Solutii. Concentratia solutiilor.

Prepararea unor solutii folosite in

medicina
Obiective
1. Cunoasterea unitatilor de masura cu care opereaza laboratorul
clinic de biochimie
2. Cunoasterea reactivilor de laborator si a ustensilelor folosite in
laboratorul de biochimie clinica
3. Insusirea unor calcule matematice cu care opereaza laboratorul
clinic: concentratii, solutii, dilutii.
4. Deprinderea manualitatii de cantarire, pipetare, masurarea exacta
si aproximativa a volumelor.
Obiective
 Scopul primar al laboratorului clinic de analize medicale este acela de
a furniza rezultate analitice precise si cu o acuratete foarte mare care
sa faciliteze diagnosticul si tratamentul pacientilor.

 Acest lucru este posibil doar daca medicul de laborator este pregatit
sa inteleaga conceptele fundamentale cu care opereaza laboratorul
clinic si sa utilizeze in mod corect echipamentul si tehnicile de
laborator in vederea eliminarii oricarei erori analitice ce poate sa
conduca la un rezultat eronat.
Unitatile de masura
 Rezultatul cantitativ al unei analize de laborator consta in doua
componente principale: valoarea (valoare numerica) analitului respectiv
si unitatea de masura. Cel mai utilizat sistem de unitati de masura in
laboratorul clinic este Sistemul International de unitati (SI), adoptat pe
plan international in anul 1960 si care are la baza sistemul metric.
 Cuprinde 7 unitati de baza, dintre care cele mai folosite sunt:
lungimea- metru (m), masa (Kg), cantitatea de substanta – (mol).
SI utilizeaza prefixe standard care adaugate la unitatea de baza ne arata
fractii zecimale sau multiplii ai acelei unitati.
 ☺Cum exprimati 1ml in microlitrii?
Factor prefix Simbol

10-18 atto A

10-15 femto F

10-12 pico P

Rezultatele analizelor de laborator 10-9 nano N

sunt cel mai adesea exprimate in 10-6 micro Μ

concentratie de substanta (mol/l) sau 10-3 mili M

masa de substanta (mg/dl, mEg/l). 10-2 Centi C

10-1 deci D

101 deka Da
Este recomandat sa se foloseasca 102 hecto H
exprimarea concentratiei analitului in 103 kilo K
mol de solvat per volum de solutie, 104 mega M

litrul fiind utilizat ca referinta. 109 giga G

1012 tera T

1015 peta P

1018 Exa E
Reactivii si chimicalele de laborator.

 Astazi, automatizarea metodelor de laborator a redus semnificati stocurile de

substante chimice utilizate si prepararea unor soltuii si substante de catre
personalul laboratorului, reducand astfel semnificativ hazardul si riscurile
laboratorului de analize medicale.
 Trusele de reactivi contin toti reactivii necesari gata preparati sau necesita doar
simpla adaugare a unor buffere sau apa in rectivii preambalati.
 Validarea metodelor folosite necesita totusi utilizarea unor solutii numite
calibratori sau solutii standard si a unor seruri de control. Aceste slutii sunt
denumite materiale de referinta.
 Standardul reprezinta o substanta de puritate ridicata de concentratie cunoscuta
riguros masurata.
Standardul este cantitatea de substanta la care ne raportam in vederea determinarii
acelei substante intr-o proba cu concentratie necunoscuta.
Calibratorul sau standardul este folosit si in scopul etalonarii si calibrarii
analizoarelor automate folosite in laborator. Pentru a ne asigura de corectitudinea
calibrarii analizoarelor folosim seruri de control cu concentratie a analitului riguros
cunoscuta.
 Serurile de control sunt materiale de referinta secundare a caror valoare se
citeste raportandu-ne la calibrator (referinta primara).
Atat valoarea calibratorului cat si a serului de control sunt cunoscute si precizate in
documentele ce insotesc livrarea acestor materiale.
Apa folosita in laboratorul clinic
 La prepararea rectivilor utilizati in analizele de laborator se foloseste exclusiv apa
distilata , apa cu grad ridicat de puritate ce este obtinuta prin procesul de distilare
si purificata prin ultrafiltrare, osmoza inversa.
 La spalarea sticlariei de laborator se foloseste apa deionizata ce este purificata
prin trecerea prin coloane schimbatoare de ioni.

