A) B) C) D) E)

555. Intrebarea nr.
555: Intrebarea7 Capitol: CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul:

10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: L.Crivceanschi Urgente Medicale, 2005, p295
CM. Protocolul de resuscitare a hipotermiei la pacienţii cu temperatura centrală sub 34ºC cuprinde:
a) Îndepăratarea hainelor reci şi ude

b) Montarea sondei urinare şi a cateterului venos central
c) Analiza gaze sangvine şi electroliţi serici
d) Ventilaţie mecanică
e) Examen rapid obiectiv
556. Intrebarea nr. 556: Intrebarea8 Capitol: CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul:
10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: A.Spinu Chirurgie, 2000, p120
CM. La un pacient cu traumatisme toracice, obiectivele tratamentului voletului costal sunt:
a) Menţinerea unei bune ventilaţii

b) Tratarea leziunilor pulmonare asociate
c) Imobilizarea fracturilor costale simple
d) Prevenirea complicaţiilor infecţioase şi ARDS
e) Pericardiocinteza în suspiciunea de tamponadă cardiacă
CM. Tratamentul voletului costal, binefeciază de următoarele metode:
a) Reducerea şi stabilizarea chirurgicală

b) Fixator extern
c) Stabilizare internă prin ventilaţie mecanică cu presiune pozitivă
d) Bandaje toracice cu leucoplast
e) Pleurostomie de urgenţă
CM. Sursele de hemotorax la un bolnav cu traumatism toracic pot fi:
a) Parenchimul pulmonar
b) Arterele intercostale
c) Arterele toracice interne (mamare interne)
d) Cord şi vase mari (aorta, arterele pulmonare)
e) Arterele subclaviculare
CM. În pneumotoraxul posttraumatic, examenul clinic constată:
a) Dispnee
b) Cianoza
c) Mişcarea paradoxală a toracelui

d) Absenţa murmurului vezicular
e) Hipersonoritate la percuţie
CM. Severitatea simptomatologieie în pneumotoraxul spontan depinde de:
a) Mecanismul de producere
b) Statusul respirator preexistent al bolnavului
c) Maladii organice asociate
d) Vîrsta bolnavului
e) Dimensiunile pneumotoraxului
CM. Inspecţia pacienţilor cu plăgi toracice penetrante poate releva:
a) Dispnee (bradipnee, tahipnee)

b) Absenţa murmurului vezicular
c) Cianoza
d) Jugulare turgescente
e) Prezenţa plăgii
CM. În contuziile toracelui, la palpare se constată:
a) Durere în punct fix

b) Cracmente osoase
c) Crepitaţii osoase
d) Prezenţa jugularelor turgescente
e) Mişcări paradoxale a cutiei toracice
CM. În fracturile costale, la un pacient cu traumatism toracic, diagnosticul este susţinut de
următoarele:
a) Durere în punct fix
b) Respiraţie superficială
c) Crepitaţii osoase
d) Limitarea tusei
e) Evidenţierea focarelor de fractură pe Rx toracic
CM. Pot fi factori precipitanţi ai insuficienţei respiratorii acute:
a) Infecţiile respiratorii
b) Administrarea de sedative sau narcotice
c) Insuficienţa ventriculară stîngă
d) Administrarea de antibiotice
e) Episoadele de poluare intensă a atmosferei
10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: L.Crivceanschi Urgente medicale, 2005, p12
CM. Hipercapnia are ca efect:
a) Obnubilare
b) Insomnie
c) Stupor
d) Comă
e) Nici una din cele de mai sus

CM. Complicaţiile ce pot apărea în cursul insuficienţei respiratorii sunt:
a) Embolia pulmonară
b) Hemoragia gastrointestinală prin ulceraţie de stress
c) Insuficienţa ventriculară dreaptă
d) Insuficienţa ventriculară stîngă
e) Aritmiile cardiace
19CM. Următoarele situaţii pot produce hiperventilaţie:
a) Alcaloza metabolică
b) Insuficienţa hepatică
c) Hipoxemia
d) Debitul cardiac crescut
e) Hipertensiunea
CM. Hiperventilaţia poate fi dăunătore, determinînd:
a) Sincopa
b) Tulburări vizuale
c) Tetanie
d) Vărsături
e) Crize convulsive
CM. IC acută se caracterizează prin următoarele:
a) Apare brusc la un pacient cu stare generală bună

