspuns: С E. Semne de hipertofie a atriului drept
279. c.s Notați caracteristica sindromului dolor în pericardite: Răspuns: АСD
A. Durere cardiacă congestivă de durată 287. c.m Selectaţi semnele caracteristice la bolnavii cu pericardite exudative:
B. Durere apăsătoare care se intensifică la inspir A. frotaţie pericardică
C. Dureri constrictive retrosternale dependente de efort B. suflu sistolic la apexul cardiac
D. Palparea în regiunea apexului cardiac este doloră C. zgomotele cardiace brusc diminuate
E. Durere cardiacă parasternală D. scăderea voltajului undelor QRS pe ECG
Răspuns: B E. suflu diastolic la baza inimii
280. c.s Determinaţi semnul ECG, caracteristic pentru pericardita uscată: Răspuns: СD
A. Complexul QRS dilatat 288. c.m Numiți semnele clinice în tamponada cordului:
B. Unda P înaltă şi ascuţită în derivatele II, III, aVF A. fatigabilitate
C. Dextrograma pe ECG B. disfagie
D. Unde S adâncă în V1-V6 C. disfonie
E. Semne de leziuni subepicardiale în I, II, III, V2-V6 D. hemoragie
56
E. stări sincopale D. hemoragie
Răspuns: ABСE E. stări sincopale
289. c.m Menționați în ce situații este indicată pericardiocinteza: Răspuns: D
A. pericardită fibrinoasă 297. c.s Menționați semnul clinic necaracteristic pentru pericardita exudativă:
B. pericardită cauzată de patologie oncologică A. Hipertensiune
C. tamponada cordului B. Hipotensiune
D. pericardită exudativă cu o cantitate de 2000 ml de lichid C. Turgescența venelor jugulare
E. pericardită tuberculoasă D. Dispnee
Răspuns: CD E. Sughiț
290. c.m Menționați ce maladii pot cauza pericardite exudative: Răspuns: A
A. Tuberculoza 298. c.m Menționați semnele electrocardiocrafice, caracteristice pentru pericarditele exsudative:
B. Lupusul eritematos sistemic A. segmentul ST concordant supradenivelat timp de 1-2 săptămâini
C. Mexidemul B. micşorarea voltajului undelor R
D. Limfogranulomatoza C. alternare izoelectică
E. Feocromocitomul D. intervalul PQ alungit
Răspuns: АВСD E. prezența undei Q patologice în derivațiile pectorale
291. c.m Selectaţi semnele clinice caracteristice pentru pericardita exudativă: Răspuns: ВC
A. Hipertensiune 299. c.s Indicați ce medicament este contraindicat în tratamentul pericarditelor exudative:
B. Hipotensiune A. Digoxină
C. Turgescența venelor jugulare B. Diuretice
D. Dispnee C. Antiaritmice
E. Sughiț D. Tratamentul patologiei de baza
Răspuns: ВСDE C. Managmentul complicațiilor
292. c.m Selectaţi semnele electrocardiocrafice caracteristice pentru pericarditele fibrinoase: Răspuns: A
A. segmentul ST concordant supradenivelat timp de 1-2 săptămâini 300. c.m Numiți medicamentele contraindicate în tratamentul pericarditei constrictive:
B. micşorarea voltajului undelor A. Diureticelor de ansă în doze mari
C. alternare izoelectrică a complexelor QRS B. Diuretice în doze mici, administrate cu atenție
D. semne de leziune subepicardială C. Tratamentul patologiilor asociate
E. prezența undei Q patologice în derivațiile pectorale D. Tratamentul patologiei de bază
Răspuns: AD E. Managmentul complicațiilor
293. c.m Numiţi semnele radiologice caracteristice pentru pericardita constrictivă: Răspuns: A
A. Mărirea considerabilă a umbrei cordului 301. CS. Menționați câți milimetri de lichid se pot vizualiza în normă în cavitatea pericardului la EcoCG:
B. Îngroșarea foițelor pericardului A. 1 mm
C. Calcificarea pericardului B. 5 mm
D. Limitele cordului pot fi normale C. 10 mm
E. Proieminarea arcului arterei pulmonare D. 50 mm
Răspuns: BCD E. 100 mm
294. c.m Menționați ce patologii pot avea clinică similară cu pericarditele constrictive: Răspuns: B
A. cardiomiopatia restrictivă Valvulopatiile
B. cardiomiopatia dilatativă 302. CS. Numiți cea mai informativă investigație paraclinică pentru stabilirea diagnosticului de
C. tamponada cordului valvulopatie reumatismală:
D. sclerodermia sistemică cu afectarea cordului A. Electrocardiografia
E. endocardita infecțioasă
B. Ecocardiografia
Răspuns: АСD
295. c.m Notați ce medicamente include tratamentul pericarditei constrictive: C. Fonocardiografia
A. Diuretice de ansă în doze mari D. CT cordului
B. Diuretice în doze mici, administrate cu atenție E. RMN a cordului
C. Chirurgie cardiacă Răspuns:B
D. Hipotensive 303. CS. Numiți complicația necaracteristică pentru insuficiența mitrală:
E. Glicozide cardiace A. Fibrilație atrială
Răspuns: BС B. Edem pulmonar
296. c.s Numiți semnul clinic necaracteristic în tamponada cordului:
C. Embolii sistemice
A. fatigabilitate
B. disfagie D. Hemoragie gastrică
C. disfonie E. Astm cardiac
57
Răspuns:D C. Stenoza arterei pulmonare
304. CS. Ce medicamente nu include tratamentul insuficienței mitrale manifeste: D. Insuficiența valvei mitrale
A. Inhibitorii enzimei de conversie E. Insuficiența valvei aortale
B. Beta blocanți Răspuns: E
C. Diuretice 311. CS. Menționați valorile normale ale fracției de ejecție
D. Glicozide cardiace A. 20 – 30 %
E. Alfa mimetice B. 40 – 60 %
Răspuns: E C. 50 – 80 %
305. CS. Numiți cea mai frecventă cauză în dezvoltarea stenozei mitrale la populația din Republica D. 80 – 100%
Moldova: E. 90 – 95 %
A. Pneumonia Răspuns: C
B. Scarlatina 312. CS. Menționați valorile normale a atriului drept.
C. Febra reumatismală acută A. 10 – 20 mm
D. Endocardita infecțioasă B. 15 – 20 mm
E. Lupusul eritematos sistemic C. 20 – 40 mm
Răspuns: C D. 40 – 50 mm
306. CS. Numiți cea mai frecventă dereglare de ritm în stenoza mitrală: E. 50 – 60 mm
A. Bradicardia sinusală Răspuns: C
B. Extrasistolia ventriculară 313. CS. Menționați valorile normale a atriului stâng.
C. Fibrilația atrială A. 10 – 20 mm
D. Fibrilația ventriculară B. 15 – 20 mm
E. Bloc atrioventricular de gr.II C. 20 – 40 mm
Răspuns: C D. 40 – 50 mm
307. CS. Numiți cauza apariției crizelor anginoase tipice în stenoza mitrală E. 50 – 60 mm
A. Afluxul sanguin mărit către cord Răspuns: C
B. Mărirea bruscă a tensiunii în capilare 314. CM. Enumerați cauzele ce pot duce la insufiența mitrală:
C. Stază în circuitul mic A. Calcificarea și fibrozarea valvei mitrale
D. Comprimarea arterei coronariene stângi de către AS mărit B. Ruptură de cuspă mitrală
E. Comprimarea arterei coronariene drepte de către AD mărit C. Ruptură de cordaje valvulare
Răspuns: D D. Ruptură de mușchi papilari
308. CS. Menționați suprafața normală a orificiului aortic E. Micșorarea suprafeței orificiului mitral
A. 1,5 – 2,0 cm2 Răspuns: ABCD
315. CM. Menționați prin ce se caracterizează modificările aparatului valvular în insuficiența mitrală:
B. 2,0 – 2,5 cm2
A. Închiderea incompletă a cuspelor mitrale în regiunea deformării și ratatinării
C. 2,5 – 3,0 cm2
B. Fuziune comisurală
D. 3,0 – 4,0 cm2
C. Îngroșarea și scurtarea hordelor tendinee
E. 4,0 – 5,0 cm2
D. Fuziune cuspală
Răspuns: C
309. CS. Menționați valvulopatia care provoacă hipertrofie concentrică severă de VS: E. Modificări inflamatorii și sclerotice ale inelului mitral
A. Stenoza mitrală Răspuns: ACE
316. CM. Menționați modificările auscultative ale cordului în insuficiența mitrală:
B. Stenoza aortică
A. Zgomotul I la apex clacant
C. Insuficiența valvei mitrale
B. Zgomotul I la apex diminuat
D. Insuficiența valvei aortice
C. Suflu sistolic la apex
E. Insuficiența valvei arterei pulmonare
Răspuns: B D. Suflu diastolic la apex
310. CS. Menționați valvulopatia în care tensiunea arterială diastolică poate atinge valori de 60 - 0 E. Suflu diastolic la aortă
mmHg Răspuns: BC
317. CM. Numiți caracteristicele ECG în insuficiența mitrală manifestă:
A. Stenoza aortică
A. Hipertrofia AS
B. Stenoza mitrală
B. Axa electrică a cordului orizontală sau deviație stângă
58
C. Hipertrofie VS C. Stări sincopale
D. Fibrilație atrială D. Accese de astm cardiac
E. Hipertrofie AD E. Dureri retrosternale constrictive de scurtă durată, dependente de efort
Răspuns: ABCD Răspuns: ACDE
318. CM. Enumerați manifestările clinice caracteristice pacienților cu insuficiență mitrală: 325. CM. Indicați modificările patogenetice în stenoza aortală manifestă:
A. Dispnee inspiratorie la efort fizic A. Micșorarea minut volumului cardiac
B. Palpitații B. Lungimea sistolei VS
C. Accese de astm cardiac C. Îngroșarea și scurtarea hordelor tendinee
D. Stări sincopale D. Creșterea presiunii în cavitatea VS
E. Dureri retrosternale constrictive de scurtă durată, dependente de efort fizic E. Hipertrofie concentrică a VS
Răspuns: ABC Răspuns: ABDE
319. CM. Menționați prin ce se caracterizează modificările patogenetice în stenoza mitrală: 326. CM. Menționați modificările auscultative ale cordului în stenoza aortală:
A. Închiderea incompletă a cuspelor mitrale în regiunea deformării și ratatinării A. Zgomotul I la apex clacant
B. Fuziune comisurală B. Zgomotul II la aortă diminuat
C. Îngroșarea și scurtarea hordelor tendinee C. Suflu sistolic la aortă cu iradiere în fosa jugulară
D. Fuziune cuspală D. Suflu diastolic la apex
E. Modificări inflamatorii și slerotice ale inelului mitral E. Suflu diastolic la aortă
Răspuns: BD Răspuns: BC
320. CM. Menționați modificările auscultative ale cordului în stenoza mitrală: 327. CM. Numiți semnele ECG caracteristice pentru stenoza aortală severă:
A. Zgomotul I la apex clacant A. Hipertrofia VS
B. Zgomotul I la apex diminuat B. Hipertrofie AS
C. Suflu sistolic la apex C. Bloc complet de ram stâng a f. His
D. Suflu diastolic la apex D. Bloc complet de ram drept f. His
E. Zgomotul de deschidere a valvei mitrale E. Bloc atrioventricular complet
Răspuns: ADE Răspuns: ABC
321. CM. Numiți semnele ECG caracteristice pentru stenoza mitrală: 328. CM. Numiți medicamentele care se nu se indică pacienților cu stenoză aortică:
A. Hipertrofia AS A. Diuretice în doze mici
B. Axa electrică a cordului orizontală sau deviație stângă B. Antagoniști de calciu
C. Hipertrofie VD C. Beta blocante
D. Fibrilație atrială D. Nitrații
E. Hipertrofie VS E. Amiodarona
Răspuns: ACD Răspuns: BCD
322. CM. Enumerați manifestările clinice caracteristice pacienților cu stenoză mitrală: 329. CM. Enumerați manifestările clinice caracteristice pacienților cu insuficiență aortală manifestă:
A. Dispnee inspiratorie la efort fizic A. Palpitații cardiace
B. Dispnee expiratorie în repaus B. Senzație de pulsație crescută a arterelor carotide
C. Accese de astm cardiac C. Febră
D. Stări sincopale D. Dispnee expiratorie
E. Dureri retrosternale constrictive de lungă durată E. Dureri retrosternale constrictive de scurtă durată, dependente de efort
Răspuns: AC Răspuns: ABDE
323. CM. Menționați afirmațiile corecte pentru stenoza mitrală severă 330. CM. Menționați semnele obiective caracteristice pacienților cu insuficiență aortala manifestă:
A. Aria orificiului mitral este mai mare de 1.5 cm 2 A. Vibrație sistolică
B. Aria orificiului mitral este mai mică de 1 cm 2 B. Semnul Alfred de Musset
C. Aria orificiului mitral este de 1,4 cm 2 C. Pulsația pupilelor
D. Presiunea medie în AS este peste 30 mmHg D. „Dansul” carotidelor
E. Presiunea medie în AS este 20 mmHg E. Semnul Quincke
Răspuns: BD Răspuns: BCDE
324. CM. Indicați manifestările clinice caracteristice pacienților cu stenoză aortală manifestă: 331. CM. Notați modificările patogenetice în insuficiența aortală manifestă:
A. Cefalee A. Micșorarea minut volumului cardiac
B. Vomă B. Postsarcina crescută
59
C. Postsarcina redusă B. Turgescența venelor jugulare
D. Hipertrofie excentrică a VS C. Stări sincopale
E. Hipertrofie concentrică a VS D. Dureri în hipocondrul drept
Răspuns: BD E. Epistaxis
332. CM. Menționați modificările auscultative ale cordului în insuficiența aortală importantă: Răspuns: ABD
A. Zgomotul I la apex clacant 339. CM. Numiți patologiile care pot cauza stenoza tricuspidiană
B. Zgomotul I la apex atenuat A. Febra reumatismală
C. Zgomotul II la aortă diminuat B. Endocardita infecțioasă
D. Suflu sistolic la aortă cu iradiere în fosa jugulară C. Sindromul carcinoid
E. Suflu diastolic la aortă D. Coarctația de aortă
Răspuns: BCE E. Endomiocardiofibroza
333. CM. Menționați maladiile care pot cauza insuficiență aortală: Răspuns: ABCE
A. Endocardita infecțioasă 340. CS. Menționați cel mai caracteristic semn auscultativ în stenoza aortica:
B. Lues A. Diminuarea zgomotuluiI la apex
C. Febra reumatismală acută B. Accentuarea zgomotuluiI la apex
D. Traumele cutiei toracice C. Suflu sistolic de ejectie la aortă cu propagarea pe arterele carotide
E. Hernia hiatală D. Suflu diastolic de ejectie la aortă
Răspuns: ABCD Suflu sistolic de regurgitare la apex
334. CM. Numiți semnele electrocardiografice caracteristice pentru insuficiența aortală severă: Răspuns: C
A. Hipertrofia VS Angină pectorală
B. Hipertrofie AD 341. Cs.Numiți cea mai frecventă cauză a apariției anginei pectorale
C. Bloc complet de ram stâng a f. His A. Aterocleroza
D. Bloc complet de ram drept f. His B. Tromboza
E. Bloc atrioventricular gr. III C. Hemoragia
Răspuns: AC D. Stenoza arterei carotide
335. CM.Numiți complicațiile caracteristice pacienților cu insuficiență aortală: E. Restenoza
A. Edem pulmonar Răspuns A
B. Fibrilație atrială 342. Cm. Enumerați formele dureroase ale cardiopatiei ischemice:
C. Extrasistolie ventriculară A. Moartea subită fără șoc cardiogen
D. Tahicardie ventriculară paroxistică B. Infarctul miocardic vechi
E. Epistaxis C. Angina pectorală silențioasă
Răspuns: ABCD D. Angina pectorală vasospastică
336. CM. Numiți semnele electrocardiografice caracteristice pentru insuficiența tricuspidă severă: E. Angina pectorală tardivă postinfarct
A. Hipertrofia VS Răspuns DE.
B. Hipertrofie AD 343. Cm. Menționați formele nedureroase ale cardiopatiei ischemice:
C. Bloc complet de ram stâng a f. His A. Moartea subită fără șoc cardiogen
D. Hipertofia VD B. Infarctul miocardic vechi
E. Bloc atrioventricular gr. III C. Angina pectorală silențioasă
Răspuns: BD D. Angina pectorală vasospastică
337. CM. Menționați complicațiile caracteristice pacienților cu insuficiență tricuspidă: E. Angina pectorală tardivă postinfarct
A. Diaree Răspuns ABC
B. Fibrilație atrială 344. Cm. Enumerați formele dureroase ale cardiopatiei ischemice:
C. Ciroză hepatică A. Moartea subită fără șoc cardiogen
D. Edeme periferice B. Infarctul miocardic
E. Epistaxis C. Angina pectorală silențioasă
Răspuns: BCD D. Angina pectorală vasospastică
338. CM. Enumerați manifestările clinice caracteristice pacienților cu insuficiență valvei tricuspide E. Angina pectorală tardivă postinfarct
manifeste: Răspuns BDE
A. Palpitații cardiace 345. Cm. Din formele nedureroase ale cardiopatiei ischemice nu fac parte:
60
A. Moartea subită cu șoc cardiogen A. Accesele de stenocardie au apărut pentru prima dată de 3 săptămâni
B. Infarctul miocardic acut B. Accesele de stenocardie au apărut pentru prima dată de 14 săptămâni
C. Angina pectorală silențioasă C. Accesele de stenocardie au apărut în a 10 zi după infarct miocardic acut
D. Angina pectorală vasospastică D. Accesele de stenocardie au apărut în a 20 zi după infarct miocardic acut
E. Angina pectorală tardivă postinfarct E. Accesele de stenocardie au apărut în a 30 zi după infarct miocardic acut
Răspuns ABDE Răspuns BCDE
346. Cm. Menționați formele dureroase ale cardiopatiei ischemice: 353. CM. Menționați ce patologii include sindromul coronarian acut:
A. Moartea subită cu șoc cardiogen A. Angina pectorală de efort
B. Infarctul miocardic acut B. Angina instabilă
C. Infarctul miocardic acut
C. Angina pectorală silențioasă
D. Moartea subită
D. Angina pectorală stabilă E. Angina stabilă
E. Aritmiile și blocurile de origine ischemică Răspuns: BCD
Răspuns ABD 354. CM. Enumerați formele dureroase ale cardiopatiei ischemice:
347. Cm Numiți afirmațiile corecte pentru angina pectorală agravată A.Angina pectorală
A. Accesele de durere sunt mai frecvente ca în zilele precedente B. Angina instabilă
B. Accesele de durere sunt de o durată mai lungă ca în zilele precedente C. Infarctul miocardic acut
C. Accesele de durere apar la un efort mai mic si in repaus ca în zilele precedente D. Aritmiile de origine ischemică
E. Insuficienţa cardiacă de origine ischemică
D. Accesele de durere se suprimă în repaus
Răspuns: ABC
E. Accesele de durere apar la un efort mai mare ca în zilele precedente 355. CM.Notați formele nedureroase ale cardiopatiei ischemice:
Răspuns ABC A. Moartea subită coronariană fără șoc cardiogen
348. Cm Numiți afirmațiile corecte pentru angina pectorală vasospastică B. Tulburările de ritm şi de conducere de origine ischemică
A. Accesele de durere sunt condiționate de stress C. Angina pectorală
B. Accesele de durere sunt de o durată mai lungă de 15 minute D. Insuficienţa cardiacă de origine ischemică
C. Accesele de durere sunt condiționate obligator de efort fizic E. Angina pectorală silenţioasă
D. Accesele de durere sunt condiționate de temperature reci Răspuns corect: ABDE
356. CM. Menționați simptomele ischemiei care pot fi ,,echivalenţii anginei pectorale”:
E. Accesele de durere apar la un efort mai mare ca în zilele precedente
A. Dispneea de efort
Răspuns ABD. B. Durerea toracică atipică
349. Cs Numiți afirmația corectă pentru angina pectorală precoce postinfarct C. Durerea pe traiectul scizural ,,în eşarfă”
A. Accesele de stenocardie au apărut pentru prima dată de 3 săptămâni D. Discomfortul toracic de repaus
B. Accesele de stenocardie au apărut pentru prima dată de 14 săptămâni E. Sindromul Tietze
C. Accesele de stenocardie au apărut în a 10 zi după infarct miocardic acut Răspuns: ABD
D. Accesele de stenocardie au apărut în a 20 zi după infarct miocardic acut 357. CM. Indicați factorii cu acţiune procoagulantă elaboraţi de endoteliu:
A. Tromboplastina tisulară
E. Accesele de stenocardie au apărut în a 30 zi după infarct miocardic acut
B. Factorul Willbrand
Răspuns C C. Nodulii Heberden
350. Cm Numiți afirmațiile corecte pentru angina pectorală tardivă postinfarct D. Colagenul
A. Accesele de stenocardie au apărut pentru prima dată de 3 săptămâni E. Factorul activator al plachetelor
B. Accesele de stenocardie au apărut pentru prima dată de 14 săptămâni Răspuns: ABDE.
C. Accesele de stenocardie au apărut în a 10 zi după infarct miocardic acut 358. CM. Menționați ce dereglări ECG se înregistrează în timpul crizei de angor pectoral:
D. Accesele de stenocardie au apărut în a 20 zi după infarct miocardic acut A. P pulmonar
E. Accesele de stenocardie au apărut în a 30 zi după infarct miocardic acut B. Subdenivelarea segmentului ST >1 mm
C. P mitral
Răspuns DE.
D. Unda T negativă
351. Cs Numiți afirmația corectă pentru angina pectorală „de novo”
E. Supradenivelarea segmentului ST
A. Accesele de stenocardie au apărut pentru prima dată de 3 săptămâni Răspuns: BDE
B. Accesele de stenocardie au apărut pentru prima dată de 14 săptămâni 359. CM.Indicați zonele de iradiere a durerii în angina pectorală:
C. Accesele de stenocardie au apărut în a 10 zi după infarct miocardic acut A. Umărul stâng
D. Accesele de stenocardie au apărut în a 20 zi după infarct miocardic acut B. Regiunea lombară
E. Accesele de stenocardie au apărut în a 30 zi după infarct miocardic acut C. Scapula stânga
Răspuns A D. Partea anterioară a braţului stâng şi degetele IV şi V
352. Cm Numiți afirmațiile incorecte pentru angina pectorală „de novo” E. Partea stângă a feţei şi gâtului
61
Răspuns: ACDE 367. CM. Enumerați testele farmacologice de provocare a ischemiei miocardice:
360. CM. Menționați ce forme clinice reuneşte angina instabilă: A. Testul cu dipiridamol
A. Angina „de novo” B. Testul cu ergometrină
B. Angina tardivă postinfarct C. Testul cu izoproterenol
C. Angina agravată D. Testul Coombs direct
D. Angina precoce postinfarct E. Testul Coombs indirect
E. Angina Prinzmetal Răspuns: ABC.
Răspuns: ACDE 368. CM. Care afirmaţii caracterizează cardiopatia ischemică?
361. CM.Menționați grupele de preparate care posedă efect antianginal și sunt utilizate în farmacoterapia
A. proces patologic localizat în endocard
anginei pectorale stabile:
A. Nitraţii B. afecţiune întotdeauna acută
B. β-Blocantele
C. proces patologic în sistemul arterelor coronariene
C. Diureticele
D. Blocantele canalelor de calciu D. în peste 90% cazuri este expresia unui proces aterosclerotic
E. Alfa-blocantele
E. reducerea circulaţiei sangvine în miocard
Răspuns: ABD.
362. CM.Menționați ce date oferă examenul fizic în timpul crizei anginoase: Răspuns: CDE
A. Poziţia ,,spectatorului în vitrină”
369. CS. Menționați afirmația necaracteristică pentru angina pectorală:
B. Paloarea tegumentelor
C. Transpiraţii A. expresia clinică a ischemiei miocardice tranzitorii
D. Poziţia ,,rugăciune mahomedană”
B. modificări patologice ireversibile
E. Semne de anxietate
Răspuns: ABCE C. schimbări patologice reversibile
363. CM.Indicați în ce cazuri testul de efort la cicloergometru sau la covorul rulant se
D. manifestată prin crize dureroase, localizate retrosternal
consideră pozitiv pentru angină pectorală:
A. Apare un acces tipic de angină pectorală E. cauzată de tulburări ale circulaţiei coronariene
B. Apare subdenivelarea segmentului ST de tip rectiliniu
Răspuns: B
C. Apare inelul Kayser-Flaischer
D. Apare subdenivelarea segmentului ST de tip descendent cu durata peste 370. CM. Notați afirmațiile adevărate pentru angina pectorală de efort:
0.08 sec
A. crize de durere tranzitorie
E. Apare supradenivelarea segmentului ST
Răspuns corect: ABDE. B. durerile sunt provocate de schimbarea poziţiei corpului
364. CM.Menționați ce medicamente veți administra în tratamentul anginei variante (vasospastice,
C. durerile se intensifică la palpaţia regiunii precordiale
spontane):
A. Nitroglicerina D. durerile sunt cauzate de creşterea necesităţilor metabolice ale miocardului
B. α – blocantele
E. durerile se jugulează timp de 5 min după administrarea nitroglicerinei sau repaus
C. Antagoniştii canalelor de calciu
D. Tratament trombolitic Răspuns: ADE
E. Tratament diuretic
371. CM Indicați ce reprezintă angina pectorală de novo:
Răspuns corect: AC.
365. CM. Enumerați modificările care pot fi apreciate la Holter monitor ECG (înregistrarea A. variantă clinică a anginei pectorale instabile
electrocardiografică prelungită):
B. variantă clinică a infarctului miocardic acut
A. Tipului modificărilor ischemice
B. Severitatea modificărilor ischemice C. manifestată timp de o lună din momentul apariţiei primei crize
C. Durata modificărilor ischemice
D. sindromul dureros este mai intens
D. Evidența plăcilor aterosclerotice
E. Evidenţa episoadelor de ischemie silenţioasă E. poate regresa, stabiliza sau progresa
Răspuns: ABCE.
Răspuns: ACE
366. CM.Enumerați patologiile în care este contraindicat testul cu efort:
A. Stenoza aortică semnificativă 372. CS. Menționați afirmația corectă pentru stabilirea clasei funcţionale a anginei pectorale de efort:
B. Infarctul miocardic recent
A. vârsta pacientului
C. Hipertensiunea arterială necontrolabilă
D. Extrasistole polimorfe B. durata bolii
E. Torticolisul
C. toleranţa la efort fizic
Răspuns corect: ABCD.
62
D. tratamentul administrat E. tromboplastina
E. sexul pacientului Răspuns: B
Răspuns: C 378. CS. Menționați cum se manifestă electrocardiografic ischemia miocardului:
373. CS. Identificați definiția corectă a patologiei în care creşte frecvenţa, intensitatea şi durata crizelor A. deformarea complexului QRS
anginoase: B. negativizarea undei T
A. angina pectorală silenţioasă C. scurtarea intervalului PQ
B. angina pectorală agravată D. micşorarea amplitudinei undei P
C. angina pectorală spontană E. subdenivelarea segmentului ST
D. angina pectorală de novo Răspuns: B
E. angina pectorală stabilă 379. CM. Menționați scopul efectuării probei cu efort fizic dozat:
Răspuns: B A. aprecierea calităţii vieţii pacientului
374. CS. Indicați care formă de angină pectorală este produsă de spasmul coronarian: B. clasamentul anginei pectorale
A. angina pectorală de efort C. diagnosticul anginei pectorale
B. angina pectorală de novo D. evaluarea pronosticului bolii
C. angina pectorală spontană (Pinzmetal) E. selectarea tratamentului
D. angina pectorală agravată Răspuns: BC
E. angina pectorală silenţioasă 380. CM. Care metodă de diagnostic determină indicaţiile şi contraindicaţiile angioplastiei coronariene şi bypass-
Răspuns: C ului aortocoronarian?
375. CM. Menționați care afirmaţie se referă la angina de decubit: A. monitorizarea Holter
A. apare spre dimineaţa B. testul cu efort fizic dozat
B. apare imediat la culcare C. scintigrafia miocardului
C. cedează în poziţie şezândă D. ecocardiografia
D. accesele sunt mai intense E. coronaroangiografia
E. accesele sunt mai prelungite – până la 30 min Răspuns: E
Răspuns: BC 381. CM. Selectaţi grupele de remedii antianginoase tradiţionale:
376. CM. Selectaţi trei verigi principale responsabile de declanşarea insuficienţei coronariene: A. diuretice
A. tulburarea coagulabilităţii sangune B. nitraţii
B. infecţia C. antagoniştii ionilor de Ca
C. modificarea organică a vaselor coronariene D. statinele
D. spasmul vascular E. β-blocantele
E. tulburări autoimune Răspuns: BCE
Răspuns: ACD 382. CS. Selectaţi cel mai frecvent efect advers al nitraţilor:
377. CS.Menționați care factor endotelial posedă cel mai puternic efect vasoconstrictor: A. vertije
A. prostaciclina B. somnolenţă
B. endotelina C. dureri abdominale
C. angiotensina II D. cefalee
D. oxidul de azot E. edeme pe gambe
63
Răspuns: D B. Edemul retinei.
C. Edemul difuz al papilei nervului optic
383. CM. Menționați care sunt contraindicaţiile pentru administrarea β-blocantelor:
D. Spasmarea locală sau îngustarea generalizată a arterelor retinei.
A. tahicardia sinusală E. Comprimarea locală a venelor de către arterele torsionate în locul încrucişerii lor.
Răspuns corect:E.
B. bradicardia sinusală
389. CS. Indicați ce denotă semnul încrucişării sau „Salus-Gunn”:
C. bloc AV complet A. Hipertensiune arterială de scurtă durată.
B. Hipertensiune arterială de timp îndelungat
D. hipertensiunea arterială
C. Hemoragie în regiunea maculară
E. hipotensiunea arterială D. Edem papilar marcat
E. Vedere ca prin ceaţă
Răspuns: BCE
Răspuns corect: B.
384. CM. Selectaţi preparatele din grupul antagoniştilor de Ca: 390. CM.Menționați semnele de afectare a organelor ţintă prezente în stadiul clinic II al evoluţiei
hipertensiunii arteriale:
A. enalapril
A. Hipertrofia ventriculului stâng (ECG, ecografic)
B. nifedipina B. Îngustarea generalizată sau locală a arterelor retinei
C. Ictus
C. diltiazem
D. Proteinurie lejeră şi/sau sporire uşoară a creatininei plasmatice(1,2-2,0 mg/dl)
D. metoprolol E. Plăci aterosclerotice demonstrate angiografic sau ultrasonografic în arterele carotide, iliace,
femurale şi în aortă
E. verapamil
Răspuns corect: ABDE.
Răspuns: BCE 391. c.s. Indicați ce reflectă în cardiopatia hipertensivă „ritmul de galop”:
A. Leziuni aterosclerotice în arterele mezenterice
385. CS. Indicați care este remediul antiagregant de elecţie folosit în tratamentul cardiopatiei ischemice:
B. Complianţa ventriculară afectată
A. ticlopidina C. Leziuni arteriale care au loc în vasculita de sistem
D. Leziuni arteriolare în cadrul hipertensiunii arteriale maligne
B. dipiridamolul
E. Reflectă afectarea renală
C. pentoxifilina Răspuns corect: B.
392. c. s. Menționați valorile tensiunii arteriale în hipertensiunea arterială sistolică izolată:
D. aspirina
A. Sistolică130-139 mmHg,diastolică 85-89 mmHg
E. acidul nicotinic B. Sistolică ≥180 mmHg, diastolică ≥110 mmHg.
C. Sistolică ≥140 mmHg, diastolică < 90 mmHg.
Răspuns: D
D. Sistolică 160-179 mmHg, diastolică 100-109 mmHg.
386. CS. Menționați din ce grup de remedii medicamentoase face parte Simvastatina: E. Sistolică 140-159 mmHg, diastolică 90-99 mmHg.
Răspuns corect: C.
A. antiagregante
393. c.s. Menționați ce atestă turgescenţa marcată a venelor jugulare la pacientul cu hipertensiune arterială:
B. hipolipimiante A. Coarctaţie aortică
B. Obezitate trunculară
C. metabolice
C. Decompensarea gravă biventriculară
D. hipotensive D. Sindrom Cushing
E . Tromboflebită superficială
E. vasodilatatoare
Răspuns corect: C
Răspuns: B 394. c.m. Menționați simptomele tipice pentru hipertensiunea arterială:
A. Cefalee (frontală,occipitală,constrictivă, matinală)
Hipertensiune arteriala
B. Diaree
387. CS. Menționați ce determinăm în stadiul clinic I de evoluţie a hipertensiunii arteriale:
C. Manifestările neuropsihice (iritabilitate, anxietate, astenie)
A. Hipertrofia ventriculului sting
D. Tulburări de vedere şi auditive (vedere neclară, scotoame, acufene)
B. Îngustarea generalizată sau locală a arterelor retinei
E. Constipaţii
C. Proteinurie lejeră şi/sau sporirea uşoară a creatininei plasmatice
Răspuns corect: ACD
D. Lipsa semnelor obiective de afectare a organelor ţintă
395. c.s. Indicați ce semnalează asimetria pulsului la membrele superioare la un hipertensiv în stare critică:
E. Plăci aterosclerotice demonstrate angiografic sau ultrasonografic în arterele iliace, femurale
A. Criză hipertensivă
şi în aortă
B. Disecţie de aortă
Răspuns corect: D
C. Obezitate
388. CS. Menționați de ce este cauzat semnul încrucişării sau „Salus-Gunn”:
D. Personalitate astenică
A. Hemoragiile liniare sau ovale la nivelul retinei.
E. Afectare cerebrovasculară
64
Răspuns corect: B B. Unda S în derivaţia toracică V1 + unda R în derivaţiile toracice V5-6 va fi mai înaltă de 35
396. c.s. Menționați valorile tensiunii arteriale în hipertensiunea arterială de gradul II (moderată): mm (SV1 + RV5-6>35 mm)
A. Tensiune arterială sistolică ≥ 140 mmHg, tensiunea arterială diastolică < 90 mmHg. C. Unda T este aplatizată sau negativă
B. Tensiune arterială sistolică 160-179 mmHg, tensiunea arterială diastolică 100-109 mmHg. D. Segmentul ST subdenivelat
C. Tensiune arterială sistolică 130-199 mmHg, tensiunea arterială diastolică 85- 89 mmHg. E. Devierea axei electrice ale cordului (AEC) spre stânga.
D. Tensiune arterială sistolică 140-159 mmHg, tensiunea arterială diastolică 90-99 mmHg. Răspuns corect: B.
E. Tensiune arterială sistolică ≥ 180 mmHg, tensiunea arterială diastolică ≥ 110 mmHg. 404. c.s. Menționați valorile tensiunii arteriale în hipertensiunea arterială de gradul I (uşoară):
Răspuns corect: B. A. Tensiune arterială sistolică ≥ 140 mmHg, tensiunea arterială diastolică < 90 mmHg.
397. c.s. Menționați valorile tensiunii arteriale înhipertensiunea arterială de gradul III (severă): B. Tensiune arterială sistolică 160-179 mmHg, tensiunea arterială diastolică 100-109 mmHg.
A. Tensiune arterială sistolică ≥ 140 mmHg, tensiunea arterială diastolică < 90 mmHg. C. Tensiune arterială sistolică 130-199 mmHg, tensiunea arterială diastolică 85-89 mmHg.
B. Tensiune arterială sistolică 160-179 mmHg, tensiunea arterială diastolică 100-109 mmHg. D. Tensiune arterială sistolică 140-159 mmHg, tensiunea arterială diastolică 90-99 mmHg.
C. Tensiune arterială sistolică 130-199 mmHg, tensiunea arterială diastolică 85-89 mmHg. E. Tensiune arterială sistolică ≥ 180 mmHg, tensiunea arterială diastolică ≥ 110 mmHg.
