Informatii Colectie

Informatii colectie:
1. Intrebarea nr. 1: I1 Capitol: CANCER PULMONAR CS Mod de punctare: A1 Punctajul: 10

Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CS Standardul de aur pentru stadializarea cancerului pulmonar este
a) Biopsia pulmonară transbronșică
b) CT
c) PET CT
d) Biopsia pulmonară videoasistată
e) RMN
---------------------------------------------------------------------
CS Cel mai frecvent metastazele din cancerul pulmonar sunt la nivel
a) Adrenal
b) Splenic
c) Cerebral
d) Hepatic
e) Osos
---------------------------------------------------------------------
CS Cel mai important factor de risc asociat cancerului pulmonar este
a) Vârsta
b) Fumatul
c) Asbestul
d) Ereditatea
e) Radonul
---------------------------------------------------------------------
CS Metoda de elecție pentru bioptarea cancerului pulmonar periferic
a) Transcutanată
b) Toracoscopie videoasistată
c) Transbronșic
d) Toracotomie deschisă
e) Transtraheal
---------------------------------------------------------------------
5. Intrebarea nr. 5: I5 Capitol: CANCER PULMONAR CM Mod de punctare: A3 Punctajul:
10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Tratamentul cancerului pulmonar fără celule mici stadiul II TNM include
a) Chimioterapie adjuvantă
b) Rezecție chirurgicală
c) Radioterapie
d) Tratament paliativ
e) Chimioterapie neoadjuvantă
---------------------------------------------------------------------
CM Tratamentul cancerului pulmonar cu celule mici include
a) Chimioterapie
c) Radioterapie
1
e) Rezecție toracoscopică
---------------------------------------------------------------------
CM Tratamentul cancerului pulmonar cu celule mici stadiul IV TNM include
a) Chimioterapie
c) Radioterapie
e) Rezecție toracoscopică
---------------------------------------------------------------------
CM Formele histologice incluse grupul cancerului pulmonar fără celule mici sunt
a) Scaumos
b) Cu celule medii
c) Cu celule mari
d) Adenocarcinom
e) Nediferențiat
---------------------------------------------------------------------
CM Selectați factorii de risc pentru cancerul pulmonar
a) Consumul excesiv de alcool
b) Fumatul
c) Asbestul
d) Vârsta
e) Hipercolesterolemia
---------------------------------------------------------------------
10. Intrebarea nr. 10: I10 Capitol: CANCER PULMONAR CM Mod de punctare: A3
Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Prezentări radiologice sugestive pentru cancerul pulmonar sunt
a) Nodulul pulmonar solitar
b) Modificări de tip "fagure de miere"
c) Modificări de tip „ram înmugurit"
d) Masa centrală cu atelectazie
e) Semnul S a lui Golden
11. Intrebarea nr. 11: I11 Capitol: INSUFICIENTA RESPIRATORIE CS Mod de punctare: A1
CS Hipercapnia este caracteristica definitorie a insuficienței respiratorii
a) Acută
b) Cronică
c) Tip II
d) Tip I
e) Trenantă
---------------------------------------------------------------------
2
CS Saturația oxigenului țintă (SaO2) recomandată pentru oxigenoterapia la pacienții IR acută cu
rsic de hipercapnie este
a) 94-96%
b) 70-75%
c) 88-92%
d) 80%
e) 65%
---------------------------------------------------------------------
CS Mecanismul patogenetic de bază al IR la pacienții cu pneumopatii interstițiale difuze este:
a) Dereglarea echilibrului ventilație-perfuzie
b) Hipoventilația
c) Reducerea FiO2
d) Reducerea difuziunii
e) Reducerea perfuziei
---------------------------------------------------------------------
CS Mecanismul patogenetic de bază al IR în emfizemul pulmonar este:
b) Hipoventilația
c) Reducerea FiO2
d) Micșorarea difuziunii
---------------------------------------------------------------------
CS Mecanismul patogenetic de bază al insuficienței respiratorii în pneumonia franclobară este:
b) Hipoventilația
c) Reducerea FiO2
d) Micșorarea difuziunii
---------------------------------------------------------------------
CS Managementul hipercapniei se face prin
a) Ventilație mecanică asistată
b) Oxigenoterapie
c) Oxigenoterapie de lungă durată
d) Baroterapie
e) Reabilitare respiratorie
---------------------------------------------------------------------
CS Cărui tip de insuficiență respiratorie corespund rezultatele gazimetriei PaO2 = 40 mm Hg, Pa
= CO2 41 mm Hg
a) Acută
b) Tip I
c) Tip II
3
d) Cronică
e) Subacută
---------------------------------------------------------------------
CS Următorii indici ai indicatorilor gazimetrici PaO2 = 48 mm Hg, PaCO2 = 60 mm Hg
corespund insuficienței respiratorii:
a) Acută
b) Tip I
c) Tip II
d) Cronică
e) Subacută
---------------------------------------------------------------------
CS Următorii indici ai indicatorilor gazimetrici PaO2 = 82 mm Hg, PaCO2 = 55 mm Hg
corespund insuficienței respiratorii:
a) Acută
b) Tip I
c) Tip II
d) Cronică
e) Subacută
---------------------------------------------------------------------
33. Intrebarea nr. 33: I20 Capitol: INSUFICIENTA RESPIRATORIE CM Mod de punctare:
A3 Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Selectați indicațiile pentru oxigenoterapia de lunga durată
a) PaO2 <55 mmHg
b) pH< 7,25
c) VEMS< 1,5 l/s
d) SaO2 < 88%
e) PaCO2 ≥ 45 mm Hg
---------------------------------------------------------------------
CM Selectați indicațiile pentru oxigenoterapia de lungă durată
a) PaO2 56-59 mm Hg asociat cu insuficienţă cardiacă dreaptă
b) DLCO 20% din valoarea prezisă
c) PaCO2 ≥ 45 mm Hg
d) PaO2 56-59 mmHg asociat cu policetemie (Ht > 56%)
e) SaO2 < 90%+
---------------------------------------------------------------------
CM Selectați dispozitivele cu flux fix al O2
a) Mască facială simplă
b) Mască facială cu reinhalare
c) Cortul facial
d) Canula nazală
e) Mască facială cu valvă Venturi
---------------------------------------------------------------------
4
CM Selectați dispozitivele cu flux variabil al O2
a) Mască facială simplă
b) Mască facială cu reinhalare
c) Cortul facial
d) Canula nazală
e) Mască facială cu valvă Venturi
---------------------------------------------------------------------
CM Selectați contraindicațiile pentru ventilația noninvazivă

a) Arsuri sau traume faciale
b) Chirurgie recenta a feţei sau cailor respiratorii
c) Obstrucţie fixă a căilor respiratorii superioare+
d) Edemul Pulmonar
e) Gradient alveolo-capilar mic
---------------------------------------------------------------------
A3 Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
CM Selectați modificările echilibrului acido-bazic asociate acidozei respiratorii
a) pH ↓
b) CO2↑
c) CO2↓
d) pH ↑
e) HCO3 ↑
---------------------------------------------------------------------
CM Selectați modificările echilibrului acido-bazic asociate acidozei metabolice
a) pH ↓
b) CO2↑
c) CO2↓
d) pH ↑
e) HCO3 ↓
---------------------------------------------------------------------
CM Selectați modificările echilibrului acido-bazic asociate alcalozei respiratorii
a) pH ↓
b) CO2↑
c) CO2↓
d) pH ↑
e) HCO3 ↓
---------------------------------------------------------------------
CM Selectați modificările echilibrului acido-bazic asociate alcalozei metabolice
5
a) pH ↓
b) CO2↑
c) CO2↓
d) pH ↑
e) HCO3 ↑
--------------------------+-------------------------------------------
CM Selectați caracteristicile insuficienței respiratorii tip I
a) PaO2 <60 mmHg
b) PaCO2 normal sau micşorat
c) pH normal sau crescut
d) PaCO2 crescut
e) pH micșorat
---------------------------------------------------------------------
CM Selectați caracteristicile insuficienței respiratorii tip II

a) PaO2 micșorat sau normal
b) PaCO2 normal sau micşorat
c) pH micșorat
d) PaCO2 crescut
e) pH crescut
---------------------------------------------------------------------
CM Selectați bolile cu risc sporit de hipercapnie in caz de instalare a IR acute
a) BPOC
b) Pneumonia
c) Boli neuromusculare cronice
d) Obezitatea morbidă
e) Astmul bronșic
---------------------------------------------------------------------
CM Selectați complicațiile induse de insuficiența respiratorie
a) Hipertensiunea pulmonară
b) Pneumonia
c) Poliglobulia
d) Denutriţia
e) BPOC
---------------------------------------------------------------------
CM Selectați indicațiile pentru ventilația mecanică invazivă
a) pH < 7.25
b) Pereclitarea permiabilităţii căilor respiratorii
c) Dereglări de conştiinţă
d) SaO2 < 90%
e) VEMS 1,2 l/s
---------------------------------------------------------------------
6
118. Intrebarea nr. 118: I90 Capitol: ASTMUL BRONSIC CS Mod de punctare: A1 Punctajul:
CS Criteriile de diagnostic ale starii de rau astmatic sunt
a) Criza de astm bronsic e însotita de hipotonie
b) La pacient se dezvolta bradicardia
c) Accesul se dezvolta pe fond de febra
d) Exista dependenta de corticosteroizi
e) Criza de astm bronsic dureaza peste 24 ore
---------------------------------------------------------------------
CS Preparatele cu efect bronholitic folosite în tratamentul astmului bronsic pot fi
a) Antihistaminicele
b) Antibioticele
c) Sulfanilamidele
d) Eufilina
e) Vitaminele
---------------------------------------------------------------------
CS Factorii principali în etiopatogeneza astmului bronsic sunt
a) Factorii alergici
b) Factorii nonalergici
c) Hiperreactivitatea bronsica
d) Factorii genetici
e) Toate cele enumerate
---------------------------------------------------------------------
CS Factorii care provoaca accesele astmatice sunt
a) Factorii alergici
b) Infectiile virale
c) Efortul fizic
d) Refluxul gastroesofagian
---------------------------------------------------------------------
CS Un loc primordial în investigatia bolnavului astmatic ocupa
a) Explorarea functionala respiratory
b) Examenul radiologic toracic
c) Examenele de laborator al sputei
d) Examenul de laborator al sângelui
e) Analiza gazelor sanguine
---------------------------------------------------------------------
CS Dupa gravitate astmul bronsic poate evolua cu exceptia uneia din cele enumarate
a) Astmul cu accese nocturne
b) Astmul cu accese intermitente
c) Astmul persistent usor
7
d) Astmul persistent moderat
e) Astmul persistent sever
---------------------------------------------------------------------
CS Astmul bronsic trebuie diferentiat de urmatoarele maladii, cu exceptia
a) Sindromul de hiperventilatie
b) Bolile cardiace cu insuficienta ventriculara dreapta
c) Bolile cardiace cu insuficienta ventriculara stânga
d) Bronsita cronica obstructiva
e) Sindromul carcinoid
---------------------------------------------------------------------
CS Medicatia de electie a accesului de astm sunt

a) Medicamente anticolinergice
b) Corticosteroizii sistemici
c) Metilxantinele (teofilina)
d) Cromoglicatul disodic
e) Agonisti beta 2- adrenergici
---------------------------------------------------------------------
CS Mecanismele de actiune a corticosteroizilor în tratamentul astmului bronsic sunt
a) Reducerea producerii de citokine
b) Cresterea transudarii microvasculare
c) Asigurarea migrarii si activarii celulelor inflamatorii
d) Cresterea nivelului de citokine
e) Inhibitia eliberarii de mediatori din mastocite
---------------------------------------------------------------------
CS Mecanismul de actiune a aminofilinei în tratamentul astmului bronsic este conditionat de
a) Cresterea producerii de fosfodiesteraza
b) Inhibarea producerii de fosfodiesteraza
c) Cresterea eliberarii de Ca++ intracelular
d) Micsorarea eliberarii de catecolamine
e) Micsorarea AMPc intracelular
---------------------------------------------------------------------
128. Intrebarea nr. 128: I100 Capitol: ASTMUL BRONSIC CS Mod de punctare: A1
CS Cauza majora a hiperreactivitatii bronsice la persoanele atopice cu astm bronsic
a) Efortul fizic
b) Stresul psihoemotional
c) Infectiile respiratorii
d) Alergenii din mediu
e) Aerul rece
---------------------------------------------------------------------
8
CS Pentru astmul bronsic este caracteristica variabilitatea zilnica a debitului expiratoru de vârf
a) Sub 1%
b) Peste 5%
c) Peste 15%
d) Sub 10%
e) Nu este variabilitate
---------------------------------------------------------------------
CS Pentru astmul bronsic sunt valabile urmatoarele devieri ale parametrilor ventilatiei pulmonare
a) Cresterea volumelor expiratorii fortate
b) Cresterea volumului expirator fortat în prima secunda
c) Scaderea volumului expirator fortat în prima secunda
d) Scaderea volumului expirator fortat în primul minut
e) Nici una din aceste afirmatii nu este corecta
179. Intrebarea nr. 179: I103 Capitol: ASTMUL BRONSIC CM Mod de punctare: A3
CM Alergenii ce pot provoca astmul bronsic atopic sunt
a) Praful de casa-acarieni
b) Polenurile
c) Sporii fungici
d) Alergenii bacterieni
e) Alergeni epidermali
---------------------------------------------------------------------
CM Evaluarea gravitatii astmului bronsic se efectueaza conform urmatoarelor criterii clinice
a) Citologia sputei
b) Rezultatele examenului spirografic
c) Tratamentul necesar pentru a mentine controlul asupra maladiei
d) Frecventa acceselor de astm bronsic
e) PEF-ul
---------------------------------------------------------------------
CM Astmul bronsic este o afectiune cronica la baza careia se afla un proces
a) Inflamator cronic al cailor respiratorii
b) Destructiv al cailor respiratorii
c) La care participa multiple celule, în deosebi, mastocitele si eozinofilele
d) La care participa multiple celule, în deosebi, limfocitele
e) Dischinezia bronsica
---------------------------------------------------------------------
CM Astmul bronsic ușor, intermitent se caracterizeaza prin
a) Crize de astm rare < 1 data pe saptamâna
b) Exacerbările pot afecta activitatea fizică și somnul
c) Exacerbări scurte
d) VEMS > 80% din prezis
e) Variabilitatea PEF-ului constituie <20%
9
---------------------------------------------------------------------
CM Astmul bronsic persistent ușor se caracterizeaza prin

a) Accese nocturne mai frecvente de 1 data pe saptamâna
b) Exacerbările pot afecta activitatea fizică și somnul
c) VEMS > 80% din prezis
d) PEF < 60% din prezis
e) Variabilitatea PEF-ului constituie 20-30%
---------------------------------------------------------------------
CM Astmul bronsic persistent sever se caracterizeaza prin
a) Crize permanente, rău astmatic
b) Exacerbări frecvente
c) VEMS 60-80% din prezis
d) PEF < 60% din prezis
e) Variabilitatea PEF-ului constituie >30%
---------------------------------------------------------------------
CM Pentru tratamentul de fond al astmului persistent ușor sunt folosite
a) Agonisti beta2 - adrenergici cu acțiune rapidă
b) Corticosteroizii în doze mici
d) Antileucotriene
e) Anticolinergice
---------------------------------------------------------------------
CM Pentru tratamentul de urgență al astmului bronșic sunt folosite
a) Agonisti beta2 - adrenergici cu acțiune rapidă
b) Corticosteroizii inhalatori
d) Cromoglicatul disodic
e) Anticolinergice
---------------------------------------------------------------------
CM Tratamentul astmului acut grav (stare de rau astmatic) include
a) Medicatia bronhodilatatorie
b) Administrarea de oxigen
c) Corticosteroizi
d) Medicamente sedative sau tranchilizante
e) Antihistaminice H2
---------------------------------------------------------------------
10
CM Examenul sputei în astmul bronșic relevă următoarele elemente caracteristice
a) Eozinofile
b) Fibre elastice
c) Spirale Curschmann
d) Celule atipice
e) Leucocite
---------------------------------------------------------------------
Ce reprezintă starea de rău astmatic (status asmaticus)

a) Acces de astm cu o durată de cîteva ore
b) Acces de astm cu o durată lungă (peste 24 ore)
c) Nu răspunde la tratamentul uzual cu bronhodilatatoare

d) Se jugulează spontan sau la tratamentul cu bronhodilatatoare
e) Este însoțit de tulburări gazometrice
---------------------------------------------------------------------
CM Starea de rău astmatic este condiționată de
a) Întreruperea tratamentului cu corticosteroizi
b) Folosirea abuzivă a beta2 – agoniștilor
c) Infectiile virale acute respiratorii
d) Contact cu alergenul
e) Insuficiența acută a ventriculului drept
---------------------------------------------------------------------
CM Explorarea spirografică a astmului bronșic relevă următoarele perturbări caracteristice
a) Cresterea ușoară a capacitatii pulmonare totale
b) Cresterea volumului rezidual
c) Scaderea capacitatii reziduale functionale
d) Scaderea VEMS proportional cu severitatea astmului
e) Scaderea indicelui Tiffeneau
---------------------------------------------------------------------
CM Astmul bronsic este o boala a cailor respiratorii manifestata prin
a) Cresterea reactivitatii traheobronsice la diferiti stimuli
b) Tulburari ale sistemului de reglare a respiratiei
c) Obstructie respiratorie reversibila
d) Obstructie difuza ireversibila si progresiva a cailor respiratorii
e) Dischinezia traheobronsica
---------------------------------------------------------------------
CM Astmul bronsic nonalergic este caracterizat prin
a) Este generat de un mecanism imunologic tip I
11
b) Debutul bolii se înregistreaza dupa 30-35 ani
c) Istoricul personal si/sau familial identifica anamneza alergologica agravata
d) Teste cutanate cu alergeni sunt negative
e) Teste cutanate cu alergeni sunt positive
---------------------------------------------------------------------
CM Efectele mediatorilor inflamatiei în caile aeriene în cazul astmului bronsic sunt

a) Micsorarea permeabilitatii vasculare
b) Contractia muschilor netezi
c) Hiposecretie mucoida
d) Hipertrofia masei musculare
e) Atrofia epitelilului ciliar
---------------------------------------------------------------------
CM În astmul bronsic se produc urmatoarele modificari morfologice
a) Infiltrate cu cellule inflamatorii
b) Hipertrofia glandelor submucoase
c) Hipertrofia musculaturii netede a cailor aeriene
d) Hiperplazia glandelor submucoase
e) Atrofia glandelor mucoasei
---------------------------------------------------------------------
CM Valorile VEMS si PEF sunt folosite pentru
a) Aprecierea severitatii astmului bronsic
b) Aprecierea reversibilitatii obstructiei bronsice
c) Evaluarea hiperreactivitatii bronsice
d) Determinarea fortei de contractie a muschilor ventilatori
e) Aprecierea severitatii pleuropneumoniei
---------------------------------------------------------------------
CM Factorii declanșatori (triggeri) pentru astmul bronșic sunt
a) Efortul fizic
b) Factorul psihologic
c) Refluxul gastroesofagian
d) Boli nazale sau sinuzale
e) Vitaminele
---------------------------------------------------------------------
CM Complicațiile astmului bronșic în timpul accesului sunt

a) Cord pulmonar acut
b) Emfizem pulmonar
c) Fracturarea coastelor
12
d) Pneumotorace spontan
e) Atelectazie pulmonara
---------------------------------------------------------------------
CM Complicațiile astmului bronșic între accese sunt

a) Pneumonii
b) Pneumotorace spontan
c) Aspergiloza bronhopulmonară alergică
d) Emfizem pulmonar
e) Bronșiectazii
---------------------------------------------------------------------
CM Diagnosticul diferențial în astmul bronșic se va face cu
a) Insuficiența ventriculară dreaptă
b) Bronșita cronică obstructivă
c) Sindromul de hiperventilație
d) Bronșiolita acută
e) Astm cardiac
---------------------------------------------------------------------
CM Obiectivele tratamentului antiasmatic sunt
a) Controlul manifestărilor acute cu doze mari de beta2 -agoniști
b) Controlul manifestărilor acute cu doze mici de beta2 –agoniști
c) Prevenirea exacerbărilor
d) Menținerea funcției pulmonare joase
e) Reacții adverse medicamentoase minime
---------------------------------------------------------------------
CM Care este tratamentul răului astmatic
a) Spitalizarea în secția de terapie intensive
b) Tratament ambulator
c) Administrarea de O2
d) Corticosteroizi inhalator în doze medii
e) Corticosteroizi systemic
---------------------------------------------------------------------
Ventilația mecanică în răul astmatic este indicată în caz de

a) Amelioarea simptomelor
b) Travaliu expirator excesiv cu epuizare musculară
c) Tensiune arterială sistolică < 90 mmHg
d) pH 7,40
e) PaCO2 >55 mmHg
---------------------------------------------------------------------
13
CM În starea de rău astmatic

a) Tahicardia se va trata cu β-blocante
b) Acidoza repiratorie se va corecta cu bicarbonat de Na
c) Acidoza repiratorie nu se va corecta cu bicarbonat de Na
d) Tahicardia nu se vat rata cu β-blocante
e) Expectorantele, mucoliticele nu au beneficiu în răul astmatic
---------------------------------------------------------------------
Explorarea funcțională respiratorie apreciază
a) Gradul obstrucției
b) Variabilitatea obstrucției
c) Reversibilitatea obstrucției bronșice
d) Se va efectua doar în timpul accesului de astm
e) Gradul de control al astmului
---------------------------------------------------------------------
266. Intrebarea nr. 266: I142 Capitol: SUPURATII PULMONARE CM Mod de punctare: A3
Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
CM Notați afirmațiile caracteristice abceselor pulmonare secundare
a) constituie complicații ale unei leziuni locale preexistente (cancer, corpi străini, chisturi,
stenoză bronșică etc.)
b) se dezvoltă pe teritorii pulmonare anterior sănătoase, etiologic aparținând infecțiilor cu
bacterii anaerobe
c) constituie modalități evolutive ale pneumoniilor cu anumiți germeni (stafilococi, Klebsiela,
Pseudomonas) - așa zisele pneumonii necrozate
d) reprezintă dilatații permanente și ireversibile ale bronhiilor subsegmentare sugerate de
consecințele clinice ale infecției cronice sau recurente în căile respiratorii dilatate
e) sunt favorizate de preexistența stenozelor bronșice (tumorale, inflamatorii, cicatriceale sau din
corpi străini), a bronșiectaziilor sau chisturilor
---------------------------------------------------------------------
СM Incidența supurațiilor pulmonare este sporită
a) în timpul epidemiilor de gripă (pneumonii stafilococice postvirale)
b) la pacienții cu statusul atopic (alergic) mărit
c) la pacienții cu deficiență de α1-antitripsină
d) în condițiile de imunitate compromisă (diabet zaharat, ciroză hepatică, alcoolism, malignități,
tratament imunosupresiv etc.)
e) la pacienții cu risc de aspirație (tulburări de conştienţă, tulburări de deglutiţie, reflux gastro-
esofagian, micşorarea activităţii motorii esofagiene)
---------------------------------------------------------------------
CM Notați cei doi factori patogenetici de bază, coexistența cărora este necesară pentru formarea
abcesului pulmonar primitiv (primar)
a) vasculita cu patogenia neclară, care afectează vasele pulmonare și bronhiale
14
b) infecția gingivală (gingivita sau pioreea), care asigură germenii
c) aspirația, care asigură accesul spre parenchimul pulmonar
d) tromboza extensiva în vasele pulmonare și bronhiale, care aduce la sfacelarea țesutului
e) slăbiciunea congenitală a peretelui bronșic, care aduce la dilatarea ireversibilă a lor
---------------------------------------------------------------------
СM Debutul unui abces pulmonar acut de obicei este
a) insidios în infecțiile cu bacterii aerobe
b) acut, rapid și progresiv în in infecțiile cu germeni anaerobi
c) lent, cu stări de acutizări în perioada rece și umedă a anului: tuse, frecvent mucopurulentă,
preponderent dimineața, periodic cu striuri de sânge, simptome de impregnare infecțioasă
(astenie nemotivată, indispoziție, febră, cefalee, vertij, anorexie)
d) insidios în infecțiile cu germeni anaerobi
e) acut, rapid și progresiv în in infecțiile cu bacterii aerobe
---------------------------------------------------------------------
CM Dacă focarul unui abces pulmonar acut este situat aproape de periferia plamânului, în faza
de constituire (faza pneumonică a abcesului pulmonar), obiectiv se atestă
a) framăt vocal accentuat
b) framăt vocal diminuat/abolit
c) matitate/submatitate fixă
d) suflu tubar patologic
e) bronhofonie, pectorilocvie afonă
---------------------------------------------------------------------
CM Dacă focarul unui abces pulmonar acut este situat aproape de periferia plamânului, în faza
de drenare bronșică (sau faza de focar deschis) obiectiv se atestă
a) framăt vocal accentuat
b) hipersonoritate timpanică
c) frotație pleurală
d) suflu cavernos
e) crepitație
---------------------------------------------------------------------
CM Tusea la un pacient cu abces pulmonar drenat incomplet are următoarele caracteristici
a) se accentuează când bolnavul stă culcat în poziția ce favorizează mobilizarea secrețiilor din
cavitatea abcesului și eliminarea lor
b) este supărătoare, cu spută în cantitate variată: de la abundentă la nesemnificativă (ori de câte
ori drenarea focarului se întrerupe)
c) poate fi cu spută mucopurulentă, purulentă sau piosanguinolentă, cel mai adesea fetidă
d) este sezonieră, fiind însoțită de rinită și de raluri sibilante
e) este sezonieră, fiind însoțită de rinită și de raluri sibilante
---------------------------------------------------------------------
СM Notați formele clinice particulare de abces pulmonar
15
a) abcesul pulmonar primitiv (de aspirație)
b) abcesul pulmonar "decapitat"
c) abcesul pulmonar "descălțat"
d) abcesul pulmonar secundar
e) abcese pulmonare mari (gigante)
---------------------------------------------------------------------
СM Notați afirmațiile caracteristice abceselor pulmonare primitive (de aspirație)
a) constituie complicații ale unei leziuni locale preexistente (cancer, corpi străini, chisturi,
stenoză bronșică etc.)
b) se dezvoltă pe teritorii pulmonare anterior sănătoase
c) constituie modalități evolutive ale pneumoniilor cu anumiți germeni (stafilococi, Klebsiela,
Pseudomonas) - așa zisele pneumonii necrozate
d) la acești pacienți se atestă surse endogene de anaerobi (periodontite, gingivite etc.)
e) la acești pacienți se atestă afecțiuni, care favorizează aspirația (tulburări de conştienţă,
+tulburări de deglutiţie, reflux gastro-esofagian, micşorarea activităţii motorii esofagiene)
---------------------------------------------------------------------
СM Notați afirmațiile caracteristice abcesului pulmonar cronic
a) decurge mai mult de 3 luni, cu perioade de remisie și acutizări
b) decurge mai puțin de 2 luni, rezolvându-se prin autolimitare
c) în perioada de acutizări bolnavii acuză dispnee, tuse cu eliminări de spută purulentă cu miros
fetid, periodic hemoptizie, subfebrilitate
d) se pot constata pierderea ponderală, anemia, hipocratismul digital, splenomegalia
e) se tratează cu doze mici de antibiotice de spectru larg, timp de 7-10 zile
---------------------------------------------------------------------
СM Notați afirmațiile caracteristice abceselor pulmonare hematogene (embolice)
a) apar drept complicații ale emboliilor septice (de exemplu, în tromboflebitele purulente ale
venelor bazinului)
b) se pot dezvolta în cadrul unor septicemii (cu stafilococ auriu, Klebsiella, streptococi, bacili
Gram negativi etc.)
c) pot apare din endocardita inimii drepte la narcomanii "intravenoși"

