Nursing în

cardiologie
 Noţiuni de anatomia şi fiziologia aparatului
cardiovascular.
Educaţia pacientului pentru prevenirea afecţiunilor
cardiovasculare.
Evaluarea morfo-funcţională a aparatului cardiovascular.
Semne şi simptome în afecţiuni ale aparatului
cardiovascular
Îngrijirea pacientului cu IMA
Îngrijirea pacientului în endocardita infecţioasă.
Îngrijirea pacientului în Pericardita Acută
Îngrijirea pacientului cu HTA
Îngrijirea pacientului cu afecţiuni ale arterelor periferice
Îngrijirea pacientului cu afecţiuni ale venelor
 Aparatul cardiovascular este format din :
 inimă
 vase sanguine: artere, vene, capilare, sistem limfatic.
INIMA
◦ este un organ musculo –cavitar
◦ este alcătuit din 3 tunici:
endocardul – tunica internă
miocardul - tunica mijlocie sau muşchiul cardiac
pericardul – tunica externă
◦ alte 4 cavităţi:
superioare (atrii);
inferioare (ventriculi)
◦ Vascularizaţia este realizată prin cele 2 artere coronare
Revoluţia cardiacă: reprezintă trecerea sângelui din atrii la
ventriculi şi apoi în arborele vascular; durează 0,8secunde.
Circulația sângelui la om este dublă și închisă.
- marea circulație sau sistemică : conduce sângele
oxigenat din ventriculul stâng al inimii prin aortă
în tot organismul iar de acolo preia sângele sărac
în oxigen, pentru a-l transporta înapoi în atriul
drept și apoi în ventriculul drept

- mica circulație sau pulmonară: conduce sângele

sărac în oxigen din ventriculul drept al inimii în
plămâni, iar din plămâni conduce sângele oxigenat
atriul stâng și apoi în ventriculul stâng.
 Rolul aparatului cardiovascular
Transportă sânge , substanţe nutritive la organe şi
ţesuturi.
Transportă produse de metabolism de la ţesuturi şi
organe către organele de excreţie.
Funcţiile aparatului circulator sunt multiple:
◦ aprovizionarea organismului cu oxigen, substanţe
nutritive, vitamine, hormoni şi eliminarea
dioxidului de carbon,
◦ îndepărtarea diverselor reziduuri metabolice spre
ficat (detoxificare) sau rinichi (excreţie).
Educatia pacientului pentru prevenirea afectiunilor
cardiovasculare

 asanarea focarelor de infecţie din organism

 alimentaţie echilibrată fără exces de sare şi
grăsimi
 combaterea obezităţii
 regim de viaţă echilibrat
 evitarea consumului de alcool şi cafea
 suprimarea fumatului
Educatia pacientului pentru prevenirea afectiunilor
cardiovasculare

 efectuarea de exerciţii fizice, zilnic în aer liber

 evitarea stresului psihic
 regim de viaţă echilibrat, alternând perioadele
de activitate cu cele de repaus
 controlul periodic al TA
 tratamentul afecţiunilor cardiace
 Pentru prevenirea afectiunilor cronice

 evitarea staţionatului excesiv în picioare

 purtarea de încălţăminte comodă
 evitarea purtării de îmbrăcăminte strâmtă care
stânjeneşte circulaţia.
 EVALUAREA MORFO-FUNCTIONALA A
APARATULUI CARDIOVASCULAR
Examen fizic
 Inspecţia: poziţia pacientului, ortopnee în IC stg,
culoarea tegumentelor (paloare, cianoză) turgescenţa
venelor, edeme,
 Palpare: şoc apexian care este o pulsatie vizibila si
palpabila la nivelul spatiului V ic
 Auscultaţia: zgomote cardiace normale şi
supraadăugate (sufluri)
Pentru vasele periferice
 Inspecţia: atrofia unui membru (obliterarea arterială
cronică) aspectul tegumentelor şi fanerelor, edem
 Palpare: absenţa pulsului, temperatura tegumentelor
 INVESTIGATII RADIOLOGICE

 Radiografie toracică
 Radioscopie toracică
 Angicardiografie
 Arteriografie periferică
 Flebografie
 Tomografie computerizată
 Rezonanţă magnetică nucleară
Examinări cu izotopi radioactivi:
 scintigrafie miocardică
Explorări funcţionale:
- pentru cord
◦ EKG în repaus şi la efort
◦ Fonocardiograma reprezintă înregistrarea grafică
a zgomotelor cardiace
◦ Apexocardiograma reprezintă înregistrarea
grafică a vibraţiilor produse de mişcările vârfului
inimii
◦ Cateterism cardiac pentru cavităţi
◦ Măsurarea pulsului
- pentru aparatul circulator

 măsurarea TA

 Oscilometria

 ecografie doppler vascular

Examinări complementare
 cateterism cardiac

Examinări de laborator: VSH, ASLO, fibrinogen,

lipide, colesterol, timp Quick, timp Howell,
hemocultură, uree sanguină, azotemie, creatinină,
glicemie
 SEMNE SI SIMPTOME IN AFECTIUNI ALE
APARATULUI CARDIOVASCULAR
Durere:
◦ Poate fi localizată precordial sau retrosternal
◦ Pentru confirmarea diagnosticului este foarte important
a se stabili caracteristicile ei : debut, localizare, intensitate,
iradiere, legătura cu efortul, mişcările respiratorii,
mişcarea toracelui;
◦ Determină disconfort,
anxietate
Dispnee:
◦ Este consecinţa stazei şi hipertensiunii pulmonare
◦ Poate apărea la efort sau în repaus, cu predilecţie
noaptea
◦ Poate fi însoţită de tuse, nelinişte
◦ Este un simptom dominant în IC stg
SEMNE SI SIMPTOME IN AFECTIUNI ALE APARATULUI
CARDIOVASCULAR
Palpitaţii:
◦ Pot surveni izolat sau în accese
◦Cele tranzitorii sunt determinate de efort, stări
emoţionale, abuz de cafea şi tutun
◦ Cele de durată mai mare sunt caracteristice în
tulburările de ritm sau de conducere
◦ Determină anxietate

Paloare: prezentă în endocardită reumatică.

 SEMNE SI SIMPTOME IN AFECTIUNI ALE
APARATULUI CARDIOVASCULAR

Cianoză: este un simptom dominant în unele

afecţiuni (IC dr, cardiopatii congenitale)
Edem: este manifestarea insuficienţei cardiace.
Manifestări respiratorii: tuse cardiacă, hemoptizie
Manifestări digestive: greţuri, vărsături
Manifestări generale: astenie