ENZIMOLOGIE CLINICA.

BIOMARKERI ENZIMATICI
OBIECTIVE:
1. CUNOASTEREA TEHNICILOR DE MASURARE A ACTIVITATII ENZIMATICE
SI UTILITATEA ACESTORA IN DIAGNOSTIC.
2. CUNOASTREA DISTRIBUTIEI IZOENZIMELOR LA NIVELUL ORGANELOR SI
TESUTURILOR
3. DISCUTII LEGATE DE UTILIZAREA MARKERILOR ENZIMATICI IN
DIAGNOSTICUL INFARCTULUI MIOCARDIC SI AL AFECTIUNILOR
HEPATICE.
 INTRODUCERE
• ENZIMELE SUNT PROTEINE SIMPLE SAU COMPLEXE CE CATALIZEAZA IN MOD SPECIFIC
REACTIILE BIOCHIMICE CE SE DESFASOARA IN ORGANISM.
• ELE SE GASESC DISTRIBUITE IN TOATE ORGANELE SI TESUTURILE SI SUNT ELIBERATE IN
CANTITATE MARE IN SER CEL MAI FRECVENT CA URMARE A UNEI LEZIUNI CELULARE.
EXCEPTIE FAC ENZIMELE CARACTERISTICE PLASMEI SI ANUME, CELE IMPLICATE IN
COAGULARE, CERULOPLASMINA, PSEUDOCOLINESTERAZA, ACESTEA FIIND PREZENTE IN
PLASMA IN CONCENTRATII SEMNIFICATIVE.

• ENZIMOLOGIA CLINICA SE BAZEAZA PE MASURAREA ACTIVITATII ENZIMATICE IN PROBELE

BIOLOGICE, ACTIVITATE CE VA FI CRESCUTA PESTE LIMITELE NORMALE DE REFERINTA
ATUNCI CAND UN ANUMIT TESUT ESTE LEZAT, REPREZENTAND ASTFEL UN INDICATOR AL
UNEI AFECTIUNI.
• UN BIOMARKER REPREZINTA O MOLECULA BIOLOGICA A CAREI CONCENTRATIE IN SANGE
SE SCHIMBA CA RASPUNS LA O BOALA SPECIFICA SAU POATE FUNCTIONA CA MESAGER
BIOLOGIC. ASTAZI SUNT VALABILI O SERIE E BIOMARKERI CE SE POT DETERMINA ATAT LA
NIVELUL SANGELUI CAT SI LA NIVEL TISULAR SI CELULAR. ACESTE BIOMOLECULE NU
SUNT NUMAI ENZIME CI POT FI PROTEINE, MOLECULE DE SEMNALIZARE CELULARA,
COMPUSI INTERMEDIARI AI DIFERITELOR CAI METABOLICE ETC.
• BIOMARKERII SUNT UTILIZATI IN CLINICA NU NUMAI IN SCOPUL STABILIRII UNUI
DIAGNOSTIC, DAR SI IN VEDEREA MONITORIZARII TERAPIEI, EVOLUTIEI BOLII SI IN
STABILIREA UNUI PROGNOSTIC.
 MASURAREA ACTIVITATII ENZIMATICE
• ACTIVITATEA UNEI ENZIME ESTE REPREZENTATA DE CANTITATEA DE PRODUS DE REACTIE
CE SE FORMEAZA PE UNITATEA DE TIMP. ACTIVITATEA UNEI ENZIME ESTE DIRECT
PROPORTIONALA CU CONCENTRATIA ENZIMEI. DEOARECE ENZIMELE SUNT PREZENTE IN
CANTITATI FOARTE MICI IN PRODUSELE BIOLOGICE, ELE SUNT MULT MAI SIMPLU DE
DETERMINAT MASURAND ACTIVITATEA LOR CATALITICA.
• PRINCIPIUL GENERAL DE DETERMINARE A ACTIVITATII UNEI ENZIME SE BAZEAZA PE
FORMAREA UNUI PRODUS DE REACTIE COLORAT (REACTIE DIRECTA), CA URMARE A
TRANSFORMARII UNUI SUBSTRAT INTR-O REACTIE CATALIZATA ENZIMATIC. DACA DIN
REACTIA CATALIZATA ENZIMATIC NU REZULTA UN COMPUS COLORAT ATUNCI SE POT
UTILIZA REACTII CUPLATE CARE SA AIBA DREPT REZULTAT FORMAREA UNUI COMPUS
COLORAT (REACTIE INDIRECTA).
EXISTA DOUA METODE DE DETERMINARE A ACTIVITATII ENZIMATICE:

1. METODE DE DETERMINARE CINETICE CU TIMP FIX DE INCUBARE (END POINT

REACTION)- IN CARE REACTIA ESTE OPRITA DUPA UN TIMP PRESTABILIT SI SE MASOARA
FOTOMETRIC ABSORBANTA PRODUSULUI DE REACTIE FORMAT, CA INDICATOR AL
ACTIVITATII ENZIMATICE.
2. METODE DE DETERMINARE CINETICE – CE PRESUPUN CONTINUA MONITORIZARE A RATEI
DE REACTIE. ABSORBANTA PRODUSULUI FORMAT ESTE MASURATA FOTOMETRIC LA INTERVALE
DE TIMP PRESTABILITE (LA INTERVALE DE 30 SAU 60 DE SECUNDE). ACESTA METODA PERMITE
EFECTUAREA UNUI GRAFIC LINEAR AL ABSORBANTELOR RAPORTAT LA TIMPUL DETERMINARII,
RATA REACTIEI FIIND REPREZENTATA DE PANTA CURBEI REZULTATE (SLOPE), GRAFIC CE ESTE
UTILIZAT IN VEDEREA CONTROLULUI ACURATETEI MASURARII, DEVIATII DE LA LINIARITATEA
GRAFICULUI FIIND USOR OBSERVATE SI CORECTATE
• MASURAREA ACTIVITATII ENZIMATICE ESTE POSIBILA DATORITA DEZVOLTARII
SPECTROFOTOMETRELOR SENSIBILE CE POT MASURA PRODUSUL DE REACTIE CE
ABSOARBE SPECIFIC IN DOMENIUL ULTRAVIOLET LA O ANUMITA LUNGIME DE UNDA.
METODA CE STA LA BAZA MAJORITATII DETERMINARILOR ENZIMATICE IN CHIMIA
CLINICA.
 CALCULUL ACTIVITATII ENZIMATICE

• ACTIVITATEA ENZIMATICA SE EXPRIMA IN UNITATI DE ACTIVITATE. IN TRECUT S-AU FOLOSIT

DIFERITE UNITATI DE EXPRIMARE A ACTIVITATII ENZIMATICE (BODANSKY, WOLGHEMUTH
ETC), PENTRU A STANDARDIZA SISTEMUL DE RAPORTARE ENZYME COMISSION (EC) AU
DEFINIT UNITATEA INTERNATIONALA (UI) – CA FIIND CANTITATEA DE ENZIMA CE
CATALIZEAZA REACTIA DE TRANSFORMARE A 1ΜMOL DE SUBSTRAT PER MINUT IN CONDITII
SPECIFICE DE TEMPERATURA, PH ETC. CONCENTRATIA ENZIMEI ESTE EXPRIMATA IN UI/L
 METODE IMUNOLOGICE DE DETERMINARE A CONCENTRATIEI UNEI ENZIME

• DATORITA PREZENTEI ENZIMELOR IN CONCENTRATII FOARTE MICI IN PROBELE BIOLOGICE S-A

SIMTIT NEVOIA DESCOPERIRII UNOR TESTE CARE SA PREZINTE O SPECIFICITATE MULT MAI MARE
DECAT CELE DE DETERMINARE A ACTIVITATII CATALITICE.
• MULTE DINTRE TESTELE DE LABORATOR FOLOSESC ASTAZI METODELE IMUNOLOGICE CE SE
BAZEAZA PE FAPTUL CA ENZIMELE SUNT PROTEINE LA CARE SE POT LEGA ALTE PROTEINE SAU
MOLECULE, ACESTEA PUTAND FI MASURATE ULTERIOR. VALOAREA OBTINUTA REPREZINTA
CANTITATEA DE ENZIMA PREZENTA IN PROBA BIOLOGICA TESTATA.
• ENZIMELE POT FI FOLOSITE CA REACTIVI IN DETERMINARI IMUNOLOGICE PRECUM VIRUSUL
IMUNODEFICIENTEI UMANE (HIV), DETERMINAREA ANTICORPILOR, ANTIGENELOR TUMORALE ETC.
CELE MAI FOLOSITE ENZIME CA INDICATORI AI PREZENTEI SAU ABSENTEI UNUI ANALIT SUNT:
PEROXIDAZA (POD), FOSFATAZA ALCALINA (ALP).
 ENZIMELE CA REACTIVI IN DETERMINAREA ALTOR COMPUSI
• KITURILE DE DETERMINARE A UNOR COMPUSI (COLESTEROLUL, LACTATUL, PIRUVATUL ETC)
CONTIN SISTEME ENZIMATICE CE CATALIZEAZA REACTIA DE TRANSFORMARE A ANALITULUI
INTR-UN PRODUS DE REACTIE, IN FUNCTIE DE SPECIFICITATEA ENZIMEI (DETERMINARI
ENZIMATICE ALE UNUI ANALIT PREZENT IN PROBA BIOLOGICA).
• EXEMPLU: DETERMINAREA LACTATULUI FOLOSESTE LACTATDEHIDROGENAZA (LDH) CA SI
REACTIV PENTRU DETERMINAREA CONCENTRATIEI ANALITULUI IN PROBA BIOLOGICA.
 ENZIME CU SEMNIFICATIE IN DIAGNOSTICUL CLINIC

