6

ULCERUL CRONIC GASTRO-DUODENAL

(Col HE)

DEFINIŢIE: pierdere de substanţă la nivel gastric sau duodenal, care interesează

iniţial mucoasa, extinzăndu-se în profunzime la submucoasă, musculară - fiind asociat
cu un proces de inflamaţie cronică.

MACROSCOPIC: - ulceraţie unică, mai rar multiplă, cu diametru de la căţiva mm

la 10 cm.
- localizare, mai frecvent: curbura mică, antrul şi canalul piloric, bulbul
duodenal.
- formă rotundă sau ovalară, cu margini regulate, drepte parcă tăiate cu
cuţitul, cu partea dinspre cardie abruptă, cu cea dinspre pilor coborănd
în pantă lină
- pliurile gastrice converg către ulceraţie
- fundul ulcerului este curat, neted şi rigid.

DIAGNOSTIC DE ORGAN: stomac, cu 4 straturi: mucoasa (epiteliu simplu

cilindric,care formează cripte, în care se deschid glandele fundice - profunde, adănci
sau pilorice – scurte şi largi; submucoasa(ţesut conjunctiv, cu vase); musculara;
seroasa (un strat de celulemezoteliale şi unstrat subţire de ţesut conjunctiv).
LEZIUNI MICROSCOPICE: 4 straturi

1. STRATUL EXUDATIV, în suprafaţă, format dintr-o reţea de fibrină, în ochiurile

careia se găsesc granulocite, hematii şi celule necrozate.
2. STRATUL DE NECROZĂ FIBRINOIDĂ – bandă intens eozinofilă formată din
fibrină şi resturi celulare.
3. STRATUL ŢESUTULUI DE GRANULAŢIE – care întrerupe continuitatea
stratului muscular – format din ţesut conjunctiv tănăr neoformat cu vase de tip
capilar, fibroblaşti, histiocite, limfo-plasmocite, granulocite.
4. STRATUL DE FIBROZĂ reprezentat de ţesut conjunctiv cicatricial, sărac în
capilare, cu celularitate redusă

Mucoasa din vecinătatea ulcerului, prezintă semne de gastrită, inclusiv metaplazie

intestinală.
DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL:
- Eroziunea – lipsa de substanţă nu depăşeşte musculara mucoasei.
- Ulcerul acut – depăşeşte musculara mucoasei, dar nu prezintă
stratificarewa caracteristică.
- Cancerul ulcerat
- Ulcerul malignizat.
 EDEMUL PULMONAR ACUT

Coloraţia HE

DEFINIŢIE: acumulare anormală de lichid în pereţii şi spaţiile alveolare.

CAUZE: - insuficienţa acută a inimii stăngi

- intoxicaţie cu gaze toxice , în ambele situaţii crescănd
presiunea în capilarele pulmonare,
urmată de extravazarea de lichid în
alveole.

MACROSCOPIC:
- plămăn intumescent, de consistenţă păstoasă, purtănd amprenta grilajului costal
- pleura lucioasă, în tensiune
- la palpare se percep crapitaţii
- la presiune, de pe suprafaţa de secţiune se elimină un lichid roz-spumos

DIAGNOSTIC DE ORGAN: Plămăn – spaţii alveolare delimitate de septuri

conjunctive şi căptuşite de celule turtite.
- ramuri bronşice şi bronhiole, tapetate de
epiteliu cilindric pseudostratificat.

LEZIUNI MICROSCOPICE:
- spaţii alveolare lărgite
- septuri interalveolare subţiate aparent, datorită dilatării alveolelor
- în alveole: o substanţă omogenă, roză, în care se observă: bule de aer, alveolocite
descuamate, leucocite.

DIAGNOSTIC POZITIV: prezenţa în alveole a unei substanţe omogene,

eozinofile- reprezentănd proteinele din plasma extravazată.
 PERICARDITA FIBRINOASĂ

Coloraţia HE

DEFINIŢIE: inflamaţie serofibrinoasă a pericardului, caracterizată prin

depunerea pe seroasa congestionată a unei membrane albicioase-cenuşii, formate din
fibrină, care conferă cordului aspect vilos carecteristic.

MACROSCOPIC: epicard fără luciu, uscat, pe suprafaţă cu o membrană

viloasă.

DIAGNOSTIC DE ORGAN: miocard – fibre musculare striate, cu nucleu

central,stroma conjunctivă interstiţială fiind redusă şi bogată în capilare.

