GRILE MEDICINA MUNCII,MG5

Compliment multiplu

1. Criteriile pentru suspiciune de boală profesională sunt :

a. Dureri
b. Febra
c. Semne inflamatorii la nivelul articulaţiilor, grupelor musculare sau tendoanelor supuse
suprasolicitarilor.
d. Varsaturi

2. Principii ergonomice de bază sunt:

a.Rezolvarea problemei: studiu de caz, ergonomic pentru rezolvarea problemei
b.Pentru muncă de migală ce necesită inspectarea materialelor, masa de lucru va fi mai
joasă decât pentru munca grea
c. Nu se modifica sau schimba uneltele manuale care cauzeaza inconfort sau lovituri
d.Nuse va reduce timpul în ortostatism

3. Dupa scop ergonomia se clasifica in:

a.Ergonomia adaptăriimuncii la om
b.De proiecţie
c. De corecţie
d.Ergonomia adaptăriiomului la meserie

4. Clasificarea radiatiile electromagnetice dupa criteriul de ionizare a materiei:

a. REM neionizante: Wf<12 eV (λ>100nm)
b.REM infrarosii (IR) 1mm-760nm
c. REM vizibile (RV) 760nm-400nm
d. REM ionizante: Wf>12 eV (λ<100nm)
 5. Tabloul clinic al radiatilor IR cuprinde:
a. Afectiunicardiace
b. afectiuni ocular
c. afectiunicutanate
d. afectiunigastrointestinale

6. Urmatoarele pot fi considerate sugestii pentru conceperea unui loc de munca ergonomic:
( C9,S37,S41)
a.Eliminarea strălucirilor, pâlpâirilor şi umbrelor,asigurarea unui bun iluminat
b.Fiecare post de muncă dotat cu un scaun, chiar dacă activitatea se desfăşoară în
ortostatism
c.Dispoziţia în spaţiu a operaţiilor şi uneltelor sa asigure activitatea numai dreptacilor
d.Muncitorul nu trebuie sa atinga intreaga suprafata de lucru cu usurinta

7. Surse pentru radiatii infrarosii(IR) pot fi: (C13,S6)

a.Soare
b.Tuburi de fluorescenta
c.Metale,sticla la temperaturi ridicate
d.Arcuri electrice.

8. Dintre urmatoarele afirmatii cu privire la postul de munca sunt adevarate: (C9,S26)

a.Reprezinta locul ocupat de muncitor când îş îndeplineşte sarcinile de muncă
b.Posturile de muncă nu au în grijă problema muncitorului
c.O bună concepţie a postului de muncă permite menţinerea unei poziţii corecte şi
confortabile
d.Nu trebuie asigurat confortul muncitorului
 9. Tratamentul si profilaxia afectiunilor induse de radiatiile ultraviolete (UV) implică:
(C13,S8)
a.Tratamentul nu include tratament sedativ
b.Profilaxia nu implica masuri tehnico-organizatorice
c.Masuri tehnico-organizatorice cum ar fi ecranarea si izolarea surselor
d.Tratament simptomatic si sedativ

10. Operatiile efectuate la locul munca sunt bine concepute daca: (C9,S60,61)
a.Permit muncitorului să îşi modifice poziţia corpului
b.Prevad un ritm de muncă şi pauză care lasă muncitorului timp suficient pentru a-şi
îndeplini sarcinile şi pentru a se odihni
c.Nu lasa muncitorului latitudinea de a-şi varia activităţile în funcţie de necesităţile proprii, de
obiceiuri şi de mediul de muncă
d.Nu prevad o perioadă de adaptare pentru noi operaţii,dacă necesită efort mare fizic, pentru ca
muncitorul să se poată obişnui progresiv.

11. Scaunul de lucru (criterii ergonomice): ( cursul 9, slide-urile 42,44)

a. Spatarul reglabil pe inaltime si adancime ( 100 mm )
b. Spatarul curbat – regiunea lombara
c. Picioarele scaunului obligatoriu sa aibe roti
d. Scaunul sa fie prevazut cu suport de pahar

12. In munca la VDT:( cursul 9, slide-ul 48 )

a. Se recomanda purtarea castilor
b. Monitorul nu va fi dispus pe calculator
c. Distanta ochi-ecran preferabila este de 40-70 cm
d. Un unghi vizual de 75-90 grade
 13. Pentru un post in ortostatism sunt indispensabile urmatoarele:
( cursul 9, slide-ul 57 )
a.Scaun
b.Suport pentru picioare
c.Papuci
d.Termos

14. Afectiuni oculare pot aparea datorita radiatiilor vizibile?: ( cursul 13, slide-ul 7 )
a. Retinita Cronica
b. Fototraumatism retinian
c. Radiatii electromagnetice
d. Nici o varianta

15. BP prin expunere la laser, mecanisme de actiune:

( cursul 13, slide-ul 10 )
a. Termice
b. Fotochimice
c.Radioactive
d. Nici o varianta

16. Dintre caracteristicile radiatiilor electromagnetice neionizante amintim:

a.Lungimea de unda,viteza de propagare
b.Frecventa, energia fluxului
c.Viteza de patrundere
d.Directia
 17. In urma expunerii la laser apar:
a.Afectiuni oculare
b.Afectiuni renale
c.Afectiuni cutanate
d.Afectiuni hepatice

18. In ceea ce priveste criteriul de ionizare a materiei,amintim urmatoarele:

a.REM neionizante: Wf<12 eV(λ>100nm)
b.REM ionizante: Wf>11 eV(λ<100nm)
c.REM neionizante: Wf<12 eV(λ>200nm)
d.REM ionizante: Wf>12 eV(λ<100nm)

19. Tratamentul radiatiilor UV poate fi:

a.Simptomatic
b.Sedativ
c.Chirurgical
d.Intreruperea expunerii/intuneric, local

20. Clasificarea ergonomiei dupa scop, vizeaza:

a.Ergonomia activitatilor
b.Ergonomia informatiei
c.Ergonomia adaptarii muncii la om
d.Ergonomia adaptarii omului la meserie
 21. Din punct de vedere al preponderentei preocuparilor , ergonomia se clasifica in :(C9-S23)
a.Ergonomia activitatilor
b.Ergonomia produsului
c.Bio-ergonomia
d.Ergonomia adaptarii omului la meserie

22. Principiile ergonomice de baza sunt reprezentate de :(C9-S24)

a.Pentru muncă de migală ce necesită inspectarea materialelor, masa de lucru va fi mai inalta
decât pentru munca grea
b.Uneltele manuale care cauzează inconfort sau lovituri trebuie modificate sau schimbate
c.Pentru activităţile de montaj, componenteletrebuie plasate astfel încât muncitorul să
utilizeze muşchii puternici pentru activitatea de bază
d.Se va creste timpul în ortostatism (munca in ortostatism este mai puţin obositoare).

23. Pentru conceperea unui post de munca ergonomic se pot lua in calcul urmatoarele criterii,
cu exceptia:(C9-S37)
a.Fiecare post de muncă dotat cu un scaun, chiar dacă activitatea se desfăşoară în ortostatism.
b.Activitatea profesionala prelungita in ortostatism, reprezinta o conditie esentiala a unui
post de munca ergonomic.
c.Plasarea deasupra umerilor a obiectelor sau dispozitivelor de comandă frecvent utilizate.
d.Eliminarea strălucirilor, pâlpâirilor şi umbrelor. Este esenţial de asigurat un bun iluminat

24. Dintre criteriile lungimii de unda fac parte urmatoarele, cu exceptia:( (C13-S5)
a.REM infrarosii (IR) 1mm-760nm
b.REM ionizante (RI) >100
c.REM ultraviolet (UV)-400nm-100nm
d.REM herttziene <1mm
 25. Afectiunile oculare aparute in urma expunerii la laser prezinta urmatoarele manifestari
clinice:(C13-S7)
a.Conjuctivita
b.Cataracta
c.Arsuri retiniene
d.Glaucom

26. Afectiuni oculare produse prin expunere la laser:

a.arsuri retiniene
b.cataracta
c.conjunctivita
d.strabism

27. Surse de RI sunt urmatoarele cu exceptia:

a.Soarele
b. Lampi cu IR,diode
c. Tuburi cu fluorescenta
d. sisteme de iluminat

28. Afectiuni cutanate produse prin expunere la laser:

a.afectiuni tegumentare-dermite
b.arsuri termice
c.foliculita
d.psoriazis

29. Criteriile pentru suspiciune de boală profesională sunt:

a. Semne inflamatorii la nivelul articulaţiilor, grupelor musculare sau tendoanelor supuse
suprasolicitarilor.
b.HTA
c.dureri
d.edeme
 30. Printre afectiunile cutanate produse de radiatiile infraroșii se numără:
a.arsuri
b.dermita actinică cronică
c.edem
d.cancer cutanat

31. Ergonomia abordează întregul evantai al condiţiilor de muncă ce pot afecta confortul şi
sănătatea muncitorilor:
a.iluminatul, zgomotul, temperatura, trepidaţiile, sarcinile de munca
b.numai concepţia posturilor de muncă, a uneltelor, maşinilor, scaunelor, a pantofilor
c.numai sarcinile de muncă
d.concepţia posturilor de muncă, a uneltelor, maşinilor, scaunelor, a pantofilor,
munca în schimburi, orarul, pauzele

32. Contraindicatii pentru incadrarea in munca:

a.malformaţii congenitale sau dobândite ale aparatului locomotor în funcţie de solicitările
specifice profesiei;
b.afecţiuni osteo-inflamatorii sau degenerative
c.astm bronsic
d.diabet zaharat

33. Cauzele durerilor de spate sunt:

a.Scaunele bine concepute
b.Postură ortostatică prelungită
c.Necesitatea menţinerii braţelor prea departe
d.Iluminat suficient
 34. Ridicarea şi transportul corect al greutăţilor:
a. malformaţii congenitale sau dobândite ale aparatului locomotor în funcţie de solicitările
specifice profesiei;
b. necesară estimarea greutăţii, nivelul la care se manipulează
c. echipamentele adecvate nu sunt importante
d. nu este necesara estimarea greutăţii, nivelul la care se manipulează

35. Surse naturale si artificiale de radiatii IR:

a.diode
b.lampi cu IR
c.sisteme de iluminat
d.arcuri electrice

36. Radiodermita cronica , aspect :

a. Pigmentare
b. Atrofie
c. Metale

d.Directia

37. Efectele ergonomiei :

a. cresterea eficientei utilizarii mijloacelor de productie
b.Afectiuni renale
c. mentinerea la un nivel ridicat a capacitatii de munca a personalului
muncitor
d.Afectiuni hepatice
 38. In ceea ce priveste criteriul de ionizare a materiei, amintim urmatoarele:
a.REM neionizante: Wf<12 eV (λ>100nm)
b.REM ionizante: Wf>11 eV (λ<100nm)
c.REM neionizante: Wf<12 eV (λ>200nm)
d.REM ionizante: Wf>12 eV (λ<100nm)

39. Dintre criteriile lungimii de unda fac parte urmatoarele, cu exceptia:

a.REM infrarosii (IR) 1mm-760nm
b.REM ionizante (RI) >100
c.REM ultraviolet (UV)-400nm-100nm
d.REM herttziene <1mm

40. Clasificarea ergonomiei dupa scop, vizeaza:

a.Ergonomia activitatilor
b.Ergonomia informatiei
c.Ergonomia adaptarii muncii la om
d.Ergonomia adaptarii omului la meserie

41. Istoric, termenul de ERGONOMIE: ( cursul 9, slide-ul 8 )

a. In 1950- se constituie ERGONOMICS RESEARCH SOCIETY (ERS) - Societatea de
cercetari ergonomice – Anglia
b. Nu se oficializeaza inca denumirea de ergonomie
c. Ea devine „stiinta muncii” si are ca obiect relatia OM-MUNCA
d. În 1999, la Oxford, profesorul englez K.F.H. MURREL defineste pentru prima data aceasta
stiinta multidisciplinara ca fiind ergonomia
 42. Accidentele si bolile curente pot aparea în: ( cursul 9, slide-ul 18 )
a. Utilizarea forţei într-o poziţie confortabilă
b. Muncă cu braţele menţinute deasupra capului
c. Utilizarea repetată a uneltelor vibratorii (ciocanul pneumatic)
d. Unelte şi manevre care nu necesită o torsiune a articulaţiilor, ca în cazul mecanicilor

43. Ergonomia: clasificare dupa preponderenta preocuparilor:

( cursul 9, slide-ul 23 )
a.Ergonomia produsului
b.Bio-ergonomia
c.Ergonomia de productie
d.Ergonomia informatiei

44. Riscul de expunere la radiatii IR este dat de: ( cursul 13, slide-ul 11 )
a. Sudura metalelor dure
b. Interventii chirurgicale si dermatologice
c. Soare
d. Sisteme de iluminat

45. Pentru un post in ortostatism, angajatorul nu este obligat sa asigure angajatului: ( cursul
9, slide-ul 60 )
a. O suprafata de lucru ajustabila
b. Un scaun ajustabil si suport pentru picioare
c. Cafea
d. Muzica ambientala pentru relaxare
 46. Surse de radiatii UV(C13-s6)
a.soare
b.tuburi cu fluorescent
c.metale la temperature ridicate
d.corpuri la peste 600 grade

47. Tratamentulpentruradiatiile IR(C13-S8)

a.intrerupereaexpuneriiprofesionale
b.tratamentoftalmologic, dermatologic
c.sedative
d.talc

48. Pentrupersonalulcaremuncesteexpusradioatiilor IR controalelemedicaleperiodice se

efectueaza(C13-S9)
a.examenclinic general la 4 ani
b.examen clinic general anual
c.examenoftalmologic -5 ani de la angajareapoi la 2 ani
d.examen oftalmologic-1 an de la angajareapoianual

49. Profilaxiaradiatiilorvizibile include(C13-S8)

a.talc
b.evitare
c.sedative
d.AINS
 50. Tabloul clinic in afectiunileoculareprinexpunerea la radiatii(C13-S12)
a.arsuriretiniene
b.cataracta
c,dermite
d.cancer cutanat