b) Cauzele frecvente sunt infarctul miocardic întins sau ruptură de valve
c) Este principal de tip diastolic
d) Hipotensiunea sistolică fără edeme periferice sunt semnele caracteristice
e) Debitul cardiac este crescut
??????570. Intrebarea nr. 570: Intrebarea22 Capitol: CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu
Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: L.Crivceanschi Urgente medicale, 2005, p43
CM În embolismul pulmonar masiv:
a) Apare dilatare ventriculului stîng

b) TA este menţinută la valori normale
c) Presiunea venoasă sistemică ceşte la valori mari
d) Debitul cardiac este scăzut
e) Se poate instala starea de şoc
CM Respiraţia Cheyne-Stokes:
a) Se caraterizează prin creşterea sensibilităţii centrului respirator la concentraţia de dioxid de

carbon
b) Apare în special la pacienţii cu ateroscleroză cerebrală
c) Se manifestă prin perioade de respiraţia alterînd cu perioade apnee
d) În timpul periodei de apnee există hipoxemie şi hipercapnie
e) Faza de hipoventilaţie este urmată de apnee
CM Edemele cardiace ce însoţesc insuficienţa cadiacă au următoarele caracteristici:
a) Sunt frecvent generalizate

b) Sunt localizate predominant în zonele pretibiale şi maleolar la pacienţii care stau mult
în ortostatism
c) Nu lasă godeu
d) Sunt simetrice la membrele inferioare
e) Cele din regiunea sacrată apar la pacienţii în repaus la pat
CM Hidrotoraxul din IC decompensată:
a) Este un exudat
b) Apare ca urmare a creşterii presiunii în capilarele pulmonare
c) Este mai frecvent în cavitatea pleurală stîngă
d) Este caracteristic IC cronice
e) Poate fi însoţit de ascită
CM. Tratamentul edemului pulmonar acut implică următoarele măsuri:
a) Scăderea postsarcinii
b) Creşterea contractilităţii miocardice
c) Reducerea congestiei pulmonare
d) Administrarea oxigenului cu presiune negativă
e) Creşterea eliminării excesului de fluide
CM. Primele semne care apar în intoxicatia cu digitalice sunt:
a) Contuzia
b) Aritmiile
c) Greaşa şi vărsăturile
d) Somnolenţa
e) Anorexia
CM. Tratamentul intoxicaţiei digitalice constă în administrarea de:
a) Potasiu
b) Sulfat de Magneziu
c) Betablocante
d) Chinidină
e) Fenitoină
CM. Teofilina în EPA are următoarele mecanisme de acţiune:
a) Efect bronhodilatator
b) Efect inotrop negativ
c) Creşte fluxul sanguin renal
d) Scade postsarcina
e) Creşte excreţia de Na
CM. Factorii de risc coronarian în MSC sunt:
a) Hiperlipidemia
b) Fumatul
c) Alcoolul
d) Diabetul
e) HTA
CM. Şocul cardiac secundar FV sau TV necesită următoarele măsuri:
a) Şocul electric de 200 - 360 J

b) Administrarea de adrenalină 1 mg
c) Intubaţia se efectuiază înainte de fibrilare
d) Bicarbonatul de Na se administrează în doze de 1 mg/kg
e) La pacienţii care rămîn în FV se poate administra xilină
CM. Şocul cardiac secundar bradiaritmiilor / asistoliei se caracterizează prin:
a) Necesită şoc extern

b) Pacientul se intubează prompt
c) Adrenalina se administrează intravenos sau endotraheal
d) Dispozitivul extern de electrostimulare este eficient în SC asistolic secundar obstrucţiei
căilor aeriene
e) Prognosticul este nefavorabil în aceste forme de stop cardiac
CM. MSC este definită ca fiind:
a) Moartea naturală datorată cauzelor cardiace

b) Oprirea brutală a funcţiei de pompă a inimii
c) Pierderea subită a fluxului sanguin efectiv datorat factoilor vasculari sau cardiaci
d) Este anunţată de pierderea subită a conştiinţei în decurs de o oră de la debutulsimptomelor
acute
e) Moartea biologică a victimei cu SC
CM. Alegeţi afirmaţiile corecte privind riscul de Stop Cardiac la pacienţii care au suferit un IM
a) Poate fi de 15 -20% în primele 72 de ore de la debutul IM