d) debutul bolii este de obicei brusc, cu frison, iar evoluția mult mai rapidă (fulminantă) cu lipsa
expectorației fetide și a factorilor predispozanți către aspirația cu anaerobi
e) pleureziile sunt foarte rare, iar empiemul pleural practic nu se asociază
---------------------------------------------------------------------
СM Notați abcesele pulmonare, care conduc la leziuni reziduale importante (cavități reziduale,
bronșiectazii) și necesită mai frecvent intervenții chirurgicale
a) abcesele pulmonare mari (gigante - peste 6 cm în diametru)
b) abcesele pulmonare mici (sub 2 cm în diametru)
c) abcesele lobului mediu (din drenaj deficitar)
d) abcesele lingulei și ale piramidei bazale(din drenaj deficitar)
e) abcesele pulmonare de dimensiuni medii și cu drenaj bronhial foarte eficient
---------------------------------------------------------------------
16
СM Notați examenele paraclinice necesare pentru diagnosticul supurațiilor pulmonare

a) testele cutanate alergice
b) examene radiologice ale cutiei toracice
c) examenul sputei (analiza generală, sputocultura etc.)
d) examenul hematologic (inclusiv hemoculturile)
e) fibribronhoscopia
---------------------------------------------------------------------
СM Notați afirmațiile corecte caracteristice pentru evoluția unui abces pulmonar de dimensiuni
mari diagnosticat tardiv, cu țesut de scleroză din jur mai dezvoltat
a) tratamentul cu antibiotice este mai puțin eficient, iar evoluția de mai lungă durată
b) evoluția este, de regulă, favorabilă, procesul supurativ regresează, iar cavitatea devine din ce
în ce mai mică până dispare (în 5-6 săptămâni)
c) poate avea loc extinderea locală a infecției (empiem, piopneumotorace, pericardită,
mediastenită)
d) poate avea loc generalizarea procesului infecțios (septicemie, abcese metastatice, șoc
toxicoseptic)
e) se poate complica cu hemoragie pulmonară, cronicizare, scleroză pulmonară, bronșiectazii,

amiloidoză
---------------------------------------------------------------------
СM Notați afirmațiile corecte caracteristice pentru tratamentul antimicrobian în abcesele
pulmonare produse de agenți anaerobi
a) tratamentul antimicrobian este îndelungat, cu doze mari de droguri antibacteriene
b) sunt acceptate trei scheme de tratament antibacterial: cu penicilină; cu clindamicină; cu
penicilină plus metronidazol
c) regimul tratamentului intravenos antimicrobian continuă până se ameliorează starea generală,
dispare febra și nivelul hidroaeric pe radiogramă+
d) regimul tratamentului intravenos antimicrobian continuă 3-5 zile după normalizarea
temperaturii
e) tratamentul intravenos este urmat de aplicarea perorală a antimicrobienelor, care va continua
până la dispariția totală a semnelor radiologice, sau până rămân doar niște mici și stabile leziuni
reziduale
---------------------------------------------------------------------
CM Dilatările în bronșiectazii pot fi
a) cilindrice (tubulare, fusiforme)
b) centrale (în bronhiile principale, lobare și segmentare), cu celule scuamoase
c) varicoase (moniliforme)
d) periferice, cu celule mici ("în boabe de ovăz")
e) saculare (chistice, ampulare)
---------------------------------------------------------------------
17
СM Notați afirmațiile corecte caracteristice pentru debutul bolii bronșiectatice
a) în lipsa infecției bolnavul mult timp nu-și cunoaște suferința
b) debutul maladiei este lent, în perioada rece și umedă a anului
c) boala debutează acut, cu un frison "solemn" și "junghi " toracic
d) boala debutează cu tuse, frecvent mucopurulentă, preponderent dimineața, periodic cu striuri
de sânge sau miros fetid
e) deseori se asociază simtome de impregnare infecțioasă: astenie nemotivată, indispoziție, febră,
cefalee, vertij, anorexie
---------------------------------------------------------------------
СM Notați afirmațiile corecte caracteristice pentru tabloul clinic al bolii bronșiectatice avansate
a) simptomul de bază este tusea chinuitoare (continuă), preponderent dimineața ("toaleta
bronșică matinală")
b) sputa este purulentă, cu miros fetid, expectorându-se în cantități mari (de la 20-30 ml până la
sute mililitri - vomica)
c) sputa, de obicei, se depune în 4 straturi - spumos și aerat, mucopurulent cu "stalactie", mucos,
purulent
d) tusea, deobicei, este neproductivă, chinuitoare ("spastică"), uneori însoțindu-se de
expectorație în cantitate mică, dificilă, sub formă de mulaj bronșic
e) periodic poate apărea hemoptizia - spută uniform colorată (din vasele bronșice) sau sub aspect
de striuri sanguinolente
---------------------------------------------------------------------
СM Notați afirmațiile corecte caracteristice pentru tabloul clinic obiectiv în bronșiectaziile
avansate
a) acrocianoza cu fața împăstată
b) hiperemia obrazului pe partea afectată
c) scăderea ponderală
d) hipocratismul digital
e) retard fizic (în cazurile cu debut din copilărie)
***************************************************************************
1): Hipertensiunea pulmonaraCare sunt valorile normale ale presiunii în artera pulmonară ?
a) 45-60 mm Hg
b) 25-30 mm Hg
c) 60-100 mm Hg
d) 100-120 mm Hg
e) 60-120 mmHg
2) Sindromul CREST include următoarele, cu excepţia:

a) calcinoză subcutanată
b) disfuncţie esofagiană
c) fenomene Raynaud
d) sclerodactilie, telangiectazii
e) hipocrotism digital
3) Mecanismele patogenetice ale HTP în sclerodermie sunt următoarele, cu excepţia:
a) creşterea debitului pulmonar

b) vasoconstricţie
18
c) remodelarea peretelui vascular pulmonar
d) fenomene de tromboză in situ
e) defect de producere a substanţelor vasoconstrictoare
4) Mecanism probabil al hipertensiunii pulmonare la pacienţii splenectomizaţi sunt:
a) Creşterea duratei de viaţă a hematiilor şi activitatea plachetară

b) Inhibarea canalelor de K
c) Creşterea debitului cardiac
d) Scăderea debitului cardiac
e) Hipertensiune portală
5) Presiunea normală în atriul stâng este:

a) 15-20 mm Hg
b) 20-25 mm Hg
c) 7 mm Hg
d) 25-30 mm Hg
e) 30-40 mm Hg
6) În următoarele patologii are loc distrucţia patului vascular pulmonar, cu excepţia:

a) bronşită cronică
b) emfizem
c) tuberculoză pulmonară
d) pulmonectomie
e) fibroze pulmonare
7) Conform clasificării funcţionale a HTP la clasa II corespunde următoarea afirmaţie:
a) Limitare uşoară a capacităţii de efort . Nu există simptome în rapaos, iar activitatea fizică
obişnuită determină simptome (dispnee, durere toracică, presincopă, fatigabilitate)
b) Nu există o limitare a capacităţii de efort. Activitatea fizică obişnuită nu determină simptome
c) Limitare marcată a capacităţii de efort. Nu există simptome în repaos, iar activitatea fizică mai
mică decît obişnuită determină simptome
d) Nu sunt capabili să efectueze activitate fizică. Pot avea simptome în repaos, care sunt agravate
la cel mai mic efort
e) Nici una de mai sus
8) Clasificarea hemodinamică a HTP include următoarele , cu excepţia:
a) Scăderea fluxului pulmonar

b) Precapilară ( arterială)
c) Postcapilară (venoasă)
d) Mixtă
e) Creşterea fluxului pulmonar
9) HTP moderată are următoarele valori:
a) 25-40 mm Hg
b) 41-75 mm Hg
c) 76-110 mm Hg
d) >110 mm Hg
19
10) HTP uşoară are valorile:
a) 25-40 mm Hg
b) 41-75 mm Hg
c) 76-110 mm Hg
d) >110 mm Hg
11) HTP severă:
a) 25-40 mm Hg
b) 41-75 mm Hg
c) 76-110 mm Hg
d) >110 mm Hg
12) HTP foarte severă:
a) 25-40 >110 mm Hg
b) 41-75 >110 mm Hg
c) 76-110 >110 mm Hg
d) >110 mm Hg
13) La examenul obiectiv al pacientului cu HTP se evidenţiază, cu excepţia:
a) Accentuarea şi dedublarea Z II la focarul pulmonarei

b) Tahicardie
c) Cianoză
d) Pulsaţie epigastrică
e) Accentuarea Z II la focarul Ao
14) Semne ECG în HTP sunt următoarele, cu excepţia:
a) hipertrofie ventricularădreapta
b) hipertrofie atrială dreaptă
c) semne de bloc incomplet de ram drept
d) P pulmonar
e) Alungirea PQ
15) Pentru excluderea trombembolismului pulmonar de elecţie este:
a) radiografia cutiei toracice

b) ECG
c) Ecocardiografia
d) Scintigrafie pulmonară
e) Ultrasonografie
20
16) Cînd este indicată angiografia pulmonară la un pacient cu HTP:
a) edem pulmonar
b) suspecţia de HTP prin trombembolism cronic
c) fibroză pulmonară interstiţială
d) bronşiectazii
e) şunt arterio-venos
17) Valoarea SaO2 de la care se indică Oxigenoterapie:
a) sub 99%
b) sub 95%
c) sub 90%
d) < 70%
e) < 60%
18) Semnele clinice de disfuncţie ventriculară dreapta sunt următoarele, cu excepţia:
a) raluri crepitante pulmonare

b) turgescenţa jugularelor
c) puls venos pozitiv
d) hepatomegalie
e) edemele declive
19) Cauze ale cordului pulmonar:
a) BPCO
b) Alveolite fibrozante
c) Astm Bronşic
d) Hipertensiunea pulmonară idiopatică
20) Sindromul Pikwik include următoarele, cu excepţia:
a) somnolenţă
b) obezitate
c) pletoră
d) edemele
e) situs inversus
21) Manifestările apneei în somn sunt următoarele, cu excepţia:
a) hipersomnolenţă diurnă
b) episoade apneice nocturne repetate
c) somnambulism
d) cefalee matinală
e) tuse cu expectoraţie
21
22) Simptomele cordului pulmonar cronic sunt următoarele, cu excepţia:
a) tuse (cu sau fără expectoraţie), wheezing

b) cianoză centrală
c) sincope la efort fizic
d) dureri precordiale de tip anginos
e) parestezii
23) Examenul fizic al unui pacient cu CPC relevă următoarele , cu excepţia:

a) galop ventricular drept
b) accentuarea Z I la focarul aortei
c) jugulare turgescente
d) tahicardie
e) hepatomegalie dureroasă
24) CMBolile pulmonare produc HTP prin următoarele mecanisme:

a) ischemie
b) hipoxie
c) inflamaţie
d) obstrucţie bronşică
e) pierdere de vase pulmonare
25) CMPrin care mecanisme hipertensiunea portală induce hipertensiune pulmonară:

a) creşte debitul pulmonar secundar majorării DC
b) creşterea forţelor de forfecare
c) remodelare vasculară
d) scăderea debitului cardiac
e) hipertensiune arterială
26) CMSimptomele clasice ale HTP sunt:

a) Dispnee
b) durere toracică de tip anginos
c) sincopa de efort
d) hemoptizie
e) fatigabilitate
27) CMInsuficienţa ventriculară dreaptă este reflectată prin:

a) creşterea presiunii venoase centrale
b) hepatomegalie
c) ascită
d) edeme decline
e) edem pulmonar
28) CMDiagnosticul diferenţial al HTP include următoarele:

a) Hipertensiunea arterială
b) Insuficienţa inimii stângi
c) Mixom atriului stâng
d) Stenoză de arteră pulmonară
22
e) Insuficienţă mitrală
29 CMTratamentul convenţional al HTP include:
a) O2 terapie
b) Digoxina
c) Diureticele
d) Anticoagulante orale
e) Nitraţi
30) CMTratamentul non-convenţional al HTP grupul I (HTP idiopatică, familială) datorită

bolilor ce afectează arterele pulmonare musculare) prevede administrarea de:
a) antagoniştii de calciu
b) prostocicline
c) antagonişti de receptori de endotelină
d) inhibitorii de fofodiesterază
e) nitraţii
31) CMHipertensiunea pulmonară tromboembolică are următoarele opţiuni de tratament:

a) tratament anticoagulant cronic
b) trombarterectomia
c) oxigenoterapia
d) inhibitori ai enzimei de conversie
e) βeta blocante
32) CMCriterii diagnostic pozitiv pentru cordul pulmonar:

a) HTP dovedită prin oricare metodă
b) Hipertrofia VD dovedită
c) Dilaterea VD confirmată prin metode imagistice
d) Semne clinice de disfuncţie VD
e) Suflu sistolic la focarul pulmonarei
33) CMBolile pulmonare obstructive care duc la apariţia CPC:

a) Bronşita cronică
b) Emfizem pulmonar
c) Astm bronşic
d) Fibroza chistică
e) Alveolita fibrozantă
34) CMHipoventilaţia alveolară produce:

a) Hipercapnie
b) Hipoxemie
c) hipocapnie
d) alcaloză respiratorie
e) nici una de mai sus
35) CMTulburări ale centrului de control respirator produc:

a) Hipoventilaţie
b) acidoză respiratorie
c) hipocapnie
23
d) hipoxemie
e) hipertensiune pulmonară
36) CMExplorări paraclinice uzuale pentru un pacient cu cord pulmonar cronic sunt:
a) Electrocardiograma
b) Ecocardiografie
c) Spirografie
d) Radiografia cutiei toracice
e) Tomografie computerizată
38) CMÎn tratamentul cordulu pulmonar cronic sunt utilizate:

a) Diureticele
b) Digitalicele
c) Βeta mimeticele
d) Glucocorticosteroizii
e) Sîngerarea
39) CMMetode de evaluare ale hipertensiunii pulmonare sunt:

a) Tensiunea venoasă centrală
b) EKG
c) Cateterizarea arterei pulmonare
d) Determinarea presiunii în ventriculul drept
e) EcoCG
40) Astmul Bronsic CSCare dintre proprietăţile de mai jos NU aparţin aminofilinei utilizate în
astmul bronşic?
a) proprietăţi cardiotonice
b) proprietăţi diuretice
c) depresor respirator
d) stimulator respirator
e) creşterea contractilităţii diafragmului
41) CSDiferenţierea clinică între bronşita cronică obstructivă şi astmul bronşic se face pe baza:
a) antecedentelor îndelungate de tuse cu expectoraţie
b) trecutului îndelungat cu wheezing
c) reversibilităţii complete a obstrucţiei bronşice sub tratament bronhodilatator
d) debutului recent al tusei cu expectoraţie
e) prezenţei sputei mucopurulente
42 CSLa un pacient cu astm bronşic, hiperinflaţia marcată a toracelui, folosirea muşchilor

respiratori accesori şi prezenţa pulsului paradoxal semnifică:
a) obstrucţia severă a căilor respiratorii
b) tablou obişnuit întalnit în criza de astm bronsic
c) pneumonia
d) embolia pulmonara
e) asocierea infectiei
43) CSMedicamentele cele mai frecvent asociate cu inducerea unor episoade de astm sunt:
a) inhibitorii enzimei de conversie
b) antiinflamatoarele nesteroidiene
24
c) blocanţii de calciu
d) antibioticele betalactamice
e) antiinflamatoarele steroidiene
44) CSLa examenul clinic la un pacient astmatic în criză, în mod caracteristic constatăm:
a) wheezing
b) hipersudoraţie
c) hipersecreţie apoasă nasoconjunctivală
d) jugulare turgescente
e) bradiaritmie
45) CSTerapia medicamentoasă a astmului este reprezentată de:

a) mineralocorticoizi
b) antibiotice
c) agonişti beta adrenergici
d) antagonişti beta adrenergici
e) alfa-blocante
46) CSDiagnosticul de astm bronşic se stabileşte prin demonstrarea:

a) obstrucţiei reversibile a căilor aeriene
b) existentei reacţiilor cutanate pozitive la diverşi alergeni
c) eozinofiliei în sînge
d) eozinofiliei în sputa
e) creşterii IgE serice
47) CSCalea preferată de administrare a medicamentelor stimulatoare a receptorilor beta-

adrenergici, utilizate în tratamentul astmului bronşic, este:
a) inhalatorie
b) intravenoasă
c) eozinofiliei în sînge
d) eozinofiliei în sputa
e) creşterii IgE serice
48) CSCromoglicatul de sodiu este utilizat în tratamentul astmului bronşic datorită efectului:
a) de inhibare a degranulării mastocitelor
b) bronhodilatator
c) antiinfecţios
d) expectorant
e) mucolitic
49) CSIn astmul bronşic cu crize rare, tratamentul de elecţie este administrarea:
a) de simpaticomimetice inhalatorii, la nevoie
b) cronică de simpaticomimetice inhalatorii
c) cronică de glucocorticoizi pe cale inhalatorie
d) cronică de simpaticomimetice, glucocorticoizi si agenti stabilizatori ai mastocitelor
e) cronică de glucocorticoizi pe cale orală
50) CSObstrucţia reversibilă a căilor aeriene, ca diagnostic pentru astmul bronşic, este definită
convenţional ca o creştere a VEMS-ului, după 2 pufuri de agonist beta-adrenergic cu:
a) <5%
b) 5% - 10%
c) >10%
25
d) 10% - 15%
e) > 15%
51) CSCel mai eficace tratament al episoadelor acute de astm se realizează folosind:
a) agenţii stabilizatori ai mastocitelor
b) corticoterapia inhalatorie
c) medicaţia anticolinergică
d) corticoterapia orală
e) beta-2-agoniştii sub formă de aerosoli
52) CSDiagnosticul de astm necesită obligatoriu demonstrarea:

a) eozinofiliei din spută si sange
b) IgE serice crescute
c) hiperinflaţiei pulmonare la radiografia toracică
d) obstrucţiei reversibile a căilor aeriene
e) reacţiilor cutanate pozitive la diverşi alergeni
53) CSUrmătoarele medicamente folosite în astmul bronşic sunt foarte selective pentru tractul
respirator şi sunt lipsite practic de efecte adverse cardiace notabile (la doze uzuale) cu excepţia:
a) metaproterenolului
b) terbutalinei
c) fenoterolului
d) albuterolului
e) salbutamolului
54) CSMedicamentele cele mai frecvent asociate cu inducerea unor episoade de astm sunt:
a) inhibitorii enzimei de conversie
b) blocanţii de calciu
c) antiinflamatoarele nesteroidiene
d) antibioticele betalactamice
e) antiinflamatoare steroidiene
55) CSLa examenul clinic la un pacient astmatic în criză găsim:

a) wheezing
b) sunet percutor mat
c) crepitaţii multiple difuze
d) suflu tubar
e) bradiaritmie
56) CSDiagnosticul diferenţial dintre astmul bronşic şi insuficienţa ventriculară stangă acută are
la bază prezenţa:
a) stridorului
b) efortului muşchilor respiratori accesori
c) ralurile umede la baze
d) expectoraţia perlată, aderentă
e) degetele hipocratice
57) CSAnticolinergicele utilizate în tratamentul astmului bronşic au ca dezavantaj:

a) acţiunea lentă - în 60-90 de minute
b) apariţia tahicardiei excesive, mai mult de 120 bătăi/minut
c) existenţa numai ca preparate injectabile
26
d) hepatotoxicitatea
e) contraindicaţiile administrării în afectiuni renale asociate
58) CSLa pacientul astmatic în criză trebuie evitată administrarea de:

a) diuretice
b) sedative
c) betaadrenergice
d) antibiotice
e) antipiretice
59) CSAspirina reacţionează încrucişat cu antiinflamatoarele nonsteroidiene (la bolnavii cu astm

bronşic şi sensibilitate la aspirină) cu:
a) salicilamida
b) propoxifenul
c) fenilbutazona
d) salicilatul sodic
e) acetaminofenul
60) CSIn definiţia astmului bronşic se subliniază că este o afecţiune:
a) a alveolelor pulmonare
b) la nivelul laringelui
c) a căilor respiratorii
d) a interstiţiului
e) a căilor respiratorii şi a interstiţiului
61) CSDefiniţia astmului bronşic menţionează ca există o reactivitate:
a) crescută a căilor respiratorii

b) normală a căilor respiratorii
c) scazută a căilor respiratorii
d) specifică a căilor respiratorii
e) crescută sau normală a căilor respiratorii
62) CSIn astmul bronşic, conform definiţiei, este afectat:
a) căile respiratorii superioare

b) arborele traheobronşic
c) laringele
d) bronşiile sub 2 cm în diametru
e) traheea
63) CSConform definiţiei astmului bronşic, reactivitatea bronşică se produce la:
a) alergeni
b) infecţii virale
c) infecţii bacteriene
d) efort fizic
e) la o multitudine de stimuli
27
64) CSAstmul bronşic se manifestă, din punct de vedere fiziologic, prin:
a) schimbarea sensului de difuziune a gazelor la nivelul membranei alveolare

b) alterarea schimbului de gaze la nivelul membranei alveolare
c) creşterea timpului de contact al gazelor cu membrana alveolară
d) îngustarea generalizată a conductelor aeriene
e) reducerea capacităţii pulmonare
65) CSAtacurile din astmul bronşic evoluează tipic:
a) minute, ore
b) săptămîni
c) luni
d) ani
e) secunde
66) CSIn status astmaticus obstrucţia:
a) este blandă
b) este reversibilă spontan
c) durează minute
d) se poate termina fatal
e) este reversibilă la terapia obisnuită
67) CSAstmul bronşic este o afecţiune:
a) rară
b) foarte frecventă
c) a femeilor
d) întalnită numai la copii
e) întalnită numai la persoane peste 60 ani
68)CS Pentru susţinerea diagnosticului de astm bronşic este obligatoriu să se demonstreze:
a) obstrucţia reversibilă a căilor aeriene

b) eozinofilia din spută şi sânge
c) IgE serică crescută
d) hiperinflaţia pulmonară la radiografia toracică
e) pozitivitatea reacţiilor cutanate la diverşi alergeni
69) CSPentru a susţine diagnosticul diferenţial dintre bronşita cronică şi astmul bronşic trebuie
să se evidenţieze în primul rând:
a) lipsa perioadelor pur asimptomatice

b) dispneea permanentă
c) eozinofilia din sânge
d) absenţa expectoraţiei mucopurulente
e) hiperinflaţia pulmonară la examenul radiologic
28
70) CSUtilizarea bromurii de ipratropiu în astmul bronşic este justificată de producerea
bronhodilataţiei prin:
a) stimularea receptorilor beta - adrenergici

b) diminuarea inflamaţiei mucoasei bronşice
c) inhibiţia fosfodiesterazei
d) inhibarea degranulării mastocitelor
e) efect anticolinergic
71) CSUrmătoarele medicamente sunt recomandate pentru terapia de durată a astmului bronşic
cu excepţia:
a) metotrexatului
b) beta - 2 - agoniştilor
c) corticoterapiei inhalatorii
d) agenţii stabilizatori ai mastocitelor
e) corticoterapiei orale
72) CSUrmătorii stimuli interacţionează cu reactivitatea căilor aeriene şi produc episoade acute
de astm bronşic cu excepţia:
a) alergenilor
b) stimulilor farmacologici
c) infecţiilor respiratorii
d) fumatului
e) efortului fizic
73) CSDemonstrarea reversibilităţii obstrucţiei căilor aeriene în astmul bronşic presupune:
a) o creştere cu 15% sau mai mult a VEMS după 2 puff-uri de agonist beta - adrenergic
b) dispariţia dispneei după tratament
c) dispariţia tusei după tratament
d) creştere cu 5% sau mai puţin a VEMS după 2 puff-uri de agonist beta - adrenergic
e) creştere cu 10% sau mai puţin a VEMS după 2 puff-uri de agonist beta – adrenergic
74) CSMed Interna rom.colCapitol: Pulmonologie Pacienta T., 30 de ani, acuză tuse cu
expectorare de spută vâscoasă, accese de sufocare. Este bolnavă de 5 ani. Obiectiv: în pulmoni
murmur aspru, raluri sibilante. Cordul: accentuarea zgomotului II pe artera pulmonară,
contracţiile ritmice. În spută - eozinofilie. Cel mai corect diagnostic este:
a) Astm bronşic
b) Astm cardiac
c) Bronşită fibrinoasă
d) Bronşiectatizie
e) Tuberculoza pulmonară
75) CSPacienta F., 30 ani, acuză tuse cu spută mucoasă în cantităţi neînsemnate, dispnee,
periodic accese de sufocare. Timp de 5 ani s-a tratat ambulator şi în staţionar, a suportat
29
amigdalite, mulţi ani fumează. În pulmoni murmur aspru, raluri sibilante. Contracţiile cardiace
ritmice. Pulsul 70 pe min; TA 120/70 mm Hg. Toleranţa la efort fizic nu este micşorată,
modificările obstructive au caracter tranzitor. Indicele Tiffeneau 60%. Presupunem diagnosticul:
a) Bronşită cronică obstructivă

b) Astm bronşic
c) Bronşită cronică purulentă
d) Bronşiectazie
e) Cancer pulmonar
76) CSTriada astmatică este provocată de una din următoarele substanţe:
a) Penicilină
b) Sulfanilamide
c) Adrenalină
d) Acidul acetilsalicilic
e) Pesticide
77) CS În patogenia ABr are loc eliberarea de substanţe biologic active, cu excepţia:
a) Histaminei
b) Bradikininei
c) Serotoninei
d) Acetilcolinei
e) Streptolizinei
78 CSAccesul de astm bronşic se dezvoltă în urma stimulării următorilor receptori adrenergici:
a) alfa, beta1, beta2

b) beta-1 şi beta-2
c) beta-1 şi alfa
d) beta-2 şi alfa
e) alfa
79) CSSemnele caracteristice accesului de astm bronşic sunt:
1. Respiraţie zgomotoasă şuierătoare