51. In perioada de vara, microclimatul de confort consta in:

a.Temperatura de 23-260
b.Temperatura de 5-100
c.Umiditate de 100%
d.Umiditate de 30-70%

52. In perioada de iarna, microclimatul de confort consta in:

a.Temperatura de 20-240
b.Temperatura de 5-100
c.Umiditate de 100%
d.Umiditate de 30-70%

53. Dosarul medical cuprinde:

a.Examenul clinic general
b.Examen ginecologic
c.Analize specifice
d.Contractul de angajare

54. Se apreciaza corectitudinea executiei RPS:

a.Marginea coloanei vertebrale invizibile prin umbra cordului
b.Marginea coloanei vertebrale vizibile prin umbra cordului
c.Transparenta traheala invizbila
d.Transparenta traheala vizibila

55. Factorii componenti ai microclimatului profesional sunt:

a.Temperatura aerului
b.Temperatura solului
c.Temperatura suprafetelor de lucru
d.Temperatura corpului

56. Masuri profilactice pentru microclimatul cald:

a.Se va asigura apa carbogazoasa salina
b.Se va asigura ceai fierbinte
c.Se va asigura imbracaminte larg croita, din material absorbant
d.Se va asigura imbracaminte groasa

57. Masuri profilactice pentru microclimatul rece:

a.Se va asigura apa carbogazoasa salina
b.Se va asigura ceai fierbinte
c.Se va asigura imbracaminte larg croita, din material absorbant
d.Se va asigura imbracaminte groasa

58. Testul bronhoconstrictor nespecific nu se efectueaza la:

a.Cei cu VEMS <50%
b.Bolnavii aflati in criza de astm
c.Cei cu VEMS <80%
d.Bolnavi fara afectiuni cardiace
 59. Supravegherea in perioada de adaptare se face:
a.Angajatilor cu vechime de peste 5 ani
b.Tinerilor sau varstnicilor
c.Copiilor
d.Celor expusi la diferite noxe profesionale

60. Pentru diagnosticul de astm bronsic profesional se efectueaza:

a.Teste cutanate
b.Control de specialitate ortopedic
c.Control de specialitate geriatric
d.Teste bronhomotorii

61. Determinarea si aprecierea efortului fizic profesionale:

a.Nu este necesara
b.Se face prin metoda calorimetriei indirecte
c.Nu prezinta riscuri pentru sanatatea angajatului
d.Se face prin metoda de determinare din tabele

62. Ilumintaul rational are urmatoarele cerinte calitative:

a.Trebuie sa fie repartizat uniform
b.Culoarea preferata este rosie
c.Sa fie in in punct fix
d.Culoarea cat mai aproape de cea naturala

63. Salariata gravida:

a.Poate efectua ore suplimentare
b.Poate lucra ture de noapte
c.Are dreptul la concediu de maternitate
d.Nu poate fi concediata

64. Cunoasterea conditiilor de munca dintr-o unitate sau profesiune se face prin:
a.Intrebari indirecte
b.Metoda observtiei directe
c.Metode de laborator
d.Metode neconventionale

65. Medicul de medicina muncii se ocupa cu:

a.Examenul clinic general si analize sau examene specifice noxei
b.Angajarea personalului
c.Diagnosticul de aptitudine
d.Concedierea personalului

66. Specialitatile medicale care au conexiune cu medicina muncii sunt:

a.Medicina interna
b.Pneumologia
c.Neurochirurgia
d.Pediatria

67. Boala profesionala este cauzata de urmatorii factori nocivi:

a.Fizici
b.Chimici
c.Interventii chirurgicale
d.Accidente
 68. Efectele muncii asupra sanatatii sunt:
a.bolile psihice
b.Oboseala profesionala
c.Boala profesionala
d.Accidente rutiere

69. Factori etiologici secundari din cadrul bolii profesionale sunt:

a.Genetici
b.Dobanditi
c.Afectiuni ginecologice
d.Patologie digestiva

70. Mecanismele patogenice din cadrul bolii profesionale sunt:

a.Hipertensiunea arteriala
b.Diabetul zaharat
c.Reactii iritative
d.Reactii inflamatorii

71. In cadrul examenului obiectiv putem observa pozitia de:

a.Decubit ventral
b.Ortopnee
c.Cocos de pusca
d.Clinostatism

72. In cadrul etiologiei HTA enumeram:

a.Consum excesiv de sare
b.Sedentarism
c.Infectii
d.Factori fizici

73. Bolile pulmonare cronice nespecifice se caracterizeaza prin: (C1, S25)

a.Expectoratie 3 luni consecutive
b.Tuse acuta
c.Apar in boli cardiace sau pulmonare
d.Tuse cronica sau recurenta, timp de 2 ani consecutivi

74. Bolile pulmonare cronice nespecifice se caracterizeaza prin: (C1, S25)

a.Tuse cronica sau recurenta, timp de 2 ani consecutivi
b.Dispnee persistenta sau intermitenta
c.Lipsa expectoratiei
d.Otalgie

75. Factori de risc din etiologia cardiopatiei ischemice sunt: (C1, S23)
a.Accidentele rutiere
b.HTA
c.Comportamentele: fumat, alcoolism
d.Salariul

76. Factori profesionali din etiologia hipertensiunii arteriale sunt: (C1, S22)
a.Zgomotul si vibratiile
b.Consumul excesiv de apa
c.Suprasolicitare intelectuala
d.Fericirea
 77. Factori profesionali din etiologia hipertensiunii arteriale sunt: (C1, S22)
a.Intoxicatia cu metale grele
b.Stresul profesional
c.Lipsa resbonsabilitatii
d.Activitatea fizica

78. Factori de risc profesional ai cardiopatiei ischemice sunt: (C1, S23)

a.Efortul fizic excesiv
b.Leucemii
c.Expuneri in industria farmaceutica
d.Fericirea

79. Pentru diagnosticul bolii profesioanale efectuam: (C1, S18)

a.Markeri tumorali
b.Hemoleucograma
c.Computer tomograf
d.Examen sumar de urina

80. Bolile legate de profesiune sunt: (C1, S20)

a.Alergia
b.Lupusul eritematos sistemic
c.Hipetensiunea arteriala
d.Boala cardiaca ischemica
 81. Factori fizici de hazard la locul de munca sunt: (C1, S12)
a.Radiatiile ionizante si neionizante
b.Zgomotul
c.Purtarea de greutati
d.Monoxidul de carbon

82. Factori ergonomici de hazard la locul de munca sunt: (C1, S12)

a.Detergentii
b.Postura
c.Miscarile repetitive
d.Virusurile

83. Noxele care se gasesc si in natura sunt: (C1, S10)

a.Sulfura de carbon
b.Plumbul
c.Hartia
d.Monoxidul de carbon

84. Factori dobanditi ce pot determina o boala profesionala sunt: (C1, S11)
a.Obiceiuri alimentare
b.Igiena stricta
c.Comportamente: alcoolism, tabagism
d.Respectarea normelor de munca

85. Boala profesionala este produsa de: (C1, S9)

a.Subsolicitarea in procesul muncii
b.Factori alimentari
c.Factori fizici, chimici sau biologici
d.Suprasolicitarea in procesul muncii

86. Relatia dintre sanatate si munca consta in: (C1, S8)

a.Supraveghere medicala pasiva
b.Detectarea precoce a perturbarilor echilibrelor biologice
c.Supravegherea medicala activa
d.Detectarea tardiva a perturbarilor echilibrelor biologice

87. Boala influenteaza: (C1, S7)

a.Performantele sportive
b.Performantele fizice
c.Promovarea angajatului
d.Performantele intelectuale

88. Boala este factor de risc pentru: (C1, S7)

a.Accidentele de munca
b.Colectivitate
c.Publicitate
d.Salariu

89. Medicina muncii are conexiuni cu urmatoarele specialitati: (C1, S5)

a.Boli infectioase
b.Pediatria
c.Medicina interna
d.Geriatria
 90. Medicina muncii are ca obiect relatia dintre: (C1, S4)
a.Familie
b.Munca
c.Sanatate
d.Societate

91. Sanatatea ocupationala se defineste ca: (C1, S3)

a.Adaptarea muncii la om
b.Adaptarea familiei la om
c.Adaptarea comunitatii la munca
d.Adaptarea omului la munca

92. Afectiunile digestive din cadrul bolilor legate de profesie sunt: (C1, S28)
a.Boala Crohn
b.Gastrite si gastro-duodenite
c.Ileus paralitic
d.Ulcer gastro-duodenal

93. Afectiunile aparatului locomotor in cadrul bolilor legate de profesie includ: (C1, S27)
a.Angina pectorala
b.Lombalgia
c.Pozitii vicioase
d.Rinoreea

94. Dosarul medical:

a.Este completat doar de medicul de medicina muncii
b.Este completat de patron
c.Este confidential
d.Este comunicat angajatorului

95. Pragul de arsura reprezinta:

a.Temperatura organismului
b.Temperatura suprafetelor
c.Temperatura echipamentelor
d.Arsura de gradul 2

96. Toxicele se recolteaza prin:

a.Metode de recoltare in dispozitive de retinere
b.Metode de recoltare in vase inchise
c.Metode colorimetrice
d.Metode electrochimice

97. Pulberile:
a.Sunt benefice organismului
b.Sunt particule solide dispersate in aer
c.Pot avea actiune nociva asupra organismului
d.Sunt particule lichide

98. Zgomotul reprezinta:

a.Sunet nedorit, jenant
b.Muzica
c.Vantul
d.Sunet dorit sau indiferent
 99. Afectiunile profesionale auditive sunt:
a.Hipersonoritatea
b.Hipoacuzia profesionala
c.Mutismul
d.Surditatea profesionala

100. Bolile profesionale se cerceteaza, declara si se iau in evidenta:

a.Daca sunt urmate de incapacitate de munca
b.Doar daca au determinat accidente de munca
c.Daca nu sunt urmate de incapacitate de munca
d.Doar daca sunt neoplasme

101. Alege care dintre următoarele afirmații sunt adevărate în legatură cu trasmiterea
sunetului.
a.se face în mod natural pe calea aerului
b.testarea pe cale osoasă face diferența între hipoacuzia de transmisie și hipoacuzia
neurosenzorială
c.diferența de intensitate dintre cele 2 căi de transmitere este de aproximativ 80 Db
d.diferența de intensitate dintre cele 2 căi de transmitere este de aproximativ 45 Db

102. Stadiile stresului sunt:

a.de alarmă
b.de adaptare
c.de rezistență
d.de revenire
 103. Stresul psihologic:
a.provocat de emoții de scurtă durată
b.apare în primul rând datorită anxietății
c.apare în primul rând datorită frustrației
d.apare atunci când nu există niciun conflict

104. Care sunt substanețele chimice anorganice care pot duce la apariția astmului
bronșic professional?
a.sulfatul de nichel
b.cobaltul
c.monoxid de carbon
d.bioxid de carbon

105. Diagnosticul diferențial în cazul astmului bronșic profesonal se face cu:

a.BPOC
b.bronșiolita obliterantă
c.cancer pulmonar cu celule mici
d.toate de mai sus

106. Transmisia sunetului:

a.se face pe cale aeriană
b.diferența dintre cele două căi de transmisie a sunetului (aerianăși osoasă) este de
aproximativ 35 Db
c.diferența dintre cele două căi de transmisie a sunetului (aerianăși osoasă) este de aproximativ 5
Db
d.nu se face pe cale osoasă
 107. Alegeți variantele corecte:
a.termenul de “distres” se referă la o stare de stres cu efecte benefice
b.stresul psihologic este datorat frustrației, conflictelor, anxietății
c.afecțiunile musculo-scheletice sunt pe primul loc în ierarhia problemelor de sănătate
profesionalăîn țările U.E.
d.stresul continuu nu are efecte negative asupra sănătății fizice a oamenilor

108. Astmul bronșic profesional:

a.este o boala inflamatorie cronică a căii aeriene superioare
b.se manifestă prin îngustarea căilor aeriene, hiporreactivitate bronșică nespectifică
c.are ca simptome: dispnee paroxistică expiratorie, wheezing, tuse seacă sau productivă
d.diagnosticul diferențial se face cu BPOC

109. Tratamentul în astmul bronsic se face cu:

a.Tiotropium
b.Spironolactona
c.Salbutamol
d.Fenobarbital

110. Starea de rău astmatic este caracterizată prin:

a.tahicardie, tulburări de ritm și conducere
b.hipocapnie
c.tulburări ale echilibrului acido-bazic
d.durează maximum 24 de ore
 111. Agenți stresori pot fi
a.Leziuni
b.Arsuri
c.Obezitatea
d.Pillates

112. Stadiile stării de stres sunt

a.Starea de fericire
b.Starea de rezistență
c.Starea de veghe
d.Starea de epuizare

113. Stresul poate fi rezultatul

a.Unor evenimente
b.Unor tensiuni
c.Presiuni zilnice
d.Unor evenimente minore negative

114. Agenții stresori produc efecte

a.Specifice
b.Nespecifice
c.Neutre
d.Locale

115. Individul este afectat cu precădere de următoarele evenimente, mai mult decât de
evenimentele negative majore, mai rare:
a.Tensiunea de la locul de muncă
b.Tensiunea zilnică
c.Presiunea zilnică
d.Presiunea relațiilor familiale

116. Controlul motricității bronșice se realizează:

a.Umoral
b.Nervos
c.Voluntar
d.doar medicamentos

117. În patologia astmului bronșic este caracteristica spută cu

a.elemente bacteriene
b.hematii
c.cristale Charcot-Leyden
d.spirale Curschmann

118. Pe audiogramă, hipoacuzia de transmitere este caracterizată prin:

a.Conducerea osoasă se suprapune cu cea aeriană
b.Conducerea aeriană este situată mai jos decât normalul
c.Atât conducerea osoasă cât și cea aeriană sunt scăzute
d.Conducerea osoasă este în zona normală