D. Tensiune arterială sistolică 140-159 mmHg, tensiunea arterială diastolică 90-99 mmHg. Răspuns corect: D.
E. Tensiune arterială sistolică ≥ 180 mmHg, tensiunea arterială diastolică ≥ 110 mmHg. 405. c.m. Enumerați criteriile utilizate pentru aprecierea riscului cardiovascular la pacienţii cu
Răspuns corect: E. hipertensiune arterială:
398. c.m. Indicați semnele radiologice în hipertensiunea arterială cu stază pulmonară venoasă: A. Dislipidemie (colesterol seric total >6,5 mmol/l, sau LDL-colesterol > 4,0 mmol/l)
A. Accentuarea desenului pulmonar pe contul componentei vasculare B. HDL-colesterol seric < 1,0 mmol/l la bărbaţi şi < 1,2 mmol/l la femei
B. „Imaginea cifrei 3” C. Proteina C-reactivă ≤ 1 mg/dl
C. Edem pulmonar interstiţial D. Obezitate abdominală (circumferinţa abdominală la bărbaţi ≥ 102 cm şi la femei ≥ 84 cm)
D. Edem pulmonar alveolar E. Fumatul
E. Eroziuni costale Răspuns corect: ABDE
Răspuns corect: ACD. 406. c.m. Menționați acuzele bolnavului cu hipertensiune arterială:
399. c.m. Indicați semnele radiologice care pot contribui la depistarea coarctaţiei de aortă: A. Palpitaţii
A. „Imaginea cifrei 3” B. Dispnee la efort fizic
B. Accentuarea desenului pulmonar pe contul componentei vasculare C. Accese de angor pectoral
C. Edem pulmonar interstiţial D. Durere precordială de diferită durată
D. Edem pulmonar alveolar E. Surditate
E. Eroziuni costale. Răspuns corect: ABCD
Răspuns corect: AE. 407. CM. Indicați valoarea indecelui intimă medie care nu indică afectarea subclinică de organ ţintă:
400. c.m. În stadiul clinic III de evoluţie a hipertensiunii arteriale afectarea creierului include: A. 0,55mm
A. Atacul ischemic tranzitoriu B. 0,65 mm
B. Ictusul C. 0,75 mm
C. Encefalopatia hipertensivă avansată D. 0,85 mm
D. Îngustarea generalizată sau locală a arterei retinei E. 0,95 mm
E. Claudicaţie intermitentă. Raspuns corect E
Răspuns corect: ABC. 408. CM. Indicați valoarea indecelui gleznă - braț care indică afectarea subclinică de organ ţintă:
401. c.s. Menționați ce semnalează apariţia suflului diastolic în punctul de auscultaţie a aortei la un pacient A. mai mică de 1,3mm
cu hipertensiune arterială îndelungată: B. 1,4 mm
A. Stenoza aortei C. 0,6 mm
B. Disecţia aortică cu extensie proximală spre valva aortică D. 0,7 mm
C. Complianţă cardiacă afectată E. mai mare de 0,9 mm
D. Majorarea presiunii telediastolice în VS Raspuns corect AE
E. Prezenţa zgomotului III şi IV la auscultaţia cordului. 409. CM. Indicați afirmațiile adevărate pentru afectarea subclinică de organ:
Răspuns corect: B. A. Scăderea ratei de filtrare glomerulare < 60 ml/min/1,73 m2
402. c.m. Menționați semnele caracteristice pentru hipertensiunea arterială endocrină din sindromul B. Scăderea clearance-ului creatininei < 60 ml/min
Cushing: C. Scăderea ratei de filtare glomerulare > 80 ml/min/1,73 m2
A. Obezitate trunculară (redistribuirea de tip androgen a ţesutului adipos) D. Scăderea clearance-ului la creatinină > 80 ml/min
B. „Faţă în lună plină” E. Microalbuminurie 30-300 mg/24h
C. Atrofia pielii cu desen vascular manifest Raspuns corect ABE
D. Striuri rozacee în regiunea inferioară a abdomenului 410.CS. Indicați care combinaţie de medicamente antihipertensive nu este recomandată pacienţilor cu
E. „Livedo reticularis” sindrom metabolic:
Răspuns corect: ABCD A. Beta blocant şi diuretice tiazidice
403. c.s. Indicați caracteristică electrocardiografică a indicelui Socolov-Lyon: B. Blocant al canalelor de calciu şi inhibitori a enzimei de conversie
A. Voltaj crescut a undei R în toate derivaţiile toracice C. Blocant al canalelor de calciu şi antagonist al receptorilor angiotensinei
D. Blocant al canalelor de calciu şi diuretic tiazidic
65
E. Beta blocant şi blocant al canalelor de calciu B. Trigleceride ≥ 1,7 mmol/l
Rasuns corect A C. HDL-Colesterol seric < 1,0 mmol/l la bărbaţi şi <1,3 mmol/l la femei
411. CM. Indicați care sînt preparatele de elecţie în hipetensiunea sistolică izolată la vârstnic: D. Tensiunea arterială ≤ 120/80 mm.Hg
A. diuretice E. Glicemia ≥ 6,1 mmol/l.
B. blocante canalelor de calciu Răspuns corect: ABCE.
C. alfa-1 blocante 419. c.m. Menționați care sunt căile de reciclare a colesterolului:
D. alfa-2 agonişti cu acţiune centrală A. Reutilizarea colesterolului pentru sintesa lipoproteinelor
E. vazodilatatoare directe B. Stocarea în rinichi
Raspuns corect AB C. Stocarea în interiorul hepatocitelor
412. CS. Indicați care grupă de preparate în hipetensiunea arterială la diabetici întîrzie apariţia D. Excreţia cu urina
nefropatiei: E. Excreţia cu bila
A. Beta blocantele Răspuns corect: ACE
B. Diureticele tiazidice 420. c.m. Indicați care sunt factorii care conduc la scăderea HDL-colesterolului:
C. Diureticele care economisesc potasiu A. Obezitatea
D. Antagonişti ai receptorilor de aldosteron B. Dieta săracă în carbohidraţi
E.Inhibitorii enzimei de conversie C. Fumatul
Raspuns corect E D. Diabetul zaharat tip 2
413. CM. Menționați medicamentele antihipertensive administrate în hipetensiunea arterială în sarcină: E. Factorii genetici
A. Metildopa Răspuns corect: ACDE.
B. Inhibitorii enzimei de conversie 421. c.s. Menționați care lipoproteine transportă colesterolul tisular de la ţesuturile periferice spre ficat și
C. Sartani realizează un efect protector vascular:
D. Amiodarona A. Lipoproteinele cu densitate foarte mică (VLDL)
E. Blocantele canalelor de calciu B. Lipoproinele cu densitate intermediară (IDL)
Raspuns corect AE C. Lipoproinele cu densitate mică (LDL)
414. CS. Notați medicamentul de elecţie folosit în disecţia de aortă: D. Lipoproinele cu densitate mare (HDL)
A. Captopril E. Chilomicronii
B. Enalapril Răspuns corect: D.
C. Lisinopril 422. c.m. Enumerati factorii de risc lipidici pentru cardiopatia ischemică:
D. Ramipril A. Nivelul crescut de LDL- colesterol
E. Nitroprusiat de natriu B. Nivelul scazut de LDL - colesterol
Raspuns corect E C. Nivelul crescut de trigliceride
415. CS. Notați doza de acid acetilsalicilic suficientă ca antiagregant: D. Nivelul crescut de non-HDL-colesterol
A. 25 - 50 mg/zi E. Nivelul micsorat de HDL- colesterol
B. 50 - 65 mg/zi Raspuns corect: ACDE
C. 75 - 100 mg/zi 423. c.m Menționați afirmațiile corecte pentru dislipedimia aterogenă:
D. 110 - 150 mg/zi A. Cresterea nivelului de trigliceride ≥ 1,7 mmol/ l
E. 325 mg/zi B. Scaderea nivelului de trigliceride ≤ 1,7 mmol/ l
Raspuns corect C C. Nivel crescut de lipoproteine cu densitate joasă (LDL)
416. CS. Menționați mecanismul antiagregant al acidului acetilsalicilic: D. Nivel scăzut de lipoproteine cu densitate joasă (LDL)
A. Inhibă oxidazele citocromului hepatic E. Reducerea nivelului de lipoproteine cu densitate înaltă (HDL)
B. Inhibă acţiunea serotoninergică Raspuns corect: ACE
C. Inhibă receptorii H1 424. c.m. Enumerati factorii de risc non-lipidici modificabili pentru cardiopatia ischemică:
D. Inhibă receptorii H2 A. Hipertensiunea arterială
E. Inhibă sinteza de tromboxan A2 B. Hipotensiunea arterială
Raspuns corect E C. Fumatul
Dislipidemiile D. Diabetul zaharat
417. c.m. Menționați reprezentanţii principali a lipidelor sangvine: E. Dieta aterogenica
A. Trigliceridele Raspuns corect: ACDE
B. γ-globulinele 425. c.m. Menționați principalele stigmate oculare ale hiperlipidemiei:
C. Acizii graşi neestereficaţi A. Xantelasma
D. Fosfolipidele B. Semnul Salus-Gunn
E. Colesterol. C. Arcul cornean
Răspuns corect: ACDE. D. Strabismul
418. c.m. Menționați afirmațiile corecte pentru sindromul metabolic: E. Lipaemia retinalis
A. Circumferinţa abdominală >102 cm bărbaţi şi >84 cm femei Raspuns corect: ACE
66
426. c.m. Enumerați biomarcherii care indică tulburările metabolismului lipoproteinelor: Răspuns corect: B.
A. Estrogenii 433.c.s.Notați afirmația corectă care definește arterioscleroza:
B. Colesterolul total A. Este boala sistemică progresivă cu manifestări focale, ce afectează arterele mari şi medii
C. Trigliceridele B. Reprezintă tromboza locală ce survine ca urmare a rupturii plăcii aterosclerotice, cu
D. HDL colesterolul consecinţe potenţial fatale
E. LDL colesterolul C. Reprezintă procesul de rigidizare a peretelui arterial
Raspuns corect: BCDE D. Este o substanţă lipidică prezentă în structura membranelor celulare şi este precursor de
427. c.s. Indicați care sunt valorile normale ale colesterolului total la adult: acizi biliari şi hormoni sterolici.
A. < 5,5 mmol/l E. Principala formă de transport a colesterolului în plasmă (60-70% din colesterolul total
B. < 5,8 mmol/l plasmatic
C. < 5,0 mmol/l Răspuns corect: C.
D. < 6,0 mmol/l 434. c.m. Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte pentru fracția HDL a colesterolului:
E. < 6,2 mmol/l A. Constitue 20-30% din colesterolul total
Raspuns corect: C B. Are proprietăţi anti-aterogene, protejând sistemul arterial împotriva injuriei aterogene
428. c.s. Menționați valorile normale ale trigliceridelor la adult: C. Conţine două tipuri majore de apoproteine (apo A-I şi apo A-II)
A. 2,2 mmol/l D. Extrage colesterolul celular în exces şi îl transportă înapoi la ficat pentru a fi eliminat pe
B. 2,5 mmol/l cale intestinală
C. 2,8 mmol/l E. Este aterogen şi proporţional corelat cu riscul evenimentelor cardiovasculare,
D. 1,7 mmol/l independent de nivelul colesterolului total
E 3,0 mmol/l Răspuns corect: ABCD.
Raspuns corect: D 435. c.m. Menționați tipurile de dislipidemii cunoaşteţi, din punctul de vedere al existenţei determinismului
429.c.m. Menționați ce măsuri include modificarea stilului de viaţa și tratamentul nemedicamentos al genetic:
hiperolesterimiei: A. Familiale(primare)
A. Scaderea consumului de grăsimi saturate B. Hipertrigliceridemie
B. Majorarea consumului de glucide C. Dobândite (fară transmitere ereditară documentată)
C. Scaderea consumului de colesterol < 200 mg/zi D. Hipercolesterolemie
D. Majorarea consumului de fibre (10-25 g/zi ) E. Dislipidemie combinată (mixtă)
E. Majorarea activităţii fizice Răspuns corect: A,C.
Raspuns corect: ACDE
430.c.m. Menționați prin ce componente se elevează colesterolul total: 436. c.m. Notați tipurile de dislipidemii care sunt mai frecvente în practică medicală:
A. Cresterea de LDL- colesterol: tipul II A A. Familiale(primare)
B. Micşorarea de LDL- colesterol B. Hipertrigliceridemie
C. Cresterea de HDL- colesterol: hiper α – lipoproteine C. Dobândite(fară transmitere ereditară documentată)
D. Creşterea de VLDL - colesterol D. Hipercolesterolemie
E. Elevarea trigliceridelor E. Dislipidemie combinată (mixtă)
Raspuns corect: ACDE Răspuns corect: BCDE.
431. c.s. Notați afirmația corectă care definește ateroscleroza: 437. c.m. Enumerați componentele terapeutice corecte a pacientului cu dislipidemie:
A. Este boala sistemică progresivă cu manifestări focale, ce afectează arterele mari şi medii A. Modificarea stilului de viaţă
B. Reprezintă tromboza locală ce survine ca urmare a rupturii plăcii aterosclerotice, cu B. Dieta
consecinţe potenţial fatale C. Identificarea şi tratarea cauzelor secundare
C. Reprezintă procesul de rigidizare a peretelui arterial D. Tratament farmacologic hipolipemiant
D. Este o substanţă lipidică prezentă în structura membranelor celulare şi este precursor E. Tratament farmacologic hipeuricemic
deacizi biliari şi hormoni sterolici. Răspuns corect: ABCD.
E. Principala formă de transport a colesterolului în plasmă (60-70%) din colesterolul total 438. c.m. Notați principiile generale ale dietoterapiei în hiperlipidemii:
plasmatic A. Restricţionarea aportului caloric (pentru controlul greutăţii corporale)
Răspuns corect: A. B. Creşterea aportului de fibre solubile din fructe, legume şi cereale integrale, de acizi graşi
432.c.s.Notați afirmația corectă care definește aterotromboza: polinesaturaţi şi fitosteroli
A. Este boala sistemică progresivă cu manifestări focale, ce afectează arterele mari şi medii C. Aportul caloric nelimitat
B. Reprezintă tromboza locală ce survine ca urmare a rupturii plăcii aterosclerotice, cu D. Limitarea aportului de carbohidraţi şi de grăsimi saturate
consecinţe potenţial fatale E. Scăderea aportului de fibre solubile din fructe, legume şi cereale integrale, de acizi graşi
C. Reprezintă procesul de rigidizare a peretelui arterial polinesaturaţi şi fitosteroli
D. Este o substanţă lipidică prezentă în structura membranelor celulare şi este precursor de Răspuns corect: ABD.
acizi biliari şi hormoni sterolici. 439. c.m. Enumerați ce include dieta recomandată de Ghidul NCEP-ATP III:
E. Principala formă de transport a colesterolului în plasmă (60-70% din colesterolul total A. Un aport proteic de 15-20% din conţinutul caloric zilnic
plasmatic B. Grăsimi 35% (numai 7% saturate, < 300 mg/zi aport de colesterol)
67
C. Un aport proteic de 5-10 % din conţinutul caloric zilnic C. Fumatul abundent
D. Restul carbohidraţi D. Controlul greutăţii corporale
E. Grăsimi 65% E. Scăderea excesului ponderal
Răspuns corect: ABD. Răspuns corect: ABDE.
440. c.m. Notați care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte despre statine în tratamentulul 446. c.m. Notați reacţiile adverse posibile la utilizarea statinelor în tratamentul dislipidemiilor:
hipercolesterolemiei: A. Creşterea asimptomatică tranzitorie a transaminazelor hepatice.
A. Statinele sunt a doua linie de tratament al dislipidemiilor B. Afectarea muşchilor scheletici:mialgii, miozită
B. Statinele sunt primă linie de tratament al dislipidemiilor C. Tulburări gastro-intestinale: greaţa, dispepsie, flatulenţă, diaree sau constipaţie, rar pancreatită
C. Statinele reprezintă inhibitori competitivi potenţi ai HMG-CoA (3-hidroxi-3-metilglutaril coenzima D. Miocardită
A reductazei, etapa limitatoare de sinteză a colesterolului E.Cefalee (până la 10% din pacienţi)
D. Reducerea conţinutului intracelular de colesterol induce expresia receptorilor până la nivelul Răspuns corect: ABCE.
hepatocitelor Infarctul Miocardic Acut
E. Rezultă astfel o reducere a nivelurilor lipoproteinelor plasmatice, prin stimularea captării la nivel 447. c.m.Menționați cauzele infarctului miocardic acut:
hepatic a LDL-colesterolului circulant A. Ruptura de placă aterosclerotica
Răspuns corect: BCDE. B. Tromboza coronariana
441. c.m. Alegeţi afirmaţiile corecte privind efectele statinelor, utilizate în tratamentul hipercolesterolemiei: C. Spasmul coronarian
A. Reduc incidenţa bolii cardiace ischemice cu 21-42%, având un rol major în prevenţia primară şi D. Vegetaţii endocardice
secundară E. Ocluzia vasului coronarian
B. Accelerează ritmul de progresie al leziunilor aterosclerotice, iar tratamentul intensiv cu anumite Raspuns corect: ABCE
preparate induce chiar regresia aterosclerozei coronariene 448. c.m. Menționați extinderea infarctului miocardic în peretele venticular:
C. Au multiple efecte pleiotrope prin care măresc riscul cardiovascular independent de reducerea A. Subendocardial
fracției LDL a colesterolului. B. Subepitelial
D. Încetinesc ritmul de progresie al leziunilor aterosclerotice, iar tratamentul intensiv cu anumite C. Intramural
preparate induce chiar regresia aterosclerozei coronariene D. Transmural
E. Au multiple efecte pleiotrope prin care scad riscul cardiovascular independent de reducerea E. Subepicardial
fracției LDL a colesterolului. Raspuns corect: ACDE
Răspuns corect: ADE. 449. c.m Menționați factorii humorali care duc la apariţia spasmului coronanian:
442. c.m. Notați care sunt precauţiile administrării statinelor în tratamentul hipercolesterolemiei: A. Endotelina
A. Vârstnici, femei B. Sideroblaştii
B. Insuficienţă renală C. Tromboxanul A2
C. Boli hepatice cronice şi abuz de alcool D. Reducerea oxidului nitric
D. Medicamente asociate, hipotiroidism E. Sfacelul
E. Bolile pericardului Raspuns corect: ACD
Răspuns corect: ABCD. 450. c.m. Notați acuzele pacientului cu infarct miocardic acut:
443. c.m. Notați mecanismele implicate în patogenia aterosclerozei: A. Durere retrosternală cu durata mai mult de 20 minute
A. Inflamaţia peretelui arterial reprezintă focarul promotor major în dezvoltarea aterosclerozei B. Durere traheobronşică
B. Stimulul principal este reprezentat de injuria endoteliului vascular C. Durere iradiază în umăr, omoplat, mâna stângă
C. Nu are loc inflamaţia peretelui arterial D. Dispnee
D. Nivelurile crescute de LDL colesterol, fumatul, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, anomaliile E. Transpiraţie pronunţată
genetice, excesul de homocisteină sau agenţii infecţioşi induc disfuncţia endotelială ca primă treaptă a Raspuns corect: ACDE
progresiei spre placa de aterom 451. c.m. Menționați datele obiective ale pacientului cu infarct miocardic acut:
E. Sunt prezente mai multe anomalii ale fracţiunilor lipidice asociate A. Pacient agitat
Răspuns corect: ABD. B. Tegumente palide, umede
444. c.m. Notați afirmaţiile corecte despre ateroscleroza: C. Acrocianoză
A. Este o boală inflamatorie D. În pulmoni raluri umede
B. Este însoţită de niveluri serice crescute ale markerilor inflamaţiei, inclusiv proteina C reactivă, cu E. Acorie
valoare prognostică dovedită Raspuns corect: ABCD
C. Inflamaţia contribuie la iniţierea, progresia şi ruptura plăcilor aterosclerotice 452. c.s. Menționați ce reprezintă unda Q patologică pe ECG:
D. Diverşi stimuli de tipul fumatului, hipertensiunii arteriale, obezităţii sau inflamaţiei duc la activarea A. Zona Zoster
celulelor endoteliale B. Zona de necroză
E. Este o boală infecţioasă C. Zona de leziune
Răspuns corect: ABCD. D. Zona de ischemie
445. c.m. Notați afirmaţiile corecte pentru măsurile de modificare a stilului de viaţa: E. Zona critică Brock
A. Renunţarea la fumat Răspuns corect: B
B. Efortul fizic izotonic regulat 453. c.s. Zona de leziune pe ECG în infarctul miocardic acut se manifestă prin:
68
A. Sindrom Leriche 461. c.m. Menționați criteriile clinice de diagnostic în infarct miocardic acut:
B. Sindrom Meigs A. Stare anginoasă cu durata peste 20- 30 minute
C. Sindrom Raynaud B. Strabismul
D. Sindrom Lutembacher C. Semne de insuficienţă cardiacă acută
E. Supradenivelarea segmentului ST D. Şoc cardiogen
Raspuns corect: E E. Stări sincopale
454. c.s. Notați ce reprezintăpe ECG unda T înalt pozitiva sau T negativă în infarctul miocardic acut: Răspuns corect: ACDE
A. Timpul de conducere atrioventriculară 462. c.m Menționați prin ce manifestă șocul cardiogen în infarct miocardic acut:
B. Durata totală a sistolei electrice ventriculară A. Hipotensiune arterială ≥ 80/50 mmHg
C. Timpul de conducere a impulsului la nivelul joncţiunii atrioventriculare B. Sindrom Turner
D. Depolarizarea atrială C. Slăbiciune generală, transpiraţie
E. Zona de ischemie D. Hipotermie
Raspuns corect: E E. Oligoanurie
455. c.m. Indicați cese înregistrează pe ECG în faza supraacută a infarctului miocardic: Răspuns corect: ACDE
A. Supradenivelarea progresivă a segmentului ST 463. c.m. Menționați prin ce manifestă sindromul postinfarctic Dressler:
B. Zgomotul III A. Dureri precordiale persistente
C. Unda T amplă monofazică (unda Pardee) B. Febră
D. Zgomotul IV C. Tahicardie
E. Zgomotul metalic D. Frecătura pericardică
Raspuns corect: AC E. Melenă
456. c.m. Indicați ce se înregistrează pe ECG în faza acută a infarctului miocardic: Răspuns corect: ABCD
A. Unda U 464. c.m. Menționați prin ce manifestă anevrizmul ventricular stâng:
B. Apariţia undei Q patologice A. Bombare a peretelui ventricular subţiat
C. Reducerea undei R B. Dischinezia zonei respective
D. Formarea complexului QS C. Insuficienţă cardiacă cronică
E. Unda T devine negativă, simetrică D. Baraj mitral
Raspuns corect: BCDE E. Tulburări de ritm
457. c.m. Notați prin ce modificări ECG se caracterizează infarctul miocadic acut non-Q: Răspuns corect: ABCE
A. Unda P negativă 465. CM Selectaţi complicaţiile infarctului miocardic acut:
B. Subdenivelarea segmentului ST
A. şocul cardiogen
C. Unda T negativă simetrică
D. Scurtarea intervalului PQ B. ruptura peretelui liber ventricular sau a septului interventricular
E. Unda P bifazică
C. hipertensiune arterială
Raspuns corect: BC
458. c.m Indicați marcherii biologici de necroză miocardică: D. aritmii şi tulburări de conducere
A. Createnin fosfochinazei – MB
E. aneurism al aortei ascendente
B. Lactico dehidrogenazei (LDH)
C. Fierului seric Răspuns: ABD
D. Troponinelor cardiace I sau T
466. CM Selectați remediile ce se utilizează în infarctul miocardic acut cu scop de tromboliză:
E. Mioglobinei
Raspuns corect: ABDE A. streptokinaza
459. c.m. Menționați pentru ce este necesară radiografia cutiei toracice în infarctul miocardic acut:
B. actilyse
A. Aprecierea stazei pulmonare
B. Trombemboliei pulmonare C. heparina
C. Blocurilor atrioventriculare
D. morfina
D. Pneumoniilor asociate
E. Extrasistolelor ventriculare E. nitroglicerina
Răspuns corect: ABD
Răspuns: AB
460. c.m Menționați ce se inregistrează la ecocardiografie în infarct miocardic acut:
A. Hipochinezie 467. CM Menționați care sunt contraindicaţiile pentru terapia trombolitică la pacienţii cu infarct miocardic acut:
B. Miocloniie
A. hemoragie activă
C. Akinezie
D. Dischinezie B. vârsta peste 55 ani
E. Trombi intra cavitari
C. ulcer gastric în acutizare
Răspuns corect: ACDE
69
D. traumatism grav recent B. Aritmii
C. Cardiopatie ischemică
E. anevrism al vaselor cerebrale
D. Maladii congenitale
Răspuns: ACDE E. Maladii valvulare,miocardice
Răspuns corect: ABDE
468. CM Menționați care sunt cauzele dezvoltării insuficienţei mitrale în infarctul miocardic acut:
474. c.s. Menționați în care stadiu după Kilip este prezent edem pulmonar franc cu raluri pe toată suprafaţa
A. ruptură de muşchi papilari câmpurilor pulmonare:
A. Stadiul I
B. tulburări de ritm şi de conducere
B. Stadiul II
C. ruptură de cordaj C. Stadiul III
D. Stadiul IV
D. calcifierea inelului mitral
E. Stadiu V
E. ruptură de cuspă
Răspuns corect: C
Răspuns: ACE
475 c.s. Menționați în care stadiu după Kilip este prezentă hipotensiune arterială ≤ 90mm/Hg,
469. CM.Notați care remedii medicamentoase se folosesc întratamentul infarctului miocardic acut fără oligurie, cianoză, diaforeză.
A. Stadiul I
supradenivelarea segmentului ST:
B. Sadiul II
A. trombolitice C. Stadiul III
D. Stadiul IV
B. betablocante
E. Stadiu V
C. nitraţi Răspuns corect: D.
476. c.s Menționați în care stadiu după Kilip sunt prezente raluri umede în ariile inferioare ale câmpurilor
D. analgetice
pulmonare, zgomot III de galop, semne de congestie pulmonararăşi hipertensiune venoasă pulmonară.
E. diuretice A. Stadiul I
B. Stadiul II
Răspuns: BCD
C. Stadiul III
470. CM Menționați complicaţiile precoce ale infarctului miocardic acut: D. Stadiul IV
E. Stadiul V
A. şocul cardiogen
Răspuns corect: B.
B. moartea subită 477. c.s. În insuficienţa cardiaca cronică ortopneea este o poziţie forţată:
A. Pentru micşorarea durerii
C. tulburări de ritm şi de conducere
B. Pentru facilizarea expectoratiei
D. anevrism al ventriculului stîng C. Pentru micşorarea durerilor abdominale
D. Pentru micşorarea durerilor cardiace
E. fibrilatie ventriculară
E. Dispnee respiratorie de repaus cu participarea musculaturii accesorii respiratorii
Răspuns: ABCD Somn cu ½ de trunchi ridicat pe perne
Răspuns corect: E.
Insuficienţa cardiacă
478. c.m. Menționați ce simptome sunt prezente în insuficienţă cardiacă cronică stângă:
471.c.m. Numiți mecanismele de realizare a sistemelor compensatorii în insuficienţa cardiacă:
A. Dispnee
A. Modificările structurale ale cordului (hipertrofie şi dilataţie)
B. Tuse preponderent nocturnă
B. Mărirea volemiei (retenţie hidrosalină)
C. Hemoptezie
C. Supraîncărcarea cardiomiocitelor cu calciu
D. Astenie (fatigabilitate)
D. Bradicardia
E. Anorexie
E. Adaptarea circulaţiei periferice
Răspuns corect: ABCD
Răspuns corect: ABE
479. c.m. Menționați ce semne obiective determinăm în insuficienţa cardiacă cronică stângă:
472.c.m. Menționați cauzele dezvoltării insufucienţei cardiace acute:
A. Ortopnee
A. Disfuncţie sistolică sau diastolică cardiacă
B. Cianoză
B. Deviaţie axială
C. Tegumente reci
C. Tulburărilor de ritm cardiac
D. Transpiraţii profuze
D. Afectării presarcinii
E. Hepatomegalie
E. Afectării postsacinii
Răspuns corect: ACDE
480. c.m. Menționați ce simptome sunt prezente în insuficienţa cardiacă cronică dreaptă:
473.c.m. Menționați cauzele insufucienţei cardiace la tineri:
A. Hepatalgie
A. Cardiomiopatia dilatativă
B. Greaţă
70
C. Anorexie, vărsături 488. CS Indicați cea mai frecventă cauză a insuficienței ventriculare drepte :
D. Balonări postprandiale A. Miocardită
E. Diplopie B. Tromboembolismul pulmonar acut
C. Valvulopatii
481. c.m. Menționați ce semne obiective determinăm în insuficienţă cronică dreaptă:
A. Turgescenţa venelor superficiale, jugulare D. Infarct miocardic acut
B. Nevi pigmentari E. Tulburări de conducere
C. Edeme hidrostatice Răspuns: B
D. Hepatomegalie 489.CS Menționați în ce patologie este recomandată clasificărea insuficienței cardiace după Killip :
E. Suicter A. Hipertensiune arterială
Răspuns corect: ACDE B. Valvulopatii
482. c.m. Menționați ce modificări cardiace determinăm în insuficienţă cronică dreaptă:
C. Infarct miocardic acut
A. Pulsaţie epigastrică
B. Şoc cardiac amplificat D. Miocardite
C. Clapotaj E. Pericardite
D. Lărgirea matităţii relative a cordului spre dreapta Răspuns:C
E. Lărgirea matităţii absolute a cordului 490.CS Menționați ce presupune clasa funcţională III NYHA a insuficienței cardiace cronice conform clasificării
Răspuns corect: ABDE funcționale:
483. c.m. Menționați ce modificări cardiace auscultative determinăm în insuficienţă cronică dreaptă: A. Limitarea importantă a efortului fizic, fără simptome în repaus
A. Accentul zgomotului II la focarul pulmonarei
B. Suflu diastolic B. Limitarea importantă a efortului fizic, cu simptome în repaus
C. Semnul Graife C. Limitarea minimală a efortului fizic
D. Suflu sistolic din insuficienţa tricuspidiană funcţională D. Simtomele doar în repaus
E. Galop protodiastolic drept E. Activitatea fizică uzuală este efectuată fără limitări
Răspuns corect: ABDE Răspuns: A
484. c.m. Menționați ce efecte manifestă furosemida în tratamentul insuficienţii cardiace acute: 491.CS Menționați factorii favorizanți ai insuficientei cardiace, cu excepția:
A. Fibrinolitice
A. Anemiile severe
B. Vazodilatotoare
C. Vazoconstrictoare B. Infecțiile, stările febrile
D. Diuretic C. Tulburările de ritm
E. Anitaritmice D. Ischemia miocardului
Răspuns corect: BD E. Aportul scăzut în alimentație de sare și lichide
485. c.m. Enumerați efectele administrării spironolactonei în insuficienţa cardică cronică: Răspuns: E
A. Blocării receptorilor AT1 ai angiotenzinei II 492.CS Menționați criteriul ce stă la baza clasificarii insuficientei cardiace după NYHA :
B. Diuretice
A. Tahicardia
C. Antifibrinogenetice
D. Inhibării progresiei hipertrofiei miocardului B. Dispneea
E. Blocării canalului de calciu C. Bradicardia
Răspuns corect: BCD D. Astenia
486. c.m. Enumerați efectele administrării inhibitoriilor enzimei de conversie a angiotensinei în insuficienţa E. Tusea
cardiacă cronică: Răspuns: B
A. Alungesc intervalul Q-T 493. CS Menționați ce preparate reduc presarcina și scad tensiunea hidrostatică în capilarele pulmonare:
B. Reduc vasocontricţia cauzată de angiotensină
C. Micsorează retenţia de sodiu şi apă A. Analgezice opioide
D. Reduc degradarea bradichiniei B. Diuretice
E. Majorează formarea prostaglandinelor vasodilatotoare C. Adrenomimetice
Răspuns corect: BCDE D. Bronholitice
487.CS Menționați simptomul primordial al insuficienței cardiace cronice stângi: E. Antiinflamatoare nesteroidene
A. Tusea Răspuns: B
B. Hemoptizia 494.CS Menționați indicaţiile pentru modificarea stilului de viaţă în insuficienţa cardiacă cronică cu excepţia :
C. Dispneea A. Monitorizarea greutăţii
D. Astenia B. Activitate fizică intensă
E. Respiratia Chyne-Stoke C. Restricţia de sodiu
Răspuns:C D. Monitorizarea aportului de lichide
71
E. Recunoaşterea simptomatologiei baritat al esofagului:
Răspuns: B a) [ ] Îngustare conică în regiunea sfincterului esofagian inferior
495.CS Enumerați masurile legate de stilul de viață a pacienților cu insuficienta cardiaca, presupun următoarele, b) [ ] Dilatare suprastenotică a esofagului
c) [ ] Alungirea esofagului ('S'- formă)
cu excepția:
d) [ ] Resturi alimentare în esofag
A. Restricția de sodiu e) [x] Proba cu nitroglicerină negativă
B. Monitorizarea greutății ---------------------------------------------------------------------
C. Întreruperea fumatului 2. Prezenţa cancerului esofagian se confirmă prin:
D. Alimentația bogată în grăsimi şi lichide a) [ ] Prezenţa regurgitaţiei
E. Antrenament fizic specific b) [ ] Prezenţa disfagiei
Răspuns: D c) [ ] Pierderea în greutate
d) [ ] Anemia
496.CM Selectaţi simptomele și semnele caracteristice pentru insuficienta cardiaca stîngă:
e) [x] Rezultatul pozitiv în studiul histologic
A. Dispnee ---------------------------------------------------------------------
B. Tuse, hemoptizii 3. Numiți care țesut este caracteristic pentru mucoasa esofagului:
C. Hepatomegalie a) [x] Epiteliu scuamos pluristratificat
D. Turgescența jugulară b) [ ] Epiteliu columnar
E. Edeme periferice c) [ ] Epiteliu glandular
Răspuns: AB d) [ ] Ţesut conjunctiv lax
e) [ ] Ţesut muscular
497.CM Notaţi simtomele și semnele caracteristice pentru un pacient cu insuficienta cardiaca dreaptă:
---------------------------------------------------------------------
A. Acrocianoză, transpirații 4. Identificați caracteristica care definește odinofagia:
B. Edeme periferice a) [ ] Miros neplăcut din cavitatea bucală
C. Suflu sistolic apical (regurgitaremitralăsecundară) b) [x] Durerea ce însoţeşte procesul de deglutiţie
D. Hepatomegalie c) [ ] Dificultate de înghiţire alimentelor lichide
E. Suflu sistolic endapexian (regurgitare tricuspidiană secundară) d) [ ] Senzaţie de arsură în proiecţia esofagului
e) [ ] Durerea retrosternală însoţită de mers pe scări
Răspuns:BDE
---------------------------------------------------------------------
498. CM Enumerați investigațiile obligatorii pentru precizarea diagnosticului de insuficienta cardiaca: 5. Selectați în care caz NU este necesară endoscopia digestivă superioară la pacienții cu boală de reflux
A. Electrocardiograma gastroesofagian:
B. Radiografia toracică a) [ ] În prezenţa semnelor de alarmă
C. Tomografia computerizată a cordului b) [ ] Pacient non-responder la terapia cuinhibitorii pompei de proton
D. Ecografia cardiacă transtoracică c) [ ] Vârsta > 50 ani
E. Ecografia cardiacă transesofagiană d) [ ] În caz cînd este prezent riscul pentru esofagul Barrett
e) [x] Prezența semnelor clinice clasice
Răspuns:ABD
---------------------------------------------------------------------
499.CM Menționați grupe de medicamente administrate în terapia farmacologică a insuficientei cardiace: 6. Selectați afirmația pentru care pH-monitoringul esofagian NUeste indicat:
A. Anticolinergice selective a) [ ] Confirmarea bolii de reflux gastroesofagian (BRGE) la pacienţii endoscopic-negativi
B. Diuretice b) [ ] BRGE cu simptome atipice şi extraesofagiene
C. Betablocante c) [ ] Selecţia pacienţilor pentru chirurgia anti-reflux
D. Inhibitorii enzimei de conversie d) [ ] Tratamentul anti-reflux eşuat
E. Antibacteriene e) [x] Confirmarea BRGE la pacienţii endoscopic-pozitivi
---------------------------------------------------------------------
Răspuns: BCD 7. Indicați grupul de medicamente necesare pentru tratamentul bolii de reflux gastroesofagian:
500.CM Enumerați complicațiile insuficienţei cardiace: a) [ ] Antibacteriene pentru eradicarea Helicobacter pylori
A. Insuficiența funcțională de organe b) [x] Antisecretorii: IPP
B. Aritmii și moarte subită c) [ ] Colinolitice
C. Tromboze endocavitare cu emboli sistemice și pulmonare d) [ ] Diuretice
D. Ciroză hepatică de stază e) [ ] Beta- adrenoblocante
---------------------------------------------------------------------
E. Hemoragie digestivă superioară
8. Marcați afirmația corectă despre eliminarea globală de rutină a alimentelor care pot cauza refluxul în cazul
Răspuns: ABCD BRGE:
GASTROLOGIE a) [x] Nu se recomandă în tratamentul bolii de reflux gastroesofagian (BRGE)
ESOFAG SIMPLU b) [ ] Se recomandă în tratamentul BRGE
1. Care dintre următoarele manifestări NU este caracteristică pentru acalazia cardiei la examenul radiologic c) [ ] Se recomandă concomitent cu administrarea inhibitorilor pompei de proton (IPP)
72
d) [ ] Se recomandă concomitent cu administrarea H2-blocanţilor c) [ ] Cercetarea anticorpilor anti- Helicobacter Pylori Ig M
e) [ ] Se recomandă numai în BRGE asociată cu gastrita d) [ ] Cercetarea histologică a bioptatelor
--------------------------------------------------------------------- e) [x] Testul antigen Helicobacter Pylori din materii fecale cu anticorpi monoclonali
9. Pentru care patologie NU este caracteristică odinofagia? ---------------------------------------------------------------------
a) [x] Boaladerefluxgastroesofagian 17. Selectați care dintre următoarele opțiuni confirmă prezenţa cancerului esofagian:
b) [ ] Esofagitaherpetică a) [ ] Prezenţa regurgitaţiei
c) [ ] Esofagitamedicamentoasă b) [ ] Prezenţa disfagiei
d) [ ] Canceresofageal c) [ ] Pierderea în greutate
e) [ ] Esofagitacaustică d) [ ] Anemia
--------------------------------------------------------------------- e) [x] Rezultatul pozitiv în studiul histologic
10. Precizați pentru ce patologie este caracteristică disfagia mai pronunţată la alimentele lichide decât la solide: ---------------------------------------------------------------------
a) [x] Acalazia cardiei 18. Numiți preparatul la care Helicobacter pylori poate dezvolta rezistenţă:
b) [ ] Adenocarcinom esofagian a) [x] Claritromicina
c) [ ] Boala de reflux gastroesofagian b) [ ] Omeprazol
d) [ ] Diverticuli esofagieni c) [ ] De-nol
e) [ ] Esofagul Barrett d) [ ] Tetraciclina
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Sucralfat
11. În care porțiune a esofagului cel mai frecvent sunt situate anastomozele porto-cavale esofagiene? ---------------------------------------------------------------------
a) [ ] În porţiunea proximală a esofagului 19. Numiți durata terapiei quadruple nonbismut în tratamentul de eradicare a infecției Helicobacter pylori:
b) [ ] În treimea medie a esofagului a) [x] 14 zile
c) [x] În porţiunea distală a esofagului b) [ ] 7 zile
d) [ ] Pe tot traiectul esofagului c) [ ] 3 săptămâni
e) [ ] La nivelul treimii superioare și medii a esofagului d) [ ] 4 săptămâni
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] 8 săptămâni
12. Numiți maladia pentru care pirozisul este simptomul tipic: ---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Cancerul gastric 20. Selectați metoda care NU se recomandă în tratamentul esofagitei cu refluat alcalin biliar:
b) [ ] Acalazia cardiei a) [ ] Măsuri generale antireflux
c) [x] Boala de reflux gastroesofagian b) [ ] Colestiramina
d) [ ] Gastrita cronică tip A c) [ ] Hidroxidul de aluminiu
e) [ ] Gastrita cronică cauzată de Helicobacter pylori d) [ ] Sucralfat
--------------------------------------------------------------------- e) [x] Preparate antisecretorii
13. Identificați în ce patologie este prezentă metaplazia intestinală a mucoasei esofagiene: ---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Ulcerul esofagian 21. Care este cea mai sensibilă metodă de diagnostic al esofagitei herpetice?