LEZIUNI MICROSCOPICE:
- structura miocardului păstrată
- ţesutul subepicardic este îngroşat şi prezintă capilare congestive, alături de
infiltrat inflamator limfocitar, granulocitar şi histiocite.
- Pe suprafaţa mezoteliului – apar depuneri de fibrină(care rezultă din exudarea
plasmei, cu transformarea fibrinogenului în fibrină) – sub formă de filamente
groase, lipsite de structură, colorate intens în roşu, în ochiurile căreia se observă
granulocite şi histiocite.
 CORONAROSCLEROZA
(col. HE)

DEFINIŢIE: manifestarea ATS la nivelul Aa coronare.

- forma ,,banală”, benignă, obişnuită – la persoane vărstnice.

- forma ,,malignă”, juvenilă – mai frecvent la bărbaţi, în jur de 50 ani. Se
caracterizează cu îngustarea marcată a lumenului, în secţiune transversală –
plăcile ateromatoase avănd formă de semilună.

DG. DE ORGAN: miocard, cu Aa coronare în ţesutul

subepiardic.
 INFARCT MIOCARDIC ACUT
(col. HE)

DEFINIŢIE: necroza totală a unei porţiuni din miocard, datorită

obliterării unei ramuri arteriale coronare, cel mai frecvent prin tromboză.
Evoluţia unui infarct – din momentul producerii necrozei de coagulare,
pănă la organizarea sa conjunctivă – durează aproximativ 6 săptămăni.

MACROSCOPIC:
- primele 6-12 ore – fără modificări.
- La aproximativ 24 ore – zonă slab palidă.
- La 48 ore – zonă gălbuie, de consistenţă moale, în jur cu reacţie congestiv-
hemoragică.
- Culoarea gălbuie se accentuează progresiv pănă în ziua 10, aceasta fiind perioada
de miomalacie maximă, în care există pericolul rupturii de miocard.
- În săptămănile 2-4, are loc resorbţia ţesutului necrotic şi înlocuirea sa cu ţesut
granulativ, apoi cu ţesut conjunctiv care se va fibroza, rezultănd o cicatrice
fibroasă, albă-cenuşie, dură, uneori retractilă (IM cicatricial).

DIAGNOSTIC DE ORGAN: miocard.

LEZIUNI MICROSCOPICE:
- Primele 12 ore – fără modificări
- După 12 ore – intumescenţă şi fragmentarea ff. miocardice cu dispariţia striaţiilor,
alături de edem interstiţial.
- În următoarele zile – aceste modificări se accentuează, în plus apărănd necroza
fibrelor miocardice, cu dispariţia nucleilor, congestie şi hemoragie la periferie.
Ţesutul necrotic este invadat de leucocite şi macrofage.
- Începănd cu ziua 6, începe procesul de granulaţie, care înlocuieşte în aproximativ
6 săptămăni ţesutul necrotic cu ţesut conjunctiv.

CHISTUL RADICULAR
 (col HE)

Chistul radicular se formează din granulomul radicular, în

care au pătruns cordoane epiteliale (din resturile epiteliale aberante
Malassez sau din epiteliul gingival). Prin distrugerea celulelor epiteliale
din centrul plajelor epiteliale se formează o cavitate.

MACROSCOPIC: formaţiune chistică de 0,5-1cm diametru.

DG. DE ORGAN: neidentificabil

LEZIUNI MICROSCOPICE:
- La exterior, peretele chistic este reprezentat de un ţesut conjunctiv fibros.
- Suprafaţa internă este reprezentată de un epiteliu pavimentos stratificat, iar
subepitelial se găseşte un bogat ţesut conjunctiv

TUBERCULOZA PULMONARĂ
(col. HE)

DEFINIŢIE = inflamaţie specifică a plămănului, cauzată de

Mycobacterium tuberculosis.
Specificitatea leziunii TBC este dată de: BK pe de o parte şi de pe de altă parte de
hiperergia organismului cauzată de BK.
Leziunea caracteristică TBC este GRANULOMUL TBC = FOLICUL TBC =
TUBERCUL, care poate fi de 2 tipuri:
- De tip PROLIFERATIV – cănd predomină procesele de proliferare (la
organismele cu reactivitate normală).
- De tip exudativ – cănd predomină procesele exudative (procesele proliferative
fiind reduse sau chiar absente) – la organisme cu reactivitate scăzută.
 GRANULOMUL TBC este format din 3 zone concentrice:
1. Zonă centrală de NECROZĂ CAZEOASĂ
2. Zonă intermediară formată din CELULE EPITELOIDE şi CELULE
GIGANTE LANGHANS.
3. Zonă periferică reprezentată de COROANA LIMFOCITARĂ

La nivelul plămănului, leziunea caracteristică TBC apare atăt în TBC primară căt
şi în TBC postprimară.

