1.

AG de scurta durata

Curs 14

2. AG balansata cu intubatie – medicamente folosite

Curs 14

3. Neuroleptanalgezia, neuroleptanestezia

Curs 14

4. Calea intravenoasa – AG

- Se utilizează o venă superficială;

- Administrarea se face fie intermitent cu siringa, fie continuu, în perfuzie;

- Anestezia i.v. trebuie precedată de administrare de Atropină sau Scopolamină, iar în

timpul anesteziei se poate administra O2 pentru evitarea hipoxiei;

- Dar oricum trebuie să existe posibilitatea de intubyaaţie traheală şi oxigeno-terapie;

- Ca ex. de anestezie i.v. cu Penthotal 2,5 – 5 – 10%: se începe cu 100 – 150 mg în 15 sec.
– după 1 min. se repetă doza dacă este necesar – apoi se administrează câte 50 – 100 mg la
câteva minute pentru menţinerea anesteziei. Doza totală nu trebuie să depăşească 1 – 1,5 g.

Vezi si anestezice intravenoase curs 11

5. Etapele preanteziei

Curs 12

6. Stadiile anesteziei AG

Curs 13

7. Postanestezia

Curs 13

8. Autoanalgezia generala

Curs 14

9. analgezia relative

Curs 14

10. Ubistezin cantitate, supradozare

11. Adrenalina
12. Noradrenalina

13. Fenilpresina nu se foloseste

14. Fenilefrina – pt trat colapsului

15. Accidente locale si generale, complicatii

Curs 7

16. Anestezia prin imbibitie,badijonare

Lp pag 28

17. Anestezia plexala eficienta

18. Indicatii la tuberozitate

19. Teritoriu anesteziat la tuberozitate

20. N infraorbitar : teritoriu anesteziat ; directia acului ;

21. N palatin mare : teritoriu anesteziat , repere directia acului

22. Nazo palatin : indicatii , repere,teritoriu anesteziat

23. Anestezia prin infiltratie in bolta palatine : teritoriu,directie,cantitate

Pg 52 lp

24. Spix : indicatii ,tehnica

25. Spix : teritoriu , accidente,dificultate,repere

26. N lingual : repere tehnica

27. Dan Theodorescu : repere,directie ac

28. N bucal : teritoriu anesteziat , indicatii, tehnica , repere + daca se face exobucal

Pg 65 lp

29. N. incisive : repere,teritoriu,directia acului ,indicatii

30. N.mentonier : repere ; daca se face pe cale endoorala

Pg 65

31. Anestezicul general ideal

Se poate afirma că nu există o substanţă anestezică generală ideală, diversele substanţe

prezentând diverse acţiuni nefavorabile AG:
 - Exacerbarea reflexelor faringian, laringian; determină vărsături, stimulează secreţia
salivară – împiedică intubaţia sau intervenţia chirurgicală;

- Sunt hepato-, sau renalo-toxice;

- Deprimă centrii cardio-vasculari şi respiratori bulbari – putând determina un sfârşit letal;

- Nu relaxează musculatura; unele determină numai o anestezie superficială, fiind

utilizate în special pentru inducţie;

- Pot determina la trezire fenomene vegetative – vărsături sau reacţii psiho-motorii,

halucinogene;

- Unele sunt inflamabile, explozive;