b) [ ] Stenoza esofagiană a) [ ] Radiografiabaritată aesofagului
c) [x] Esofagul Barrett b) [ ] Endoscopiadigestivă superioară
d) [ ] Esofagita erozivă c) [ ] Examencitologic
e) [ ] Esofagita candidozică d) [ ] Cultură pentruHerpesSimplexVirus
--------------------------------------------------------------------- e) [x] TestPCRpentruHerpesSimplexVirus
14. Identificați factorul de agresiune implicat în etiopatogeneza ulcerului peptic: ---------------------------------------------------------------------
a) [x] Acidul clorhidric 22. Numiți maladia pentru care disfagia este simptomul tipic:
b) [ ] Formarea mucusului a) [ ] Ulcerul gastric
c) [ ] Secreţia de bicarbonaţi b) [x] Acalazia cardiei
d) [ ] Prostaglandinele c) [ ] Boala de reflux gastroesofagian
e) [ ] Oxidul nitric d) [ ] Gastrita cronică tip A
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Gastrita cronică cauzată de Helicobacter pylori
15. Identificați pentru ce patologie monitorizarea pH esofagian în 24 ore are valoare diagnostică: ---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Hernia gastrică paraesofagienă 23. Selectați care din medicamentele enumerate poate fi utilizat în tratamentul acalaziei cardiei:
b) [ ] Esofagul Barrett a) [ ] Rabeprazol
c) [ ] Spasmul esofagian difuz b) [x] Nifedipina
d) [ ] Acalazia cardiei c) [ ] De-Nol
e) [x] Boala de reflux gastroesofagian d) [ ] Metronidazol
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Domperidon
16. Identificați testul recomandat pentru confirmarea eradicării Helicobacter Pylori: ---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Cercetarea anticorpilor anti- Helicobacter Pylori Ig G 24. Specificați simptomul cel mai caracteristic care ar putea indica malignizarea in esofagita cronică:
b) [ ] Cercetarea anticorpilor anti- Helicobacter Pylori Ig A a) [x] Disfagie
73
b) [ ] Pirozis ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Sughiț 32. Numiți durata terapiei quadruple cu bismut în tratamentul de eradicare a infecției Helicobacter pylori:
d) [ ] Arsuri la stomac a) [x] 10 zile
e) [ ] Salivație b) [ ] 14 zile
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] 3 săptămâni
25. Care medicament este contraindicat pentru tratamentul acalaziei cardiei? d) [ ] 4 săptămâni
a) [ ] Nitroglicerina e) [ ] 8 săptămâni
b) [x] Motilium ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Drotaverina 33. Identificați factorul care nu posedă agresivitate contra celulelor mucoasei gastrice:
d) [ ] Sedative a) [x] Prostaglandina E
e) [ ] Nifedipina b) [ ] Acizii biliari
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] Pepsina
26. Selectați patologia pentru care este caracteristic absența peristaltismului în esofagul distal cu motilitate d) [ ] Acidul clorhidric
normală în partea proximală? e) [ ] Fosfolipaza
a) [ ] Acalazia esofagului ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Sclerodermie 34. Identificați celulele secretoare de factor intrinsec:
c) [ ] Spasm esofagian difuz a) [ ] Istmice
d) [ ] Esofagită b) [ ] Endocrine G
e) [ ] Esofagul Barrett c) [x] Parietale
--------------------------------------------------------------------- d) [ ] Principale
27. Numiți boala caracterizată prin hipertonusul sfincterului esofagian inferior: e) [ ] Endocrine D
a) [ ] Sclerodermia ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Acalazia 35. Numiți localizarea cea mai frecventă a tumorilor asociate sindromului Zollinger - Ellison:
c) [ ] Esofagita de reflux a) [ ] Stomac
d) [ ] Hernie hiatala b) [x] Peretele duodenalsau multifocal
e) [ ] Esofagul Barrett c) [ ] Ganglionii limfatici
--------------------------------------------------------------------- d) [ ] Splină
GASTRITA SIMPLU e) [ ] Colon
28. Numiți sinonimul noţiunii gastrită cronică tip „B": ---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Gastrită rigidă 36. Selectați patologia în care eradicarea infecției Helicobacter pylori NUeste efectivă:
b) [ ] Gastrită granulomatoasă a) [ ] Ulcer duodenal
c) [ ] Gastrită autoimună b) [ ] Ulcer gastric
d) [x] Gastrită indusă de Helicobacter pylori c) [ ] Gastrită cronică tip B
e) [ ] Gastrită hipertrofică d) [ ] MALT limfom (limfom gastric cu B-celule)
--------------------------------------------------------------------- e) [x] Boala de reflux gastroesofagian
29. Numiți ce fel de gastrită cronică reprezintă Boala Menetrier: ---------------------------------------------------------------------
a) [x] Hipertrofică gigantică 37. Identificați factorul de apărare a mucoasei gastrice:
b) [ ] Autoimună a) [ ] Acidul clorhidric
c) [ ] Granulomatoasă b) [ ] Pepsina
d) [ ] Polipoasă c) [ ] Dereglări de motilitate gastrică
e) [ ] Indusă de Helicobacter pylori d) [ ] Acizii biliari
--------------------------------------------------------------------- e) [x] Prostaglandinele
30. Identificați care este factorul etiologic principal al gastritelor cronice hiperacidice la tineri: ---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Refluxul duodeno-gastral 38. Selectați standard-ul de diagnostic al gastritei cronice:
b) [x] Infecţia Helicobacter pylori a) [ ] Examenul clinic
c) [ ] Alcoolul b) [ ] Examenul radiologic
d) [ ] Acidul acetilsalicilic c) [x] Examenul histologic al bioptatului din mucoasei gastrice
e) [ ] Fumatul d) [ ] Examenul biochimic
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Monitorizare a pH-ului gastric
31. Identificați care este cea mai răspândită cauză a gastritelor cronice medicamentoase: ---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Colereticele 39. Identificați cel mai tipic semn clinic al ulcerului duodenal:
b) [ ] Prochineticele a) [x] Durerea
c) [ ] Steroizii anabolici b) [ ] Greața
d) [x] Antiinflamatoarele nonsteroidiene c) [ ] Voma
e) [ ] Glicozidele d) [ ] Constipația
74
e) [ ] Diareea c) [ ] Claritromicină
--------------------------------------------------------------------- d) [ ] Tinidazol
40. Identificați medicamentul care formează pelicula de protecţie pe suprafața ulcerului: e) [ ] Levofloxacină
a) [ ] Rabeprazolul ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Cimetidina 48. Numiți termenul când este necesară verificarea endoscopică a cicatrizării ulcerului gastric:
c) [x] De-nolul a) [ ] La trei luni
d) [ ] Metronidazolul b) [ ] După un an
e) [ ] Omeprazolul c) [ ] La şase luni
--------------------------------------------------------------------- d) [ ] După opt săptămâni
41. Numiți ce include alimentaţia recomandată pacienţilor cu Dumping-sindrom: e) [x] La şase săptămâni
a) [ ] Dietă cu glucide uşor asimilate ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Alimentaţie lichidă 49. Selectați calea de transmitere a Helicibacter pylori:
c) [x] Dietă solidă şi semisolidă, bogată în proteine a) [x] Cale orala-orală sau fecal-orala
d) [ ] Dieta lacto-vegetală b) [ ] Cale parenterală
e) [ ] Dieta îmbogăţită cu fibre vegetale c) [ ] Transmitere verticală
--------------------------------------------------------------------- d) [ ] Calea respiratorie
42. Identificați celulele secretoare de gastrină: e) [ ] Prin contact direct
a) [ ] Enterocromafine ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Endocrine G 50. Care dintre următoarele nozologii nu se referă la complicatiile tratamentului chirurgical al ulcerului peptic?
c) [ ] Parietale a) [ ] Sindromul ansei aferente
d) [ ] Principale b) [ ] Sindromul Dumping
e) [ ] Mucoide c) [ ] Diarea postvagotomică
--------------------------------------------------------------------- d) [ ] Maldigestia și malabsorbția
43. Numiţi formaţiunile care au un potenţial de malignizare înalt: e) [x] Sindromul Zollinger-Ellison
a) [x] Polipii adenomatoşi ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Polipii hiperplazici 51. Marcați care simptom NU este tipic pentru ulcerul peptic necomplicat:
c) [ ] Hamartomul a) [ ] Dureri epigastrice "pe foame"
d) [ ] Leiomiomul b) [ ] Dureri nocturne
e) [ ] Fibromul c) [ ] Efectul terapeutic al antiacidelor
--------------------------------------------------------------------- d) [ ] Gastrită cronică antrală asociată cu Helicobacter Pilory
44. Selectați examenul de bază în stabilirea diagnosticului de gastrită cronică: e) [x] Vome cu alimente folosite cu o zi înainte
a) [ ] Examenul biochimic ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Examenul clinic 52. Identificați pentru care patologie este caracteristică prezența eroziunilor în antrumul gastric:
c) [x] Examenul morfologic a) [ ] Gastrită acută
d) [ ] Examenul radiologic b) [ ] Gastrită autoimună
e) [ ] Examenul immunologic c) [ ] Gastrită granulomatoasă
--------------------------------------------------------------------- d) [ ] Boală Menetrier
45. Precizați caracteristicile morfopatologice pentru ulcerul gastric: e) [x] Infecția cu Helicobacter pylori
a) [x] Pierdere localizată de substanţă ce afecteazăsubmucoasa și musculara propria sau care penetrează întregul ---------------------------------------------------------------------
perete gastric 53. Care este cel mai fiabil test pentru diagnosticarea sindromului Zollinger-Ellison?
b) [ ] Pierdere localizată de substanță, care afectează epiteliul și stratul superficial al criptelor, dar nu le depășește a) [ ] Secreția gastrică bazală
c) [ ] Pierdere localizată de substanță cu respectarea muscularis mucosae b) [ ] Secreția acidă maximă
d) [ ] Pierdere localizată de substanță, care afectează muscularis mucosae și submucoasa, dar nu le depășește c) [x] Nivelul gastrinei în sânge
e) [ ] Peretele gastric este integru d) [ ] Endoscopia digestivă superioară
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Biopsia mucoasei gastrice
46. Identificațiceamaitipică descriereasindromuluidolordinulcerulduodenal: ---------------------------------------------------------------------
a) [x] Durere epigastrică „pe foame", dureri nocturne 54. Identificați factorii ce stimulează secreția gastric acidă:
b) [ ] Durerepseudo-anginoasă a) [x] Gastrina
c) [ ] Durereepigastrică postprandială b) [ ] Secretina
d) [ ] Durere înetajuluiabdominalsuperiordispusă "încentură" c) [ ] Colecistochinina
e) [ ] Durerepermanentă înepigastru d) [ ] Somatostatină
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Serotonina
47. Indicați medicamentul la care nu este raportată rezistenţă Helicobacter pylori: ---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Metronidazol 55. Selectaţi cel mai tipic simptom clinic în stenoza pilorică:
b) [x] Tetraciclină a) [ ] Vomă cu bilă
75
b) [ ] Garguement gastric 63. Selectați cea mai frecventă patologie a intestinului gros din cele menționate:
c) [x] Vomă cu alimente consumate cu o zi înainte a) [ ] Diverticuloza intestinului
d) [ ] Meteorism b) [ ] Colita pseudomembranoasă
e) [ ] Diaree c) [ ] Colita ulcerativă
--------------------------------------------------------------------- d) [ ] Tumorile intestinului gros
INTESTIN SIMPLU e) [x] Sindromul intestinului iritabil
56. Indicaţi sinonimul celiachiei: ---------------------------------------------------------------------
a) [x] Enteropatia glutenică 64. Indicaţi simptomul care exclude sindromul de intestin iritabil:
b) [ ] Spru tropicală a) [ ] Diaree
c) [ ] Enteropatia secundară b) [ ] Dureri şi disconfort în abdomen
d) [ ] Boala Wipple c) [ ] Eliminarea mucusului la defecaţie
e) [ ] Enterita eozinofilică d) [x] Hemoragie digestivă inferioară
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Constipaţii
57. Selectaţi durata tratamentului cu dieta aglutenică în caz de celiachie: ---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Până la ameliorarea clinică 65. Numiţi complicaţiile sindromului de intestin iritabil:
b) [ ] Până la normalizarea funcţiei intestinului a) [ ] Hemoragiile intestinale
c) [x] Toată viaţa b) [ ] Malignizarea procesului patologic în intestin
d) [ ] Până la normalizarea morfologiei mucoasei intestinale c) [ ] Pseudopolipii intestinului
e) [ ] Până la normalizarea concentraţiei serice a proteinelor d) [ ] Stricturile intestinului
--------------------------------------------------------------------- e) [x] Complicaţii intestinale nu sunt cunoscute
58. Marcaţi manifestarea clinică a diareei secretorie: ---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Materii fecale cu mucus şi puroi 66. Selectaţi semnul endoscopic al sindromului de intestin iritabil:
b) [x] Diaree cu polifecalie a) [ ] Pseudopolipoză
c) [ ] Diaree „falsă" b) [x] Mucoasă intactă
d) [ ] Alternarea constipaţiilor şi diareelor c) [ ] Ulceraţii unice
e) [ ] Rectoragii d) [ ] Erozii unice
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Diverticule intestinale
59. Selectaţi medicamentul recomandat pentru încetinirea funcţiei de propulsare a intestinului: ---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Domperidon 67. Selectaţi tipul de diaree pentru care este caracteristică proba pozitivă cu foame:
b) [ ] Metoclopramid a) [x] Osmotică
c) [x] Loperamid b) [ ] Secretorie
d) [ ] Trimebutina c) [ ] Inflamatorie
e) [ ] Gluconat de Ca d) [ ] Exudativă
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Sangvinolentă
60. Selectaţi opțiunea ce caracterizează inflamaţia în caz de Boala Crohn: ---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Inflamație difuză a colonului 68. Numiţi ce este caracteristic pentru steatoree:
b) [ ] Inflamație difuză a ileonului a) [ ] Fragmente de alimente nedegerate în scaun
c) [x] Inflamație segmentară a oricărui segment al tractului gastrointestinal b) [ ] Cantităţi mari de fibre musculare în scaun
d) [ ] Inflamație difuză a oricărui segment al tractului gastrointestinal c) [x] Cantităţi mari de grăsimi în scaun
e) [ ] Inflamație difuză a esofagului și stomacului d) [ ] Scaun acolic
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Cantităţi mari de amidon în scaun
61. Indicaţi elementul caracteristic pentru colita ulcerativă: ---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Fistule 69. Selectaţi cel mai frecvent simptom în debutul cancerului colorectal:
b) [ ] Stenoze a) [ ] Rectoragii masive
c) [x] Ulceraţii superficiale b) [x] Rectoragii oculte
d) [ ] Afte c) [ ] Ocluzie intestinală
e) [ ] Fisuri d) [ ] Fisuri anale
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Proctalgii
62. Numiţi medicamentul recomandat pentru menţinerea remisiunii în colita ulcerativă: ---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Prednisolonul 70. Numiţi măsura terapeutică de bază în diareea acută:
b) [ ] Metilprednisolonul a) [ ] Respectarea dietei 0 după Pevzner
c) [x] Mesalazina b) [x] Rehidratarea adecvată
d) [ ] Metronidazol c) [ ] Administrarea medicamentelor antidiareice
e) [ ] Metotrexat d) [ ] Tratament antibacterian
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Tratament antiparazitar
76
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Colită ulcerativă
71. Selectaţi cel mai caracteristic simptom în colita ulcerativă: ---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Rectoragie masivă 79. Precizați agentul etiologic al colitei pseudomembranoase:
b) [ ] Rectoragie ocultă a) [x] Clostridium dificille
c) [x] Diaree sangvinolentă b) [ ] Flora cocică nespecifică
d) [ ] Durere abdominală c) [ ] Streptococul hemolitic
e) [ ] Proctalgii d) [ ] Escherichia coli
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Cauza bolii este necunoscută
72. Numiţi medicamentul antibacterian de elecţie în diareea acută: ---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Amoxicilina 80. Care patologie evoluează cu triada de simptome: hipersecreție gastrică persistentă, ulcerații recidivante ale
b) [ ] Levomicetina tractului gastrointestinal, diaree?
c) [x] Rifaximina a) [x] Sindromul Zollinger-Ellison
d) [ ] Rifampicina b) [ ] Ulcerul peptic gastric
e) [ ] Ampicilina c) [ ] Colită ulcerativă
--------------------------------------------------------------------- d) [ ] Ulcer cronic postbulbar
73. Indicaţi markerul de diagnostic al enteropatiei glutenice: e) [ ] Pancreatita cronică
a) [ ] Anticorpi antimitoсondriali ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Anticorpi antiendomiziali 81. Marcați tipul de alimente ce agravează diareea in enteropatia glutenică:
c) [ ] Anticorpi antinucleari a) [ ] Carnea
d) [ ] Anticorpi antimicrosomali b) [ ] Legumele și fructele crude
e) [ ] Anticorpi anti-ADN c) [x] Pesmeți din pîine albă
--------------------------------------------------------------------- d) [ ] Orezul
74. Numiţi simptomul clinic cel mai frecvent în sindromul de malabsorbţie: e) [ ] Porumbul
a) [ ] Durere abdominală ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Deficit ponderal 82. Marcați locul principal de absorbție a vitaminei B12:
c) [ ] Stomatită aftoasă a) [ ] Stomacul
d) [ ] Diaree b) [ ] Duodenul
e) [ ] Constipaţie c) [ ] Jejunul proximal
--------------------------------------------------------------------- d) [ ] Colonul ascendent
75. Notați cel mai autentic test pentru diagnosticul sindromului de malabsorbtie? e) [x] Ileonul distal
a) [x] Testul cu D-xiloză ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Testul de toleranță la lactoză 83. Selectați o afecțiune caracterizată prin prezența diareei și absența sindromului de malabsorbție:
c) [ ] Examin baritat al tractului gastro-intestinal a) [x] Sindromul intestinului iritabil
d) [ ] Determinarea elastazei pancreatice în materiile fecale b) [ ] Aclorhidria
e) [ ] Examinarea secreției gastrice c) [ ] Pancreatita cronică
--------------------------------------------------------------------- d) [ ] Colita granulomatoasă
76. Selectați semnul principal al colitei ulceative: e) [ ] Enteropatia glutenică
a) [ ] Aspect " pietre de pavaj" ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Granulom la biopsie 84. Selectați semnul ce NU este caracteristic pentru tabloul clinic de duodenită cronică:
c) [x] Inflamație continuă a colonului a) [ ] Dureri epigastrice care apar după 2-3 ore după masă
d) [ ] stenoze intetsinale b) [ ] Dispepsie
e) [ ] Inflamație transmurală c) [x] Tulburări asteno-vegetative
--------------------------------------------------------------------- d) [ ] Iradierea durerii în hipocondriul drept/stâng
77. Care patologie din cele enumerate mai frecvent și mai rapid se complică cu ocluzie intestinală? e) [ ] Exacerbare sezonieră
a) [ ] Colita ulcerativă ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Colita pseudomembranoasă HEPATITA SIMPLU
c) [ ] Colita ischemică 85. Marcați investigația de prima linie folosită în evaluarea paciențiilor cu icter:
d) [x] Boala Crohn a) [x] Ecografia abdominală
e) [ ] Colita limfocitară b) [ ] Tomografia computerizată
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] Colangiopancreatografia endoscopică retrogradă
78. Marcați patologia pentru care "formațiunea abdominală intestinală" palpabilă reprezintă un semn clinic: d) [ ] Examen radiologic abdominal
a) [ ] Boala Whipple e) [ ] Colangiopancreatografia prin rezonanță magnetică
b) [x] Boala Crohn ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Colita cronică din dizenterie 86. Identificați care tip de imunoglobuline serice este elevat în boala alcoolică a ficatului:
d) [ ] Boala celiacă a) [x] Ig A
77
b) [ ] Ig D a) [x] AgHBs- pozitiv; ADN VHB detectabil prin metoda PCR
c) [ ] Ig E b) [ ] Prezența icterului mai mult de 2 săptămâni
d) [ ] Ig G c) [ ] Transaminazele crescute
e) [ ] Ig M d) [ ] Ac anti-HBc pozitiv
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Ac anti-HBs pozitiv
87. Identificați celulele hepatice care funcţionează ca macrofage: ---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Celulele Ito 95. Indicați markerul serologic al infecţiei cu virusul hepatic B, nedetectabil în sânge:
b) [ ] Celulele Pit a) [x] HBcorAg
c) [x] Celulele Kupffer b) [ ] HBsAg
d) [ ] Plasmocitele c) [ ] Anti-HBcor
e) [ ] Macrocitele d) [ ] HBeAg
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Anti-HBe
88. Care este cauza apariţiei steluţelor vasculare in ciroza hepatica? ---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Hipoestrogenemie 96. Selectați cea mai informativă metodă de diagnostic pentru hepatita autoimună:
b) [ ] Hiperglucagonemie a) [x] Biopsia hepatică
c) [x] Hiperestrogenemie b) [ ] Colangiopancreatografia retrogradă
d) [ ] Hiperaldosteronemie c) [ ] Rezonanța magnetică nucleară
e) [ ] Hiperinsulinemia d) [ ] Tomografia computerizată
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Ultrasonografia organelor abdominale
89. Identificați semnul caracteristic pentru afectarea hepatică: ---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Afte bucale 97. Identificați în care caz este indicată terapia antivirală în caz de hepatită cronică virală B:
b) [ ] Gingivită necrozantă a) [ ] În faza de toleranță imunitară
c) [ ] Edeme labiale b) [ ] În faza de control imunologic
d) [ ] Acrocianoză c) [x] În faza de reactivare imună
e) [x] Steluţe vasculare d) [ ] În faza de purtător inactiv
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Indiferent de faza infecției
90. Indicați ce poate sugera hiperecogenitatea hepatică difuză la examenul ecografic: ---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Hemangiom hepatic 98. Identificați semnul care stabileşte defenitiv gradul activităţii necroinflamatorii a hepatitelor cronice:
b) [ ] Metastaze hepatice a) [ ] Nivelul albuminei serice elevat
c) [x] Steatoză hepatică b) [ ] Markeri autoimuni prezenți
d) [ ] Cancer hepatic c) [x] Aspectul histologic
e) [ ] Chisturi hepatice d) [ ] Viteza de sedimentare a hematiilor accelerată
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Hipergamaglobulinemie
91. Identificați markerul sindromului de citoliză hepatică: ---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Scăderea albuminei serice 99. Indicați nivelul minim pe care trebuie să-l depășească bilirubina pentru a determina icterul tegumentar:
b) [x] Creşterea ALT a) [ ] > 10 mcmol/l
c) [ ] Scăderea colesterolului b) [ ] > 20 mcmol/l
d) [ ] Hipergamaglobulinemia c) [x] > 40 mcmol/l
e) [ ] Creşterea fosfatazei alcaline d) [ ] > 60 mcmol/l
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] > 80 mcmol/l
92. Precizați pentru care maladie este caracteristic nivelul de gamaglutamiltranspeptidază majorat: ---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Ulcer duodenal Hp+ 100. Marcați durata minimă de evoluție a hepatitei necesară pentru stabilirea hepatitei cronice:
b) [ ] Pancreatită cronică a) [ ] 3 luni
c) [x] Hepatopatie alcoolică b) [ ] 5 luni
d) [ ] Colecistită cronică c) [ ] 9 luni
e) [ ] Gastrita autoimună d) [x] 6 luni
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] 12 luni
93. Indicați semnul caracteristic pentru o hepatopatie alcoolică: ---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Scăderea nivelului de gamaglutamiltransferază 101. Selectați afirmația corectă despre hepatita cronică B cu AgHBe negativ:
b) [ ] Scăderea nivelului de aspartataminotransferază a) [x] Infecție cronică HBV cu replicarea activă a virusului, ADN VHB detectabil, dar fără AgHBe
c) [x] Creșterea nivelului de IgA serică b) [ ] Infecție HBV cronică în faza nonreplicativă, fără HBeAg și ADN VHB negativ
d) [ ] Creșterea nivelului de IgG serică c) [ ] Hepatită cronică B cu un nivel ridicat de ADN VHB și prezență de AgHBe și fără anticorpi anti- HBeAg
e) [ ] Creșterea nivelului de IgM serică d) [ ] Infecție HBV cronică cu AgHBs, anti-HBcor IgG, anti-HBeAg pozitivi și ADN VHB negativ
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Infecție HBV cronică in faza nonreplicativă, fără HBsAg
94. Indicați semnul cert de prezență în organism a virusului hepatic B: ---------------------------------------------------------------------
78
102. Identificați afirmaţia adevărată despre infecția cu virusul hepatic Delta (VHD): d) [x] Transferina carbohidrat deficientă
a) [ ] Viremia este asociată direct cu stadiul bolii hepatice e) [ ] Bilirubina
b) [ ] Presupune coninfectie cu VHC ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Virusul hepatitic Delta este un virus ADN 110. Notați factorul care NU se asociază cu progresarea hepatitei cronice B spre ciroză/cancer hepatic:
d) [ ] Suprainfecţia cu VHD la o persoană cu infecție cronică cu VHB are prognostic bun a) [ ] Sexual masculin a pacientului
e) [x] Virusul hepatitic Delta este un virus defectiv b) [ ] Virus HBV mutant (HBe-negativ)
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] Abuzul de alcool
103. Identificați afecțiunea pentru care are valoare diagnostică creșterea nivelului deγ-globuline și de IgG serică d) [ ] Durata bolii
≥ 1,5 x limita superioară a valorilor normale: e) [x] Lipsa fibrozei
a) [ ] Boala Wilson ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Steatohepatita etanolică 111. Selectați patologia pentru care este caracteristică hepato- și splenomagalia în asociere cu pigmentare brun-
c) [ ] Hepatita acută virală B verzui pe cornee și tulburările neurologice:
d) [ ] Hepatita medicamentoasă a) [x] Boala Wilson
e) [x] Hepatită autoimună b) [ ] Hemocromatoza primară
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] Hepatita cronică virală cu manifestări extrahepatice
104. Identificați afecțiunea pentru care are valoare diagnostică creșterea nivelului deIgM: d) [ ] Hepatita alcoolică
a) [ ] Hemocromatoza ereditară e) [ ] Hepatita autoimună
b) [ ] Steatohepatita alcoolică ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Carcinomul hepatocelular 112. Marcați cel mai important test pentru diagnosticul de hemocromatoză primară:
d) [ ] Hepatită autoimună a) [ ] Creșterea nivelului de hemoglobină si fier seric
e) [x] Colangită biliară primară b) [ ] Creșterea excreției fierului cu urina
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Saturarea transferinei mai mare de 70%
105. Identificați afecțiunea pentru care are valoare diagnostica nivelul semnificativ scăzut de ceruloplasmină: d) [ ] Saturația transferinei mai mare de 45%
a) [ ] Hemocromatoza ereditară e) [ ] Ceruloplasmina serică scăzută
b) [ ] Steatohepatita alcoolică ---------------------------------------------------------------------
c) [ x] Boala Wilson 113. Specificați combinația optimă, ce constituie tratamentul de bază a pacienților cu hepatită autoimună:
d) [ ] Hepatită autoimună a) [ ] Corticosteroizi + interferon
e) [] Colangita biliară primară b) [ ] Citostatice + interferon
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Corticosteroizi + citostatice
106. Identificați afecțiunea pentru care are valoare diagnostică creșterea nivelului deIgA: d) [ ] Acidul ursodeoxicolic + Interferon
a) [x] Steatohepatăta alcoolică e) [ ] Acidul ursodeoxicolic + Desferal
b) [ ] Boala Wilson ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Steatohepatita nonalcoolică 114. Marcați tratamentul optim în hemocromatoza primara:
d) [ ] Hepatită autoimună a) [ ] Cresterea aportului de fier în alimentație
e) [ ] Colangita biliară primară b) [x] Flebotomii
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] Corticosteroizi
107. Selectați forma de hepatită care NU este inclusă în clasificarea etiologică a hepatitelor cronice, Los Angeles, d) [ ] Citostatice
1994: e) [ ] D-penicilamina
a) [ ] Hepatitele virale ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Hepatita medicamentoasă 115. Identificați markerul sindromului colestatic hepatic:
c) [x] Hepatita alcoolica a) [ ] Scăderea albuminei serice
d) [ ] Hepatita criptogenă b) [ ] Creşterea ALT
e) [ ] Hepatita autoimună c) [ ] Scăderea colesterolului
--------------------------------------------------------------------- d) [ ] Hipergamaglobulinemia
108. Identificati schimbările histopatologice care favorizează extinderea fibrozei în steatohepatita non-alcoolică: e) [x] Creşterea fosfatazei alcaline
a) [ ] Canități importante de cupru în hepatocite ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Prezența necrozei și a infiltratului inflamator 116. Identificați care tip de imunoglobuline serice este elevat în hepatita autoimună:
c) [ ] Leziunea ducturilor biliare interlobulare și septale a) [ ] Ig A
d) [ ] Prezența corpilor hialini Mallory b) [ ] Ig D
e) [ ] Balonizarea hepatocitelor c) [ ] Ig E
--------------------------------------------------------------------- d) [x] Ig G
109. Marcați markerul de laborator "de referință" în hepatita alcoolică: e) [ ] Ig M
a) [ ] Transaminazele ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Fosfataza alcalină 117. Selectați criteriul morfologiccaracteristic pentru steatohepatita non-alcoolică:
c) [ ] Aldolaza a) [ ] Nucleele hepatocitelor în formă de "clepsidră"
79
b) [x] Incărcare lipidică a hepatocitelor în asociere cu necroză și infiltrat limfohistiocitar 125. Indicați pentru ce patologie este caracteristică hipertensiunea portală la nivel sinusoidal:
c) [ ] Remanierea arhitectonicii hepatice și patului vascular a) [x] Ciroza hepatică
d) [ ] Distrofie hialinică și/sau proteică hepatică în asociere cu prezența hepatocitelor în sticlă mată b) [ ] Tromboza venei cave inferioare
e) [ ] Prezența nodulilor de regenerare c) [ ] Boala venoocluzivă hepatică
--------------------------------------------------------------------- d) [ ] Pericardita constrictivă
CIROZA SIMPLU e) [ ] Sindromul Budd-Chiari
118. Identificați patologia pentru care sunt caracteristici anticorpii antimitocondriali-M2: ---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Hepatita acută A 126. Indicați cauza care determinată hipoalbuminemia din ciroza hepatică:
b) [ ] Ciroza alcoolică a) [ ] Hipocatabolism
c) [x] Colangita biliară primară b) [x] Insuficienţa funcției de sinteză hepatică
d) [ ] Boala Wilson c) [ ] Gastroenteropatie exudativă
e) [ ] Colangita sclerozantă primitivă d) [ ] Sindrom de malabsorbţie
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Proteinurie
119. Marcați simptomul care apare precoce în colangita biliară primară: ---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Icter 127. Indicați care din tumorile hepatice maligne este cea mai frecventă:
b) [ ] Febră a) [ ] Colangiocarcinomul
c) [x] Prurit cutanat b) [x] Carcinomul hepatocelular
d) [ ] Dureri în hipocondrul drept c) [ ] Angiosarcomul
e) [ ] Ascită d) [ ] Hepatoblastomul
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Carcinosarcomul
120. Indicați patologia hepatică care necesită tratament imunosupresiv: ---------------------------------------------------------------------
a) [x] Hepatita autoimună 128. Selectați markerul specific pentru cancerul hepatocelular:
b) [ ] Colangita biliară secundară a) [ ] CEA
c) [ ] Hepatită cronică virală b) [ ] CA 19-9
d) [ ] Adenocarcinom hepatic c) [x] alfa-fetoproteina
e) [ ] Hemocromatoză d) [ ] PSA
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] CA -125
121. Identificați sindromul care reflectă evoluţia hepatitei spre ciroză hepatică: ---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Sindromul asteno-vegetativ 129. Identificați cauza cea mai frecventă a cirozelor hepatice:
b) [ ] Sindromul de citoliză a) [x] Alcoolul
c) [ ] Sindromul imuno-inflamator b) [ ] Denutriţia, by-passul
d) [ ] Sindromul de colestază c) [ ] Factorii toxici industriali
e) [x] Sindromul de hipertensiune portală d) [ ] Parazitozele
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Staza venoasă prelungită
122. Numiți semnul histologic caracteristic pentru ciroza hepatică: ---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Infiltrat inflamator limfo-plasmocitar portal 130. Indicaţi care este semnul specific sindromului hipertensiunii portale în ciroza hepatică:
b) [ ] Necroză celulară a) [ ] Gradientul portal presional< 5 mmhg
c) [ ] Distrofie a hepatocitelor b) [ ] Angioamele vasculare
d) [ ] Steatoză hepatică c) [x] Varicele esofagiene
e) [x] Noduli de regenerare d) [ ] Unghiile albe
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Epistaxisul
123. Selectați sindromul care indică decompensarea cirozei hepatice: ---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Dispeptic 131. Marcați simptomul clinic ce apare ca rezultat al hipertensiunii portale din ciroza hepatică:
b) [ ] Imuno-inflamator a) [ ] Angioame stelare
c) [ ] Asteno-vegetativ b) [ ] Hipocratism digital
d) [x] Insuficienţa hepatică celulară c) [ ] Icterul
e) [ ] Colestatic d) [ ] Eritroza palmară
--------------------------------------------------------------------- e) [x] Splenomegalia
124. Indicați cauza mai frecventă de hemoragie digestivă superioară în caz de ciroză hepatică: ---------------------------------------------------------------------
a) [x] Ruptură de varice esofagiene 132. Marcați metoda de tratament a ascitei:
b) [ ] Sindrom Mallory-Weiss a) [ ] Vitaminoterapia
c) [ ] Ulcer gastric b) [ ] Dieta hipoproteică
d) [ ] Eroziuni esofagiene de reflux c) [ ] Dieta hipoglucidică
e) [ ] Gastrită hemoragică d) [x] Regim alimentar hiposodat
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Perfuzii cu soluție pentoxifilină
80
--------------------------------------------------------------------- e) [x] Transplantul hepatic
133. Marcați elementul patogenetic ce contribuie la apariția hemoragiilor în ciroză: ---------------------------------------------------------------------
a) [x] Hipertensiunea portală 141. Specificați combinația optimă, ce constituie tratamentul de bază al pacienților cu colangită biliară primară:
b) [ ] Leucopenia a) [ ] Corticosteroizi + interferon
c) [ ] Prezența peptidului vasoactiv intestinal (VIP) b) [ ] Citostatice + interferon
d) [ ] Hipomagneziemia c) [ ] Corticosteroizi + citotoxice
e) [ ] Scăderea nivelului vasopresinei d) [ ] Acidul ursodeoxicolic + interferon
--------------------------------------------------------------------- e) [x] Acidul ursodeoxicolic + colestiramină
134. Marcați elementul paraclinic ce contribuie la apariția sindromului hemoragipar în ciroză: ---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Leucopenia 142 Identificați care tip de imunoglobuline serice este elevat în colangita biliară primitivă:
b) [ ] Prezența peptidului vasoactiv intestinal (VIP) a) [ ] Ig A
c) [ ] Hipomagneziemia b) [ ] Ig D
d) [ ] Scăderea nivelului vasopresinei c) [ ] Ig E
e) [x] Trombocitopenia secundară d) [ ] Ig G
--------------------------------------------------------------------- e) [x] Ig M
135. Alegeți contraindicația de utilizare a corticosteroizilor în boala alcoolică a ficatului: ---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Encefalopatia severă 143. Care medicament nu se indică în tratamentul colangitei biliare?