A. ENZIME MUSCULARE

• 1. LACTATDEHIDROGENAZA (LDH) ESTE DISTRIBUITA PE SCARA LARGA LA NIVELUL

ORGANISMULUI, FIIND PREZENTA INTR-UN NUMAR MARE DE CELULE SI TESUTURI.
• CATALIZEAZA REACTIA REVERSIBILA DE TRANSFORMARE A ACIDULUI PIRUVIC IN ACID
LACTIC CU AJUTORUL COENZIMEI NADH (NICOTINAMID ADENIN DINUCLEOTID, FORMA
REDUSA), REACTIE CE ARE LOC CU SCHIMB DE PROTONI SI ELECTRONI LA NIVEL
INTRACELULAR.
 SEMNIFICATIA LDH IN DIAGNOSTICUL CLINIC

• DATORITA PREZENTEI ENZIMEI LA NIVELUL DIFERITELOR ORGANE SI TESUTURI, NUMARUL

AFECTIUNILOR CE POT FI URMATE DE CRESTEREA CONCENTRATIEI SERICE A LDH ESTE
CRESCUT.
• O CONCENTRATIE MARE A LDH O GASIM LA NIVELUL CELULEI MIOCARDICE, FICATULUI,
RINICHIULUI, MUSCHILOR SCHELETICI, ERITROCITULUI. IN CANTITATE MAI MICA SE GASESTE SI
LA NIVELUL PLAMANULUI, LIMFOCITELOR, SPLINEI SI PANCREASULUI.
• CEA MAI MARE CONCENTRATIE A LDH SE INTALNESTE IN ANEMIA BIERMER (DEFICIT DE
VITAMINA B12) SI ANEMIILE HEMOLITICE, FAPT CE SE DATOREAZA CONCENTRATIEI CRESCUTE
LA NIVELUL ERITROCITELOR SI ELIBERAREA IN SER CA URMARE A DISTRUCTIEI MEDULARE A
ACESTORA.
• DATORITA PREZENTEI ENZIMEI LA NIVELUL LIMFOCITELOR, UNELE DINTRE LEUCEMII SE
INSOTESC DE O CRESTERE A LDH. CEL MAI MARE NIVEL SE INTALNESTE IN LEUCEMIA
LIMFOBLASTICA ACUTA (DATORITA DEGRADARII CELULELOR IMATURE LA NIVELUL MADUVEI)
(BISHOP, 2010).
• CRESTERI MODERATE ALE CONCENTRATIEI SERICE A LDH SE INTALNESC IN AFECTIUNILE
HEPATICE (SINDROAMELE DE HEPATOCITOLIZA), IN INFARCTUL MIOCARDIC ACUT SI IN BOLILE
MUSCHILOR SCHELETICI.
• DATORITA UNUI NUMAR MARE DE AFECTIUNI CE SE INSOTESC DE CRESTEREA ACTIVITATII
LDH TOTALE LA NIVELUL SANGELUI, ACESTA ESTE CONSIDERAT UN MARKER CU
SPECIFICITATE REDUSA.
• SEPARAREA IZOENZIMELOR LDH PRIN ELECTROFOREZA OFERA INFORMATII CU O
ACURATETE MAI MARE COMPARATIV CU DOZAREA LDH TOTAL SERIC.
• ENZIMELE POT AVEA DISTRIBUTIE DIFERITA IN ORGANISM, O ANUMITA ENZIMA CE SE
GASESTE IN TOATE TESUTURILE IN CONCENTRATIE MICA, POATE FI PREZENTA IN
CONCENTRATIE MARE INTR-UN ANUMIT TESUT.
• IN CONTRAST, UN ANUMIT TESUT POATE SA CONTINA O ENZIMA CE NU SE GASESTE IN
CELELALTE TESUTURI. ENZIMELE POT FI PREZENTE SUB DIFERITE FORME MOLECULARE
INRUDITE STRUCTURAL, NUMITE IZOENZIME.
• IZOENZIMELE SUNT ALCATUITE DIN SUBUNITATI DIFERITE CE SE POT ASOCIA CATE DOUA
SAU MAI MULTE ALCATUIND ASTFEL MOLECULA FUNCTIONALA.
Izoenzime Miocard Eritocite Rinichi Muschi Ficat Afectiuni
scheletici
LDH1 (%) 60 40 28 3 0.2 Infarct miocardic,
anemie hemolitica
LDH2 (%) 30 30 34 4 0.8 Anemie
megaloblastica
LDH3 (%) 5 15 21 8 1 Embolism pulmonar,
pneumonie,
limfocitoza,
pancreatita acuta
LDH4 (%) 3 10 11 9 4 Leziune hepatica sau
inflamatie
LDH5 (%) 2 5 6 76 94 Leziune a muschilor
scheletici
• IN SERUL PERSOANELOR SANATOASE IZOFORMA MAJORITARA ESTE REPREZENTATA DE
LDH2, URMATA APOI DE LDH1, LDH3, LDH4 SI LDH5.
• IN AFECTIUNILE INSOTITE DE NECROZA CARDIACA CRESTE NIVELUL SERIC AL LDH1
DEPASINDU-L PE CEL AL LDH2, CONDITIE NUMITA PATTERN LDH INVERSAT (LDH1>LDH2).