119. Cum se definește stresul?

a.Reacția corpului și a mintii asupra unor evenimente ce perturbă echilibrul organismului
b.O reacție pur psihologică ce nu are efecte asupra organismului
c.O tulburare afectivă caracterizată prin dispoziție scăzută, apatie, fatigabilitate intensăși tendință
la autoizolare
d.O stare de tensiune intensă a organismului obligat să-și mobilizeze mijloacele de apărare
 120. Care dintre cele trei stadii ale sindromului general din cadrul stresului profesional
se regăsesc mai jos ?
a.stadiul de rezistență
b.stadiul de întreținere
c.stadiul de echilibru
d.stadiul de alarmă

121. Factori profesionali implicați în etiologia astmului bronșic:

a.iradiații ionizante
b.expunerea la soare pe termen lung
c.substanțe chimice
d.substanțe histamino-eliberatoare

122. Tabloul clinic în astmul bronșic este caracterizat prin:

a.wheezing
b.paloare
c.vărsături
d.cianoză

123. Examenul obiectiv pentru astmul bronșic relevă:

a.hiposonoritate
b.torace emfizematos
c.hipersonoritate
d.bradicardie

124. Starea de rău astmatic poate fi determinată de

a.greșeli terapeutice
b.cardiomiopatiile
c.stări psiho-efective intense
d.obezitate

125. Tabloul clinic al stării de rău astmatic include:

a.Hemoptizie
b.Oligurie
c.durere toracică anterioară
d.acidoză metabolică

126. Astmul bronsic profesional-alegeți varianta adevărată

a.relaxarea musculaturii netede bronșice
b.hiposecreție de mucus
c.edem al mucoasei prin infiltrație cu limfocite și eozinofile
d.creștrea permeabilității membranelor celulare și vasculare
127. Astmul bronșic profesional se caracterizează prin:
a.dispnee paroxistică inspiratorie
b.febrăși frison
c.fenomene alergeice:rinită, dermatită, urticarie
d,wheezing

128. Examenul obiectiv al astmului bronșic evidențiază:

a.torace emfizematos
b.hiposonoritate pulmonară
c.raluri crepitante
d.sputa perlată,vâscoasă cu eozinofile,cristale Charcot-Leyden și spirale Curschmann
 129. Următoarele afirmații despre starea de rău astmatic sunt adevărate:
a.nu este amenințătoare pentru viața bolnavului
b.bolnavul prezintă hipocapnie
c.bolnavul prezintă tulburări ale stării de conștiență datorate hipoxemiei
d.criza de astm sever,rebelă la medicația bronhodilatatoare convențională

130. Fac parte din tratamentul astmului bronșic:

a.Perindopril
b.Prednison
c.Spiramicină
d.Salbutamol

131. Astm bronșic profesional,tablou clinic:

a.dispnee paroxistică expiratotie
b.hemoptizie
c.fenomene alergice:rinită,dermatită,urticarie
d.febra alternând cu frisoane

132. Hipoacuzia neurosenzorialădeterminată de expunerea la zgomot:

a.Se întâlnește în ancoșă în zona frecvențelor 3000-6000Hz
b.Pierderea se datorează distrugerii ireversibile a celululor ciliate de la nivelul membranei
bazilare
c.Debutul bolii este paradoxal cu maximul de pierdere auditivă pe frecvențe joase
d.Pe audiogramă există diferențe între CA și CO mai mari de 10 Db
 133. Diagnosticul diferențial în astmul bronșic profesional se poate face cu:
a.TBC pulmonar
b.Alveolite alergice extrinseci
c.Bronșita cronică obstructivă
d.Abces pulmonar

134. Mecanismele care stau la baza producerii astmului bronșic pulmonar sunt:
a.mecanisme traumatice
b.mecanisme toxicologice
c.mecanisme alergice
d.mecanisme iritative

135. Tehnica audiometriei liminare tonale

a.Este tehnica de bază utilizatăîn medicina muncii,pentru investigarea stării analizatorului
auditiv, în condiția de expunere profesională la zgomot
b.Audiograma trebuie efectuatăîn condiții de zgomot ambiental cât mai ridicat
c.Se urmărește determinarea pragului de audibilitate- cea mai mare intensitate sonoră percepută
d.Momentul efectuării investigației- înainte de intrarea în lucru,adică după 14-16 ore de
odihnă auditivă

136. Alegeti afirmațile corecte:

a.Stresul pozitiv stimulează angajații și îi determină să facă față cerințelor muncii
b.Stresul negativ poate fi controlat
c.Stresul afectează sănătatea determinând apariția unor afecțiuni ale organismului
d.Stresul negativ nu poate produce efecte adverse asupra sănătății
 137. Care sunt etiologiile multifactrionale ale astmului
a.Ereditatea
b.Vârsta
c.Factorul immunologic
d.Sexul

138. Tabloul clinic al astmului bronșic prezintă:

a.Weezing
b.Tuse seacă sau productive
c.Febră
d.Tahipnee tranzitorie

139. Starea de rău astmatic prezintă printere altele:

a.Coma hipercapnică
b.Creșteri ale enzimelor ASAT, ALAT, LDH, CPK
c.Poliurie
d.Hipocapnie

140. În hipoacuzie neurosenzorială:

a.Atât CA cât și CO prezintă o scădere pe frecvențele acute, înalte
b.Nu există diferență mai mare de 5 dB între CA și CO
c.Se întâlnesc atât caracteristici ale hipoacuziilor de transmisie cât și caracteristici ale
hipoacuziilor neurosenzoriale
d.Pragurile în CA sunt situate mai jos decât normalul
 141. Alegeți răspunsurile corecte referitor la audiogramă:
a.Curbele audiometrice normale sunt cele cu praguri audiometrice peste 25 Db.
b.În hipoacuzia de transmisie pierderea auditivă este mai accentuată pe frecvențe joase.
c.În hipoacuzia neurosenzorială atât CA cât și CO prezintă o scădere pe frecvențe joase.
d.În hipoacuzia neurosenzorială nu există diferență mai mare de 5 Db între CA și CO.

142. Stresul profesional se caracterizează prin:

a.Se situează pe locul 2 în ierarhia problemelor de sănătate profesionalăîn U.E.
b.“EUSTRES” se referă la o stare de stres cu efect negativ asupra sănătății.
c.“EUSTRES” se traduce prin activarea și mobilizarea resurselor individuale.
d.Noțiunile de “EUSTRES” și “DISTRES” sunt sinonime.

143. Stresul profesional:

a.Este o reacție adaptativă a organismului la acțiunea nespecifică a unor “agresori fizici”.
b.“DISTRES” se traduce prin activarea și mobilizarea resurselor individuale.
c.“DISTRES” definește un factor de stres pozitiv.
d.“DISTRES” este termenul care definește efectele negative ale stresului.

144. Următoarele afirmații despre stres sunt adevărate:

a.Stresul apare doar în condiții de suprasolicitare.
b.Stresul apare în caz de suprasolicitare, dar existăși stres de subsolicitare.
c.Întotdeauna solicitările conduc la stres.
d.Anxietatea, frustrația și conflictele de la locul de muncă pot provoca stresul psihologic.

145. Următoarele noțiuni sunt corecte cu excepția:

a.Prezbiacuzia este o deficiență a auzului de etiologie profesională.
b.Prezbiacuzia se datoreazăînaintării în vârstă.
c.Surditatea profesională prezintă scăderea tranzitorie a pragului auditiv influențată de
expunerera profesională la zgomot.
d.În hipoacuzia de transmisie pierderea auditivă este mai accentuată pe frecvențe joase.

146. Hipoacuzia profesională prezintă:

a.pragul de frecvență de 4000 Hz
b.pragul de frecvență 500-2000 Hz
c.frecvența conversațională peste 30 Db
d.frecvența conversațională peste 25 Db

147. Surditatea profesională prezintă:

a.pragul de frecvență de 4000 Hz
b.pragul de frecvență 500-2000 Hz
c.frecvența conversațională peste 30 Db
d.frecvența conversațională peste 25 Db

148. Tulburarea motricității bronșicăîn astmul bronsic este cauzată de:

a.Scăderea activității beta-receptorilor
b.scăderea activității alfa-receptorilor
c.blocarea totală a activității beta-receptorilor
d.blocarea totalăa alfa –receptorilor

149. Care dintre aceste sunt substanțele chimice organice care pot cauza astmul bronșic
profesional:
a.Formaldehida
b.cobalt
c.Aminoetiletanolamina
d.Tetracloropatinat
 150. Factorii imunologici implicați în etiologia astmului bronșic profesional pot fi:
a.Reacții imediate tip I – Ig E = reagine
b.Reacții semitardive tip III – IgG = precipitine
c.Reacții unice (monfazice)
d.Racții immediate tip I – IgM

151. Simptomeleintalnitecelmaifrecvent in silicoza sunt:

a. Dispenee de efort
b. Parestezii
c. Tuse
d. Pirozis

152. Urmatorelecriteriifunctionale, in silicoza, sunt ADEVARATE:

a. Creste CV
b. Scade VEMS
c. Scade VR
d. Creste CPT

153. Investigatiiimagisticenecesarediagnosticariisilicozei:
a. IDR
b. CT turaco-pulmonar
c. CT abdominal
d. PET-CT abdominal

154. Controlul medical periodic, al persoanelorcelucreaza in jurulsiliciului, presupune:

a. Examen clinic general annual
b. RPS la 5 ani de la angajaresiapoi din 3 in 3 ani
c. Examen clinic general o data la 2 ani
d. RPS la 5 ani de la angajaresiapoi din 2 in 2 ani
155. Tratamentulsilicozeipresupune:
a. Antibioterapie
b. AINS
c. Terapie de protectie a macrofagului
d. Probiotice

156. Pneumoconiozelenecolagene sunt:

a. Baritoza
b. Silicoza
c. Antracoza
d. Azbestoza

157. Silicozaeste o boala:

a. cu o evolutie acuta
b. sclerogena a plamanilor
c. determinata de acumularea pulberilor in plamani
d. profesiile expuse: mineri, pietrari.

158. Formeleclinico-radiologicealeisilicozei sunt adevarate, cu exceptia:

a. Silicozaacuta- evolutierapida, se instaleaza la catevasaptamanisaulunipana la 4 sau 5 ani;
b. Silicozatardiva- dupa o expunere de 5-10 ani, la silice in concentratiicrescute
c. Silicozapura- apare la muncitoriiexpusi la pulbere
d. Silicozatardiva- debuteazadupacativa ani de la expunere
159. Cancerul branhopulmonar:
a. timp de latenta : 5 ani
b. agentul etiologic celmaifrecventintalnit: fumatul
c. anatomopatologic: adenomocarcinom, carcinom cu celulescuamoase
d. prezinta o evolutie favorabila

160. Azbestoza pleurala prezinta:

a. clinic: toracalgii, tuse,dispnee
b. ingrosareapleureiviscerale
c. tratament cu corticosteroizi, antibiotice,
d. aparitiefrecventaunilaterala.

161. Ce tipuri de cancer poate determina azbestoza?

a. Cancerulbronho-pulmonar,
b. Cancer esofagian;
c. Cancer de prostata;
d. Cancer laringean,

162. Locurile de munca cu riscpentruazbestoza sunt:

a. Fabricile de azbociment,
b. Minele de aur;
c. Fochisti care lopateazacarbune;
d. Constructia de vapoare,
163. Azbestozaevidentiaza la examenulobiectiv :
a. Verugiazvestozice,
b. Cracmenteapicale;
c. Raluricrepitante la bazele pulmonare,
d. Decompensare a inimii drepte;

164. Complicatiileproduse de azbestoza sunt:

a. Insuficienta hepatica;
b. Sarcoidoza;
c. Insuficientarespiratorie,
d. Cancer bronho-pulmonar,

165. Radiografiapulmonara in azbestoza arata:

a. Cardiomegalie;
b. Zone de emfizem,
c. Atelectazie;
d. Placi pleurale,

166. Factorii care crescactivitateamucociliara sunt:

a. Tusea
b. Fumatul
c. Chinetoterapia
d. Hipovitaminoza A
 167. Factorii care scadclearecnce-ul alveolar sunt:
a.hipoxia
b.ateroscleroza
c. hipercapnia
d.diabetul

168. Forma rotunda aopacitatilor mici poate fi:

a. forma s
b. forma r
c. forma p
d. forma u

169. Talia opacitatilor mici rotunde arediametrul:

a.cuprinsintre 1,5-3 mm
b. 5 mm
c.mai mic de 1,5 mm
d. mai mare de 1,5 mm

170. Forma opacitatilor mici neregulate poate fi:

a. s
b. r
c. u
d. m

171. Complicatiilesilicozei sunt:

a. TBC
b. Emfizem pulmonary
c. IMA
d. Pleurezii
172. Factori care scad clearance.ul alveolar sunt:
a. hipoxia
b. arterioscleroza
c. hipercapnia
d. diabet

173. Examenul radiologic in cazulpneumoconiozelor:

a. Cel mai obiectiv mijloc de urmarirea evolutiei
b. Este obligatoriu
c. Nu depisteazacomplicatiile
d. Nu preziceriscul individual

174. Pulberile sunt:

a. Aerosoli de particule
b. Solide
c. Vii
d. Nici o varianta

175. Pneumoconiozelene colagene:

a. Sunt date de pulberine fibrogene
b. Reactive potential reversibila
c. Evolutiesevera
d. Modificariireversibile
176. La examenele de laborator însilicoză se pun înevidență:
a. Protocolagenprolinhidroxilaza creşte
b. colinesteraza serica scade
c. Ig, FR, diverșianticorpi apar negative
d. Nici un raspunscorect

177. Examinareatoraceluiînsilicozăpuneînevidență:
a. Cracmente apicale
b. MV diminuat cu expirprelungit
c. MV diminuat cu inspirprelungit
d. Ralurisubcrepitanteșibronșice