b) [ ] Hepatita alcoolică severă a) [ ] Azathioprina
c) [ ] Hiperbilirubinemia severă b) [ ] Colestiramina
d) [ ] Indicele Maddrey > 32 c) [ ] Vitaminele liposolubile (A, D, E, K)
e) [x] Steatohepatita cronică alcoolică d) [ ] Acidul ursodeoxicolic
--------------------------------------------------------------------- e) [x] Silimarina
136. Selectați testul biologic care NU este caracteristic pentru hepatita alcoolică acută: ---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Raportul AST/ALT > 2 PANCREAS SIMPLU
b) [x] Ig A scăzută 144. Marcați tratamentul optim în boala Wilson:
c) [ ] Gama-glutamiltranspeptidaza (GGTP) crescută a) [ ] Corticosteroizi
d) [ ] Transferina carbohidrat deficientă crescută b) [ ] Citostatice
e) [ ] Hipoalbuminemia c) [ ] Interferoni
--------------------------------------------------------------------- d) [ ] Desferal
137. Care este tratamentul de elecție în hepatita alcoolică acută cu indice Madrey > 32? e) [x] D-penicilamina
a) [ ] Ademetionina ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Prednisolonul 145. Indicați activitatea cărei enzime scade cel mai rapid în conținutul duodenal al personelor cu pancreatită
c) [ ] Fosfolipidele esențiale cronică:
d) [ ] Silimarina a) [ ] α-Amilaza
e) [ ] Vitamina E b) [x] Lipaza
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] Tripsina
138. Pentru femei, care este cantitatea zilnică de alcool pur inofensivă pentru ficat? d) [ ] Elastaza
a) [ ] 50 gr alcool pur/zi e) [ ] Chimotripsina
b) [x] 20 gr alcool pur/zi ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] 40 gr alcool pur/zi 146. Identificați inhibitorul celulelor pancreatice acinoase:
d) [ ] 60 gr alcool pur/zi a) [ ] Acetilcolina
e) [ ] 100 gr alcool pur/zi b) [ ] Insulina
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] Colecistokinina
139. Care patologie se asociază frecvent la ciroza hepatică indusă de deficitul congenital de α1-antitripsină? d) [ ] Secretina
a) [ ] Osteomalacie e) [x] Somatostatina
b) [ ] Fracturi patologice ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Afectarea fertilitatii 147. Indicați cea mai frecventă cauză etiologică a pancreatitei cronice la adult:
d) [x] Boli pulmonare cronice recidivante cu dezvoltarea insuficienței respiratorie a) [ ] Disfuncţia sfincterului Oddi
e) [ ] Encefalopatie progresiva b) [ ] Hipercalciemia
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] Factorii nutriţionali:alimentaţia bogată în grăsimi şi proteine
140. Care este opțiunea de tratament în insuficiență hepatocelulară avansată, progresivă de orice etiologie? d) [x] Consumul excesiv de alcool
a) [ ] Corticoterapie masivă e) [ ] Pancreas divisum
b) [ ] Terapia temporară de substituție ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Terapia cu corticosteroizi în combinație cu hepatoprotectori 148. Identificați scăderea activității cărei enzime pancreatice serice indică insuficiență exocrină pancreatică
d) [ ] Interferon avansată:
81
a) [ ] Amilaza ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Lipaza 156. Identificați forma clinică de pancreatită cronică, asociata cu nivel seric crescut al IgG4:
c) [x] Tripsinogen a) [x] Pancreatită cronicăautoimună, tip 1
d) [ ] Elastaza b) [ ] Pancreatita cronică autoimună tip II
e) [ ] Chimotripsina c) [ ] Pancreatita cronică tropicală
--------------------------------------------------------------------- d) [ ] Pancreatita cronică alcoolică
149. Indicați după conţinutul cărei enzime pancreatice se face dozarea preparatelor enzimatice cu scop de e) [ ] Pancreatita ereditară
substituție: ---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Amilaza 157. Care este cea mai frecventă cauză de pancreatită cronică la copii?
b) [x] Lipaza a) [ ] Alcoolismul
c) [ ] Tripsina b) [x] Fibroza chistica
d) [ ] Elastaza c) [ ] Pancreatita ereditară
e) [ ] Chimotripsina d) [ ] Hipercalcemia
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Pancreas divisum
150. Identificați manifestarea clasică a insuficienţei exocrine pancreatice: ---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Anemia hemolitică 158. Notați patologia care frecvent se asociază cu insuficiență pancreatica exocrină:
b) [x] Diareea cu steatoree a) [ ] Sindromul Down
c) [ ] Creatorea b) [ ] Sindromul Marfan
d) [ ] Hemoragiile digestive c) [ ] Amiloidoza primară
e) [ ] Durerea abdominală d) [x] Fibroza cistică (mucoviscidoza)
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Sindromul Felty
151. Identificați metoda de cercetare utilizată pentru a obiectiviza stetoreea: ---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Dozarea azotului din fecale 159. Precizați tratamentul recomandat pentru inducerea remisiunii in pancreatita autoimuna activa:
b) [x] Coloraţie cu Sudan III a materiilor fecale a) [ ] Regim alimentar cruțăor
c) [ ] Dozarea lactoferinei în materiile fecale b) [x] Corticosteroizi
d) [ ] Cercetarea elastazei-1 specifice pancreatice în fecale c) [ ] Preparate enzimatice
e) [ ] Dozarea activităţii chimotripsinei în materii fecale d) [ ] Analgezice
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Sandostatin
152. Marcați ce afecțiune poate sugera apariția icterului persistent la un pacient ce suferă de pancreatită cronică: ---------------------------------------------------------------------
a) [x] Neoplasm la nivelul capului pancreasului 160.Notati patologia pentru care este caracteristică creatoreea
b) [ ] Anemie hemolitică a) [x] Pancreatita cronică
c) [ ] Insuficienţă hepato-celulară b) [ ] Boala Crohn
d) [ ] Sindrom Gilbert c) [ ] Colita ischemică
e) [ ] Stenoză duodenală d) [ ] Sindromul intestinului iritabil
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Dischinezia vezicii biliare
153. Indicați standartul de referinta pentru cuantificarea funcţiei exocrine a pancreasului: ---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Testul de toleranţă la glucoza 161. Indicați valoarea optimă a pH-ului la care fermenţii pancreatici menţin activitate înaltă:
b) [ ] Coeficientul amilază serică / creatinină serică a) [ ] Mai mare de 2
c) [ ] Studierea activităţii lipazei serice b) [ ] Mai mare de 3
d) [x] Teste directe care necesita colectare sucului duodenal ca raspuns la stimulare cu secretină - pancreozimină c) [ ] Mai mare de 4
e) [ ] Cercetarea amilazei în urină d) [ ] Mai mare de 5
--------------------------------------------------------------------- e) [x] Mai mare de 6
154. Numiți cercetarea cea mai sensibilă, indicată pentru detectarea formelor incipiente de pancreatită cronică: ---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Ultrasonografia transabdominală 162. Indicați pierderea cărui procent din parenchimul pancreatic funcţional determină manifestări de maldigestie
b) [ ] Radiografia abdominală (pe gol) cu malabsorbţie:
c) [ ] Imagistica prin tomografie computerizată abdominală a) [ ] 10%
d) [ ] Imagistică prin rezonanța magnetică nucleară b) [ ] 30%
e) [x] Ultrasonografia endoscopică c) [ ] 50%
--------------------------------------------------------------------- d) [x] 90%
155. Numiți semnul patognomonic pentru pancreatita cronica: e) [ ] 70%
a) [ ] Modificări canalare neînsemnate ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Test secretinic modificat 163. Identificați nivelul de elastaza-1 specifică pancreatică în fecale care poate indica insuficienţă exocrină a
c) [ ] Pseudochisturi pancreatice pancreasului:
d) [ ] Modificări ale testului de toleranţă la glucoză a) [ ] < 300 μg/g fecale
e) [x] Calcificare pancreatice ductale b) [x] < 200 μg/g fecale
82
c) [ ] < 500 μg/g fecale 171. Identificați patologia în care colangiografia retrogradă endoscopică relevă pereţii căilor biliare cu aspect
d) [ ] > 200 μg/g fecale neregulat, de "arbore mort în picioare" sau "şireag de mărgele":
e) [ ] > 300 μg/g fecale a) [ ] Colangita biliară primară
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Ciroza hepatică de geneză virală
164. Marcați sindromul clinic caracteristic perioadei precoce a pancreatitei cronice: c) [x] Colangita sclerozantă primară
a) [ ] Endocrin d) [ ] Carcinomul hepatocelular
b) [x] Dolor abdominal e) [ ] Boala alcoolică a ficatului
c) [ ] Al insuficienţei exocrine a pancreasului ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Dispeptic 172. Indicați cel mai caracteristic semn clinic al litiazei biliare:
e) [ ] Alergic a) [ ] Dispepsia
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Febra
165. Identificați tratamentul etiopatogenetic în pancreatita cronică autoimună: c) [ ] Eructaţia
a) [ ] Antibioticoterapia d) [ ] Steatoreea
b) [x] Corticoterapia e) [x] Colica biliară
c) [ ] Terapia cu prochinetice ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Terapia cu spasmolitice 173. Marcați când NU se recomandă colecistectomia în caz de litiază asimptomatică a vezicii biliare:
e) [ ] Antidepresante a) [ ] Corticoterapie de durată
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Veziculă de porţelan, calcificată
166. Indicați peste cât timp de la debutul puseului acut al pancreatitei cronice nivelul lipazei serice atinge valori c) [ ] Calculi mari, peste 3 cm
maximale în serul sanguin: d) [x] Calculi colesterolici mici
a) [ ] La 2 - 4 ore e) [ ] Vezica biliară afunctională
b) [ ] La 6 - 8 ore ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] La 8-10 ore 174. Indicați cea mai informativă examinare pentru determinarea nivelului de obstrucţie a circulaţiei portale:
d) [x] La a II - IV-a zi a) [ ] Pancreatografia retrogradă endoscopică
e) [ ] La a II - IV-a săptămână b) [ ] Laparoscopia
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] Ecografia abdominală
CAILE BILIARE SIMPLU d) [x] Angiografia
167. Indicați medicamentul care se indică în terapia de dizolvare a calculilor biliari colesterolici: e) [ ] Biopsia hepatică
a) [ ] Drotaverina ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Butilscopalamina 175. Identificați cel mai frecvent agent patogen cauzal al angiocolitei:
c) [ ] Mebeverina a) [ ] Stafilococii
d) [x] Acidul ursodeoxicolic b) [ ] Pneumococii
e) [ ] Ulei de măsline c) [x] Esherihia coli
--------------------------------------------------------------------- d) [ ] Streptococii
168. Marcați standardul de aur în diagnosticul disfuncţiei sfincterului Oddi: e) [ ] Fungii
a) [ ] Hepatobilioscintigrafia ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] FEGDS 176. Identificați preparatul cu efect litolitic al calculelor biliari colesterolici:
c) [x] Manometria sfincterului Oddi a) [x] Acidul ursodeoxicolic
d) [ ] USG b) [ ] Himecromonul
e) [ ] Efectuarea testului cu morfină c) [ ] Pancreatina
--------------------------------------------------------------------- d) [ ] Drotaverina
169. Indicați cea mai frecventă cercetare utilizată pentru identificarea litiazei biliare: e) [ ] Mebeverina
a) [ ] Examenul radiologic panoramic al abdomenului ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Colangiografia endoscopică retrogradă 177. Indicați cercetarea care se consideră "standartul de aur" în diagnosticul disfuncţiei sfincterului Oddi:
c) [ ] Colecistografia orală a) [ ] Sondajul duodenal polifracţionat
d) [x] Ecografia transabdominală b) [ ] Ecografia abdominală
e) [ ] Tomografia computerizată abdominală c) [ ] Colecistopancreatografia endoscopică retrogradă
--------------------------------------------------------------------- d) [ ] RMN standard
170. Indicați autoanticorpii care se întâlnesc în 60 - 80% cazuri de colangită sclerozantă primară: e) [x] Manometria sfincteruli Oddi
a) [x] Anticitoplasmă a neutrofilelor: p-ANCA ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Anti antigen-solubil hepatic: SLA 178. Marcați care dintre maladiile enumerate se asociază mai frecvent cu colangita sclerozantă primară?
c) [ ] Antinucleari: ANA a) [ ] Artrită reumatoidă
d) [ ] Antimicrosomi hepatici şi renali: anti-LKM-1 b) [ ] Sindrom postcolecistectomic
e) [ ] Antimitocondriali: AMA c) [ ] Alcoolism
--------------------------------------------------------------------- d) [x] Colită ulceroasă
83
e) [ ] Tuberculoză pulmonară d) [x] Ileonul distal
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Colonul
179. Marcați medicația de elecție în tratamentul infecțiilor biliare cronice: ---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Cefalosporinele ESOFAG MULTIPLU
b) [ ] Macrolidele 187. Marcați metodele de tratament a acalaziei cardiei:
c) [x] Derivații 8-oxichinolinici a) [x] Utilizarea toxinei botulinice
d) [ ] Penicilinele b) [x] Blocantele canalelor de calciu
e) [ ] Inhibitorii pompei de protoni c) [x] Cardiodilatare cu balonaș
--------------------------------------------------------------------- d) [ ] Acid ursodeoxicolic
180. Care medicament NU se recomandă în colica biliară: e) [ ] Prochinetice
a) [ ] Analgină ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] No-spa 188. Selectați caracteristicile acalaziei la manometria esofagiană:
c) [ ] Promedol a) [x] Lipsa relaxării sfincterului esofagian inferior la deglutiție
d) [x] Morfină b) [x] Presiunea crescută la nivelul sfincterului esofagian inferior la deglutiție
e) [ ] Platifilină c) [ ] Presiunea scăzută la nivelul sfincterului esofagian inferior
--------------------------------------------------------------------- d) [x] Creșterea presiunii intraesofagiene în repaus alimentar
181. Care dintre următoarele situații contribuie la formarea calculilor biliari? e) [ ] Metaplazie intestinală
a) [ ] Gastroduodetita cronică ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Alergia alimentară 189. Selectați maladiile în care poate să apară disfagia:
c) [x] Icterul hemolitic a) [x] Sclerodermie sistemică
d) [ ] Folosirea în surplus a produselor lactate b) [ ] Insuficiența cardiacă
e) [ ] Boala de reflux c) [ ] BRGE necomplicată
--------------------------------------------------------------------- d) [x] Acalazia cardiei
182. Identificați varianta clinică a dispepsiei funcţionale: e) [x] Cancerul esofagian
a) [x] Cu predominarea durerii epigastrice ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Cu predominarea greţei 190. Identificați afirmațiile care definesc acalazia cardiei:
c) [ ] Cu predominarea constipației a) [x] Insuficienţa de relaxare a sfincterului esofagian inferior în timpul deglutiţiei
d) [ ] Cu predominarea balonării b) [ ] Zone de metaplazie a epiteliului malpighian al esofagului
e) [ ] Cu predominarea diareei c) [ ] Mucoasa columnară a esofagului netedă sau cu cicatrice
--------------------------------------------------------------------- d) [ ] Insuficienţa de contracţie a sfincterului esofagian inferior
183. Selectați patologia ce poate contribui la producerea holepatiilor: e) [x] Absenţa undelor peristaltice propulsive ale corpului esofagian
a) [x] Patologia duodenului ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Gastrita cronică 191. Marcați complicaţiile posibile ale bolii de reflux gastroesofagian:
c) [ ] Boala de reflux gastroesofagian a) [x] Esofagul Barrett
d) [ ] Tonzilita cronică b) [ ] Acalazia cardiei
e) [ ] Colonul iritabil c) [x] Hemoragia digestivă superioară
--------------------------------------------------------------------- d) [ ] Stenoza pilorică
184. Precizați care afirmație NU este tipică pentru colangita sclerozantă primară: e) [x] Cancerul esofagian
a) [x] Prezența autoanticorpilor serici LKM-1, ANA, SMA ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Ingroșarea în formă de "mărgele" / îngustarea ducturilor biliare atât intrahepatice, cât și extrahepatice 192. Numiți metodele informative pentru stabilirea diagnosticului pozitiv al bolii de reflux
c) [ ] Prezența sindromului colestatic gastroesofagianendoscopic negativă:
d) [ ] Asocierea cu colita ulcerativa a) [x] Proba pH monitorizare intraesofagiană 24 ore
e) [ ] Lipsa calculilor biliari b) [ ] Endoscopia digestivă superioară
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] Examenul radiologic baritat
185. Precizați care afirmație NU este tipică pentru colangita sclerozantă primară: d) [x] Impedanţa-monitoring esofagiană
a) [ ] Prezența sindromului colestatic e) [x] Testul cu inhibitori ai pompei de protoni
b) [x] Afectează numai ducturile biliare intrahepatice ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Asociere cu colita ulcerativa 193. Marcați medicamentele care provoacă refluxul gastroesofagian:
d) [ ] Prevalează la sexul masculin a) [ ] Domperedonul
e) [ ] Prezența în ser a autoanticorpi p-ANCA b) [x] Isosorbid dinitrat
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Atropina
186. Care secțiune a tractului gastrointestinal este responsabilă de reabsorbția bilei? d) [x] Theophyllina
a) [ ] Duodenul e) [ ] Metoclopramidum
b) [ ] Jejunul proximal ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Jejunul terminal 194. Indicați examinările informative pentru diagnosticul bolii de reflux gastroesofagian:
84
a) [x] Monitorizarea pH-ului esofagian ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Endoscopia digestivă superioară 202. Selectați afecţiunile care se pot asocia cu spasmul esofagian difuz:
c) [ ] Testul ureazic a) [x] Sclerodermia laterală amitrofică
d) [x] Impedansometria esofagiană b) [ ] Acalazia
e) [ ] Examenul ecografic c) [x] Neuropatia diabetică
--------------------------------------------------------------------- d) [ ] Angina pectorală
195. Indicați factorii care intervin în producerea herniilor transhiatale prin alunecare: e) [x] Neuropatia etanolică
a) [x] Slăbirea sistemelor de fixare a segmentului eso-cardio-tuberozitar ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Lărgirea hiatusului diafragmatic 203. Care sunt caracteristicele endoscopice ale esofagitei de reflux stadiul C (dupa Los-Angeles,1998):
c) [ ] Refluxul gastroesofagian a) [x] Leziuni multiple, ce se extind între pliurile mucoasei
d) [x] Creşterea presiunii abdominale b) [ ] Leziunile implică >75% din circumferinţa esofagului
e) [ ] Dispepsie funcţională c) [x] Leziunile implică <75% din circumferinţa esofagului
--------------------------------------------------------------------- d) [ ] Leziuni unice de mucoasă ≤5 mm
196. Identificați criteriile distinctive ale sindromului dolor toracic de origine esofagiană față de durerea din e) [ ] Leziuni unice de mucoasă >5 mm, ce nu se extind între pliurile mucoasei
angina pectorală: ---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Localizarea retrosternală a durerii 204. La care pacienți cu boală de reflux gastroesofagian se recomandă iniţierea tratamentului cu inhibitorii
b) [x] Încetarea durerii la administrarea antiacidelor pompei de proton în doză matinală fără a efectua endoscopia digestivă prealabilă:
c) [ ] Apariţia durerilor este în legătură cu stresul psihoemoţional a) [x] Tineri
d) [x] Micşorarea durerii la administrarea inhibitorilor pompei de proton b) [ ] Vârstnici
e) [ ] Calmarea durerilor după administrare de nitroglicerină c) [x] Cu simptome tipice de reflux
--------------------------------------------------------------------- d) [x] În lipsa simptomelor de alarmă
197. Identificați caracteristicile sindromului dispeptic funcţional: e) [x] Când nu există riscul complicaţiilor
a) [x] Disconfort în regiunea epigastrică ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Dureri abdominale, care se ameliorează după defecaţie 205. Selectați caracteristicele endoscopice ale esofagitei de reflux stadiul D (dupa Los-Angeles,1998):
c) [ ] Meteorism a) [x] Leziuni multiple, ce se extind între pliurile mucoasei
d) [x] Saţietate precoce b) [ ] Leziuni multiple, ce nu se extind între pliurile mucoasei
e) [x] Dureri în epigastru c) [x] Leziunile implica >75% din circumferinţa esofagului
--------------------------------------------------------------------- d) [ ] Leziunile implica <75% din circumferinta esofagului
198. Indicați medicamentele de tratare a gastritei de reflux biliar: e) [ ] Leziunile implica >50% din circumerinţa esofagului
a) [x] Inhibitorii pompei de protoni ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Acidul ursodeoxicolic 206. Selectaţi afirmaţiile corecte despre administrarea inhibitorilor pompei de proton (IPP) în boala de reflux
c) [ ] Atropina gastroesofagian (BRGE):
d) [x] H2-blocatorii a) [x] Efectul clinic pozitiv după o cură empirică de 2 săptămâni cu IPP este în favoarea diagnosticului de BRGE
e) [ ] Prednisolonul b) [x] Necesită prelungirea supresiei acide pe o perioadă de 8-12 săptămâni
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] Nu necesită prelungirea supresiei acide pe o perioada de 8-12 săptămâni
199. Identificați semnele caracteristice sindromului Zollinger-Ellison: d) [x] După 8-12 săptămâni în doza matinală poate fi urmat un tratament de menținere
a) [x] Diareea e) [x] Poate fi asociată cu H2 -blocanţi seara în caz de prezenţă a simptomelor nocturne
b) [x] Ulcerele refractare la tratament standard ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Sindromul algic pronunţat 207. Când se consideră eşec la tratamentul cu inhibitorii pompei de proton (IPP) în boala de reflux
d) [ ] Constipaţiile gastroesofagian (BRGE):
e) [ ] Leucopenia a) [x] Lipsa răspunsului clinic după 2-4 săptămâni în caz de simptome tipice
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Lipsa răspunsului clinic după 3-6 luni în simptome atipice
200. Identificați complicaţiile posibile ale esofagitelor: c) [ ] Lipsa răspunsului clinic după 6-8 săptămâni în caz de simptome tipice
a) [x] Hemoragii digestive superioare d) [ ] Lipsa răspunsului clinic după 8-12 luni în simptome atipice
b) [x] Stricturi esofagiene e) [ ] Nici un raspuns
c) [ ] Boala de reflux gastroesofagian ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Perforaţii de esofag 208. Marcați opțiunile de optimizare a tratamentului în caz de raspuns insuficient la terapia standart în boala de
e) [ ] Atrezia esofagului reflux gastroesofagian (BRGE):
--------------------------------------------------------------------- a) [x] Verificarea administrării corecte a inhibitorilor pompei de proton (IPP) (cu 30-60 min înainte de dejun)
201. Marcați grupele de preparate medicamentoase care se folosesc în tratamentul acalaziei cardiei: b) [x] Dublarea dozei de IPP (suplimentare cu doza de seară) în caz de persistenţă a simptomelor nocturne
a) [x] Nitrati c) [ ] Înlocuirea IPP cu H2-histaminolitice
b) [x] Blocanții canalelor de Ca d) [x] Schimbarea preparatului IPP cu preparate de tipul omeprazol sodium bicarbonat, dexlansoprazol
c) [x] Anestetice locale e) [ ] Prokineticele obligator se ajustează la IPP
d) [ ] ß-adrenolitice ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] α-adrenomimetice 209. Selectați preparatele cu efect antisecretor:
85
a) [] Almagel ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Esomeprazol GASTRITA MULTIPLU
c) [x] Famotidina 217. Identificați criteriile diagnostice pentru gastrita autoimună:
d) [x] Rabeprazol a) [x] Autoanticorpii anti-celule parietale
e) [ ] Domperidon b) [x] Semne endoscopice de gastrită atrofică fundală
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Anemie pernicioasă
210. Selectați afirmațiile corecte ce se referă la diagnosticul bolii de reflux gastroesofagian (BRGE): d) [ ] Semne endoscopice de gastrită antrală
a) [ ] Anamneza nu este esenţială în diagnosticul BRGE e) [ ] Helicobacter pylori prezent
b) [ ] Tratamentul empiric cu inhibitorii pompei de proton (IPP) nu se utilizează ca metodă de diagnostic ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Diagnosticul este facilitat de răspunsul clinic la cure scurte de IPP (2 săptămâni) 218. Marcați care afirmații se referă la Gastrita cronică de tip „A":
d) [x] Orice test negativ nu exclud BRGE a) [x] Gastrita fundală
e) [x] Cea mai informativă metodă de diagnostic este asocierea de teste (test IPP, pH-monitoring, endoscopie) b) [ ] Gastrita de reflux biliar
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] Gastrita asociată cu Helicobacter pylori
211. Selectați tulburările funcționale ale esofagului conform clasificării Consensus Roma IV, 2016: d) [x] Gastrita autoimună
a) [x] Pirozisul funcțional e) [ ] Gastrita limfocitară
b) [ ] Acalazia cardiei ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Dispepsia funcțională 219. Indicați ce include tratamentul gastritei de reflux biliar:
d) [x] Disfagia funcțională a) [x] Inhibitorii pompei de protoni
e) [x] Globusul b) [x] Acid ursodeoxicolic
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] Atropină
212. Marcați semnele de alarmă în boala de reflux gastroesofagian pentru care Endoscopia digestiva superioară d) [x] H2-blocatori
este obligatorie: e) [ ] Prednisolon
a) [x] Disfagia ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Odinofagia 220. Identificați semnele caracteristice pentru sindromul Zollinger-Ellison:
c) [ ] Pirozisul a) [x] Diareea
d) [ ] Pirozisul nocturn b) [x] Ulcerele refractare la tratament standard
e) [x] Anemia c) [x] Sindromul algic pronunţat, ce se supune greu tratamentului antiulceros standard
--------------------------------------------------------------------- d) [ ] Constipaţiile
213. Indicați caracteristicele sfincterului esofagian inferior: e) [ ] Leucopenia
a) [x] Corespunde zonei cu presiune crescută în locul trecerii esofagului în stomac ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Conţine fibre musculare striate 221. Identificați afecţiunile stomacului cu risc crescut de transformare în cancer:
c) [x] Conţine fibre musculare netede a) [ ] Gastrita hiperacidă
d) [x] Se supune influenţelor neurohormonale b) [x] Gastrita cronică atrofică cu metaplazie
e) [ ] Are presiune stabilă c) [ ] Gastrita de reflux biliar
--------------------------------------------------------------------- d) [x] Boala Menetrier
214. Marcați care caracteristici se referă la monitorizarea pH-ului intraesofagian: e) [ ] Gastrita eozinofilică
a) [x] Prezintă "standardul de aur" în diagnosticul refluxului gastroesofagian patologic ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Poate determina corelaţia dintre simptome şi refluxul gastroesofagian 222. Selectați ce medicamente include terapia triplă standardpentru eradicarea Helicobacter pylori:
c) [ ] La persoanele sănătoase nu înregistrează nici o secvenţă de reflux pe parcursul diurnei a) [x] Inhibitorii pompei de protoni
d) [ ] Apreciază prezenţa complicaţiilor în boala de reflux gastroesofagian b) [x] Claritromicina
e) [ ] Determină eficienţa contracţiilor peristaltice esofagiene c) [x] Amoxicilina sau Metronidazolul
--------------------------------------------------------------------- d) [ ] Levofloxacina
215. Marcați contraindicațiile pentru manometria esofagiană: e) [ ] Ciprofloxacina
a) [x] Esofagite acute destructive ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Anevrism de aortă 223. Identificați patologiile ce pot determina gastrita granulomatoasă:
c) [ ] Diabet zaharat a) [x] Boala Crohn
d) [x] Vomă necontrolată b) [x] Tuberculoza
e) [ ] Sclerodermie c) [x] Sarcoidoza
--------------------------------------------------------------------- d) [ ] Infecţia cu Helicobacter pylori
216. Marcați care caracteristicile se referă la diverticulii faringoesofagieni Zenker: e) [x] Sifilisul
a) [ ] Diverticuli de tracţiune ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Diverticuli de pulsiune 224. Identificați ce recomandații include tratamentul gastritei acute necomplicate:
c) [x] Diverticuli dobândiţi a) [ ] Medicamente antiinflamatoare nesteroidiene
d) [ ] Diverticuli congenitali b) [x] Citoprotectori gastrici
e) [x] Situaţi pe peretele posterior la nivelul joncţiunii faringo-esofagiene c) [x] Întrerupea contactului cu substanţe iritante
86
d) [ ] Pungă de gheaţă pe regiunea epigastrică b) [x] Omeprazol
e) [x] Inhibitori ai pompei de protoni c) [x] Preparatele de bismut
--------------------------------------------------------------------- d) [ ] Levomicetina
225. Identificați simptomele care caracterizează ulcerul duodenal: e) [x] Metronidazolul
a) [x] Dureri epigastrale nocturne ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Ameliorarea durerii după alimentaţie sau după administrare de antiacide 233. Selectați factorii ulcerogeni:
c) [x] Ameliorarea durerii după vomă a) [x] Bacteria Helicobacter pylori
d) [ ] Xerostomie b) [x] Hipersecreţia de HCl
e) [ ] Diaree c) [ ] Mărirea secreţiei de bicarbonaţi
--------------------------------------------------------------------- d) [x] Hipersecreţia de pepsină
226. Selectați indicațiile pentru fibrogastroduodenoscopie: e) [ ] Mărirea sintezei de prostaglandine
a) [ ] Suspecţie la abdomen acut ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Suspecţie la hemoragie digestivă superioară 234. Selectați factorii de protecţie a mucoasei în patogeneza bolii ulceroase:
c) [x] Suspecţie la ulcer gastric/duodenal a) [x] Prostaglandinele
d) [ ] Suspecţie la gastrită flegmonoasă b) [ ] Pepsina
e) [x] Suspecţie la varice esofagiene c) [x] Bicarbonaţii
--------------------------------------------------------------------- d) [ ] Gastrina
227. Selectați complicaţiile ulcerelor: e) [x] Regenerarea normală a mucoasei
a) [x] Perforaţia ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Stenozarea 235. Marcați semnele caracteristice ulcerului duodenal:
c) [x] Malignizarea a) [ ] Lipsa poftei de mâncare
d) [ ] Esofagita de reflux b) [ ] Durerea difuză
e) [x] Penetraţia c) [x] Durerea epigastrală localizată
--------------------------------------------------------------------- d) [x] Ritmicitatea sindromului dolor
228. Identificați recomandările tratamentului chirurgical în caz de ulcer cronic: e) [x] Episodicitatea sindromului dolor
a) [ ] Hemoragia digestivă de orice grad ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Perforaţia 235. Indicați antiacidele neabsorbabile:
c) [ ] Ulcer postbulbar a) [ ] Bicarbonatul de sodiu
d) [x] Stenoză decompensată b) [ ] Carbonatul de magneziu
e) [ ] Ulcer cronic gastric c) [x] Maalox
--------------------------------------------------------------------- d) [x] Fosfalugelul
229. Numiți caracteristicele din ulcerul gastric observate la radiologia baritată: e) [x] Almagelul
a) [x] Proiemină în raport cu conținutul stomacului ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Are forma unei nișe conturate 236. Identificați ce medicamente sunt incluse în schemele de eradicare a Helicobacter pylori:
c) [ ] Are forma în menisc sau lacună a) [ ] Platifilina
d) [x] Modificări periulceroase: prezent digul ulcerului - linia Hampton b) [x] Pantoprazolul
e) [ ] Este retrasă din contur în raport cu conținutul stomacului c) [x] Amoxicilina
--------------------------------------------------------------------- d) [x] Preparatele de bismut
230. Identificați manifestările neoplasmului gastric: e) [x] Metronidazolul
a) [ ] Dureri abdominale colicative ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Anorexie selectivă, mai ales pentru carne 237. Marcați semnele caracteristice pentru dumping-sindrom:
c) [x] Vărsături cu alimente ingerate în urmă cu mai mult de 24 ore a) [x] Palpitaţii postprandiale
d) [ ] Diaree cu polifecalie b) [ ] Disfagie
e) [x] Dureri în epigastru care nu sunt ameliorate de alimentaţie c) [x] Astenie fizică pronunţată postprandială
--------------------------------------------------------------------- d) [ ] Necesitatea în alimentaţie lichidă
231. Selectați modificările biologice ce pot apărea în neoplasmul gastric: e) [ ] Ameliorarea stării în poziţie verticală
a) [x] Prezenţa antigenului carcinoembrionar ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Scăderea hemoglobinei 238. Marcați afecțiunile cu risc oncologic majorat:
c) [x] Creşterea VSH-ului a) [ ] Ulcerul duodenal
d) [ ] Leucopenie b) [x] Gastrita cronică a bontului gastric
e) [ ] Creşterea acidului uric c) [ ] Duodenita cronică
--------------------------------------------------------------------- d) [ ] Sindromul de ansă aferentă
232. Identificați ce medicamente include quadruploterapia cu preparate de bismutpentru eradicarea Helicobacter e) [x] Ulcerul gastric
pylori: ---------------------------------------------------------------------
a) [x] Tetraciclina 239. Identificați factorii patogenetici în duodenita cronică:
87
a) [x] Agresiunea acido-peptică d) [x] Au eficienţă maximă, când celula parietală este stimulată
b) [x] Dereglarea troficii mucoasei e) [ ] Au acțiunea la nivelul receptorilor H2 histaminici
c) [ ] Dispepsia funcţională ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Reflux gastro-esofagian 247. Selectați criteriile diagnostic pentru gastrita autoimună:
e) [x] Staza duodenală a) [x] Anticorpi serici anti celule parietale
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Gastrita atrofică fundală
240. Identificați factorii etiologici ai duodenitei cronice: c) [x] Anemie Biermer (pernicioasă)
a) [x] Helicobacter pylori d) [x] Anticorpi anti factor intrinsic
b) [x] Corticosteroizi e) [ ] H pylori
c) [x] Antiinflamatorii nonsteroidiene ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Lamblia intestinalis 248. Marcați care sînt caracteristicile gastritei cornice tip A:
e) [ ] Clostridium difficile a) [ ] Hiperaciditatea
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Hipoaciditatea
241. Identificați simptomele tipice în duodenita cronică: c) [x] Anemie B12 dificitară
a) [x] Durerea de tip ulceros d) [x] Atrofia pliurilor gastrice
b) [ ] Colică abdominală e) [x] Paliditatea mucoasei gastrice
c) [x] Durerea de tip dispeptic ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Pierdere ponderală progresivă 249. Indicați medicamentele, la care Helicobacter pylori poate dezvolta rezistenţă:
e) [x] Dispepsia a) [x] Metronidazolul
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Tetraciclina
242. Marcați afecțiunile cu care se face diagnosticul diferenţial al leziunii din ulcerului gastric: c) [x] Claritromicina
a) [x] Leziunile exulcerate din tumori benigne d) [ ] Bismut subcitrat
b) [x] Localizarea gastrică a bolii Crohn e) [x] Levofloxacina
c) [x] Cancerul gastric ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Colita ulcerativă 250. Acidul lactic determinat în sucul gastric este sugestiv pentru:
e) [ ] Formaţiunea protruzivă cu baza mare de implantare a) [ ] Gastrita hipoacidă
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Achilia gastrică
243. Identificați semnele clinice ale gastritei atrofice autoimune: c) [x] Neoplasm al stomacului
a) [x] Sindrom anemic d) [ ] Stenoza pilorului
b) [x] Fenomene neurologice degenerative e) [ ] Gastrită cu aciditate nemodificată
c) [ ] Sindrom de intoxicaţie ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Sindrom dispeptic 251. Selecați care sînt proprietățile pepsinei:
e) [ ] Diaree hemoragică a) [x] Este digerată sub acțiunea HCl
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Este secretată de mucoasa stomacului și duodenului distal
244. Menționați recomandările de control pentru evaluarea eradicării infecţiei cu Helicobacter pylori după c) [x] Se activează din pepsinogen la Ph >5
tratamentul de eradicare: d) [x] Participă la scindarea proteinelor
a) [x] Testul respirator cu uree marcată, peste 4-6 săptămâni după finisarea tratamentului de eradicare e) [ ] Este transportată în singe legată de antitripsină
b) [ ] Testul respirator cu uree marcată imediat după finisarea tratamentului de eradicare ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Testul de determinare a antigenului Helicobacter pylori în materiile fecale peste 4-6 săptămâni după 252. Selectați criteriile ce se referă la gastrita cronică tip B:
finisarea tratamentului de eradicare a) [x] Cauzată de Helicobacter pylori
d) [ ] Testul de determinare a antigenului cu Helicobacter pylori în materiile fecale, imediat după finisarea b) [ ] Gastrita atrofică fundală
tratamentului de eradicare c) [ ] Se asociază cu anemie Biermer (pernicioasă)
e) [ ] Testul serologic d) [ ] Anticorpi anti factor intrinsic prezenți
--------------------------------------------------------------------- e) [x] Gastrită antrală
245. Marcați influențele antiacidelor, care conţin aluminiu: ---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Induc diaree 253. Precizaţi afirmaţiile corecte pentru ulcerul cronic gastric (UG) și ulcerul cronic duodenal (UD):
b) [x] Induc constipație a) [ ] În orice tip de ulcer este obligatorie biopsia endoscopică pentru a exclude un cancer
c) [x] Influenţează absorbţia unor medicamente b) [ ] În UD este obligatoriu controlul endoscopic al cicatrizării
d) [x] Fixează sărurile biliare şi lizolecitina c) [x] În UG este obligatoriu controlul endoscopic al cicatrizării, cu biopsie
e) [ ] Au durata lungă de acţiune - 8-10 ore d) [x] În UD necomplicat prelungirea inhibării secreției acide cu inhibitori de pompă de protoni nu este
--------------------------------------------------------------------- recomandată după tratamentul Helicobacter pylori
246. Marcați particularitățile inhibitorilor pompei de protoni: e) [x] În UD complicat și în toate UG, după tratamentul de eradicare a Helicobacter pylori este recomandată
a) [x] Reprezintă cele mai active antisecretorii prelungirea tratamentului cu inhibitori de pompă de protoni până se realizează vindecarea completă
b) [x] Inhibă H+/K+-ATP-aza ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Stimulează H+/K+-ATP-aza 254. Selectați opțiunile de tratament empiric, de prima linie pentru eradicarea Helicobacter Pyloriîn regiuni sau
88
populațiicu rezistență ridicată la claritromicină: b) [x] Prostaglandinele
a) [ ] Terapia triplă standard c) [x] Vascularizarea adecvată și regenararea epiteliului
b) [ ] Terapia triplă cu conținut de levofloxacină d) [x] Oxidul nitric
c) [x] Terapia quadruplă ce conține preparate de bismut e) [ ] Gastrina
d) [x] Terapia quadruplă non-bismut ---------------------------------------------------------------------
e) [x] Terapia secvențială 261. Numiți medicamentele care pot determina risc de hemoragie digestivă superioară la pacienții cu antecedente
--------------------------------------------------------------------- de ulcer peptic sau de hemoragie din ulcer peptic:
255. Selectați afirmațiile corecte: a) [x] Antiinflamatoarele nonsteroidiene
a) [x] Eradicarea H pylori este benefică înainte de începerea tratamentului cu AINS b) [x] Coxibi