MACROSCOPIC: formaţiuni nodulare relativ bine delimitate, din care se

elimină un material cazeos (alb-brănzos).

DIAGNOSTIC DE ORGAN: plămăn

LEZIUNI MICROSCOPICE: leziuni acinare (de dimensiunea unor acini)

sau leziuni acino-nodulare (de dimensiuni mai mari), cu cele 3 zone caracteristice
foliculului TBC.

ADENOCARCINOMUL INTESTINAL
(col HE)

DEFINIŢIE: carcinom glandular, ce se dezvoltă din epiteliul glandular al

diferitelor organe sau mucoase.
Localizare: stomac, colon, corp uterin, prostată, glandă mamară, ovar, bronşii.

MACROSCOPIC: formă vegetantă, ulcerovegetantă, infiltrativă.

DIAGNOSTIC DE ORGAN: colon

LEZIUNI MICROSCOPICE: tumoră cu caracter infiltrativ, formată din

proliferare de glande atipice( de forme si dimensiuni variate, dispuse înghesuit, fără
stroma între ele ,,spate la spate”, cu epiteliul care tapetează pluristratificat şi
prezentănd atipii celulare, nucleare şi mitoze atipice.
În funcţie de gradul de diferenţiere, se disting 3 tipuri MO de adenocarcinom : bine,
moderat şi slab diferenţiat.
 CARCINOMUL SCUAMOS CERVICAL
(col. HE)

Carcinomul cervical ocupă locul al doilea ca frecvenţă între canerele femeii, după
carcinomul mamar. Carcinomul scuamos cervical este o tumoră malignă cervicală,
care poate fi divizat în 2 categorii: carcinom microinvaziv (cu invazie limitată în
stroma cervicală) şi carcinom invaziv( care infiltrează profund stroma cervicală).
Carcinomul scuamos invaziv este precedat de o serie de modificări intraepiteliale
scuamoase numite displazii.
În ceea ce priveşte etiologia tumorii s-a demonstrat o relaţie cu infecţia cu HPV
tipul 16 şi 18 în special.

MACROSCOPIC: nodular, ulcerat, polipoid, infiltrativ,.

DIAGNOSTIC DE ORGAN: col uterin

LEZIUNI MICROSCOPICE:
Placarde de celule atipice asemănătoare celor din stratuil spinos al epiteliului
pavimentos stratificat(dar care prezintă atipii celulare, nucleare şi mitoze atipice)
dispuse profund în stroma cervicală desmoplazică. Dacă în centrul placardelor sunt
prezente fenomene de cheratinizare de aspectul perlelor epiteliale = carcinom
scuamos cheratinizant. Adiacent leziunii infiltrative sunt prezente şi aspecte de
displazie agravată a epiteliului scuamos cervical.

- cc.epidermoid CHERATINIZANT – în care celulele tumorale din

centrul placardelor se încarcă cu cheratină, se dispun una peste
cealaltă ca foile de ceapă, realizănd perlele cornoase( epiteliale) sau
globi cheratozici. (tumora este cu atăt mai bine diferenţiată cu căt
cheratinizarea este mai exprimată).
- cc. epidermoid NECHERATINIZANT – în care semnele de atipie şi
mitozele sunt mai numeroase, fenomenele de cheratinizare de aspectul
perlelor epiteliale fiind absente.