2. Dispnee inspiratorie
3. Dispnee expiratorie
4. La percuţie - sunet de cutie
5. La percuţie - submatitate
6. Murmur vezicular pulmonar
7. Murmur vezicular diminuat
8. Raluri ronflante
9. Raluri sibilante
Selectaţi răspunsul corect:
a) 1, 2, 3, 6, 8
b) 1, 4, 7, 8
c) 1, 2, 3, 5, 8, 9
d) 1, 2, 3, 5, 7
e) 1, 3, 4, 7, 9
30
80) CSBolnava C., în vârstă de 25 de ani, angajată la ferma de păsări, a fost internată cu accese
de dispnee, care apar numai ziua în timpul lucrului la fermă. Antecedente neagă. Obiectiv: în
pulmoni se auscultă raluri sibilante pe fondalul murmurului vezicular diminuat. T.A. - 120/80
mm Hg; Ps - 70 pe min. Celelalte organe fără patologie. În spută - leucocite 4-5 în câmpul de
vedere; eozinofile - unice. Analiza sângelui fără patologie. Indicele Tiffeneau - 65%. Care este
diagnosticul?
a) Astm cardiac
b) Astm bronşic intrinsec
c) Astm bronşic atopic
d) Bronşită cronică
e) Criză de isterie
81 CSPacienta E., 15 ani, în copilărie mulţi ani a suferit de diateză şi dermatită alergică,
provocată de ouă şi brânză de vaci. La vârsta de 13 ani aceste semne au dispărut. Pentru
succesele deosebite la şcoală părinţii i-au dăruit o pisică. Peste câteva luni după aceasta ea se
adresează la medic cu prurit cutanat şi accese de dispnee, care apăreau la domiciliu. Care este
diagnosticul corect?
a) Bronşită cronică obstructivă

b) Pneumonie franc lobară
c) Bronhopneumopatie cronică obstructivă
d) Astm bronşic atopic
e) Astm bronşic intrinsec
82) CSCalea preferata de administrare a medicamentelor stimulatoare a receptorilor beta-

adrenergice, utilizate in tratamentul astmului bronsic, este:
a) Inhalatorie
b) Intravenoasa
c) Intramusculara
d) Subcutanata
e) Orala
83) CSCromoglicatul disodic este utilizat în tratamentul astmului bronsic datorita efectului:
a) De inhibare a degranularii mastocitelor

b) Bronhodilatator
c) Antiinfectios
d) Expectorant
e) Mucolitic
84) CSIn astmul bronsic intermitent, tratamentul de electie este reprezentat de:
a) administrarea de simpaticomimetice inhalatorii, la nevoie

b) adminitrarea cronica de simpaticomimetice inhalatorii
c) administrarea cronica de glucocorticoizi pe cale inhalatorie
d) administrarea cronica de simpaticomimetice, glucocorticoizi si agenti stabilizatori ai
mastocitelor
e) administrarea cronica de glucocorticoizi pe cale orala
31
85) CSDiagnosticul de astm necesită obligatoriu demonstrarea:
a) Eozinofiliei din spută si sânge

b) IgE serice crescute
c) Hiperinflaţiei pulmonare la radiografia toracică
d) Obstrucţiei reversibile a cailor aeriene
e) Reactiilor cutanate pozitive la diverşi alergeni
86) CSBromura de ipratropiu produce bronhodilatatie la bolnavii cu astm bronsic prin:
a) Efect anticolinergic
b) Stimularea receptorilor beta-adrenergici
c) Diminuarea inflamaţiei mucoasei bronşice
d) Inhibiţia fosfodiesterazei
e) Inhibarea degranulării mastocitelor
87) CSIndicele Tiffeneau la un bolnav cu astm bronşic în faza de acutizare poate fi? Selectaţi
varianta corectă.
a) = 60%
b) = 70%
c) < 70%
d) > 70%
e) = 80%
88 CMAminofilina (cea mai utilizată metilxantină în tratamentul bolii pulmonare obstructive

cronice) are ca efecte:
a) bronhodilataţia
b) efect inotrop pozitiv
c) scăderea edemului şi bronhiolospasmului (prin acţiune antiinflamatorie)
d) efect diuretic
e) creşterea forţei de contracţie a diafragmului (în condiţii de hipoxie sau oboseală musculară)
89)Intrebarea nr. 89: Intrebarea89Colectia: Teste medicina interna (pneumologie) final

2010.colCapitol: Astmul bronsic CMEfectele secundare ce pot apare în tratamentul cu
metilxantine (la valori ale teofilinemiei > 20 mg/l) sunt:
a) tahiaritmie
b) greţuri, vărsături
c) retenţie de urină
d) pareza musculaturii netede intestinale
e) convulsii
90) Astmul bronsic CMIn astm se eliberează următorii mediatori cu rol în reacţia inflamatorie:
a) leucotriene
b) factorul de activare plachetar
c) fosfolipaza A2
32
d) serotonina
e) bradichinina
91) Astmul bronsic CMUrmătoarele medicamente pot fi asociate cu inducerea unor episoade
acute de astm:
a) indometacin
b) naproxen
c) captopril
d) atenolol
e) amlodipina
92)Astmul bronsic CMMorfopatologic în astmul bronşic se poate evidenţia:

a) hipertrofia musculaturii netede bronşice
b) atrofia vaselor mucoasei şi submucoasei bronşice
c) edem al mucoasei bronşice
d) infiltrate limfocitare în peretele bronşic
e) îngroşarea marcată a membranei bazale a mucoasei bronşice
93) Astmul bronsic CMDefiniţia astmului bronşic include una sau mai multe dintre următoarele
afirmaţii:
a) astmul bronşic este o afecţiune a căilor respiratorii, caracterizată printr-o reactivitate crescută a
arborelui traheobronşic, la o multitudine de stimuli
b) astmul bronşic se caracterizează, din punct de vedere fiziopatologic, printr-o îngustare
generalizată a conductelor aeriene, care poate ceda spontan sau ca raspuns la tratament
c) astmul bronşic se caracterizează, din punct de vedere clinic, prin accese de dispnee, tuse si
wheezing
d) astmul bronşic este o boală cu evoluţie episodică, cu exacerbări acute, care alternează cu
perioade asimptomatice
e) astmul bronşic este o afecţiune care evoluează cu tuse cronică, productivă
94)Astmul bronsic CMCele mai eficace mijloace de tratament în astmul bronşic sunt
reprezentate de:
a) eliminarea agenţilor cauzali din mediul unui astmatic alergic
b) medicamente care inhibă contracţia musculaturii netede bronşice
c) medicamente care diminuează şi/sau previn inflamaţia
d) antibiotice
e) expectorante
95)Astmul bronsic CMGlucocorticoizii sunt indicaţi în terapia astmului bronşic în următoarele

situaţii:
a) la orice pacient la care boala nu este controlată prin bronhodilatatoare inhalatorii
b) în criza de astm usoară
c) în criza de astm severă
d) în astmul bronşic cu crize frecvente
e) în criza de astm bronşic care evoluează concomitent cu pneumonie
96) Astmul bronsic CMAstmul alergic se asociază cu istoric personal sau familial de:
a) boli alergice (rinite, urticarie, eczemă)
b) reacţie cutanată de tip papulă eritematoasă pozitivă la injectarea intradermica de extracte din
antigene
33
c) niveluri crescute de IgE în ser
d) teste de provocare pozitive prin inhalarea unui antigen specific
e) niveluri scăzute de IgE în ser
97) Astmul bronsic CMPacienţii cu astm intrinsec se recunosc după:

a) lipsa unui teren alergic în antecedentele personale şi eredocolaterale
b) teste cutanate negative
c) niveluri normale de IgE în ser
d) bradicardie
e) modificări ale TA
98) Astmul bronsic CMEpisoade recurente de bronhospasm, care trebuie diferenţiate de astmul
bronşic, se pot întîlni în:
a) tumori carcinoide
b) embolii pulmonare recurente
c) bronşite cronice
d) tromboflebita profundă
e) tahicardie paroxistică
99)Astmul bronsic CMGlucocorticoizii se folosesc în tratamentul astmului bronşic pentru

efectul lor:
a) bronhodilatator
b) de a reduce inflamaţia căilor aeriene
c) benefic în suferinţele acute, cînd obstrucţia severă a căilor aeriene nu cedează la alte
tratamente
d) bronhoconstrictor
e) antitusiv
100)Astmul bronsic CMAstmul bronşic alergic se asociază adesea cu:

a) urticaria
b) reacţii cutanate de tip sclerodermie
c) niveluri crescute de IgA în ser
d) eczema
e) istoric familial de boli alergice
101)Astmul bronsic CMAstmul intrinsec se caracterizează prin:

a) antecedente eredocolaterale alergice prezente
b) antecedente personale alergice absente
c) testele cutanate sunt negative
d) nivelurile de IgE sunt crescute
e) nivelurile de IgE sunt normale
102) Astmul bronsic CMÎn tratamentul de durată al astmului bronşic sunt recomandaţi:
a) beta-2-agoniştii cu acţiune de lungă durată
b) corticoterapia inhalatorie
c) agenţii stabilizatori ai mastocitelor
d) corticoterapia orală
e) metotrexatul
103) Astmul bronsic CMLa un bolnav astmatic se evită:

a) opiaceele
34
b) bromura de ipratropium
c) sedativele
d) tranchilizantele
e) albuterolul
104)Astmul bronsic CMTratamentul de durată în astmul bronşic:

a) are scopul asigurării funcţiei pulmonare cea mai bună posibilă
b) se face prin educarea bolnavului
c) prin administrarea medicaţiei anitiinflamatoare numai la nevoie
d) prin administrarea de steroizi orali zilnic la bolnavii cu simptome remanente sau continue şi
cu funcţie pulmonară instabilă
e) evitarea aspirinei şi antiinflamatoarelor nesteroidiene
105) Astmul bronsic CMDin punct de vedere clinic, astmul bronşic se manifestă prin:
a) accese de dispnee
b) accese de tuse
c) accese de wheezing
d) accese de febră
e) accese de stridor
106)Astmul bronsic CMAstmul bronşic este o boala:

a) episodică
b) cu perioade lipsite de simptome
c) fără exacerbări
d) cu afectare minimă a căilor respiratorii
e) cu afectare laringiană
107) CMDupă atac, bolnavul cu astm bronşic:

a) are febră
b) are frison
c) pare ca îşi revine complet
d) poate prezenta o perioadă de cîteva zile cu un grad de obstrucţie
e) poate prezenta un sindrom restrictiv reversibil la terapie
108) Astmul bronsic CMStatus astmaticus este:

a) obstructie severă ce persistă zile
b) accese de frisoane succesive
c) obstrucţie severă ce persistă săptămîni
d) accese de febră precedate de frisoane
e) obstrucţie redusă cu suprapunerea de episoade de obstrucţie severă
109) CMSimptomatologie asemănătoare cu a astmului bronşic poate fi întîlnită în:

a) insuficienţa ventriculară stangă acută
b) afecţiune endobronşică
c) embolii pulmonare recurente
d) pneumonie cu eozinofilie
e) litiază biliară
110) CMReducerea diametrului căilor aeriene reprezintă trăsătura fiziopatologică de bază în

astmul bronşic şi se realizează prin:
a) contracţia musculaturii netede
b) congestie vasculară
35
c) edem al peretelui bronşic
d) secreţie vîscoasă, trenantă
e) relaxarea musculaturii netede
111)CMSputa bolnavilor cu astm bronşic microscopic prezintă:

a) cristale Charcot - Leyden
b) eozinofile
c) spirale Curschmann
d) limfocite
e) rozete lupice E
112) CMSpecifice pentru diagnosticul clinic pozitiv al astmului bronşic sunt:

a) dispneea
b) wheezing-ul
c) tusea cu expectoraţie groasă filantă
d) tusea cu expectoraţie mucopurulentă
e) durerile toracice
113) CMExamenul microscopic al sputei la bolnavii cu astm bronşic prezintă următoarele

aspecte
specifice pentru diagnosticul pozitiv:
a) frecvente polimorfonucleare
b) frecvente eozinofile
c) Cristale Charcot - Leyden
d) frecventă floră microbiană Gram pozitivă
e) frecventă floră microbiană Gram negativă
114)CMExamenul de spută la pacienţii cu astm bronşic evidenţiază elemente caracteristice, cu

excepţia:
a) Eozinofilelor
b) Cristalelor Charcot-Layden
c) Trombocitelor
d) Fibrelor elastice
e) Spiralelor Curshmann
115) CMFactori etiologici ai astmului bronşic atopic sunt:

a) Praful de menaj
b) Epidermisul animalelor şi omului
c) Penele păsărilor
d) Umiditatea
e) Polenul plantelor
116)CMFactorii predispozanţi ai astmului bronşic sunt:

a) Umiditatea
b) Ereditatea
c) Oscilaţiile temperaturii atmosferice
d) Oscilaţiile câmpului magnetic al pământului
e) Atopia
117)CMFactorii adjuvanţi ai astmului bronşic intrinsec sunt:

a) Fumatul
b) Poluarea aerului
36
c) Bacilul Koch
d) Virusurile gripale şi adenovirusurile
e) Dermatophagoides pteronyssinus
118)CMLa bolnavii cu astm bronşic reacţia antigen-anticorp are loc pe suprafaţa căror celule?
a) Eritrocitelor
b) Neutrofilelor
c) Bazofilelor
d) Limfocitelor
e) Mastocitelor
119) CMAccesul de astm bronşic evoluează prin următoarele mecanisme:

a) Spasmul bronşiilor mici
b) Spasmul bronşiilor de calibru mare
c) Edemul tisular al mucoasei bronşice
d) Acţiunea infecţiei bronşice
e) Hipersecreţia bronşică
120) Astmul bronsic CMAstmul bronşic atopic se caracterizează prin:

a) Eozinofilie
b) Limfocitoză
c) În spută - eozinofile, spirale Curshman, cristale Sharco-Lieden
d) În spută - plasmocite, macrofagi alveolari
e) În spută - neutrofile, epiteliu plat
121) CSAlegeţi varianta cu cea mai mare prevalenţă din grupul pneumonitelor interstiţiale
idiopatice
a) Pneumonita organizantă criptogenică
b) Pneumonita interstiţială acută
c) Pneumonita intestiţială nespecifică
d) Pneumonita interstiţială comună
e) Pneumonita interstiţială descuamativă
122) Pneumonite interstitiale CSAlegeţi varianta cu pronosticul cel mai favorabil din grupul
pneumonitelor interstiţiale idiopatice
d) Pneumonita interstiţială comună
123 CSCare variante din grupul pneumonitelor interstiţiale idiopatice au o evoluţie acută?
d) Pneumonita interstiţială comună/Fibroza pulmonară idiopatică
124) CSCare variante din grupul pneumonitelor interstiţiale idiopatice au o evoluţie cronică?
a) Pneumonita organizantă criptogenic
c) Pneumonita intestiţială nespecific
37
125) CSRolul decisiv în stabilirea diagnosticului de fibroză pulmonară idiopatică la un pacient

cu predominarea opacităţilor în sticlă mată îi revine
a) Spirometriei
b) Gazimetriei
c) Biopsiei pulmonare
d) HRCT pulmonar
e) Scintigrafiei pulmonare
126) CSPrezenţa formaţiunilor chistice, focarelor fibroblastice, alternanţei zonelor de parenchim

pulmonar normal şi a zonelor de fibroză în preparatul morfologic sunt în favoarea diagnosticului:
a) Abces pulmonar
b) Pneumonie
c) Fibroză pulmonară idiopatică
d) Pneumonită interstiţială nespecifică
e) Cancerului pulmonar
127) CSCriterii minore pentru stabilirea diagnosticului de fibroză pulmonară idiopatică sunt
toate cu excepţia:
a) Vârsta peste 50 ani
b) Durata bolii până la 3 luni
c) Crepitaţii bazal bilateral
d) Dispnee inexplicabilă la efort fizic, cu debut insidios
e) Durata bolii peste 3 luni
128) CSLa HRCT s-au determinat fagure de miere subpleural şi în lobii inferiori, opacităţi
reticulare difuz răspândite, opacităţi în sticlă mată arii restrânse, bronşiectazii de tracţiune în
lobii inferiori. C0are este cel mai probabil diagnostic?
a) BPOC
b) Boala bronşiectatică
c) Fibroza chistică
d) Fibroza pulmonară idiopatică
e) Sarcoidoza
129) CMExacerbarea fibrozei pulmonare idiopatice trebuie suspectată:

a) Agravarea dispneei pe parcursul ultimului an
b) Apariţia opacităţilor „în sticlă mată" cu agravarea tabloului radiologic preexistent
c) Agravarea dispneei pe parcursul ultimei luni
d Apariţia opacităţilor infiltrative bilateral cu agravarea tabloului radiologic preexistent
e) Asocierea infecţiei
130)CMCare din cele enumerate sunt criterii majore pentru stabilirea diagnosticului de fibroză
pulmonară idiopatică în lipsa biopsiei pulmonare
a) Expuneri profesionale la diverse pulberi
b) Evidenţierea restricţiei (CVF redusă cu un raport VEMS/CVF sporit)
c) Evidenţierea restricţiei (CVF sporită cu un raport VEMS/CVF redus)
d) Schimbul gazos periclitat
e) Opacităţi liniare şi reticulare neregulate situate bazal bilateral la HRCT
131) CMCare din cele enumerate sunt criterii minore pentru stabilirea diagnosticului de fibroză
38
pulmonară idiopatică în lipsa biopsiei pulmonare
a) Vârsta peste 50 ani
b) Vârsta sub 50 ani
c) Durata bolii până la 3 luni
d) Durata bolii peste 3 luni
e) Crepitaţii bazal bilateral
132)CMCare variante din grupul pneumonitelor interstiţiale idiopatice au o evoluţie subacută?

133)CMCare sunt manifestările clinice sugestive pentru fibroza pulmonară idiopatică?

a) Febra
b) Dispnee progresivă
c) Dispnee cu debut acut
d) Tuse
e) Crepitaţie sonoră
134)CMCare sunt leziunile imagistice ce pot fi determinate la radiografia toracelui la un pacient

cu fibroză pulmonară idiopatică?
a) Opacităţi liniare
b) Cavităţi
c) Opacităţi reticulare
d) Pneumotorax
e) Imaginea „în fagure de miere
"
135)CMCare sunt leziunile imagistice ce pot fi determinate la HRCT pulmonară la un pacient cu
fibroză pulmonară idiopatică?
a) Bronşiectazii de tracţiune
b) Cavităţi
c) Opacităţi reticulare
d) Opacităţi „în sticlă mată"
e) Imaginea „în fagure de miere"
136)CMCare sunt investigaţiile importante în diagnosticul fibrozei pulmonare idiopatice

a) Radiografia cutiei toracice
b) HRCT pulmonar
c) Scintigrafia pulmonară
d) DLCO
e) Teste funcţionale pulmonare
137)CMCele mai importante complicaţii ale fibrozei pulmonare idiopatice

a) Infecţiile (Pneumocystis jiroveci, Aspergillus)
b) Abcesul pulmonar
c) Gangrena pulmonară
d) Cancerul pulmonar
e) Deteriorarea rapidă
138)CMSemnele morfologice caracteristice pattern-ului histologic de pneimonită interstiţială

39
comună sunt:
a) Prezenţa granuloamelor
b) Focare fibroblastice
c) Îngroşarea septurilor alveolare
d) Hiperplazia pneumocitelor tip II
e) Prezenţa eozinofilelor în infiltratul celular intraseptal
139)CMCare sunt substanţele secretate de alveolocitele tip II?