b) Cel mai mare risc există la pacienţii cu TV susţinută sau FV în intervalul1 -3 zile post IM
c) Cel mai important factor în determinarea MSC este apariţia IC
d) Riscul este crescut de CVP frecvente, fE sub 30%
e) Riscul este scăzut de absenţa formelor avansate
CM. Manevrele terapeutice folosite pentru a asigura suportul vital avansat constau în:
a) Intubaţie cu sonda endotraheală

b) Dezobstrucţia căilor aeriene superioare
c) Defibrilarea
d) Asigurarea unei linii venoase

e) Masajul cardiac
CM. Alegeţi afirmaţiile corecte privind debutul Stopului Cardiac:
a) Când este brutal, originea cardiacă este peste 95% din cazuri
b) Are o durată de peste o oră
c) Se poate manifesta prin angină prelungită, palpitaţii, tahicardie susţinută
d) Este întotdeauna însoţit de prodrom
e) Este însoţit de modificări ale ECG
CM. Factorii care influenţează reuşita resuscitării SC sunt:
a) Instituire promptă a acesteia

b) Asistolia
c) Starea septică a pacientului

d) Vârsta avansată
e) Tahicardia ventriculară
CM. Decesele intraspitaliceşti după un SC resuscitat sunt determinate în principal de:
a) Aritmiile recurente
b) Encefalopatia anoxică
c) Stările cu debit cardiac scăzut refractare la tratament
d) Infecţiile secundare asistării respiratorii prelungite
e) Leziuile SNC
CM. Boli care se pot prezenta clinic ca SC sunt următoarele cu excepţia:
a) Ruptura de anevrism de aortă

b) Şocul septic
c) Ruptura de sept interventricular după infarctul de miocard

d) Embolism pulmonar acut masiv
e) EPA
CM. Modificările ECG evidenţiate la debutul SC sunt reprezentate de:
a) Scăderea frecvenţei cardiace

b) CVP
c) Episoade de tahicadie ventriculară susţinută şi nesusţinută

d) TV
e) Creşterea frecvenţei cardiace

10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: S.Sumin Neolojnie sostoiania, 2005, p394
CM. Plăgile se clasifică în funcţie de:

a) De agentul traumatic
b) Contaminarea microbiană
c) Mecanismul de acţiune
d) Profunzime
e) Vechime
590. Intrebarea nr. 590: Intrebarea42 Capitol: CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate:
mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: S.Sumin Neolojnie sostoiania, 2005, p290
CM. Oasele mai uşor de fracturat la sexul feminin sunt:
a) Mandibula
b) Col femural
c) Oasele frontale
d) Osul temporal
e) Osul zigomatic
CM. În cazul unui impact lateral într-un accident rutier, şoferul poate prezenta:
a) Fractură de coloană cervicală

b) Contuzii pulmonare
c) Fractură de pelvis
d) Ruptură de splină
e) Ruptură de intestin subţire
CM. Printre manifestările clinice ale MSOF se numără:
a) Edemul pulmonar
b) Alterarea metabolismului glucidic

c) Scăderea ureei şi creatininei
d) Icter
e) Trombocitoză

A) B) C) D) E)

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

A) B) C) D) E)

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

555. Intrebarea nr.

555: Intrebarea7 Capitol: CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul:

a) Îndepăratarea hainelor reci şi ude

a) Menţinerea unei bune ventilaţii

a) Reducerea şi stabilizarea chirurgicală

c) Mişcarea paradoxală a toracelui

a) Dispnee (bradipnee, tahipnee)

a) Durere în punct fix

e) Nici una din cele de mai sus

a) Apare brusc la un pacient cu stare generală bună

a) Apare dilatare ventriculului stîng

a) Se caraterizează prin creşterea sensibilităţii centrului respirator la concentraţia de dioxid de

a) Sunt frecvent generalizate

a) Şocul electric de 200 - 360 J

a) Necesită şoc extern

a) Moartea naturală datorată cauzelor cardiace

a) Poate fi de 15 -20% în primele 72 de ore de la debutul IM

a) Intubaţie cu sonda endotraheală

d) Asigurarea unei linii venoase

a) Instituire promptă a acesteia

c) Starea septică a pacientului

a) Ruptura de anevrism de aortă

c) Ruptura de sept interventricular după infarctul de miocard

a) Scăderea frecvenţei cardiace

c) Episoade de tahicadie ventriculară susţinută şi nesusţinută

e) Creşterea frecvenţei cardiace

CM. Plăgile se clasifică în funcţie de:

a) Fractură de coloană cervicală

b) Alterarea metabolismului glucidic

S-ar putea să vă placă și