SEMIOLOGIA

ORGANELOR
ABDOMINALE

Asist univ. Dr. Brata Roxana

PERCUTIA
 ESTE UTILA IN EXAMNEUL PENTRU A DELIMITA SI A APRECIA
DIMENSIUNILE ORAGANELOR PARENCHIMATOASE, A
EVIDENTIA PREZENTA DE LICHID IN CAVITATEA
PERITONEALA, PENTRU A APRECIA CONTINUTUL UNOR
FORMATIUNI PALAPATE.
 ABDOMENULDE FORMA SI DIMENSIUNI NORMALE SE
PERCUTA RADIANT DE LA OMBILIC IN TOATE DIRECTIILE.
ZONA OMBILICALA ESTE SONORA SI SE POT, ASTFEL,
DELIMITA FATA DE EA ZONE MATE

 TIMPANISMUL LOCALIZAT DENOTA ACUMULARE DE GAZE

INTR UN SEGMENT AL TUBULUI DIGESTIV SUBIACENT ZONEI
PERCUTATE, CHIAR DACA NU SE POT PALPA ANSE DESTINSE.
 TIMPANISMUL DIFUZ- METEORISM ABDOMINAL
PERCUTIA FICATULUI

 MARGINEA SUPERIOARA A MATITATII HEPATICE SE

DELIMITEAZA LA PERCUTIA FETEI ANTERIOARE A
HEMITORACELUI DREPT PRIN PERCUTIA FORTE.
NORMAL SE AFLA IN SPATIUL V INTERCOSTAL SI SE
CONTINUA MEDIAN CU MATITATEA CARDIACA,
REALIZAND MATITATEA CARDIOHEPATICA

 MARGINEA INFERIOARA A MATIATATII HEPATICE SE

DELIMITEZA PERCUTAND SUPERFICIAL DE JOS IN
SUS CATRE REBORDUL COSTAL.
PERCUTIA SPLINEI

 BOLNAVUL IN DECUBIT LATERAL STANG CU

MEMBRUL INFERIOR DREPT IN EXTENSIE SI CEL
STANG IN SEMIFLEXIE, MEMBRUL SUPERIOR STANG
FIIND RIDICAT DEASUPRA CAPULUI

 PERCUTIA SE FACE DE SUS IN JOS, PE LINIILE

AXILARE POSTERIOARA MEDIE SI INFERIOARA,
PENTRU DETERMINAREA MARGINII SUPERIOARE, SI
DE JOS IN SUS , PORNIND DIN FLANC PE ACELEASI
LINII, PENTRU DETERMINREA MARGINII INFERIOARE
ASCULTATIA
 ASCULTATIA ZGOMOTELOR INTESTINALE SE RECOMANDA INAINTEA
PERCUTIEI SI PALPARII DEOARECE ACESTE MANEVRE POT STIMULA
ACTIVITATEA INTESTINALA

 FOCARUL PREFERENTIAL DE ASCULTATIE ESTE SUBOMBILICAL DREPT , DAR

SE POATE ASCULTA INTREAGA SUPRAFATA
 NORMAL, SE AUD ZGOMOTE HIDROAERICE IZOLATE , NUMITE GARGUIMENTE,
CU O FRECVENTA DE 5-30/MINUT SI OCAZIONAL ZGOMOTE PRELUNGITE-
GHIORAITURI, UNEORI PERCEPTIBILE SI LA DISTANTA

 IN PERITONITE SE OBSERVA ABOLIREA ZGOMOTELOR INTESTINSLE

 FRECATURA PERITONEALA- IN INFARCT SPLENIC

 SUFLURILE VASCULARE- LA BOLNAVII HIPERTENSIVI SUFLURI DE STENOZA

ARTERIALA RENALA. ARTERA RENALA SE ASCULTA ANTERIOR, IN EPIGASTRU,
PARAMEDIAN, APROXIMATIV LA JUMATATEA LINIEI XIFOOMBILICALE
 ARTERELE MEZENTERICE- PARAMEDIAN STANG-IN STENOZA
 AORTA ABDOMINALA- SUFLURI IN STENOZE SAU DILATATII ANEVRISMALE
EXAMENUL ANORECTAL

 EXAMINAREA PRESUPUNE INSPECTIA SI PALPAREA REGIUNII

ANALE SI PERIANALE SI TUSEUL RECTAL

 TUSEUL RECTAL SE FACE CU BOLNAVUL POZITIONAT IN DECUBIT

LATERAL, CU MEMBRELE INFERIOARE FLECTATE, IN POZITIE
GENUPECTORALA SAU IN POZITIE GINECOLOGICA
 SE FACE CU INDEXUL PROTEJAT DE MANUSA CHIRURGICALA
LUBRIFIAT CU VASELINA. MANEVRA NU TREBUIE SA FIE
DUREROASA . ODATA DEGETUL INTRODUS IN RECT SE PALPEAZA
SISTEMIC TOTI PERETII PANA LA LIMITA ACCESIBILA,
IDENTIFICAND NEREGULARITATI, NODOZITATI SAU INDURATII
PARIETALE
 LA BARBAT SE PALPEAZA PE PERETELE ANTERIOR PROSTATA
 LA FEMEI SE PALPEAZA ANTERIOR COLUL UTERIN SI EVENTUAL
UTERUL DACA ESTE RETROVERSAT.
BILBLIOGRAFIE

 SEMIOLOGIEMEDICALA SI DIAGNOSTIC
DIFERENTIAL , ION I. BRUCKNER, 2014