a) Citokine profibrotice
b) Citokine antifibrotice
c) Factori de creştere (TGF-β, TNF-α)
d) Factori de creştere (TGF-γ, TNF-β)
e) Metaloproteinaze
140)CMÎn plămânul normal procesul regenerării reparatorii se va finaliza cu:

a) Predominarea apoptozei celulelor epiteliale
b) Reducerea apoptozei miofibroblaştilor
c) Secreţia de surfactant
d) Predominarea apoptozei miofibroblaştilor
e) Proliferarea şi diferenţierea celulelor epiteliale
141) CMMarkerii ce corelează cu severitatea leziunii pulmonare sunt:

a) VSH
b) Fibrinogen
c) LDH
d) Proteina C reactivă
e) CFK
142)CMÎn cazul apariţiei la HRCT pulmonar a ariilor noi de opacităţi „în sticlă mată" şi/sau a
arilor de condensare pulmonară la un pacient cunoscut cu fibroză pulmonară idiopatică vom
suspecta:
a) BPOC
b) Asocierea infecţiei
c) Exacerbarea fibrozei pulmonare idiopatice
d) Dezvolarea pneumotoracelui
e) Dezvoltarea piopneumotoraxului
143)CMLBA în fibroza pulmonară idiopatică va determina:

a) Eozinofile peste 20%
b) Limfocitoză peste 15%
c) Neutrofile peste 5%
d) Eozinofile sub 5%
e) Macrofage pigmentate peste 20%
144)CMCriterii majore pentru stabilirea diagnosticului de fibroză pulmonară idiopatică în lipsa

biopsiei pulmonare sunt toate cu excepţia:
a) Evidenţierea restricţiei (CVF redusă cu un raport VEMS/CVF sporit) şi schimbul gazos
periclitat
b) Vârsta peste 50 ani
c) Evidenţierea restricţiei (CVF sporită cu un raport VEMS/CVF redus) şi schimbul gazos
periclitat
d) Opacităţi liniare şi reticulare neregulate situate bazal bilateral la HRCT
40
e) Excluderea altor cauze cunoscute de pneumopatii interstiţiale difuze
145) CMLimfocitoza în LBA este sugestivă pentru:

a) Sarcoidoză
b) Pneumonita organizantă criptogenică
c) Fibroza pulmonară idiopatică
d) Pneumonita interstiţială nespecifică
e) Pneumonita interstiţială acută
146)ICMMedicamente utilizate în tratamentul fibrozei pulmonare idiopatice sunt:

a) Prednisolon
b) Cocarboxilaza
c) Acetilcisteină
d) Adrenalina
e) Pirfenidona
147)CMPrezenţa imaginii în fagure de miere la HRCT pulmonar sunt în favoarea

diagnosticului:
a) Sarcoidoza
b) BPOC
c) Infecţie pulmonară
d) Fibroză pulmonară idiopatică
e) Pneumonită organizantă criptogenic
148)CMPacient 72 ani, fumător 40 pachet/an, se adresează pentru tuse preponderent uscată,

chinuitoare, dispnee în repaos, astenie marcată, slăbiciune generală. Debutul bolii insidios cu
agravare progresivă a dispneei şi tusei pe parcursul ultimului an. Din examenul obiectiv,
remarcăm acrocianoză, hipocratismul digital exprimat, torace emfizematos, percutor - sunet de
cutie, subscapular bilateral submatitate, auscultativ - murmur vezicular diminuat, crepitaţie
sonoră subscapular bilateral. FR 26/min, FCC 110/min, TA 130/70 mmHg. Sa O2 90%. La
radiografia cutiei toracice se determină prezenţa sindromului interstiţial.
Care sunt investigaţiile necesare pentru stabilirea diagnosticului:
a) Spirometria
b) DLco
c) Scintigrafia pulmonară
d) ECG
e) HRCT pulmonar
149): Pleurezie/patologia pleurei CSPleurita uscată se atestă frecvent în stările de mai jos, cu
excepţia:
a) Tuberculoză
b) Artrită reumatoidă
c) Insuficienţă cardiacă
d) Sarcoidoză
e) Uremie
150) CSPleurita uscată se atestă frecvent în stările de mai jos, cu excepţia:

a) Tuberculoză
b) Artrită reumatoidă
c) Insuficienţă cardiacă
d) Sarcoidoză
e) Uremie
41
151) CSPentru durerea din pleurita uscată nu este caracteristic:
a) Amplificarea la respiraţie profundă, tuse
b) Caracterul străpungător, zvîcnitor, ca un „junghi în coaste"
c) Ameliorarea la limitarea mişcărilor peretelui toracic
d) Jugularea cu nitroglicerină
e) Asemănarea cu durerea din fracturi costale
152) CSSemnele enumerate sunt caracteristice pentru pleurita uscată cu excepţia:

a) Respiraţie superficială, frecventă, cu limitarea ipsilaterală a mişcărilor respiratorii
b) Prin palpare confirmarea limitării ampleanţelor respiratorii şi uneori perceperea frecăturii
pleurale
c) Deseori pacientul stă culcat pe partea afectată pentru a limita expansiunea cutiei toracice
d) Prin auscultaţie perceperea frotaţiei pleurale
e) Prin percuţie perceperea „zgomotului picăturii căzînde"
153 CSCauzele cele mai frecvente ale transsudatelor sunt următoarele cu excepţia:
a) Insuficienţa cardiacă congestivă
b) Ciroza hepatică
c) Sindromul nefrotic
d) Empiemul pleural
e) Hipoalbuminemia
154 CSIndicaţii pentru toracocenteza diagnostică la un pacient cu transsudat pleural din

insuficienţă cardiacă sunt toate cu excepţia:
a) Dispariţia revărsatului pleural la terapia cu diuretice
b) Stare febrilă a pacientului cu revărsat pleural
c) Revărsat pleural cu durere pleuretică
d) Revărsat pleural unilateral
e) Persistenţa revărsatului pleural în pofida terapiei diuretice
155) CSPentru transsudatul pleural din ciroza hepatică nu este caracteristic:

a) Mişcarea directă a lichidului peritoneal către spaţiul pleural prin orificiile mici din diafragm
b) Localizare mai frecventă de partea stângă
c) Localizare mai frecventă de partea dreaptă
d) Contribuţia hipoproteinemiei la apariţia transsudatului
e) Contribuţia scăderii presiunii coloidosmotice la apariţia transsudatului
156) CSMecanismele principale de apariţie a exudatului pleural sunt toate cele enumerate, cu
excepţia:
a) Extinderea la pleură a afecţiunilor de pulmoni
b) Extinderea la pleură a afecţiunilor de mediastin, organe abdominale
c) Extravazarea în cavitatea pleurală a lichidului din insuficienţa cardiacă congestivă
d) Atingerea pleurală în bolile de sistem
e) Leziunea primară a pleurei
157) CSCauze ale etiologiei exsudatelor pleurale sunt toate cu excepţia:

a) Pneumonii
b) Neoplazii
c) Insuficienţa cardiacă congestivă
d) Boli de colagen
e) Abcese intraabdominale (subfrenic, hepatic, splenic)
42
158) CSDispneea din exsudatele pleurale apare datorită mecanismelor enumerate, cu excepţia:
a) Compresiunea plămînului de către lichidul acumulat
b) Tulburări de ventilaţie consecutiv compasiei plămînului
c) Tulburări de perfuzie consecutiv compresiei plămînului
d) Hiperreactivitatea bronşică cu obstrucţia lor consecutivă
e) Perturbarea mecanicii diafragmatice consecutiv acumulării lichidului în cavitatea pleurală
159) CSSemnele unui exsudat masiv sunt toate cele enumerate, cu excepţia:
a) Bombarea hemitoracelui afectat cu lărgirea spaţilor intercostale şi cu diminuarea mişcărilor
respiratorii
b) Palpator diminuarea pînă la abolire a vibraţiilor vocale
c) Percutor - matitate bazală cu limita superioară a matităţii sub formă de curbă parabolică (linia
Damoiseau)
d) Abolirea murmurului vezicular în zona de matitate
e) Palparea frecăturii pleurale în zona de matitate
160) CSÎn ce exsudate se poate observa leucopenia?

a) Pleurezia virală
b) Pneumonie cu pleurezie
c) Abces subfrenic cu pleurezie
d) Ruptură de esofag (mediastinită şi empiem)
e) Pancreatită severă cu pleurezie
161) CSRadiologic pleurezia minimă se manifestă prin:

a) Opacitate (de regulă, de intensitate supracostală( cu limita superioară concavă asemănător
liniei Damoiseau
b) Amputarea sinusului costodiafragmatic, uneori - ascensionarea discretă a diafragmului cu
diminuarea excursiilor lui
c) Opacifieri de întreg hemitorace
d) Deplasarea controlaterală a mediastinului cu coborîrea diafragmului
e) Hidropneumotorace de stînga cu emfizem mediastinal şi subcutan
162) CSCare sunt semnele radiologice ale unei pleurezii cu volum mediu de colecţie pleurală?
a) Hidropneumotorace de stânga cu emfizem mediastinal şi subcutan
b) Amputarea sinusului costodiafragmatic, uneori - ascensionarea discretă a diafragmului cu
c) Opacitate (de regulă, de intensitate supracostală) cu linia superioară concavă asemănător liniei
Damoiseau, deplasabilă cu poziţia bolnavului
d) Opacifieri de întreg hemitorace
e) Deplasarea controlaterală a mediastinului cu coborîrea diafragmului
163) CSCel mai sensibil examen în depistarea revărsatelor pleurale mici îl constituie:
a) Radiografia de faţă a cutiei toracice
b) Radiografia de profil
c) Tomografia convenţională
d) Examenul ecografic al cutiei toracice
e) Tomografia computerizată
164 CSÎntr-un exsudat pleural tomografia computerizată ere rolul decisiv în:
a) Depistarea revărsatelor pleurale mici
b) Ghidarea puncţiei pleurale
43
c) Aprecierea cantităţii de lichid
d) Sugerarea aspectului lichidului pleural (hemotorax, empiem etc.)
e) Precizarea stării parenchimului pulmonar sub aria opacităţii pleurale (abces pulmonar,
pneumonie, cancer bronhogen)
165) CSMacroscopic transsudatul prelevat prin toracenteză are următoarele caracteristici:

a) Lichid incolor, fluid, clar, fără miros
b) Lichid de culoare gălbuie, citrină, mai gros şi spumos
c) Lichid vîscos, tulbure, fără miros
d) Lichid franc purulent, cu miros specific
e) Lichid hemoragic, de o culoare rozată, spumos
166) CSSelectaţi descrierea macroscopică a lichidului pleural (prelevat prin toracenteză) care
corespunde unui empiem pleural cu anaerobi:
b) Lichid franc purulent, cu miros specific neplăcut
c) Lichid hemoragic, de o culoare rozată, spumos
d) Lichid vîscos, tulbure, fără miros
e) Lichid opalescent şi lăptos
167) CSSelectaţi descrierea macroscopică a lichidului pleural (prelevat prin toracocenteză) care
corespunde unui chilotorax sau pseudochilotorax:
b) Lichid franc purulent, cu miros specific neplăcut
c) Lichid opalescent şi lăptos
d) Lichid hemoragic, de o culoare rozetă, spumos
e) Lichid vâscos, tulbure, fără miros
168) CSCare din criteriile biochimice ale unui revărsat pleural este caracteristic pentru un
transsudat :
a) Reacţia Rivalta pozitivă
b) Raportul LDH pleural/LDH seric ≥ 0,6
c) Raportul proteine pleurale/proteine serice ≥ 0,5
d) Reacţia Rivalta negativă
e) Proteine totale > 30g/l
169) CSCare test biochimic este caracteristic pentru colecţia lichidiană din mezoteliomul pleural
a) Glucoza din lichidul pleural are valori egale cu cea din ser
b) Creşterea semnificativă a amilazei din lichidul pleural
c) Nivelul crescut de trigliceride şi acizi graşi
d) Nivelul crescut de colesterol în colecţia pleurală
e) Nivelul crescut al acidului hialuronic în colecţia pleurală
170 CSÎn care patologii creşte semnificativ amilaza pleurală

a) Pleurezia din pancreatită sau pseudochist pancreatic
b) Pleurezia parapneumonică
c) Pleurezia din rupturi ale canalului limfatic toracic
d) Pleurezia din poliartrita reumatoidă
e) Colecţia pleurală din insuficienţa cardiacă congestivă
171) CSNumărul de leucocite mai mic de 1000/mm3 la examenul citologic al unei colecţii
lichidiene pleurale este caracteristic pentru:
44
a) exsudat parapneumonic
b) exsudat tuberculos
c) transsudat din insuficienţă cardiacă congestivă
d) exsudat neoplazic
e) exsudat din afecţiuni colagenice
172) CSÎn care din stările de mai jos este indicată biopsia pleurală prin puncţie transtoracică?
a) revărsat pleural din tuberculoză demonstrat prin examen bacteriologic precedent
b) revărsat pleural din mezoteliom demonstrat prin examen citologic precedent
c) revărsat pleural la un pacient cardiac cunoscut de mulţi ani cu insuficienţă cardiacă congestivă
d) pleurezie de etiologie neclară cu o cantitate semnificativă de lichid în cavitatea pleurală
e) pleurezie de etiologie neclară cu o cantitate infimă de lichid în cavitatea pleurală
173) CSLa un pacient de 28 ani la examenul lichidului pleural, obţinut prin toracenteză, s-a
constatat un exsudat serocitrin, cu predominanţă a limfocitelor la examenul citologic şi prezenţa
BAAR la examenul bacrteriologic. Care este diagnosticul probabil?
a) Exsudat parapneumonic
b) exsudat neoplazic
d) Exsudat din obstrucţia ductului limfatic toracic
e) Exsudat tuberculos
174 CSLa un pacient de 68 ani la examenul lichidului pleural , obţinut prin toracenteză, s-a
constatat un exsudat serocitrin-hemoragic, cu predominanţa celulelor mezoteliale, a limfocitelor
şi celulelor atipice la examenul citologic şi a fost prelevat bioptat pleural pentru confirmarea
diagnosticului. Care este diagnosticul probabil?
d) exsudat din obstrucţia ductului limfatic toracic
e) exsudat tuberculos
175) CSLa un pacient de 70 ani la examenul lichidului pleural, obţinut pentru prima dată prin
toracenteză, s-a constatat un lichid serocitrin, cu raportul LDH pleural/LDH seric<0,6 şi cu
depistarea unei capacităţi mici de celule mezoteliale la examenul citologic. Care este
diagnosticul probabil?
c) transudat din insuficienţă cardiacă congestivă
176) CSLa un pacient de 42 ani la examenul lichidului pleural, obţinut prin toracenteză, s-a
constatat un exsudat lăptos, cu un nivel crescut de triglicerid şi acizi graşi, concentraţia
colesterolului fiind scăzută. Care este diagnosticul probabil?
c) transsudat din insuficienţă cardiacă congesti
177) CSLa un pacient de 36 ani la cîteva zile de la debutul pneumoniei, în pofida tratamentului
45
antibacterian, persistă febra, s-a intensificat junghiul toracic şi tusea. Obiectiv: pe lîngă
sindromul de condensare se depistează abolirea vibraţiilor vocale în regiunea inferioară a
hemitoracelui stâng, matitate suflu pleuretic. Radiologic - opacitate lichidiană pe stânga pe
fundal de condensare pulmonară. Examenul lichidului pleural prezintă un exsudat citrin cu o
cantitate mare de fibrină, citologic evidenţiindu-se numeroase neutrofile polinucleare care nu-s
alterate. Ce complicaţie a pneumoniei se constată la acest pacient?
a) insuficienţă cardiacă congestivă cu transsudat pleural
b) empiem pleural
c) pleurezie parapneumonică
d) piopneumotorax
e) pericardită purulentă
178) CSLa un pacient de 36 ani pneumonia s-a complicat cu o pleurezie

serofibrinoasă(aseptică). Ce medicemante se asociază la tratamentul cu antibioticele respective
tipului etiologic al pneumoniei?
a) β2- agoniştii inhalatori
b) corticosteroiyii inhalatori
c) expectorantele
d) antiinflamatoarele nesteroidiene
e) antiviroticele
179 CSUn pacient obez, de 58 ani acum 2 săptămâni a fost operat pentru o flebotromboză a
membrului inferior drept. După imobilizare de 10 zile au apărut dispneea, hemoptizii mici şi
modificări radiologice caracteristice infarctului pulmonar cu o colecţie lichidiană pleurală pe
stânga. Examenul lichidului pleural prezintă un exsudat sero-hemoragic cu predominaţia
eritrocitelor şi a unei cantităţi moderate de polimorfonucleare. Care este diagnosticul probabil?
c) exsudat din obstrucţia ductului limfatic toracic
d) exsudat tuberculos
e) exsudat din tromboembolism pulmonar
180)CMSelectaţi semnele unui exudativ masiv:

a) Bombarea hemitoracelui afectat cu lărgirea spaţiilor intercostale şi cu diminuarea mişcărilor
respiratorii
b) Palpator diminuarea pînă la abolire a vibraţiilor vocale
c) Palpator - frecătura pleurală în zona de matitate
d) Percutor - matitate bazală cu limita superioară a matităţii sub formă de curbă parabolică (linia
Damoiseau)
e) Abolirea murmurului vezicular în zona de matitate
181) CMÎn ce exudat se poate observa leucopenie?

a) Pneumonie cu pleurezie
b) Pleurezie virală
c) Pleurezie din lupus eritematos sistemic
d) Abces subfrenic cu pleurezie
e) Ruptură de esofag (mediastenită şi empiem)
182) CMÎn ce exsudat se poate observa leucocitoză cu deviere spre stânga a formulei
leucocitare?
a) Pleurezie virală
b) Pneumonie cu pleurezie
46
c) Pleurezie din lupus eritematos sistemic
d) Abces subfrenic cu pleurezie
e) Ruptură de esofag (mediastenită şi empiem
)
183)CMSelectaţi semnele radiologice ale unui exsudat masiv:
a) Hidropneumotorace de stânga cu emfizem mediastinal şi subcutan
b) Amputarea sinusului costodiaframatic; uneori - ascensionarea discretă a diafragmului cu
c) Opacifieri de întreg hemitorace
d) Deplasarea controlaterală a mediastinului cu colaborarea diafragmului
e) Opacitate (de regulă, de intensitatea supracostală) cu linia superioară concavă asemănător
liniei Damoiseau
184)CMSelectaţi semnele radiologice ale unei pleurezii minime:

a) Amputarea sinusului costodiafragmatic
b) Opacifieri de întreg hemitorace
c) Uneori - ascensionarea discretă a diafragmului cu diminuarea excursiilor lui
d) Opacitate (de regulă, de intensitate supracostală) cu linia superioară concavă asemănător liniei
Damoiseau
e) În decubit lateral lichidul liber formează o opacitate subcostală în bandă
185) CMExamenul ecografic într-un exsudat pleural poate fi util pentru:

a) Depistarea revărsatelor pleurale mici
b) Ghidarea puncţiei pleurale
c) Precizarea stării parenchimului pulmonar sub aria opacităţii pleurale (abces pulmonar,
pneumonie, cancer bronhogen)
d) Aprecierea cantităţii de lichid
e) Sugerarea aspectului lichidului pleural (hemotorax, empiem etc.)
186)CMSelectaţi stările în care se atestă frecvent pleurita uscată:

a) Tuberculoza
b) Artrita reumatoidă
c) Insuficienţa cardiacă
d) Sarcoidoza
e) Uremia
187)CMSelectaţi caracteristicele durerii din pleurita uscată:

a) Amplificarea la respiraţie profundă, tuse
b) Caracterul străpungător, zvîcnitor, ca un „junghi în coaste"
c) Ameliorarea la limitarea mişcărilor peretelui toracic
d) Jugularea cu nitroglicerină
e) Durata în medie de 3-5 minute
188)CMSelectaţi semnele caracteristice unei pleurite uscate:

a) Respiraţie superficială, frecventă, cu limitarea ipsilaterală a mişcărilor respiratorii
b) Prin palpare confirmarea limitării amplianţelor respiratorii şi uneori perceperea frecăturii
pleurale
c) Deseori pacientul stă culcat pe partea afectată pentru a limita expansiunea cutiei toracice
d) Prin percuţie perceperea „zgomotului picăturii căzînde"
e) Prin auscultaţie perceperea frotaţiei pleurale
189)CMSelectaţi cauzele cele mai frecvente ale transsudatelor

47
a) Empiemul pleural
b) Insuficienţa cardiacă congestivă
c) Mezoteliomul pleural
d) Ciroza hepatică
e) Sindromul nefrotic
190)CMSelectaţi indicaţiile pentru toracocenteza diagnostică la un pacient cu transsudat pleural

din insuficienţa cardiacă:
a) Dispariţia revărsatului pleural la terapia cu diuretice
b) Stare febrilă a pacientului cu revărsat pleural
c) Revărsat pleural bilateral cu durere pleuretică
d) Revărsat pleural unilateral
e) Persistenţa revărsatului pleural în pofida terapiei diuretice
191)CMCe este caracteristc pentru transsudatul pleural din ciroza hepatică

a) Mişcarea directă a lichidului peritoneal către spaţiul pleural prin orificiile mici din diafragm
b) Localizare mai frecventă de partea stânga
c) Localizare mai frecventă de partea dreaptă
d) Contribuţia hiperbilirubinemiei la apariţia transsudatului
e) Contribuţia hipoproteinemiei prin scăderea presiunii coloidosmotice la apariţiatranssudatului
192)CMSelectaţi cauzele etiologice cele mai frecvente ale exsudatelor pleurale:

a) Pneumonii
b) Neoplazii
c) Boli de colagen
d) Insuficienţa cardiacă congestivă
e) Sindromul nefrotic
193)CMSelectaţi mecanismele dispneei din exsudatele pleurale marcate:

a) Perturbarea mecanicii diafragmatice consecutiv acumulării lichidului în cavitatea pleurală
b) Hiperreactivitatea bronşică cu obstrucţia lor consecutivă
c) Compresiunea plămînului de către lichidul acumulat
d) Tulburări de ventilaţie şi perfuzie consecutiv compresiei plămînului
e) Obturarea bronhiilor principale de către o tumoare întinsă
194)CMSelectaţi care din descriirile macroscopice ale lichidului pleural (prelevat prin
toracenteză) corespund unui exsudat:
a) Lichid de culoare gălbuie, citrină, mai gros şi spumos
b) Lichid vîscos, tulbure, fără miros
c) Lichid franc purulent, cu miros specific
d) Lichid incolor, fluid, clar, fără miros
e) Lichid hemoragic, de o culoare rozată, spumos
195)CMSelectaţi cauzele unei pleurezii hemoragice, confirmate prin analiza lichiduluui pleural:
a) Neoplasm pleural primitiv sau metastatic
b) Insuficienţă cardiacă congestivă
c) Tuberculoză
d) Endometrioză pleurală
e) Boala Hodgkin
196)CMSelectaţi cauzele unei pleurezii prelevate prin toracenteză la care se constată un lichid
opalescent şi lăptos:
48
a) Neoplasm pleural primitiv sau metastatic
b) Pleurezia chiloasă cu o colecţie limfatică în cavitatea pleurală
c) Pleurezia hemoragică recentă din bola Hodgkin
d) Pleurezie cu colesterol în colecţie lichidiană veche din tuberculoză
e) Pleurezie chiliformă în colecţie lichiană veche din poliartrita reumatoidă
197)care sunt criteriile de definire a unui revărsat pleural drept exsudat:

a) Reacţia Rivalta pozitivă
b) Reacţia Rivaltă negativă
c) Raportul LDH pleural /LDH seric ≥0,6
d) Proteine totale <30 g/l
e) Raportul proteine pleurale/proteine serice ≥0,5
198)Pleurezie/patologia pleurei CMPentru care patologii este caracteristică creşterea

trigliceridelor şi acizilor graşi din exsudat
a) Pleurezia din pancreatită sau pseudochist pancreatic
b) Pleurezia parapneumonică
c) Pleurezia din rupturi ale canalului limfatic toracic
d) Pleurezia din obstrucţii ale canalului limfatic toracic
e) Colecţia pleurală din insuficienţa cardiacă congestivă
199): Supuratii Pulmonare CSCe reprezintă un abces pulmonar:

a) supuraţie pulmonară difuză, caracterizată prin formarea mai multor excavaţii cu diametrul 3-5
cm
b) supuraţie pulmonară difuză, care constituie o complicaţie a pneumoniilor atipice
c) supuraţie pulmonară sub formă de focar circumscris, care constituie o complicaţie obligatorie
şi permanentă a pneumoniilor cu germeni anaerobi
d) supuraţie pulmonară sub formă de focar circumscris, care constituie o complicaţie obligatorie
şi permanentă a pneumoniilor cu germeni anaerobi
e) supuraţie pulmonară difuză, caracterizată prin leziuni necrotice sfacelare şi lipsa de delimitare
a focarului inflamator
200) CSCum definim o gangrenă pulmonară:

a) supuraţie pulmonară difuză, cauzată de germeni aerobi şi caracterizată prin formarea mai
multor excavaţii mici într-un cîmp de pneumonie
b) supuraţie pulmonară, cauzată de germeni anaerobi, care evoluează spre formarea unui focar
circumscris într-un cîmp de pneumonie
c) supuraţie pulmonară difuză, caracterizată prin leziuni necrotice sfacelare şi lipsa de delimitare
a focarului inflamator
d) supuraţie pulmonară bine delimitată clinic prin expectoraţii de spută fetidă şi sfacele
e) supuraţie pulmonară difuză mai numită pneumonie necrozată
201) CSPentru care din patologiile enumerate este patognomonic prezenţa în spută a sfacelelor:
a) bronşiectazii
b) astmul bronşic
c) abces pulmonar
d) gangrenă pulmonară
e) fibroză chistică
202) CSCe reprezintă „vomică fracţionată":

a) vomă fracţionată cu conţinut gastric
b) vomă fracţionată cu conţinut gastric hemoragic
49
c) eliminarea treptată a conţinutului purulent al abcesului
d) vomă fracţionată cu conţinut gastric care urmează după acces de astm bronşic
e) eliminarea treptată a conţinutului purulent la pacienţi cu bronşiectazii
203) CSAbcesul pulmonar „decapitat":

a) un abces, capsula căruia a fost excizată chirurgical
b) un abces, în tabloul clinic căruia lipseşte faza de drenare bronşică
c) un abces, etiologia căruia este necunoscută
d) un abces, care a fost supus antibioticoterapiei, dar fără a asigura vindecarea leziunii, ci doar a
suprimat simptomatologia caracteristică
e) un abces, care apare în cadrul unor septicemii
204)CSUn bărbat în vârstă de 45 de ani, fumător, a suportat pneumonie stafilococică. Peste 2