178. Riscul de silicozaestedatde :

a. Tipul de pulbere
b. Concentrție
c. Fribrogenitate
d. Coeficient multiplicator

179. Componentele imunologice implicate în patogenia silicozei sunt ?

a. AcAN
b. AcAnti plămân
c. α si β global
d. α şi γ glob

180. Prinprobele funcționale ventilatorii, tulburările de difuziune apar prinrestrictiade :

a. CPC de tip vascular
b. Pat vascular cu hTP fix
c. Pat vascular cu HTP fix
d. Toatevariantele
181. Pneumoconiozaminereului de carbine apare la:
a. mineri,
b. soferi
c. Sudori;
d. prelucrareacărbunelui,

182. Antracoza are tablou clinic de:

a. tuse,
b. diaree;
c. expectoraţie,
d. varsaturi;

183. Antracozaprezinta din punct de vedereanatomopatologic:

a. noduli de regenerare;
b. fibrele de reticulină,
c. emfizem perifocal,
d. polimorfonucleare;

184. Denumiti alte boli date de pulberea de cărbune:

a. bronşitacronică
b. IMA
c. Emfizem pulmonar
d. tuberculoza
185. Azbestuleste un:
a. mineral,
b. silicatfibros de calciu, magneziu,
c. vitamina;
d. supliment;

186. Formeleclinice de pneumoconiozaminerului la cărbune sunt următoarele, cu

excepția:
a. Antracoza
b. Silicoza
c. Fibrozapulmonarămasivăprogresivă (FMP)
d. Azbestoza

187. Tabloul clinic în fibroza pulmonară masivă progresivă :

a. Rinoree
b. Vărsături
c. Hemoptizii
d. Dispneeseveră

188. Diagnosticulpozitiv de pneumoconiozaminerului la cărbune se punepe :

a. Anamneză profesională,
b. Înălțimea pacientului;
c. Greutatea pacientului;
d. Imaginea radiologică,

189. Azbestulpoatedetermina :
a. Azbestozăpulmonară,
b. Ulcer gastric;
c. IMA;
 d. Mezoteliom pleural,

190. Caracteristicilesilicozeisunt :
a. Este o pneumoconiozăcolagenă
b. Este o pneumoconiozănecolagenă
c. Este produsă de inhalareapulberilor cu conținut de bioxid de siliciu (SiO2)
d. Este produsă de inhalareapulberiolor de oxid de fier

191. Diagnosticul diferential al silicozei se face cu :

a. TBC miliara;
b. Pleurita
c. Cancer bronho-pulmonar;
d. IMA

192. Care dintreafirmatiile privind evolutiasitratamentul silicozei sunt adevarate:

A)evolueaza progresiv si dupa si starea SiO2
B)nu exista tratament specific
C)nu evolueazaprogresivdupasistarea SiO2
D)existatratament specific.

193. Care dintrepatologiile de maijos sunt pneumoconioze:

a. Silicoza
b. Antracoza
c. Cancerul
d. TBC.
194. Pulberile pot fi:
a. Inerteneagresiv
b. Inerteagresiv
c. Gustoase
d. Necancerigene

195. Retinereapulberilor se face in functie de:

a. Cantitate
b. Calitate
c. Ph particule
d. Frecventarespiratorie.

196. Fac parte din tabloul clinic al azbestozei pulmonare:

a. Cianoză,
b. Rinoree;
c. Raluricrepitanteînbazelepulmonare,
d. Hemoptizii;

197. Printresimptomeleazbestozeipulmonare se numară:

a. Sputa aerată, rozată;
b. Dispnee de efort,
c. Tuseseacă,
d. Febra;

198. Se face diagnostic diferențial între azbestoza pulmonară și următoarele afecțiuni:

a. TBC pulmonar,
b. Chist hidatic pulmonar;
c. Alte pneumoconioze,
d. BPOC;
199. Azbestoza pleurală presupune:
a. Îngroșări pleurale,
b. Calcificări pleurale,
c. Pneumotorax;
d. Chilotorax;

200. Paraclinic, pentru diagnosticul azbestozei pulmonare se efectuează:

a. Radiografie pulmonară,
b. Examen al lichidului pleural,
c. Hemocultură;
d. Markeritumorali;

201. Care sunt cele doua conditii pentru a pune diagnosticul de pneumoconioza? S3
a. Depunerea si acumularea pulberilor in plamani
b. Reactia tesutului pulmonar in prezenta puberilor
c. Acumularea puberilor FARA reactia tesutului pulmonar
d. Reactia tesutului pulmonar la primul contact cu pulberi

202. Care sunt criteriile prin care apreciem severitatea unei pneumoconioze? S4
a. Timpul de expunere si proprietatile puberilor
b. Toate pneumoconiozele sunt foarte severe
c. Concentratia pulberilor la locul de munca
d. Timpul de spitalizare al pacientului
203. Despre dimensiunile particulelor pulberilor minerale implicate in pneumoconioze
putem afirma ca: S5
a. Pot avea dimensiuni cumprinse intre 0,2 și 10 microni
b. Au dimensiuni de ordinul nanometrilor (1-2 nanometri)
c. Au dimensiuni mari de ordinul milimetrilor
d. Particulele de Azbest au dimensiuni de 20-80 microni

204. Pulberile ANorganice care pot da pneumoconioze sunt: S6

a. Minerale: Azbest
b. Metalice: Fier, Plumb
c. Metalice: Wolfram, Argint
d. Minerale: Zinc

205. Pulberile organice care pot da pneumoconioze sunt: S6

a. Vegetale: Lana
b. Vegetale:Bumbac
c. Animale: Faina
d. Animale: Lana

206. Tipuri de pneumoconioze colagene:

a. Silicoza
b. Azbestoza
c. Stanoza
d. Baritoza
207. Tipuri de pneumoconioze necolagene:
a. Stanoza
b. Baritoza
c. Silicoza
d. Azbestoza

208. Umatoarele afirmatii legate de pneumoconiozele necolagene sunt adevarate:

a. Apar datorita inhalării de pulberi nonfibrogene
b. Mentinerea intacta a arhictecturii pulmonare
c. Evolueaza dupa intreruperea expunerii
d. Sunt invalidante

209. Urmatoarele afirmatii legate de pneumoconiozele colagene sunt adevărate:

a. Proces distructiv continuu
b. Leziunile sunt permanente, progresive si constau intr-o reactie colagena de
intensitate de la moderat la accentuat
c. Nu se însoțesc de tulburări funcționale ventilatorii
d. Nu sunt invalidante

210. Categoriile de profuzie sunt următoarele cu exceptia:

a. Categoria 1 desemneaza prezenta crescuta a unor opacitati, trama pulmonară fiind
perfect vizibila
b. Categoria 2 opacitatile sunt numeroase cu trama pulmonara invizibila
c. Categoria 2 opacitatile sunt numeroase cu trama pulmonara partial vizibila
d. Categoria 3 opacitatile sunt foarte numeroase, trama pulmonara invizibila
LP SPIROMETRIA

211. Care sunt indicatiile spirometriei?

a. anevrism cerebral/toracic;
b. interventie chirurgicala recenta;
c. monitorizarea pacientilor;
d. evaluarea dizabilitatilor.

212. Spirometria este:

a. metoda de electie pentru determinarea rezistentei la flux in caile aeriene;
b. masurarea volumului de aer inspirat/expirat, functie de timp sau a fluxului de aer in
functie de volum;
c. test care masoara cantitatea totala de aer pe care o pot retine plamanii;
d. metoda fiziologica de evaluare obiectiva a functiei pulmonare prin masurarea
volumului si/sau fluxului de aer pe care pacientul il poate inspira si expira.

213. Monitorizarea in cadrul spirometriei presupune:

a. aprecierea progresiei bolilor care afecteaza functia respiratorie
b. monitorizarea persoanelor expuse la factori nocivi (fumat, risc ocupational)
c. evaluarea riscului preoperator
d. d.evaluarea simptomelor, semnelor sau testelor de laborator anormale.

214. Care dintre urmatoarele simboluri suplimentare este corect?

a. cv = cord pulmonar
b. em = sindrom radiologic de hiperinflatie (emfizem)
c. ic = imagine cavitară
d. di = distorsiuni ale organelor intratoracice
215. Care dintre urmatoarele simboluri suplimentare este corect?
a. rp = revarsat pleural
b. id = margine diafragmatica imprecis conturata
c. es = calcifieri in coaja de ou a ganglionilor limfatici hilari sau mediastinali
d. fc = fracturi costale

216. Contraindicatii spirometrie:

a. infarct miocardic recent
b. afectiuni renale
c. pneumotorax recent
d. infectii

217. Situatii care interfera cu examenul de spirometrie:

a. dureri toracice
b. dureri oculare
c. dureri abdominale
d. osteoporoza

218. Complicatiile si riscurile spirometriei:

a. Infarct
b. AVC
c. bronhospasm
d. dureri toracice

219. Echipament necesar pentru efectuarea spirometriei:

a. spirometru
b. filtru biologic de unica folosinta
c. seringa
d. masca de protectie
220. Spirometria evalueaza:
a. aptitudinea individului
b. evaluarea indivizilor in situatii medico-legale
c. stabilirea diagnosticului
d. evaluarea prognosticului

221. Obstructia poate fi :

a. Mijlocie
b. Moderata
c. Neimportanta
d. Usoara

222. Obstructia poate fi :

a. Normala
b. Serioasa
c. Severa
d. Neserioasa

223. Ce indici sunt important in boala obstructive

a. INL
b. VEMS
c. CVF
d. UMF

224. Ce valori ale VEMS-ul indica obstructive usoara

a. 1%
b. 65%
c. 70%
d. 2%
 225. Ce valori ale VEMS-ul indica obstructive severa?
a. 30%
b. 20%
c. 20.000%
d. 20.005%

226. Diferenta intre cea mai mare valore si urmatoarea pentru CVF si VEMS trebuie sa
fie :
a)sub 10%
b)sub 5 %
c)sub 150 ml
d)sub 200 ml

227. Ce greseli fac pacientii in spirometrie ?

a)stranut
b)tuse
c)expir prelungit
d)start lent

228. Ca si criterii de acceptabilitate in spirometrie, fac parte :

a)expir fara ezitari
b)inspir complet,maximal
c)exces de tuse
d)expir mai putin de 6 secunde
 229. In disfunctia obstructiva :
a)VEMS/CVF < normal
b)VEMS/CVF > normal
c)CVF nu este normal
d)CVF este normal

230. In disfunctia restrictiva :

a)VEMS/CVF < normal
b)VEMS/CVF nu este < normal
c)VEMS si CVF sunt sub normal
d)VEMS este normal

C11 STRESUL
231. Potrivit ghidului Comisiei europene stresul reprezinta un complex de:
a. reactii emotionale
b. reactii cognitive
c. reactii fiziologice
d. reactii psihosomatice

232. Stresul afecteaza sanatatea determinand aparitia unor afectiuni ale organismului
ca de exemplu:
a. anxietate
b. depresie
c. afectiuni neoplazice
d. fracturi
 233. Reducerea stresului in munca si a riscurilor psihosociale este :
a. problema morala
b. problema legala
c. problema familiala
d. problema mondiala

234. Prevenirea stresului in munca ramane o problema care trebuie sa stea in atentie
tuturor celor responsabili:
a)A familiei
b) A cetatenilor
c) a medicului de medicina muncii
d) a angajatorului

235. Stresul continuu poate agrava:

a. migrenele
b. pneumonia
c. ulcerul peptic
d. tromboza venoasa

236. Din categoria muncilor care genereaza stres fac parte cele care:
a. necesita repetarea permanenta a aceleiasi operatii
b. implica purtarea unui echipament adecvat
c. lucreaza la liniile de asamblare a unui produs finit
d. nu necesita repetarea permanenta a aceleiasi operatii
237. Printre evenimentele si situatiile cu greu tinute sub control, generatoare de stres,
se numara:
a. prosperitatea financiara
b. divortul
c. concedierea
d. siguranta personala

238. Supraîncarcarea rolului apare atunci când:

a. întreprinderile mici si mijlocii, cu scheme de personal reduse, încearca sa faca fata unor
activitati economice tot mai simple
b. persoana este solicitata sa efectueze mai multe activitati într-un timp tot mai scurt
c. întreprinderile mici si mijlocii, cu scheme de personal reduse, încearca sa faca fata
unor activitati economice tot mai complexe
d. persoana este solicitata sa efectueze mai putine activitati într-un timp tot mai scurt

239. Printre responsabilitatile care au potential de a induce stres, se numara:

a. cea sociala
b. cea economica
c. cea culturala
d. cea religioasa

240. Factorii de stres întâlniti îndeosebi la nivelul executantilor sunt reprezentati de:
a. conditiile de munca nedorite
b. conditiile de munca usoare
c. conditiile de munca cu un grad scazut de periculozitate
d. posibilitatea producerii accidentelor de munca
241. Efectele subiective ale stresului sunt urmatoarele:
a. Anxietate
b. Agresivitate
c. Comportament impulsiv
d. Alcoolism

242. Efecte comportamentale ale stresului sunt urmatoarele:

a. Concentrare slaba
b. Hipersensibilitate la critica
c. Comportament impulsiv
d. Alcoolism

243. Efecte cognitive ale stresului sunt urmatoarele:

a. Concentrare slaba
b. Hipersesnibiltate la critica
c. Comportaent impulsiv
d. Alcoolism

244. .Principalele categorii de efecte ale stresului sunt:

a. Efecte obiective
b. Efecte fiziopatolgice
c. Efecte comportamentale
d. Efecte cognitive
 245. Exemple de substante care creeaza dependenta folosite pentru a face fata
stresului:
a. Tutun
b. Alcool
c. Fast food
d. Ciocolata

246. Efecte organizationale ale stresului profesional sunt:

a) absenteism
b) productivitate scazuta
c) satisfactia muncii
d) cresterea loialitatii fata de firma

247. Efecte organizationale ale stresului professional sunt:

a) productivitate crescuta
b) absenteism
c) insatisfactie la munca
d) cresterearesponsabilitatii fata de firma

