PUNGI SUPRA OSOASE, INFRAOASE

TRATAMENTUL PERI-IMPLANTITEI
MR AN III - POPA ALEXANDRA ANA-MARIA
MR AN III- PETCOV MARIA LUIZA
PUNGI
SUPRAOSOASE,
INFRAOSOASE
NEWMAN, MICHAEL G., ET AL. CARRANZA'S CLINICAL
PERIODONTOLOGY. ELSEVIER HEALTH SCIENCES, 2011.
WOLF, HERBERT F. "COLOR ATLAS OF DENTAL
MEDICINEPERIODONTOLOGY." (2004).
PUNGA PARODONTALA
• PUNGA PARODONTALA ESTE DEFINITA CA O CRESTERE A DIMENSIUNII SULCUSULUI GINGIVAL, FIIND
UNUL DIN SEMNELE CELE MAI IMPORTANTE IN BOALA PARODONTALA

• CRESTEREA DIMENSIUNII SULCUSLUI GINGIVAL POATE APAREA CA URMARE A DEPLASARII MARGINII GINGIVALE
CORONAL, DEPLASARII APICALE A INSERTIEI CONJUNCTIVO-EPITELIALE SAU O COMBINATIE DINTRE CELE DOUA
PROCESE. PUNGILE PARODONTALE SE CLASIFICA ASTFEL:
• PUNGA GINGIVALA SAU PUNGA FALSA – SE FORMEAZA PRIN MARIREA DE VOLUM A GINGIEI FARA DISTRUGEREA
TESUTURILOR PARODONTALE SUBIACENTE
• PUNGA PARODONTALA- DISTRUCTIE LA NIVELUL TESUTULUI DE SUPORT PARODONTAL , PUTAND DUCE IN TIMP LA
PIERDEREA DINTELUI
• EXISTA DOUA TIPURI DE PUNGI PARODONTALE :
• 1. PUNGI SUPRAOSOASE ( SUPRACRESTALE/SUPRAALVEOLARE)- APAR ATUNCI CAND BAZA PUNGII PARODONTALE
SE SITUEAZA CORONAL DE OSUL ALVEOLAR
• 2. PUNGI INFRAOSOASE ( SUBCRESTALE/ INTRAALVEOLARE) – APAR ATUNCI CAND BAZA PUNGII PARODONTALE SE
SITUEAZA APICAL DE NIVELUL OSULUI ALVEOLAR ADIACENT. IN ACEST CAZ, PERETELE LATERAL AL PUNGII
PARODONTALE SE SITUEAZA INTRE SUPRAFATA DENTARA SI OSUL ALVEOLAR

• PUNGILE PARODONTALE POT IMPLICA UNA,
DOUA SAU MAI MULTE SUPRAFETE
DENTARE , POT FI DE ADANCIMI DIFERITE SI
TIPURI PE SUPRAFETE DIFERITE AL
ACELUIASI DINTE SI PE SUPRAFETELE
APROXIMALE ALE ACELUIASI SPATIU
INTERDENTAR
• PUNGILE PARODONTALE POT FI DE
ASEMENEA IN SPIRALA ( ORIGINEA SE
GASESTE PE O SUPRAFATA A DINTELUI SI SE
RASUCESTE APOI IN JURUL DINTELUI
IMPLICAND UNA SAU MAI MULTE
SUPRAFETE SUPLIMENTARE) – MAI COMUNE
IN ZONA FURCATIILOR LA DINTII
PLURIRADICULARI.
Pungi supraosoase
Baza pungii –coronal de nivelul osului alveolar
Paterrn-ul distrugerii osului alveolar subiacent = orizontal
Interproximal, fibrele transeptale sunt aranjate orizontal in
spatiul dintre baza pungii si osul alveolar
Pe suprafetele vestibulare si linguale , fibrele ligamen tului
parodontal au un aranjament fiziologic orizontal oblic in
spatiul dintre dinte si os
Pungi infraosoase
Baza pungii-apical de cresta osului alveolar
Pattern-ul distrugerii osoase – vertical/angular
Interproximal, fibrele transeptale sunt mai degraba oblice
decat orizontale , se extind de la cementul situat sub baza
pungii de-a lungul osului alveolar si deasupra crestei spre
cementul dinteui adiacent
Pe suprafetele vestibulare si linguale , fibrele ligamentului
periodontal urmaresc pattern ul vertical al osului adiacent . Se
extind de la cement sub baza pungii de-a lungul osului
alveolar si deasupra crestei pentru a se uni cu partea externa a
periostului
• DACA DEZVOLTAREA PUNGII ESTE ORIZONTALA SAU VERTICALA , PARE A
DEPINDE DE GROSIMEA SEPTULUI INTERDENTAR SAU DE A
CORTICALELOR VESTIBULARA SAU ORALA.
• PIERDEREA INSERTIEI EPITELIO-CONJUNCTIVE SE DATOREAZA PLACII
MICROBIENE SI A PRODUSILOR DE METABOLISM ELIBERATI DE
MICROORGANISME.
• RATA SI RAZA EFECTIVA DE DISTRUGERE ESTE DE CCA 1.5-2.5 MM.
 DEFECTE OSOASE ORIZONTALE
• PIERDEREA ORIZONTALA DE OS ESTE CEL MAI COMUN PATTERN DE PIERDERE OSOASA IN BOALA
PARODONTALA
• OSUL ESTE REDUS IN INALTIME, DAR MARGINEA OSOASA RAMANE APROXIMATIV PERPENDICULARA PE
SUPRAFATA DINTELUI
• SEPTUL INTERDENTAR SI CORTICALELE VESTIBULARA SI LINGUALA SUNT AFECTATE DAR NU NEAPARAT
LA FEL DE JUR IMPREJURUL ACELUIASI DINTE.
DEFECTE OSOASE ANGULARE SAU
VERTICALE
• DEFECTELE VERTICALE SAU ANGULARE SUNT ACELEA CARE APAR INTR-O DIRECTIE OBLICA LASAND O
“GAURA” IN OS PE LANGA RADACINA DINTELUI , BAZA DEFECTULUI ESTE LOCALIZATA APICAL IN OSUL
INCONJURATOR
• DE CELE MAI MULTE LORI, DEFECTELE ANGULARE ACOMPANIAZA PUNGILE INFRAOSOASE; PUNGILE
OSOASE PE DE ALTA PARTE AU INTOTDEAUNA UN DEFECT ANGULAR SUBIACENT
• DEFECTELE ANGULARE SUNT CLASIFICATE DE GOLDMAN SI COHEN PE BAZA NUMARULUI DE PERETI
OSOSI RESTANTI :
• 1. PUNGI OSOASE CU 3 PERETI RESTANTI : SUNT MARGINITE DE O SUPRAFATA DENTARA SI 3 SUPRAFETE
OSOASE
• 2. PUNGI OSOASE CU 2 PERETI RESTANTI ( CRATERE INTERDENTARE): MARGINITE DE 2 SUPRAFETE
DENTARE SI 2 SUPRAFETE OSOASE ( UNA V SI UNA O)
• 3. PUNGI OSOASE CU UN PERETE RESTANT: MARGINITE DE DOUA SUPRAFETE DENTARE SI O SUPRAFATA
OSOASA ( V/O) SI TESUT MOALE
• 4. PUNGI OSOASE COMBINATE SAU MIXTE ( CUP-SHAPED DEFECTS) POT FI MARGINITE DE MAI MULTE
SUPRAFETE ALE DINTELUI SI MAI MULTE SUPRAFETE OSOASE . DEFECTUL INCONJOARE DINTELE.
• DEFECTELE VERTICALE CE APAR INTERDENTAR POT FI IN GENERAL OBSERVATE PE RADIOGRAFIE CU
TOATE CA UNEORI CORTICALELE OSOASE GROASE LE MASCHEAZA.

• DEFECTELE VERTICALE POT APAREA DE ASEMENEA, PE SUPRAFETELE V, P SAU L , DAR ACESTEA NU SE

OBSERVA PE RADIOGRAFIE

• EXPUNEREA CHIRURGICALA ESTE SINGURA CALE DE A DETERMINA PREZENTA SI CONFIGURATIE

DEFECTULUI OSOS VERTICAL

• DEFECTELE VERTICALE DETECTATE RADIOLOGIC S-AU RAPORTAT MAI DES PE SUPRAFETELE MEZIALE
SAU DISTALE.

• DEFECTELE CU 3 PERETI RESTANTI S-AU DESCOPERIT MAI FRECVENT PE SUPRAFETELE MEZIALE ALE
MOLARILOR SUPERIORI SI INFERIORI.
 CRATERELE OSOASE
• CRATERELE OSOASE SUNT CONCAVITATI LA NIVELUL CRESTEI OSOASE INTERDENTARE MARGINITE DE
PERETI V SI L
• CRATERELE INSUMEAZA APROXIMATIV 1/3 (35.2 % ) DIN TOTALUL DEFECTELOR SI APROXIMATIV 2/3 (62%)
DIN TOTALUL DEFECTELOR MANDIBULARE SI APAR DE 2 ORI MAI DES IN ZONA POSTERIOARA DECAT IN
ZONA ANTERIOARA
• INALTIMILE CRESTELOR V SI L A CRATERULUI S-A DESCOPERIT A FI INDENTICE IN 85% DIN CAZURI , IAR
CEI 15 % RAMASI AU FOST IMPARITI APROXIMATIV EGAL IN CAZUL UNEI CRESTE V MAI INALTE SAU
LINGUALE.
• MOTIVE SUGERATE PENTRU FRECVENTA CRESCUT A APARITIEI CRATERELOR OSOASE:
• - ZONA INTERDENTARA RETINE PLACA SI ESTE DIFICIL DE CURATAT
• - ASPECTUL NORMAL PLAT SAU USOR CONCAV VESTIBULO-LINGUAL A SEPTULUI INTERDENTAR LA
MOLARII MANDIBULARI POATE FAVORIZA APARITIA FORMARII CRATERULUI
• - PATTERN-UL VASCULAR DE LA GINGIE LA CENTRUL CRESTEI OSOASE POATE FURNIZA O CALE CATRE
APARITIA INFLAMATIEI
• MORFOLOGIA PUNGII OSOASE ESTE
IMPORTANTA ATAT PENTRU PROGNOSTIC
CAT SI PENTRU PLANIFICAREA
TRATAMENTULUI (SELECTIA
DEFECTULUI).
• CANTITATEA DE OS RAMAS AFECTEAZA
SANSA REGENERARII OSOASE DUPA
TRATAMENT
TRATAMENUL
PERIMUCOZITELOR
&
PERIIMPLANTITELOR
Lang, Niklaus P., and Jan Lindhe, eds. Clinical
periodontology and implant dentistry, 2 Volume Set. John
Wiley & Sons, 2015.
Froum, Stuart J., ed. Dental implant complications:
etiology, prevention, and treatment. John Wiley & Sons,
2015.
 MONITORIZAREA ȚESUTURILOR PERIIMLANTARE LA INTERVALE
REGULATE = IMPERATIV
PENTRU IDENTIFICAREA COMPLICAȚIILOR BIOLOGICE ȘI PENTRU A TRATA AFECȚIUNILE ÎNTR-UN STADIU INCIPIENT

SCOPUL= REDUCEREA BIOFILMULUI & MODIFICAREA ECOLOGIEI

PLĂCII BACTERIENE

Directia de tratament este stabilita în funcție de severitatea leziunii

periimplantare

PERI-MUCOZITE
-FORMA INCIPIENTA
PERI-IMPLANTITA
! IN AMBELE SITUAȚII,
SCHEMA DE TRATAMENT
INCLUDE ÎNDEPĂRTAREA
MECANICA A PLĂCII
BACTERIENE
-FORMA AVANSATĂ
-PIERDERE DE OS
-NECESITA O ABORDARE EXTINSA
INFORMATII ȘI INSTRUCȚIUNI PRIVIND IGIENIZARE IMPLANTULUI TREBUIE OFERITE PACIENTULUI ÎN COMBINAȚIE CU O IGIENIZARE PROFESIONALA CE INCLUDE ÎNDEPĂRTAREA
PLĂCII BACTERIENE CÂT ȘI A TARTRULUI
TERAPIA NECHIRURGICALA
EXISTA ASEMĂNĂRI ÎNTRE TRATAMENTUL BOLII PARODONTALE ȘI AL AFECȚIUNILOR PERIIMPLANTARE. O
DIFERENȚA IMPORTANTA= DIFICULTĂȚI ÎN INSTRUMENTAREA SUPRAFETEI IMPLANTARA (SPIRE), SUB
MARGINEA MUCOZALA
DE ACEEA îndepărtarea plăcii bacteriene și al tartrului este recomandat de
a fi limitată la porțiunea de implant coronar de marginea mucozala.
TARTRU PLACA BACTERIANA
CHIURETE DIN FIBRA DE CARBON
PASTA DE PROFLIAXIE SI
CHIURETE ACOPERITE DE TITAN CUPE DE CAUCIUC

HEITZ ‐ MAYFIELD ȘI COLAB.

INSTRUMENTAR ULTRASONIC (2011) ÎNTR-UN STUDIU AL TRATAMENTULUI
CU VÂRFURI NEMETALICE PERIMUCOZITELOR = DEBRIDAREA NON-CHIRURGICALĂ
ȘI IGIENA ORALĂ CORECTA AU FOST EFICIENTE ȘI CĂ
UTILIZAREA ADJUVANTĂ A UNUI GEL DE CLORHEXIDINĂ
NU A INBUNATATIT REZULTATUL TRATAMENTULUI

TERAPIA NECHIRURGICALA= INEFICIENTA ÎN FORMELE DE PERI-IMPLANTITĂ MODERATĂ/SEVERA ÎN VEDEREA

INFLAMAȚIEI, INCLUSIV DEBRIDARE NON-CHIRURGICALĂ ȘI APLICAREA TOPICĂ DE ANTIBIOTICE ȘI / SAU UTILIZAREA LASERELOR.
TERAPIA CHIRURGICALĂ
DACA DUPĂ TERAPIA INTIALA= SÂNGERARE LA SONDARE, SUPURATEI ȘI PERSISTENTA PUNGILOR

-PROCEDURILE CHIRURGICALE= ACCES LA SUPRAFEȚELE IMPLANTULUI CARE ADĂPOSTESC BIOFILME.

-O CONDIȚIE PREALABILĂ= IGIENA CORECTA REALIZAT DE CĂTRE PACIENT ACASĂ

-SCOPUL= FACILITAREA ACCESULUI LA SUPRAFAȚA IMPLANTULUI PENTRU DEBRIDARE

ȘI DECONTAMINARE

-INCLUDE PROCEDURI DE REZECTIE/ RECONSTRUCTIVE

PPD= 10MM
BOP +
SUPURATIE
DEFECT OSOS
INTERPROXIMAL ANGULAR
 -REALIZAREA UNUI LAMBOU

-DEBRIDAREA SUPRAFETEI
IMPLANTARE CU CHIURETE
DIN FIBRA DE CARBON ȘI
TIFON ÎMBIBAT CU SER
FIZIOLOGIC

-DEFECTUL OSOS= NU A
PERMIS TEHNICI
RECONSTRUCTIVE, DE
ACEEA S-A ALES
REGULARIZAREA OSULUI
-LA 6 LUNI: INTERPROXIMAL PRIN
-PPD REDUS TEHNICI REZECTIVE
-SEMNE CLINICE DE INFLAMATE REDUS
* SE OBSERVA ȘI O RETRACTE A ȚESUTULUI MOALE
SERINO & TURRI (2011) - ELIMINAREA PUNGILOR ÎMPREUNĂ CU RECONTURAREA OSOASA PERIIMPLANT= EFICIENTA LA MAJORITATEA PACIENȚILOR
-REZULTATELE DEPIND DE PIERDEREA OSOASA DIN JURUL IMPLANTURILOR ÎNAINTE DE TRATAMENT
-AU OBSERVAT CA REZULTATELE OBȚINUTE AU FOST MENȚINUTE ÎN PERIOADA DE URMĂRIRE (2ANI)
PROCEDURI RECONSTRUCTIVE
PIERDEREA OSOASA ÎN URMA PERIMPLANTITEI REZULTA ÎN DEFECTE CU DIVERSE MORFOLOGII

-crater
-defect angular cu un perete restant RECOMANDAT TEHNICI REZECTIVE

-defecte circumferentiale
RECOMANDAT TEHNICI DE ADIȚIE

IN PREZENT NU ESTE CUNOSCUT, DACĂ UTILIZAREA GREFELOR / MATERIALE DE ADIȚIE OSOASA SAU
MEMBRANELE ÎMBUNĂTĂȚESC REZULTATUL TRATAMENTULUI ÎN TERAPIA CHIRURGICALĂ A PERI-IMPLANTITEI
 DECONTAMINAREA SUPRAFETELOR
IMPLANTARE
-complexitatea biofilmului
al implantelor cu peri-
implantita
-Dificultati in
decontaminare datorită
relieful de suprafață al
implantului

STUDII CLINICE/PRECLINICE DEMONSTREAZĂ REZOLUȚIA LEZIUNILOR PERI-IMPLANTARE ÎN URMA DECONTAMINĂRII SUPRAFEȚEI IMPLANTULUI.

HEITZ ‐ MAYFIELD ȘI COLAB. (2012) - IMPLANTURILE AU FOST CURĂȚATE ÎN TIMPUL INTERVENȚIEI CHIRURGICALE FOLOSIND TIFON ÎNMUIAT ÎN SER FIZIOLOGIC.
DOVEZI DE REZOLVARE A LEZIUNILOR PERI-IMPLANTARE DUPĂ DEBRIDAREA MECANICĂ COMBINATĂ CU SOLUȚIE SALINĂ AU FOST PREZENTAT ÎNTR-UN STUDIU
PRECLINIC DE ALBOUY ȘI COLAB. (2011).
-AU PRODUS PERIIMPLANTITĂ EXPERIMENTALĂ ÎN JURUL DIFERITELOR TIPURI DE IMPLANTURI LA CÂINI. TERAPIA CHIRURGICALĂ A FOST EFECTUATĂ FĂRĂ
UTILIZAREA ADJUVANTĂ DE ANTIBIOTICE SISTEMICE SAU AGENȚI ANTIMICROBIENI LOCALI.
-HISTOLOGIC EXAMINAREA BIOPSIILOR OBȚINUTE LA 6 LUNI DUPĂ INTERVENȚIA CHIRURGICALĂ A DEZVĂLUIT REZOLUȚIA COMPLETĂ A
LEZIUNI LA MAJORITATEA ZONELOR TRATATE
DATE DIN STUDII PRECLINICE ȘI CLINICE RELEVĂ CĂ UTILIZAREA LOCALĂ A AGENȚILOR
ANTISEPTICI, AIRFLOW SAU LASERE PENTRU DECONTAMINAREA SUPRAFEȚEI ÎN TIMPUL
INTERVENȚIEI CHIRURGICALE NU ÎMBUNĂTĂȚEȘTE REZULTATELE ÎN COMPARAȚIE CU
DEBRIDAREA MECANICĂ ÎMPREUNĂ CU SER FIZIOLOGIC.
ALBOUY ȘI COLAB. (2011)- REZULTATUL TRATAMENTULUI A FOST INFLUENȚAT DE
CARACTERISTICILE DE SUPRAFAȚA AL IMPLANTULUI, IMPLANTURILE TURNATE AU AVUT
REZULTATELE CELE MAI BUNE
TEHNICI MAI AGRESIVE AU FOST, DE ASEMENEA, SUGERATE PENTRU REALIZAREA
DECONTAMINAREA SUPRAFETEI IMPLANTARA. ASTFEL DE PROCEDURI AU
A INCLUS NETEZIREA (GRINDING) SUPRAFEȚEI ȘI ÎNDEPĂRTAREA SPIRELOR
ÎMPREULUSTRUIREA SUPRAFEȚELOR ASPRE ALE IMPLANTULUI. RISCURILE IMPLICATE
INCLUD DETERIORAREA POTENȚIALĂ A OSULUI PERI-IMPLANT CAUZATĂ DE
SUPRAÎNCĂLZIRE, PRECUM ȘI RĂSPÂNDIREA PARTICULELOR DE METAL
-DUPA TEHNICI DE ADIȚIE PE BAZA RADIOGRAFIILOR SE OBSERVA OS NOU FORMAT (RADIOOPACITATE)

-TERMENUL RE-OSTEOINTEGRARE POATE FI DEFINIT CA FORMARE OSOASĂ DE NOVO ȘI DE

OSTEOINTEGRARE DE NOVO LA O PORȚIUNE DE IMPLANT CARE ÎN TIMPUL DEZVOLTARII PERI-IMPLANTITEI
A SUFERIT PIERDEREA DE CONTACT OS-IMPLANT ȘI A DEVENIT EXPUS MEDIULUI ORAL

-EVALUAREA CONTACTULUI OS-IMPLANT NECESITĂ O EXAMINARE HISTOLOGICA

PERSSON ȘI COLAB. (1999) AU INDUS PERIIMPLANTITA EXPERIMENTALĂ
LA CÂINI. TRATAMENTUL ULTERIOR A INCLUS
(1) ADMINISTRAREA SISTEMICĂ DE ANTIBIOTICE;
(2) REALIZAREA UNUI LAMBOU ȘI CHIURETAJUL DEFECTULUI OSOS;
(3) DEBRIDAREA MECANICĂ A PORȚIUNII EXPUSE
A IMPLANTURILOR; ȘI
(4) SUTURA. RADIOGRAFII ȘI BIOPSII
AU FOST OBȚINUTE DUPĂ 7 LUNI DE VINDECARE.

ANALIZA RADIOGRAFIILOR= UMPLEREA DEFECTELOR

ANALIZA HISTOLOGICĂ= TRATAMENTUL A DUS LA REMITEREA INFLAMAȚIEI
LA NIVELUL ȚESUTURILOR MOI ȘI A FORMĂRII CANTITĂȚI SUBSTANȚIALE DE
OS ÎN DEFECTE ALE ȚESUTURILOR DURE. CU TOATE ACESTEA,
RE-OSTEOINTEGRARE S-A OBSERVAT ÎN ANUMITE ZONE ALE SURAFETEI I
MPLANTARE DECONTAMINATE, ÎN SPECIAL LA BAZA APICALA A DEFECTULUI.
ÎN CELELALTE ZONE O BANDA SUBȚIRE DE ȚESUT CONJUNCTIV A SEPARAT
SUPRAFAȚA IMPLANTULUI DE OSUL NOU FORMAT.
RE-OSTEOINTEGRAREA = IN FUNCȚIE DE SUPRAFAȚĂ
IMPLANTULUI
PERSSON ȘI COLAB. (2001). AU EVALUAT POTENȚIALUL DE RE-
OSTEOINTEGRARE AL IMPLANTURILOR CONCEPUTE CU
SUPRAFEȚE NETEDE ȘI RUGOASE (SLA)
PERIIMPLANTITA EXPERIMENTALĂ A FOST INDUSĂ ȘI O
PIERDERE OSOASĂ DE APROXIMATIV 50% DIN SUPORTUL OSOS
PERI-IMPLANTAT A FOST PRODUSA.
TRATAMENTUL A INCLUS
(1) ANTIBIOTICE SISTEMICE;
(2) REALIZAREA UNUI LAMBOU ȘI CHIURETAJUL DEFECTULUI
OSOS;
(3) DEBRIDARE MECANICĂ A SUPRAFAȚĂ IMPLANTULUI
(TIFON ÎMBIBAT ÎN SOLUȚIE SALINĂ).
(4) IMPLANTURILE AU FOST SUBMERGED (?)
BIOPSII AU FOST REALIZATE DUPĂ 6 LUNI DE VINDECARE.
ÎN TOATE ZONELE CE PREZENTAU DEFECTE DE TIP CRATER, S-A
EVIDENȚIAT OS NOU FORMAT.
ÎN ZONELE CU SUPRAFEȚE NETEDE, RE-OSTEOINTEGRAREA A
FOST MINIMA.

EXAMINAREA SECȚIUNILOR HISTOLOGICE= SUPRAFETELE

MODERAT RUGOASE > 80% DIN SUPRAFAȚĂ A PREZENTAT RE-
OSTEOINTEGRARE
SE POATE PRESUPUNE CĂ CARACTERISTICILE SUPRAFEȚEI
(NETED VERSUS RUGOS) AL IMPLANTULUI POATE SA
INFLUENȚEZE PROCESUL DE VINDECARE OSOASĂ CÂT ȘI A RE-
OSTEOINTEGRARII
NETED RUGOS
 PROTOCOL
IN FUNCTIE DE DIAGNOSTICUL STABILIT CLINIC CÂT ȘI RADIOLOGIC, ANUMITE PROTOCOALE DE TRATAMENT POT FI IMPLEMENTATE

TERAPIA DE SUPORT CUMULATIVĂ INTERCEPTIVA (CIST) POATE FI APLICATĂ, CONȚINE 4 PROTOCOALE ÎN FUNCȚIE DE GRADUL AFECTĂRII.
Indice de placa <1

BoP (-) Debridare mecanica, lustruite,

A
PPD <3mm îndepărtarea tartrului
Indice de placa 1

BoP (+)

Folosirea antisepticelor 0.1 CHX

B
PPD 4.5mm gel 2x/zi, 3-4 săptămâni

BoP (+), Nu prezintă defecte tip

crater

Antibiotice sistemice/aplicate C
BoP (+), defect tip crater, 2mm local
PPD >5mm

Chirurgie-
BoP (+), pierdere osoasa >2mm D
rezectiva/regenerativă
 PARAMETRII CLINICI
-PREZENTA/ABSENTA PLĂCII BACTERIENE
-PREZENTA/ABSENTA SÂNGERĂRI LA SONDARE
-PREZENTA/ABSENTA SUPURATIEI
-ADANCIMEA LA SONDARE
PIERDEREA OSOASA EVIDENȚIATĂ PE RADIOGRAFIE

LIPSA TARTRULUI/ A PLĂCII BACTERIENE ADIACENT ȚESUTURILE MOI SĂNĂTOASE, LIPSA

SÂNGERĂRI LA SONDARE, ADANDIMEA LA SONDARE DE 3-4MM

CONSIDERAT STABIL CLINIC

REEVALUARE ANUAL CEL PUTIN, FRECVENTA TERAPIEI DE SUPORT ÎN FUNCȚIE DE IGIENA ORALĂ A PACIENTULUI
 PROTOCOLUL A
DEBRIDAREA MECANICA

-Placa bacteriana și tartru adiacent țesutului moale care este ușor inflamat,
BoP (+), lipsa supuratiei, adâncimea la sondare 3-4mm

-Tartru îndepărtat cu chiurete de fibra de

carbon
-Placa bacteriana îndepărtată cu ajutorul
cupelor de cauciuc și pasta profilactica

CHIURETE CONVENTIONALE ȘI INSTRUMENTARUL ULTRASONIC DE METAL AFECTEAZĂ SUPRAFAȚĂ IMPLANTULUI, DEVENIND MAI RETENTIVA PENTRU
ACUMULAREA PLĂCII BACTERIENE
 PROTOCOL B
TRATAMENT ANTISEPTIC

Tratamentul antiseptic este aplicat atunci când adâncimea de sondare= 4-

6mm. Supuratia poate fi/nu prezenta
Folosit concomitent cu protocolul A în situațiile menționate mai sus
CHX- clatiri orale zilnice 01%, 0.12%, 0.2% sau gel aplicat local
3-4 saptamani
 PROTOCOL C
TRATAMENT CU ANTIBIOTIC

Adancimea la sondare >6mm

Pierderea osoasa determinata radiologic
Punga- mediu pentru dezvoltarea/colonizarea microorganisme pardontopate, gram (-)
anaerobe.
Tratamentul cu antibiotic are scopul de a elimina/reduce considerabil acești patogeni
din ecosistemul submucozal
Protocolul A și B aplicat înainte de administrarea AB
Administrarea sistemica de AB- în ultimele 10 zilele tratamentului antiseptic
 FLAGYL (METRONIDAZOL)
3 X 350MG /ZI

TIBERAL (ORNIDAZOLE)
2 X 500MG /ZI

RNATIVA LA ADMINISTRAREA SISTEMICA, SE POATE APLICA LOCAL AB

ȚIA SA ELIBEREZE AB TIMP DE 7-10 ZILE INTRO CONDENTRATIE DESTUL DE RIDICATĂ SA POATĂ PENETRA BIOFILMUL SUBM

ONTALE CU TETRACICLINA (ACTISITE, ALTA, PALO ALTO)- EFECT CLINIC IDENTIC CU ADMINISTRAREA DE AB SISTEMIC- DO

NȚIN MINOCICLINA (ARESTIN, JOHNSON & JOHNSON) APLICATE FOLOSIND O SERINGA, ADERA LA SUPRAFAȚĂ IMPLANTUL
 PROTOCOL D
TERAPIA REGENERATIVĂ/REZECTIVA

Dupa aplicarea protocol A,B,C, lipsa supruratiei, edem redus

Scop: remodelarea țesuturile moi, și arhitectura osoasa periimplant
In functie de caracteristicile morfologice ale defectului, Considerații estetice:
-Tehnici regenerative
-Tehnici rezective

DECONTAMINAREA SUPRAFETEI ÎN TIMPUL ETAPEI CHIRURGICALE SE REALIZEAZĂ PRIN IRIGAȚII CU CLORHEXIDINA URMAT DE SER FIZIOLOGIC
MULTUMIM!