săptămâni după ameliorarea clinică starea din nou s-a agravat cu apariţia febrei 400C, precedată
de frison, junghi toracic, tuse chinuitoare cu expectoraţii în cantităţi mici de culoare surie-verzuie
cu miros fetid. Imaginea radiologică pulmonară denotă prezenţa unei opacităţi rotunde delimitate
în lobul inferior pe dreapta. Cel mai probabil diagnostic este:
a) Bronhopneumonie
b) Bronşiectazii
c) Abces pulmonar acut
d) Tuberculoză pulmonară (formă infiltrativă)
e) Pneumonie franc lobară (pneumococică)
205) CSUn bărbat de 40 de ani, fumător, cu 6 luni în urmă a suportat abces pulmonar acut.
Acuze: tuse cu expectoraţie muco-purulentă (100-200 ml/24h), episodic - subfebrilitate,
fatigabilitate. Tegumentele pal-pământii, subnutriţie, degete sub formă de "beţişoare de tobă". În
plămâni se auscultă suflu amforic, raluri buloase în proiecţia lobului mediu pe dreapta. Care din
maladiile enumerate se poate suspecta?
a) Bronşiectazii
b) Pneumonie micotică cu abcedare
c) Abces pulmonar cronic
d) Tuberculoză pulmonară (forma cavitară)
e) Pneumonie franc lobară (pneumococică) cu abcedare
206) CSPacientul J., 41 de ani, cu 3 luni în urmă a suportat o boală respiratorie acută, urmată de
frison, febră, tuse neproductivă. Nu s-a tratat, ca urmare au apărut expectoraţii în cantităţi mari
cu miros fetid, transpiraţie profuză, subfebrilitate, dispnee, pierdere ponderală. Obiectiv: pe
stânga sub omoplat sunet percutor timpanic, raluri buloase. Radiologic - cavitate cu nivel
hidroaeric pe stânga în lobul inferior cu infiltraţie intensă a ţesutului pulmonar adiacent.
Diagnosticul este:
a) Pneumonie acută
b) Empiem pleural
c) Chist pulmonar infectat
d) Abces pulmonar
e) Cancer pulmonar
207) CSÎn supuraţiile pulmonare sputa are următoarele aspecte, cu excepţia:

a) Sputei purulente, galben-verzuie, acoperită cu un strat subţire de lichid seros spumos
b) Sputei purulent-sangvinolente
c) Sputei pluristratificate
d) Sputei purulente, periodic cu striuri de sînge
e) Sputei spumoase, rozate
50
208) CSTabloul radiologic în gangrena pulmonară este caracterizat prin:
a) Opacitate omogenă delimitată
b) Opacităţi plurisegmentare lipsite de tendinţă spre delimitarea focarului
c) Opacitate rotundă paramediastinală
d) Opacitate triunghiulară cu vârful spre hil
e) Cavitate rotundă cu pereţi subţiri
209) CSBronşiectaziile sunt:

a) dilataţii intermitente şi reversibile ale bronhiilor subsegmentare
b) dilataţii intermitente ale bronhiilor de calibru mare
c) dilataţii permanente ale bronhiilor terminale şi a alveolelor
d) dilataţii permanente şi ireversibile ale bronhiilor subsegmentare
e) nici una din afirmaţii nu este corectă
210) CSTabloul clinic în bronşiectazii este caracterizat prin:

a) tuse continuă cu eliminarea sputei fetide, sfacelate
b) tuse continuă cu eliminarea sputei ruginii
c) tuse continuă dar fără expectoraţii
d) tuse continuă cu vomică
e) tuse continuă cu eliminarea sputei perlate
211) CSCea mai bună metodă imagistică pentru depistarea bronşiectaziilor:

a) radiografia toracelui
b) bronhografia
c) bronhoscopia
d) scintigrafia pulmonară
e) tomografia computerizată de înaltă rezoluţie
212 CSPot da cavitate pulmonară următorii germeni, cu excepţia:

a) Anaerobi orali
b) Enterobacteriaceae
c) Mycoplasma pneumoniae
d) Klebsiella pneumoniae
e) Staphylococcus aureus
213) CSPacientul K., 39 ani, acuză tuse cu spută purulentă în cantitate de 300-400 ml/24h,
periodic hemoptizie, pierdere ponderală, febră (39 gr.C). Examenul obiectiv: paliditatea
tegumentelor, tahipnee (36 pe minut), în regiunea axilară pe dreapta matitate, respiraţie amforică,
raluri buloase. Examen de laborator: anemie, VSH 50 mm/h, leucocitoză cu deviere neutrofilică
până la metamielocite, hipoproteinemie. Imaginea radiologică e caracteristică pentru o
formaţiune cavitară. Diagnosticul definitiv necesită următoarele investigaţii suplimentare, cu
excepţia:
a) Tomografiei pulmonare
b) Scintigrafiei pulmonare
c) Testelor cutanate cu alergeni
d) Analizei sputei la BK şi celule atipice
e) Spirografiei
214) CMNumiţi căile de pătrundere a germenilor în plămîn în supuraţiile pulmonare:

a) macroaspiraţie
b) diseminare hematogenă
51
c) diseminare limfogenă
d) traumatismele toracice
e) toate cele enumerate
215) CMAbcesul pulmonar secundar:

a) este o complicaţie a pneumoniilor prin germeni atipici
b) se dezvoltă pe ţesut pulmonar anterior sănătos
c) este o complicaţie a unei leziuni locale preexistente (cancer, stenoză bronşică etc.)
d) este o modalitate evolutivă a pneumoniilor cu anumiţi germeni (stafilococi, Klebsiella,
Pseudomonas)
e) nu există noţiune de „abces pulmonar secundar"
216)CMCe reprezintă un sfacel:

a) un fragment necrotizat de parenchim pulmonar cu arhitectonica păstrată
b) un fragment de pleură viscerală obţinută prin biopsie transtoracică
c) un mulaj mucos al bronhiilor, expectorat de un pacient cu astm bronşic
d) morfologic se manifestă printr-o vasculită cu tromboză extensivă în vasele pulmonare şi
bronhiale
e) microscopic reprezintă aglomerări de cristale Charcot-Layden şi spirale Curschman
217)CMCare din afirmaţiile expuse sunt corecte:

a) faza clinică de constituire al abcesului pulmonar acut corespunde morfologic fazei
pneumonice al abcesului
b) în faza clinică de constituire abcesul pulmonar acut practic nu poate fi diferenţiat de o
pneumonie obişnuită
c) faza morfologică de abces constituit corespunde clinic unui abces pulmonar cronic
d) faza morfologică de abces constituit clinic corespunde fazei de drenare bronşică
e) stadiile morfologice ale abcesului pulmonar acut sunt stadiul de congestie, stadiul de
hepatizaţie roşie şi cenuşie; stadiul de rezoluţie
218)CMCare din afirmaţiile expuse sunt corecte:

a) faza clinică de constituire al abcesului pulmonar acut corespunde morfologic fazei
pneumonice al abcesului
b) în faza clinică de constituire abcesul pulmonar acut practic nu poate fi diferenţiat de o
pneumonie obişnuită
c) faza morfologică de abces constituit corespunde clinic unui abces pulmonar cronic
d) faza morfologică de abces constituit clinic corespunde fazei de drenare bronşică
e) stadiile morfologice ale abcesului pulmonar acut sunt stadiul de congestie, stadiul de
hepatizaţie roşie şi cenuşie; stadiul de rezoluţie
219)CMNumiţi factorii necesari pentru formarea abcesului pulmonar primitiv:

a) infecţia pulmonară
b) infecţia arborelui bronşic
c) infecţia gingivală
d) aspiraţia
e) intervenţia chirurgicală pe pulmon
220)CMNumiţi modificările radiologice, care pot fi observate într-un abces pulmonar:

a) imagine în „fagure de miere"
b) opacitate rotundă sau o imagine de tip pneumonic
c) imagine hidroaerică
d) imagini „în bule de săpun"
52
e) imagine în „inelul cu pecete"
221) CMEnumeraţi indicaţiile pentru intervenţia chirurgicală pe abces pulmonar:

a) intervenţia chirurgicală se face în toate cazurile de abces pulmonar acut
b) intervenţia chirurgicală se face la toţi pacienţii cu abces pulmonar, la care terapia
medicamentoasă a eşuat
c) abces secundar din cancer bronhogen sau stenoză bronşică
d) abces pulmonar complicat cu empiem pleural sau piopneumotorace
e) în hemoptizii repetate sau masive cu risc vital
222)CMEnumeraţi cauzele posibile ale bronşiectaziilor:

a) maladia nu are o cauză anumită şi poate afecta pe oricine
b) cauzele sunt necunoscute, dar predispuşi sunt copiii cu naştere prematură
c) anomalii congenitale ale peretelui bronşic
d) tusea convulsivă suportată în copilărie
e) sindromul diskineziei ciliare primare (sindromul Kartagener)
223)CMNumiţi modificările radiologice, caracteristice pentru bronşiectazii în stadiile avansate:

a) opacităţi inelare sau curvilinii
b) opacităţi în bandă („tuburi pline")
c) „linii de tramvai"
d) bronhograma aerică
e) formaţiuni chistice în rozetă
224)CMBronşiectaziile pe tomografie computerizată se manifestă prin:

a) semnul siluetei
b) semnul „inelului cu pecete"
c) aspectul de „copac înmugurit"
d) alveolograma aerică
e) opacităţi neomogene parahilare („fluture")
225) CMCauze infecţioase de cavitate pulmonară sunt:

a) Pseudomonas aeruginosa
b) Staphylococcus aureus
c) Streptococcus pneumoniae
e) Granulomatoza Wegener
226)CMPrincipalele căi de pătrundere în plamîn a germenilor microbieni patogeni care

determină producerea de pneumonii sunt reprezentate de:
a) Aspirarea organismelor care colonizează orofaringele
b) Inhalarea aerosolilor infecţioşi
c) Diseminarea hematogenă a infecţiei de la un focar extrapulmonar
d) Inocularea directă ca rezultat al intubaţiei traheale sau al plăgilor injunghiate
e) Diseminarea limfatică a infecţiei de la un focar extrapulmonar
227CMCare dintre următoarele cauze neinfecţioase produc cavitate pulmonară:

a) Diabet zaharat
b) Insuficienţa renală
c) Sarcoidoza
d) Neoplasme pulmonare
53
228)CMIndicaţiile pentru chirurgia abceselor pulmonare sunt:
a) tusea cu expectoraţie
b) dispneea nocturnă
c) neoplasmul
d) atelectazia
e) hemoptizia masivă
229) CMPneumonia cu anaerobi se poate trata cu:

a) penicilina G in asociere cu metronidazol
b) clindamicina
c) metronidazolul are o acţiune adecvată asupra cocilor gram pozitivi microaerofili
d) metronidazol trebuie suplimentat cu un agent betalactamic
e) penicilina
230)CMUrmătorii agenţi infecţioşi sunt foarte rar cauze de cavitate:

a) H. Influenzae
b) Bacili enterici aerobi gram-negativi
c) Legionella
d) Mycoplasma pneumoniae
e) Histoplasma capsulatum
231) CMDiagnosticul infecţiei pulmonare cu anaerobi se face prin cultura din:

a) Spută
b) Secreţia obţinută prin aspirare transtraheală
c) Materialul obţinut prin puncţie pulmonară transtoracică
d) Materialul obţinut prin periaj in cursul bronhoscopiei
e) Exudatul orofaringian
232) CMPneumonia cu anaerobi poate fi tratată cu:

a) gentamicina
b) clindamicina
c) tobramicina
d) gentamicina+metronidazol
e) penicilina G in asociere cu metronidazol
233) CMCavitatea pulmonară poate fi produsă de:

a) M. Tuberculosis
b) M. pneumoniae
c) Neoplasme
d) Virusurile
234) CMCei mai frecventi agenti implicati în dezvoltarea abcesului şi gangrenei pulmonare
sunt:
a) Legionella pneumoniae
b) Mycoplasma pneumoniae
c) Klebsiella pneumoniae
d) Bacterioides
235)CMImaginea radiologică din abcesul pulmonar necesită diagnostic diferenţial cu:

54
a) Chistul hidatic suprainfectat
b) Aspergilomul
c) Tuberculoza pulmonară cavitară
d) Limfomul Hodjkin
e) Forma cavitară a cancerului pulmonar
236)CMComplicaţiile abcesului pulmonar acut sunt:

a) Empiemul pleural
b) Emfizemul pulmonar difuz
c) Astmul bronşic
d) Hemoragia pulmonară
e) Sepsisul
237) CMŞansa apariţiei unui proces necrotic-supurativ pulmonar creşte în prezenţa următoarelor
condiţii sistemice:
a) Hipertensiunii arteriale
b) Diabetului zaharat
c) Cancerului pulmonar avansat
d) Ulcerului gastroduodenal
e) Corticoterapiei îndelungate
238) CMPacientul L., 30 ani, suferă de abces pulmonar timp de 4 săptămâni. Ultimele 2 zile
starea s-a agravat datorită intensificării dispneei, frisonului, febrei. Imaginea radiologică relevă
apariţia empiemului pleural. Tratamentul cel mai adecvat este:
a) Antibiotice în doze mari

b) Puncţie pleurală evacuatorie cu lavaj pleural
c) Tratament chirurgical prin drenarea cavităţii pleurale
d) Mucolitice
e) Tratament fizioterapic
239)Cancer bronhopulmonar CSCancerul bronhopulmonar poate determina metastaze cu

multiple localizări cu exceptia:
a) cerebrale
b) osoase
c) hepatice
d) medulare
e) splenice
240) CSSunt metode de stadializare a cancerului bronhopulmonar, cu exceptia:

a) bronhoscopia cu fibre optice
b) hemocultura
c) radiografia toracică
d) tomografia computerizată toracică
e) tomografia computerizată de abdomen
241) CSUrmătoarele manifestări sunt secundare dezvoltării endobronşice a tumorii pulmonare,

cu excepţia:
a) tusei
b) hemoptizii
c) stridorului
d) pneumonitei (de obstrucţie)
55
e) durere de tip pleural
242) CSCare sunt varstele la care este atinsă incidenţa de varf a neoplasmului pulmonar:
a) 30 - 35
b) 45 - 60
c) 65 - 75
d) 25 - 35
e) peste 75 ani
243) CSDe cate ori creşte riscul de cancer pulmonar la un fumător faţă de nefumător:
a) De 13 ori
b) De 2 - 3 ori
c) De 20 ori
d) De 50 ori
e) Nu creşte
244) CSCare este cel mai frecvent tip histologic de neoplasm bronho-pulmonar la cei care nu au
fumat niciodată, la femei şi la pacienţii tineri:
a) Carcinomul cu celule mici
b) Carcinomul cu celule mari (anaplazic)
c) Tumorile carcinoide
d) Adenocarcinomul
e) Carcinomul epidermoid
245) CSÎn cancerul pulmonar cu celule mici cea mai utilizată metodă de tratament este:
a) tratamentul chirurgical
b) chimioterapia
c) radioterapia
d) tratamentul cu laser YAG
e) toracoscopia video-asistată
246) CSSindromul Pancoast din cancerul pulmonar rezultă din extensia locală a tumorii care se
dezvoltă:
a) în hilul pulmonar
b) în lobul mediu
c) la bifurcaţia traheei
d) la apexul pulmonar
e) la baza plămanului
247) CSContraindicaţiile intervenţiei chirurgicale în neoplasmul bronhopulmonar sunt:

a) Capacitatea vitală > 60% din valoarea prezisă
b) VEMS > 2,5 l
c) VEMS între 1,5 şi 2,4 l
d) VEMS < 1,5 l
e) Hipertensiune pulmonară uşoară
248) CSUrmătoarele afirmaţii sunt false:

a) Adenocarcinomul este cel mai frecvent la cei care nu au fumat niciodată
b) Riscul relativ de a face cancer pulmonar creşte de 20 ori la fumătorii activi
c) Carcinomul bronhiolo-alveolar este o fomă specială de adenocarcinom
d) Cancerul cu celule mici formează de obicei o tumoră periferică
e) Cancerul cu celule mici răspundepoate fi tratat prin chimio- şi radioterapie combinată
56
249) CSCare sunt examenele necesare pentru stabilirea unui diagnostic histologic de malignitate
a cancerului pulmonar:
a) Radiografia toracică, tomografia computerizată toracică, radiografia leziunilor osoase suspecte
b) Biopsie bronşică sau transbronşică cu bronhoscopul, biopsia leziunilor periferice accesibile,
biopsia percutană a unui ganglion limfatic
c) Bronhoscopia cu fibre optice, probe ventilatorii pulmonare, teste de coagulare
d) Aspiraţie sau biopsie a măduvei osoase, toracocenteza diagnostică, mediastinoscopia cu
biopsia ganglionilor limfatici
e) Anamneza completă, hemograma completă, radiografia toracică, tomografia computerizată
toracică
250)CMUrmatoarele afirmaţii sunt adevarate in cancerul pulmonar, cu excepţia:

a) carcinoamele epidermoide sunt de obicei tumori centrale cu evoluţie endobronsică
b) carcinomul cu celule mici formează de obicei noduli sau tumori periferice, cu interesare
pleurală
c) adenocarcinomul este cel mai frecvent neoplasm pulmonar la nefumători
d) carcinomul bronholoalveolar produce cantităţi mari de spută
e) majoritatea pacienţilor cu neoplasm pulmonar (90%) de orice tip histologic sunt sau au fost
fumători
251)CMUrmătoarele manifestări caracterizează sindromul Horner:

a) exoftalmie
b) ptoză palpebrală
c) mioză
d) pierderea transpiraţiei ipsilateral
e) pierderea transpiraţiei controlateral
252) CMSimptomele şi semnele secundare dezvoltării cancerelor pulmonare endobronşice sunt:

a) hemoptizia
b) durerea
c) tusea
d) wheezing
e) raguşeala
253)CMDin cadrul sindromului Horner nu fac parte:

a) paralizia nervului recurent
b) enoftalmie
c) mioza
d) dureri în umăr
e) disfagie
254) CMCare sunt semnele şi simptomele legate de extinderea regională a cancerului pulmonar
în interiorul toracelui prin contiguitate sau prin metastazare la ganglionii limfatici regionali:
a) midriaza
b) disfagie
c) exoftalmie
d) obstrucţia traheei
e) ptoza palpebrala
255)CMExtinderea regională a cancerului pulmonar cu paralizia nervului simpatic determină

sindromul Horner caracterizat prin:
57
a) enoftalmie
b) ptoză palpebrala
c) midriază
d) mioză
e) absenţa ipsilaterală a transpiraţiei
256) CMTomografia computerizată este utilă în diagnosticul cancerului pulmonar pentru:

a) detectarea ganglionilor mediastinali
b) detectarea extensiilor pleurale
c) detectarea determinărilor abdominale oculte
d) determinarea VEMS şi a retenţiei de CO2
e) stadializarea preoperatorie în cancerul cu alt tip de celule decat cele mici
257)CMApariţia pneumonitei de iradiere după radioterapie cu intenţie curativă la pacienţii cu

cancer pulmonar este direct proporţională cu:
a) prezenţa metastazelor
b) tipul histologic al tumorii
c) doza de iradiere
d) volumul pulmonar inclus în campul de iradiere
e) varsta pacientului
258)CMPrelevarea de tesut tumoral pentru stabilirea unui diagnostic histologic de cancer

pulmonar se poate efectua prin:
a) biopsia bronşică sau transbronşică cu bronhoscopul cu fibre optice
b) biopsia ganglionilor limfatici la mediastinoscopie
c) piesa operatorie din timpul intervenţiei chirurgicale de rezecţie a tumorii
d) biopsia percutană a unui ganglion limfatic mărit
e) scintigrafie hepatică sau osoasă
259) CMSindromul Pancoast se caracterizează prin:

a) Coexista cu sindromul Horner
b) Se dezvoltă în apexul pulmonar
c) Se dezvoltă în lobul inferior
d) Dureri în umăr
e) Distrucţia radiologică a coastelor VII-VIII
260) Pneumoniile CSCele mai multe particule inhalate se depozitează în bronhiolele mici sau în
alveole, declanşînd infecţia, dacă marimea lor nu depaşeşte în diametru:
a) 8 micrometri
b) 5 micrometri
c) 10 micrometri
d) 15 micrometri
e) 20 micrometri
261) CSSindromul pneumonic "tipic" (debut brusc, tuse productivă cu spută purulentă, durere
toracică de tip pleural, semne de condensare pulmonară) este de obicei cauzat de:
a) Streptoccocus pneumoniae
c) Pneumocystis jiroveci
d) Coxiella burnetti
e) Chlamydophila psittaci
58
262) CSEritemul multiform, anemia hemolitică, meningita buloasă, encefalita, mielita
transversă pot complica evoluţia unei pneumonii cu:
b) Chlamydophila psittaci
d) Legionella pneumophila
263 )CSPot da cavităţi pulmonare următorii germeni, cu excepţia:

a) Anaerobii
b) Bacilii enterici aerobi Gram negativi
d) Streptoccocus pneumoniae tip III
264) CSPentru ca un frotiu Gram din probele de spută studiate la o mărire mică (obiectiv de
10x, ocular de 10x) să facă dovada contaminării minimale cu secreţii din tractul respirator
superior numărul de polimorfonucleare şi celule epiteliale pe cîmp de vedere trebuie să fie:
a) <10 polimorfonucleare si >25 celule epiteliale
b) >10 polimorfonucleare si <25 celule epiteliale
c) >25 polimorfonucleare si <10 celule epiteliale
d) <25 polimorfonucleare si >10 celule epiteliale
e) Nici unul dintre acestea
265) CSAgentul patogen cel mai frecvent întîlnit în pneumonia comunitară şi care determină un
sindrom pneumonic "tipic" este:
a) Mycoplasma pneumoniae
b) Streptococcus pneumoniae
c) Staphylococcus aureus
d) Pseudomonas aeruginosa
e) Pneumocystis jiroveci
266) CSSindromul pneumonic "atipic" este de regulă determinat de:

b) Streptococcus pneumoniae
c) Pseudomonas aeruginosa
e) Bacili enterici aerobi Gram negativi
267) CSPneumoniile, survenite la pacientii cu infectii pe catetere intravenoase, sunt cel mai
frecvent determinate de:
a) Staphylococcus aureus
d) Anaerobi orali
e) Haemophylus influenzae
268) CSTractul respirator inferior la indivizii sănătoşi este:

a) colonizat cu bacili Gram negativi
b) colonizat cu bacili Gram pozitivi
c) colonizat cu streptococi de grup D
d) colonizat cu Clostridium spp.
59
e) steril în mod normal
269) CSNu pot fi cultivaţi prin metode de rutină (medii de cultură obişnuite):
b) Chlamydophila pneumoniae
c) Pneumocystis jiroveci
d) micobacteriile
e) toate microorganismele de mai sus
270) CSSindromul pneumonic "atipic" la un pacient cu HIV sugerează infecţia cu:

a) Legionella pneumophila
d) Pneumocystis jiroveci
e) Haemophylus influenzae
271) CSDurata tratamentului în infecţiile cu Legionella este de:

a) 1 săptămînă
b) 4 săptămîni
c) 2-3 săptămîni
d) 5 zile
e) 4-5 săptămîni
272) CSÎn pneumonia cu Legionella pneumophila medicamentul de elecţie este:

a) Ampicilina
b) Cloramfenicolul
c) Penicilina
d) Cefalosporinele
e) Eritromicina
273) CSUrmătorii agenţi patogeni ce determină pneumonii nu pot fi cultivaţi prin metodele de
rutină (medii de cultură obişnuite), cu excepţia:
b) Pneumocystis jiroveci
c) Legionella pneumophila
d) Germenii anaerobi
274) CSSursa de Legionella pneumophyla este:

a) apa contaminată
b) aerul
c) solul
d) alimentele
e) îngraşămintele naturale
275) CSClasa de antibiotice de elecţie în tratamentul legionellozei este următoarea:

a) peniciline
b) macrolide
c) aminoglicozide
d) cefalosporine
e) fluorchinolone
60
276) CSMedicamentul de elecţie în tratamentul pneumoniei prin Pneumocystis jiroveci este:
a) AMO/AC
b) ceftriaxon
c) trimetoprim-sulfametoxazol
d) ceftazidim
e) amikacină
277) CSMedicamentele de elecţie în tratamentul pneumoniei comunitare uşoare sunt:

a) AMO/AC
b) cefalosporinele de generaţia a III-a
c) macrolidicele
d) fluorochinolonele
e) fluorochinolonele respiratorii
278) CSCare agenţi patogeni provoacă pneumonia franc lobară?
a) Stafilococus aureus
b) Streptococus viridans
c) Pneumococii
e) Virusurile gripale
279): CSÎn care stadiu al pneumoniei franc lobare (pneumococice) se auscultă "crepitatio
indux"?
a) Congestie
b) Hepatizare roşie
c) Hepatizare cenuşie
d) Rezoluţie
e) Nici оn una din stadiile enumerate
280) CSUnde se localizează reacţia inflamatorie în cazul pneumoniei franc lobare

(pneumococice)?
a) În bronşii
b) În alveole
c) În ţesutul interstiţial
d) În ţesutul perivascular
e) În pereţii alveolari şi ţesutul interstiţial
281) CSÎn care stadiu al pneumoniei franc lobare (pneumococice) se auscultă "crepitatio
redux"?
a) Congestie
b) Hepatizare roşie
c) Hepatizare cenuşie
d) Rezoluţie
e) În toate stadiile enumerate mai sus
282) CSCe curbă febrilă este caracteristică pneumoniei franc lobare (pneumococice)?
a) Febris undularis
b) Febris continua
c) Febris recurrens
d) Febris hectica
e) Febris intermitens
283) CSÎn tratamentul etiologic al pneumoniei cauzată de Mycoplasma pneumoniae se folosesc