7. MASTOPATIA FIBROCHISTICĂ MAMARĂ

(col. HE)
DEFINIŢIE: este o leziune importantă, datorită:
 - frecvenţei mari
- capacităţii de a simula clinic, radiologic şi morfologic un carcinom
mamar
- relaţiei posibile în apariţia unui carcinom mamar.
În prezent se consideră că MFC este o modificare fiziologică şi nu o leziune
patologică.
MACROSCOPIC: frecvent este o leziune multifocală şi bilaterală, interesănd în
special cadranul superoextern. Se prezintă ca un ţesut albicios-elastic difuz imprecis
delimitat, cu prezenţa de cavităţi chistice.
LEZIUNI MICROSCOPICE:
- Hiperplazie de ducte şi acini mamari (care îşi păstrează forma
rotundă, fiind tapetaţi de cele 2 straturi celulare.
- Dilatarea chistică a acinilor şi ductelor mamare, ce conţin în lumen
un material eozinofil acelular (cu sau fără celule epiteliale descuamate,
histiocite spumoase ce conţin lipide – LAMPROCITE – cu nucleul
mic situat central).
- Metaplazia apocrină: înlocuirea celulelor epiteliului normal cu celule
cilindrice cu citoplasmă abundentă, eozinofilă, granulară, cu nucleu
rotund, central – asemănător epiteliului glandelor sudoripare.
- Infiltrat inflamator cronic în stromă (datorită rupturii chistelor).
- Fibroza stromei
- Modificări fibroadenomatoide
- Hiperplazia epitelială – cea mai importantă componentă, deoarece ea
predispune la apariţia cancerului mamar. Funcţie de prezenţa sau
absenţa ei, se descriu 2 tipuri de MFC:
1. MFC FUNCŢIONALĂ( fără proliferare epitelială)
2. MFC PROLIFERATIVĂ( cu proliferare epitelială), care predispune la
dezvoltarea unui carcinom. Proliferarea epitelială din cadrul MFC, trebuie
raportată în cadrul neoplaziei ductale(NID), care poate fi:
- NID fără atipii/ NID cu atipii.

13. ADENOCARCINOMUL DE ENDOMETRU

(col HE)

Este una din cele mai frecvente neoplasme invazive dezvoltate în tractul genital
feminin. Este o tumoră malignă epitelială a endometrului, ce apare în general la vărste
mai înaintate (după 50 ani).
MACROSCOPIC: masă vegetantă, cenuşie-albicioasă, friabilă, care umple cavitatea
uterină şi cauzează metroragii.
LEZIUNI MICROSCOPICE:
În clasificarea OMS, 2003 a carcinomului endometrial – ADENOCARCINOMUL
ENDOMETRIOID este cea mai frecventă formă microscopică.
Se caracterizează prin prezenţa unui ţesut tumoral format din structuri glandulare
atipice (glande de forme şi dimensiuni variate), dar şi din structuri papilare – dispuse
înghesuit ,, spate la spate”, cu stroma dintre ele foarte redusă. Epiteliul care tapetează
glandele, respectiv acoperă papilele este pluristratificat, celulele prezentănd
pleomorfism celular şi nuclear( creşterea volumului nuclear, inversarea raportului
nucleo/citoplasmatic în favoarea nucleului, nucleoli proeminenţi, mitoze atipice).
 SIALADENITA CRONICĂ NESPECIFICĂ
(col HE)

DEFINIŢIE: proces inflamator cronic, care interesează mai frecvent glanda

parotidă, fiind favorizată de:
- factori generali (diabet, scăderea rezistenţei organismului)
- factori locali (litiază salivară, stricturi ale canalelor excretorii)

MACROSCOPIC: glanda tumefiată, de duritate lemnoasă

DIAGNOSTIC DE ORGAN: glandă salivară mixtă

LEZIUNI MICROSCOPICE:
- ducte ectaziate, cu secreţie acidofilă
- infiltrat inflamator cronic (cu tendinţă a se organiza în foliculi
limfoizi), care cu timpul produce fibroza şi atrofia acinilor
 MUCOCEL
(col HE)

DEFINIŢIE – interesează de obicei glandele salivare minore, de la nivelul

buzei inferioare ( dar şi de la nivelul mucoasei jugale, părţii ventrale a limbii etc.)
- mai ales la copii şi la tineri
- cauza: întreruperea continuităţii unui duct salivar (traumatism cel mai
frecvent), urmarea fiind eliminarea produsului de secreţie în stroma
din jur.
-
MACROSCOPIC: nodul bine delimitat, fluctuent, cu suprafaţă netedă,
transparentă, de culoare albăstruie.

DIAGNOSTIC DE ORGAN: în suprafaţă – epiteliu pavimentos din cavitatea

bucală şi adiacent leziunii – un mic fragment de glandă salivară.