248. Sursele psihologice de stres professional:

a) incompatibilitatea persoanei cu colegii de munca
b) lipsa loialitatii colegilor de munca
c) practice flexibile in activitatea profesionala
d) ritmul muncii adecvat personalitatii angajatului
 249. Surse psihologice de stress professional:
a) incapacitatea personanei de a se autoevalua
b) lipsa intelegerii din partea colegilor de munca
c) obtinerea rezultatelor dorite
d) ritmul muncii adecvat personalitatii angajatului

250. Surse de stres legate de conditiile de munca:

a) surse legate de rolul in organizatie
b) surse legate de dezvoltarea carierei
c) surse legate de temperatura ambientala
d) surse legate de programul de masa

251. Cobaltul este (CM, C6)

a. un metal elastic, nerezistent la vibrații
b. un metal elastic, rezistent la vibrații
c. un metal albastrui foarte dur
d. un metal cu proprietăți magnetice

252. Fosforul se clasifică în (CM,C6)

a. Fosfor roșu-mai puțin toxic
b. Fosfor roșu-deosebit de toxic
c. Fosfor alb-mai puțin toxic
d. Fosfor alb-deosebit de toxic

253. Arsenul se utilizează (CM, C6)

a. ca dezinfectant
b. în tratamentul psoriazisului
c. în tulburări digestive
d. în tulburări neurologice

254. Platina este (CM,C6)

a. un metal elastic
b. un metal instabil chimic
c. puternic iritant
d. puternic alergizant

255. Intoxicația cronică cu Aur duce la (CM,C6)

a. alergie de contact
b. stomatită, gingivită
c. șoc anafilactic
d. insuficienta cardiacă

256. Intoxicația cu Zinc produce, din punct de vedere clinic următoarele

simptome: (CM,C 6)
a. Febră(40 grade) , cefalee, greață, vărsături
b. Leziuni cutanate-ulcere tegumentare
c. Tulburări salivare ,gust amar
d. Tuse productivă

257. Cuprul este : (CM,C 6)

a. Metal alb -albăstrui
b. Utilizat în tehnica metalo-ceramică
c. Metal roșu-brun
d. Oligoelement cu rol în funcția enzimatică
258. Intoxicația acută cu Nichel: (CM,C 6)
a. Provoacă leziuni cutanate
b. Are ca fenomene digestive : diaree, vărsături , dezechilibre H-E
c. Apare ”febra de turnătorie=penumonia chimică”
d. Efect cancerigen pentru plămân, laringe, stomac

259. Fosforul : (CM,C 6)

a. Fosfor roșu -deosebit de toxic
b. Fosfor roșu-mai puțin toxic
c. Intoxicația acută provoacă reacții periostale , osteoporoză
d. Intoxicația acută dă afectare miocardică

260. În intoxicația acută cu Aur întâlnim următoarele, cu excepția : (CM,C 6)

a. Stomatită,gingivită
b. Purpura vasculară
c. Efecte teratogene
d. Leziuni hepato-renale, tulburări de ritm cardiac

261. Din punct de vedere clinic ce produce zincul (CM,C6)

a. Gust dulceag – tulburari salivare
b. Hepatita acuta
c. Hepatita cronica toxica
d. Procese parodontale de tip distrofic cu cadereadintilor

262. Arsuri chimice sunt produse de : (CM,C 6)

a. Solventi organici
b. Apa fierbinte
c. Baze
d. Flacara
263. Tipuri de leziuni dentare : ( CM ,C6)
a. Stomatita
b. Caria
c. Osteonecroza maxilara
d. Decalcifieri

264. Cancerul bucal este determinat de urmatorii agenti cancerigeni : (CM,C 6)

a. Radiatiile ionizante
b. Iodul
c. Mercurul
d. Anilina

265. Molibdenul : ( CM ,C6)

a. Este un metal dur
b. Este negru-stralucitor
c. Determina deformari osoase
d. Este un metal elastic si rezistent la vibratii

266. Cuprul produce din punct de vedere clinic: ( CM ,C6)

a. coloratie verzuie a: tegumentelor, dintilor, fanerelor;
b. Tulburari salivare, gust dulceag
c. hepatita cr. toxica, degenerescenta hepato-lenticulara(b. Wilson)
d. tulburari miocardice: miocardiopatii

267. Cobaltul: ( CM ,C6)

a.metal albastrui foarte dur, cu proprietati magnetice;
b.oligoelement esential vit. B12- ciancobalamina;
c.metal elastic si rezistent la vibratii
d.coloratia negricioasa a limbii (nu dispare dupa raclare);
268.Vanadiul: ( CM ,C6)
a.metal dur, alb-stralucitor, oligoelement
b.Determina: deformari osoase
c. metal elastic si rezistent la vibratii
d.neurotoxic (sindrom maniaco-depresiv);

269. In intoxicatia acuta cu fosfor apar: (CM, curs 6)

a.purpura vasculara
b.iritatii gastro-intestinale
c.insuficienta hepato-renala
d.fenomene anafilactice prin reactii de tip IV

270. In intoxicatia cronica cu argint apare :( CM ,C6)

a.alveolita fibrozanta;
b.local: la nivelul tegumentelor, mucoaselor (conj. cornee) – coloratia in albastru-gri;
c.coloreaza mucoasa respiratorie, fara tulburari functionale ventilatorii
d.alergie de contact (ex la bijuterii);

271. In intoxicatia cronica cu cobalt clinic se prezinta: ( CM ,C6)

a. Tulburari respiratirii
b. Tulburari micardice
c. Tulburari neuroligice
d. Tulburari aparatului osteoarticular
272. In intoxicatia acuta cu aur se pot intalni: ( CM ,C6)
a. Leziuni hepato-renale
b. Tulburari de ritm cardiac
c. Dureri epigastice
d. Anurie

273. Arsuri chimice in cavitatea bucala pot fi din cauza de: ( CM ,C6)
a. Acizi
b. Ser fiziologic
c. Saruri de Hg
d. Antiseptic buccal

274. Care dintre urmatoarele varianta pot produce cancer bucal: ( CM ,C6)
a. Radiatia ionizanta
b. Radiatia neionizanta
c. Radiatia actinica
d. Glicerina

275. Calile de patrundere a agentilor chimici sunt: (CM, lp-tox)

a. Inhalare
b. Contact cu pielea
c. Contact cu manusi de protectie
d. Toate variantele sunt incorecte

276. Zincul formeaza aliaje cu: ( CM ,C6)

a. Cu
b. Cu+Ni
c. Au
d. As
277. Intoxicatia acuta cu Nichel provoaca: ( CM ,C6)
a. Fenomene digestive:diaree, varsaturi
b. Fenomene respiratorii: pneumonie chimica
c. Fenomene oculare: conjunctivita
d. Fenomene cardiac: aritmii

278. Fosforul poate fi utilizat in: ( CM ,C6)

a. Agricultura
b. Explozivi
c. Medicamente
d. Industria alimentara

279. Molibdenul poate fi utilizat in: ( CM ,C6)

a. Industria aero-spatiala
b. Industria chimica
c. Tratarea tumorilor maligne
d. Agricultura (pesticide)

280. Vanadiul este un metal: ( CM ,C6)

a. Elastic
b. Rezistent la vibratii
c. Dur
d. Galben

281. Aurul este un metal: ( CM ,C6)

a. Moale
b. Galben
c. Alb-argintiu
d. Alb-stralucitor
282. Platina este un metal: ( CM ,C6)
a. Dur
b. Stabil chimic
c. Instabil chimic
d. Albastrui

283. Platinoza poate da: ( CM ,C6)

a. Efecte mutagene, cancerigene
b. Efecte nefrotoxice
c. Efecte oculotoxice
d. Efecte cardiotoxice

284. Coloratia anormala a mucoasei gingivale poate fi: ( CM ,C6)

a. Brun- fier
b. Negru- stibiu
c. Verzui-saturnin
d. Albastrui- mercurial

285. Leziuni dentare- urmatoarele variante sunt corecte: ( CM ,C6)

a. Caria este determinate de pulberi de zahar
b. Decalcifierea consta in cresterea sensibilitatii la actiuni mecanice si scaderea rezistentei
la flora microbiana
c. Acizii minerali si organici determina dinti abrazivi
d. Flora microbiana bucala determina sensibilitate crescuta la percutia dintilor.

286. Aurul -alegeti variantele corecte: ( CM ,C6)

a. este un metal moale de culoare galbena, bun conductor de caldura si electricitate, cu

mare stabilitate chimica;
b. metaloid utilizat in tratamentul psoriazisului, pomezi in cosmetica, dezinfectant, in
stomatology;
c. se foloseste in aliaje nobile pentru turnare de coroane metalice cu placaj polimeric sau
ceramic;
d. impreuna cu Cu+Zn formeaza alpaca;

287. Cobaltul-alegeti variantele corecte: ( CM ,C6)

a. este un metal alb, foarte dur si stabil chimic;
b. este utilizat in ind chimica, constructia de automobile, tehnica foto, obiecte de uz casnic,
bijuterii;
c. este un oligoelement esential vit. B12- ciancobalamina;
d. metal albastrui foarte dur, cu proprietati magnetice;

288. Intoxicatia acuta cu Aur-alegeti variantele corecte: ( CM ,C6)

a. determina fenomene anafilactice prin reactii de tip IV;
b. poate avea ca si consecinte fenomene respiratorii: febra de turnatorie = pneumonie chimica;
c. mirosul poate fi alterat;
d. poate duce la tulburari de ritm cardiac;

289. Intoxicatia cronica cu Fosfor cuprinde: ( CM ,C6)

a. iritatii gastro-intestinale;
b. afectare miocardica;
c. reactii periostale, osteoporoza, necroza osoasa la maxilarul sup si mandibular;
d. sindrom dispeptic nesistematizat;

290. Masurile cuartenare de prevenire a toxicitatii presupun: (CM, lp-tox)

a. Izolarea omului;
b. Limitarea actiunii factorilor de risc se face prin protectie individuala;
c. Evitarea riscurilor;
d. Izolarea riscurilor;
291. Efect cancerigen dau: ( CM ,C6)

a. Nichel
b. Zinc

c. Arseniu

d. Vanadiu

292. Uzura dentara apare la: ( CM ,C6)

a. Suflatori la teava
b. Croitori

c. Aviatori

d. Scafandri

293. Osteonecroza maxilara este data de: ( CM ,C6)

a. P
b. Hg

c. Aur

d. Platina

294. Cai de patrundere a agentilor chimici: (CM,lp-tox)

a. Inhalare
b. Circulatie

c. Ingestie

d. Excretie
295. Fazele intoxicatiei sunt: (CM, lp-tox)

a. Faza toxicocinetica
b. Stabilitate si reactivitate

c. Faza toxicodinamica

d. Manipulare si depozitare

296. Tipuri de leziuni dentare : ( CM ,C6)

a. Osteonecroza maxilara
b.Caria
c. Stomatita
d.Decalcifieri

297. intoxicația cu cuprul provoacă ca și fenomene digestive:( CM ,C6)

a. constipație
b. diaree
c. gust dulce
d. gust metalic

298. vanadiul poate provoca:( CM ,C6)

a. coloratia albicioasă a limbii
b. iritații respiratorii
c. deformări osoase
d. coloratia negricioasa a limbii

299. In ce se folosește arsenul ?( CM ,C6)

a. tratamentul psoriazisului
b. dezinfectant
c. agricultura
d. colorant

300. Ce poate provoca vanadiul?( CM ,C6)

a. astm bronsic
b. pneumonie chimica
c. ulcer
d. gingivita

301. Efecte negative asupra ficatului la utilizarea solvenților sunt:

a. Degenerescența hepatocitară;
b. Acțiune indirectă asupra hepatocitului;
c. Hepatita acută toxică;
d. Nr de atomi de clor din moleculă nu influențează toxicitatea hepatică

302. Dau modificari hematologice următorii solvenți:

a. Xilen;
b. Etilenglicol;
c. Nitrobenzen;
d. CCl4.

303. Efecte negative asupra rinichiului la utilizarea tricloretilenei, sunt:

a. Insuficiența renală acută;
b. Acțiune indirectă asupra celulelor tubulare proximale;
c. Reacție regenerativă;
d. Ischemie renala.
304. Sunt solvenți organici ADEZIVI:
a. Ciclohexan;
b. Acetona;
c. Xilen;
d. Tricloretilena.

305. Induc efecte negative asupra sistemului nervos următorii solvenți:

a. Percloretilena;
b. Cloroform;
c. Tricloretilena;
d. Xilen.

306. Simptomatologia acută în afectarea sistemului nervos la utilizarea solvenților,

include:
a. Stare ebrioasă;
b. Fotofobie;
c. Vărsături;
d. Diplopie;

307. Utilizarea solvenților în circuit închis se face în:

a. Instalații ermetizate;
b. Ateliere de tip artizanal;
c. Instalații sub presiune;
d. Ateliere de materiale textile.
308. Modificarile hematologice în intoxicația cu solvenți organici includ:
a. Hipoplazie medulară;
b. Eritropatie indusă toxic;
c. Leucocitoza;
d. Lansarea în circulație a elementelor medulo dependente.

309. Benzenul afectează componentele sângelui dând:

a. Anemie severă;
b. Anemie usoară;
c. Hemoragie;
d. Trombocitoză.

310. Sulfura de carbon:

a. Toxic prin inhalare și ingestie;
b. Poate cauza boala coronariană;
c. Cauzează anemie severă;
d. Nu se absoarbe prin piele.

311. Acetatul de etil determină la concentrații mari:

a. Grețuri;
b. Rinoree;
c. Dureri abominale;
d. Amețeli.

312. Etanolul – indicați răspunsurile corecte:

a. Expunerea prelungită cauzează amețeli și grețuri;
b. Dozele mari cauzează intoxicație alcoolică;
c. Este iritant pentru piele;
d. Determină hemoragie.
313. Formaldehida:
a. Este carcinogen animal;
b. Nu irită pielea,ochii și tractul respirator;
c. Poate cauza dermatită de contact ortoergică si alergică;
d. Afectează maduva osoasă.

