Şcoala Postliceala Ghica Voda CURS NR.

9
DISCIPLINA: NURSING ÎN NUTRIŢIE ŞI DIETETICĂ

C5. Asigură respectarea dietei în diferite afecţiuni

DIETA ÎN AFECŢIUNILE RENALE

Noţiuni introductive:
Rinichiul:
- îndeplineşte în organism funcţia de excreţie a substanţelor toxice şi a deşeurilor rezultate din diverse
metabolisme;
- este alcătuit din unităţi structurale numite nefroni care au în componenţa lor:
a. glomerulii (gheme de capilare sanguine care realizează o suprafaţă impresionantă de filtrare);
b. tubii (se unesc în conducte formând în final arborele renal prin care se elimină urina formată),
participă la formarea urinei finale prin procese active şi pasive de secreţie şi absorbţie.
- când apar îmbolnăviri:
a. ale glomerulului, este vorba de glomerulonefrite sau nefropatii glomerulare;
b. la nivel tubular vorbim despre nefropatii tubulare;
c. la nivelul interstiţiului este vorba despre nefropatii interstiţiale.

1. Regimul alimentar în glomerulonefrita acută:

Simptome:
- edeme;
- hipertensiune arterială,
- oligurie (scăderea cantităţii de urină) la care se adaugă prezenţa hematiilor şi albuminei
în urină.
Boala necesită un tratament medicamentos şi un regim igienodietetic foarte bine condus deoarece se
poate croniciza având drept urmare insuficienţa renală cronică.
În primele 24-48 de ore:
- bolnavul va sta în repaus absolut la pat;
- va primi un regim complet desodat (fără sare) şi hidric compus din: ceai diuretic, siropuri,
apă cu zahăr;
- cantitatea de lichide ingerată va fi în medie de cca. 800 ml, de a doua zi egală cu diureza;
După 48 de ore:
- în funcţie de evoluţia bolii se dau alimente bogate în glucide (orez, paste făinoase, zahăr,
fructe);
- mesele vor fi repartizate în număr de 5-6 pe zi;
- aportul caloric va fi de 2000 de kcal, hipoproteic, hipolipidic şi hiposodat;
- regimul este monoton şi nu va fi urmat mai mult de 7 zile;
- se mai recomandă şi un regim bazat numai pe fructe dar nu la pacienţii care urinează puţin,
datorită conţinutului bogat în potasiu;
- dacă diureza devine satisfăcătoare (peste 1000 ml/ zi), regimul va fi îmbogăţit cu supe de
zarzavat fără mult sodiu, cartofi, pâine fără sare, gălbenuş de ou, marmeladă, sos alb, sos
caramel;
- treptat se pot introduce şi alimente cu conţinut mai ridicat de proteine cum ar fi: laptele
desodat, brânza de vaci, caşul, urda (în limita proteinelor şi sodiului permise).
Alimente recomandate (în limita proteinelor permise):
- peştele de râu fiert sau copt în pergament;
- carnea fiartă sau friptă;
1
 - făinoasele sub formă de budinci cu lapte sau cu nuci şi zahăr;
- legumele sub formă de salate de crudităţi, pregătite cu ulei ca piureuri, soteuri cu unt,
budinci;
- fructe crude în salate, coapte sau fierte în compoturi;
- dulciurile pregătite în casă;
- grăsimile: unt desărat,ulei, smântână, frişcă;
- băuturile: sucurile de fructe, ceaiurile de plante;
- condimentele: vanilie, coajă de lămâie;
- supele de legume, de făinoase;
- sosurile dietetice, fără sare, asezonate cu condimente permise (nu iuţi):
- sarea se va creşte treptat în funcţie de starea pacientului, iniţial desodat, apoi de la 300mg
de sodiu pe zi, până la 3-4 grame pe zi;

2. Regimul alimentar în glomerulonefrita cronică :

Circa 20% din glomerulonefritele acute se cronicizează în două forme în care:

- predomină hipertensiunea arteriala;
- predomină eliminarea renală de proteine.
Măsuri de profilaxie:
- păstrarea de repaus zilnic suficient;
- evitarea frigului;
- evitarea oricărei infecţii, boli contagioase;
- controlul medical periodic;
- regim alimentar.
Regimul alimentar pentru forma în care predomină hipertensiunea arterială:
- brânză de vaci, caş, urdă, lapte degresat şi in cantitate mică la valori mari ale TA, carne
slabă (in cantitate limitată) şi ouă de 3 ori pe săptămână;
- grăsimi animale în cantitate limitată, se preferă cele de origine vegetală;
- pâine albă, intermediară fără sare;
- făinoase în cantitate mică, fierte fără sare;
- legume sărace în sodiu şi celuloză: morcovii, dovleceii, fasolea verde tânără, salata verde,
roşiile, vinetele;
- fructe sub orice formă;
- dulciuri fără bicarbonat sau sare;
- băuturi: lapte, lapte bătut, iaurt, ceai de plante, sucuri de fructe şi legume;
- condimente aromate: pătrunjel, tarhon, mărar, leuştean, dafin, cimbru, zeama de lămâie;
- sare maxim 1-2 grame/zi în funcţie de diureză.
Regimul alimentar pentru forma în care predomină sindromul nefrotic va fi normocaloric, sărac în
proteine, normo sau hiperglucidic, sărac în lipide, sarea în cantitate de 2-3 grame/zi, în funcţie de prezenta
edemelor.
Alimente permise:
- peştele de râu (şalău, ştiucă, lin, crap), fiert sau copt în pergament;
- carne de vită slabă, pui, fiartă sau friptă;
- făinoasele sub formă de budinci cu lapte sau cu nuci şi zahăr;
- legumele sub formă de salate de crudităţi, pregătite cu ulei ca piureuri, soteuri cu unt,
budinci;
- fructe crude în salate, coapte sau fierte în compoturi;
- dulciurile pregătite în casă, fără bicarbonat şi sare;
- grăsimile: unt desărat,ulei, smântână, frişcă, în cantitate mică;
- băuturile: sucurile de fructe, ceaiurile de plante;
2
 - condimentele: vanilie, coajă de lămâie;
- supele de legume, de făinoase, borşul de legume;
- sosurile dietetice, fără sare, asezonate cu condimente permise (nu iuţi):
Alimente interzise:
- carnea şi peştele grase, conservele de carne sau peşte, mezelurile, afumăturile;
- brânzeturile sărate, brânzeturile grase;
- ouăle în cantitate mare;
- grăsimile sărate, slănina, untul sărat, untura, seul;
- legumele bogate în sodiu: spanacul, ştevia, ţelina, leguminoasele uscate, conservele de
legume;
- dulciuri preparate cu bicarbonat, albuşurile preparate cu sare, unt sau cu grăsime;
- supele de carne sau de oase;
- sosurile cu zeamă de carne sau de oase, maioneza, sosul cu muştar, sosurile nedietetice;
- condimente iuţi: piper, boia, muştar cu sare, măsline, usturoi, ceapă, hrean.

3. Regimul alimentar în nefropatiile tubulare:

Principii alimentare:
Faza acută cu oligo – anurie:
- în insuficienţa renală acută, cu catabolism azotat mic, fără febră, producţia endogenă de
apă nu este mai mare de 400 ml/zi,
- dacă starea generală este gravă, producţia endogenă poate fi de 1000 ml/zi;
- se iau în considerare măsurătorile zilnice ale greutăţii, hematocritului, sodiul sanguin,
pentru evitarea hiperhidratării intracelulare;
- se aplică restricţia hidrică, aportul lichidian în anurie nu trebuie să depăşească 400
mililitri;
- regimul este desodat şi hipoproteic, pentru evitarea producerii acidozei metabolice
- dacă nu este posibilă alimentarea pe cale orală, se recurge la calea parenterală pentru
combaterea pierderilor extrarenale, şi corectarealipsei de vitamine
Faza de reluare a diurezei:
- diureza este de circa 1000 ml/zi;
- aportul de lichide nu mai este restrictiv;
- aportul de sodiu este restrictiv în continuare;
- se urmăreşte greutatea corporală;
- după 48-72 de ore cu evoluţie favorabilă (apreciată prin diureză şi densitatea urinii) se pot
prescrie o parte din glucide sub formă de orez, paste făinoase şi zahăr;
- se cresc numărul de calorii şi se administrează progresiv supe de zarzavat, cartofi,
marmelade, pâine fără sare, mai târziu, când revin funcţiile renale se poate creşte şi
cantitate de proteine;
- în convalescenţă, regimul va fi uşor hipercaloric, uşor hipoproteic datorită denutriţiei
existente;
- aportul de sare se va creşte treptat până la 6-8 grame şi potasiul până la 3-5 g.;
- în această perioadă există o poliurie intensă prin lipsa de concentrare renală, aportul de
săruri trebuie să fie ceva mai mare;
- se administrează vitamine din grupul B şi vitamina C.
4. Regimul alimentar în nefropatiile interstiţiale (pielonefrita cronică):

- în faza iniţială apare o pierdere crescută de sare, astfel că nu se face restricţie de sodiu;
- într-un stadiu mai avansat, ureea poate creşte ca urmare a debutului insuficienţei renale
cronice;
- tendinţa este de reţinere a clorului şi nu a sodiului, ca in glomerulonefrita cronică;
3
Alimente permise:
- lapte dulce, bătut, iaurt, brânzeturi slabe;
- carne, maxim 100 g/zi şi numai de 3-4 ori pe săptămână;
- ouă în cantitate redusă;
- grăsimi în cantitate redusă, atât căt să dea gust mâncării;
- pâine albă, puţin orez;
- fructe sub orice formă;
- dulciuri: miere, gelatine, dulceaţă;
- băuturi: ape alcaline, lapte degresat, supe strecurate de legume;
- lichide: 2-2,5 litri/zi;
- condimente: oţetul, lămâia, pătrunjelul, dafinul, mărarul, tarhonul, leuşteanul;
- supe creme de legume, supe limpezi de legume;
- sosuri preparate dietetic;
- se permite o cantitate limitată de bicarbonat de sodiu: 1-2 linguriţe pe zi.

5. Regimul alimentar în insuficienţa renală cronică:

- apar modificări în metabolismul hidroelectrolitic, cu alterarea stării generale;
- acumularea în sânge a produşilor toxici, rezultaţi din metabolismul protidic, care nu pot fi
eliminaţi;
- aportul alimentar va fi adaptat la starea generală a pacientului;
- regimul alimentar va fi hipoproteic, normolipidic, normo sau hiperglucidic dar
hipercaloric, pentru a evita catabolismul proteic care ar produce mai multă uree;
Alimente permise:
- carnea şi peştele în limita proteinelor permise, preparate fierte sau fripte cu adaosuri de
legume;
- laptelel şi derivatele, în limita proteinelor admise;
- ouăle în cantitate redusă;
- grăsimile: unt, smântână, frişcă, ulei, margarină;
- pâine fără sare;
- făinoase;
- leguminoase sub orice formă;
- fructe sub orice formă;
- dulciurile: mierea, frişca, marmelade, nuci, făinoase cu zahăr şi nuci;
- sodiul maxim 2-3 g/zi, dar dacă sunt prezente edemele se restrânge la 500 mg/zi;
- lichidele se dau în funcţie de diureză, evitându-se băuturile alcoolice;
- condimentele aromate, nu cele picante;
- supe în limita lichidelor admise;
- sosuri preparate dietetic;
- mese frecvente de volum redus, prezentate atractiv pentru stimularea apetitului;
Aportul de proteine se va estima astfel:
Aport proteic/zi (g) = uree urinară/zi (g) + 15
Principii alimentare:
- în IRC moderată se recomandă 0,6 g proteine/kg corp/zi (cu valoare biologică mare);
- în IRC avansată se recomandă 0,4 g proteine/kg corp/zi cu conditia suplimentării cu
aminoacizi esenţiali, aport caloric de 30-35 kcal/zi;
- raportul proteine animale/proteine vegetale nu trebuie să scadă sub 1,1;
- glucidele vor fi în cantitate mai mare, constituind majoritatea aportului caloric;
- în cazul creşterii potasemiei se vor limita fructele şi legumele;
- lipidele se dau în cantitate de 1 g/kgc/zi, acizii graşi nesaturaţi au efect propriu de
diminuare a progresiei deteriorării renale;
4
 Alimente fără proteine:
- legume: roşii, vinete, spanac, morcov, sfeclă, ţelină, ridichi, castraveţi, praz, dovlecei,
ceapă, lăptuci, sparanghel, andive, anghinare;
- fructe: struguri, pepene verde, mere, pere, cireşe, piersici, caise, portocale, lămâi, ananas,
curmale, banane;
- zahăr, dulceaţă, miere de albine, sucuri, siropuri;
- unt, untdelemn, cafea, ceai;

Porţii de alimente care conţin 5 grame de proteine:

a. Proteine de origine animală:
- lapte de vacă…………… 150 ml;
- iaurt……….......................140 g;
- smântână…………………200 g;
- brânză de vaci……………..35 g;
- frişcă……………………..225 g,
- carne de vacă, pasăre………25 g;
- peşte………………………..25 g;
- ciocolată……………………75g;
- ou……………………………7 g.

b. Proteine de origine vegetală:

- pâine albă……………………..50 g;
- pâine neagră………………..60 g;
- făină porumb……………….50 g;
- făină grâu…………………..50 g;
- orez………………………...75 g;
- fasole verde……………….200 g;
- fasole uscată……………….25 g;
- cartofi vechi………………250 g;
- mazăre verde………………75 g;
- mazăre conservată………...150 g;
- ciuperci……………………150 g;

Alimentele vor fi cântărite în stare crudă şi curăţate.