b) [x] Eradicarea H pylori este obligatorie înainte de începerea tratamentului cu AINS la pacienții cu antecedente c) [x] Aspirina
de ulcer peptic d) [ ] Metronidazolul
c) [x] Numai eradicarea H pylori nu reduce incidența ulcerului gastric /ulcerului duodenal la pacienții care e) [ ] Misoprostolul
primesc deja tratament pe termen lung cu AINS ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Pacienții care primesc deja tratament pe termen lung cu AINS nu au nevoie de tratament de eradicare 262. Numiți afirmaţiile corecte referitoare la ulcerul gastric:
e) [x] Pacienții care primesc deja tratament pe termen lung cu AINS au nevoie de tratament de eradicare a) [x] Antiinflamatoarele non-steroidiene (AINS) reprezintă un factor independent de risc
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Antiinflamatoarele non-steroidiene (AINS) nu sunt implicate în geneza ulcerului gastric
256. AlegețiafirmațilecorectepentruduratatratamentuluicuIPP înulcerul cronic gastric (UG) și ulcerul cronic c) [x] Helicobacter pylori reprezintă un factor independent de risc
duodenal (UD): d) [x] Repetarea gastroscopiei este necesară după tratament
a) [ ] În UD necomplicat și fără risc prelungirea tratamentului cu IPP este recomandată după terapia de eradicare a e) [ ] Biopsia din ulcerul gastric nu se face
Helicobacter pylori ---------------------------------------------------------------------
b) [x] În UD complicat prelungirea tratamentului cu IPP este recomandată după terapia de eradicare a 263. Indicați medicamentele la care Helicobacter pylori poate dezvolta rezistenţă:
Helicobacter pylori a) [x] Metronidazol
c) [ ] În UG necomplicat prelungirea tratamentului cu IPP nu este recomandată după terapia de eradicare a b) [ ] Tetraciclină
Helicobacter pylori c) [x] Claritromicină
d) [x] În UG necomplicat după tratamentul de eradicare a Helicobacter pylori este recomandată prelungirea d) [ ] Bismul subcitrat
tratamentului cu IPP până se realizează vindecarea completă e) [x] Levofloxacină
e) [x] În toate ulcerele gastrice, după tratamentul de eradicare a Helicobacter pylori este recomandată prelungirea ---------------------------------------------------------------------
tratamentului cu IPP până se realizează vindecarea completă 264. Marcați mecanismele durerii în ulcerul peptic duodenal:
--------------------------------------------------------------------- a) [x] Factorul acido-peptic
257. Indicați situațiile clinice când trebuie continuat tratamentul cu IPP după tratamentul de eradicare a b) [ ] Atrofia gastrică
Helicobacter pylori: c) [x] Creșterea presiunii în stomac și duoden
a) [ ] Ulcer cronic duodenal necomplicat, fără risc d) [x] Profunzimea ulcerului
b) [x] Ulcer cronic duodenal complicat e) [ ] Prezența. infecției cu Helicobacter pylori
c) [x] Ulcer cronic duodenal necomplicat, dar cu risc (aspirină, AINS, anticoagulante, vârsta> 65 ani) ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Toate ulcerele cronice gastrice 265. Identificați mecanismele de acțiune a fumatului în ulcerul gastric/duodenal:
e) [ ] Toate ulcerele cronice duodenale a) [x] Creştesecreţia de acid clorhidric
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Scade secreţia de mucus gastric
258. Identificați indicațiile pentru determinarea conţinutului anticorpilor anti-H pylori clasa Ig G în ser în calitate c) [ ] Stimulează secreţia de prostaglandine
de test diagnostic pentru infecţia cu Helicobacter pylori: d) [ ] Stimulează secreţia de bicarbonat
a) [ ] Confirmarea eradicării infecţiei cu Helicobacter pylori e) [x] Crește secreţia de pepsinogen
b) [x] Ulcere cu hemoragie ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Atrofie gastrică 266. Identificați factorii de risc în ulcerul gastric/duodenal:
d) [x] MALT-limfom gastric a) [x] Predispoziţia genetică
e) [ ] Ulcerul duodenal necomplicat b) [x] Fumatul
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] Excesul de grăsime în dietă
259. Selectați teste utile pentru evaluarea eradicării infecţiei cu Helicobacter pylori după tratamentul de d) [x] Alcoolul
eradicare: e) [ ] Excesul de glucide în dietă
a) [x] Testul respirator cu uree marcată cu C13 ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Determinarea antigenului Helicobacter pylori în materiile fecale cu utilizarea anticorpilor monoclonali 267. Identificați factorii endogeni de agresiune a mucoasei gastrice/duodenale:
c) [ ] Testul rapid la urează a) [x] Acidul clorhidric
d) [ ] Cercetarea anticorpilor anti-Helicobacter pylori de clasa IgG prin metoda ELISA b) [x] Pepsinul
e) [ ] Cercetarea anticorpilor anti-Helicobacter pylori de clasa IgMprin metoda ELISA c) [ ] Mucina
--------------------------------------------------------------------- d) [x] Histamina
260. Enumerați factorii citoprotectori ai mucoasei gastroduodenale: e) [ ] Bicarbonatul
a) [ ] Pepsina ---------------------------------------------------------------------
89
268. Identificați factorii endogeni de agresiune a mucoasei gastrice/duodenale: ---------------------------------------------------------------------
a) [x] Gastrina INTESTIN MULTIPLU
b) [x] Pepsinul 276. Identificați maladiile pentru care este caracteristică inflamaţia granulomatoasă la afectarea tractul
c) [ ] Prostaglandinele gastrointestinal:
d) [x] Histamina a) [x] Tuberculoza
e) [ ] Bicarbonatul b) [x] Sarcoidoza
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Boala Crohn
269. Identificați factorii endogeni de protecţie a mucoasei gastrice/duodenale: d) [x] Sifilisul
a) [ ] Gastrina e) [ ] Amiloidoza
b) [x] Mucusul ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Prostaglandinele 277. Enumeraţi mecanismele patogenetice ale diareei cronice:
d) [ ] Histamina a) [ ] Aciditatea gastrică majorată
e) [x] Bicarbonatul b) [x] Mărirea presiunii osmotice intralumenale
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Tranzitul intestinal accelerat
270. Identificați rolul prostaglandinelor în boala ulceroasă: d) [x] Hiperexsudaţie intestinală
a) [x] Stimulează sinteza de mucus e) [ ] Scăderea presiunii osmotice intralumenale
b) [x] Ameliorează microcirculaţia sanguină din stomac şi duoden ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Stimulează secreţia de pepsină 278. Selectaţi maladiile ce decurg cu diaree cronică:
d) [ ] Stimulează secreţia de gastrină și de HCL a) [x] Enteropatia glutenică
e) [x] Stimulează secreţia de bicarbonat b) [ ] Boala Hirschsprung
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Boala Wipple
271. Indicați efectele adverse anticolinergice ale preparatelor antispastice: d) [x] Sindromul de intestin scurt
a) [x] Retenția urinară e) [ ] Colangita biliară primitivă
b) [x] Senzația de gură uscată ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Sindrom de malabsorbție 279. Numiţi manifestările clinice ale sindromul de malabsorbţie:
d) [x] Tulburarile de vedere a) [x] Scădere ponderală
e) [ ] Urină de culoare orange b) [x] Edeme şi ascită
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Dureri în oase şi parestezii
272. Indicați caracteristicile tabloului clinic clasic în ulcerul duodenal: d) [x] Sîngerări
a) [ ] Durerea epigastrică postprandială precoce e) [ ] Artrite
b) [x] Durera epigastrică „pe foame" ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Durerea nocturnă 280. Indicaţi cauzele posibile ale sindromul de malabsorbţie:
d) [ ] Lipsa poftei de mâncare a) [x] Insuficienţa exocrină pancreatică
e) [x] Sindromul dispeptic b) [x] Bolile colestatice ale ficatului
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Ischemia cronică a intestinului subţire
273. Indicați caracteristicile tabloului clinic clasic în ulcerul gastric: d) [ ] Patologia funcţională a intestinului
a) [x] Durera epigastrică postprandială e) [ ] Diverticuloza intestinului gros
b) [ ] Durera epigastrică „pe foame" ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Sindromul dispeptic 281. Selectaţi remediile terapeutice în sindromul de malabsorbţie:
d) [ ] Durerea nocturnă a) [x] Vitamine
e) [ ] Diareea b) [x] Enzime pancreatice
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Soluţii de aminoacizi
274. Marcați metodele de diagnostic al infecţiei cu Helicobacter pylori: d) [ ] Prokinetice
a) [x] Testul respirator cu uree marcată e) [ ] Antiacide
b) [x] Aprecierea antigenului Helicobacter pylori în materii fecale ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Testul rapid cu urează 282. Numiţi simptomele sindromului de malabsorbţie:
d) [ ] Testul cu D-xiloză a) [ ] Hiperalbuminemie
e) [ ] Test Schiling b) [ ] Creşterea ceruloplasminei serice
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Hipovitaminoză
275. Marcați particularitățile inhibitorilor pompei de protoni: d) [x] Steatoree
a) [x] Sunt cele mai active antisecretorii e) [x] Scăderea nivelului fierului seric
b) [ ] Inhibă H+/K+-ATP-aza ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Stimulează H+/K+-ATP-aza 283. Enumeraţi formele fiziopatologice ale diareelor cronice:
d) [x] Au eficienţă maximă când celula parietală este stimulată a) [x] Osmotică
e) [ ] Au acțiunea la nivelul receptorilor H2 histaminici b) [x] Secretorie
90
c) [x] Prin tulburări de motilitate b) [x] Ulceraţii polimorfe superficiale
d) [x] Inflamatorie c) [ ] Ulcere liniare profunde
e) [ ] Bacteriană d) [x] Friabilitatea mucoasei
--------------------------------------------------------------------- e) [x] Edem, hiperemie difuză a mucoasei
284. Numiţi etiologia posibilă a diareei hemoragice: ---------------------------------------------------------------------
a) [x] Shigella 292. Enumeraţi semnele radiologice prezente în stadiile avansate ale colitei ulcerative:
b) [ ] Helicobacter pylori a) [x] Scurtarea colonului
c) [x] Entamoeba histolitica b) [x] Dehaustrarea colonului
d) [ ] Vibrio cholerae c) [x] Spiculi marginali/pete baritate
e) [x] Eh. coli enteropatogenă d) [ ] Fistule
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Aspect în piatră de pavaj
285. Indicaţi cerealele care se exclud în dieta aglutenică: ---------------------------------------------------------------------
a) [x] Grîu 293. Numiţi complicaţiile locale în colita ulcerativă:
b) [x] Orz a) [x] Megacolon toxic
c) [x] Secară b) [x] Hemoragie masivă
d) [ ] Orez c) [ ] Abces abdominal
e) [ ] Hrişcă d) [x] Perforaţia colonului
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Fistule viscero-cutanate
286. Selectaţi testele paraclinice folosite pentru evaluarea patologiei intestinului subţire: ---------------------------------------------------------------------
a) [x] Examen radiologic 294. Indicaţi formele clinice ale constipaţiei cronice:
b) [x] Examen endoscopic a) [ ] Constipaţia osmotică
c) [x] Examinare coprologică b) [x] Constipaţia idiopatică
d) [x] Test de toleranţă la lactoză c) [ ] Constipaţia secretorie
e) [ ] Test cu secretina - pancreozimină d) [x] Constipaţia prin tulburarea defecaţiei
--------------------------------------------------------------------- e) [] Constipația neurogenă
287. Numiţi remediile terapeutice recomandate în tratamentul enterocolitei virale acute: ---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Antivirale (interferone) 295. Enumeraţi cauzele posibile ale сonstipaţiei cronice:
b) [ ] Antibacteriene a) [x] Hipotiroidism
c) [ ] Antifungice b) [ ] Hiperexudaţie intestinală
d) [x] Hidroelectrolitice c) [ ] Hipertiroidism
e) [x] Loperamid d) [x] Sindrom de intestin iritabil
--------------------------------------------------------------------- e) [x] Dolicocolon
288. Enumeraţi manifestările extraintestinale în boala Crohn: ---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Diabetul zaharat 296. Numiţi factorii de risc în dezvoltarea cancerului colorectal:
b) [x] Pioderma gangrenosum a) [x] Polipoza familiară multiplă
c) [x] Spondilita anchilozantă b) [x] Polipii adenomatoşi intestinali
d) [x] Eritemul nodos c) [ ] Diverticulii intestinali
e) [ ] Glomerulonefrita d) [ ] Sindromul de intestin iritabil
--------------------------------------------------------------------- e) [x] Colita ulcerativă
289. Selectaţi medicamentele utilizate în tratamentul patogenetic al bolii Crohn: ---------------------------------------------------------------------
a) [x] Mesalazina 297. Indicaţi elementele caracteristice sindromului de intestin iritabil:
b) [x] Corticosteroizii a) [x] Dereglarea motilităţii intestinale
c) [x] Azatioprina b) [ ] Proces inflamator cronic în intestin
d) [ ] Platifilina c) [x] Prezenţa durerilor şi disconfortului în abdomen
e) [ ] Famotidina d) [ ] Proces distrofic în mucoasa intestinului
--------------------------------------------------------------------- e) [x] Lipsa substratului organic de afectare
290. Indicaţi semnele macroscopice ale colitei ulcerative: ---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Leziuni cu caracter segmentar 298. Selectaţi simptomele care exclud sindromul de intestin iritabil:
b) [ ] Aspect de „piatră de pavaj" a) [ ] Diaree cu mucus
c) [x] Hemoragii de contact b) [ ] Dureri în abdomen
d) [x] Ulceraţii superficiale c) [x] Hemoragie intestinală
e) [ ] Fistule intestinale d) [x] Temperatură subfebrilă
--------------------------------------------------------------------- e) [x] Scădere ponderală progresivă
291. Selectaţi semnele endoscopice ale colitei ulcerative: ---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Relief în „piatră de pavaj" 299. Enumeraţi metodele de tratament al sindromului de intestin iritabil:
91
a) [x] Psihoterapie 307. Indicaţi consecinţele clinico-biologice ale steatoreei:
b) [ ] Tratament de substituţie a) [x] Scăderea ponderală
c) [x] Gimnastică curativă b) [x] Hipovitaminoze
d) [x] Spasmolitice miotrope c) [ ] Apariţia edemelor
e) [ ] Derivaţii acidului 5-aminosalicilic d) [ ] Instalarea ascitei
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Icter
300. Numiţi medicamentele recomandate în tratamentul sindromului de intestin iritabil: ---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Mesalazină 308. Selectaţi formele clinice ale sindromului de intestin iritabil:
b) [x] Mebeverină a) [x] Cu predominarea constipaţiei
c) [ ] Famotidină b) [ ] Cu predominarea disfuncţiei vegetative
d) [x] Drotaverină c) [x] Cu predominarea diareei
e) [x] Lactuloză d) [x] Forma mixtă
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Cu predominarea meteorismului
301. Selectaţi medicamentele indicate în caz de sindrom de intestin iritabil cu diaree: ---------------------------------------------------------------------
a) [x] Smecta 309. Numiţi caracteristicele diareei osmotice:
b) [x] Loperamid a) [x] Polofecalie
c) [ ] Laculoză b) [x] Proba cu foame pozitivă
d) [x] Carbonat de calciu c) [ ] Proba cu foame negativă
e) [ ] Levomicetină d) [ ] Diaree apoasă
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Mucus, sânge în materiile fecale
302. Notaţi afecţiunile care evoluează cu diaree: ---------------------------------------------------------------------
a) [x] Dizenteria 310. Enumeraţi caracteristicele diareei secretorie:
b) [ ] Ulcerul duodenal a) [ ] Steatoree
c) [x] Carcinoidul b) [ ] Proba cu foame pozitivă
d) [x] Enteropatia glutenică c) [x] Proba cu foame negativă
e) [ ] Hipotiroidismul d) [x] Diaree apoasă
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Mucus, sânge în materiile fecale
303. Selectaţi afecţiunile care evoluează mai frecvent cu constipaţie: ---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Hipertiroidismul 311. Indicaţi caracteristicele diareei inflamatorie:
b) [x] Hipotiroidismul a) [ ] Steatoree
c) [ ] Diabetul zaharat b) [ ] Proba cu foame pozitivă
d) [x] Disfuncţia muşchilor pelvieni c) [x] Proba cu foame negativă
e) [x] Boala Hirschsprung d) [ ] Diaree apoasă
--------------------------------------------------------------------- e) [x] Mucus, sânge în materiile fecale
304. Indicaţi cauzele diareei care nu răspunde la proba cu foame: ---------------------------------------------------------------------
a) [x] Sindromul carcinoid 312. Selectaţi bolile pentru care este caracteristică diareea osmotică:
b) [x] Vipomul a) [x] Enteropatia glutenică
c) [ ] Deficitul de dizaharidaze b) [x] Pancreatita cronică cu insuficienţa exocrină
d) [x] Carcinomul medular de tiroidă c) [x] Carenţa dizaharidazică
e) [ ] Insuficienţa pancreatică exocrină d) [ ] Colita ulcerativă
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Cancer colorectal
305. Enumeraţi medicamentele care pot modifica culoarea scaunului, conferindu-i aspect pseudomelenic: ---------------------------------------------------------------------
a) [x] Cu conţinut de fier 313. Numiţi bolile pentru care aste caracteristică diareea secretorie:
b) [ ] Cefalosporine a) [ ] Enteropatia glutenică
c) [x] Cu conţinut de bismut b) [ ] Pancreatita cronică cu insuficienţa exocrină
d) [x] Cărbune medical c) [x] Sindromul Zollinger-Ellison
e) [ ] Corticosteroizi d) [x] Toxicoinfecţia intestinală acută
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Colita ulcerative
306. Numiţi afecţiunile care prezintă risc crescut de malignizare: ---------------------------------------------------------------------
a) [x] Colită ulcerativă 314. Indicaţi bolile pentru care este caracteristică diareea inflamatorie:
b) [ ] Yersinioză intestinală a) [ ] Carenţa dizaharidazică
c) [ ] Diverticuloză colonică b) [x] Colita ulcerativă
d) [x] Polipoză intestinală c) [x] Colita ischemică
e) [ ] Sindrom de intestin iritabil d) [x] Diverticulita intestinală
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Enteropatia glutenică
92
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Atrofia epiteliului superficial cu depunerea subepitelială a fibrelor de colagen și fibronectină
315. Enumeraţi simptomele caracteristice pentru diareea cauzată de afectarea intestinului subţire: ---------------------------------------------------------------------
a) [x] Volumul scaunului abundent HEPATITA MULTIPLU
b) [x] Semnele deshidratării 323. Enumeraţi stările clinice în cazul cărora se atestă mărirea bilirubinei neconjugate:
c) [x] Scaunul neformat, apos a) [ ] Icter mecanic
d) [ ] Prezența tenesmelor b) [x] Anemie hemolitică
e) [ ] Sânge în materii fecale c) [x] Hepatită alcoolică cu sindromul Zieve
--------------------------------------------------------------------- d) [ ] Hepatită medicamentoasă
316. Indicaţi dereglările din cadrul sindromului clinic de malabsorbţie: e) [x] Sindrom Gilbert
a) [x] Dereglari de digestie intraluminală ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Dereglari de digestie parietală 324. Enumeraţi stările clinice în cazul cărora se atestă mărirea fracţiei bilirubinei conjugate:
c) [x] Dereglări de absorbţie parietală a) [ ] Sindromul Gilbert
d) [x] Dereglări de transport prin sistemul portal b) [x] Cancerul papilei Vater
e) [ ] Dereglări de transport prin vena cava c) [x] Sindromul Dubin-Djonson
--------------------------------------------------------------------- d) [ ] Anemia B12 - deficitară
317. Selectaţi factorii care influenţează digestia intraluminală: e) [x] Cancer al capului pancreasului
a) [x] Activitatea enzimelor pancreatice ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Colestază intra- şi extrahepatică 325. Enumeraţi stările în care este dereglată conjugarea bilirubinei cu acid glucuronic:
c) [x] Secreția de HCl în stomac a) [x] Icterul fiziologic al nou-născuţilor
d) [ ] Inflamaţie la nivel de ileon terminal b) [ ] Cure de foame îndelungată
e) [ ] Tumori la nivel de colon c) [x] Sindromul Gilbert
--------------------------------------------------------------------- d) [x] Sindromul Crigler-Najjar
318. Numiţi anticorpii caracteristici pentru enteropatia glutenică: e) [ ] Sindromul Dubin - Johnson
a) [x] Antigliadinici ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Antiendomiziali 326. Numiți marcherii serologici pentru infecția cu virusul hepatic B:
c) [x] Antitransglutaminaza tisulară a) [x] Anticorpi anti-HBcor
d) [ ] Anti-DNA b) [x] Anticorpi anti-HBs
e) [ ] Antimitocondriali c) [ ] Anticorpi anti-VHC
--------------------------------------------------------------------- d) [ ] Anticorpi anti-HAV IgM
319. Selectați semnele clinice, observate după rezecția ileonului distal: e) [x] Ag Hbe
a) [ ] Insuficiența pancreatică ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Formarea de calculi biliari 327. Numiţi afecţiunile care se asociază cu hiperbilirubinemie:
c) [x] Pierderea de acizi biliari cu materiile fecale a) [x] Hepatitele acute
d) [x] Diaree b) [x] Colestaza medicamentoasă
e) [ ] Constipaţie c) [ ] Hemangiomul hepatic
--------------------------------------------------------------------- d) [x] Ciroza hepatică
320. Identificați semnele clinice ale enteropatiei glutenice: e) [ ] Calcinate hepatice
a) [ ] Sînge proaspăt în masele fecale ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Febră 328. Marcați afecțiunile pentru care este caracteristică hepatomegalia:
c) [x] Diaree a) [x] Tromboza venelor hepatice
d) [x] Polifecalie b) [ ] Boala Menetrie
e) [x] Denutriție c) [x] Boala Wilson
--------------------------------------------------------------------- d) [x] Hemocromatoză
321. Selectați semnele clinice ale bolii Whipple: e) [ ] Hemangiom hepatic
a) [x] Diaree ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Febră 329. Selectați patologiile care sunt incluse în clasificarea etiologică a hepatitelor cronice conform clasificarii Los
c) [ ] Prurit cutanat Angeles:
d) [x] Poliserosită a) [x] Hepatita autoimună
e) [ ] Nefropatie b) [x] Hepatita cronică virală B
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] Hepatita alcoolică
322. Specificați caracteristicile morfologice mai informative ale colitei ischemice: d) [x] Boala Wilson
a) [ ] Aranjare oblică a fibrelor muscular printre focarele de atrofie e) [ ] MALT-limfom
b) [x] Tesut de granulație în craterul ulcerului ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Macrofage încărcate cu hemosiderină în submucoasă 330. Identificați care afecțiuni pot determina insuficienţă hepatică fulminantă:
d) [ ] Prezența neutrofilelor în submucoasă a) [x] Hepatitele virale acute
93
b) [x] Hepatitele medicamentoase a) [ ] Urina decolorată
c) [x] Hemocromatoză b) [ ] Fecale decolorate
d) [x] Intoxicaţiile acute c) [x] Fecale intens colorate
e) [ ] Sindromul Gilbert d) [ ] Leziuni de grataj determinate de prurit
--------------------------------------------------------------------- e) [x] Splenomegalie
331. Marcați afecțiunile hepatice, care pot determina pruritul cutanat: ---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Steatoză hepatică 339. Identificați semnele ce caracterizează icterul obstructiv:
b) [x] Chist hidatic hepatic a) [ ] Hiperbilirubinemie din contul fracției indirecte
c) [x] Ciroză primară biliară b) [x] Hiperbilirubinemie din contul fracției directe
d) [x] Colangită sclerozantă primitivă c) [ ] Stercobilină prezentă în cantităţi mari în materiile fecale
e) [ ] Hemangiom hepatic d) [x] Prezenţa bilirubinei în cantităţi mari în urină
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Hipolipidemie
332. Marcați afecțiunile care pot determina apariţia febrei: ---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Hemangiomul hepatic 340. Identificați afecţiunile ce pot evolua cu ascită:
b) [x] Hepatita alcoolică acută a) [ ] Hepatita cronică
c) [x] Angiocolita b) [x] Carcinomul hepatocelular
d) [x] Аbcesul hepatic c) [x] Pericardita constrictivă
e) [ ] Sindromul Pickwick d) [ ] Pneumonia
--------------------------------------------------------------------- e) [x] Carcinomatoza
333. Marcați care din manifestările enumerate pot fi sugestive pentru o hepatopatie cronică: ---------------------------------------------------------------------
a) [x] Eritem palmar 341. Definiți steatoza hepatică alcoolică:
b) [x] Steluţe vasculare a) [x] Formă benignă
c) [x] Ginecomastie b) [x] Formă reversibilă
d) [ ] Eritem nodos c) [x] Acumulare de lipide în ficat
e) [ ] Erupţii urticariene d) [ ] Formă malignă, ireversibilă
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Prezenţa depozitelor de Cu
334. Identificați afecțiunile ce determină creşterea evidentă a consistenţei hepatice la palpare: ---------------------------------------------------------------------
a) [x] Metastaze hepatice 342. Marcați caracteristicele afectării etilice a ficatului:
b) [ ] Hepatită acută a) [x] Epizoade repetate de „hepatită acută"
c) [ ] Hemangiom hepatic b) [x] Manifestări ale hipoavitaminozei
d) [ ] Steatoză hepatică c) [x] Etilismul în anamneză
e) [x] Ciroza hepatică d) [ ] Autoanticorpi către membrana hepatocitelor
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Prurit cutanat timp îndelungat
335. Identificați indicii sindromului colestatic de labotator: ---------------------------------------------------------------------
a) [x] Fosfataza alcalină 343. Marcați caracteristicele macroscopice ale ficatului gras:
b) [x] Bilirubina conjugată a) [ ] Micşorat în volum
c) [ ] Aspartataminotransferaza b) [x] Mărit în volum
d) [x] Gamaglutamiltranspeptidaza c) [ ] De culoare roşietică
e) [ ] Alaninaminotransferaza d) [x] De culoare galbenă
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] De culoare brună
336. Identificați modificările sugestive pentru sindromul hepatopriv de labotator: ---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Hipersideremia 344. Selectați care semne se referă la steatohepatita alcoolică:
b) [x] Hipoalbuminemia a) [ ] Scăderea gama-globulinelor
c) [x] Scăderea protrombinei b) [x] Creşterea importantă a IgA
d) [ ] Creşterea ceruloplasminei c) [ ] Creşterea ureei
e) [ ] Scăderea activității lipazei serice d) [x] Creşterea raportului AST/ALT
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Creşterea importantă a IgM
337. Identificați ce semnificaţie poate avea creşterea fosfatazei alcaline în prezenţa icterului: ---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Sindrom Rotor 345. Marcați manifestările clinice din hemocromatoză:
b) [ ] Sindrom Budd-Chiari a) [x] Hepatomegalie
c) [x] Cancer de cap de pancreas b) [x] Pigmentare brună sau cenuşie
d) [x] Litiază biliară c) [x] Diabet zaharat
e) [ ] Sindrom Gilbert d) [ ] Icter colestatic
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Sindrom extrapiramidal
338. Identificați ce semne întâlniţi mai frecvent în icterul prehepatic: ---------------------------------------------------------------------
94
346. Selectați afirmațiile corecte despre hepatita virală D: ---------------------------------------------------------------------
a) [x] Coinfecţie VHB+VHD 354. Enumeraţi indicii de laborator caracteristici hepatitei autoimune:
b) [x] Superinfecţie VHD+VHB a) [x] Ig G crescută
c) [ ] Coinfecţia VHD+VHC b) [x] Hipertransaminazemie
d) [ ] Superinfecţia VHD/VHC c) [x] Hipergamaglobulinemie
e) [ ] Monoinfecţia VHD d) [ ] Mărirea evidentă a bilirubinei neconjugate
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Trombocitoza
347. Marcați care sunt indicațiile pentru tratamentul antiviral în hepatita cronica B: ---------------------------------------------------------------------
a) [x] Nivelul ADN-HBV > 2000 IU/ml 355. Identificați care sînt preparatele cu acţiune benefică asupra inflamaţiei mezenchimale în hepatitele
b) [ ] Nivelul ADN-HBV > 200 IU/ml autoimune:
c) [x] Pacienţii cu ALT mai sus de limita superioară a valorilor normale a) [ ] Silimarina
d) [x] Pacienţii cu activitatea necroinflamatorie de grad moderat sau sever şi / sau fibroză, cel puţin moderată b) [ ] Vitaminele B6, B12
e) [ ] Indiferent de activitatea transaminazelor c) [ ] Fosfolipidele esenţiale
--------------------------------------------------------------------- d) [x] Azatioprina
348. Marcați care sunt contraindicaţiile tratamentului cu alfa-interferon în bolile hepatice virale: e) [x] Prednizolonul
a) [x] Maladiile autoimune ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Ciroza hepatică virală decompensată 356. Marcați manifestările extrahepatice ce pot fi întâlnite în hepatita autoimnă:
c) [ ] Hepatita virală D a) [ ] Endocardită
d) [x] Depresia b) [x] Pleurită
e) [ ] Ciroza hepatică de etiologie virală compensată c) [x] Sindromul articular
--------------------------------------------------------------------- d) [x] Manifestări cutanate (purpură vasculară, etc)
349. Indicați efectele secundare posibile după administrarea corectă a interferonului: e) [ ] Astm bronşic
a) [x] Deprimarea măduvei hematoformatoare ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Alopecie 357. Identificați modificările caracteristice pentru hepatita autoimună:
c) [ ] Endocardită fibrinoasă a) [ ] Hiperalbuminemia
d) [ ] Infiltrate pulmonare tranzitorii b) [ ] Hipoglobulinemia
e) [x] Labilitate emoţională, depresie c) [x] Hipergamaglobulinemia
--------------------------------------------------------------------- d) [ ] Ig A - crescută
350. Marcați simptomele caracteristice hepatitei autoimune: e) [x] Ig G - crescută evident
a) [x] Fatigabilitate ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Prurit cunatat intens 358. Selectați condițiile prezența concomitentă a căror este necesară pentru inițierea tratamentului antiviral în caz
c) [x] Polimialgii, poliartralgii de HCV B:
d) [x] Icter a) [x] ADN-ul VHB > 2 000 UI/ml și valori persistent elevate ale transaminazelor
e) [ ] Hipertensiune arterială b) [ ] ADN-ul VHB > 200 000 UI/ml și valori persistent normale ale transaminazelor
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] Nivel persistent normal al ALT și ADN-ul VHB <2000 UI / ml
351. Marcați care manifestări extrahepatice autoimune sunt întâlnite în hepatita autoimună: d) [x] Severitatea bolii hepatice: scorul Metavir > A2 şi/sau F2
a) [x] Artralgii şi artrite cu caracter tranzitoriu ce reflectă activitatea bolii e) [ ] Severitatea bolii hepatice: scorul Metavir < A2 şi F0
b) [ ] Inelul Kayser-Fleischer ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Capilarită alergică 359. Numiți indicațiile pentru tratament antiviral în caz de infecție cronică cu VHB:
d) [x] Amenoree a) [ ] Persoanele cugradul de fibroză ≤2 la adulți, cu nivelul persistent normal al ALT și cu ADN-ul VHB <2000
e) [ ] Periarteriită nodoasă UI / ml
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Ciroză hepatică compensată, cu ADN-VHB detectabil în ser (chiar < 2 000 UI/ml), independent de ALAT
352. Identificați preparatele ce se utilizează în tratamentul hepatitei autoimune: c) [x] Ciroză hepatică decompensată
a) [ ] Imunostimulatori d) [x] ADN-VHB > 2 000 UI/ml și creşterea persistentă a ALAT, și F2
b) [x] Glucocorticosteroizi e) [x] ADN-VHB > 2 000 UI/ml și creşterea persistentă a ALAT, și A3
c) [ ] Interferoni ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Azatioprina 360. Indicați analogii nucleozidici/nucleotidici recomandați ca prima linie de monotherapie în tratamentul
e) [ ] Analogi nucleozidici etiologic al hepatitei cronice virale B:
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Lamivudina
353. Marcați care elementecaracterizează hepatita autoimună: b) [ ] Adefovir
a) [x] Hepatită periportală cu infiltrat preponderent limfo-plasmocitar c) [x] Entecavir
b) [x] Apare mai frecvent la femeile tinere d) [ ] Telbivudina
c) [x] Prezența hipergamaglobulinemiei e) [x] Tenofovir
d) [ ] Etiologia este predominant medicamentoasă ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Hepatită periportală cu infiltrat preponderent polimorfonuclear 361. Indicați medicamentele, care pot fi folosite pentru prevenirea transmisiei perinatale şi intrauterine a VHB, în
95
ultimul trimestru de sarcină la pacientele HBsAg-pozitive cu AND-ul seric al VHB>106-7 IU/ml: e) [ ] Se asociază cu sindrom colestatic persistent
a) [x] Imunoglobulina anti VHB ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Entecavir 369. Selectați afecțiunile în care ASAT/ALAT >1:
c) [x] Tenofovir a) [ ] Hepatita cronică virală B
d) [ ] Adefovir b) [ ] Hemocromatoza
e) [ ] Peg-INF c) [ ] Amiloidoza
--------------------------------------------------------------------- d) [x] Steatohepatita alcoolică
362. Marcați afirmațiile corecte despre hepatita cronică virală D: e) [x] Ciroza hepatică
a) [x] Poate fi urmarea suprainfectiei cu VHD la o persoană cu AgHBs pozitiv ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Suprainfecţia se poate manifesta ca o agravare a infecţiei cu VHB 370. Identificați afecțiunile care pot determina creşterea izolată a fosfatazei alcaline, cu GGTP normală:
c) [ ] Este determinată de un virus cu ADN a) [ ] Steatohepatita alcoolică
d) [x] Este determinată de un virus cu ARN b) [ ] Hepatitele virale
e) [x] Ciroza hepatică se dezvoltă mai devreme c) [ ] Steatoza hepatică
--------------------------------------------------------------------- d) [x] Ciroza biliară primitivă, în debut
363. Indicați condițiile, când fragmentul bioptic hepatic poate fi considerat adecvat: e) [x] Metastaze osoase
a) [x] Lungime de 20-25 mm ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Diametru de 1,2-1,3 mm 371. Selectați indicațiile de tratament al encefalopatiei hepatice:
c) [x] Conţine cel puţin 11 spaţii porte complete a) [x] Antibiotice non-absorbabile
d) [ ] Conţine cel puţin 7 spaţii porte complete b) [x] Limitarea aportului de proteine în alimentație
e) [ ] Diametru de 0,6 - 0,7 mm c) [ ] Analogii nucleozidici
--------------------------------------------------------------------- d) [x] Medicamente care sporesc tranzitul intestinal
364. Identificați pattern-uri histologice specifice HCV C: e) [ ] Creșterea aportului de proteine în alimentație
a) [x] Prezenţa agregatelor limfoide dense și chiar foliculilor limfoizi în spaţiile porte ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Leziuni ale ducturilor biliare, de tip colangită nesupurativă 372. Indicați situațiile când este necesar aprecierea nivelului ADN VHB:
c) [x] Modificări degenerative hepatocitare - steatoză micro- și macroveziculară a) [x] Stabilirea diagnosticului de hepatită
d) [ ] Corpi Mallory b) [x] Inițierea tratamentului antiviral
e) [ ] Aspectul de sticlă mată al hepatocitelor (ground glass) c) [x] Monitorizarea eficacității și aderenței la tratament
--------------------------------------------------------------------- d) [ ] Evidențierea factorilor de risc
365. Identificați pattern-uri histologice specifice HCV B: e) [ ] Identificarea tulpinilor virale rezistente
a) [x] Aspectul de sticlă mată al hepatocitelor (ground glass) ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Nuclee "nisipoase" 373. Marcați datele de laborator determinate în hepatita autoimună tip 2:
c) [x] Corpi acidofili Councilman a) [x] Anticorpi anti-microsomali ficat-rinichi în titru înalt
d) [ ] Prezenţa agregatelor limfoide dense și chiar foliculilor limfoizi în spaţiile porte b) [ ] Anticorpi anti-nucleari în titru înalt
e) [ ] Corpi Mallory c) [ ] Elevarea nivelului IgM
--------------------------------------------------------------------- d) [x] Elevarea nivelului IgG
366. Identificați condițiile care pot induce absența răspunsului la terapia antivirală în hepatita cronică virală B: e) [ ] Elevarea nivelului IgA
a) [x] Rezistența virală ------------------------------------------------------------------
b) [ ] Încărcătură virală înaltă CIROZA MULTIPLU
c) [ ] Prezența patologiilor asociate 374. Identificați semnele cutanate caracteristice pentru ciroza hepatică virală:
d) [x] Lipsa complianței la tratament a) [ ] Eritem facial
e) [ ] Administrarea concomitentă a tratamentului antihipertensiv b) [x] Eritem palmar
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] Acrocianoză
367. Marcați afirmațiile corecte despre hepatita cronică virală D: d) [x] Steluţe vasculare
a) [x] Mai frecvent este consecința suprainfectiei cu VHD la o persoană cu infecție cronică cu VHB e) [ ] Eritem nodular
b) [x] VHB susține replicarea VHD prin partajarea proteinelor sale de suprafață ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Hepatita cronică virală D se confirmă prin cercetarea ADN-VHD 375. Marcați indicii ce caracterizează sindromul hepatopriv în ciroza hepatică:
d) [x] Coinfectia cu alte virusuri hepatice se asociaza cu diverse modele de inhibare reciprocă a replicarii virale a) [x] Hipoalbuminemie
e) [x] Este necesară cercetarea infecţiei cu VHD în toate cazurile de agravare a cursului infecţiei cu VHB b) [ ] Hipergamaglobulinemie
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Scăderea indicelui protrombinic
368. Marcați afirmaţiile adevărate despre sindromul Gilbert: d) [ ] Creşterea nivelului lactatdehidrogenazei
a) [x] Este o afecțiune ereditară, cu transmitere autosomal-recesivă e) [ ] Creşterea fosfatazei alcaline
b) [x] Cauza este activitatea redusă a unei enzime, uridin-difosfat-1 A1-glucuroniltransferaza, implicată în ---------------------------------------------------------------------
procesul de conjugare a bilirubinei, dar și a altor molecule lipofile 376. Marcați care sunt semnele morfologice caracteristice cirozei hepatice neactive:
c) [x] Probele funcţionale hepatice vor fi, de obicei, in limite normale, cu excepția nivelului bilirubinei a) [ ] Distrofia hepatocitară
d) [ ] Se caracterizează prin icter persistent, cu evoluţie progresivă b) [ ] Dilatarea ducturilor portale
96
c) [x] Noduli de regenerare hepatocitară a) [ ] Hidrotoracele este o acumulare de fluid pleural cu conţinut crescut de proteine
d) [x] Septuri conjunctive aparente, care înconjoară nodulii de regenerare b) [x] Hipoxemia este legata de prezenţa dilataţiilor vasculare pulmonare şi de şunturi intrapulmonare
e) [ ] Necroze în puncte c) [x] Tratamentul sindromului hepatopulmonar constă în oxigenoterapie şi transplant hepatic
--------------------------------------------------------------------- d) [ ] Hidrotoracele se localizează mai mult pe stânga
377. Marcați care sunt factorii precipitanţi ai encefalopatiei hepatice: e) [x] Platipneea reprezintă un element cheie de diagnostic al sindromului hepato-pulmonar
a) [x] Hemoragii digestive ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Tratamentul agresiv cu diuretice 385. Care din nozologiile enumerate pot fi complicații ale cirozei hepatice?