314. Inhalarea metanolului duce la:

a. Deficit de coordonare;
b. Vărsături;
c. Tahicardie;
d. Pierderea cunoștinței.

315. Contactul prelungit cutanat poate conduce la dermatite în cazul:

a. Toluenului;
b. Etanolului;
c. Acetatului de etil;
d. Etilen glicolului.

316. Este carcinogen animal:

a. Benzenul;
b. Tetraclorura de carbon;
c. Formaldehida;
d. Stirenul.
317. Acetatul de etil nu determină la concentrații mari:
a. Grețuri;
b. Atralgii;
c. Dureri abdominale;
d. Amețeli.

318. Următoarele afirmații sunt adevărate despre solvenții organici:

a. Sunt substanțe chimice care modifică vâscozitatea unui compus deja dizolvat;
b. Nu implică riscuri hematologice;
c. Pot fi halogenate sau nehalogenate;
d. Toxicitatea solventului nu depinde de doza absorbită;

319. Alegeți variantele care reprezintă sinonime pentru stiren:

a. Vinil benzen;
b. Stirol;
c. Formol;
d. Glicol alcool.

320. Alegeți variantele care reprezintă sinonime pentru etilen glicol:

a. Monoetilen glicol;
b. Alcool din lemn;
c. Stiren;
d. Glicol.
DERMATOZELE PROFESIONALE (CURS 8)

321. Dermatozele ortoergice pot fi produse de:

a. Medicamente;
b. Microorganisme;
c. Intoxicație cu zinc;
d. Agenți fizici.

322. Dermatoza alergică:

a. Apare la aproximativ 6 ore după acțiunea agentului etiologic;
b. Se localizeză strict pe zona de contact;
c. Intotdeauna pruriginoasă;
d. Reacția antigen-anticorp pozitivă.

323. Dermatoza ortoergică:

a. Reacția antigen-anticorp negativă;
b. Eritem, edem;
c. Apare dupa un timp variabil de contact;
d. Nu se vindecă dupa suprimarea cauzei.

324. Diagnosticul dermatozei profesionale se pune pe:

a. Teste intradermice;
b. Examen radiologic;
c. Teste genetice;
d. Teste imunologice.
325. Sensibilizanții cutanați:
a. Săpunuri care nu conțin alcali, parfumuri, antiseptice;
b. Pesticide;
c. Antibiotice, penicilina, streptomicina, iod;
d. Produse de origine vegetală;

326. Stigmatele:
a. Clavusuri;
b. Bule non-traumatice;
c. Pigmentații;
d. Păstrarea amprentelor digitale.

327. Dermatozele alergice:

a. Nu pot succede dermatozele ortoergice;
b. Nu au patologie imunologică;
c. Sunt mediate celular;
d. Pot succede dermatozelor otoergice .

328. Dermatozele profesionale pot fi:

a. Ortoergice;
b. Alergice;
c. Non-traumatice;
d. De stres .
 329. Forma acută a dermatozei profesionale – alegeți variantele corecte:
a. Apare după primul contact cu agentul etiologic;
b. Apare prin efect de cumulare;
c. Se vindecă, în general, rapid după suprimarea cauzei;
d. Fină descuamaţie și microfisuri.

330. Alegeți variantele corecte. Agenții fizici cauzatori de dermatoze profesionale sunt:
a. Grăsimile;
b. Căldura;
c. Petrolul;
d. Frigul.

SILICOZA (LP)

331. Factorii favorizanți ce țin de locul de muncă în cazul Silicozei:

a. gaze și vapori iritanți;
b. echilibrul electrolitic și acido-bazic al țesutului pulmonar;
c. microclimat nefavorabil, temperatură scăzută, umiditate mare, viteze mari, curenți
de aer;
d. durata expunerii.

332. In ceea ce privește patogenia Silicozei sunt adevarate următoarele:

a. limita de acumulare pt silicoza de la care începe procesul de fibroza e de 30 mg;
b. în cavitatea nazală se rețin pulberile < 10 microni și se elimină;
c. în cavitatea nazală se retin pulberile > 10 microni și se elimină;
d. în bronhii și bronșiole se rețin pana la 30 microni.
333. Diagnosticul de Silicoza:
a. subiectiv: documente oficiale - carnet de muncă;
b. durere toracica: constricție, arsură, apăsare, localizată frecvent parasternal sau
interscapular, rar parasternal sau la baza toracelui;
c. sdr. astenic: fatigabilitate, transpirații, cefalee, amețeli;
d. toate răspunsurile sunt corecte.

334. Examen paraclinic în Silicoză:

a. Rx pulmonară – inițial hiluri crescute cu contururi mai nete, accentuarea desenului
bronhovascular;
b. Imagine endoscopiăa de ‘’ pietre de pavaj’’;
c. HRCT: inițial pot fi vizulizați nodulii subpleurali;
d. lichid de lavaj bronhoalveolar - aspect normal.

335. Dpdv al examenului de laborator în Silicoză sunt prezente următoarele:

a. lichid de lavaj bronhoalveolar: macrofage, IL1, fibronectina;
b. testele de inflamație nespecifică sunt negative;
c. diagnosticul se stabilește de către comisiile de pneumoconioze;
d. Fără prezența autoanticorpilor.

336. Diagnosticul diferențial în Silicoze:

a. necesar când există date precise de expunere;
b. anamneza profesională neconcordantă cu realitatea;
c. aspectul nodular sau pseudotumoral este specific doar Silicozei;
d. se iau în considerare pe lângă aspectul radiologic și simptomatologia specifică a bolii
respective.
 337. Diagnosticul diferențial în Silicoze se face cu :
a. Boala Crohn a limbii;
b. TBC miliară acută – infecție, dificil în formele cronice;
c. Lues;
d. Fibroza pulmonară idiopatică în formă de debut.

338. Profilaxia Silicozei:

a. evitare formare praf – procedee umede;
b. timp de expunere nelimitat;
c. protecție individuală;
d. nu necesită evaluarea riscului.

339. Patogenia silicozei presupune:

a. IL1 care recrutează celule inflamatorii și factori de activare a fibrogenezei;
b. O proliferare a fibroblaștilor cu formare de noi fibre de elastină;
c. În faza incipientă are loc o necroză a macrofagelor alveolare;
d. SiO2 lc își menține actiunea aproximativ 30 zile.

STRESUL PROFESIONAL (CURS 11)

340. Alegeți variantele corecte. Comportamentul agresiv se manifestă prin:

a. Hărţuire;
b. Căderi de personalitate;
c. Vandalism;
d. Refuzul de a asculta sfaturile şi sugestiile celor din jur.
341. Alegeți variantele eronate. Comportamentul imatur are ca și caracteristici:
a. Reacţii şi răspunsuri emoţionale necontrolate;
b. Nervozitate, certuri, ton necorespunzător;
c. Utilizarea de soluţii cunoscute a fi necorespunzătoare;
d. Agresivitate.

342. Performanţa în muncă poate fi afectată de stresul profesional, acest lucru fiind
vizibil prin următoarele reacții. Alegeți variantele corecte.
a. Lipsa de decizie, iritabilitate;
b. Scăderea performanţei în muncă; lapsus;
c. Izolare fizică sau socială;
d. Refuzul de a asculta sfaturile şi sugestiile celor din jur.

343. Care dintre următoarele modificari ale programului de muncă pot determina stres
profesional?
a. Program de lucru flexibil;
b. Program de lucru inflexibil;
c. Lucrul suplimentar excesiv;
d. Program prestabilit, care nu necesită afectuarea de ore suplimentare.

344. Referitor la comportamentul imatur care variante sunt corecte?

a. Reacţii şi răspunsuri emoţionale necontrolate;
b. Nervozitate, certuri, ton necorespunzător;
c. Căderi de personalitate;
d. Variantele B și C sunt corecte.
345. Simptomele fizice date de stresul profesional sunt:
a. Cefalee;
b. Hipertensiune;
c. Rinoree;
d. Fotofobie.

346. Reacția imediat acută a stării de stres are ca si caracteristici următoarele:

a. Mâncărimi ale pielii;
b. Creșterea pulsului;
c. Traspirație;
d. Tulburări de vedere.

347. Starea de stres pe o durată mai îndelungată poate cauza:

a. Otalgii;
b. Mialgii;
c. Cefalee , ameţeli;
d. Tulburări de vedere.

348. Dintre următoarele posibile semne ale stresului care pot fi identificate în stadiul
incipient alegeti-le pe cele care indică neimplicarea angajatului:
a. Absenteism sau creşterea absenţelor pe motive medicale;
b. Pasivitate sau lipsă de implicare;
c. Semne de oboseală;
d. Iritabilitate.
 349. Dintre următorii factori cauzatori de stres profesional alegeți-i pe cei care fac
referire la relatiile la locul de munca:
a. incertitudine în evoluţia carierei
b. Izolare fizică sau socială;
c. Legături slabe cu superiorii, lipsa de comunicare;
d. Lipsa unor obiective clare.

350. Stresul profesional poate cauza repercusiuni individuale emoționale cum ar fi:
a. Motivație redusa, depresie;
b. Anxietate și agitație;
c. Încordarea mușchilor;
d. Cefalee.

351. Din categoria pneumoconiozelor colagene fac parte urmatoarele:

a. Antracoza
b. Azbestoza
c. Sideroza
d. Silicoza

Intrebare realizata din lp pulbere profesionale, a treia pagina.

352. Metale care pot creste patogenitatea componentei biologice active din pulberele
profesionale sunt:
a. Cr
b. Fe
c. Ni
d. Au

Intrebare realizata din lp pulbere profesionale, prima pagina.

 353. Pneumoconioze mixte sunt:
a. Silicoantracoza
b. Silicoza
c. Antracoza
d. Silicosideroza

Intrebare realizata din lp pulbere profesionale, a treia pagina.

354. Sunt adevarate despre penumoconiozele colagene urmatoarele variante:

a. Alterare permanenta a arhitecturii alveolare
b. Pastrarea arhitecturii alveolare
c. Proliferare de fibroblasti si neoformare de colagen
d. Reversibila

Intrebare realizata din lp pulbere profesionale, a treia pagina.

355. Sunt adevarate despre penumoconiozele necolagene urmatoarele variante:

a. Reversibila
b. Ireversibila
c. Pastrare arhitectura alveolara
d. Predispozitie cancer pulmonar.

Intrebare realizata din lp pulbere profesionale, a treia pagina.

356. Pentru a fi silicogene particulele de SiO2 trebuie sa aiba:

a. Cuart
b. Feldspat
c. Tridimit
d. Talc
357. Cu privire la patogenia silicozei sunt false urmatoarele, cu exceptia:
a. In cavitatea nazala se retin pulberile> 20 microni si se elimina
b. Proliferare a fibroblastilor cu formare de noi fibre de colagen
c. In bronhii si bronsiole se retin cele pana la 3 microni
d. In faza finala are loc o necroza a macrofagelor alveolare

358. In tabloul clinic al silicoze sunt prezente urmatoarele:

a. Dispnee, initial de effort
b. Tuse, initial cu striatii sangvine
c. Sindrom Astenic
d. In evolutie apar semne de HTP cu dedublarea zg III la focarul pulmonarei

359. Diagnosticul diferentia in silicoza se face cu:

a. TBC intestinala
b. carcinomatoza pulmonara
c. Sarcoidoza
d. Hemosideroza din stenoza aortic

360. La examenul paraclin sunt prezente urmatoarele modificari tipice de silicoza:

a. Opacitati mari, ovale
b. Opacitati cu contur bine delimitat
c. Imaginea opacitatilor apare initial parahilar in lobul inferior
d. Opacitati cu intensitate subcostala

361. Profilaxia silicozei cuprinde: ( pagina 8 , LP Pulberile profesionale)

a. Creșterea concentrației pulberilor
b. Protecția individuală
 c. Formarea de praf- procedee umede
d. Limitarea timpului de expunere

362. Etiologia azbestozei cuprinde ( pagina 8 , LP Pulberile profesionale)

a. Expunerea la silicați naturali de Fe, Mg, Al.
b. timp de expunere în medie de 10 ani
c. timp de expunere în medie de 15 ani
d. Expunerea la particule de SiO2

363. Azbestoza poate fi considerată boală profesională la ( pg 9 – Lp pulberile

profesionale )
a. Mineri
b. Scafandrii
c. Măcelari
d. Sudori

364. Azbestoza este caracterizată prin ( pag 8 , LP pulberile profesionale)

a. Boală pulmonară acută
b. Alterarea / distrugerea permanentă a structurilor alveolare
c. Nu afectează structurile alveolare
d. Reacția ireversibilă a interstițiului pulmonar

365. Silicoza poate avea următoarele complicații ( pg 7, LP pulberile profesionale)

a. Pneumotorax
b. Bronșită acută
c. Cancer pulmonar
d. Pleurezie azbestozică

Lp pulberi profesionale pg10-12

366. Criza de Ast Bronsic este reprezentata de :
a. Dispnee paroxistica
b. Tuse spasmodica dupa contactul cu Ag
c. Premergator crizei nu poate prezenta rinoree,prurit nazal sau stranut
d. Nu prezinta cianoza,transpiratii reci sau paloare

367. Examenul clinic in Astmul bronsic deceleaza:

a. Hipersonoritate
b. Expir prelungic
c. Fara raluri supraadaugate
d. Sputa bogata in trombocite

368. Diagnosticul pozitiv in ast bronsic profesional:

a. Anamneza profesionala
b. Hemograma – trombocite mari in criza
c. IgE total
d. Tablou clinic sugestiv de TBC

369. Atacul de Astm bronsic :

a. Este declansat de infectii acute rino-sinusale
b. Nu persista dispneea
c. Este declansat de infectii traheo-bronsite
d. Nu pare in abuz de betamimetice

370. Astmul bronsic alergic :

a. Prezinta rinita
b. Prezinta urticarie
c. Prezinta edem generalizat
d. Nu prezinta cianoza

371. Atacul de Astm bronsic :

a. Este declansat de infectii acute rino-sinusale
b. Nu persista dispneea
c. Este declansat de infectii traheo-bronsite
d. Nu pare in abuz de betamimetice

372. Forma cronica de alveolita alergica extrinseca este:

a. Reversibina
b. Ireversibila
c. tuse cu expectoratie muco-purulenta
d. tuse chintoasa uscata

373. Diagnostic alveolita alergica extrinseca se pune pe:

a. legatura intre expunere la Ag si declansare
b. tablou clinic
c. CT
d. IRM

374. La biopsia pulmonara in alveolita alergica extrinseca deceleaza:

a. fibroza interstitiala difuza
b. afectare bronsiolara
c. acumulare de surfactant
d. hematii in forma de secera
375. Citologia lavajului bronhoalveolar in alveolita alergica extrinseca prezinta:
a. neutrofile crescute
b. Limfocite< 60% in formele cronice
c. mastocite numeroase la asimptomatici
d. Ig G, Ig A, Ig M crescute

376. Sindromul neurologic central din intoxicația profesională cu plumb se

caracterizează prin: (curs 5, slide 18)
a. cefalee intensă;
b. dezorientare temporo-spațială;
c. slăbiciune musculară la nivelul mâinii;
d. paralizie a extensorilor mâinii.