32. Clasif aneste

33. Metode viitoare de control

A. Analgezia prin acupunctură

B. Hipnotismul

C. Audioanalgezia

D. Anestezia electrică = anaelectrotonusul

E. Anestezia prin aer rece

34. Indicatii AG si substante

Curs 2

Curs 10

Curs 11

35. Indicatii ALR

Curs 2

36. Avantajele ALR fata de AG

Curs 2

37. Scopurile utilizarii in MD a anesteziei loco regionale

Curs 3

38. Receptorii durerii

Curs 3
39. Eficacitatea anesteziei locale

Curs 4

40. Subtst aneste locale

41. Cocaina se foloseste doar injectabil

42. Procaina actiune, fen toxice, doze, concentratii, r alergice

43. Xilina doza maxima in OMF, supradozaj

44. Prilociana ( cinatnest )

45. Thiopental

46. Calea inhalatorie- circuite

Curs 11

47. Durata de actiune a substantelor anestezice

Curs 4

48. Actiune secundara AL

Curs 4

49. Derivati esterici, anilidici, amidati

Curs 5

50. Anestezicele de contact

Curs 5

1. derivati esterici ai PABA

-procaina hidroclorica (novocaina)

-ametocaina (tetracaina, pentocaina)

-clorprocaina

-benzocaina

2. invervatia carunculei lacrimale

-n. INFRATROHLEAR, ramura a n. nazociliar din n. oftalmic

3. corbasilul
-se mai numeste nordefrin
 -izomer al Adrenalinei cu actiune asemnanatoare Noradrenalinei, dar mai putin active si mai
putin toxic decat Adrenalia

-nu da HTA brutala

-vasoconstictor local efficient

-in concentratii de 1/10.000

4. ubistezin
-articaina hidroclorica

-din grupa amidelor

-utilizat strict in medicina dentara si chirurgia OMF

-penetrabilitate foarte buna, inclusiv prin os

-metabolizat de ficat si eliminat pe cale renala

-poate da reactii alergice, determinate de gruparea amino

-se foloseste cu sau fara vasoconstrictor

-contraindicatie la copii sub 4 ani, afectiuni cardio-vasculare, deficiente renale si hepatice

severe, DZ, hipertiroidie, alergii si astm bronsic, epilepsie

-supradozarea: ameteli, gust metalic, zgomote in urechi, greturi, varsaturi, neliniste, anxietate,
cresterea frecventei respiratorii. In forme grave: tremor, fasciculatii musculare, contractii
tonico-clonice, convulsii, pana la paralizia centrilor cardio-respiratori bulbari si moarte

-carpule de 1,7 ml

-pt copii 20-30 kg: 0,25-1 ml solute; copii 40-45 kg: 0.5-2 ml solutie

-adulti, doza maxima 12,5 ml (7 carpule)

-datorita penetrabilitatii crescute este suficienta o carpula pt extractia unui dinte

5. xilina

6. mepivacaina
7. contraindicatii anestezia intraligamentara
-dintii temporari

-infectii si inflamatii la locul de punctie

-tumori la locul de punctie

 Indicatii: pacientii cu risc hemoragic, pt a se evita riscul unor punctii profunde care pot
determina complicatii sau ca tehnica de completare atunci cand anestezia loco-regionala nu s-a
instalat

8. indicatii absolute ale AG

-copii mici
-pacienţi cu teren alergic, care prezintă intoleranţă la anestezicele locale;
-pacienţi cu deficite neuro-psihice sau motorii cum sunt: deficite motorii centrale, -caracterizate
prin mişcări necoordonate, sau deficite psihice la care pacienţii refuză total colaborarea cu
medicul;
-procese septice evolutive la care accesul eficient asupra regiunii de anesteziat nu este posibil, şi
la care din cauza inflamaţiei locale, infiltraţia locală nu este eficientă.

9. afetiuni generale care determina amanarea anesteziei

• cardiopatii decompensate

• hipertensiunea arteriala (mai ales cea netratată)

• insuficienţa hepatică

• insuficienţa renală

• afecţiuni hemoragice: coagulopatii,

trombocitopenii etc.