• UN PATTERN INVERSAT SE POATE INTALNI SI IN SERURILE HEMOLIZATE, DATORITA SLABEI

SALE SPECIFICITATII ESTE UN MARKER PUTIN UTILIZAT IN DIAGNOSTICUL AFECTIUNILOR
CARDIACE.
 ANALIZA ACTIVITATII ENZIMATICE A LDH

• RECOMANDARI ALE DETERMINARII ACTIVITATII LDH:

- DIAGNOSTICUL RETROACTIV AL INFARCTULUI MIOCARDIC,
- DIAGNOSTICUL ANEMIILOR HEMOLITICE,
- MONITORIZAREA TERAPIEI CU CITOSTATICE IN CANCER, CRESTEREA LDH SEMNIFICAND
RAPIDITATEA PROLIFERARII, SUCCESUL TERAPEUTIC ESTE REPREZENTAT DE SCADEREA LDH.
• MATERIALUL BIOLOGIC
• RECOLTAREA SANGELUI VENOS SE POATE FACE FIE DIMINEATA PE NEMANCATE, FIE
POSTPRANDIAL (DUPA MASA) IN VACUTAINER FARA ANTICOAGULANT.
• ETAPA PREANALITICA
• SANGELE SE CENTRIFUGHEAZA SI SE SEPARA SERUL DE CHEAG CAT MAI REPEDE POSIBIL (IN
MAXIM 2 ORE DE LA RECOLTARE), SE LUCREAZA IMEDIAT SAU IN MAXIM 24H LA TEMPERATURA
CAMEREI, FARA A SE STOCA LA FRIGIDER SAU CONGELATOR.
• ATENTIE! NU SE LUCREAZA PE SER HEMOLIZAT. ERITROCITELE CONTIN O CONCENTRATIE DE
LDH DE 100 DE ORI VALOAREA SERICA A ACESTEI ENZIME, DIN ACEST MOTIV PROBELE
HEMOLIZATE NU SUNT ACCEPTATE LA ANALIZA
 METODA DE DETERMINARE
• SE FOLOSESC KITURI DE DETERMINARE A LDH ATAT PENTRU REACTIA DE TRANSFORMARE A
LACTATULUI IN PIRUVAT (L → P) CAT SI PENTRU REACTIA (P→L),
• METODA ESTE SPECTROFOTOMETRICA CINETICA, CE MASOARA REDUCEREA ABSORBANTEI NAD
LA NADH (SAU INVERS), RATA DE CRESTERE A CONCENTRATIEI NADH (ABSORBANTEI LA 340NM)
ESTE DIRECT PROPORTIONALA CU CONCENTRATIA LDH.
• VALORI DE REFERINTA (100-225 U/L LA 37°C)
• +37°C U/L
• BARBATI 135 – 225
• FEMEI 135 – 214
• COPII (2 – 15 ANI) 120 – 300
• NOU NASCUTI (4 – 20 ZILE) 225 – 600
• VALORILE LDH TREBUIE INTERPRETATE IN FUNCTIE DE ISTORICUL PACIENTULUI, DE
MANIFESTARILE CLINICE SI DE REZULTATUL CELORLALTE EXPLORARI.
• IZOENZIMELE LDH SE SEPARA PRIN ELECTROFOREZA IN GEL DE AGAROZA SAU MEMBRANE DE
ACETAT DE CELULOZA SI DETECTATE FLUOROMETRIC SAU COLORIMETRIC.
 CREATINKINAZA (CK)

• CREATINKINAZA ESTE O ENZIMA IMPLICATA IN REGENERAREA ATP IN PRINCIPAL LA NIVELUL

CELULELOR MUSCULARE UNDE STOCHEAZA ATP-UL SUB FORMA DE CREATINFOSFAT.

• SEMNIFICATIA CK IN DIAGNOSTICUL CLINIC

• CREATINKINAZA SE GASESTE IN CANTITATE MARE IN TESUTURI CU ACTIVITATE INTENSA PRECUM
MUSCHIUL SCHELETIC, MIOCARDUL SI CREIERUL SI IN MAI MICA MASURA IN ALTE TESUTURI.
• DATORITA ACESTEI DISTRIBUTII, CRESTERI ALE CONCENTRATIEI CK IN SANGE SE CORELEAZA CU
AFECTIUNI CARDIACE SI MUSCULARE (MIOZITA, POLIMIOZITA, MIASTENIA GRAVIS, SCLEROZA
MULTIPLA), FIIND CONSIDERAT UN BIOMARKER SENSIBIL AL INFARCTULUI MIOCARDIC ACUT SI
DISTROFIEI MUSCULARE (TIPUL DUCHENNE). NIVEL CRESCUT AL CK ESTE INTALNIT OCAZIONAL IN
AFECTIUNI ALE SNC, PRECUM ACCIDENTELE VASCULARE CEREBRALE, CRIZELE EPILEPTICE, BOLI
NEURODEGENERATIVE.
• CK CITOSOLICA ESTE PREZENTA SUB 3 IZOFORME CE SE POT SEPARA ELECTROFORETIC SI AU
DISTRIBUTIE TISULARA SPECIFICA.
Izoenzime Miocard Creier Tract gastro- Muschi Afectiuni
intestinal scheletici
Afectiuni ale SNC (AVC, crize
CK-BB(%) 1 100 95-96 0 epileptice, hipertermie maligna)

Infarct miocardic, angina,

CK-MB(%) 22 0 1-2 3 ischemie miocardica, afectiuni
cardiace inflamatorii

Boli ale muschilor scheletici,

CK-MM(%) 77 0 3 97 distrofie musculara, polimiozita,
activitate fizica intensa
• IZOENZIMELE CK SE SEPARA PRIN ELECTROFOREZA, CROMATOGRAFIE PE COLOANA
SCHIMBATOARE DE IONI, CATEVA METODE IMUNOLOGICE.
 DETERMINAREA ACTIVITATII CK(SPECTROFOTOMETRICA CINETICA)
• ARE LA BAZA REACTIA CATALIZATA DE CK DE TRANSFORMARE A CREATINEI IN CREATINFOSFAT,
CUPLATA CU O REACTIE CATALIZATA DE UN ALT SISTEM ENZIMATIC
(HEXOKINAZA/G6FOSFATDEHIDROGENAZA SAU PIRUVATKINAZA/LACTATDEHIDROGENAZA) SI SE
CITESTE ABSORBANTA LA 340NM.
• DETERMINAREA CK ESTE RECOMANDATA IN DIAGNOSTICUL INFARCTULUI MIOCARDIC ALATURI DE
ALTI MARKERI (LDH, TROPONINA) SI AL AFECTIUNILOR MUSCULARE.
 MATERIALUL BIOLOGIC

• SE RECOLTEAZA SANGE VENOS IN VACUTAINER FARA ANTICOAGULANT, DUPA CENTRIFUGARE SERUL

ESTE STABIL O SAPTAMANA LA 40C SAU O LUNA LA -200C. PACIENTUL TREBUIE SA EVITE INAINTE DE
RECOLTARE EFORTUL FIZIC.
• SERUL HEMOLIZAT ESTE SURSA UNEI FALSE CRESTERI A CK DIN ACEST MOTIV NU ESTE ACCEPTAT LA
ANALIZA.

• VALORILE DE REFERINTA DEPIND DE SEX, MASA MUSCULARA, ACTIVITATEA FIZICA SI METODA DE

ANALIZA FOLOSITA. EX. VALORILE CK LA BARBATI SUNT MAI MARI COMPARATIV CU FEMEILE.
• CK-MB ESTE IN SITUATII FIZIOLOGICE SUB 6% DIN CK TOTALA.
 ENZIME HEPATICE

CEI MAI UTILIZATI MARKERI BIOENZIMATICI IN TESTAREA FUNCTIEI HEPATICE A

PACIENTILOR SUNT TRANSFERAZELE SI FOSFATAZA ALCALINA.

1. TRANSFERAZE
• DIN ACEASTA CATEGORIE FAC PARTE ASPARTAT AMINOTRANSFERAZA (AST/GOT), ALANIN
AMINOTRANSFERAZA (ALT/GPT) SI Γ-GLUTAMILTRANSPEPTIDAZA (ΓGT).

• ASPARTAT AMINOTRANSFERAZA ESTE O ENZIMA CE REALIZEAZA TRANSFERUL GRUPARII

AMINO (NH2) DE PE ACIDUL ASPARTIC PE UN Α-CETOACID, IN PREZENTA
PIRIDOXALFOSFATULUI (PALPO, COMPUS DERIVAT DE LA VITAMINA B6) CA SI COENZIMA.
REACTIA CATALIZATA DE AST ESTE UNA DINTRE REACTIILE IMPORTANTE IN
METABOLISMUL AMINOACIZILOR.
Reactia catalizata de AST (www.virginia.edu)
SEMNIFICATIA IN DIAGNOSTIC

• UTILITATEA CLINICA A AST ESTE LIMITATA LA EVALUAREA FUNCTIEI HEPATICE SI

AFECTIUNI ALE MUSCHILOR STRIATI, CU O SPECIFICITATE REDUSA PUTAND FI
FOLOSITA IN DIAGNOSTICUL INFARCTULUI MIOCARDIC ACUT (IMA).

ANALIZA ACTIVITATII ENZIMATICE (SPECTROFOTOMETRICA CINETICA)

• ARE LA BAZA PRINCIPIUL REACTIILOR CUPLATE FOLOSIND MALATDEHIDROGENAZA
CA REACTIE INDICATOR SI MASURAND SCHIMBARILE ABSORBANTEI LA 340NM
CONTINUU, PE MASURA CE NADH ESTE OXIDAT LA NAD+.
• SERUL HEMOLIZAT NU TREBUIE UTILIZAT IN ANALIZA FIIND O SURSA SEMNIFICATIVA DE
EROARE ANALITICA.
• MATERIALUL BIOLOGIC ESTE REPREZENTAT DE SANGE VENOS RECOLTAT IN VACUTAINER
FARA ANTICOAGULANT, DIMINEATA PE NEMANCATE. SERUL ESTE STABIL O SAPTAMANA
LA 40C.

• VALORILE DE REFERINTA DEPIND DE METODA DE ANALIZA FOLOSITA.

 ALANINAMINOTRANSFERAZA

• ESTE O ENZIMA CE CATALIZEAZA REACTIA DE TRANSFER A GRUPARII AMINO DE PE ALANINA

PE ALFA CETOGLUTARAT CU FORMAREA ACIDULUI PIRUVIC SI ACIDULUI GLUTAMIC, IN
PREZENTA PALPO.
 SEMNIFICATIA IN DIAGNOSTIC

• IN MAJORITATEA BOLILOR HEPATICE ACTIVITATEA ALT ESTE MAI MARE COMPARTIV CU

CEA A AST , CU TREI EXCEPTII HEPATITA ETANOLICA, CIROZA HEPATICA SI NEOPLASMUL
HEPATIC (TIETZ, 2008).
• ALT RAMANAND CRESCUT UN TIMP MAI INDELUNGAT (16-24 ORE) DATORITA TIMPULUI DE
METABOLIZARE MAI LUNG.

• CRESTEREA ACTIVITATII TRANSAMINAZELOR ESTE OBSERVATA SI IN SINDROAMELE DE

COLESTAZA EXTRAHEPATICA.
• O CRESTERE MODERATA A ACTIVITATII TRANSAMINAZELOR POATE FI INTALNITA DUPA
ADMINISTRAREA UNOR MEDICAMENTE PRECUM: ANTIINFLAMATORII NESTEROIDIENE,
STATINE, ANTIEPILEPTICE, OPIOIDE.
 DETERMINAREA ACTIVITATII ENZIMATICE

• CONSTA DIN DOUA REACTII CUPLATE, DINTRE CARE CEA CATALIZATA DE LDH (DE REDUCERE A
PIRUVATULUI LA LACTAT) CU OXIDAREA SIMULTANA A NADH LA NAD ESTE REACTIA INDICATOR.
• MATERIALUL BIOLOGIC ESTE REPREZENTAT DE SANGE VENOS RECOLTAT IN VACUTAINER FARA
ANTICOAGULANT, DIMINEATA PE NEMANCATE. SERUL ESTE STABIL O SAPTAMANA LA 40C SI
REZULTATUL NU ESTE AFECTAT DE HEMOLIZA.

• VALORILE DE REFERINTA DEPIND DE METODA DE ANALIZA FOLOSITA.

 Γ GLUTAMILTRANSPEPTIDAZA (Γ-GT/GGT)

• ESTE O ENZIMA CE CATALIZEAZA REACTIA DE TRANSFER AL RESTULUI Γ GLUTAMIL PE

AMINOACIZI, APA SI ALTE PEPTIDE MICI. IN MAJORITATEA SISTEMELOR BIOLOGICE,
GLUTATIONUL SERVESTE CA DONOR DE RESTURI Γ GLUTAMIL (TIETZ, 2008).
• LOCALIZAREA GGT ESTE LA NIVELUL MEMBRANEI CELULARE CU CENTRUL CATALITIC
CATRE FATA EXTRACELULARA, TRANSPORTA AMINOACIZI SI PEPTIDE IN INTERIORUL
CELULEI SUB FORMA COMPLEXULUI Γ GLUTAMIL-PEPTID.
• GGT CLIVEAZA GLUTATIONUL REDUS (GSH) IN CISTEINIL GLICINA SI REST GAMA-
GLUTAMIL, CE SUNT TRANSFERATE APOI PE ALTI AMINOACIZI.
• GGT ESTE SINTETIZATA DE CATRE FICAT, ACESTA SINTEZA FIIND ACCELERATA DE ALCOOL
SI UNELE MEDICAMENTE.
• CRESTEREA CONCENTRATIEI DE GGT SE DATOREAZA ELIBERARII ACESTEI ENZIME PRIN LEZAREA
MEMBRANEI HEPATOCITARE DE CATRE COMPUSI TOXICI PRECUM ALCOOLUL SAU DATORITA
DETASARII ENZIMEI DE LA NIVELUL MEMBRANEI CELULARE FAVORIZATA DE ACIZII BILIARI.
• DIN ACESTE MOTIVE GGT ESTE CEL MAI SENSIBIL INICATOR AL CONSUMULUI CRONIC DE ALCOOL
SI ESTE UN BIOMARKER FIDEL AL AFECTIUNILOR FICATULUI SI CAILOR BILIARE. NIVELUL GGT SE
CORELEAZA FOARTE BINE CU NIVELUL FOSFATAZEI ALCALINE.