LEZIUNI MICROSCOPICE:
- în corionul mucoasei bucale este prezent un material bazofil, mucinos,
în care plutesc macrofage cu citoplasmă spumoasă
- în jur – ţesut de granulaţie, care cu timpul se transformă într-o capsulă
fibroasă
- nefiind tapetat de un epiteliu, mucocelul nu este un chist adevărat.
 TUMORA WARTHIN
(col HE)

DEFINIŢIE:- este un adenom format din chisturi şi excrescenţe papilare, care

apare exclusiv în glanda parotidă.
- între tumorile glandei salivare, ocupă locul 2 ca fracvenţă.
- în ceea ce priveşte originea leziunii, teoria acceptată este că tumora
Warthin se dezvoltă din ductele heterotopice salivare localizate într-un limfonodul
intraparotidian.
- apare mai frcvent la bărbaţi, vărsta medie de apariţie fiind 62 ani
- poate apare şi bilateral

MACROSCOPIC: forma sferică sau ovoidă, încapsulată, cu dimensiuni medii de

2-4 cm sau mai mari. Pe secţiune sunt prezente cavităţi chistice, cu conţinut
maroniu, clar sau mucoid.

DIAGNOSTIC DE ORGAN: neidentificabil

LEZIUNI MICROSCOPICE: - capsulă conjunctivă la periferie

- spaţii chistice, pe alocuri cu excrescenţe papilare, delimitate de un
epiteliu bistratificat ( spre lumen, un strat de celule cilindrice, înalte,
cu aranjament în palisadă al nucleilor, citoplasma intens eozinofilă, fin
granulară – conţinut crescut de mitocondrii, cu margini distincte, iar
bazal un strat de celule cubice).
- în lumen este prezentă o secreţie caracteristică şi corpusculi laminari
asemănători corpilor amilacei
- stroma este reprezentată de ţesut conjunctiv fibro-vascular, ce conţine
un abundent infiltrat limfoid.
 ADENOMUL PLEOMORF DE GLANDĂ SALIVARĂ
(sin TUMORA MIXTĂ DE GLANDĂ SALIVARĂ BENIGNĂ)
(col HE)

GENERALITĂŢI: tumoră de origine epitelială, dar care prezintă diferenţiere

epitelială, mioepitelială şi mezenchimală.(Celulele mioepiteliale ar avea rolul cheie în
procesul neoplazic, participănd atăt la formarea structurilor epiteliale căt şi a celor
mezenchimale).
- Sunt interesate atăt glandele salivare mari, căt şi cele mici.
- Cea mai frecventă tumoră a glandelor salivare(45-74%)
- Varsta medie de apariţie 43 ani
- Mai frecventă la femei.
- Malignizarea este rară (în tumorile ce recidivează sau evoluează de
mulţi ani)

MACROSCOPIC: formaţiune tumorală rotundă sau ovalară,uneori cu suprafaţă

neregulată, dar întotdeauna bine delimitată(încapsulată sau neîncapsulată), cu
dimensiuni ce variază de la căţiva mm la căţiva cm. Pe secţiune, tumora esteomogenă,
albicioasă-cenuşie, cu zone translucide.

DIAGNOSTIC DE ORGAN: neidentificabil.

LEZIUNI MICROSCOPICE::
Ţesut tumoral format din 2 componente, în proporţie variabilă:
- Componenta epitelială, reprezentată de celule epiteliale cubice,
scuamoase sau bazaloide (uniforme, cu nucleoli mici sau absenţi,
mitoze absente), cu arhitectură extrem de variată: structuri tubulare,
trabecule şi benzi anastomozate, structuri microchistice.
- Componenta mezenchimală se dispune printre elementele epiteliale,
fiind reprezentată de: ţesut conjunctiv, hialin, mixoid, condroid sau
osos.
EPULIS GIGANTOCELULAR
(GRANULOM PERIFERIC CU CELULE GIGANTE)
col. HE

DEFINIŢIE: leziune pseudotumorală frecventă a cavităţii bucale – dezvoltată după

iritaţie sau traumatism local.

LOCALIZARE: exclusiv la nivelul gingiei

MACROSCOPIC: nodul cenuşiu sub 2cm diametru, pediculat sau sesil, care apare la
adulţi, mai ales la femei.

LEZIUNI MICROSCOPICE:
- aglomerare de celule gigante multinucleate (mari, citoplasmă
eozinofilă, nuclei dispuşi central) şi de celule mezenchimale
(fusiforme, ovalare)
- focare hemoragice
- depozite de hemosiderină
- focare calcificate sau osificate(ocazional)
 LEUCOPLAZIA
( LEUCOPLACHIA)
Col HE

DEFINIŢIE: principala leziune precanceroasă a cavităţii bucale, transformarea

malignă fiind prezentă în 5-6% din cazuri.

MACROSCOPIC: pată sau placă albă, peste 5 mm diametru, ce nu poate fi

îndepărtată prin ştergere şi ce nu poate fi încadrată în nici o altă leziune.
Este mai frecvent întălnită la bărbaţi, peste 40 de ani, datorită factorilor iritativi
locali.
Clinic, se descriu 3 forme: L. Simplex, L. Verucoasă, L. Pătată

LEZIUNI MICROSCOPICE:
- îngroşare a epiteliului (plană sau papilară), pe seama acantozei şi
hipercheratozei
- infiltrat inflamator cronic în corion
- asociată sau nu cu displazie epitelială: uşoară, moderată, gravă.

AMELOBLASTOMUL
 (col HE)

DEFINIŢIE: tumoră odontogenă epitelială benignă a maxilarelor

- cea mai frecventă tumoră odontogenă
- are caracter invaziv local şi recidivează frecvent
- provine din resturi intraosoase ale organului adamantin(care formează
smalţul dentar)

LOCALIZARE: mandibulă, regiunea molarilor, între 20-50 ani, fără

predilecţie de sex

MACROSCOPIC: - nodulară, alb-cenuşie, solidă sau chistică, cu zone dure

ce pot alterna cu zone gelatinoase
- nu prezintă capsulă proprie
- radiologic are aspect caracteristic de fagure de miere.

LEZIUNI MICROSCOPICE:
- proliferare epitelială sub formă de plaje sau insule rotunde sau ovalare.
La periferia lor, celulele epiteliale au dispoziţie în palisadă. Spre
mijlocul placardelor, celulele au formă stelată şi se anastomozează
într-o reţea în ochiurile căreia se găseşte o substanţă mucoidă.
- Stroma din jurul insulelor epiteliale poate suferi hialinizare şi este
bogat vascularizată.

- VARIANTE MICROSCOPICE
- 1. FOLICULAR ( plaje de celule epiteliale, cu stromă conjunctivă în
jur; în interiorul plajelor sunt prezente microchisturi, căptuşite de
epiteliu unistratificat).
- 2. PLEXIFORM ( celulele tumorale sunt cilindrice şi aranjate în
cordoane anastomozate şi separate de o stromă hipocelulară).

PROGNOSTICUL: este bun pentru localizarea mandibulară, dar devine grav

după apariţia recidivelor. Urmărirea în timp a acestor bolnavi este obligatorie.

CHISTUL RADICULAR
(col HE)
 Se formează din granulomul radicular, în care au pătruns cordoane epiteliale.
Prin distrugerea celulelor epiteliale centrale dintr-o plajă epitelială, se formează o
mică cavitate – CHIST, tapetat de epiteliu pavimentos stratificat, cu conţinut clar
în care se găsesc celule descuamate, colesterol şi detritus celular.

Macroscopic: formaţiune chistică de 0,5-1 cm diametru, cu perete fibros.

Dg. de organ: neidentificabil.

SEMINOMUL TESTICULAR
(col HE)
 DEFINIŢIE: este tumora organo-specifică a testicolului cu origine la nivelul
celulelor germinale, având incidenţă maximă la bărbaţi tineri, dar nu apare înainte
de pubertate.

FACTORI FAVORIZANŢI: criptorhidie, oreion, orhite, factori genetici

MACROSCOPIC: dimensiune variabilă, formă nodulară, pe secţiune având

culoare cenuşie-marmorată, aspect lobulat, de consistenţă moale. Odată cu
creşterea tumorii apar necroze şi hemoragii. Nu are capsulă proprie, dar se
păstrează conturul testicular.

DIAGNOSTIC DE ORGAN: testicol

LEZIUNI MICROSCOPICE: ţesutul tumoral este reprezentat de celule mari –

rotunde sau poligonale, cu citoplasmă clară, care se grupează în cuiburi. Acestea
sunt asemănătoare spermatocitelor, având nuclei veziculoşi, cu cromatină fin
dispersată şi un nucleol proeminent. Celulele tumorale sunt monomorfe, mitozele
sunt rare. Cuiburile celulare sunt delimitate de fine septuri conjunctive, infiltrate
abundent cu limfocite.