61
următoarele preparate, cu excepţia:
a) Cefazolinei
b) Eritromicinei
c) Claritromicinei
d) Tetraciclinei
e) Azitromicinei
284) CSÎn tratamentul pneumoniei, complicată cu edem pulmonar, se pot indica următoarele, cu
excepţia:
a) Prednizolonei
b) Oxigen
c) Eufilină
d) Antibiotice
e) Fluticazonă
285) CSComplicaţiile pneumoniei pneumococice sunt următoarele, cu excepţia:

a) Septicemie
b) Meningită
c) Empiemul pleural
d) Pneumotorax
e) Amiloidoză renală
286) CSPacienta C., 18 ani, prezintă acuze la dispnee, tuse cu spută, durere în hemitoracele
stâng, febră până la 38 gr.C. Obiectiv: starea generală gravă, obrajii hiperemiaţi. La percuţie pe
stânga, subscapular se determină matitate. Auscultativ în pulmoni, în regiunea subscapulară pe
stânga -suflu tubar, raluri nu se auscultă. Zgomotele cordului atenuate, ritmul regulat, f.c.c.
100/min; TA 110/60 mm Hg. An-za sumară a sângelui: Er. - 4,0x1012/l; leucocite - 10,0x109/l;
VSH - 36 mm/h. Care este diagnosticul prezumtiv?
a) Pneumonie franc lobară (pneumococică)
b) Pneumonie stafilococică
c) Abces pulmonar
d) Infarct-pneumonie
e) Bronşită acută
287) CSPacienta A., 54 de ani, s-a îmbolnăvit acut cu frisoane, febră până la 39,5 gr.C. A doua
zi a apărut tuse cu expectoraţie seroasă, hemoptizie. Obiectiv: starea generală gravă, herpes
labialis, acrocianoză, tahipnee cu frecvenţa 30 respiraţii pe minut. În pulmoni din dreapta, mai
jos de coasta a V-a se determină: palpator - vibraţie vocală accentuată, percutor - matitate,
auscultativ -suflu tubar, crepitaţie, frotaţie pleurală. Zgomotele cardiace atenuate, ritmul regulat,
f.c.c. 100/min; T.A. - 95/60 mm Hg. Radiografia toracelui determină o opacitate omogenă a
lobului inferior a pulmonului drept. An-za generală a sângelui: leucocite - 15,1x109/l:
nesegmentate - 10%, segmentate - 56%, limfocite - 22%, monocite - 6%, VSH - 46 mm/h.
Diagnosticul clinic: Pneumonie franc lobară (pneumococică) în lobul inferior din dreapta
evoluţie severă.Care complicaţii din cele enumerate mai jos pot apărea la această pacientă?
a) Proces distructiv pulmonar
b) Şoc infecţios-toxic
c) Insuficienţă respiratorie acută
d) Colaps
e) Toate enumerate mai sus
288) CSBolnavul V., 19 ani, a fost spitalizat cu acuze la tuse cu expectoraţie de spută ruginie,
dureri în hemitoracele stâng, febră 38 gr.C. S-a îmbolnăvit acut cu 3 zile în urmă. Obiectiv;
62
starea generală gravă; în pulmoni pe stânga subscapular: percutor - matitate; auscultativ -suflu
tubar. Pulsul 100/min; TA 95/60 mm Hg. Care este diagnosticul prezumtiv?
a) Tuberculoză pulmonară
b) Abces pulmonar
c) Pneumonie franc lobară (pneumococică)
d) Bronhopneumonie
e) Infarct-pneumonie
289): CSFrisonul solemn este mai frecvent în pneumonia:

a) Virală
b) Pneumococică
c) Bronhopneumonie
d) Tuberculoză pulmonară
e) Pleurezie purulentă
290) CMIndivizii normali sunt purtători ocazionali, la nivelul nazofaringelui, de agenţi patogeni
pulmonari, cum ar fi:
c) Haemophilus influenzae
d) Moraxella catarrhalis
e) Nici unul dintre ei
291) CMLa pacienţii spitalizaţi pentru pneumonie dobîndită în comunitate, printre cei mai
frecvenţi patogeni sunt:
b) Streptoccocus pneumoniae
c) Bacilii enterici Gram negativi
d) Haemophilus influenzae
e) Legionella pneumophila
292) CMLa pacienţii cu pneumonie dobîndită în spital mai mult de 50% din cazuri sunt induse
de:
a) Bacilii enterici Gram negativi
e) Chlamydophila pneumoniae
293) CMDintre agenţii patogeni ai pneumoniei nu pot fi cultivaţi prin metodele de rutină (medii
de cultură obişnuite):
a) Steptoccocus pneumoniae
c) Chlamydophila pneumoniae
d) Legionella pneumophila
e) Pseudomonas aeruginosa
294) CMDintre criteriile de spitalizare a pacienţilor cu pneumonie nu fac parte:

a) vîrsta >65 ani
b) bolile asociate semnificative (renale, cardiace, pulmonare, etc.)
c) febra 38 °C
d) cauza probabilă a pneumoniei - Streptoccocus pneumoniae
63
e) tahipneea (>30 respiraţii/minut)
295) CMÎn tratamentul pneumoniilor nosocomiale, cauzate de bacili Gram negativi enterici,
sunt eficiente următoarele combinaţii de antibiotice, cu exceptia:
a) ceftazidim + fluorochinolonă
b) ticarcilina/clavulanat + aminoglicozid
c) meticilina + vancomicină
d) imipenem + aminoglicozid
e) penicilina + macrolidic
296) CMCare dintre criteriile de mai jos nu obligă la spitalizarea bolnavilor cu pneumonie?
a) tahipneea > 30 respiraţii/minut
b) leucocitoza 8500/mm3
c) alterarea acută a statusului mental
d) varsta de 40 ani
e) diabetul zaharat asociat
297) CMCare sunt criteriile de spitalizare a pacienţilor cu pneumonie?

a) PaO2 < 60 mmHg
b) PaO2 = 90 mmHg
c) frecvenţa cardiacă 68 bătăi/minut
d) frecvenţa respiratorie > 30/minut
e) TA sistolică < 90 mmHg
298)CMTerapia antimicrobiană orală empirică folosită în tratamentul ambulator al pacienţilor

cu pneumonie comunitară vizează următorii patogeni probabili:
c) Streptococcus pneumonia
d) Chlamydophila pneumoniae
299) CMAgenţii patogeni mai frecvent implicaţi în etiologia pneumoniilor comunitare la

pacienţii în vîrstă cu boală cronică respiratorie preexistentă sunt:
a) Legionella pneumophila
b) Haemophilus influenzae
c) Moraxella catarrhalis
d) Pneumocystis jiroveci
e) citomegalovirus
300) CMCare sunt medicamentele active în tratamentul etiologic al unei pneumonii cu

Mycoplasma pneumoniae:
a) doxiciclina
b) eritromicina
c) ciprofloxacina
d) metronidazolul
e) tobramicina
301) CMCare din următoarele afirmaţii referitoare la pneumonie sunt exacte?

a) identificarea microorganismului etiologic permite o terapie antimicrobiană adecvată
b) tratamentul antimicrobian de urgenţă se începe după confirmarea de laborator a agentului
cauzal
64
c) agenţii cauzali sunt reprezentaţi de bacterii, micoplasme, clamidii, virusuri
d) etiologia pneumoniei rămîne incertă în majoritatea cazurilor
e) alegerea iniţială a terapiei antimicrobiene este de obicei empirică
302)CMDintre microorganismele ce determină pneumonii, unele pot scăpa acţiunii

mecanismelor microbicide, persistînd în macrofag:
a) Staphylococus aureus
b) Streptococus fecalis
c) Mycobacterium tuberculosis
303) CMAspectul anatomopatologic al focarului pneumonic poate fi:

a) interesarea iniţială a interstiţiului
b) interesarea iniţială a alveolelor
c) necroza ţesutului pulmonar cu producerea de multiple cavităţi cu diametru sub 2 cm
d) invadarea cu exsudat a bronhiilor mari şi traheei
e) bronhopneumonie confluentă ce nu poate fi distinsă de pneumonia lobară
304) CMSelectaţi germenii patogeni cei mai frecvent intîlniţi în pneumonia comunitară:
a) Streptococcus pneumoniae
305) CMDintre agenţii patogeni pulmonari asociaţi cu defectele specifice ale imunităţii gazdei,
următorii apar mai frecvent asociaţi în neutropenii severe (< 500 neutrofile/mm3):
b) Pseudomonas aeruginosa
d) Staphylococcus aureus
e) Citomegalovirus
306)CMSelectaţi afirmaţiile corecte legate de examenul sputei în pneumonie:

a) contaminarea sputei cu anaerobi orali constituie cauza frecventă de diagnostic eronat a
infecţiei pulmonare cu anaerobi
b) în sindromul pneumonic "tipic" specificitatea diagnostică a frotiului Gram din spută este de
85%
c) prezenţa florei mixte pe frotiul necontaminat sugerează o infecţie cu anaerobi
d) în pneumonia cu Blastomices germenul se evidenţiază îin spută prin coloraţia Giemsa
e) evidenţierea infecţiei micobacteriene se realizează prin RIFD
307)Pneumoniile CMCriteriile de spitalizare pentru pacienţii cu pneumonie sunt următoarele:

a) tahipnee > 20 resp./minut
b) tahicardie >90/minut
c) TA sistolică <90 mmHg
d) PaO2>80 mmHg
e) imposibilitatea administrării tratamentului la domiciliu
308)CMAgenţii patogeni microbieni care mai frecvent produc pneumonie în mediu spitalicesc
sunt:
65
a) fungi
b) Chlamydophila psittaci
c) Streptococcus pneumoniae
e) bacili enterici aerobi Gram negativi
309) CMCauze infecţioase de cavitaţie pulmonară sunt:

b) Staphylococcus aureus
c) Streptococcus pneumoniae tip I
d) Histoplasma capsulatum
e) granulomatoza Wegener
310)CMCriterii de spitalizare a pacienţilor cu pneumonie sunt:

a) alterarea acută a statusului mental
b) PO2 arterială > 60 mmHg
c) imposibilitatea tratării ambulatorii
d) multiple comorbidităţi importante
e) pacient peste 50 de ani
311) CMFactorii incriminaţi în răspunsul slab la terapia antimicrobiană empirică sunt:

a) bronşiectazii
b) atelectazie
c) obstrucţie endobronsică
d) peritonită
e) empiem
312) CMPrincipalele căi de pătrundere în plămîn a germenilor microbieni patogeni, care

determină pneumonii, sunt:
a) aspirarea organismelor care colonizează orofaringele
b) inhalarea aerosolilor infecţioşi
c) diseminarea hematogenă a infecţiei de la un focar extrapulmonar
d) inocularea directă ca rezultat al intubaţiei traheale sau al plăgilor înjunghiate
e) diseminarea limfatică a infectiei de la un focar extrapulmonar
313) CMCei mai frecvenţi agenţi etiologici ai pneumoniilor comunitare sunt:

d) Chlamydophila pneumoniae
314) CMEtiologia pneumoniilor dobîndite în spital este cel mai frecvent determinată de:
b) Pseudomonas aeruginosa
c) Staphylococcus aureus
315) CMLa persoanele infectate cu virusul imunodeficientei umane de tip 1 (HIV-1) etiologia
pneumoniei este determinată în primul rînd de următorii agenţi patogeni:
a) Chlamydophila psittaci
66
b) Pneumocystis jiroveci
c) Mycobacterium tuberculosis
d) Stafilococcus aureus
e) Mycoplasma pneumoniae
316)CMLa bolnavii cu forme grave de pneumonii se pot folosi următoarele proceduri invazive
pentru obţinerea de material biopsic pulmonar:
a) aspiraţia transtraheală
b) puncţia pulmonară transtoracică percutanată
c) bronhoscopia cu fibre optice
d) biopsia pulmonară deschisă
e) biopsia ganglionară
317)CMNecroza ţesutului pulmonar este o complicaţie survenită în evoluţia pneumoniilor a

căror etiologie este determinată de:
a) anaerobii orali
d) Staphylococcus aureus
318) CMIn pneumoniile nosocomiale cu Staphylococcus aureus se intîlneşte frecvent rezistenţa

la:
a) meticilină
b) oxacilină
c) penicilină
d) ampicilină
e) vancomicină
319) CMDiagnosticul etiologic al pneumoniei prin Legionella pneumophila în practica medicală
se poate realiza prin:
a) microscopia frotiului colorat după Gram
b) hemoculturi
c) sputoculturi pe medii obişnuite
d) determinarea agentului urinar
e) determinarea anticorpilor serici prin testul ELISA
320)CMCele mai eficiente antibiotice utilizate în pneumonia comunitară cu Haemophylus

influenzae sunt:
a) eritromicina
b) cefalosporine de generaţia a III-a
c) amoxicilina + clavulanat
d) penicilina
e) clindamicina
321) Pneumoniile CMCare dintre următoarele reprezintă criterii de internare a pacientilor cu

pneumonie:
a) leucopenia sub 4000/ ml
b) vîrsta peste 60 ani
c) infecţia cu Streptococcus pneumoniae
d) imposibilitatea tratării ambulatorii
e) subfebrilitate
67
322) CMLa un pacient spitalizat pentru pneumonie cu Haemophilus influenzae se poate iniţia
tratament cu:
a) cefalosporine de generaţia a III-a
b) metronidazol
c) gentamicină
d) ampicilina/sulbactam
e) trimetoprim-sulfametoxazol (cotrimoxazol)
323) CMCare dintre următoarele antibiotice se pot administra în tratamentul pneumoniilor cu

Moraxella catarrhalis:
a) penicilina G
b) cefalosporine de generaţia a II-a
c) eritromicina
d) metronidazol
e) ampicilina/sulbactam
324) Pneumoniile CMCare dintre următoarele cauze neinfecţioase produc cavitaţie pulmonară:
a) diabet zaharat
b) insuficienta renală
c) infarct pulmonar
d) neoplasme pulmonare
e) granulomatoza Wegener
325) CMPacienţii cu abcese anaerobe:

a) sunt predispuşi la aspirarea conţinutului orofaringian
b) nu au peridontopatii
c) de obicei au peridontopatii
d) expectorează spută fetidă
e) nu expectorează spută fetidă
326)CMRadiografiile pulmonare sunt utile pentru:

a) confirmarea cavităţilor pulmonare
b) determinarea etiologiei pneumoniei
c) confirmarea prezenţei infiltratelor pulmonare
d) evaluarea extinderii inflamatiei
e) determinarea antibiorezistenţei microbiene
327)Intrebarea nr. 327: CMTulpinile de Staphylococcus aureus meticilin-rezistente sunt

rezistente la:
a) clindamicină
b) eritromicină
c) ofloxacină
d) vancomicină
e) penicilină
328) CMIn etiologia pneumoniei sunt implicate:

a) Bacterii
b) Micoplasme
c) Virusuri
d) Rickettsii
e) Plasmodium falciparum
68
329) CMSelectaţi răspunsurile corecte:
a) Pneumonia este o infecţie a parenchimului pulmonar
b) Pneumonia este determinată de factori chimici, alergici, fizici
c) Terapia antimicrobiană ţintită necesită identificarea germenului etiologic
d) Micoplasmele, rickettsiile, clamidiile constituie agentii etiologici cei mai frecvenţi ai
pneumoniilor
e) Alegerea iniţială a terapiei antimicrobiene rămîne empirică
330)CMLa pacienţii spitalizaţi pentru pneumonie comunitară severă printre cei mai frecvenţi
patogeni sunt:
b) Streptoccocus pneumoniae
c) Bacilii enterici Gram negativi
d) Micoplasma pneumoniae
331) CMRolul Staphylococcus aureus ca şi patogen al pneumoniei comunitare sporeşte:

a) la persoanele tinere
b) la persoanele în vîrstă
c) la persoanele ce administrează injecţii
d) la bolnavii multispitalizaţi
e) în "sezonul gripal"
332) CMDintre criteriile de spitalizare a pacienţilor cu pneumonie fac parte:

a) vîrsta >65 ani
b) bolile asociate semnificative (renale, cardiace, pulmonare, etc.)
c) febra 38 °C
d) cauza probabilă a pneumoniei - Streptoccocus pneumoniae
e) alterarea acută a statusului mental
333) CMManifestarea radiologică a pneumoniei necomplicate este:

a) opacitatea de tip alveolar cu bronhogramă aerică
b) semnul siluetei
c) opacitatea de tip interstiţial
d) opacitatea inelară
e) toate sus-numite
334) CMParticularităţile evoluţiei pneumoniei prin Staphylococcus aureus sunt:

a) pneumatocelele
b) empiemul
c) evoluţia uşoară
d) opacităţile rotunde
e) hemoleucograma neschimbată
335)CMÎn tratamentul pneumoniei prin Streptococcus pneumoniae meticilin-rezistent sunt

recomandate:
a) oxacilina
b) amoxicilina/clavulanat
c) clindamicina
d) vancomicina
e) linezolidul
69
336)CMAntibacterienele cu activitate antipiocianică sunt:
a) piperacilină/tazobactam
b) ticarcilină
c) ceftriaxon
d) cefuroxim axetil
e) ceftazidim
337) CMFactorii de risc sporit al pneumoniei cu Pseudomonas aeruginosa sunt:

a) fibroza chistică
b) bronşiectaziile
c) finisarea recentă a cursului de antibioterapie cu spectru larg
d) malnutriţie
e) contractarea la domiciliu a pneumoniei
338)CMAgenţi "atipici" sunt numiţi:

a) Chlamydophila pneumoniae
c) Legionella pneumophila
e) Mycoplasma pneumoniae
339) CMPneumoniile interstiţiale mai frecvent sunt determinate de:

a) virusuri
b) agenţi "atipici"
c) bacterii
d) rickettsii
e) Pneumocystis jiroveci
340)CMCriterii de spitalizare în serviciul terapie intensivă a pacientului cu pneumonie

comunitară sunt:
a) vârsta peste 60 ani
b) alterarea statusului mental
c) comorbidităţi importante
d) temperatura corporală sub 36°C
e) afectarea pulmonară multilobară
341) Pneumoniile CMCriterii de spitalizare în serviciul terapie intensivă a pacientului cu

pneumonie comunitară sunt:
a) alterarea statusului mental
b) ineficienţa antibioterapiei iniţiale
c) temperatura corporală peste 39°C
d) comorbidităţi importante
e) afectarea pulmonară multilobară

comunitară sunt:
a) leucopenie (sub 4000/ml)
b) comorbidităţi importante
c) hiperleucocitoza (peste 25 000/ml)
d) necesitatea ventilaţiei mecanice
e) ineficienţa antibioterapiei iniţiale
70
comunitară sunt:
a) vârsta peste 60 ani
b) ineficienţa antibioterapiei iniţiale
c) comorbidităţi importante
d) debitul urinar sub 20 ml/oră
e) pneumonia progresivă
344)CMMedicamentele de elecţie în tratamentul pneumoniei comunitare severe sunt:

a) AMO/AC
b) cefalosporinele de generaţia a III-a combinate cu macrolidice
c) macrolidicele
d) cefalosporinele de generaţia a III-a combinate cu fluorochinolone
e) cefalosporinele de generaţia a III-a combinate cu fluorochinolone respiratorii
345) CMMăsurile de profilaxie a pneumoniei prin Streptococcus pneumoniae includ:

a) sistarea fumatului
b) antibiotice betalactamice
c) evitarea suprarăcelii
d) vaccinarea antipneumococică
e) antiinflamatorii nesteroidiene
346)CMParticularităţile de evoluţie a pneumoniilor prin streptococci de grup A sunt:

a) opacităţi interstiţiale
b) pneumonii secundare infecţiei virale
c) bronhopneumonii
d) complicate cu necroză pulmonară
e) complicate cu pleurezii
347) CMParticularităţile de evoluţie a pneumoniilor prin Mycoplasma pneumoniae sunt:

a) opacităţi interstiţiale
b) manifestări extrapulmonare frecvente
c) apar mai des la persoanele tinere
d) complicate cu necroză pulmonară
e) evoluţie severă
348) CMParticularităţile pneumoniilor prin germeni Gram negativi sunt:

a) pneumonii nosocomiale
b) survin la adulţi sănătoşi
c) sunt frecvente la taraţi
d) au tendinţă de formare a cavităţilor
e) complicate cu empiem
349) CMÎn care afecţiuni pulmonare se auscultă crepitaţia?

a) Bronşita cronică
b) Bronşiectazii
c) Bronhopneumonie
d) Pneumonia franc lobară
e) Tuberculoza pulmonară cavitară
350) CMBronhopneumonia se caracterizează prin următoarele simptome clinice, cu excepţia:

a) Febră
71
b) Dispnee
c) evoluţie stadială
d) spută rugenie
e) Frison solemn
351) CMCe preparate nu se indică în tratamentul etiologic al pneumoniei pneumococice?

a) Benzilpenicilină
b) Ketokonazol
c) Gentamicină
d) Amfotericină B
e) Eritromicină
352) CMCe preparate se pot administra în tratamentul bronhopneumoniei?

a) Penicilina
b) Oxacilina
c) Meticilina
d) Nitroxolina
e) Gentamicina
353)CMÎn tratamentul etiologic al pneumoniei cauzată de Streptococcus pyogenes se

administrează:
a) Penicilina G
b) Eritromicina
c) Clindamicina
d) Vancomicina
e) Ampicilina
354) CMPneumonia franc lobară necomplicată se caracterizează prin:

a) Tuse
b) Febră
c) Hiperemia obrazului de partea afectată
d) Suflu bronşic
e) Raluri buloase
355) Pneumoniile CMPneumonia se caracterizează prin:

a) Junghi toracic
b) Dispnee
c) Suflu bronşic
d) Leucocitoză
e) Trombocitoză
356)CMPacientul C., 58 de ani, a fost spitalizat la a treia zi de boală cu acuze la febră până la
38,5 gr.C, durere în hemitoracele stâng, tuse cu expectoraţie sero-purulentă. Obiectiv: la percuţie
pe stânga mai jos de coasta a treia, anterior se determină submatitate; tot aici, auscultativ -
murmur vezicular atenuat, raluri buloase. Pulsul 120 pe min., TA 110/65 mm Hg. Radiologic se
determină o opacitate intensă neomogenă în segmentul posterior a lobului superior pe stânga. La
însămânţarea sputei s-a depistat Stafilococcus aureus. Diagnosticul clinic: Bronhopneumonie оn
lobul superior pe stînga. Оn tratamentul acestui pacient se pot folosi medicamentele:
a) Oxacilina
b) Gentamicina
c) Ceftriaxon
d) Dimedrolul
72
e) Clofelina
357)Insuficienta respiratorie CSSelectaţi elemente difinitorii ale IR reieşind din datele

gazometrici arterial:
a) PaO2 <70 mmHg
b) PaO2>45 mmHg
c) PaO2<60 mmHg
d) PaO2<92 mmHg
e) PaO2>35 mmHg
358) CSSelectaţi valoarea PaCO2 definitorie pentru insuficienţa respiratorii:

a) PaCO2<45 mm Hg
b) PaCO2<60 mm Hg
c) PaCO2>50 mm Hg
d) PaCO2>45 mm Hg
e) PaCO2 >35 mm Hg
359) CSCare sunt macanismele patogenetice de bază în IR tip II:

a) necorespunderea V/Q
b) Micşorarea FiO2
c) Hiperventilaţia alveolară
d) Şunturi intrapulmonare
e) Hipoventilaţia alveolară
360 CSAlegeţi SaO2 corespunzătoare IR gradul I:

a) 85-90%
b) 95-100%
c) 90-94%
d) 80-96
e) <75%
361) CSAlegeţi SaO2 corespunzătoare IR gr.II:

a) 90-100%
b) <75%
c) 85-90%
d) 65-74%
e) 75-89%
362) CSAlegeţi valorile SaO2 corespunzătoare IR gr.III

a) 80-89%
b) <75%
c) 76-80%
d) 90-95%
e) <85%
363) CSPuls-oximetria permite aprecierea:

a) PaO2
b) SaO2
c) PvO2
d) PvСO2
e) SaCO2
73
364) CSValorile normale ale PaCO2 sunt:
a ) 30-50 mmHg
b) 35-45 mmHg
c) 30-35 mmHg
d) 45-55 mmHg
e) 45-50 mmHg
365) CSValorile normale ale PaO2 sunt:

a) 60-95 mmHg
b) <92 mmHg
c) 75-100 mmHg
d) 35-45 mmHg
e) <45 mmHg
366) CSMetode de evaluare a EAB este:

a) Bobrov
b) Cote
c) Wilkinson
d) Astrup
e) Murray
367) CSInterpretaţi modificările EAB pH-7,3, PaCO2-52 mmHg HCO3-28 mmol/l:

a) acidoză metabolică
c) alcaloză respiratorie
d) alcaloză metabolică
e) valori normale
368) CSInterpretaţi modificările EAB pH-7,53 PaCO230 mmHg HCO3-13 mmol/l:

e) valori normale
369) CSInterpretaţi modificările EAB pH-7,42 PaCO2-38 mmHg HCO3 -20mmol/l:

e) valori normale
370) CMSelectaţi formele clinice de IR

a) cu hipoxemie
b) cu hipocapnie
c) cu hipercapnie
d) cu hiperoxie
e) cu hiperemie
371)CMSelectaţi formele evolutuve ale IR

a) subacută
b) acută
74
c) trenantă
d) cronică
e) hiperacută
372) CMCare din cele enumerate manifestări ale hipoxemiei cornice:

a) Somnolenţă
b) hematocrit crescut
d) hipocrotism digital
e) anemie
373) CMCare din cele enumerate reprezintă metode neinvazive de apreciere a gazelor sangvine:
a) Puls-oximetria
b) Caracterizarea arterială
c) Utilizarea electrozilor transcutanaţi pentru aprecierea PaCO2
d) PEF-metria
e) Body-pletismografia
374) CMCare sunt mecanismele patogenetice de bază în IR tip I:

a) Necorespunderea ventilaţiei/perfuzie
b) Micşorarea FiO2
c) Hipoventilaţia alveolară
d) Hiperventilaţia alveolară
e) Dezvoltarea şuntului dreapta-stânga
375) CMGazimetria invazivă (prin metodă invazivă) permite de a aprecia:

a) PaO2
b) FiO2
c) PEF
d) PaCO2
e) DLCO
376) CMSelectaţi complicaţii IRC:

a) Insuficienţa ventriculară stîngă
b) Cordul pulmonar cronic
c) Denutriţia
d) Hipertrofia musculară
e) Poliglobulia
377)CMDiagnosticul diferenţial al IRC se va efectua cu:

a) Sindrom Trouseaux
b) Isterie
c) Insuficienţa cardiacă cronică
d) Spasmofilie
e) Hipertensiune arterială esenţială
378)CMTransplantul pulmonar poate fi:

a) Unipulmonar
b) Cardiopulmonar
c) Vidioasistat
d) Secvenţial
75
e) Unimomentan
379) CMTratamentul farmacologic al IR va fi îndreptat spre:

a) menţinerea permeabilităţii bronşice
b) terapie anticoagulantă
c) controlul infecţiilor aparatului respirator
d) controlul manifestărilor insuficienţei cardiace drepte
e) kinetoterapie
380) CMOxigenoterapia prelungită la domiciliu presupun:

a) administrarea 1-5l/min de O2 15-16 ore/zi
b) obiectivele se ating în decurs de luni
c) obiectivele se ating în decurs de zile, săptămîni
d) se administrează 0,1-0,5 l/min de O2 în decurs de 15-16 ori/zi
e) este indicată pacienţilor cu pneumonii şi SDRA
381) CMPrincipiile O2-terapiei la pacienţii cu IR sunt:

a) sunt recomandate concentraţii>60% a O2
b) sunt nedorite concentraţii <60% a O2
c) PaO2 ţintă a O2 terapiei 60-80mmHg
d) majoritatea pacienţilor beneficiază de oxigenare adecvată
e) SaO2 ţintă a O2 terapiei >90%
382)CMEfectele toxice ale hiperoxigenării sunt:

a) toxicitate pulmonară
b) insomnie
c) suprimarea funcţiei macrofagelor alveolare
d) stimularea hamatopoezei
e) inhibarea clarabce-ului mucociliar
383) CMManifestări ale hipercapniei cronice sunt:

a) acidoză respiratorie
b) poliglobulia
c) tetanie musculară
d) insomnie
e) cefalee matinală
384) CMAcidoza respiratorie este compensată prin:

a) Eliminarea HCO3 la nivel renal
b) Tahipnee
c) Tahicardie
d) Reţinerea HCO3 la nivel renal
e) bradipnee
385)Bronsitele cronice CSAlegeţi simptomul de bază al bronşitei acute:

a) subfebrilitate
b) tusea
c) dispnee inspiratorie
d) confuzie
e) wheezing
386) CSSelectaţi formula de calcul a indicelui Tiffeneau:

76
a) CV/VEMS x 100%
b) VEMS/CVx100%
c) PEF/CV x100%
d) VEMS/PEF x100%
e) PEF/CV x100%
387) CSSelectaţi metoda ce oferă posibilitatea de apreciere a volumului rezidual:

a) PEF-metria
b) Spirografia
c) Body-pletismografia
d) Spirografia+testul bronhodilatator
e) Bronhoscopia
388) CSIndicaţii pentru corticoterapie în tratamentul bronşitei cronice sunt:

a) hiperperexia
b) hiperleucocitoză>30x109/l
c) agranulocitoza
d) sindrom bronhoobstructiv sever
e) expectoraţie purulentă mai mult de 200 ml/24h
389) CSSelectaţi modalitatea de administrare a β-adenomimeticilor la pacienţii cu bronşită

cronică:
a) intravenos
b) per os
c) intramuscular
d) inhalator
e) intrabronşic
390) CSObstrucţia bronşică în bronşita cronică este condiţionată de următoarele, cu excepţia:

a) fibrozarea pereţilor bronşici
b) hipersecreţie de mucus
c) atrofia musculaturii netede
d) bronhospasm
e) micşorarea acţiunii surfactantului în bronhiile mici
391) CSAcţiunea nefavorabilă a fumului de tutun asupra aparatului respirator este dată de
următoarele, cu excepţia:
a) inhibarea funcţiilor macrofagelor alveolare
b) hipertrofia şi hiperplazia glandelor mucosecretorii
c) alterarea mişcărilor cililor epiteliului respirator
d) stimularea regenerării epiteliului bronsic
e) eliberarea enzimelor proteolitice din macrofagele alveolare şi neutrofilele
392)CSPrin PEF-metrie se măsoară:

a) Volumul expirator maxim în prima secundă
b) Debitul expirator de vîrf
c) Capacitatea vitală forţată
d) Indicele Tiffeneau
e) Saturaţia cu Oxigen
393) CSSelectaţi volumele pulmonare dinamice:

77
a) Capacitatea vitală
b) Volumul curent
c) Volumul ispirator de rezervă
d) Volumul expirator maxim în prima secundă
e) Volumul expirator de rezervă
394) CSFibroza chistică se datoreşte mutaţiei genei codificatoare a proteinei:

a) α1-antitripsină
b) motilina
c) cheratina
d) CFTR
e) Miozina
395)CSCauza majoră de deces a pacienţilor fibroza choistică:

a) complicaţiile leziunilor pulmonare
b) insuficienţa pancreatice exocrină
c) dereglările hidroelectrolitice
d) mutaţia genică
e) malformaţiile congenitale
396)CSInsuficienţa pancreatică endocrină la pacienţii cu fibroză chistică se poate manifesta

prin:
a) steatoree
b) diabet zaharat
c) pierdere ponderală
d) hipovitamoză
e) scaune fetide, frecvente
397) CSCea mai precoce manifestare a fibrozei chistice la sugari este:

a) insuficienţa respiratorie
b) steatoree
c) pneumonie
d) bronşiectazii
e) ileus meconial
398) CSÎn stadiile avansate ale bolii la pacienţii cu fibroza chistică căile rspiratorii sunt
colonizate în special de:
a) E.colli
b) Acinetobacter colcoaceticus
c) Candida
d) St.viridans
399) CSSelectaţi tipul modificărilor spirografie cel mai caracteristic pentru un pacient cu fibroza
chistică:
a) restrictiv
b) obstructiv
c) mixt
d) fibrotic
e) asociat
78
400)CSActivitatea epiteliului ciliar se măreşte:
a) la stimularea β2-adrenoreceptori
b) la inhalarea fumului de ţigară
c) infecţii
d) la inhalarea vaporilor toxici
e) mărirea concentraţiei de oxigen
401) CSLa lezarea căror bronşii se auscultă raluri sibilante?

a) Bronşiilor mari
b) Bronşiilor medii
c) Bronşiilor mici
d) În toate cele enumerate
e) Nici оntr-un caz enumerat
402)CSÎn bronşita cronică obstructivă din partea cordului se determină:

a) Atenuarea zgomotului I la apex
b) Deplasarea limitelor matităţii relative a cordului spre stînga
c) Mărirea limitei drepte a cordului
d) Mărirea dimensiunilor transversale ale cordului
e) Accentuarea zgomotului II pe aortă
403)CSCare este cauza mai frecventă a decesului bolnavilor cu bronşită cronică?

a) Proces inflamator activ оn sistemul bronho-pulmonar
b) Insuficienţa cardio-respiratorie
c) Trombembolia arterei pulmonare
d) Pneumotoraxul spontan
e) Prezenţa afecţiunilor concomitente
404)CSCare din cele enumerate confirmă cronicizarea bronşitei?

a) Tusea
b) Dispneea
c) O durată a maladiei mai mult de 3 luni
d) Semne de inflamaţie a mucoasei bronhice (endoscopic)
e) Indici spirografici cu semne de obstrucţie bronşică
405) CSCând bronşita cronică necesită tratament cu antibiotice?

a) În perioada toamnă - iarnă
b) Timp îndelungat
c) În prezenţa sputei seroase
d) În perioada eliminării sputei purulente
e) Antibiotice nu se indică
406) CSÎn diagnosticul diferenţial al bronşitei cronice cu bronşiectaziile metoda de examinare

de bază este:
a) Tomografia computerizată de înaltă rezoluţie a toracelui
b) Radiografia pulmonară
c) Bronhoscopia
d) Bronhografia
e) Spirografia
407) CSPacientul K., 45 de ani, acuză tuse cu spută purulentă aproximativ 100 ml/24h,
79
preponderent dimineaţa; tusea se intensifică în timpul rece şi umed al anului; dispnee la efort
fizic. Este bolnav de 3 ani după o expunere la frig. Obiectiv: starea generală satisfăcătoare. În
pulmoni - murmur vezicular, raluri uscate unice. Pulsul 80 pe minut; TA - 110/70 mm Hg.
Bronhografia fără modificări. Diagnosticul prezumtiv:
a) Bronşită cronică catarală
b) Bronşită cronică obstructivă
c) Bronşită cronică purulentă
d) Bronşiectazii
e) Cancer pulmonar
408) CSCare dintre factorii etiologici implicaţi în patogenia bronşitei cronice este considerat a fi
cel mai important
a) Predispoziţia genetică
b) Poluarea aerului
c) Fumatul
d) Expunerea profesională la pulberi şi gaze toxice
e) Factorii infecţioşi
409)CSBronşita cronică mucopurulentă se caracterizează prin

a) Sputa purulentă persistentă sau recurentă
b) Sputa perlată
c) Sputa mucoasă
d) Hemoptizie
e) Wheezing
410)CSFactorii genetici implicati in etiologia bronsitei cronice sunt

a) deficitul de antitrombina III
b) deficitul unor factori ai complementului
c) lipsa de transferina
d) deficitul de alfa-1 antitripsina
e) excesul de enzime proteolitice leucocitare
411) CSBronsita cronica se defineste clinic prin tuse cu expectoratie

a) cel putin 2 luni / an, mai mult de 2 ani consecutivi
b) cel putin 3 luni/ an, mai mult de 2 ani consecutivi
c) cel putin 6 luni/ an,mai mult de 3 ani consecutivi
d) cel mult 3 luni/ an, 2 ani consecutivi
e) continua
412)CSUn pacient de 25 de ani din copilărie acuză tuse cu expectoraţie muco-purulentă în

cantitate moderată. De 2 ori pe an boala se acutizează, sputa capătă caracter purulent, se elimină
în special dimineaţa, mai uşor la schimbarea poziţiei corpului, în cantitate de circa 250 ml
nictemeral. Auscultativ - în pulmoni raluri buloase. Examenul de laborator: analiza sângelui -
leucocitoză neutrofilă, VSH 30 mm/h; sputa se stratifică în 2 straturi, caracter purulent.
Diagnosticul prezumtiv: Bronşiectazii. Investigaţia principală în confirmarea diagnosticului este:
a) Bronhoscopia
b) HRCT
c) Radiografia cutiei toracice
d) Scintigrafia pulmonară
e) Spirografia
413)CMAlegeţi afirmaţiile corecte cu privire la bronşita acută:

80
a) Durata de cîteva luni
b) Restabilire completă a funcţiei bronşice
c) Clinic se manifestă prin sindrom bronşitic
d) Clinic se manifestă prin sindrom de hiperinflaţie pulmonară
e) Radiologic determină sindrom interstiţial
414) CMSelectaţi cauzele cele mai frecvente ale bronşitei acute:

a) micotică
b) bacteriană
c) virală
d) alergică
e) chimică
415)CMCare din următoarele sunt consideraţi factori predispozanţi pentru bronşita acută:
a) suprarăceala
b) extenuarea fizică
c) aerul poluat
d) consumul exagerat de cafea
e) contraceptivele orale
416)CMAlegeţi forme anatomopatologice ale bronşitei acute:

a) Catarală
b) Hemoragică
c) Limfoproliferativă
d) Atrofică
e) Ulcerativă
417) CMAlegeţi afirmaţiile corecte despre bronşiolita acută:

a) afectare difuză a căilor aeriene mici
b) bolnavul prezintă dispnee mascată
c) percutor se detectează submatitate
d) cel mai frecvent este cauzată de agenţii atipici
e) auscultativ - raluri multiple buloase meci
418)CMCare pot fi complicaţiile bronşitei acute:

a) Pneumonie franclobară
b) Bronhopneumonie
c) Sinusite
d) Bronşiolită
e) Pleurezie
419)CMSelectaţi indicaţiile pentru tratamentul bronşitei acute în staţionar:

a) persoane tarate
b) bronşitele bacteriene
c) vîrstnicii
d) complicare cu bronşiolită
e) copii
420)CMSelectaţi metodele de profilaxie a bronşitei acute:

a) Evitarea fumatului
b) Kinetoterapie
c) Vaccinare antigripală la persoane cu risc sporit
81
d) Sanarea focarelor de infecţie
e) Oxigenoterapia
421)CMAlegeţi antibioticele de elecţie în cazul necesităţii antibioticoterapiei în bronşita acută:

a) Amoxicilina
b) Doxiciclina
c) Ceftriaxon
d) Tobramicina
e) Сefaclor
422) CMSelectaţi afirmaţiile corecte cu referire la bronşita cronică:

a) se manifestă prin tuse cu expectotaţie
b) tuse e prezentă cel puţin 3 luni pe an mai mult de 2 ani consecutiv
c) tusea durează mai mult de 6 luni minim 1 an
d) se manifestă în special prin wheezing
e) se poate obţine însămînţare completă
423)CMSelectaţi factorii etiologici a bronşitei cronice:

a) fumatul
b) abuzul de alcool
c) infecţii respiratorii
d) factori ocupaţionali
e) stresul psihoemoţional
424)Intrebarea nr. 424: CMCare sunt cei mai frecvenţi germeni implicaţi în bronşita cronică:
b) pneumococul
c) Haemophilus influenzae
d) Stafilococcus aureus
e) Bacteroides
425) CMSelectaţi subtipurile bronşitei cronice:

a) bronşita cronică hemoragică
b) bronşita mixtă
c) bronşita cronică simplă
d) bronşita cronică mucopurulentă
e) bronşita cronică obstructivă
426) CMSelectaţi sindroamele clinice prezente în bronşita cronică:

a) Sindrom de condensare pulmonară
b) Sindrom bronşitic
c) Sindrom bronhobstructiv
d) Sindrom mediastinal
e) Sindrom anginos
427)CMCare modificări radiologice pot fi întîlnite în bronşita cronică:

a) deformarea desenului pulmonar
b) întărirea desenului pulmonar (în unele cazuri)
c) sunt absente la majoritatea pacienţilor
d) dilatarea hilurilor pulmonare
e) opacifierea sinusurilor costodiafragmale
82
428)CMCum se modifică indicii spirografici în disfuncţia respiratorie de tip obstructiv:
a) VEMS micşorat
b) VEMS crescut
c) VEMS/CV micşorat
d) VEMS/CV crescut
e) PEF crescut
429) CMCare modificări ale indicilor spirografici nu corespund disfuncţiei respiratorii de tip
obstructiv:
a) VEMS crescut
b) PEF micşorat
c) VEMS/CVF în limitele normei
d) CVF micşorat proporţional VEMS-ului
e) DEM 25-75% micşorat
430)CMComplicaţiile bronşitei cronice sunt:

a) Insuficienţa respiratorie cronică
b) Empiem pleural
c) Cord pulmonar cronic
d) Emfizem centroacinar
e) Anemie
431)CMComplicaţii ale bronşitei cronice sunt toate, cu excepţia:

a) Bronşiectazii
b) Poliglobulie secundară
c) Abcesul pulmonar
d) Chistul hidatic pulmonar
e) Fibrilaţia ventriculară
432) CMDiagnosticul diferenţial al bronşitei cronice se va face cu:

a) Astmul bronşic
b) IRVA
c) Isteria
d) Bronşiectazii
e) Sinuzita cronică
433) CMSelectaţi indicaţiile pentru spitalizare a bolnavilor cu bronşită cronică:

a) acutizare însoţită de febră
b) sindrom obstructiv pronunţat
c) leucocitoză 10,2x 109/l
d) VSH-16 mmHg
e) Instalarea unei complicaţii
434)CMMăsuri nefarmacologice ale tratamentului bronşitei cronice sunt:

a) Excluderea consumului de condimente
b) Reducerea consumului de alcool
c) Încetarea acţiunii nocive a factorilor profesionali
d) Evitarea factorilor meteorologici nefavorabili
e) Sistarea fumatului
435)CMIndicaţii pentru tratamentul antibacterian în bronşita cronică sunt:

a) spută mucoidă
83
b) spută de culoare gălbuie sau verzuie
c) creşterea cantităţii de spută eliminată
d) febra
e) tusea seacă chinuitoare
436)CMAntibiotice de prima linie în acutizarea infecţioasă a bronşitei cronice sunt:

a) ampicilină
b) vancomicină
c) ceftizidim
d) doxiciclină
e) clindamicină
437)CMAntibiotice de rezervă în acutizarea infecţioasă a bronşitei cronice sunt:

a) cefuroxim axetil
b) cefixim
c) ciprofloxacin
d) co-trimoxazol
e) acid nalidixic
438)CMAlegeţi bronhodilatatoarele utilizate în tratamentul bronşitei cronice:

a) anticolinergice(
b) cromone
c) antileucotriene
d) β-adrenomimetice(salbutamol)
e) metilxantine
439)CMSelectaţi indicaţile pentru oxigenoterapie la bolnavii cu bronşită cronică:

a) hipoxemie severă permanentă
b) anemie
c) hipertensiunea pulmonară
d) reducerea piloglobulie secundară
e) nedorinţa pacientului de a sista fumatul
440)CMLeziunea pulmonară din fibroza chistică este dată de:

a) edem pulmonar
b) bronşiectazii
c) hemoptizii majore
d) pneumotorace
e) fibroză pulmonară idiopatică
441)CMManifestările clinice ale insuficienţei pancreatice exocrine la pacienţii cu fibroză

chistică:
a) steatoree
b) constipaţii
c) pierdere ponderală
d) diabet zaharat
e) hipovitaminoză
442)CMSelectaţi testele de confirmare a fibrozei chistice:

a) radiografia cutiei toracice
b) testul sudorii
84
c) PCR
d) studiul diferenţilor de potenţial
e) teste pulmonare funcţionale
443)CMCei mai frecvenţi germeni izolaţi la pacienţii cu fibroza chistică la debutul bolii:
a) Staphylococcus aureus
c) E.colli
d) Bacteroides
444)CMCare dintre aspectele morfopatologice de mai jos nu caracterizeaza bronşita cronică

obstructivă?
a) granulomul noncazeificant
b) hiperplazia celulelor mucipare din căile respiratorii mici
c) hipertrofia musculaturii netede în căile respiratorii mici
d) celulele inflamatorii în mucoasa şi submucoasa căilor respiratorii mici
e) alveolita exudativă
445) CMLa lezarea căror bronşii se auscultă raluri ronflante?

a) De calibru mare
b) De calibru mediu
c) De calibru mic
d) În toate cele enumerate
e) Nici într-un caz enumerat
446) CMNumărul căror celule sanguine creşte la pacienţii cu bronşita cronică obstructiv-
purulentă?
a) Eritrocitelor
b) Neutrofilelor
c) Reticulocitelor
d) Limfocitelor
e) Trombocitelor
447)CMCare din preparatele de mai jos nu au acţiune mucolitică?

a) Acetilcisteina
b) Mucosolvina
c) Codeina
d) Dornaza
e) Libexinul
448) CMBolnavul L., 50 de ani, acuză tuse cu spută muco-purulentă, hemoptizie. Este bolnav de
10 ani. Obiectiv: în pulmoni raluri sibilante şi ronflante. Zgomotele cardiace atenuate, ritmul
regulat. Pulsul 72 pe minut; TA 120/70 mm Hg. R-grafia cutiei toracice: intensificarea desenului
pulmonar, pneumoscleroză difuză. Diagnosticul prezumtiv: Bronşită cronică muco-purulentă în
fază de acutizare. Complicaţii pot fi:
a) Emfizem pulmonar
85
b) Insuficienţă mitrală acută
c) Bronşiectazii
d) Hemoragia pulmonară
e) Infarct miocardic
449)CMLa inspecţia pacientului cu bronşiectazii depistăm:

a) Cianoză
b) Deformarea falangelor distale sub formă de "beţişoare de tobă"
c) Întârziere a dezvoltării fizice
d) Raluri sibilante
e) Sunet percutor timpanic
450) CMÎn tratamentul bronşiectaziilor necomplicate se recomandă:

a) Antibioticoterapie
b) Lavaj bronşic
c) Puncţie pleurală
d) Mucolitice
e) Drenaj postural
451) CMPacientul T., 40 de ani, acuză tuse cu expectoraţie purulentă în cantitate de circa 400-
500 ml nictemeral, febră 37-38°C. La examenul obiectiv: malnutriţie, tegumentele cu nuanţă
surie, unghiile - sub formă de "sticlă de ceasornic", degetele în formă de "beţişoare de tobă". La
examenul bronhografic s-au depistat sectoare de dilatare a bronşiilor. Diagnosticul prezumtiv:
Bronşiectazii. Care este tratamentul?
a) Mucolitice, expectorante
b) Antibiotice
c) Bronhodilatatoare
d) Drenaj postural
e) Diuretice
452)CSMecanismele prin care fumatul contribuie la patogeneza bronsitei cronice nu cuprind

a) inhibarea antiproteazelor
b) alterarea miscarii cililor
c) inhibarea functiei eozinofilelor alveolare
d) cresterea acuta a rezistentei cailor respiratorii mediata vagal
e) inhibrea functiei macrofagelor alveolare
453)CSСare dintre afirmatiile urmatoare privind examinarea cordului in bronhopneumopatia

cronica obstructiva sunt false
a) soc apexian amplu vizibil
b) soc apexian greu perceptibil
c) matitate cardiaca redusa
d) impuls ventricular drept palpabil subxifoidian
e) galop presistolic accentuat in inspire
454)CSTinta si sediul initierii inflamatiei in bronsita c ronica este:

a) bronsiola terminala
b) bronsiola respiratorie
c) interstitiul pulmonar
d) epiteliul alveolar
e) bronhia principala si traheea
86
455) CSNivelul seric scăzut sau absent al uneia din următoarele substanţe este asociat cu debutul
precoce al emfizemului pulmonar:
a) glucozo 6 fosfat dehidrogenaza
b) piruvatkinaza
c) alfa¬1 antitripsina
d) lipoproteinlipaza
e) lactatdehidrogenaza
456)CSFumatul tigarilor este implicat in patogeneza brons itei cronice prin :

a) Accentuarea miscarii cililor
b) Mobilizarea macrofagelor alveolare
c) Hiperplazia glandelor secretoare de mucus
d) Infiltrarea mucoasei bronsice cu euzinofile
e) Eliberarea de citokine
457)CSCare dintre urmatorii factori nu se recunosc in etiologia BPOC

a) Fumatul
b) Factori genetici
c) Alcoolismul
d) Infectiile bronsice
e) Inhalarea cronica a diferitilor iritanti bronsici
458)CSFactorul etiologic cel mai important in profilaxia BPOC este

a) Expunerea la frig
b) Expunerea sporadica la noxe profesionale
c) Spatiile aglomerate
d) Fumatul
e) Virozele respiratorii
459) CSLa pacientii cu BPOC se recomanda efectuarea flebotomiei terapeutice la un hematocrit

cu valoarea de
a) Peste 30%
b) Peste 40%
c) Peste 50%
d) Peste 55%
e) La orice valoare a hematocritului
460)CSEmfizemul pulmonar se caracterizează prin:

a) Modificarea organică a ţesutului pulmonar
b) Modificări organice a bronşiilor distale
c) Distrucţia pereţilor alveolari
d) Nici una din cele enumerate
e) Toate
461) CSEmfizemul pulmonar poate avea următoarele forme:

a) Bulos
b) Vicar
c) Difuz
d) Nici una din cele enumerate
e) Toate enumerate
87
462)CSCare dintre următorii parametrii sunt obligatoriu scăzuti în BPOC:
a) CV
b) CPT
c) VEMS
d) VE
e) CVF
463)CSCauza dezvoltării emfizemului pulmonar primar poate fi:

a) Deficit de alfa1-antitripsină
b) Ischemia ţesutului alveolar
c) Dereglarea metabolismului mucopolizaharidelor
d) Insuficienţă mitrală
e) Hipertensiunea pulmonară
464) CMEmfizemul in cele mai multe cazuri, poate fi diagnosticat cu precizie prin:
a) anamneza
b) CT de înaltă rezoluţie
c) probe biologice
d) examinare histologică a secţiunilor printr-un plămân
e) spirometrie
465)CMBronşita cronică este o afecţiune:

a) asociată cu secreţie exagerată de mucus la nivel traheobronşic
b) caracterizată prin tuse cu expectoraţie > 3luni, mai mult de 1an
c) caracterizată prin tuse cu expectoraţie > 3luni, mai mult de 2 ani
d) caracterizată prin tuse iritativă
e) care, asociată cu emfizemul determină BPOC
466)CMEmfizemul se defineşte ca:

a) distensia permanentă a spaţiilor aeriene distal de bronşiolele terminale
b) distensia permanentă a spaţiilor aeriene distal de bronşiile segmentare
c) distrugerea septurilor alveolare
d) afecţiune asociată cu secreţie exagerată de mucus la nivel traheobronşic
e) afecţiune asociată cu tuse productivă
467) CMCăile respiratorii mici în BPCO:

a) sunt frecvent sediul obstrucţiei
b) prezintă hiperplazia celulelor mucipare
c) prezintă celule inflamatorii în mucoasă şi submucoasă
d) prezintă edem şi fibroză peribronşică
e) hipotrofia musculaturii netede
468) CMÎn BPCO:

a) sediul principal al obstrucţiei sunt căile respiratorii mici
b) inflamaţia este identică cu cea din astm
c) inflamaţia este rezultatul acţiunii IL 8
d) epiteliul lezat poate elibera mici cantităţi de substanţă reglatoare ca enzima de conversie a
angiotensinei sau endopeptidaza neutră
88
e) intensitatea reacţiei inflamatorii nu se corelează cu reactivitatea bronşică
469) CMÎn BPCO producţia de spută este stimulată de:

a) exocitoza crescută din celulele secretorii
b) endocitoza crescută din celulele secretorii
c) mediatorii lipidici
d) produşii celulelor inflamatorii, în special macrofage
e) mediatorii proteici
470) CMÎn emfizemul centroacinar:

a) distensia şi dilatarea sunt în principal limitate la bronhiile respiratorii
b) interesarea periferiei acinului este mai redusă
c) ventilaţia este redusă faţă de fluxul sanguin in regiunile centrale ale acinilor
d) ventilaţia este mai crescută faţă de fluxul sanguin in regiunile centrale ale acinilor
e) în porţiunile periferice raportul ventilţie/perfuzie este mare
471)CMEmfizemul panacinar:
a) interesează doar zonele centrale
b) duce în cazul unui proces exins, la reducerea suprafeţei de schimb gazos alveolo-capilar
c) duce la pierderea proprietăţilor elastice ale plămânului
d) interesează atât zonele centrale cât şi cele periferice ale acinului
e) se diferenţiază dificil faţă de tipul centroacinar în cazurile severe
472)CMÎn patogeneza BPCO sunt implicaţi:

a) fumatul
b) poluarea aerului
c) alergenii
d) deficitul de 1 antitripsină
e) sexul şi rasa
473)CMFumatul:
a) este cel mai frecvent factor patogen în corelaţie cu bronşita cronică şi cu extinderea
emfizemului
b) îndelungat alterează mişcarea cililor
c) îndelungat conduce la hipertrofia şi hiperplazia glandelor secretoare de mucus
d) pasiv nu este nociv
e) asociat cu infecţiile virale uşoare poate dezvolta sau agrava temporar obstrucţia
474)CMRenunţarea la fumat:
a) duce la reversibilitatea completă a obstrucţiei severe
b) este tardivă după instalarea obstrucţiei
c) duce la o încetinire semnificativă în alterarea funcţiei pulmonare
d) poate duce la dispariţia obstrucţiei în cazul fumătorilor tineri
e) nu este niciodata prea tardiva
475) CMAlfa -1 - antitripsina:

a) este un reactant de fază acută
b) nivelul ei seric scade după administrare de estrogen
c) este absentă sau scăzută la pacienţii cu debut precoce de emfizem
89
d) creşte în diverse reacţii inflamatorii
e) protejează plămânul de proteazele eliberate din leucocite
476) CMÎngustarea căilor respiratorii în BPCO:

a) este rezultatul atât al bronşitei cronice cât şi a emfizemului
b) se asociază cu scăderea rezistenţei lor
c) este determinată de pierderea tracţiunii radiale asupra lor în emfizem
d) se asociază cu diminuarea debitelor maximale ale fluxului respirator
e) se întâlneşte doar în bronşita cronică
477)CMÎn cazul unui VEMS <25%, avem:

a) dispnee de repaus
b) transpiraţii profuze
c) retenţie de CO2
d) dispnee doar la efort
e) cord pulmonar cronic
478)CMBPCO cu predominanţa emfizemului se caracterizează prin:

a) dispnee severă
b) vârsta la diagnostic 50
c) spută redusă, mucoidă
d) infecţii bronşice mai puţin frecvente
e) capacitate de difuziune normală, spre scădere uşoară
479)CMBPCO cu predominanţa emfizemului se caracterizează prin:

a) tip constituţional hiperstenic
b) pacient tahipneic
c) hipersonoritate la percuţie
d) murmur vezicular diminuat la ascultaţie
e) CPT şi VR în limite normale
480) CMBPCO cu predominanţa bronşitei se caracterizează prin:

a) Pa CO2 cronică 50-60 mmHg
b) Ht între 50 şi 55%
c) recul elastic sever scăzut
d) rezistenţă mare
e) infecţii bronşice rare
481)CMPacientul cu BPCO cu predominanţa bronşitică este:

a) fumător înveterat
b) supraponderal şi cianotic
c) mai puţin susceptibil de a face recurenţe muco-purulente decât cel cu predominanţa
emfizemului
d) denumit "blue bloaters"
e) rar cu episoade de insuficienţă respiratorie
482)CMImaginea radiologică în BPCO cu predominanţa emfizemului prezintă:

a) silueta cardiacă alungită şi îngustată
b) desen bronhoalveolar care nu se extinde în periferia plămânului
c) accentuarea generalizată a desenului bronho-vascular
d) diafragme coborâte şi aplatizate
e) îngroşarea pereţilor bronhiilor
90
483) CMOprirea fumatului:
a) determină reducerea susţinută a ratei de declin a VEMS
b) nu este eficientă după instalarea obstrucţiei ireversibile
c) poate fi obţinută şi cu ajutorul terapiei de înlocuire cu nicotină
d) se obţine mai eficient cu guma de mestecat cu nicotină faţă de plasturi
e) la 6-12 luni se obţine în >50% din cazuri
484) CMMăsuri preventive în BPCO sunt:

a) schimbarea locului de muncă, în situaţiile în care expunerile profesionale au un rol important
b) vaccinarea antigripală anuală
c) evitarea agenţilor poluanţi
d) vaccinarea anuală cu vaccin polizaharaidic pneumococic
e) reducerea fumatului
485)CMDin categoria medicamentelor bronhodilatatoare fac parte:

a) metilxantinele
b) antileucotrienele
c) simpatomimetice cu proprietăţi beta 2 adrenergic stimulante
d) corticosteroizi
e) anticolinergice
486)CMAminofilina este:
a) sarea etilen diaminică a teofilinei
b) administrată doar oral
c) cea mai folosită metilxantină
d) un bronhodilatator puternic
e) rar indicată parenteral, cu excepţia episoadelor de insuficienţă respiratorie
487) CMEfectele secundare ale metilxantinelor sunt

a) insomnie
b) nervozitate
c) nevrită periferică
d) hipoacuzie
e) convulsii
488) CMCorticosteroizii:
a) sunt administraţi la toţi pacienţii cu BPOC
b) sunt administraţi doar după utilizarea fără succes a bronhodilatatoarelor şi drenajului
pulmonar
c) sunt monitorizaţi prin spirometrie şi evaluarea schimburilor gazoase
d) sunt administraţi în doză de 50 mg zi
e) sunt scăzuţi până la doza minimă pentru o funcţie pulmonară satisfăcătoare
489)CMOxigenoterapia de durată este indicată când:

a) PaO2 este 55-60 mmHg
b) se asociază cu semne de cord pulmonar
c) există eritrocitoză
d) există semne de insuficienţă cardiacă dreaptă
e) PaO2 este de 70-80 mmHg
91
490)CMCorticoterapia este:
a) medicaţie de elecţie în BPCO
b) administrată doar parenteral
c) medicaţie de primă linie în astmul bronşic
d) administrată în urma unor argumente ştiinţifice solide în BPCO
e) urmată la unii pacienţi de rezultate favorabile
491)CMSuplimentarea oxigenului:
a) creşte toleranţa la effort
b) scade toleranţa la effort
c) creşte performanţa cerebrală
d) ameliorează hipertensiunea pulmonară
e) ameliorează fenomenele de insuficienţă cardiacă dreaptă
492)CMMăsuri adiţionale în BPCO sunt:

a) drenajul bronhopulmonar
b) transplantul pulmonar
c) oxigenoterapia de scurtă durată
d) bulectomia chirugicală
e) aparatele de presiune intermitentă pozitivă pentru respiraţie
493) CMForme de emfizem:

a) centroacinar
b) panacinar
c) cicatriceal sau paracicatriceal
d) paraseptal
e) transpulmonar
494) CMSimptomele emfizemului pulmonar pot fi:

a) Dispneea
b) Junghiul toracic
c) Durerea toracică
d) Expectorarea de spută
e) Fatigabilitatea
495) CMÎn calitate de factori exogeni în dezvoltarea emfizemului pulmonar pot fi:
a) Fumatul
b) Abuzul de alcool
c) Aerul poluat
d) Inflamaţia infecţioasă a ţesutului pulmonar
e) Traume toracice
496)CMMorfologic în emfizemul pulmonar deosebim:

a) Macroscopic pulmonii sunt măriţi în volum
b) Macroscopic pulmonii sunt micşoraţi în volum
c) Microscopic se observă distrucţia pereţilor alveolari
d) Microscopic se observă dilatarea bronhiolelor
e) Microscopic se observă distrucţia bronşiilor
497) CMEmfizemul pulmonar se defineste ca:

a) afectiune asociata cu secretia exagerata de mucus la nivel traheobronsic
92
b) distensia permanenta a spatiilor aeriene de la nivelul bronsiilor principale
c) afectiune in care se distrug septurile alveolare
d) distensia permanenta a spatiilor aeriene distal de bronsiolele terminale
e) afectiune in care se pastreaza septurile alveolare
498) CMLa un pacient cu emfizem pulmonar la percuţie depistăm:

a) Sunet de cutie
b) Submatitate
c) Mărirea limitelor matităţii relative a cordului
d) Mărirea excursiei pulmonare
e) Mărirea câmpurilor Kroenig
499) CMCele mai frecvente aspecte radiologice intalnite in bronsita cronica sunt
a) Îngrosarea peretilor bronhiilor, manifestata prin umbre tubulare sau "in sina de tramvai"
b) Accentuarea generalizata a desenului bronhovascular
c) Aspect de "sticlă mată" in campurile pulmonare inferioare
d) Opacitati confluente hilare
e) Multiple arii infiltrative pulmonare, care ulterior vor cavita
500) CMUrmatoarele bronhodilatatoare sunt eficiente in terapia bronsitei cronice:

a) Bromura de ipratropium
b) Teofilina
c) Atropina
d) Efedrina
e) Salmeterol
501) CMÎn tratamentul bronhodilatator în BPOC se utilizeaza

a) Simpatomimetice
b) Derivati de teofilină
c) Anticolinergice
d) Mucolitice
e) Oxigenoterapie prelungita
502) CMLa pacienţii cu bronşiectazii sunt posibile următoarele complicaţii:

a) Trombembolism pulmonar
b) Septicemie
c) Empiem pleural
d) Infarct miocardic
e) Amiloidoză renală
503) CMLa examinarea radiologica a plamanilor in BPOC cu predominenta emfizemului se

constata:
a) Diafragme coborate, aplatizate
b) Silueta cardiaca larga marita
c) Hipertransparenţa câmpurilor pulmonare
d) Hipotransparenta retrosternala
e) Largirea mediastinului superior
93
504) CMPacientul cu bronhopneumopatia cronica obstructiva cu predominanta bronsitei are
urmatoarele caracteristici
a) este fumator inveterat
b) are antecedente de pneumonii repetate
c) frecvent are antecedente de tuberculoza pulmonara
d) are trecut de dispnee progresiva
e) antecedente de tuse cronica cu expectoratie purulenta
505)Urticarie/Polinoze CSPentru sindromul urticarian sunt caracteristice cele enumărate mai

jos, cu excepţia de:
a) În toate cazurile (100 %) se incriminează o cauză alergică
b) În 50% cazuri se asociază cu angioedemul neurotic
c) Afectează acut o dată în viaţă 25% din populaţie
d) Mai frecvent se întâlneşte la genul feminin
e) Este un sindrom cutaneomucos caracterizat prin papule, eritem adiacent, prurit
506) CSPentru urticaria cronică sunt corecte afirmaţiile de mai jos, în afară de:
a) Elementele urticariane persistă sau recidivează mai mult de 6 săptămâni
b) Agentul etiologic se stabileşte până la 30% cazuri
c) Se întâlneşte în practica medicului de familie la 30% din bolnavi
d) Este o continuare evolutivă obligatorie a urticăriei acute
e) Provoacă discomfort şi probleme cosmetice
507) CSUrmatoarele caracteristici determină angioedemul neurotic, cu excepţia:

a) Este un echivalent clinic şi histopatologic al elementului urticarian extins în suprafaţă şi
profunzime
b) Este o urticarie gigantă asimetrică cu o senzaţie tipică de arsură
c) Se dezvoltă preponderent în ţesuturile profunde ce conţin ţesut lax afectând mai des buzele,
zona periorbitală, limba, organele genitale, membrele
d) Afectează mucoasele faringelui, glotei, tractului gastrointestinal
e) Regresează prompt la diuretice
508) CSMecanismul de actiune al cromoglicatului de sodiu este:

a) Inhibitia degranularii mastocitelor
b) Reducerea inflamatiei cailor aeriene
c) Efect anticolinergic
d) Stimularea receptorilor beta - adrenergici
e) Inhibitia fosfodiesterazei
509) CSAntihistaminicele H1 se utilizeaza in:

a) Ulcer gastric
b) Urticarie
c) Criza de angina pectorala
d) Criza de hipertensiune arteriala
e) Glaucom acut
510): CSAntihistaminicele H1:

a) Influenteaza predominant reactiile alergice imediate
94
b) Scad semnificativ secretia gastrica
c) Nu sunt eficiente in raul de miscare
d) Nu influenteaza criza de astm bronsic histaminic
e) Se pot administra numai oral
511) CSHistamina are urmatoarele efecte, cu exceptia:

a) bronhoconstrictie
b) creste permeabilitatea capilarelor
c) creste motilitatea intestinala
d) stimuleaza secretia gastrica
e) creste presiunea arteriala
512) CSUrmătoarele afirmaţii despre antihistaminicele H1 sunt adevărate, cu excepţia:

a) impiedică spasmul bronşic, intestinal, uterin
b) inhibă secreţia gastrică spontană
c) au acţiune antialergică
d) pot deprima SNC
e) pot produce stimularea SNC
513) CSAntihistaminicele antiH1 nu au efect:

a) antiastmatic
b) deprimant SNC
c) hiposecretor gastric
d) anticolinergic
e) de potentare a altor deprimante SNC
514) CSAntihistaminicele H1 pot avea urmatoarele efecte, cu o exceptie:

a) antialergic
b) antiastmatic
c) inhibitor SNC
d) inhibitor al secretiei gastrice
e) anticolinergic
515) CSPolinoza este o afecţiune alergică condiţionată de hipersensibilitatea la alergenii:

a) Polenici
b) Alimentari
c) De menaj şi epidermali
d) Medicamentoşi
e) Infecţioşi
516)CSCriteriile de diagnostic al polinozei sunt:

a) Anamneza alergologică agravată
b) Manifestările clinice
c) Testele cutanate pozitive
d) Depistarea anticorpilor IgE-specifici
e) Toate enumerate mai sus
517CSNumiţi tipurile reacţiilor alergice care participă în patogenia polinozelor:

a) Tip I (anafilactic)
b) Tip II (citotoxic)
c) Afectarea cu complexe imune
d) Hipersensibilitatea întârziată
95
e) Cu participarea Ig M
518): CS"Triada atopică" este definită prin:

a) rinita alergică, conjunctivita alergică, astmul bronşic atopic
b) rinita alergică, urticaria acută, astmul bronşic atopic
c) dermatita atopică, rinoconjunctivita alergică, astmul bronşic atopic
d) dermatita atopică, urticaria acută, astmul bronşic atopic
e) rinoconjunctivita alergică, urticaria acută, astmul bronşic atopic
519 CMŞocul anafilactic necesită diagnostic diferenţial cu :

a) Lipotemie
b) Hipertensiunea arterială
c) Epilepsie
d) Şocul cardiogen
e) Şocul traumatic
520) CMTratamentul patogenetic în bolile alergice include următoarele grupe de preparate:

a) Stabilizatori ai membranei mastocitare
b) Antihistaminice
c) Cortisteroizi
d) Antiinflamatoarele nesteroidiene
e) Beta-blocatori
521) CMÎn reacţia urticariană participă următoarele elemente celulare:

a) Mastocitul
b) Eozinofilul
c) Bazofilul
d) Monocitul
e) Fagocitul
522) CMUrticaria alergică poate avea la bază următoarele mecanisme patofiziologice:

a) Tipul I de reacţii imunologice
b) Tipul II de reacţii imunologice
c) Tipul III de reacţii imunologice
d) Insuficienţa inhibitorului C1
e) Tipul IV de reacţii imunologice
523) CMÎn cazul sindromului urticarian, mecanismele activării mastocitelor sunt:

a) Hipersensibilitatea imediată de tip reaginic
b) Insuficienţa inhibitorului C1 al complementului
c) Activarea sistemului kininic al plasmei
d) Activarea directă a mastocitelor
e) Activarea complementului pe calea alternă
524): CMDin formele imune ale sindromului urticarian fac parte:

a) Urticaria colinergică
b) Urticaria de contact la căldură
c) Urticaria de vibraţie
d) Urticaria atopică
e) Urticaria în boala serului
96
525) CMUrticaria colinergică este indusă de:
a) Efort fizic
b) Aport masiv de alimente bogate în tiramină
c) Stresul psihic acut
d) Iradierea ultravioletă
e) Mediul ambiant cald
526 CMÎn diagnosticul sindromului urticarian de geneză alimentară o importanţă primordială

are:
a) Anamneza (efectul de eliminare)
b) Respectarea dietei hipoalergice de bază
c) Efectuarea zilnicului alimentar
d) Efectuarea testelor cutanate cu alergeni alimentari
e) Ultrasonografia organelor abdominale
527) CMPreparatele de elecţie în controlul simptomatic al sindromului urticarian sunt:

a) Colinomimeticele
b) Adrenomimeticele
c) Ganglioblocatorii
d) Antihistaminicele
e) Adrenoblocatorii
528) CMSimptomele clinice în polinoză se manifestă:

a) Numai în anotimpul rece
b) Numai în anotimpul de toamnă
c) Nu este caracteristică manifestarea sezonieră
d) Au caracter sezonier
e) Diminuiază după ploaie
529) CMCare manifestări clinice cel mai frecvent se întâlnesc în polinoză:

a) Rinita atopică sezonieră indusă de polen
b) Conjunctivita alergică sezonieră indusă de polen
c) Astm bronşic atopic indus de polen
d) Dermatită atopică
e) Alveolita alergică
530) CMGravitatea exacerbărilor sezoniere în polinoză depinde de:

a) Concentraţia polenului în aer
b) Genul plantelor
c) Gradul sensibilităţii individuale
d) Durata sezonului de polenizare
e) Presiunea barometrică
531): CMPrincipiile de bază în tratamentul polinozei sunt:

a) Eliminarea alergenului
b) Efectuarea imunoterapiei alergenspecifice
c) Medicaţia antihistaminică
d) Antibioticoterapia
e) Colinomimeticele
97
532) CMCe grup de preparate include farmacoterapia polinozelor?
a) Antibiotice
b) Antihistaminice
c) Sedative
d) Stabilizatori ai membranei mastocitare
e) Corticosteroizi topici
98

Informatii Colectie

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Informatii Colectie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Informatii colectie:

1. Intrebarea nr. 1: I1 Capitol: CANCER PULMONAR CS Mod de punctare: A1 Punctajul: 10

CM Selectați contraindicațiile pentru ventilația noninvazivă

CM Selectați caracteristicile insuficienței respiratorii tip II

CS Medicatia de electie a accesului de astm sunt

CM Astmul bronsic persistent ușor se caracterizeaza prin

Ce reprezintă starea de rău astmatic (status asmaticus)

b) Acces de astm cu o durată lungă (peste 24 ore)

c) Nu răspunde la tratamentul uzual cu bronhodilatatoare

CM Efectele mediatorilor inflamatiei în caile aeriene în cazul astmului bronsic sunt

CM Complicațiile astmului bronșic în timpul accesului sunt

CM Complicațiile astmului bronșic între accese sunt

Ventilația mecanică în răul astmatic este indicată în caz de

CM În starea de rău astmatic

e) Gradul de control al astmului

e) este sezonieră, fiind însoțită de rinită și de raluri sibilante

c) pot apare din endocardita inimii drepte la narcomanii "intravenoși"

СM Notați examenele paraclinice necesare pentru diagnosticul supurațiilor pulmonare

e) se poate complica cu hemoragie pulmonară, cronicizare, scleroză pulmonară, bronșiectazii,

2) Sindromul CREST include următoarele, cu excepţia:

3) Mecanismele patogenetice ale HTP în sclerodermie sunt următoarele, cu excepţia:

a) creşterea debitului pulmonar

4) Mecanism probabil al hipertensiunii pulmonare la pacienţii splenectomizaţi sunt:

a) Creşterea duratei de viaţă a hematiilor şi activitatea plachetară

5) Presiunea normală în atriul stâng este:

6) În următoarele patologii are loc distrucţia patului vascular pulmonar, cu excepţia:

7) Conform clasificării funcţionale a HTP la clasa II corespunde următoarea afirmaţie:

8) Clasificarea hemodinamică a HTP include următoarele , cu excepţia:

a) Scăderea fluxului pulmonar

9) HTP moderată are următoarele valori:

10) HTP uşoară are valorile:

11) HTP severă:

12) HTP foarte severă:

13) La examenul obiectiv al pacientului cu HTP se evidenţiază, cu excepţia:

a) Accentuarea şi dedublarea Z II la focarul pulmonarei

14) Semne ECG în HTP sunt următoarele, cu excepţia:

15) Pentru excluderea trombembolismului pulmonar de elecţie este:

a) radiografia cutiei toracice

17) Valoarea SaO2 de la care se indică Oxigenoterapie:

18) Semnele clinice de disfuncţie ventriculară dreapta sunt următoarele, cu excepţia:

a) raluri crepitante pulmonare

19) Cauze ale cordului pulmonar:

20) Sindromul Pikwik include următoarele, cu excepţia:

21) Manifestările apneei în somn sunt următoarele, cu excepţia:

a) tuse (cu sau fără expectoraţie), wheezing

23) Examenul fizic al unui pacient cu CPC relevă următoarele , cu excepţia:

24) CMBolile pulmonare produc HTP prin următoarele mecanisme:

25) CMPrin care mecanisme hipertensiunea portală induce hipertensiune pulmonară:

26) CMSimptomele clasice ale HTP sunt:

27) CMInsuficienţa ventriculară dreaptă este reflectată prin:

28) CMDiagnosticul diferenţial al HTP include următoarele:

29 CMTratamentul convenţional al HTP include:

30) CMTratamentul non-convenţional al HTP grupul I (HTP idiopatică, familială) datorită

31) CMHipertensiunea pulmonară tromboembolică are următoarele opţiuni de tratament:

32) CMCriterii diagnostic pozitiv pentru cordul pulmonar:

33) CMBolile pulmonare obstructive care duc la apariţia CPC:

34) CMHipoventilaţia alveolară produce:

35) CMTulburări ale centrului de control respirator produc:

38) CMÎn tratamentul cordulu pulmonar cronic sunt utilizate:

39) CMMetode de evaluare ale hipertensiunii pulmonare sunt:

42 CSLa un pacient cu astm bronşic, hiperinflaţia marcată a toracelui, folosirea muşchilor

45) CSTerapia medicamentoasă a astmului este reprezentată de:

46) CSDiagnosticul de astm bronşic se stabileşte prin demonstrarea: