LUCRARE PRACTICĂ - I SEM II

ANESTEZICE GENERALE ȘI LOCALE

TIPURI DE ANESTEZIE
ANESTEZIE LOCALĂ – DE SUPRAFATA (PIELE / MUCOASE)
- PRIN INFILTRATIE (STRAT CU STRAT)
- DE CONDUCERE (REGIONALA) – ADMINISTRAREA ANESTEZICULUI IN VECINATATEA SAU
DIRECT IN TRUNCHIUL / PLEXUL NERVOS (TRONCULARA,SPINALA,EPIDURALA)
ANESTEZIE GENERALA – INHALATORIE (LICHIDE VOLATILE SAU GAZE)
- INTRAVENOASA
ANESTEZICE GENERALE
- AU ROLUL DE A REALIZA O STARE DE INHIBITIE REVERSIBILA A SNC MANIFESTATA PRIN
ABOLIREA RASPUNSULUI SI A PERCEPTIEI STIMULILOR EXTERNI
- BENEFICIILE UTILIZARII ACESTORA :
1.REDUCEREA ANXIETATII SI SEDARE
2.ABOLIREA STARII DE CONSTIENTA SI AMNEZIE
3.RELAXAREA MUSCULATURII SCHELETICE
4.INHIBITIA REFLEXELOR
5.ANALGEZIE
AVANTAJELE ANESTEZIEI GENERALE :
OFERA COMFORT PSIHOLOGIC PACIENTULUI SI AMNEZIA MOMENTULUI;
OFERA CONTROLUL COMPLET AL MEDICULUI ANESTEZIST ASUPRA FUNCTIILOR VITALE ALE PACIENTULUI;
SE PRETEAZA ATAT INTERVENTIILOR CU DURATA MICA DE TIMP CAT SI CELOR CU DURATA MARE SAU
IMPREDICTIBILA;
SE ADMINISTREAZA RAPID SI ESTE TOTAL REVERSIBILA;
POATE FI FOLOSITA CA ALTERNATIVA PENTRU PACIENTII CU SENSIBILITATE SAU ALERGIE LA
ANESTEZICELE LOCALE.
DEZAVANTAJELE ANESTEZIEI GENERALE :
COSTURI CRESCUTE;
IMPUNE UN GRAD DE PREGATIRE PREOPERATORIE A PACIENTULUI;
IN PRIMELE 24 DE ORE DUPA ANESTEZIE GENERALA POT APAREA FENOMENE DE GREATA, VARSATURA,
SOMNOLENTA, IRITATIE A LARINGELUI.
STADIILE SI PROFUNZIMEA ANESTEZIEI GENERALE
A.INDUCTIA – CARACTERIZATA DE ANALGEZIE,AMNEZIE,RESPIRATIE NEREGULATA.CIRCULATIA SI
RESPIRATIA NU SUNT AFECTATE NEGATIV,REFLEXUL DE CLIPIRE ESTE PREZENT, IAR PACIENTUL
POATE INGHITI.
ARE 2 FAZE :
1.ANALGEZIA INITIALA – CONSTIENTA ESTE DEPRIMATA PROGRESIV,PACIENTUL RAMANE PREZENT IN
MEDIU, GRAD VARIABIL DE AMNEZIE, PERCEPTIA SENZORIALA ESTE PASTRATA DAR SENSIBILITATEA
DUREROASA ESTE REDUSA – SUFICIENTA PENTRU MICI INTERVENTII CHIRURGICALE( EXTRACTII
DENTARE, TRAVALIU)
2.FAZA DE EXCITATIE – INCEPE ODATA CU PIERDEREA CONSTIENTEI, SE RECOMANDA SA FIE CAT MAI
SCURTA (RISC DE VARSATURI,INCONTINENTA)
B.PERIOADA DE ANESTEZIE GENERALA PROPRIU-ZISA : BOLNAVUL NU REACTIONEAZA LA
STIMULI EXTERNI,ANALGEZIA ESTE DE BUNA CALITATE PRIN ADAUGAREA DE
OPIOZI(FENTANYL), RESPIRATIE DEPRIMATA, PRESIUNEA ARTERIALA SCADE

C.REVENIREA – SE INTRERUPE ADMINISTRAREA AMESTECULUI ANESTEZIC SI SE

MONITORIZEAZA REVENIREA LA STAREA DE CONSTIENTA. ESTE INVERSUL INDUCTIEI. PACIENTII
SUNT TINUTI SUB OBSERVATIE PENTRU INDENTIFICAREA UNOR REACTII INTARZIATE( DEPRESIE
RESPIRATORIE)
PROFUNZIMEA ANESTEZIEI
ARE 4 STADII :
I.ANALGEZIE – ABOLIREA SENSIBILITATII DUREROASE PRIN INTERFERENTA CU TRANSMISIA SENZITIVA DE
LA NIVELUL TRACTULUI SPINOTALAMIC
II.STIMULARE – PACIENTUL PREZINTA DELIR, POSIBIL COMPORTAMENT AGRESIV, EXISTA RISC DE SPASM
LARINGIAN, APAR NEREGULARITATI ALE PRESIUNII SANGVINE SI RESPIRATORII. PENTRU A SCURTA SAU
ELIMINA ACEST STADIU SE ADMINISTREAZA IV PROPOFOL INAINTE DE ANESTEZIA INHALATORIE
III.ANESTEZIE CHIRURGICALA – ACTIVITATEA SNC SCADE, SE DIMINUA PROGRESIV TONUSUL MUSCULAR SI
REFLEXELE, RESPIRATIA ESTE REGULATA, MUSCULATURA STRIATA ESTE RELAXATA SI CONTRACTIILE
MUSCULARE SPONTANE DISPAR COMPLET. DIN ACEST STADIU SE VA MONITORIZA PACIENTUL CONTINUU
PENTRU A PREVENI PROGRESIA CATRE STADIUL IV
IV.PARALIZIA MEDULARA – DIMINUARE SEVERA A CENTRILOR RESPIRATORI SI VASOMOTORI. DECESUL SE
POATE PRODUCE RAPID
ANESTEZICE VOLATILE
- REPREZINTA PRINCIPALA COMPONENTA A ANESTEZIEI
- SUNT FOLOSITE PENTRU MENTINEREA ANESTEZIEI DUPA UN AGENT IV
- UNUL DIN PRINCIPALELE AVANTAJE CONSTA IN POSIBILITATEA DE MODIFICARE RAPIDA A
PROFUNZIMII ANESTEZIEI PRIN VARIATIA CONCENTARTIEI AGENTULUI ANESTEZIC IN AERUL
RESPIRAT
- INTERVAL TERAPEUTIC FOARTE INGUST – DIFERENTELE INTRE CONCENTARTIILE CARE NU PRODUC
EFECTE, CELE CARE PRODUC ANESTEZIE GENERALA SI CELE CARE PRODUC DEPRESIE CARDIACA SI
RESPIRATORIE SEVERA SUNT FOARTE MICI !!!!!!!
-NU AU ANTAGONISTI !!!!!!
CARACTERISTICILE ANESTEZICELOR VOLATILE
-SUNT AGENTI NEINFLAMABILI,NEEXPLOZIVI; INCLUD OXIDUL NITRIC SI HIDROCARBURI
HALOGENATE
- CAUZEAZA BRONHODILATATIE,SCAD VENTILATIA SPONTANA SI VASOCONSTRICTIE PULMONARA

POTENTA ANESTEZICELOR VOLATILE

- DEFINIT PRIN PARAMETRUL MAC (CONCENTRATIE ALVEOLARA MINIMA) – CONCENTRATIA DE GAZ
ANESTEZIC PREZENTA INTRAALVEOLAR LA SFARSITUL EXPIRATIEI NECESARA PENTRU
ELIMINAREA MISCARILOR LA MOMENTUL PRACTICARII INCIZIEI TEGUMENTARE
- FACTORI CARE CRESC MAC: HIPERTERMIE, ABUZ CRONIC DE ETANOL,
- FACTORI CARE SCAD MAC: SARCINA, VARSTA AVANSATA, HIPOTERMIE, SEPSIS, ADMINISTRARE
CONCOMITENTA DE ANESTEZICE IV
CAPTAREA SI DISTRIBUTIA ANESTEZICELOR VOLATILE
- OBIECTIVUL PRINCIPAL AL ANESTEZIEI INHALATORII - ATINGEREA UNEI PRESIUNI PARTIALE CEREBRALE OPTIME SI CONSTANTE ALE ANESTEZICULUI
- PRESIUNEA PARTIALA A GAZULUI ANESTEZIC IN ARBORELE RESPIRATOR ESTE FORTA CARE DEPLASEAZA ANESTEZICUL IN SANGE, IAR SANGELE
TRANSPORTA ANESTEZICUL LA CREIER SI IN DIFERITE COMPARTIMENTE ALE CORPULUI
- DEOARECE GAZELE SE DEPLASEAZA DINTR-UN COMPARTIMENT IN ALTUL IN FUNCTIE DE GRADIENTUL DE PRESIUNE PARTIALA, ECHILIBRUL ESTE
ATINS ATUNCI CAND PRESIUNEA PARTIALA IN FIECARE DIN ACESTE COMPARTIMENTE ESTE ECHIVALENTA CU CEA DIN AMESTECUL INSPIRAT (DE EX
PRESIUNEA PARTIALA ALVEOLARA=PRESIUNEA PARTIALA ARTERIALA=PRESIUNEA PARTIALA CEREBRALA)
ATINGEREA ACESTEI STARI DE ECHILIBRU ESTE DETERMINATA DE URMATORII FACTORI :
1.DISTRIBUTIA ALVEOLARA – INLOCUIREA GAZELOR PULMONARE CU AMESTECUL ANESTEZIC INSPIRAT. ESTE DIRECT PROPORTIONALA CU FUNCTIA
REZIDUALA A PLAMANILOR SI INVERS PROPORTIONALA CU RATA VENTILATIEI. PE MASURA CE PRESIUNEA PARTIALA PULMONARA CRESTE, INCEPE
TRANSFERUL ANESTEZICULUI DIN PLAMANI IN SANGE
2.CAPTAREA ANESTEZICULUI : DEPINDE DE SOLUBILITATEA ANESTEZICULUI IN SANGE , VALOAREA DEBITULUI CARDIAC SI
GRADUL DE PRESIUNE PENTRU ANESTEZIC INTRE SPATIUL ALVELOAR SI TORENTUL CIRCULATOR
A.SOLUBILITATEA IN SANGE : MEDICAMENTELE CU SOLUBILITATE SCAZUTA IN SANGE DIFERA FATA DE CELE CU
SOLUBILITATE RIDICTA IN CEEA CE PRIVESTE VITEZA DE INDUCTIE A ANESTEZIEI.DE EXEMPLU IN CAZUL UNUI ANESTEZIC
VOLATIL CU SOLUBILITATE SANGUINA REDUSA, DOAR O CANTITATE MICA SE DIZOLVA IN SANGE IAR STAREA DE
ECHILIBRU ESTE ATINSA MAI RAPID DECAT IN CAZUL ANESTEZICELOR CU SOLUBILITATE CRESCUTA IN CAZUL CARORA O
CANTITATE MAI MARE SE DIZOLVA IN SANGE FIIND NECESARE CANTITATI MAI MARI DE ANESTEZIC
B.DEBITUL CARDIAC : IN CAZUL ANESTEZICELOR VOLATILE CRESTEREA DEBITULUI CARDIAC CONDUCE LA O PRELUARE
MAI RAPIDA A SUBSTANTEI ACTIVE DIN ALVEOLE SI ASTFEL SCADE VITEZA CRESTERII CONCENTRATIEI ALVEOLARE A
GAZULUI , CA URMARE ATINGEREA ECHILIBRULUI INTRE ALVEOLA SI CREIER DUREAZA MAI MULT. CAND DEBITUL
CARDIAC ESTE SCAZUT, CONCENTRATIA ALVEOLARA A GAZULUI ANESTEZIC CRESTE DEOARECE CAPTAREA IN SANGE ESTE
MAI SCAZUTA
C.GRADIENTUL INTRE PRESIUNEA PARTIALA ALVEOLARA SI PRESIUNEA PARTIALA VENOASA A
ANESTEZICULUI : AGENTUL ANESTEZIC ESTE DISTRIBUIT DE CIRCULATIA ARTERIALA CATRE DIFERITE
TESUTURI DIN ORGANISM.PE MASURA CE SANGELE VENOS REVINE LA PLAMANI AVAND UN CONTINUT
DE ANESTEZIC MAI MIC GAZUL CONTINUA SA TREACA DIN ALVEOLE IN SANGE CONFORM DIFERENTEI
DE PRESIUNE PARTIALA.CU CAT DIFERENTA DE CONCENTRATIE INTRE SANGELE ARTERIAL(ALVEOLE) SI
SANGELE VENOS ESTE MAI MARE CU ATAT CAPTAREA VA FI MAI MARE SI INDUCTIA SE VA REALIZA MAI
LENT.IN TIMP PRESIUNEA PARTIALA DIN SANGELE VENOS DEVINE APROXIMATIV EGALA CU PRESIUNEA
PARTIALA DIN AMESTECUL GAZOS INSPIRAT, CA URMARE ANESTEZICUL NU MAI ESTE CAPTAT LA NIVEL
PULMONAR
MECANISM DE ACTIUNE
-ANESTEZICELE GENERALE NU AU RECEPTORI SPECIFICI
-LA CONCENTRATII CU EFICACITATE CLINICA, AG CRESC SENSIBILITATEA RECEPTORILOR PENTRU ACIDUL
GAMA AMINO-BUTIRIC (GABAA) SI PENTRU NEUROTRANSMITATORUL SPECIFIC GABA
- ACTIONEAZA SI PE RECEPTORII PENTRU GLICINA (RECEPTORI INHOBITORI) DIN NEURONII MOTORI SPINALI

HALOTANUL – AGENT DE REFERINTA CU CARE AU FOST COMPARATE ANESTEZICELE VOLATILE MODERNE

-INHALAT IN CONCENTRATIE DE 2% - INDUCE SOMNUL ANESTEZIC (10 MIN)
-ANALGEZIE SLABA, CA URMARE SE COADMINISTREAZA CU OXID NITRIC, OPIOIDE, ANESTEZICE
LOCALE.
-POATE FI UTILIZAT IN OBSTETRICA DACA RELAXAREA UTERULUI ESTE INDICATA
-SENSIBILIZEAZA MIOCARDUL VENTRICULAR LA ACTIUNEA ARITMOGENA A CATECOLAMINELOR (POT
SA APARA ARITMII UNEORI GRAVE)
-REVENIREA DIN ANESTEZIE – RELATIV RAPIDA, DAR FUNCTIILE MENTALE RAMAN DEPRIMATE
CATEVA ORE. LA TREZIRE POATE PREZENTA CEFALEE, FRISON, VARSATURI
-ODATA CU IDENTIFICAREA EFECTELOR ADVERSE SI CU APARITIA ALTOR ANESTEZICE, ACESTA A FOST
INLOCUIT (HIPERTERMIE MALIGNA)
ENFLURAN
- ASEMANATOR HALOTANULUI;
- UN EFECT ADVERS CARACTERISTIC - PRODUCE EXCITATIE MOTORIE SI CHIAR CONVULSII.
 ISOFLURAN
- IZOMER AL ENFLURANULUI; ARE O MOLECULA FOARTE STABILA, NU PREZINTA TOXICITATE HEPATICA SAU RENALA
- NU DEPRIMA MIOCARDUL. PRODUCE HIPOTENSIUNE PROPORTIONALA CU DOZA, STIMULEAZA REFLEXELE RESPIRATORII
 SEVOFLURAN
ASEMANATOR ENFLURANULUI; ARE EFECT RAPID; NU IRITA CAILE RESPIRATORII; POATE FII HEPATOTOXIC CA HALOTANUL.
 DESFLURAN
- ARE EFECT RAPID, DE SCURTA DURATA;
- ARE REACTII ADVERSE NUMEROASE SI FRECVENTE: TUSE, DIFICULTATE IN RESPIRATIE, APNEE, LARINGOSPASM,
SCADEREA SATURATIEI IN OXIGEN
 
GAZE
PROTOXIDUL DE AZOT (OXIDUL NITROS)
- AVANTAJE: NU IRITA MUCOASELE, NU ESTE TOXIC PENTRU ORGANELE PARENCHIMATOASE, PRODUCE O EXCITATIE CU
EFECT PLACUT ASUPRA BOLNAVULUI (ESTE DENUMIT SI GAZ ILARIANT);
- ARE EFECT ANALGEZIC MARCAT, DAR ESTE UN ANESTEZIC GENERAL SLAB, ARE SOLUBILITATE REDUSA IN SANGE
ANESTEZICE INTRAVENOASE
– INDUC RAPID ANESTEZIA,
- INTERVALUL PANA LA INSTALAREA EFECTULUI ESTE DESCRIES CA TIMP DE CIRCULATIE BRAT-CREIER
- ANESTEZIA POATE FI MENTINUTA CU UN AGENT INHALATOR ADECVAT
- INDUCTIE – DUPA CE AJUNG IN SANGE, MOLECULELE DE MEDICAMENT SE LEAGA DE PROTEINELE PLASMATICE, IAR
RESTUL RAMAN LIBERE. MASURA ATASARII LA PROTEINE DEPINDE DE CARACTERISTICILE AGENTULUI FOLOSIT
- AJUNGE LA NIVELUL INIMII, APOI LA PLAMANI, DUPA CARE VA PATRUNDE IN CIRCULATIA SISTEMICA.
- MOLECULELE LIBERE LIPOSOLUBILE NEIONIZATE STRABAT BARIERA HEMATOENCEFALICA CEL MAI RAPID,
UNDE ISI POT EXERCITA EFECTUL LA NIVELUL CREIERULUI.
- LA FEL CA IN CAZUL ANESTEZICELOR VOLATILE, MECANISMELE DE ACTIUNE EXACTE ALE ANESTEZICELOR IV NU
SUNT CUNOSCUTE
PROPOFOL
- ESTE LARG FOLOSIT
- PRODUCE O SENZATIE DE EUFORIE, IAR DUPA ANESTEZIE NU CAUZEAZA GREATA SI VOMA
- CHIAR SI LA DOZE MICI POATE PRODUCE EFECTE ADVERSE DE GENUL OBSTRUCTIE RESPIRATORIE SI APNEE;
- ARE ACTIUNE ANTIEMETICA IMPORTANTA;
- ESTE HISTAMINO-ELIBERATOR.
- EFECTE ADVERSE:
- CARDIO-VASCULARE: VASODILATATIE, DEPRIMAREA MIOCARDULUI;
- RESPIRATORII: DEPRIMAREA RESPIRATIEI;
- REACTII ANAFILACTOIDE.
 
ETOMIDAT
- ESTE INDICAT LA CEI CU RISC DE HIPOTENSIUNE;
- SPRE DEOSEBIRE DE BARBITURICE I.V. SI PROPOFOL, ARE AVANTAJUL CA OFERA STABILITATE CARDIOVASCULARA.
- UTILIZATA LA PACIENTI CU BOALA ARTERIALA CORONARIANA SAU DISFUNCTIE CARDIOVASCULARA
BARBITURICE
-CELE MAI DES FOLOSITE SUNT TIOBARBITURICELE CARE SUNT DERIVATI AI ACIDULUI BARBITURIC AVAND
CARACTERISTIC UN ATOM DE SULF IN LOCUL ATOMULUI DE OXIGEN.
-CARACTERISTICILE STRUCTURALE LE CONFERA O LIPOSOLUBILITATE CRESCUTA.
-CARACTERIZATE DE :
- PRODUC NARCOZA RAPID (IN 10-30 SECUNDE);
- EFECTUL NARCOTIC DUREAZA CCA 20 MINUTE;
- NU AU EFECT ANALGEZIC (DIN CONTRA PRODUC HIPERALGEZIE);
- IN DOZE MICI CRESC REFLEXIVITATEA LARINGIANA SI TRAHEO-BRONSICA;
- SE FIXEAZA IN PROPORTIE MARE DE PROTEINELE PLASMATICE;
- CREIERUL (FIIND FOARTE BOGAT IN LIPIDE) CAPTEAZA RAPID MOLECULELE DE ANESTEZIC RAMASE LIBERE
(NELEGATE); REDISTRIBUIREA ULTERIOARA A ACESTORA DINSPRE CREIER SPRE TESUTUL ADIPOS PERIFERIC EXPLICA
DISPARITIA RAPIDA A EFECTULUI ANESTEZIC;
- METABOLIZATE HEPATIC;
- ELIMINARE PE CALE RENALA.
BENZODIAZEPINE
- PRODUC O ANESTEZIE SIMILARA BARBITURICELOR INSA SE FOLOSESC MAI MULT PENTRU SEDARE DEOARECE IN
DOZE ANESTEZICE PRODUC AMNEZIE SI SEDARE DE DURATA LUNGA;
- REDUC PRESIUNEA ARTERIALA MODEST SI OCAZIONAL POT PRODUCE APNEE.
- METABOLIZATE LA NIVEL HEPATIC, IAR EFECTELE LOR SUNT PRELUNGITE DE ERITROMICINA
REPREZENTANTI: MIDAZOLAM, DIAZEPAM, LORAZEPAM, ETC.
ANESTEZICE LOCALE
- ABOLESC PERCEPTIA SENZORIALA, IAR IN DOZE MARI SI ACTIVITATEA MOTORIE INTR-O REGIUNE LIMITATA A
CORPULUI
- MOD DE PREVENIRE A DURERII IN TIMPUL UNOR MICI PROCEDURI CHIRURGICALE, STOMATOLOGICE SAU
ENDOSCOPICE CE AR PRODUCE DURERE, FARA AFECTAREA STARII DE CONSTIENTA A PACIENTULUI.
MEDICATIA FOLOSITA PENTRU REALIZAREA ANESTEZIEI LOCALE:
-PRIN APLICARE (PE PIELE SAU MUCOASE);
-PRIN INJECTARE.
- DPDV STRUCTURAL ANESTEZICELE LOCALE AU IN COMUN ANUMITE CARACTERISTICI FUNDAMENTALE; PREZENTA
UNEI GRUPARI LIPOFILE SE UNESTE CU O GRUPARE HIDROFILA
- MECANISM DE ACTIUNE: BLOCHEAZA GENERAREA POTENTIALULUI DE ACTIUNE PRIN INCHIDEREA CANALELOR DE
NA SI DIMINUARII PERMEABILITATII MEMBRANARE PENTRU IONII DE NA.
MOLECULELE NEIONIZATE (LIPOSOLUBILE) PATRUND IN MEMBRANA NEURONALA SI COMPRIMA CANALELE IONICE
PENTRU NA DIRECT SAU MODIFICA STRUCTURAL CANALUL IONIC (II SCHIMBA CONFORMATIA), (PRODUC SCADEREA
SENSIBILITATII)
- ACTIUNEA LOR DEPINDE DE PH-UL TISULAR;
- DPDV CHIMIC MAJORITATEA AL SUNT COMPUSI CU CARACTER BAZIC;
- LA UN PH TISULAR ACID (EX.TESUTURI INFLAMATE), ACTIVITATEA AL SCADE (SE GASESC IN FORME
HIDROSOLUBILE, IONIZATE CE NU PATRUND IN ELEMENTELE NERVOASE).
ACTIUNILE ANESTEZICELOR LOCALE:
- VASODILATATIE CARE DETERMINA DIFUZIUNEA RAPIDA DE LA LOCUL ACTIUNII SI SCADE DURATA EFECTULUI CAND
SUNT ADMINISTRATE SINGURE
- FUNCTIA HEPATICA NU AFECTEAZA DURATA EFECTULUI ANESTEZICELOR LOCALE
- REACTII ALERGICE RELATIV FRECVENTE, INSA MAJORITATEA AU ORIGINE PSIHOGENA (URTICARE, EDEM,
BRONHOSPASM). ALERGIA ADEVARATA ESTE FOARTE RARA

LIDOCAINA (XILINA)
- ANESTEZIE LOCALA DE SUPRAFATA, INFILTRATIE SI CONDUCERE.
- ALTE UTILIZARI: ANTIARITMIC CARDIAC.
- SUPRADOZAREA CU XILINA: DEPRESIE, SOMNOLENTA, AMETELI, STARE CONFUZIONALA, TRESARIRI MUSCULARE,
HIPOTENSIUNE, TRANSPIRATIE, GRETURI;
- TRATAMENTUL SUPRADOZARII: SIMPATOMIMETICE (PENTRU TULBURARI CARDIO-VASCULARE);
DIAZEPAM (ATUNCI CAND APAR CONVULSII).