• DESI ΓGT SE GASESTE IN CANTITATEA CEA MAI MARE LA NIVELUL TUBILOR RENALI PROXIMALI,
ORIGINEA ENZIMEI PREZENTA IN SER ESTE DE LA NIVELUL SISTEMULUI HEPATO-BILIAR.
• MATERIALUL BIOLOGIC
• SE RECOLTEAZA SANGE VENOS IN VACUTAINER FARA ANTICOAGULANT, DUPA CENTRIFUGARE
SERUL ESTE STABIL O SAPTAMANA LA 40C SAU UN AN LA -200C.
 INTERPRETAREA REZULTATELOR

• VALORILE CRESCUTE ALE GGT SE CORELEAZA CU NIVELUL TRANSAMINAZELOR, ADICA RAPORTUL

GGT/AST SAU GGT/ALT (MASOARA GRADUL STAZEI BILIARE SI GRADUL LEZARII MEMBRANEI
CELULARE) SI CU MODIFICARILE GGT FATA DE CELELALTE ENZIME DE COLESTAZA, PRECUM
FOSFATAZA ALCALINA.
 EXEMPLU:

• IN HEPATITA ACUTA VIRALA GGT CRESTE LA VALORI MAI MICI COMPARATIV CU

TRANSAMINAZELE (RAPORTUL GGT/GOT= 0.1 – 0.2) COMPARATIV CU HEPATITA CRONICA
ACTIVA UNDE VALORILE GGT SUNT MULT CRESCUTE COMPARATIV CU GOT (GGT/GOT = 1 - 3)
• FICATUL GRAS (HEPATOSTEATOZA) DE ORIGINE ETANOLICA ESTE FRECVENT INSOTITA DE
CRESTERI PREDOMINANT ALE GGT COMPARATIV CU HEPATOSTEATOZA NON-ALCOOLICA IN
CARE SUNT CRESCUTE PREDOMINANT TRANSAMINAZELE SI MAI PUTIN GGT.

• IN SINDROMUL DE COLESTAZA DE ORIGINE VIRALA SAU POSTOBSTRUCTIE MECANICA ATAT

GGT CAT SI FOSFATAZA ALCALINA CRESC IN EGALA MASURA.
• VALORI DE REFERINTA DIFERA IN FUNCTIE DE METODA DE DOZARE FOLOSITA.
 HIDROLAZE

FOSFATAZA ALCALINA (ALP)

• ESTE O ENZIMA DIN CATEGORIA HIDROLAZELOR CE HIDROLIZEAZA ESTERII FOSFORICI LA UN
PH EGAL CU 9. IN SANGE SE PREZINTA SUB MAI MULTE IZOFORME CE POT FI SEPARATE SI
DOZATE PRIN METODE BIOCHIMICE. PREZINTA MAI MULTE IZOFORME:
HEPATOBILIARA, OSOASA, INTESTINALA SI RENALA.
IN SARCINA APARE TRANZITORIU O ALTA FORMA A FOSFATAZEI ALCALINE PRODUSA DE CATRE
PLACENTA.
IN CLINICA FOSFATAZA ALCALINA ESTE FRECVENT FOLOSITA IN DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL AL
AFECTIUNILOR HEPATOBILIARE, OSOASE SI HIPERPARATIROIDISM. IN DIAGNOSTICUL
TUMORILOR OSOASE SAU METASTAZELOR OSOASE ESTE UNUL DINTRE MARKERII TUMORALI
ENZIMATICI.
• IZOFORMA OSOASA ESTE REPREZENTATA DE O GLICOPROTEINA CE SE GASESTE PE SUPRAFATA
OSTEOBLASTELOR SI INTERVINE IN CALCIFIEREA OASELOR PRIN CLIVAREA PIROFOSFATULUI
CE INHIBA PROCESUL DE MINERALIZARE OSOASA.
• LA COPII SE POT INREGISTRA VALORI MAI MARI DECAT CELE DE REFERINTA PENTRU GRUPA DE
VARSTA RESPECTIVA, DATORITA PROCESELOR DE CRESTERE OSOASA.
• ACTIVITATE CRESCUTA A ACESTEI IZOFORMA SE MAI INTALNESTE IN CURSUL PROCESELOR DE
HIPERACTIVITATE OSTEOBLASTICA.
• IZOFORMA INTESTINALA ESTE PRODUSA DE CATRE ENTEROCITE SI ELIBERATA IN CIRCULATIA
SANGUINA DE UNDE ESTE RAPID METABOLIZATA, CRESTEREA ACESTEI IZOFORME ESTE INTALNITA
IN PERFORATII INTESTINALE, INFARCT INTESTINAL, ULCER.
• MATERIALUL BIOLOGIC
• SE RECOLTEAZA SANGE VENOS IN VACUTAINER FARA ANTICOAGULANT, DUPA CENTRIFUGARE
SERUL ESTE STABIL O SAPTAMANA LA 40C SAU 2 LUNI LA -200C.

• METODE DE DOZARE
• FOSFATAZA ALCALINA TOTALA SE DETERMINA PRIN METODE ENZIMATICE COLORIMETRICE.
IZOFORMELE ALP POT FI SEPARATE PRIN ELECTROFOREZA SERICA SI ANALIZA SEPARATA A FIECAREI
FRACTIUNI.
 INTERPRETAREA REZULTATELOR

• VALORILE CRESCUTE DE ORIGINE HEPATICA APAR IN SINDROMUL DE COLESTAZA INTRA SAU

EXTRAHEPATICA.
• VALORI CRESCUTE DE ORIGINE OSOASA APAR IN HIPERPARATIROIDISM, BOALA PAGET,
OSTEOMALACIE.