c) [ ] Administrarea de dizaharide non absorbabile a) [ ] Dumping sindrom
d) [x] Administrarea benzodiazepinelor b) [x] Sindromul hepato-renal
e) [ ] Creşterea catabolismului proteic c) [ ] Sindrom Malory Weis
--------------------------------------------------------------------- d) [x] Sindromul hepato-pulmonar
378. Selectați contraindicațiile pentru transplantulhepatic în tratamentul cirozei hepatice cu ascită refractară: e) [x] Peritonită bacteriană spontană
a) [x] Abuzulde alcool ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Asocierea hepatocarcinomului 386. Selectați indicii de hipertensiune portală vizualizați la ecografia Doppler:
c) [ ] Herniile ombilicale mari a) [ ] Îngustarea venei splenice
d) [x] Infecțiile b) [x] Încetinirea fluxului portal
e) [ ] Pacienții cu șunt transjugular intrahepatic portosistemic c) [x] Splenomegalia
--------------------------------------------------------------------- d) [x] Prezența colateralelor porto-sistemice
379. Numiți elementele definitorii pentru hipersplenism: e) [] Dilatarea trunchiului venei Porte
a) [ ] Leucocitoză ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Leucopenie 387. Marcați care dintre următoarele afirmații, referitor la hemoragia digestivă din cadrul cirozei hepatice, sunt
c) [x] Anemie normocitară, normoblastică corecte:
d) [x] Trombocitopenie a) [ ] Se produce cel mai frecvent prin erodarea arterei coronare gastrice
e) [ ] Trombocitoză b) [x] Poate duce la decompensarea cirozei si apariţia encefalopatiei
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] Este o complicaţie rară
380. Identificați manifestările hipertensiunii portale: d) [ ] Necesită tratament diuretic
a) [x] Splenomegalie e) [x] Endoscopia digestivă se efectuează de urgenţă, în primele 6 ore
b) [x] Dilatarea varicelor esofagiene ---------------------------------------------------------------------
c) [x] "Сapul de meduză" 388. Care sunt factorii ce pot declanșa ascita în ciroza hepatică?
d) [ ] Hipertensiunea arterială a) [ ] Hidrotoracele
e) [ ] Trombocitoză b) [x] Infecția
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Hemoragia digestivă
381. Identificați atitudinea terapeutică în encefalopatia hepatică: d) [x] Tromboza portală
a) [x] Administrarea de lactuloză e) [x] Întreruperea tratamentului
b) [ ] Administrarea sedativelor ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Perfuzii cu Dextran 389. Selectați semnele de hipertensiune portală în ciroza hepatică?
d) [ ] Dieta bogată în proteine a) [x] Splenomegalie
e) [x] Administrarea Ornitinei b) [ ] Icter si asterixis posibile in caz de ciroză decompensată
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] Hepatomegalia
382. Identificați simptomele caracteristice pentru colangiocarcinom: d) [ ] Angioame stelare
a) [x] Pierdere în pondere e) [x] Ascita
b) [x] Icter ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Hepatomegalie 390. Selectați recomandațiile necesare în tratamentul ascitei din cadrul cirozei hepatice:
d) [ ] Hemoragie gastrică a) [x] Regimul hiposodat <5 g/24h
e) [x] Anorexie b) [x] Utilizarea diureticelor distale în doză progresivă
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] Antibioticoterapie combinată
383. Enumerați cauzele ce pot induce ascita: d) [ ] Ligaturatrea endoscopică
a) [x] Sindromul Budd-Chiari e) [x] Efectuarea paracentezei evacuatorii în caz de eșec la tratamentul medicamentos
b) [ ] Steatoza hepatică ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Hepatita cronică virală B 391. Care afecțiuni sunt considerate cauze rare ale cirozei hepatice?
d) [x] Tromboza venei porte a) [x] Deficit ereditar de alfa-1-antitripsină
e) [x] Canceromatoza abdominală b) [x] Colangită sclerozantă primitivă
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Colangita biliară primitivă
384. Care din următoarele afirmaţii referitoare la complicaţiile pleuropulmonare ale cirozei hepatice sunt d) [ ] Steatohepatită non-alcoolică
adevarate? e) [ ] Boala alcoolică a ficatului
97
--------------------------------------------------------------------- e) [x] Administrarea preparatelor hepatotoxice
392. Notați afecţiunile ce pot evolua cu ascită: ---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Colecistita cronică în faza de acutizare 400. Selectaţi semnele clinice prezente în ciroza hepatică:
b) [x] Sindromul nefrotic pronunţat a) [x] Ascită
c) [x] Canceromatoza abdominală b) [x] Splenomegalie
d) [ ] Pancreatita cronică recidivantă c) [x] Dilatarea varicoasă a venelor stomacului
e) [x] Tuberculoza abdomenală d) [x] Dilatarea venelor superficiale ale abdomenului tip „cap de meduză"
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Hiperalbuminemia
393. Marcați factorii precipitanţi ai encefalopatiei hepatice: ---------------------------------------------------------------------
a) [x] Hemoragiile digestive 401. Notați factorii triggeri ai comei hepatice?
b) [x] Tratamentul intens cu diuretice a) [x] Hemoragia din varicele esofagiene
c) [ ] Administrarea de dizaharide non absorbabile b) [x] Administrarea de diuretice tiazidice
d) [x] Administrarea benzodiazepinelor c) [ ] Administrarea preparatelor hepatoprotectoare
e) [ ] Dieta hipoproteică d) [x] Exces de proteine
--------------------------------------------------------------------- e) [x] Administrarea de durată a barbituricelor
394. Care este atitudinea terapeutică în encefalopatia hepatică? ---------------------------------------------------------------------
a) [x] Administrarea de lactuloză 402. Selectați recomandațiile utile în tratamentul hemoragiilor variceale:
b) [ ] Administrarea sedativelor a) [x] Vasopresina
c) [x] Reducerea consumului de proteine b) [x] Tamponamentul cu sonda Sengstaken- Blakemore
d) [x] Administrarea Ornitinei c) [x] Somatostatina
e) [ ] Utilizarea plazmei proaspăt congelate d) [ ] Papilosfincterotomia
--------------------------------------------------------------------- e) [x] Sclerozarea endoscopică a venelor dilatate
395. Identificaţi cauzele metabolice ale cirozei hepatice: ---------------------------------------------------------------------
a) [x] Ficatul gras non-alcoolic 403. Selectați medicamentele recomandate în tratamentul hepatitei alcoolice severe?
b) [ ] Colangita biliară primitivă a) [ ] Colchicina
c) [x] Deficitul de Alfa 1 antitripsină b) [ ] Steroizi anabolizanți
d) [ ] Sindromul Budd Chiari c) [x] Glucocorticoizi
e) [x] Hemocromatoza d) [x] Pentoxifilina
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Propylthiouracil
396. Care sunt consecințele hipertensiunei portale la pacienții cu ciroză hepatică: ---------------------------------------------------------------------
a) [x] Hemoragii digestive superioare din varicele gastroesofagiene 404. Selectați afirmațiile corecte despre corpusculii Mallory:
b) [x] Hemoragii din venele hemoroidale a) [ ] Sunt specifici pentru steatohepatita non-alcoolică
c) [ ] Icter b) [x] Reprezintă incluziuni eozinofile perinucleare
d) [x] Ascită c) [ ] Sunt sugestivi pentru boala Wilson
e) [ ] Apraxie d) [x] Pot fi identificați la pacienții cu obezitate morbidă și diabet necontrolat
--------------------------------------------------------------------- e) [x] Sunt sugestivi pentru steatohepatita alcoolică
397. Selectați care sunt indicaţiile pentru paracenteza diagnostică: ---------------------------------------------------------------------
a) [x] Suspecție la tuberculoză peritoneală 405. Marcați leziunile histologice caracteristice bolii hepatice alcoolice:
b) [ ] Abdomen acut a) [ ] Hepatocite în sticlă mată
c) [x] Suspecţia de peritonită bacteriană spontană b) [x] Fibroza în spațiul perivenular și perisinusoidal Disse
d) [x] Ascita refractară c) [x] Infiltrat periportal inflamator cu neutrofile polimorfonucleare
e) [x] Suspecţie de malignizare d) [ ] Infiltrat periportal cu celulele plasmatice
--------------------------------------------------------------------- e) [x] Corpi Mallory
398. Selectați complicaţiile posibile ale paracentezei terapeutice ---------------------------------------------------------------------
a) [x] Hemoragii 406. Notați cauzele sindromului hemoragic cutanat în ciroza alcoolică:
b) [ ] Icter a) [x] Hipersplenism cu trombocitopenie
c) [x] Hemoperitoneum acut b) [x] Sinteză hepatică scăzută a factorilor de coagulare
d) [x] Perforaţia intestinală c) [x] Malabsorbție a vitaminei K
e) [ ] Hemotorax acut d) [ ] Sângerare din varicele esofagiene
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Anemie hemolitică
399. Enumeraţi factorii declanşatori ai insuficienţei hepatice la pacienţii cu ciroză hepatică: ---------------------------------------------------------------------
a) [x] Hemoragia din varicele esofagiene 407. Care sunt cauzele anemiei în ciroza alcoolică?
b) [x] Consumul de alcool a) [x] Hemoliză
c) [ ] Tratamentul diuretic adecvat b) [x] Deficiente nutritionale coexistente (în special acid folic și vitamina B12)
d) [x] Peritonita bacteriană spontană c) [x] Hipersplenism
98
d) [ ] Sinteza scăzută a factorilor de coagulare c) [x] Elevarea nivelului IgM
e) [ ] Deficit de eritropoietină d) [ ] Prezenţa anticorpilor anti-LKM1
--------------------------------------------------------------------- e) [x] Prezenţa anticorpilor antimitocondriali
408. Selectați cauzele anemiei la pacienții cu ciroză alcoolică: ---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Deficitul de vitamina K 416. Selectați medicamentele utilizate în tratamentul colangitei biliare primitive:
b) [x] Deficitul de acid folic a) [x] Acidul ursodeoxicolic
c) [x] Hemoliză b) [x] Colestiramina
d) [x] Hipersplenism c) [ ] Peg-Interferon
e) [x] Efectul direct de supresie al alcoolului asupra măduvei osoase d) [x] Calciu și vitamina D
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Disferal sau D-penicilamină
409. Selectați enzimele implicate în metabolismul alcoolului în ficat: ---------------------------------------------------------------------
a) [x] Alcooldehidrogenaza citosolică 417. Selectați recomandările terapeutice pentru ficatul gras non-alcoolic:
b) [ ] Ciclooxigenaza a) [ ] Colestiramina
c) [x] Sistemul de oxidare microsomală (MEOS) b) [x] Reducerea greutății prin dietă si exercitiu fizic
d) [x] Catalaza peroxismală c) [ ] Citostatice
e) [ ] UDP-glucuroniltransferaza d) [x] Managementul diabetului zaharat
--------------------------------------------------------------------- e) [x] Pioglitazonă
410. Selectați consecințele metabolice hepatice сauzate de consumul nociv de alcool: ---------------------------------------------------------------------
a) [x] Crește acumularea intrahepatică de trigliceride 418. Selectați metodele de tratament al hipertensiunii portale în ciroza hepatică:
b) [x] Crește absorbția de acizi grași a) [x] Beta-blocanții neselectivi
c) [ ] Crește oxidarea acizilor grași în ficat b) [ ] Acidul ursodeoxicolic
d) [x] Scade oxidarea acizilor grași în ficat c) [x] Endoligaturarea varicelor esofagiene
e) [ ] Crește secreția de lipoproteine d) [ ] Prednison
--------------------------------------------------------------------- e) [x] Șuntul transjugular portosystemic intrahepatic
411. Care sunt cei mai importanți factori de risc, implicați în dezvoltarea bolii hepatice alcoolice: ---------------------------------------------------------------------
a) [x] Cantitatea consumului de alcool 419. Marcați manifestările insuficienței hepatocelulare la pacienții cu ciroză hepatică:
b) [ ] Consumul de cafea a) [x] Icter
c) [x] Durata consumului de alcool b) [x] Tulburări de coagulare
d) [x] Factorii genetici c) [ ] Dilatarea venei porte
e) [ ] Factorii sociali d) [x] Hipoalbuminemie
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Peritonita bacteriană spontană
412. Selectați factorii de risc pentru boala hepatică alcoolică: ---------------------------------------------------------------------
a) [x] Sexul feminin PANCREAS MULTIPLU
b) [ ] Tipul de bautură consumată 420. Selectaţi factorii etiologici ai pancreatitei cronice:
c) [ ] Consumul de cafea a) [x] Alcoolismul
d) [x] Malnutriția b) [x] Hipercalciemia
e) [x] Obezitatea c) [ ] Reumatismul
--------------------------------------------------------------------- d) [x] Disfuncţii ale sfincterului Oddi
413. Selectați modificările biologice observate în hepatita alcoolica acută: e) [ ] Tireoidita autoimună
a) [x] Raportul AST/ALT > 1,5 ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Leucocitoză 421. Menționați factorii implicaţi în patogenia pancreatitei cronice:
c) [x] Creșterea Gama-glutamiltranspeptidasei (GGTP) a) [ ] Activarea enzimelor proteolitice în duoden
d) [] Creșterea Ig G b) [x] Activarea intracelulara a proteazelor pancreatice cu activarea celulelor pancreatice stelate
e) [ ] Hiperalbuminemia c) [x] Refluxul colangio-pancreatic
--------------------------------------------------------------------- d) [x] Activarea enzimelor proteolitice în ducturile pancreatice
414. Marcațiîn care dintre afecţiuni se poate întâlni hematemeza: e) [ ] Refluxul duodeno-gastral
a) [ ] Esofagită catarală ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Varice gastrice 422. Indicați semnele clinice caracteristice pentru pancreatita cronică:
c) [ ] Colita ulcerativă a) [x] Dureri abdominale epigastrice (declansate de mese abundente)
d) [x] Sindromul Zollinger-Ellison b) [x] Steatoree
e) [x] Boala Mallory-Weis c) [ ] Simptomul Kernig pozitiv
--------------------------------------------------------------------- d) [ ] Splenomegalia
415. Marcați care dintre cele enumerate sunt caracteristice pentru colangita biliară primară: e) [ ] Limfadenopatia
a) [ ] Elevarea nivelului IgA ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Elevarea nivelului IgG 423. Marcați manifestările pancreatitei cronice în faza de acutizare:
99
a) [x] Hiperamilazurie 431. Marcați testele pentru diagnosticarea puseului acut al pancreatitei cronice:
b) [x] Durere epigastrică cu iradiere în centură a) [x] Amilaza serică
c) [ ] Simptomul Curvuazie pozitiv b) [ ] Testul Şhilling
d) [x] Hiperlipazemie c) [x] Lipaza serică
e) [ ] Proteinuria d) [ ] Testul cu D-xiloză
--------------------------------------------------------------------- e) [x] Amilaza în urină
424. Identificați medicamentele utilizate în tratamentul pancreatitei cronice în acutizare: ---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Diuretice 432. Marcați care caracteristici ale sindromului dolor abdomunal se referă la pancreatita cronică:
b) [x] Antisecretoare a) [x] Durerea frecvent iradiaza in spate
c) [x] Antispastice b) [x] Sediul durerii epigastric ori în bara
d) [ ] Fosfolipide esenţiale c) [x] Durerea este partial remisa la aplecarea anterogradă a trunchiului si in pozitie genu-cubitala
e) [x] Analgetice d) [ ] Durerea care se ameliorează după mese
--------------------------------------------------------------------- e) [x] Durerea persistentă, profundă, sâcâitoare, cu durata de zile, saptamani
425. Identificați recomandările necesare pentru tratamentul pancreatitei cronice cu sindrom algic persistent: ---------------------------------------------------------------------
a) [x] Dieta cu evitarea prânzurilor abundente bogate în grăsimi şi proteine 433. Marcați complicaţiile timpurii ale pancreatitei cronice:
b) [x] Înlăturarea aportului de alcool a) [x] Formarea pseudochisturilor pancreatice
c) [x] Terapia analgezică și antisecretoare b) [x] Icter mecanic (obstructiv)
d) [ ] Terapia cu imunostimulatoare c) [x] Hipertensiune portală, forma prehepatică –ca consecinta a trombozelor in sistemul portal
e) [x] Evitarea fumatului d) [ ] Sindromul de malabsorbție
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Peritonită bacteriană spontană
426. Indicați metodele utilizate în diagnosticarea pancreatitei cronice: ---------------------------------------------------------------------
a) [x] Dozarea elastazei-1 pancreatice umane in materiile fecale 434. Marcați manifestarile sindromului de maldigestie-malabsorbtie în pancreatita cronică:
b) [x] Ecografia abdominală a) [x] Scaune anormale: polifecalie, consistenţă păstoasă, grăsos
c) [ ] Scintigrafia b) [x] Pierdere ponderală
d) [x] Ultrasonografia endoscopică c) [x] Semne clinice de hipovitaminoze: în particular, pentru vitaminele liposolubile
e) [ ] Colecistocolangiografia perorală d) [ ] Disfagie
--------------------------------------------------------------------- e) [x] Steatoree
427. Selectaţi complicaţiile pancreatitei cronice: ---------------------------------------------------------------------
a) [x] Icterul mecanic 435. Selectați testele sanguine necesare pentruevaluarea nutrițională în pancreatita cronică:
b) [x] Diabetul zaharat a) [ ] Amilaza
c) [x] Deficitul de vitamine liposolubile b) [ ] Creatinina
d) [ ] Sindromul Mallori-Weiss c) [x] Pre-albumina
e) [ ] Sindromul Zollinger-Ellison d) [x] Proteina ce leagă retinolul
--------------------------------------------------------------------- e) [x] Colecalciferol (vit. D)
428. Marcați afirmaţiile corecte pentru pancreatita cronică: ---------------------------------------------------------------------
a) [x] Insuficienta exocrina a pancreasului poate conduce spre malnutritie 436. Identificați prezentarea clinică inițială în pancreatita autoimună:
b) [ ] Scăderea secreţiei de enzime proteolitice determina steatoree a) [x] Icter obstructiv
c) [ ] Durerea apare pe foame si se ameliorează postalimentar b) [x] Dureri abdominalede intensitate mica sau chiar absente
d) [x] Evoluţia bolii poate avea caracter cronic-recidivant c) [x] Pierdere în greutate
e) [x] Diabetul zaharat poate fi o complicaţie a pancreatitei cronice d) [ ] Ascită
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Febră
429. Identificați caracteristicile scaunului pancreatic tipic: ---------------------------------------------------------------------
a) [x] Polifecalic, consistenţă păstoasă 437. Indicați principalele afecțiuni extrapancreatice asociate pancreatitei autoimune, tip I:
b) [x] Semiformat, sub formă de terci grăsos a) [x] Colangita sclerozană-IgG4 pozitivă
c) [x] Culoare galbenă-surie, strălucitor, miros rânced, reacţie alcalină b) [x] Fibroză retroperitoneală
d) [ ] Lichid, neabundent, cu sânge şi puroi c) [x] Sialadenită
e) [ ] Abundent, apos d) [ ] Colita ulceroasă
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Boala Crohn
430. Indicați mecanismele apariţiei durerii în pancreatita cronică: ---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Creşterea concentraţiei de glucagonă 438. Indicați principalele boli extrapancreatice asociate pancreatitei autoimune, tip II :
b) [x] Inflamaţia perineurală a) [ ] Colangita sclerozană-IgG4 pozitivă
c) [ ] Hiperinsulinemie b) [ ] Fibroză retroperitoneală
d) [x] Obstrucţia ductală cu mărirea presiunii intraductale c) [ ] Nefrita interstitiala
e) [x] Interactiunea neuropeptidelor cu celule inflamate d) [x] Colita ulceroasă
--------------------------------------------------------------------- e) [x] Boala Crohn
100
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Colangiocarcinom
439. Indicați cu ce se poate asocia statutul nutrițional deficient din pancreatita cronică: ---------------------------------------------------------------------
a) [x] Creșterea mortalității 447. Identificați cauzele benigne ale colestazei extrahepatice:
b) [x] Evenimente cardiovasculare a) [x] Litiaza căii biliare principale
c) [x] Risc de fracturi b) [x] Pancreatită cronică
d) [ ] Scade riscul de infecții c) [x] Colangită sclerozantă primitivă
e) [ ] Scăderea incidenței episoadelor dolore d) [x] Parazitoze ale căilor biliare (ascaris)
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Ampulom vaterian
440. Selectați testele sangvine necesare pentruevaluarea nutrițională în pancreatita cronică: ---------------------------------------------------------------------
a) [x] Magneziu seric 448. Indicați cauzele posibile ale colestazei extrahepatice:
b) [ ] Ureea a) [ ] Hepatopatie alcoolică
c) [x] Albumina, pre-albumina b) [ ] Colangita biliară primitivă
d) [x] Proteina ce leagă retinolul c) [x] Coledocolitiaza
e) [ ] Transferina carbohidrat deficientă d) [x] Pancreatită cronică
--------------------------------------------------------------------- e) [x] Cancer pancreatic cefalic
441. Indicați testele neinvazive utile pentru explorarea funcţiei exocrine a pancreasului: ---------------------------------------------------------------------
a) [x] Dozarea elastazei-1 specifice pancreatice în fecale prin ELISA 449. Numiți maladiile în care se pot observa dureri abdominale postrprandiale recidivante:
b) [x] Teste cantitative de dozare a steatoreei - metoda van de Kamer(coeficientul de absorbtie a lipidelor) a) [x] Pancreatita cronică
c) [x] Testul respirator cu trigliceride marcate cu izotopul stabil 13C b) [x] Angor mezenteric
d) [ ] Testul cu secretin - pancreozimină c) [x] Neoplasm mucinos papilar intraductal al pancreasului
e) [ ] Dozarea insulinei și a peptide C serice d) [ ] Ulcer duodenal
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Boala de reflux gastroesofagian
442. Indicați metodele cu sensibilitate înaltă în diagnosticul pancreatitei cronicecu modificări moderate: ---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Ultrasonografia transabdominală 450. Marcați formele de pancreatită cronică conform clasificării etiologice Tigar-O:
b) [ ] Scanare prin tomografie computerizată abdominală a) [ ] Pancreatită interstițială
c) [x] Imagistică prin rezonanța magnetică in regim colangiopancreatografic b) [x] Pancreatita toxico-metabolică
d) [x] Ultrasonografia endoscopică c) [x] Pancreatita autoimună
e) [x] Testul secretin-pancreoziminic d) [x] Pancreatită acută recurentă și severă
--------------------------------------------------------------------- e) [x] Pancreatita obstructivă
443. Selectați remediile recomandate în tratamentul durerii din pancreatita cronică: ---------------------------------------------------------------------
a) [x] Paracetamol CAILE BILIARE MULTIPLU
b) [x] Tramadol 451. Notați complicațiile posibile ale colangitei sclerozante primitive:
c) [x] Analgezice opioide a) [x] Malabsorbţia vitaminelor: A, D, E, K
d) [ ] Spasmolitice miotrope b) [x] Ciroza biliară secundară
e) [ ] M-Colinolitice c) [x] Colangiocarcinom
--------------------------------------------------------------------- d) [x] Insuficienţă hepatică
444. Stabiliți conduita eficientă a durerii din pancreatită cronică: e) [ ] Adenocarcinom
a) [x] Excluderea consumului de alcool ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Renunţ total la fumat 452. Indicați complicaţiile acute ale litiazei biliare veziculare:
c) [x] Complianța la tratament a) [x] Colecistita acută
d) [ ] Micșorarea cotei de proteine din alimentație sub 20 grame/zi b) [x] Pancreatita acută
e) [ ] Renunț treptat la fumat c) [ ] Hepatita acută
--------------------------------------------------------------------- d) [x] Litiaza coledocului, angiocolita (colangita) acută
445. Marcați caracteristicile sindromului dolor abdominal din pancreatita cronică: e) [ ] Colangita sclerozantă IgG4 pozitivă
a) [x] Durerea este declanşată în mod tipic de mese şi/sau de ingestia de alcool ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Sediul durerii: epigastric, cu iradiere în spate sau "în centură" 453. Enumeraţi factorii etiopatogenetici ai colangitei:
c) [x] Durerea se ameliorează șezând cu trunchiul aplecat înainte a) [ ] Diabetul zaharat
d) [ ] Durerea se ameliorează în decubit dorsal b) [ ] Ulcerul cronic
e) [ ] Durerea se ameliorează după prânzuri, dar revine după câteva ore c) [ ] Ischemia acută a peretelui veziculei biliare
--------------------------------------------------------------------- d) [x] Contaminarea cu germeni bacterieni a căilor biliare
446. Numiți cauzele benigne ale icterului de origine extrahepatică: e) [x] Obstrucţia completă sau parţială a căilor biliare
a) [x] Litiază biliară ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Pancreatită cronică 454. Marcați medicația indicată în tratamentul colicei biliare:
c) [x] Colangită sclerozantă primitivă a) [ ] Colekinetice
d) [ ] Ampulom vaterian b) [x] Antispastice
101
c) [ ] Antiacide b) [x] Îngroşarea peretelui veziculei biliare peste 4 mm
d) [x] Analgezice c) [x] Colecţie fluidă pericolecistică
e) [ ] Coleretice d) [ ] Lipsa de vizualizare a veziculei biliare
--------------------------------------------------------------------- e) [x] Aspect de dedublare a peretelui veziculei biliare
455. Marcați factorii ce participă la formarea calculelor biliari: ---------------------------------------------------------------------
a) [x] Staza biliară 463. Indicați factorii predispozanţi ai litiazei biliare:
b) [x] Infecţia cronică a căilor biliare a) [x] Obezitatea
c) [ ] Prezenţa ulcerului duodenal b) [x] Hipercolesterolemia
d) [x] Schimbările litogenice ale bilei c) [ ] Administrarea de hormoni androgeni
e) [ ] Prezenţa ulcerului stomacal d) [ ] Tratamentul cronic cu glucocorticoizi
--------------------------------------------------------------------- e) [x] Sindromul Gilbert
456. Identificați care din investigaţiile enumerate sunt informative pentru diagnosticarea colecistitei cronice: ---------------------------------------------------------------------
a) [x] RMN standard 464. Indicați manifestările colicei biliare tipice:
b) [x] Ecografia transabdominală a) [ ] Iradierea durerii în spate și sub rebordul costal stâng
c) [x] Tubajul duodenal şi bilicultura b) [x] Iradierea durerii spre vârful scapulei
d) [ ] Duodenoscopia c) [x] Debut brusc al durerilor
e) [ ] Gastroscopia d) [ ] Localizare paraombilicală
--------------------------------------------------------------------- e) [x] Localizare în hipocondrul drept sau în epigastru
457. Indicați comlicațiile posibile în colecistita cronică: ---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Peritonita bacteriană spontană 465. Marcați complicaţiile litiazei biliare veziculare:
b) [x] Pericolecistita a) [x] Neoplasmul vezicular
c) [x] Hepatita reactivă b) [x] Pancreatita acută
d) [ ] Pancreatita autoimună c) [x] Hidrops vezicular
e) [x] Hidropsul vezicular d) [ ] Colesteroloza veziculară
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Tulburări funcționale ale colecistului
458. Marcați manifestările clinice ale colangitei cronice: ---------------------------------------------------------------------
a) [x] Dureri în hipocondrul drept 466. Identificați medicaţia pentru durerile colicative biliare:
b) [x] Icter a) [ ] Acidul ursodeoxicolic
c) [x] Febră şi frisoane b) [ ] Cefalosporine din generaţia a III-a
d) [x] Hepatomegalie c) [x] Antispastice
e) [ ] Dureri în regiunea paraombilicală d) [x] Analgetice
--------------------------------------------------------------------- e) [x] Anticolinergice
459. Indicați mecanismele ce participă în dezvoltarea litiazei colesterolice: ---------------------------------------------------------------------
a) [x] Creşterea concentraţiei de colesterol în bilă 467. Care sunt particularităţile evoluţiei colangitei cronice septico-lente:
b) [x] Reducerea transformării colesterolului intrahepatocitar în acizi biliari primari a) [x] Dureri surde permanente în hipocondru drept
c) [x] Scăderea secreţiei biliare de acizi biliari şi fosfolipide b) [x] Leucocitoză
d) [ ] Creşterea cantităţii de bilirubină neconjugată în bilă c) [ ] Hiperglicemie
e) [ ] Hiperfermentemie pancreatică d) [x] Frisoane și subfebrilitate
--------------------------------------------------------------------- e) [x] Creşterea bilirubinei, fosfatazei alcaline
460. Marcați ce include medicaţia colecistitei cronice alitiazice: ---------------------------------------------------------------------
a) [x] Drenante biliare (preparate coleretice) 468. Marcați manifestările clinice ale sindromului postcolecistectomic:
b) [ ] H2 - blocatori a) [x] Dureri de tip biliar
c) [x] Tratament antimicrobian b) [x] Intoleranţă faţă de alimentele colecistochinetice
d) [x] Preparate antispastice c) [ ] Ascită
e) [ ] Antiinflamatorii nonsteroidiene d) [ ] Hemoragie digestivă
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Diabet zaharat
461. Marcați manifestările clinice ale sindromul postcolecistectomic: ---------------------------------------------------------------------
a) [x] Dureri de tip biliar 469. Care este importanța fiziologică a bilei?
b) [x] Intoleranţa faţă de alimentele colecistochinetice a) [x] Activarea enzimelor pancreatice pe vilozitățile intestinului
c) [ ] Ascită b) [x] Neutralizarea HCl și pepsinei
d) [ ] Hemoragie digestivă c) [x] Emulgarea grăsimilor în duoden
e) [ ] Diabetul zaharat d) [x] Excreția toxinelor, medicamentelor
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Micșorarea peristalticii și tonusului intestinal
462. Marcați semnele sonografice relevante pentru diagnosticul de colecistită cronică în acutizare: ---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Hiperreflectivitatea parenchimului hepatic 470. Indicați caracteristicele hipertonusului veziculei biliare:
102
a) [ ] Pirozisul 478. Selectați caracteristicile colangitei sclerozante primitive:
b) [x] Colicele biliare frecvente a) [x] Inflamație difuză și fibroză ce implică întreg arborele biliar
c) [x] Gustul amar b) [x] Colestază cronică
d) [x] Greţurile, vomele bilioase c) [x] Obliterarea căilor biliare intra- și extrahepatice
e) [ ] Constipaţia d) [ ] Obliterarea doar a căilor biliare extrahepatice
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Obliterarea doar a căilor biliare intrahepatice
471. Indicaţi simptomele clasice caracteristice pentru acutizarea colangitei cronice: ---------------------------------------------------------------------
a) [x] Dureri în hipocondrul drept Teste Reumatologie
b) [x] Febră ARTRITA PSORIAZICĂ
c) [x] Icter COMPLIMENT SIMPLU
d) [ ] Pirozis 1. Care patologie reumatică se poate manifesta cu artrită mutilantă?