377. Sindromul neurologic periferic din intoxicația profesională cu plumb se

caracterizează prin: (curs 5, slide 19)
a. cefalee intensă;
b. dezorientare temporo-spațială;
c. slăbiciune musculară la nivelul mâinii;
d. paralizie a extensorilor mâinii.

378. . Examinările de laborator în intoxicația profesională cu plumb sunt următoarele:

(curs 5, slide 22)
a. Pb sanguin;
b. Pb urinar;
c. urocultură;
d. hemocultură.
379. Intoxicația acută cu mercur poate determina: (curs 5, slide 28)
a. iritații respiratorii;
b. sindrom asteno – vegetativ;
c. sindrom neuro – psihic;
d. dermatită de contact.

380. Care din următoarele sindroame apar în intoxicația profesională cronică cu

mercur: (curs 5, slide 29)
a. sindromul asteno-vegetativ;
b. sindromul digestiv;
c. sindromul pseudoreumatismal;
d. sindromul ebrio-narcotic.

381. .Sindromul neurologic din intoxicatia cu plumb cuprinde:(slide 17-18)

a. Encefalopatia saturnine datorata spasmelor vasculare
b. Abolirea reflexelor osteo tendinoase
c. Neuropatie periferica senzitiva
d. Paralizia extensorilor mainii

382. Tabloul clinic al intoxicatiei cu plumb cuprinde: (slide 15)

a. Sindrom anemic
b. Sindrom inflamator acut
c. Sindrom dispeptic nesistematizat
d. Sindrom nefrotic

383. Plumbul se distribuie in organism in urmatoarele structuri: (slide 12)

a. Cord
b. Ficat
 c. Splina
d. Pancreas

384. Locurile de munca cu risc pentru intoxictia cu plumb sunt : ( Slide 11)
a. Pirotehnie
b. Agricultura
c. Tipografii
d. Fabricare de acumulatori

385. Principalele sechele in intoxicatia cu plumb sunt: ( Slide20)

a. Scleroza glomerulara
b. Hipertensiune arterial prin activarea sistemului renina-angiotensinogen
c. Pericardita
d. Reumatism articular

386. Simptomele intoxicaţiei profesionale cu arsen (s. 37):

a. Cataracta profesionala insotita de leziuni cronice ale tegumentelor fetei
b. vărsături, arsura mucoasei bucale
c. diaree abundentă cu deshidratare( holera arsenicală) cu şoc hipovolemic
d. dermita prin fotosensibilizare

387. Toxicitatea unui solvent depinde de, in ceea ce priveste solventul (s. 43):
a. doza absorbită
b. expunerea la factorul agresiv
c. rata de metabolizare
d. acuitatea vizuala
388. Efectele solventilor organici asupra sistemului nervos (s. 51)
a. sindr. prenarcotic: stare ebrioasă, agitaţie
b. leziuni musculare: miozite, atrofii musculare
c. sindr renal: durere în lojele renale
d. sindr. narcotic: come de grade diferite

389. Efectele de grup ale solvenţilor organici asupra ficatului (s. 46):
a. acţiune directă asupra hepatocitului
b. indirect prin tulburări ale circulaţiei intrahepatice
c. greţuri, vărsături
d. tahicardie, creşteri tensionale

390. Efectele de grup ale solvenţilor organici asupra rinichiului (s. 32):
a. parestezii, hipoestezii
b. insuficienta renala acuta
c. uşoară hipertrofie a musculaturii netede din pereţii alveolari
d. indirect prin tulburări ale circulaţiei cu ischemie ca în rinichiul de şoc

391. . Impactul între organism –toxic: (fazele)

a. Faza de expunere
b. Faza toxicocinetică
c. Faza atoxica
d. Faza de debut

392. Faza toxicocinetică este?

a.interacţiunea toxic
b.dezintegrare
 c.absorbţie, distribuţie
d.Metabolizare

393. Intoxicaţia cronică Tratament?

a.EDTA 2g/zi
b.Vitamina C şi din complexul B
c.D Penicilamina 1,5 g/zi
d.Plegomazin

394. Definiție Bisinoza:

a. Boala acută pulmonara.
b. Boala cronica pulmonara.
c. Apare din cauza inhalarii îndelungate de pulberi de bumbac , in canapea
,sisal.
d. boala autoimună.

395. Etiologie Alveolita alergică extrinseca AAE :

a. HTA.
b. Fungi.
c. Bacterii.
d. Polen

396. Care sunt aspecte radiologice (opacitatilor )in pneumoconiozelor ?

a. Opacități mici-regulate.
b. Opacități mici- neregulate și rotunde.
c. Rotunde : p<1,5mm,q=1,5-3mm,r=3-10mm.
d. Rotunde: p>15mm,q=1,5-3mm,r=3-10mm.
397. toxicitatea unei solvent depinde de :
a. doza absorbita
b. distriebutia
c. miocardice
d. hematologic

398. tratamentul pentru intoxicatia profesionala cronica :

a. tratamnet simptomatic
b. vitaminoterapia
c. tratarea ulceratia cutanate cu pomezi
d. hormoterapia

399. intoxcatia acuta cu mercur poate determina :

a. Sdr neuro-psihic
b. dermatita de contact
c. sdr hepatic
d. iritatii respiratoriei

400. alveolita alergica extrensica apare de cauza :

a. substante biologice
b. fungi
c. substante chimice
d. materiale vegetante
 401. Diagnosticulpozitiv al hipoacuziei se pune pe:
a)anamneza profesională (dovezi ale expunerii la zgomotpeste 85 dB)
b)examen clinic inclusiv ex ORL
c)ex paraclinice – hemograma
d)examenoftalmologic

402. Tehnicaaudiometrieiliminaretonale:
a) Se urmareste determinarea pragului de audibilitate
b) pentruinvestigareastariianalizatoruluiauditiv
c)nu esteutilizata in medicinamuncii
d) nu estetehnica de bazautilizata in medicinamuncii

403. Diagnosticuldiferenţial al hipoacuziei:

a)surditateaposttraumatică
b)arsuri ale conductuluiauditiv extern
c)fracturapelvina
d)traumatismeabdominale

404. Kinetozaesterăul de transport ce se datoreazădeficienţelor de integrare ale:

a)informatiilor olfactive
b)informaţiilor auditive
c) informatiilor proprio-ceptive
d) informatiilorlabirintice
 405. Clinica sindr. Raynaud profesional:
a)parestezii le picioarelor(nocturne)
b)scădereatemperaturiicutanate
c)durere la nivelulgleznei
d)scădereasensibilităţii tactile, termice, dureroase

406. Diagnosticulpozitiv al sdr.Raynaudprofesional se stabileste pe:

a)expunereprofesională
b)tablou clinic – criza de vasospasm
c)ex radiologice
d)doar a si c

407. Fenomenele generale produse de vibratii sunt:

a) tahicardie
b)hipertensiunearteriala
c)hipotensiunearteriala
d)obosealafizica

408. Locuri de muncă cu riscpentruaparatulauditiv sunt:

a)prelucrareametalelor
b) motoare cu reacţie, aviatori
c)medicul de laborator
d)profesori
 409. Zgomotul industrial esteprodus de:
a)varianta c si d
b)unelte
c)instrumente
d) telefoane

410. Caracteristicilesunetelor:
a) durata
b)intensitatea
c)timbrul
d)viteza de transmitere

411. Diagnosticuldiferential al surditatiiprofesionale se face cu:

a) Surditateaposttraumatica
b) Arsuri ale conductuluiauditiv extern
c) Hipoacuzia
d) Adenocarcinom conduct auditiv extern

412. Examenul clinic in forma nervoasa a Kinetozelorreleva :

a) Cefalee
b) Delir
c) Ameteli
d) ataxie
 413. In Sdr. Raynauldprofesionalintalnim :
a) Parestezii nocturne ale mainilor
b) Scadereatemperaturiicutanate
c) Tofi gutosi
d) Leziuni degenerative

414. Cauzele presbiacuziei:

a. Tulburaritrofice ale urechii interne
b. Reducereanumarului de fibre functionale ale nervuluiauditiv
c. Initial la frecvente sub 1000 Hz
d. Initial la frecventepeste 100 Hz

415. Efecteleexpunerii lanivelesonore de peste 70 dB sunt :

a. Cefalee
b. Iritabilitateacutinstalata
c. facilitareacomunicarii
d. Scadereanumarului de erori ,crestereacalitatiimuncii

416. Hipoacuzia profesionala este:

a) in general bilateral si simetrica
b) de etiologie profesionala
c) unilaterala
d) asimetrica
 417. Audiograma se efectueaza:
a) inainte de intrarea in lucru
b) dupaterminareaprogramului de lucru
c) in conditii de zgomotambiental
d) dupa 2-4 ore de odihnaauditiva

418. Consecinteleexpunerii la zgomotdepind de:

a) intensitateazgomotului
b) durataexpunerii
c) zgomotulemis
d) timbrulsunetului

419. Celulele ciliate de la nivelulorganuluiluiCorti se degenereazadatorita:

a) tulburarilorcirculatorii
b) epuizarearezervelorenergetice
c) tulburarilormetabolice
d) degradariilipidelor

420. Diagnosticulpozitiv al Sdr. Raynaud se face prin:

a) arterografie
b) expunereprofesionala
c) test de provocare la cald
d) audiograma
 421. Diagnosticulpozitiv in cazulhipoacuziei se stabileste pe baza:
A. Examenului clinic faraexamen ORL
B. Antecedentelorheredo-colaterale
C. Anamneza profesionala (dovezi ale expunerii la zgomot)
D. Examenuluiparaclinic – audiogramei

422. Diagnosticuldiferential al surditatiiprofesionale se face cu:

A. Arsuri ale conductuluiauditivintern
B. Surditateaposttraumatica
C. Surditateacongenitala
D. Traumatismecraniene

423. Sindromulnervosperiferic secaracterizeazaprin:

A. Tulburari ale echilibruluihidro-electrolitic
B. Tulburari de sensibilitate
C. Tulburaritrofice: hipotrofie muscular la nivelulmusculaturiitenaresihipotenare
D. Faratulburarimotorii

424. Examinariparaclinice in criza de vasospasm:

A. Testul de provocare la cald
B. Teste imunologice
C. Termometriecutanata
D. Biopsie de pulpadigitala, capilaroscopie
 425. Tehnicaaudiometrieiliminaretonale:
A. Este tehnicautilizata in medicinamunciipentrumasurareagradului de poluarefonica
B. Este tehnicautilizata in medicinamuncii, pentru investigareastarii analizatorului
auditiv, in conditia de expunereprofesionala la zgomot.
C. Urmareste determinarea pragului de audibilitate
D. Urmareste determinarea gradului de hipoacuzie.

426. Consecințeleexpunerii la zgomotdepindde :

a)intensitatea zgomotului
b)durataexpunerii
c)mecanismulce produce zgomotul
d)mediulînconjurător

427. Degenerarea celulelor ciliate de la nivelul organuluilui Cortieste datorată de:

a)tulburarile circulatorii
b)degradareaproteinelor prin temperatura locală indusa de zgomot
c)zgomot de 60 dB
d)HTA

428. Kinetozele se manifesta clinic prin :

a)vertij
b)cefalee
c) obosealamusculara
d)tahicardie

429. Sindromul Raynaud se manifesta clinic prin:

a)durere la nivelul degetelor
b)ușoare edeme ale degetelor
c) edeme ale membrelor inferioare
d) creșterea sensibilității tactile

430. Tratamentul in sdr. Raynaud este:

a)balneo fizioterapie
b)vasodilatatoare periferice
c)antitermice
d)antiemetice

431. Diagnosticulpozitiv in cazulhipoacuziei se stabileste pe baza:

A.Examenului clinic, inclusiv examenului ORL
B.Antecedentelor heredo-colaterale
C.Examenului paraclinic – audiogramei
D.Otoscopiei

432. Diagnosticul diferential al surditatii profesionale se face cu:

A.Arsuri ale conductuluiauditiv extern
B.Surditateaposttraumatica
C.Surditateacongenitala
D.Traumatismelecoloaneicervicale

433. Sindromulnervosperiferic se caracterizeazaprin:

A.Tulburari ale echilibruluihidro-electrolitic
B.Tulburari ale metabolismului lipidic
C.Tulburaritrofice: hipotrofie muscular la nivelul musculaturii tenare si hipotenare
D.Tulburarimotorii
 434. Examinariparaclinice in criza de vasospasm:
A.Testul de provocare la rece
B.Testeimunologice
C.Termometriecutanata
D.Testealergologice

435. Tehnica audiometrieiliminaretonale:

A.Estetehnicautilizata in medicinamunciipentrumasurareagradului de poluarefonica
B.Estetehnica utilizata in medicinamuncii, pentru investigarea starii analizatorului auditiv,
in conditia de expunere profesionala la zgomot.
C.Urmareste determinarea pragului de audibilitate
D.Urmareste determinarea gradului de hipoacuzie.