• BOALA PAGET APARE LA PERSOANELE PESTE 50 DE ANI SI SE CARACTERIZEAZA PRIN

LEZIUNI DE OSTEOLIZA MULTIFOCALA SAU UNIFOCALA LA NIVELUL COLOANEI
VERTEBRALE, PELVISULUI SAU FEMURULUI. DETERMINAREA ALP IZOFORMA OSOASA ESTE
UN MARKER ENZIMATIC UTIL DE MONITORIZARE A TERAPIEI ACESTOR PACIENTI. FIIND DE
ASEMENEA UN INDICATOR UTIL IN MONITORIZAREA TERAPIEI CU HORMON DE CRESTERE LA
COPII CU NANISM HIPOFIZAR, USOR DE DOZAT SI CU O CORELATIE BUNA A CRESTERII
NIVELULUI ENZIMATIC CU EFICIENTA TERAPIEI.
• FOSFATAZA ALCALINA INREGISTREAZA CRESTERI PE SEAMA IZOFORMEI PLACENTARE IN
SAPTAMANA 16-20 DE SARCINA CU MAXIM LA DEBUTUL TRAVALIULUI, REVENIND ULTERIOR
LA NORMAL.
 ENZIME PANCREATICE

• ENZIMELE CE POT FI DOZATE IN SER CA MARKERI AI AFECTIUNILOR PANCREATICE SUNT:

AMILAZA, LIPAZA, TRIPSINA, CHIMOTRIPSINA, ELASTAZA.

1. AMILAZA PANCREATICA
• AMILAZA ESTE O ENZIMA DE SECRETIE EXOCRINA FACE PARTE DIN CLASA HIDROLAZELOR CE
SCINDEAZA LEGATURILE Α 1.4 GLICOZIDICE DIN STRUCTURA OLIOZAHARIDELOR SI
POLIZAHARIDELOR (AMIDON, GLICOGEN), ACTIUNEA EI FIIND DEPENDENTA DE PREZENTA
IONILOR DE CALCIU.
• AMILAZA PREZENTA IN SERUL UMAN ESTE O ENZIMA CU MASA MOLECULARA MICA (62 KDA) CE
POATE STRABATE CU USURINTA GLOMERULUL RENAL, FIIND SINGURA ENZIMA PREZENTA IN
MOD FIZIOLOGIC IN URINA PERSOANELOR SANATOASE. AMILAZA SE GASESTE IN MAI MULTE
ORGANE SI TESUTURI, CONCENTRATIA CEA MAI MARE FIIND INTALNITA LA NIVELUL CAVITATII
BUCALE SI ESOFAGULUI (FORMA SALIVARA S) SI LA NIVELUL PANCREASULUI (FORMA P). FORMA
P ESTE SINTETIZATA DE CATRE CELULELE ACINARE PANCREATICE SI ELIBERATA IN LUMENUL
INTESTINAL.
 MATERIALUL BIOLOGIC
• DIMINEATA PE NEMANCATE SE RECOLTEAZA SANGE VENOS IN VACUTAINER FARA
ANTICOAGULANT, DUPA CENTRIFUGARE SERUL ESTE STABIL O SAPTAMANA LA 40C SAU 1
LUNA LA -200C. SUNT NECESARI MINIM 0.5 ML SER. PENTRU SERUL LIPEMIC SE LUCREAZA
PE DILUTII DE SER. NU SE LUCREAZA DIN PLASMA RECOLTATA PE ANTICOAGULATI CARE
FORMEAZA CHELATI CU IONUL DE CALCIU INHIBAND ASTFEL ACTIVITATEA AMILAZEI.
• INTERVALELE DE REFERINTA – DEPIND DE METODA DE DOZARE UTILIZATA (METODA
COLORIMERICA )
SEMNIFICATIE CLINICA:

• SEMNIFICATIE CLINICA: AMILAZA SE GASESTE DE OBICEI IN CANTITATI FOARTE MICI IN

SER SI INREGISTREAZA CRESTERI SEMNIFICATIVE IN PANCREATITELE ACUTE SI AFECTIUNI
INFLAMATORII ALE GLANDELOR SALIVARE (TIETZ, 2008), INCEPAND SA CREASCA LA 5-8
ORE DE LA DEBUTUL SIMPTOMELOR CLINICE SI ATINGE MAXIMUL LA 12-72 DE ORE.
NIVELUL AMILAZEI REVINE LA NORMAL DUPA 3-4 ZILE DE LA INCETAREA CAUZEI.
• SPECIFCITATEA ENZIMEI PENTRU AFECTIUNILE PANCREATICE ESTE INTRE 20-60%, EA
PUTAND CRESTE SI IN AFECTIUNI ABDOMINALE ACUTE (OCLUZIE INTESTINALA,
AFECTIUNI ALE TRACTULUI BILIAR, PERITONITA, TUMORI, INTOXICATIE ALCOOLICA ETC).
SE POATE INTALNI LA 20% DINTRE PACIENTI O HIPERAMILAZEMIE POSTOPERATORIE
TRANZITORIE.