• starea de epuizare fizică sau psihică

• starea de ebrietate

10. indicatii anestezia topica

➢ anestezia gingiei pentru

• detartraj

• adaptarea unei coroane

• lustruirea unei obturaţii de colet

➢ cauterizări minore ale mucoasei orale

➢ anestezia locului de înţepătură înaintea altei

anestezii locale
 ➢ suprimarea reflexului faringian pentru examinare,

amprentare sau probele protezelor

11. repere anestezia la tuberozitate

12. structura anesteziata la n infraorbitar
13. repere n infraorbitar
14. repere n mentonier
15. anestezia la tuberozitate, indepartarea parti moi
16. fentanyl
17. repere gaura incisiva
-pe linia mediană între cei doi IC sup în regiunea anterioară a bolţii palatine

• la 0,5 cm înapoia şi sub coletul dinţilor, fiind acoperită de papila incisiva

18. accidente spix

19. indicatii ale a n mentonier- zona trigger
• intervenţii dento-alveolare şi asupra părţilor moi

labio-mentoniere când accesul la spina Spix nu este

posibil

• completarea unei anestezii la gaura mandibulară de

partea opusă

• tratamentul nevralgiilor trigeminale cu zona trigger în

acest teritoriu

20. accidente alergice- forme medii

•Forme uşoare – manifestate prin urticarie, erupţii cutanate, prurit, edem;

•Forme medii – cu hipotensiune arterială, dispnee, crize de astm bronşic şi bronhospasm, edem
glotic cu respiraţie şuierătoare şi insuficienţă respiratorie;

•Forme grave – manifestate prin şoc anafilactic, cu hipotensiune arterială severă, puls filiform,
paloare, insuficienţă respiratorii şi convulsii.

21. adrenalina
22. accidente ale ALR care produc durere
o Înţeparea unui trunchi nervos sau a învelişurilor sale;
o Distensiei bruşte a ţesuturilor;
o Ruperii şi dilacerării ţesuturilor;
o Soluţiei anestezice;
o Injectării în ţesuturi inflamate;
o Erorilor de substanţă.
23. necroza- culoare, cauze
Apar de obicei după anesteziile locale, mai rar la nivelul mucoasei mobile, frecvent la nivelul
mucoasei fixe – fibromucoasa gingivală, palatină.

Se datoresc cel mai adesea ischemiei adrenalinice; dar şi injectării prea rapide, sub presiune; a
unei cantităţi prea mari de anestezic; a unei concentraţii prea mari; unor greşeli de tehnică;
eventualelor urme de alcool, sau infecţiilor.

Se produce decolarea brutală a muco-periostului, cu apariţia unei zone limitate de ischemie

prelungită, la care se poate adăuga şi toxicitatea soluţiei sau o infecţie preexistentă.. Toţi aceşti
fatori duc la tulburări trofice locale, care în final se soldează cu necroză, care poate interesa
mucoasa, periostul, şi chiar osul (mai ales în cazul anesteziilor subperiostale).

Zona de necroză are iniţial o coloraţie violacee, apoi devine cenuşie-brună, cu formare de
flictene, care se deschid spontan. Ţesuturile necrozate se izolează de mucoasa normală şi se
detaşează sub formă de sfacele sau mici sechestre osoase, după care rămân ulceraţii, uneori
destul de adânci, murdare, foarte dureroase.

Suprainfectarea agravează evoluţia prin apariţia supuraţiei în plagă, dar şi a fenomenelor

inflamatorii acute care cuprind ţesuturile vecine.

Apariţia acestor ulceraţii şi necroze, poate fi favorizată şi de prezenţa unor boli generale: DZ,
lues, tbc, SIDA.

TRATAMENT – igienă bucală riguroasă, aplicaţii locale de colutori cu antibiotice, stimularea stării
generale (polivitamine, vaccinuri), echilibrarea bolilor generale preexistente

24. criza de hipoglicemie

25. derivati esteri ai acidului benzoic
-piperocaina

-meprilcaina

-izobucaina

26. halotanul
27. protoxidul de azot- cel mai vechi anestezic
28. partile seringii
➔ corpul seringii (pe care se află inscripţionate

gradaţiile în ml)

➔ pistonul

➔ amboul (vârful la care se ataşează acul)