e) [ ] Dureri retrosternale a. Lupusul eritematos sistemic
--------------------------------------------------------------------- b. Artrita reumatoidă
472. Selectați preparatele ce majorează tonusul vezicii biliare: c. Artrita reactivă
a) [ ] No-spa d. Artrita psoriazică
b) [x] Colecistochinina e. Guta
c) [x] Pituitrina Răspuns corect: d
d) [ ] Metacina 2. Criteriile de diagnostic CASPAR sunt utilizate în diagnosticul:
e) [x] Sorbit a. Artritei reumatoide
--------------------------------------------------------------------- b. Artritei psoriazice
473. Numiți preparatele ce micșorează tonusul vezicii biliare: c. Lupusului eritematos sistemic
a) [x] Atropina sulfat d. Artritei reactive
b) [x] Platifilina hidrotartat e. Gutei
c) [ ] Sulfat de magneziu Răspuns corect: b
d) [ ] Sorbit 3. Pentru afectarea axială a artritei psoriazice este caracteristică:
e) [x] Eufilina a. Sacroiliita unilaterală/asimetrică
--------------------------------------------------------------------- b. Sacroiliita simetrică
474. Selectați posibilitățile evolutive ale unei colecistite cronice netratate: c. Afectarea atlanto-occipitală
a) [x] Colecistita gangrenoasă d. Absenţa afectării sacroiliace
b) [ ] Sindrom Mirizzi e. Afectarea uniformă a coloanei vertebrale
c) [x] Abcesul subhepatic Răspuns corect: a
d) [x] Peritonita biliară 4. Distrofia unghială psoriazică poate fi manifestată prin:
e) [ ] Comprimarea caii biliare prin inflamatie a. Pitting (eroziune punctiformă)
--------------------------------------------------------------------- b. Fuziune solidă
475. Selectați simptomele caracteristice pentru colangita parazitară: c. Infecţii fungice
a) [x] Anemie progresivă d. Fisurare progresivă
b) [x] Dureri în hipocondrul drept e. Hemoragii intraunghiale
c) [ ] Artralgii Răspuns corect: a
d) [ ] Trombocitoză 5. Osteoliza articulaţiilor interfalangiene distale, leziunile cutanate extinse şi distrofia unghială ne
e) [x] Grețuri ,vomă, scădere ponderală sugerează diagnosticul de:
--------------------------------------------------------------------- a. Lupus eritematos sistemic
476. Marcați care caracteristici se referă la colangita infecțioasă: b. Gută
a) [x] Febră cu frison c. Artrită psoriazică
b) [x] Dureri în hipocondrul drept d. Osteoartroză
c) [ ] Spenomegalie e. Artrită reumatoidă
d) [ ] Pirozis Răspuns corect: c
e) [x] Icter tegumentar 6. Diagnosticul de artrită psoriazică este stabilit cu ajutorul criteriilor:
--------------------------------------------------------------------- a. CASPAR
477. Identificați criteriile caracteristice pentru colecisticta cronică acalculoasă: b. BASDAI
a) [x] Episoade recurente de durere tipică biliară în hipocondrul drept c. EULAR
b) [x] Cholescintografia cu colecistochinină demonstrează o fracțiune de ejecție a vezicii biliare mai mică de 40% d. ACR
c) [ ] Sindromul Mirizzi e. Ducket Jones
d) [x] Introducerea colecistochininei reproduce durerile pacientului Răspuns corect: a
e) [ ] Semnul Courvoiser-Terrier 7. Criteriile CASPAR sunt folosite pentru diagnosticul:
--------------------------------------------------------------------- a. Artritei reumatoide
103
b. LES 15. Care sunt testele de laborator ce permit aprecierea activităţii artritei psoriazice?
c. Osteoartozei a. Hemoleucograma
d. Atritei psoriazice b. VSH
e. Sclerodermiei c. Factorul reumatoid
Răspuns corect: d d. Fibrinogenul
8. Afectarea falangelor cu aspect de “creion cu capac” este caracteristică pentru: e. Proteina C-reactivă
a. Lupus eritematos sistemic Răspuns corect: a,b,d,e
b. Gută 16. Complicaţiile specifice ale infiltraţiilor cu corticosteroizi în artrita psoriazică sunt următoarele:
c. Osteoartroză deformantă a. Artrita septică
d. Artrită reumatoidă b. Hiperkeratoză locală
e. Artrită psoriazică c. Ruptură tendinoasă
Răspuns corect: e d. Hiperpigmentare locală
9. Conform criteriilor CASPAR pentru artrita psoriazică, scorul maximal aparţine următorului criteriu: e. Artrită acuta microcristalină
a. Istoric personal sau familial de psoriazis Răspuns corect: a, c, e
b. Psoriazis curent 17. Sunt recunoscute următoarele forme de artrită psoriazică:
c. Test negativ pentru factorul reumatoid a. Oligoartrita simetrică
d. Distrofie unghială psoriazică la examenul curent b. Artrita axială
e. Dovadă radiografică de formare a osului nou juxtaarticular c. Artrita mutilantă
Răspuns corect: b d. Osteoartroza
COMPLIMENT MULTIPLU e. Entezopatia
10. Care din următoarele clase de medicamente AINS sunt recomandate pacienţilor cu artrită psoriazică? Răspuns corect: a, b, c
a. Coxibii 18. Dintre trăsăturile distinctive ale artritei psoriazice, deosebim:
b. Salicilaţii a. Entezopatiile
c. Pirazolii b. Ulceraţiile mucoaselor
d. Indolicele c. Dactilita
e. Oxicamii d. Irita
Răspuns corect: a, e e. Trombocitopenia
11. În care din următoarele boli reumatismale tratamentul imunosupresiv este considerat obligator? Răspuns corect: a, c, d
a. Artrita psoriazică 19. În criteriile de diagnostic al artritei psoriazice se includ:
b. Guta a. Ulceraţiile orale
c. Artrita reumatoidă b. Febra
d. Osteoartroza c. Psoriazisul în antecedente
e. Bursita d. Factorul reumatoid negativ
Răspuns corect : a, c e. Manifestările radiologice specifice
12. Care din următoarele manifestări extraarticulare sunt caracteristice artritei psoriazice? Răspuns corect: c, d, e
a. Amiloidoza AA 20. Pentru forma mutilantă a artritei psoriazice sunt caracteristice următoarele semne radiologice:
b. Uveita anterioară a. Osteoliza
c. Meningita b. Osteosinteza
d. Esofagita de reflux c. Anchiloza osoasă
e. Nefropatia Ig A d. Osteomalacia
Răspuns corect: a, b, e e. Pseudofracturile
13. În criteriile de diagnostic al artritei psoriazice se includ: Răspuns corect: a, c
a. Psoriazisul pielii 21. Marcaţi afirmaţiile corecte pentru artrita psoriazică:
b. Factorul reumatoid negativ a. Entezita este o trăsătură caracteristică importantă
c. Factorul reumatoid pozitiv b. Afectarea oculară se manifestă frecvent prin uveită anterioară
d. Istoricul de dactilită stabilită de reumatolog c. Entezita nu este caracteristică
e. Manifestările radiologice caracteristice d. Afectarea cardiacă se manifestă frecvent prin afectarea valvei aortice
Răspuns corect: a, b, d, e e. Afectarea oculară nu este caracteristică
14. În artrita psoriazică tratamentul include: Răspuns corect: a, b, d
a. Kinetoterapie 22. Printre criteriile de diagnostic al artritei psoriazice (CASPAR) se numără:
b. Terapie imunosupresivă a. Afectarea psoriazică a unghiilor
c. Tratament antibacterian b. Dactilita cu tumefierea falangelor
d. Terapie manuală c. Cracmentul articular
e. Tratament simptomatic d. Uveita
Răspuns corect: a, b, e e. Psoriazisul pielii
104
Răspuns corect: a, b, e C. Azatioprina
23. Tratamentul remisiv (de fond) utilizat în artrita psoriazică include: D. Hidroxiclorochina
a. Acidul alendronic E. Ciclofosfamida
b. Metotrexatul R: b
c. Diclofenacul 9. Care complicaţie reno-urinară poate apărea în evoluţia severă şi îndelungată a artritei reumatoide:
d. Indometacina A. Pielonefrita
e. Sulfasalazina B. Amiloidoza renală
Răspuns corect: b, e C. Micronefrolitiaza
24. Activitatea artritei psoriazice poate fi monitorizată prin: D. Pielonefrita
a. VSH E. Uretrita
b. Proteina C-reactivă R: b
c. Fibrinogen 10. Agentul infecţios implicat în etiologia artritei reumatoide poate fi:
d. Prezenţa HLA-B27 A. Virusul Epstein-Barr
e. Fosfataza alcalină B. Virusul hepatitei B
Răspuns corect: a, b C. Mycoplasma hominis
ARTRITA REUMATOIDĂ D. Staph. aureus
COMPLIMENT SIMPLU E. Chlamydia trachomatis
1. Care dintre următoarele afirmaţii privind manifestările extraarticulare din artrita reumatoidă este FALSĂ? R: a
A. Apar înaintea manifestărilor articulare 11. Populaţia majoritară celulară în sinovita reumatoidă este reprezentată de:
B. Sunt determinate de infiltrate limfoplasmocitare şi/sau procese vasculitice A. Limfocite NK
C. Apar în cazurile severe de boală B. Limfocite B
D. Se acompaniază constant de titre mari de factori reumatoizi C. Limfocite T CD8
E. Concentraţia complexelor imune circulante, în general, este crescută D. Limfocite T CD4 cu memorie
R: a E. Macrofage
2. Care regiune articulară este, de regulă, afectată în artrita reumatoidă: R: D
A. Articulaţiile interfalangiene distale 15. Modificarea radiologică caracteristică artritei reumatoide este:
B. Articulaţia sacroiliacă A. Sindesmofitele
C. Articulaţiile interapofizare ale coloanei lombare B. Osteoscleroza subcondrală
D. Articulaţia atlantoaxială C. Osteofitele
E. Articulaţia acromio-claviculară D. Eroziunile osoase
R: d E. Sechestrele osoase
3. Afectarea articulară din artrita reumatoidă are următoarele caracteristici: R: D
A. Simetrică COMPLIMENT MULTIPLU
B. Oligoarticulară 18. Care din următoarele modificări radiologice apar în artrita reumatoidă?
C. Migratorie A. Sindesmofite
D. Monoartriculară B. Osteoporoză juxtaarticulară
E. Reversibilă C. Îngroşare periostală
R: a D. Eroziuni marginale
4. Alegeţi afirmaţia corectă despre afectarea pulmonară în artrita reumatoidă. E. Anchiloze osoase
A. Pleurezia este o manifestare clinică frecventă R: B,D,E
B. Pneumotoraxul poate fi complicaţia nodulilor reumatoizi localizaţi subpleural 19. Vasculita reumatoidă poate avea următoarele expresii:
C. Fibroza interstiţială poate fi complicaţia terapiei cu corticosteroizi A. Purpură
D. Sindromul Caplan este complicaţia terapiei cu Metotrexat B. Polineuropatie
E. Bronşiolita are, de obicei, o evoluţie uşoară C. Infarct miocardic
R: b D. Ulceraţii cutanate
5. Care este cel mai frecvent efect advers al tratamentului cu AINS? E. Keratodermie blenoragica
A. Afectarea tractului gastro-intestinal R: A,B,C,D
B. Dereglările hematopoietice 24. Care articulaţii se afectează în artrita reumatoidă?
C. Acţiunea nefrotoxică A. Articulaţiile interfalangiene distale
D. Acţiunea neurotoxică B. Articulaţiile interfalangiene proximale
E. Reacţiile alergice C. Prima articulaţie tarso-metatarsiană
R: a D. Articulaţiile vertebrale cervicale
8. Care DMARD este considerat „standardul de aur” în tratamentul artritei reumatoide? E. Articulaţiile vertebrale lombare
A. Sulfasalazina R: B, D
B. Metotrexat 25. Enumeraţi factorii de risc ai artritei reumatoide.
105
A. Sexul feminin 34. Care simptome pot fi prezente în artrita reumatoidă?
B. Sexul masculin A. Redoarea matinală
C. Fumatul B. Dureri la palparea tendonului Achile
D. Factorii de mediu, cum ar fi clima şi urbanizarea C. Diminuarea forţei de strângere a mâinii
E. Sedentarismul D. Tumefierea articulaţiilor interfalangiene distale
R: A, C E. Tumefierea articulaţiilor interfalangiene proximale
26. Cele mai precoce leziuni în artrita reumatoidă sunt următoarele: R: A, C, E
A. Leziunile microvasculare 40. Care articulaţii sunt interesate în procesul patologic în artrita reumatoidă?
B. Osteoporoza juxtarticulară A. Articulaţiile sinoviale
C. Creşterea numărului de celule sinoviale B. Manubrio-sternală
D. Hipervascularizarea locală C. Simfiza pubiană
E. Inflamaţia perivasculară cu granulocite D. Articulaţiile discovertbebrale
R: ,B,D,E E. Articulaţiile interfalangiene proximale
27. Simptome specifice pentru artrita reumatoidă sunt: R: A, E
A. Afectarea poliarticulară 48. Metodele imagistice utile pentru diagnosticul artritei reumatoide sunt:
B. Afectarea simetrică A. Radiografia articulaţiilor palmo-plantare
C. Debutul brutal în 90% de cazuri B. Osteodensitometria DXA
D. Anorexia C. Ultrasonografia articulară
E. În debutul acut – febra, splenomegalia D. Examenul articular prin Rezonanţă Magnetică Nucleară
R: A, B E. Angiografia
28. Următoarele corelaţii dintre sexe sunt veritabile pentru artrita reumatoidă: R: A, C, D
A. Raportul femei : bărbaţi este de 2,2-2,5:1 50. Administrarea de metotrexat în artrita reumatoidă se face:
B. Raportul femei : bărbaţi este de 5:1 A. Oral
C. Raportul femei : bărbaţi este de 1: 2,2-2,5 B. Intramuscular
D. Către vârsta de 70 ani raportul femei : bărbaţi se egalează C. Intravenos
E. Raportul femei : bărbaţi este egal la toate vârstele D. În spray nazal
R: A, D E. Subcutanat
29. Dovezi ale autoimunităţii în artrita reumatoidă sunt: R: A, B, E
A. Antigenele de histocompatibilitate HLA clasa II DR8 ARTRITA REACTIVĂ
B. Factorul reumatoid COMPLIMENT SIMPLU
C. Antigenele de histocompatibilitate HLA clasa II DR5 1. Care este cea mai frecventă manifestare extraarticulară în artrita reactivă?
D. Anticorpii anti peptidă ciclică citrulinată A. Insuficienţa aortică
E. Antigenele de histocompatibilitate HLA clasa II DR1 şi DR7 B. Insuficienţa cardiacă congestivă
R: B, D C. Balanita circinată
30. Care antigene ale complexului major de histocompatibilitate sunt exprimate în artrita reumatoidă? D. Tulburările de conducere atrioventriculară
A. HLA-B27 E. Uveita acută anterioară
B. HLA-DR1 R: E
C. HLA-A 2. Care marker imunogenetic joacă rol important în patogenia artritei reactive?
D. HLA-C A. HLA B27
E. HLA-DR4 B. HLA DR3
R: B, E C. HLA DR4
31. Următoarele afirmaţii privind modificările imunologice în artrita reumatoidă sunt veritabile: D. HLA B17
A. Factorul reumatoid este pozitiv la 100% din pacienţi E. HLA B23
B. Factorul reumatoid pozitiv este absolut necesar pentru stabilirea diagnosticului de artrită reumatoidă R: A
C. Factorul reumatoid, deşi posedă o sensibilitate înaltă nu este la fel de specific ca anti-CCP 3. Care articulaţie cel mai frecvent este afectată în artrita reactivă?
D. Anti-CCP posedă o specificitate de 95% A. Sacroiliacă
E. Depistarea anti-CCP este obligatorie pentru stabilirea diagnosticului de artrită reumatoidă B. Radiocarpiană
R: C, D C. Interfalangiană distală
32. Care preparate încetinesc progresia radiologică a afectării articulare în artrita reumatoidă: D. Interfalangiană proximală
A. Aspirina E. Metacarpofalangiană
B. Leflunomida R: A
C. Metotrexatul 4. Testul Schöber reprezintă:
D. Diclofenacul A. O metodă de apreciere a extensiei coloanei lombare.
E. Glucocorticosteroizii B. Apreciază mişcările de rotaţie ale coloanei lombare.
R: B, C C. Apreciază extensia coloanei dorsale.
106
D. O metodă de apreciere a gradului de mobilitate a coloanei lombare. A: Este o afecţiune articulară supurativă
E. Stabileşte gradul de mobilitate al şoldurilor. B: Să dezvoltă la persoane cu predispoziţie genetică
R: D C: Se dezvoltă în rezultatul unor infecţii artritogene
5. Selectaţi tratamentul etiologic în artrita reactivă: D: Se dezvoltă pe fundalul traumatismulul articular
A. Corticosteroizii E: Se caracterizează prin proces autoimun
B. Citostaticele R: B, C, E
C. Antibioticele 6. Menţionaţi metodele care pot evidenţia modificările din artrita reactivă:
D. Antimalaricele de sinteză. A: Radiografia simplă articulară
E. Sărurile de aur. B: Tomografia computerizată
R: C C: Rezonanţa magnetică nucleară
6. Artritele reactive se întâlnesc mai frecvent: D: Densitometria
A. La indivizi cu vârsta peste 60 ani. E: Ecografia organelor interne
B. La copii sub 5 ani. R: A, B, C
C. La indivizi cu vârsta între 18-40 ani. 7. Artrita reactivă este:
D. În perioada de pubertate. A: Consecutivă unei infecţii enterale, care apare predominant la sexul masculin
E. În decada de vârstă între 50-60 ani. B: Consecinţa infecţiilor uro-genitale, care apare predominant la sexul masculin
R: C C: Consecutivă unei infecţii enterale, care apare în mod egal la ambele sexe
9. Menţionaţi manifestarea oculară care poate fi observată în cadrul artritei reactive: D: Postveneriană şi apare în mod egal la ambele sexe
A. Conjunctivita E: Postveneriană şi apare predominant la sexul feminin
B. Ulcerul cornean R : B, C
C. Cataracta 8. Artrita reactivă uro-genitală se caracterizează prin:
D. Retinita A: Răspuns pozitiv la antibioticoterapie
E. Distrofia maculară B: Durere de spate frecventă
R: A C: Asociere cu uretrită
10. Alegeţi afirmaţia corectă în tratamentul artritelor reactive: D: Interesare frecventă a membrelor superioare
A. Sulfasalazină până la 3 g/zi poate fi benefică la pacienţii cu artrită reactivă persistentă. E: Interesare frecventă a membrelor inferioare
B. Agenţii imunosupresivi se administrează în stadiul precoce R : A, B,C, E
C. În cazurile severe se foloseşte methotrexat 150 mg/săptămână. 9. ”Degetul în cârnaţi/crenvuşti” este întîlnit în următoarele situaţii:
D. Sărurile de aur sunt utile ca primă indicaţie de tratament. A: Artrita reactivă
E. Administrarea sistemică de glucocorticoizi este indicată în tendinite B: Guta
R: A C: Artrita psoriazică
11. Care este forma cea mai frecventă de afectare articulară în artrita reactivă? D: Artrita reumatoidă
A. Poliarticulară simetrică E: Osteoartroza deformantă
B. Axială cu anchiloză lombară R : A,C
C. Axială cu anchiloză cervicală 10. Care metode sunt folosite pentru determinarea agentului cauzal în artrita reactivă?
D. Oligoarticulară asimetrică A: Frotiu ureteral sau cervical prin reacţia de polimerizare în lanţ
E. Mutilantă B: Hemoculturi
R: D C: Însămânţări ale lichidului sinovial
COMPLIMENT MULTIPLU D: Serologice: aprecierea anticorpilor specifici în sânge
2. Menţionaţi care din următoarele afirmaţii sunt adevărate pentru afectarea coloanei vertebrale în artrita reactivă: E: Cultura maselor fecale pentru agenţi enterali
A. Durere spinală inflamatorie R : A,D,E
B. Durere cu caracter mecanic 12. Care dintre următoarele aspecte radiologice se întîlnesc în formele iniţiale ale artritei reactive?
C. Pacienţii cu debut recent dezvoltă rapid limitarea mobilităţii coloanei A: Eroziunile marginale;
D. Se pot forma sindesmofite B: Absenţa modificărilor radiologice;
E. Nu se ajunge la aspectul de coloană de bambus C: Pensarea spaţiului articular;
R: A, D, E D: Pinteni la inserţia fasciei plantare;
3. Pacienţilor cu artrita reactivă refractară la terapia cu AINS şi sulfasalazină li se recomandă tratament remisiv E: Osteoporoza juxtaarticulara
cu: R : B, E
A. Infliximab 13. Articulaţiile cel mai frecvent afectate în artrita reactivă sunt:
B. Fenilbutazonă A: Şold şi umeri (articulaţiile centurilor)
C. D-Penicilamină B: Talocrurale
D. Ciclosporină C: Coloana cervicala
E. Metotrexat D: Genunchiul
R: A, E E: Degetele mâinii
5. Alegeţi afirmaţiile adevărate cu referire la artrita reactivă: R : B, D
107
14. Leziunile cutaneo-mucoase din artrita reactivă sunt următoarele: D. 7-15 ani
A: Ulceraţii orale profunde, dureroase E. 15-20 ani
B: Keratodermia blenoragică palmo-plantară Răspuns corect: D
C: Keratodermia blenoragică cu leziuni extinse la pacienţii imunocompetenţi 4. Selectaţi teoria patogenică de bază recunoscută actualmente în dezvoltarea febrei reumatismale acute:
D: Balanita circinata A. Infecţioasă
E: Ulcere trofice ale membrelor inferioare B. Toxică
R : B, D C. Autoimună
15. Care dintre următoarele elemente în artrita reactivă permit evaluarea progresiei bolii: D. Infecţios-alergică
A. Examenul radiologic al articulaţiilor periferice E. Prin complexe imune circulante
B. Testarea marcherilor inflamatorii Răspuns corect: C
C. Determinarea antigenului HLA-B27 5. Indicaţi cauza cea mai frecventă a insuficienţei cardiace din cadrul febrei reumatismale acute:
D. Dinamica testului Schober. A. Pericardita fibrinoasă
E. Apariţia de sindesmofite asimetrice la nivelul coloanei vertebrale B. Pericardita exsudativă
R: A, D, E C. Miocardita parcelară
18. Afectarea renală în cadrul artritei reactive se poate prezenta prin: D. Miocardita difuză
A. Pielonefrită cronică E. Endocardita
B. Insuficienţă renală acută Răspuns corect: D
C. Nefropatie IgA 6. Cel mai sensibil indice al activităţii procesului reumatic este:
D. Sindrom Fanconi A. Anemia
E. Amiloidoză renală B. Viteza de sedimentare a hematiilor
R: C, E C. Leucocitoza
29. Enumeraţi manifestările extraarticulare ale artritelor reactive: D. Creşterea fibrinogenului
A. Insuficienţa aortică E. Disproteinemia inflamatorie
B. Fibroza pulmonară Răspuns corect: B
C. Tulburările de conducere atrioventriculare 7. Selectaţi grupul de elecţie utilizat în tratamentul antibacterian al febrei reumatismale acute:
D. Sindromul nefrotic A. Macrolidele
E. Leziunile mucoaselor B. Tetraciclinele
R: A, C, E C. Penicilinele
30. Durerea la nivelul scheletului axial în artrita reactivă poate fi cauzată de: D. Cefazolinele
A. Entezite E. Aminoglicozidele
B. Spasm muscular Răspuns corect: C
C. Sacroiliită 8. Marcaţi durata medie recomandată a terapiei antiinflamatorii în cadrul febrei reumatismale acute:
D. Suprasolicitare mecanică în absenţa inflamaţiei A. 1-2 săptămâni
E. Modificarea proprietăţilor biomecanice ale osului subcondral B. 6-8 săptămâni
R: A, B, C C. 2-3 luni
FEBRA REUMATISMALĂ ACUTĂ D. 3-4 săptămâni
COMPLIMENT SIMPLU E. 3-4 luni
1. Indicaţi modificarea morfologică specifică în febra reumatismală acută: Răspuns corect: B
A. Nodulii reumatoizi 9. Indicaţi cu ce se face profilaxia secundară în febra reumatismală acută:
B. Nodulii Aschoff A. Benzatin benzilpenicilină G
C. Nodulii Osler B. Lincomicină
D. Nodulii Heberden C. Trimetoprim
E. Nodulii tofacei D. Nitrofurantoină
Răspuns corect: B E. Norfloxacin
2. Alegeţi durata perioadei de latenţă în febra reumatismală acută: Răspuns corect: A
A. 1-2 luni 10. Durata profilaxiei secundare în febra reumatismală acută cu cardită şi fără valvulopatie este:
B. 1-2 săptămâni A. 3 ani de la ultimul atac reumatismal
C. 2-4 săptămâni B. 5 ani de la ultimul atac reumatismal
D. 2-4 luni C. Cel puţin10 ani de la ultimul atac reumatismal
E. 2-4 zile D. Până la atingerea vârstei de 18 ani
Răspuns corect: C E. Toată viaţa
3. Indicaţi grupul de vârstă, mai frecvent afectat de febra reumatismală acută? Răspuns corect: C
A. 3-5 ani COMPLIMENT MULTIPLU
B. 5-6 ani 29. În tratamentul febrei reumatismale acute pot fi indicate următoarele preparate antibacteriene:
C. 6-7 ani A. Azitromicina
108
B. Benzilpenicilina 38. Alegeţi fenomenele auscultative observate în miocardita reumatică:
C. Doxiciclina A. Suflul sistolic
D. Ciprofloxacina B. Suflul diastolic
E. Claritromicina C. Atenuarea zgomotului I
Răspuns corect: A,B,E D. Atenuarea zgomotului II
E. Frecătura pericardică
31. Marcaţi factorii care contribuie la apariţia febrei reumatismale acute: Răspuns corect: A, C
A. Suprarăceala 39. La stabilirea diagnosticului de pericardită exsudativă contribuie:
B. Faringita cu streptococ -hemolitic grupul A A. Examenul auscultativ
C. Predispoziţia genetică B. Electrocardiografia
D. Vârsta C. Echocardiografia
E. Sexul D. Radiografia cutiei toracice
Răspuns corect: B, C E. Puncţia pericardului
32. Alegeţi, din cele propuse, criteriile MAJORE de diagnostic al febrei reumatismale: Răspuns corect: C, D
A. Cardita 40. Selectaţi enunţurile corecte privind mişcările coreice:
B. Febra A. Sunt coordonate
C. Coreea Sydenham B. Se afectează mişcările fine
D. Eritemul marginat C. Pot apărea în timpul somnului
E. Artralgia D. Se poate afecta vorbirea
Răspuns corect: A, C, D E. Se afectează mişcările membrelor
33. Selectaţi criteriile doveditoare ale infecţiei cu streptococ din grupul A în diagnosticul FRA: Răspuns corect: B, D, E
A. Scarlatina recentă 41. Alegeţi enunţurile corecte despre nodulii reumatici:
B. Febra A. Sunt localizaţi în hipoderm
C. Prezenţa sindromul inflamator B. Sunt nedureroşi la palpare
D. Cultura faringiană pozitivă pentru streptococ -hemolitic C. Pielea este mobilă
E. Creşterea titrelor anticorpilor antistreptococici D. Au diametru de 0,1-2 cm
Răspuns corect: A, D, E E. Prezenţa lor semnifică afectarea cardiacă concomitentă şi este un indicator de severitate a bolii
34. Indicaţi trăsăturile specifice artritei din cadrul febrei reumatismale acute: Răspuns corect: B, D, E
A. Afectarea simetrică 42. Indicaţi semnele echocardiografice ale endocarditei reumatice:
B. Caracterul migrator A. Îngroşarea bazală a valvelor
C. Caracterul deformant B. Îngroşarea marginală a valvelor
D. Fără sechele în evoluţie C. Regurgitarea
E. Caracterul eroziv (radiologic) D. Hipochinezia valvelor
Răspuns corect: B, D E. Vegetaţiile flotante valvulare
35. Selectaţi valvele cel mai frecvent afectate în endocardita reumatică? Răspuns corect: B, C, D
A. Mitrală 43. Indicaţiile pentru AINS în febra reumatismală acută sunt:
B. Tricuspidă A. Cardita cu activitate minimă
C. Aortică B. Pancardita severă
D. Mitrală şi tricuspidă C. Artrita fără cardită
E. Aortică şi pulmonara D. Coreea Sydenham
Răspuns corect: A, C E. Insuficienţa cardiacă
36. Indicaţi fenomenele auscultative remarcate în endocardita reumatismală: Răspuns corect: A, C
A. Modificarea suflurilor preexistente 50. Durata profilaxiei secundare în febra reumatismală acută cu cardită şi valvulopatie reumatismală
B. Suflu sistolic apical reziduală este:
C. Frecătura pericardică A. 3 ani de la ultimul atac reumatismal
D. Apariţia suflurilor de dilataţie B. 5 ani de la ultimul atac reumatismal
E. Alterarea zgomotelor cardiace C. Cel puţin10 ani de la ultimul atac reumatismal
Răspuns corect: A, B, E D. Până la atingerea vârstei de 21 ani
37. Selectaţi tipurile de sufluri prezente în endocardita reumatismală: E. Până la atingerea vârstei de 40 ani
A. Sistolic funcţional Răspuns corect: C, E
B. Sistolic apical organic GUTA
C. Protodiastolic COMPLIMENT SIMPLU
D. Mezodiastolic apical 1. Selectaţi afirmaţia care caracterizează afectarea oculara în gută:
E. Diastolic în punctul Erb a. Sclerita
Răspuns corect: B, D, E b. Episclerita
109
c. Glaucom g) Purinic
d. Nu este caracteristică h) Hidric
e. Cataracta i) Electrolitic
Răspuns corect: d j) Energetic
2. Care afectare renală poate fi observată în gută? Răspuns corect: b
a. Glomerulonefrita mesangială 10. Eroziunea osoasă „punched-out”, confirmată radiologic, este observată în:
b. Glomerulonefrita proliferativă focală k) Spondilită anchilozanta
c. Displazia chistică renală l) Lupus eritematos sistemic
d. Nefrolitiaza m) Artrită reumatoidă
e. Sindromul nefrotic n) Artrită reumatismală
Răspuns corect: d o) Gută
3. Care regiune articulară este cea mai frecvent afectată în gută? Răspuns corect: e
a. Articulaţiile interfalangiene distale COMPLIMENT MULTIPLU
b. Articulaţiile interfalangiene proximale 11. Care preparate se folosesc în tratamentul accesului acut de gută?
c. Articulaţiile metacarpofalangiene a) Antiinflamatoare nesteroidiene
d. Articulaţia genunchiului b) Antibacteriene
e. Prima articulaţie metatarsofalangiană c) Colchicină
Răspuns corect: e d) Imunosupresoarele
4. Manifestarea musculară întâlnită în gută este: e) Metilprednizolon
a. Durerea musculară spontană Răspuns corect: a, c, e
b. Nu este caracteristică 12. Care dintre următoarele NU sunt efecte adverse ale terapiei cu Allopurinol?
c. Atrofia musculară a. Dispepsia
d. Calcinoza intramusculară b. Hipotensiunea arterială
e. Flegmonul intramuscular c. Hipoacuzia
Răspuns corect: b d. Trombocitopenia
5. În mecanismul de instalare a gutei rol primordial îl are: e. Leucopenia
a. Afectarea iniţială a celulei endoteliale Răspuns corect: b, c
b. Penetrarea uraţilor în lichidul sinovial 13. Care dintre următoarele reprezintă criterii de diagnostic ale gutei acute elaborate de către Colegiul
c. Secreţia excesivă de către fibroblaşti a fibronectinei American de Reumatologie (2002)?
d. Inhibarea fibroblaştilor de către mastocite a) Prezenţa cristalelor caracteristice de acidul uric în lichidul sinovial
e. Împiedicarea dezvoltării fibrozei de către monocite b) Artrita simetrică: interesarea simultană bilaterală a aceloraşi articulaţii cu durata de
Răspuns corect: b cel puţin 6 săptămâni
6. Printre criteriile diagnostice pentru gută se numără: c) Inflamaţie articulară care atinge apogeul într-o singură zi
a) Limitarea mişcărilor în articulaţiile afectate d) Prezenţa factorului reumatoid
b) Poliartrita simetrică e) Modificări radiografice demonstrând osteoporoza difuză
c) Prezenţa tofilor, ce conţin microcristale de acid uric (confirmată microscopic) Răspuns corect: a, c
d) Durerile lombare joase 14. Tumefierea articulară în gută apare datorită:
e) Durerile calcanee a) Leziunilor microvasculare
Răspuns corect: c b) Inflamaţiei sinovialei cu proliferarea sinoviocitelor
7. În tratamentul gutei sunt utilizate următoarele preparate, cu excepţia: c) Osteoporozei epifizare
a) Antiinflamatoarelor steroidiene d) Permeabilităţii vasculare crescute cu acumulare de lichid sinovial bogat în uraţi
b) Antiinflamatoarelor nesteroidiene e) Lezării cartilajului articular
c) Imunosurpesoarelor Răspuns corect: b, d
d) Colchicinei 15. Cele mai frecvente localizări ale tofusurilor gutoşi sunt:
e) Allopurinolului a) Bursa olecraniană a cotului
Răspuns corect: c b) Pleura
8. Artralgiile în gută pot fi explicate prin: c) Pericardul
a) Colagenarea sinovialei d) Parenchimul pulmonar
b) Degenerarea proteoglicanilor cartilajului articular e) Pavilionul urechii
c) Depunerea cristalelor de acid uric în articulaţii Răspuns corect: a, e
d) Depunerea cristalelor de apatită în articulaţii 16. Ce este caracteristic pentru artrita gutoasă cronică?
e) Osteoporoză subcondrală a) Afectarea poliartriculară
Răspuns corect: c b) Afectarea simetrică
9. Guta este o maladie determinată de anomalia înnăscută sau dobândită a metabolismului: c) Afectarea articulaţiilor sacroiliace
f) Glucidic d) Afectarea articulaţiilor carpo-metacarpiene
110
e) Deformităţile labei piciorului „picior gutos”, ale mâinilor – „mâna c) Colchicină
pseudoreumatoidă” d) Imunosupresoare
Răspuns corect: a, e e) Corticosteroizi
17. Tratamentul uricodepresiv în guta include administrarea de: Răspuns corect: a, c, e
a) D-penicilamină 24. Contraindicaţii pentru tratamentul cu Allopurinol sunt:
b) Colchicină a. Vârsta copilului
c) Allopurinol b. Perioada de alăptare
d) Propranolol c. Hipertensiunea arterială
e) Febuxostat d. Tromboflebita acută
Răspuns corect: c, e e. Sarcina
18. Afectarea neurologică la pacienţii cu gută este cauzată de: Răspuns corect: a, b, e
a) Ateroscleroză a vaselor cerebrale LUPUS ERITEMATOS SISTEMIC
b) Chist popliteu disecant COMPLIMENT SIMPLU
c) Parapareză prin tofi în spaţiul extradural sau ligamentele galbene 1. Ce NU este caracteristic lupusului eritematos sistemic?
d) Sindrom de canal carpian sau tarsian A. Pneumonita
e) Insuficienţă vertebro-bazilară B. Pericardita
Răspuns corect: b, c, d
C. Endocardita Libmann-Sacks
19. Pentru diagnosticul gutei explorările esenţiale sunt:
a) Electromiografia D. Endocardita eozinofilică
b) Scintigrafia osoasă E. Miocardita
c) Microscopia lichidului sinovial R: D
d) Tomografia computerizată 2. Ce modificare hematologică NU este caracteristică lupusului eritematos sistemic?
e) Aprecierea acidului uric în ser şi urină A. Leucocitoza
Răspuns corect: c, e B. Leucopenia
20. Care dintre cele enumerate sunt manifestări extraarticulare ale gutei?
C. Anemia hemolitică
a. Fibroza pulmonară
b. Glomerulonefrita D. Trombocitopenia
c. Hipertensiunea arterială E. VSH crescut
d. Tulburările de conducere (blocuri AV) R: A
e. Nefrolitiaza 3. Care valve cardiace se afectează mai frecvent în lupusul eritematos sistemic?