436. Profilaxia tehnica se face prin:

A)automatizare
b) teste cutanatealergologice
C) ermetizare
d) examen medical periodic

437. Faza toxico cinetica este reprezentata de:

A)absorbtie
B) distributie
c) dizolvare
d) interactiunea toxic-receptor
 438. Intoxicatiaacuta cu nichel cauzeaza:
A) pneumoniechimica
b) rinita
c) astmbronsic
D)dezechilibre h-e

439. Forma acuta a dermatitei ortoergice:

a) debuteazaprin stare de uscare a tegumentelor
b) apare prin efect de cumulare
C) are caracter colectiv
D) poate fi insotita de arsuri

440. Metabolizarea in fazatoxicocinetica se face in:

a) inima
B) ficat
C) plaman
d) stomac

441. Conditiilegenerale de lucru ale audiogramei:

a.Audiograma se efectueaza in conditii de zgomot ambiental uzual
b.Audiograma se efectueaza in conditii de zgomot ambiental redus
c.Momentul efectuarii audiogramei dupa 14-16 ore de odihna auditiva
d.Nu este necesara odihna auditiva pentru efectuarea audiogramei
　

　
 442. In audiograma normala:
a.Curbele audiometrice normale sunt cele la care pragurile auditive nu sunt maijos de 25
dB
b.Curbele audiometrice normale sunt cele la care pragurile auditive sunt peste 25 dB
c.Cele doua conduceri, CA si CO se suprapun
d.Nu existadiferenta mai mare de 10 dB intre CA si CO

443. Fenomenegenerale in afectiuniproduse de vibratii cu frecventa mare, > 100 Hz

a.Astenie
b. Oboseala musculara .
c.Tahicardie
d.Tulburari de somn
　
444. Perioada de stare a crizei de vasospasm:
a.Albirea degetelor
b.Scaderea temperaturiicutanate sub 16g C
c.Hiper –anestezie
d.Durata maxima 30 minute

445. Boala de vibratii:

a. Kinetoze sub 2 Hz
b. Kinetoze sub 4 Hz
c.Vibratii cu actiunecorp total >=20Hz
d. Vibratii cu actiune pe sistemulumar- mana >=20 Hz
 446. Locurile de munca cu risc in poluarea cu zgomit sunt:
a.masinisiuneltegrele
b.agricultura
c.motoare cu reactie, aviator
d.industriaalimentara

447. Leziunile osteo-articulare , in cazul expunerii la vibratii , se produc la nivelul:

a.cotului
b.umarului
c.gambei
d. coapsei

448. Diagnosticulpozitiv in cazulexpunerii la zgomot, se pune pe baza

a.ecografiei abdominale
b.anamneza profesionala
c.ex ORL
d. hemoleucograma

449. Care sunt efectele non-auditive ale zgomotului?

a.perturbareaatentiei
b.leziuni osteo-articulare
c.scaderea acuitatii vizuale.
d.perturbarea puterii de concentratie
 450. Efecteleexpunerii la nivelesonore de peste 70dB sunt:
a.sincopa
b.iritabilitateacutainstanta
c.dificultati in comunicare
d.vasodilatatie cu augmentareapresiuniisangvine

451. .Radiaţiile electromagnetice sunt impartite in:

a) Radiaţii Roentgen (X)
b)Radiatii alfa
c)Radiatii beta
d)Radiatii gamma

452. Intoxicatiile profesionale pot fi clasificate in:

a)acute
b)cronice
c)diseminante
d)non-diseminante

453. Faza toxicocinetica presupune:

a)absorbtie si depozitare
b)interactiune toxic-respirator
c)eliminare si metabolizare
d)mechanism neuro-umoral

454. Faza toxicodinamica este caracterizata de:

a)inhibitie
b)interactiune toxic-receptor
c)absorbtie
d)metabolizare(biotransformare)

455. In faza toxicodinamica are loc:

a)reactii de oxidare si metilare
b)reactii de conjugare
c)formarea de radicali ai oxigenului
d)blocarea transportului de oxygen

456. Interactiunea toxicelor poate prezenta un:

a)efect de tranzitie
b)efect antagonic
c)efect sinergic
d)efect de absorbtie

457. In scop terapeutic, in cazul unor intoxicatii profesionale, se practica:

a. scoaterea imediata din mediul toxic
b. provocarea de varsaturi
c. purtarea echipamentului de protectie
d. igiena individuala

458. In scop profilactic, in cazul unor intoxicatii profesionale, se practica:

a. purtarea echipamentului de protectie
b. reducerea concentratiei toxicului profesional pe cat de mult posibil
c. provocarea de varsaturi
d. scoaterea imediata din mediul toxic
 459. Sunt simptome fizice cauzate de stres:
a. cefalee
b. dificultati respiratorii
c. persistent gandirii negative
d. diplopie

460. Sunt simptome pe plan intelectual cauzate de stres urmatoarele:

a. tulburări ale somnului
b. stare de îngrijorare
c. gandire total pozitiva
d. tuse

461. Reprezinta reactii imediate acute ale stresului:

a. panica
b. cresterea pulsului
c. stare de calmitate
d. scaderea pulsului si relaxare

462. Starea de stres pe o durată mai îndelungată poate cauza:

A.cefalee
B.amețeli
C.anxietate
D.scaderea pulsului

463. Simptome fizice a stresului:

A.cefalee
B.hipertensiune
C.lipsa de ordine în gândire
D.erori

464. Simptome de plan emoțional a stresului:

A.nervozitate și iritabilitate
B.sensibilitate mare la critici
C.stare de vomă
D.stare de leșin

465. Criteriile de eficacitate a copingului sunt în funcție de caracteristicile situației, de

durata și cintrolabilitatea ei:
A.evitarea este eficace la un stres pe termen scurt
B.strategiile active sunt eficace la un stres pe termen lung
C.evitarea este eficace la un stres pe termen lung
D.strategiile active sunt eficace în cazul unor situații necontrolabile

466. Mijloace profilactice împotriva stresului:

A.Radeti mai mult
B.faceti un efort pentru a comunica cu persoanele din anturaj
C.plangeti de mila
D.stati acasă

467. Care sunt efectele interacțiunilor toxice?

a. Efect indiferent
b. Efect antagonic
c. Efect agonist
d. Efect nociv
468. Care sunt formele clinice de intoxicatii profesionale ?
a) Acute,
b) Subacute
c) Supracronic
d) Subcronic

469. Care sunt masurile profilactice pentru noxele profesionale?

a) Purtartea echipamentului de protectie
b) Necesitatea reducerii concentratiei toxicului profesional
c) Concedierea angajaţilor când acestea prezinta boală profesionala.
d) Provocare de varsaturi, spalatura gastrica etc.

470. Care sunt masurile terapeutice pentru noxele profesionale?

a) Intreruperea imediata a cailor de patrundere
b) Spalarea tegumentelor
c) Necesitatea reducerii concentratiei toxicului profesional
d) Echipament de protectie (masti filtrante sau izolante, costume de culoare alba, manusi si
cizme de cauciuc)

471. Care sunt masuri tehnico –organizatorice ?

a) Automatizarea.
b) Echipament de protectie (masti filtrante sau izolante, costume de culoare alba,
manusi si cizme de cauciuc).
c) Igiena individuala, colectiva.
d) Spalarea tegumentelor
 472. Profilaxia stresului:
a. Practicati tehnicile de relaxare, Descoperiti-va hobby, Respectati-va orarul de
somn
b. Practicati cu regularitate exercitii fizice adecvate varstei.
c. Decesul cuiva drag
d. Atacuri teroriste

473. Pentru a diagnostica o reactie exagerata la stres trebuie sa:

a. puteti recunoaste si intelege manifestarile acesteia
b. puteti recunoaste si intelege manifestarile fizice cat si cele psihologice.
c. puteti analiza un conflict intre doi angajati.
d. puteti interveni intr- o situatie conflictuala.

474. Spaima:
a. Este o situatie stresanta
b. glandele suprarenale secreta si elibereaza in circulatie adrenalina (sau
epinefrina) responsabilă de activarea mecanismelor de aparare ale organismului
c. nu poate fi controlata fara ajutor profesional
d. este o temere usoara

475. Tratamentul Sindromului hematologic in SAI este :

a) Administrarea de citokine
b) Transplantul de celule stem
c) Tratament chirurgical
d) Radioterapie
476. Radiatiiile corpusculare sunt :
a) Particule alfa
b) Particule beta
c) Ioni
d) Particule Gama

477. Utilizarea radiatiilor ionizante poate duce la expuneri semnificative ale

personalului , cum ar fi:
a) Radiografierea industriala
b) Productia de radioizotopi
c) Manufacturarea produselor din lemn
d) Manufacturarea produselor din fier

478. Modificarile radioactivitatii naturale ca urmare a activitatii oamenilor sunt :

a) Centralele termo-electrice pe baza de carbune
b) Folosirea cenusilor de la centralele termo-electrice
c) Expuneri exterioare ridicate
d) Variatii de temeperatura atmosferica

479. Efectele radiatiilor ionizante sunt :

a) Deterministice (somatice )
b) Stocastice ( somatice si ereditare)
c) Stocastice ( doar somastice)
d) Sticastice ( doar ereditare)
480. Surse naturale de expunere in radiatii ionizate:
a. Extraterestra
b. Radioactivitatea naturala a solului
c. Accidente nucleare
d. Rurse radioactive

481. Efectele radiatiilor ionizate deterministice:

a. Severitatea efectului creşte cu doz
b. Existenţa unui prag care sub aceasta doză, efectele nu sunt observabile
c. Fără prag
d. Severitatea este ponderată printr-un factor

482. Radiosensibilitatea scazuta este in :

a. Sistem nervos
b. Muschi
c. Limfocitele
d. Ganglioni limfatici

483. Care sut tipuri de manifestari in sindromul acut de iradiere:

a. sindromul hematologic
b. sindromul gastro-intestinal
c. Sindromul Astenovegetativ
d. Sindromul ocular

484. Radiodermita acuta cu radiatii penetrante sunt:

a. Superficiale
b. Epilom cutanat
 c. Necroza
d.Atrofie -ulceratie

485. Radiosensibilitatea va fi mai mare in celulele:

a. cu mitoze multiple
b. mature
c. tinere
d. care sunt differentiate

486. Schimbari de comportament pe fond de stres:

a. consum mai mare de ţigarete, consum mai mare de alcool, dificultăţi în vorbire
b. nelinişte, agitaţie, insomnie, tendinţa de a minţi pentru a acoperi greşelile
c. somnolenta
d. apatie

487. Conceptul de "coping" reprezinta:

a. ansamblu de mecanisme pe care individul le interpune între el şi evenimentul

perceput ca ameninţător.
b. ansamblul eforturilor cognitive şi comportamentale
c. ansamblu de mecanisme logice
d. ansamblu de activitati zilnice pentru reducerea stresului

488. Profilaxia stresului:

a. Practicati tehnicile de relaxare, Descoperiti-va hobby, Respectati-va orarul de somn

b. Practicati cu regularitate exercitii fizice adecvate varstei.
c. Decesul cuiva drag
d. Atacuri teroriste
489. Pentru a diagnostica o reactie exagerata la stres trebuie sa:

a. puteti recunoaste si intelege manifestarile acesteia

b. puteti recunoaste si intelege manifestarile fizice cat si cele psihologice.
c. puteti analiza un conflict intre doi angajati.
d. puteti interveni intr- o situatie conflictuala.

490. Spaima:

a. Este o situatie stresanta

b. glandele suprarenale secreta si elibereaza in circulatie adrenalina (sau epinefrina)
responsabilă de activarea mecanismelor de aparare ale organismului
c. nu poate fi controlata fara ajutor profesional
d. este o temere usoara

491. Agentul mutagen reprezinta :

a. O substanta care prin inhalare poate produce anomalii genetice
b. Un preparat care prin penetrare cutanata poate produce cresterea frecventei
aparitiei anomaliilor genetice ereditare
c. O substanta chinica care produce astm
d. Un preparat chimic care prin ingerare poate produce gastrita

492. Radiosensibilitatea reprezinta:

a. Probabilitatea ca o celula sau un tesut sa sufere un efect per unitate doza
b. Probabilitatea ca un organ sa sufere un efect per unitate doza
c. Senzibilizarea organismului
d. Efectul radiatiilor asupra diferitelor obiecte
493. Urmatoarele organe prezinta un grad mare de radiosensibilitate :
a. splina
b. timus
c.piele
d.muschi

494. Urmatoarele organe prezinta radiosensibilitate scazuta :

a. Muschi
b. Sistemul osos
c. Maduva
d. Gonade

495. Sindromul acut de iradiere prezinta urmatoarele tipuri de manifestari :

a. Sdr hematologic
b. Sdr gastro-intestinal
c. Sdr de detresa respiratorie
d. Sdr ocluziv

496. Factorul etiologic la expunerea profesionala la radiatii ionizate are doua radiatii
electromagnetice si anume :
a) Radiatii gamma
b) Radiatii roentgen (x)
c) Radiatii alfa
d) Radiatii beta

497. Tipurile de expunere externa sunt :

a) La nivelul membrelor superioare
b) La nivelul membrelor inferioare
c) Local
d) Intreg organismul

498. Radiosensibilitatea in RS scazut apare la nivelul :

a) Oaselor
b) Sistemul respirator
c) Sistemul nervos
d) Sistemul digestiv

499. Manifestarile clinice cronice sunt

a) Acute
b) Externe
c) Cronice
d) Interne

500. Tratamentul sdr.hematologic in SAI se realizeaza astfel :

a) Administrare citokine
b) Transplant cu celule stem
c) Administrare de vitamine
d) Administrarea de antibiotice