Răspuns corect: c, e A. Aortice
41. Tratamentul uricozuric în gută include: B. Mitrale
a. D-penicilamină
C. Tricuspide
b. Colchicină
c. Azatioprină D. Pulmonare
d. Benzbromaronă E. Mitrale şi tricuspide
e. Probenecid R: B
Răspuns corect: d, e 4. Semnul urinar al glomerulonefritei lupice, conform criteriilor diagnostice, este:
21. Afectarea tegumentară în gută include următoarele: A. Hematuria
a. Tofi subcutanaţi
B. Leucocituria
b. Echimoze
c. Telangiectazii C. Proteinuria
d. Tofi intradermici D. Uraturia
e. Erupţii papuloase E. Bacteriuria
Răspuns corect: a,d R: C
22. Criteriile diagnostice în gută sunt următoarele: 5. Celulele lupice reprezintă:
a. Prezenţa cristalelor de uraţi în lichidul sinovial A. Macrofage, ce au fagocitat nucleele leucocitelor degradate
b. Conjunctivita
B. Aglomerări de limfocite
c. Glomerulonefrita
d. Mai mult de 1 acces de artrită acută în anamneză C. Polinucleare mature ce au fagocitat nucleele leucocitelor degradate
e. Tumefierea asimetrică a unei articulaţii D. Aglomerări de nuclee ale leucocitelor degradate
Răspuns corect: a,d,e E. Celule spumoase degradate
23. Care preparate se folosesc în tratamentul accesului acut de gută? R: C
a) Antiinflamatoare nesteroidiene 6. Ce afirmaţie este caracteristică lupusului eritematos?
b) Antibacteriene A. IgG serică scade
111
B.Complexe imune circulante în limite normale 13. Tratamentul lupusului eritematos sistemic prevede următoarele obiective:
C.Titrul anticorpilor ANA creşte A. Ameliorarea manifestărilor clinice
D.IgM serică scade B. Ameliorarea manifestărilor hematologice
E.Prezenta anticorpilor anti-CCP C. Corecţia perturbărilor imune
R: C D. Intervenţiile chirurgicale urgente
7. Diagnosticul pozitiv de lupus eritematos sistemic necesită cel puţin câte criterii ACR (1997)? E. Prevenirea perturbărilor hemostatice
A. 3 criterii R: A,B,C
B. 4 criterii 14. Manifestările neurologice în lupusul eritematos sistemic se caracterizează prin următoarele:
C. 6 criterii A. Polineuropatie
D. 8 criterii B. Hemipareze
E. 11 criterii C. Convulsii
R: B D. Pseudoepilepsie
8. Indicaţi doza de corticosteroizi unui bolnav cu nefropatie lupică severă: E. Electroencefalogramă normală
A. 0,1-0,5 mg/kg/zi R: A,B,C,D
B. 0,75 mg/kg/zi 15. Sindromul antifosfolipidic din lupusul eritematos sistemic se caracterizează prin următoarele:
C. 1,0-2,0 mg/kg/zi A. Avorturi spontane repetate
D. 3,0-4,0 g/kg/zi B. Test la lues fals pozitiv
E. >4 g/kg/zi C. Tromboze venoase şi arteriale
R: C D. Titru crescut al anticorpilor anticardiolipinici IgG sau IgM
9. Care fenomen este caracteristic lupusului eritematos sistemic? E. Titru scăzut al anticorpilor anti ADNdc
A. Activarea limfocitelor T-helper R: A,C,D
B. Activarea limfocitelor T-supresor 16. Următoarele afirmaţii cu referire la prezenţa anticorpilor în lupusul eritematos sistemic sunt corecte:
C. Inhibarea limficitelor B A. Titrul anticorpilor antinucleari (ANA) este crescut
D. Inhibarea limfocitelor T-kiler B. Titrul anti-ADNdc este crescut, frecvent se asociază cu nefropatia lupică
E. Activarea limfocitelor T-citotoxice C. Anticorpii anti Ro (SS-A) apar în sindromul Sjögren şi lupusul neonatal
R: A D. Anticorpii marker pentru lupus eritematos sistemic sunt anti-ADNdc şi anti-Sm
10. Manifestarea cardiacă cea mai frecventă în lupusul eritematos sistemic este: E. Anticorpii anti histone nu se asociază cu lupus medicamentos
A. Miocardita R: A,B,C,D
B. Endocardita lupică 17. Care din următoarele afirmaţii despre manifestările musculoscheletice ale lupusului eritematos sistemic
C. Valvulopatiile sunt adevărate:
D. Pericardita A. Osteoporoza nu este caracteristică lupusului eritematos sistemic
E. Aritmiile cardiace B. Există o proporţionalitate între manifestările articulare şi gradul de activitate a lupusului
R: D eritematos sistemic
11. Riscul de a dezvolta nefropatie lupică au pacienţii cu: C. Deformările articulare nu sunt caracteristice lupusului eritematos sistemic
A. Anomalii urinare periodice D. Necroza aseptică osoasă poate fi rezultatul tratamentului îndelungat cu corticosteroizi
B. Titrul crescut de anticorpi anti ADNdc E. Deformarea articulaţiilor falangiene în forma de „gât de lebădă” este frecventă
C. Hipercomplementemie R: C, D
D. VSH foarte crescut 18. Manifestările pleuropulmonare caracteristice lupusului eritematos sistemic sunt:
E. Trombocitopenie A. Alveolita alergică
R: B B. Pneumonita
COMPLIMENT MULTIPLU C. Pleurezia
12. Manifestările pleuropulmonare ale lupusului eritematos sistemic se caracterizează prin: D. Bronhopneumonia bacteriană
A. Pneumonită E. Pneumonia fungică
B. Pleurezie R: B, C
C. Pneumonie lobară 19. Pericardita lupică se manifestă prin:
D. Vasculită pulmonară A. Acumulări de lichid pericardic cu caracter de transsudat
E. Insuficienţă respiratorie obstructivă B. Lichidul pericardic conţine mai mult de 20000 leucocite/mm3
R:A,B,D C. Lichidul pericardic conţine CIC
112
D. Lichidul pericardic are culoare galbenă-verzuie D. Ulcerelor digitale
E. Evoluează în pericardita constrictivă E. Disfagiei
R: B, C Raspuns: E
4. Clinic, afectarea renală acută în sclerodermie se manifestă prin:
20. Anomaliile hematologice în lupusul eritematos sistemic sunt:
A. Hipertensiune arterială malignă
A. Leucocitoza B. Calculi renali
B. Leucopenia C. Pielonefrită acută
C. Trombocitoza D. Polichistoză renală
D. Trombocitopenia E. Nefroptoza
E. Limfocitoza Răspuns: A
R: B, D COMPLIMENT MULTIPLU
7. Care dintre cele enumerate constituie sindromul CREST:
21. Complicaţiile puls-terapiei în lupusul eritematos sistemic pot fi:
A. Calcinoză subcutanată
A. Creşterea tensiunii arteriale B. Esofagopatie
B. Miopatia C. Sclerodactilie
C. Crizele convulsive D. Rash facial
D. Edemul tisular periferic E. Teleangiectazii
E. Agravarea evoluţiei lupusului eritematos sistemic Răspuns: A,B,C,E
R: A, B, C, D 8. Ce aspecte radiologice ale degetelor pot fi prezente la bolnavii cu sclerodermie:
A. Calcinoza ţesuturilor moi
49. Preparatele imunosupresive recomandate în tratamentul lupusului eritematos sistemic sunt:
B. Osteoliza falangelor distale
A. Ciclofosfamida
C. Contracturi
B. Metotrexatul D. Osteofite
C. Azatioprina E. Periostită
D. Mofetil micofenolatul Răspuns: A,B,C
E. Vincristina 11. Care dintre următoarele semne corespund afectării renale în sclerodermie:
R: A, B, C, D A. Nefroptoza
B. Proteinurie
50. Tratamentul de menţinere a remisiunii lupusului eritematos sistemic include:
C. Leucociturie marcată
A. Prednisolon 20-30 mg/zi
D. Hipertensiune arterială
B. Prednisolon 5-10 mg/zi E. Edeme palpebrale
C. Metotrexat 7,5-20 mg/săptămână Răspuns: B,D,E
D. AINS timp îndelungat 13. Probele funcţionale respiratorii la bolnavii cu sclerodermie pot exprima:
E. Ciclofosfamidă 1,0 gr i/v o dată în lună A. Sindrom restrictiv
R: B, C B. Tulburări de difuziune a gazelor
SCLERODERMIA SISTEMICĂ C. Desaturare la efort
COMPLIMENT SIMPLU D. Sindrom obstructiv
1. Care dintre următorii factori NU favorizează apariţia sclerodermiei: E. Proba Tiffeneau ≤70%
A. Policlorura de vinil Răspuns: A,B,C
B. Hidrocarburile aromate POLIMIOZITĂ/DERMATOMIOZITĂ
C. Uleurile toxice COMPLIMENT SIMPLU
D. Bleomicina 2. Pacienţii ce pozitivează autoanticorpi anti-Jo-1 sunt diagnosticaţi cu:
E. Prostaciclina A. Miozită asociată cu fibroză pulmonară interstiţială
Raspuns: E B. Boală mixtă a ţesutului conjunctiv
2. Sindromul CREST este o variantă a: C. Lupus eritematos sistemic
A. Sclerodermiei sistemice D. Sindromul Sjögren
B. Artritei reumatoide E. Sindromul CREST
C. Lupusului eritematos sistemic Răspuns: A
D. Spondilitei anchilozante 4. Pentru diagnosticul polimiozitei explorarea esenţială este:
E. Polimiozitei A. Rezonanţa magnetică nucleară
Raspuns: A B. Scintigrafia scheletului
3. Criteriile de diagnostic al sclerodermiei conform ACR/EULAR (2013) sunt următoarele, cu excepţia: C. Biopsia musculară
A. Sindromului Raynaud D. Tomografia computerizată
B. "Edemului dur", induraţiei tegumentelor E. Aprecierea enzimelor pancreatice
C. Pneumopatiei interstiţiale Răspuns: C
113
COMPLIMENT MULTIPLU C. Sinovita
5. Criteriile principale de diagnostic ale dermatomiozitei sunt următoarele: D. Sclerodactilia
A. Slăbiciunea musculara simetrică E. Prezenţa anticorpilor anti-U1-RNP
B. Rash-ul cutanat heliotrop Răspuns: B
C. Creşterea Creatinfosfokinazei în ser 2. Prezenţa anticorpilor anti-U1-RNP se asociază cu:
D. Nivelul crescut de antistreptolizina-O în ser A. Afectare renală severă
E. Anomaliile elecroneuromiografice de tip neuropatic B. Pneumopatie interstiţială
Răspuns: A, B, C C. Prognostic relativ favorabil pentru afectări ale organelor
6. Următoarele caracteristici definesc dermatomiozita: D. Prognostic nefavorabil pentru afectări ale organelor
A. Proces cronic supurativ E. Prognostic rezervat din cauza afectărilor musculoscheletale severe
B. Proces difuz Răspuns: C
C. Afectarea musculaturii extremităţilor 3. Alegeţi manifestarea clinică specifică bolii mixte a ţesutului conjunctiv:
D. Afectarea pielii A. Ulcere digitale
E. Afectarea organelor interne B. Fenomen Raynaud
Răspuns: B,C,D,E C. Papule Gottron
7. Care dintre următorii factori se presupune a fi implicaţi în apariţia dermatomiozitei: D. Noduli subcutanaţi
A. Picornavirusii E. Artropatie Jacoud
B. Tabagismul Răspuns: B
C. Predispunerea genetică COMPLIMENT MULTIPLU
D. Administrarea de corticosteroizi 4. Anomaliile imune înregistrate la pacienţii cu boala mixtă a ţesutului conjunctiv sunt:
E. Abuzul de etanol A. Anticorpii antinucleari
Răspuns: A,C B. Factorul reumatoid
8. Manifestările musculare întâlnite în miopatiile inflamatorii sunt: C. Anticorpii anti-muşchi neted
A. Durere musculară spontană D. Anticorpii antipeptida ciclică citrulinată
B. Dizartrie E. Anticorpii antihistone
C. Atrofie musculară Răspuns: A, B
D. Calcinoză 5. Tratamentul pacienţilor cu boala mixtă a ţesutului conjunctiv include:
E. Flegmon intramuscular A. Corticoterapie
Răspuns: A,B,C,D B. Preparate antibacteriene
9. Aspectele anatomopatologice ale fibrei musculare striate în miopatiile inflamatorii sunt: C. Terapie biologică
A. Atrofie musculară D. Antiinflamatoare nesteroidiene
B. Infiltraţie musculară cu limfocite E. Imunosupresori/citostatici
C. Necroză a fibrelor musculare Răspuns: A, D, E
D. Vasculită cu tromboze plachetare SINDROMUL SJOGREN
E. Microabcese musculare COMPLIMENT SIMPLU
Răspuns: A,B,C,D 1. Modificarea oculară specifică sindromului Sjögren este:
13. În polimiozită imunosupresia se utilizează împreună cu corticoterapia în caz de: A. Nevrita nervului optic
A. Apariţie a pneumopatiei interstiţiale B. Retinopatia
B. Intoleranţă de megadoze de prednizon C. Anomaliile ductului lacrimal
C. Forme refractare la corticoterapie D. Xeroftalmia
D. Afectarea cordului E. Uveita anterioară
E. Insuficienţă renală Răspuns: D
Răspuns: A,B,C,D 2. Modificarea bucală specifică sindromului Sjögren este:
15. Manifestări cutanate patognomonice în dermatomiozită sunt: A. Limba saburată
A. Rash malar B. Paradontopatia
B. Rash facial heliotrop C. Xerostomia
C. Eritem marginat D. Gingivita
D. Papule Gottron E. Ulcerele palatului dur
E. Eritem nodos Răspuns: C
Răspuns: B,D 3. Manifestări sistemice ale sindromului Sjögren sunt următoarele, cu excepţia:
BOALA MIXTĂ A ŢESUTULUI CONJUNCTIV A. Artrite neerozive
COMPLIMENT SIMPLU B. Pneumopatii interstiţiale
1. Criteriile bolii mixte a ţesutului conjunctiv includ următoarele, cu excepţia: C. Acidoză renală tubulară
A. Fenomenul Raynaud D. Purpură palpabilă
B. Ulcere digitale E. Endocardită neinfecţioasă
114
Răspuns: E B. 30 min-1 oră
COMPLIMENT MULTIPLU C. 1-2 ore
4. Următoarele glande pot fi afectate în cadrul sindromului Sjögren: D. 2-5 ore
A. Sudorifice E. Toată ziua
B. Gastrice (A)
C. Pancreatice 7. Ce reprezintă metaloproteinazele?
D. Timusul A. Catepsine
E. Suprarenale B. Inhibitori tisulari fiziologici
Răspuns: A, B, C C. Sisteme proteolitice produse de condrocit
5. Următoarele modificări imune specifice pot fi observate în cadrul sindromului Sjögren: D. Factori de creştere, implicaţi în homeostaza cartilajului
A. Anticorpii antinucleari E. Citokine cu rol esenţial în metabolismul normal al ţesutului cartilaginos
B. Anticorpii anticentromer (C)
C. Anticorpii anti-SS-A 8. Stadiului III al artrozei după Kellgren-Lawrence (1957) îi corespunde următoarele caracteristici:
D. Anticorpii histone A. Lipsa modificărilor.
E. Anticorpii anti-SS-B B. Îngustarea moderată a spaţiului articular, osteofite multiple.
Răspuns: A, C, E C. Modificări radiologice incerte.
OSTEOARTROZĂ D. Modificări pronunţate (spaţiul intraarticular practic nu se determină, osteofite masive).
COMPLIMENT SIMPLU E. Modificări minimale – îngustarea neînsemnată a spaţiului intraarticular, osteofite unice.
1. Zonele de apariţie a nodulilor Bouchard în osteoartroză sunt: (D)
A. Articulaţiile interfalangiene proximale 9. Pentru osteoartroza nodulară este caracteristic:
B. Articulaţiile interfalangiene distale A. Prezenţa osteoporozei difuze
C. Articulaţia genunchiului B. Prezenţa nodulilor Heberden şi Bouchard
D. Articulaţia cotului C. Deviaţia ulnară
E. Articulaţiile metatarsofalangiene D. Prezenţa chistului Baker
(A) E. Deformarea articulaţiilor genunchilor.
2. Care indici de laborator sunt caracteristici pentru osteoartroză? (B)
A. Anemia 10. Care articulaţie este mai rar afectată de osteoartroză?
B. Leucocitoza A. Articulaţia talocrurală
C. Leucopenia B. Articulaţia sacrococcigiană
D. Trombocitoza C. Articulaţia genunchiului
E. Indicii normali D. Articulaţia umărului
(E) E. Articulaţia şoldului
3. Afectarea căror articulaţii NU este caracteristică pentru osteoartroza primară generalizată? (B)
A. Articulaţiilor interfalangiene proximale COMPLIMENT MULTIPLU
B. Articulaţiilor interfalangiene distale 11. Osteoartroza se prezintă frecvent prin pusee congestive declanşate de către:
C. Articulaţiilor radiocarpiene A Fragmente de cartilaj detaşate şi migrate în cavitatea articulară
D. Articulaţiilor genunchilor B Şoarecii articulari
E. Articulaţiilor coxofemurale C Precipitarea cristalelor de hidroxiapatită
(C) D Precipitarea cristalelor de pirofosfat de calciu
4. Alegeţi preparatul condroprotector utilizat în tratamentul osteoartrozei: E Atrofiile musculare
A. Diclofenac (A, B, C, D)
B. Indometacina 12. Sinovita în osteoartroză se caracterizează prin:
C. Glucozamina A Recrudescenţa durerii
D. Ciclofosfamida B Hipertermie locală
E. Hidroxiclorochina C Hipotermie locală
(C) D Reacţie exsudativă
5. Care preparat este utilizat cu scop de viscosuplimentare în osteoartroză? E Creşterea cantităţii de lichid sinovial
A. Acidul hialuronic (A, B, D, E)
B. Acidul ursodezoxicolic 13. Factorii de risc pentru osteoartroză sunt:
C. Acidul aminocapronic A. Microtraumatizarea continuă a articulaţiei
D. Acidul acidolactic B. Sindromul de hipermobilitate
E. Acidul malonic C. Infecţia cronică cu Streptococul β-hemolitic
(A) D. Predispoziţia genetică
6. Redoarea matinală din osteoartroză durează: E. Obezitatea
A. 5-30 min (A, B, D, E)
115
14. La baza patogeniei osteoartrozei stau: (A, B, D)
A. Defectele structurale ale colagenului. 22. Enumeraţi caracteristicele durerii de tip mecanic.
B. Modificările metabolice ale cartilajului. A. Se intensifică spre dimineaţa
C. Mecanismele proceselor inflamatorii. B. Are tendinţă de ameliorare în repaus.
D. Procesul degenerativ secundar artritei microcristaline. C.Se asociază cu redoare matinală mai mult de 1 oră.
E. Procesul autoimun inflamator cronic. D. Apare, de regulă, în rezultatul unei traume recente
(A, B) E. Apare la mobilizarea articulaţiei.
15. Caracterul ereditar al osteoartrozei este mai remarcabil pentru: (B, E)
A. Osteoartroza nodulară la nivelul mâinilor. 23. Medicamentele cu acţiune “rapidă“ utilizate în tratamentul osteoartrozei sunt:
B. Artroza coloanei vertebrale. A. Acidul hialuronic
C. Artroza genunchiului. B. Analgezicele neopioide
D. Coxartroza. C. Antiinflamatoarele nesteroidiene
E. Artroza umărului. D. Glucozamina
(A, D) E. Condroitinsulfatul.
16. Care modificări se produc la nivelul osului în osteoartroză? (B, C).
A. Osteoporoza. 24. Care din metodele paraclinice sunt utilizate pentru vizualizarea cartilajului articular:
B. Osteocondensarea subcondrală. A. Examenul radiologic
C. Formarea osteofitelor. B. Examenul ultrasonografic
D. Formarea chisturilor osoase. C. Scintigrafia scheletului cu tehneţiu
E. Formarea sindesmofitelor. D. Tomografia computerizată
(B, C, D) E. Artroscopia
17. Osteoartroza secundară include următoarele: (B, D, E)
A. Osteoartroza posttraumatică. OSTEOPOROZA
B. Osteoartroza secundară afecţiunilor congenitale articulare. COMPLIMENT SIMPLU
C. Osteoartroza secundară afecţiunilor inflamatorii articulare. 1. Osteoporoza este definită drept scăderea scorului T la DXA mai jos decât:
D. Artroza nodulară a mânii. a. 1.0 DS
E. Osteoartroza din cadrul maladiilor metabolice . b. 1.1 DS
(A, B, C, E) c. -1.5 DS
18. Pentru osteoartroza genunchiului sunt caracteristice următoarele: d. -2.0 DS
A. Dureri de tip mecanic. e. -2.5 DS
B. Limitări funcţionale. Răspuns corect: E
C. Redoare articulară > 30 min. 2. Aprecierea riscului de fracturi osteoporotice majore se efectuează cu ajutorul:
D. Redoare articulară < 30 min. a. Examenului clinic
E. Crepitaţie. b. Instrumentului FRAX
(A, B, D, E) c. Densitometriei DeXA
19. Care structuri articulare participă la mecanismul durerii în osteoartroză? d. Densitometriei ultrasonografice
A. Capsula articulară. e. Radiografiei
B. Sinoviala. Răspuns corect: B
C. Periostul. 3. Indicaţi expresia clinică a osteoporozei:
D. Osul. a. febra
E. Cartilajul. b. fracturile de fragilitate
(A, B, C, D) c. durere la percuţia osoasă
20. Care sunt de regulă primele simptome ce indică prezenţa osteoartrozei? d. tetania
A. Durerea, care cedează în repaos e. slăbiciunea pronunţată
B. Tumefierea articulaţiei Răspuns corect: B
C. Crepitaţia 4. Un scor T de -1.1 DS la densitometrie DXA a unei paciente de 65 ani corespunde:
D. Durerea la mişcări a. valorilor normale
E. Tulburări de statică b. osteopeniei
(A, D) c. osteoporozei
21. Factorii ce favorizează limitarea mobilităţii articulaţiei în osteoartroză sunt: d. osteoporozei severe
A. Durerea e. valorilor crescute
B. Formarea osteofitelor. Răspuns corect: B
C. Crepitaţia. 5. Necesitatea zilnică a vitaminei D la persoane cu vârstă >50 ani este de:
D. Îngroşarea capsulei articulare a. 600 unităţi internaţionale
E. Chistul Backer b. 700 unităţi internaţionale
116
c. 800 unităţi internaţionale d. deficitul de vitamina D
d. 900 unităţi internaţionale e. fumatul
e. 1000 unităţi internaţionale Răspuns corect: B, D, E
Răspuns corect: C 17. Selectaţi afirmaţii corecte referitoare la bisfosfonaţi:
6. Mecanismul de acţiune al denosumabului este: a. au şi efect anabolic asupra osului
a. blocant al TNF-α b. se acumulează puternic în ţesutul osos şi inhibă funcţia osteoclastelor
b. antagonist IL-a c. la nivel tisular are loc reducerea numărului şi activităţii unităţilor de remodelare osoasă
c. inhibitorul RANKL d. biodisponibilitate redusă la administrare orală
d. modulator al acţiunii RANKL e. sunt preparate de primă intenţie în tratamentul osteoporozei
e. antagonist al osteoprotegerinei Răspuns corect: B, C, D, E
Răspuns corect: C 18. Selectaţi bisfosfonaţii utilizaţi mai frecvent în tratamentul modern a osteoporozei:
7. Scorul T la densitometria DXA este: a. alendronat
a. masa totală a ţesutului osos b. etidronat
b. riscul de fracturi de fragilitate în următorii 10 ani, exprimat în procente c. zoledronat
c. numărul de deviaţii standard ale densităţii minerale osoase (DMO) faţă de valoarea de vârf la un d. clodronat
individ tânăr sănătos e. ibandronat
d. numărul de deviaţii standard ale densităţii minerale osoase măsurate faţă de subiecţii sănătoşi de Răspuns corect: A, C, E
aceeaşi vârstă şi sex 19. Instrumentul de calculare a riscului de fracturi FRAX ia în calcul:
e. doza de iradiere utilizată a. Anamnesticul pozitiv de fractură de şold la părinţi
Răspuns corect: C b. datele antropometrice
8. Scorul Z la densitometria DEXA este: c. durata menopauzei
a. masa totală a ţesutului osos d. cauze care ar putea duce la osteoporoză secundară
b. riscul de fracturi de fragilitate în următorii 10 ani, exprimat în procente e. densitatea minerală osoasă
c. numărul de deviaţii standard ale densităţii minerale osoase (DMO) faţă de valoarea de vârf la un Răspuns corect: A, B, D, E
individ tânăr sănătos 20. Care sunt afirmaţiile corecte pentru vârful masei osoase:
d. numărul de deviaţii standard ale densităţii minerale osoase măsurate faţă de subiecţii sănătoşi de a. reprezintă masa osoasă acumulată în timpul creşterii organismului
aceeaşi vârstă şi sex b. factorul genetic este principalul determinant al ei
e. doza de iradiere utilizată c. este atinsă în a 3-a decada de viaţă
Răspuns corect: D d. depinde în primul rând de factorii de mediu
9. Selectaţi care din următoarele poate fi o localizare a fracturilor osteoporotice majore: e. deobicei este mai joasă la bărbaţi
a. claviculă Răspuns corect: A, B, C
b. calcaneu 21. Selectaţi afirmaţiile corecte despre denosumab:
c. mandibulă a. este un agent biologic
d. 1/3 proximală a femurului b. poate fi folosit drept agent de primă linie în tratamentul osteoporozei
e. stern c. are complianţă înaltă datorată regimului de administrare
Răspuns corect: D d. are rată redusă a reacţiilor adverse
COMPLIMENT MULTIPLU e. este contraindicat în perioada postmenopauzală
14. Măsuri nefarmacologice de tratament al osteoporozei sunt: Răspuns corect: A, B, C, D
a. activitatea fizică adecvată 24. Activitatea osteoclastelor este stimulată de:
b. excluderea fumatului, reducerea consumului de alcool şi cafea a. RANKL
c. reducerea exerciţiilor fizice b. osteoprotegerina
d. prevenirea căderilor c. parathormon
e. reducerea masei corporale d. IL-1, IL-6
Răspuns corect: A, B, D e. testosteron
15. Grupuri de preparate folosite în tratamentul osteoporozei: Răspuns corect: A, C, D
a. modulatorii selectivi ai receptorilor pentru estrogeni 25. Selectaţi afirmaţiile corecte referitor la osteoporoză:
b. condroprotectoarele orale şi locale a. incidenţa creşte odată cu vârsta
c. antiinflamatoare nesteroidiene b. preponderent sunt afectaţi bărbaţii
d. preparate biologice - antagoniştii RANKL c. diagnosticul precoce se stabileşte cu ajutorul datelor radiologice
e. bisfosfonaţii d. densitatea minerală osoasă creşte
Răspuns corect: A, D, E e. expresia clinică a bolii sunt fracturile de fragilitate
16. Selectaţi factorii de risc modificabili în osteoporoză: Răspuns corect: A, E
a. sexul feminin 26. Osteoporoza se poate manifesta prin:
b. aportul insuficient de calciu a. Accentuarea cifozei toracice
c. vârsta >65 ani b. Dureri pe parcursul coloanei vertebrale
117
c. Tumefierea articulară 8. Care din următoarele afirmaţii este corectă pentru tabloul clinic al vasculitelor vaselor de calibru
d. Scăderea în înălţime cu 2,5 cm în decurs de un an mic?
e. Dezvoltarea anemiei feriprive A. Purpura palpabilă este o expresie rar întâlnită în vasculitele vaselor de calibru mic
Răspuns corect: A, B, D B. Un semn clinic specific este deficitul sau chiar lipsa pulsului
27. Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la fracturile vertebrale din osteoporoză: C. Pe traseul vaselor de calibru mic pot fi depistaţi noduli, ce reprezintă anevrisme ale peretelui vascular D.
a. în cele mai multe cazuri pacienţii pot identifica momentul fracturii Este caracteristică mononeurita multiplă
b. durerea poate fi de intensitate joasă E. Afectarea vaselor nu este însoţită de manifestări ischemice tisulare
c. netratată, durerea cedează de obicei după 2-6 săptămâni Răspuns corect: D
d. pot duce la accentuarea cifozei toracice, scăderi în înălţime 9. Care manifestare clinică este considerată patognomonică pentru poliarterita nodoasă?
e. pot fi tratate cu injecţii de polimetilmetacrilat în corpurile vertebrale A. Livedo reticularis
Răspuns corect: B, C, D B. Artritele
28. Faze ale ciclului de remodelare osoasă sunt C. Nodulii subcutanaţi
a. inducţie D. Glomerulonefrita
b. activare şi resorbţie E. Iridociclita
c. inversie şi formare osoasă Răspuns corect: C
d. mineralizare 11. Care din următoarele manifestări clinice NU fac parte din criteriile ACR pentru granulomatoza cu
e. constituire poliangeită (Wegener)?
Răspuns corect: B, C, D A. Modificări inflamatorii ale cavităţii bucale şi nazale (ulcere dureroase, eliminări purulente sau
33. Care medicamente osteoformatoare cunoaşteţi? hemoragice)
a) Parathormonul B. Mialgii difuze, astenie musculară, dureri ale membrelor inferioare
b) Vitamina D C. Modificări în sedimentul urinar (hematurie sau cilindri hematici)
c) L-tiroxina D. Modificări radiologice în plămâni (noduli, infiltraţii, cavităţi)
d) Steroizii anabolizanţi E. Rezultatul biopsiei cu depistarea granuloamelor, a vasculitei leucocitoclastice şi necrozei.
e) Glucocorticosteroizii Răspuns corect: B
Răspuns corect: a, b, d 15. Vasculita prin depozite de IgA (Henoch-Schönlein) face parte din:
35. Scăderea osteoformării se produce prin: A. Vasculitele vaselor de calibru mare
a) Scăderea sintezei proteice B. Vasculitele de calibru mediu
b) Reducerea factorilor de creştere C. Vasculitele de calibru mic
c) Scăderea numărului osteoblastelor D. Vasculitele cu afectarea vaselor de calibru variat
d) Scăderea numărului osteoclastelor E. Vasculitele ANCA - pozitive
e) Creşterea sintezei colagenului Răspuns corect: C
Răspuns corect: a; b; c 16. Manifestările cutanate şi gastrointestinale la pacienţii cu vasculita IgA (Henoch-Schönlein) sunt
TESTE VASCULITE consecinţa:
COMPLIMENT SIMPLU A. Acţiunii nemijlocite a toxinelor microbiene la nivel tisular
2. Care din următoarele vasculite face parte din vasculitele cu afectarea vaselor de calibru mare? B. Acţiunii complexelor imune circulante ce induc inflamaţie în peretele vascular
A. Poliarterita nodoasă C. Leziunilor induse de către expunerea excesivă la razele ultraviolete
B. Arterita Takayasu D. Acţiunii lezionale a anticorpilor către celula endotelială
C. Granulomatoza cu poliangeită (Wegener) E. Acţiunii nemijlocite a unor medicamente, vaccine
D. Vasculita cu IgA (Henoch-Schönlein) Răspuns corect: B
E. Vasculita crioglobulinemică asociată cu infecţia cu virusul hepatitei C. 18. Care din medicamentele enumerare mai jos NU sunt utilizate în tratamentul vasculitei prin IgA
Răspuns corect: B (Henoch-Schönlein)?
5. Care din următoarele mecanisme patogenetice NU este caracteristic pentru vasculitele sistemice? A. Corticosteroizii
A. Formarea complexelor imune circulante şi depozitarea lor în peretele vascular B. Antibioticele
B. Dezvoltarea unui proces inflamator cronic în peretele vasului C. Dezagregantele (dipiridamolul, pentoxifilina)
C. Tulburări ischemice în ţesuturile adiacente vasului afectat D. Alopurinolul
D. Formarea de granuloame E. Ciclofosfamida
E. Degenerescenţa progresivă a ţesutului conjunctiv. Răspuns corect: D
Răspuns corect: E. 19. Care modificare a parametrilor hemoleucogramei este deosebit de caracteristică pentru granulomatoza
6. Care din următoarele manifestări clinice NU este propriu vasculitelor sistemice? eozinofilică cu poliangeită (Churg – Strauss)?
A. Absenţa pulsului sau deficitul de puls A. Leucocitoza
B. Purpura palpabilă B. Trombocitopenia
C. Mononevrita multiplă C. Limfopenia
D. Rash-ul malar D. Eozinofilia
E. Pierderea ponderală E. Monocitoza
Răspuns corect: D. Răspuns corect: D
118
COMPLEMENT MULTIPLU E. Ulceraţiile bucale
1. Care din următorii factori sunt implicaţi în dezvoltarea vasculitelor sistemice? Răspuns corect: A,C,D
A. Administrarea unor medicamente 18. Care din următoarele manifestări clinice şi paraclinice fac parte din criteriile ACR de diagnostic al
B. Prezenţa în antecedenţă a infecţiei virale hepatice cronice (HBV, HCV) granulomatozei cu poliangeită (Wegener)
C. Tulburări ale metabolismului lipidic A. Ulceraţiile corneei şi keratita
D. Consumul cronic de alcool B. Modificările inflamatorii ale cavităţii nazale şi bucale (ulceraţii, eliminări purulente şi/sau hemoragice)
E. Dezechilibrul nivelului vitaminei D. C. Sindromul nefrotic
Răspuns corect: A,B D. Modificările radiologice pulmonare sub formă de noduli, infiltrate, cavităţi
2. Prezenţa căror markeri imunologici determină divizarea vasculitelor de calibru mic în 2 categorii? E. Hematuria sau cilindrii hematici
A. Anticorpi antinucleari (ANA) Răspuns corect: B,D,E
B. Anticorpi anti ADN dublu catenari 20. Care din următoarele manifestări clinice sunt proprii poliangeitei microscopice?
C. Anticorpi către citoplasma neutrofilică (ANCA) A. Microhematurie, proteinurie
D. Markerii imuni ai prezenţei infecţiei cu virusurile hepatice B şi C B. Stenoze ureterale
E. Complexele imune circulante (CIC) C. Mononevrita multiplex
Răspuns corect: C, E D. Leziuni ale mucoasei nazale cu perforarea septului nazal
4. Care din următoarele vasculite sistemice NU fac parte din categoria celor ANCA pozitive? E. Hepato- şi splenomegalie.
A. Granulomatoza cu poliangeită (Wegener) Răspuns corect: A,B,C
B. Granulomatoza eozinofilică cu poliangeită (Churg-Strauss) 22. Care din următoarele afirmaţii sunt corecte pentru vasculita prin IgA (Henoch-Schönlein)
C. Poliangeita microscopică A. Este una din cele mai rare vasculite sistemice
D. Poliarterita nodoasă B. Afectează de regulă vasele de calibru mic (capilare, venule, arteriole)
E. Vasculita cu IgA (Henoch-Schönlein) C. Este mai frecventă în rândul persoanelor de vârstă tânără şi la copii decât la vârstnici.
Răspuns corect: D,E D. Face parte din vasculitele CIC - asociate
7. Peretele vascular la pacienţii cu vasculite sistemice este afectat prin următoarele căi: E. Are de regulă un prognostic nefavorabil pentru viaţă
A. Prin intermediul anticorpilor specifici cum ar fi ANCA, anticorpii către celula endotelială Răspuns corect: B, C, D
B. În consecinţa expunerii excesive la razele ultraviolete 23. Factorii etiologici suspectaţi în etiologia vasculitei prin IgA (Henoch-Schönlein) sunt:
C. Prin afectarea directă a peretelui vascular de către anumiţi agenţi infecţioşi A. Factorul bacterian (Streptococi, stafilococi, Micoplasme, Legionella al.)
D. Prin intermediul unui proces vasospastic primar B. Factorul viral (Virusul Epstein-Barr, Parvovirusul B19 et al.)
E. Prin intermediul citokinelor proinflamatorii şi a celulelor de adeziune C. Tulburările endocrine (disfuncţie tiroidiană, dezechilibru estrogenic, androgenic)
Răspuns corect: A, C, E D. Corelaţia cu antigenul HLA-B27
8. Care din următoarele evenimente patogenetice survin în mecanismul dezvoltării vasculitelor sistemice? E. Administrarea unor medicamente, vaccinări
A. Lezarea ţesuturilor moi de către infiltrate limfocitare Răspuns corect: A, B, E
B. Afectarea peretelui vascular prin intermediul complexelor imune circulante 26. Care din organele viscerale pot fi frecvent afectate la pacienţii cu vasculita prin depozite de IgA (Henoch-
C. Fibrozarea excesivă a peretelui vascular Schönlein)?
D. Tulburările ischemice ale ţesuturilor adiacente vaselor afectate A. Tractul gastrointestinal
E. Formarea granuloamelor B. Sistemul hepatobiliar
Răspuns corect: B, D, E C. Rinichii
11. Care din următoarele investigaţii instrumentale sunt utile în diagnosticul vasculitelor sistemice? D. Cordul
A. Osteodensitometria DXA E. Plămânii
B. Ultrasonografia Doppler a vaselor magistrale Răspuns corect: A, C
C. RMN – angiografia 27. Care din următoarele afirmaţii despre granulomatoza eozinofilică cu poliangeită (Churg-Strauss) sunt
D. Bronhoscopia cu lavajul bronhoalveolar adevărate?
E. Scintigrafia scheletului A. Face parte din vasculitele ANCA – pozitive
Răspuns corect: B, C, D B. Este o vasculită indusă de prezenţa complexelor imune circulante
12. Care din următoarele medicamente NU au aplicaţie în tratamentul vasculitelor sistemice? C. Face parte din vasculitele granulomatoase
A. Rituximabul D. Nu este asociată cu afectări ale tractului respirator
B. Corticosteroizii E. Pacienţii frecvent suferă de astm bronşic
C. Sulfasalazina Răspuns corect: A,C,E
D. Condroitin sulfatul 29. În care din următoarele vasculite sistemice este mai sever afectat sistemul respirator?
E. Ciclofosfamida A. vasculita prin depozite IgA (Henoch-Schönlein)
Răspuns corect: C,D B. granulomatoza eozinofilică cu poliangeită (Churg-Strauss)
16. Care din următorii parametri clinici fac parte din criteriile poliarteritei nodoase? C. poliarterita nodoasă HBV- asociată
A. Pierderea progresivă a masei corporale D. granulomatoza cu poliangeită (Wegener)
B. Artrita simetrică, erozivă la nivelul articulaţiei mânii E. poliarterita nodoasă neasociată cu infecţia HBV.
C. Astenia musculară, mialgiile la nivelul membrelor inferioare Răspuns corect: B,D
D. Hipertensiunea arterială diastolică mai mare de 90 mmHg
119

Teste Interna

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teste Interna

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teste Pneumologie ---------------------------------------------------------------------

S-ar putea să vă placă și