Sticlaria si instrumentarul de laborator folosite in volumetrie

Instumentarul de laborator include: pipete, sticlarie gradata (baloane cotate, pahare

berzelius, pahare erlenmeyer, cilindrii gradati), dispozitive de filtrare, eprubete,
vacutainere, tuburi eppendorf etc.
Sticlaria si instrumentarul de laborator
 Sticlaria utilizata in volumetrie este reprezentata de pahare berzelius, erlenmeyer
si cilindrii gradati. Acesta se foloseste in scopul masurarii unor volume
aproximative.
 Metodele de laborator utilizate in diagnostic necesita volume riguros masurate
pentru care sunt folosite diferite tipuri de pipete.
Sticlaria si instrumentarul de laborator
 Sticlaria de laborator utilizata pentru prepararea unor solutii care nu necesita
volume riguros masurate este inerta din punct de vedere chimic si termostabila.
Tipurile de pipete
 Tipurile de pipete sunt: pipete de transfer, pipete pentru masurare exacta a
volumelor, micropipete. Fiecare dintre acestea sunt mecanice, semiautomate si
pana la roboti de pipetare care pot controla procesul de pipetare in mod electronic
cu ajutorul unui computer.
 Pipetele de transfer (pipete serologice) –sunt utilizate pentru transferul unor
volume cunoscute de reactiv. Ele sunt gradate de la 1 la 50 ml si pot fi
confectionate din sticla sau plastic.
Micropipetele
 Micropipetele sunt utilizate pentru masurarea unor volume de ordinul microlitrilor
(1μl = 0,001 ml) si sunt calibrate pentru a masura volume cuprinse intre 0,5 si 1000
μl.
 Ele pot avea un singur canal sau pot fi pipete multicanal.
Solutii. Concentratia unei solutii
 Analizele de laborator masoara concentratia unui analit intr-o solutie. Solutiile
sunt reprezentate in acesta situatie de sange, ser, urina, lichid cefalo-rahidian,
lichide de punctie.
 O solutie reprezinta un amestec omogen de doua sau mai multe substante (solvat)
care se dizolva omogen intr-o alta subsanta numita solvent.
 In laboratorul de biochimie clinica se masoara solvatul care poate fi solid sau
gazos.
Concentratia procentuala – reprezinta cantitatea de solvat care se gaseste
dizolvata in 100ml solutie (concentratie procentuala masa/volum sau volum/volum)
sau in 100g de solutie (ex. Concentratie procentuala masa/masa). Se exprima de
obicei in % si nu ia in calcul masa moleculara a substantei.
 Exemplu: atunci cand atat solvatul cat si solventul sunt lichide concentratia solutiei
se exprima ca volum/volum. Daca se dizolva 90 ml etanol in 100ml apa distilata se
obtine o solutie de alcool de concentratie 90%. Acesta concentratie se mai poate
exprima ca 900ml/L.

 Concentratia alcoolului in sange (alcoolemia) este analiza de laborator frecvent ceruta

in scop medico-legal sau medical (diagnosticarea intoxicatiei etanolice) si este
exprimata de obicei in g/l sau in mmol/L. Mai poate fi exprimata in procente: ex. O
alcoolemie de 0,9% inseamna 0,9 g de alcool dizolvat in 100g de sange.
 !In Statele Unite ale Americii toleranta concentratiei de alcool in sange este 0,10%, in
tari precum Romania, toleranta este zero.
Concentratia molara (molaritatea) – reprezinta numarul de moli de solvat ce se
gasesc dizolvati intr-un litru de solutie (mol/L sau mmol/L).
 ! De tinut minte: 1 mol de substanta este cantitatea de substanta numeric egala cu masa
moleculara a substantei respective exprimata in grame.
 Mol = masa (g)/masa moleculara (g)

Concentratia molala (molalitatea) – reprezinta numarul de moli de solvat ce se

gasesc dizolvati intr-un kilogram de solutie (mol/Kg).
 Un exemplu il reprezinta osmolaritatea unei solutii in care concentratia solvatului este
raportata la masa de solutie si este exprimata in mmol/Kg sau mOsm/Kg.

 ! De tinut minte: Solutia de NaCl 0,9% (9‰) este folosita in medicina ca si solutie
izotona (are aceeasi osmolaritate cu cea a plasmei) in vederea reechilibrarii hidro-
electrolitice. Se mai numeste in termeni medicali solutie salina (ser fiziologic).
Concentratia norma la (normalitatea) reprezinta numarul de echivalenti gram
per litru de solutie (Eg/L). Echivalentul gram reprezinta masa moleculara exprimata in
grame impartita la valenta elementului respectiv.

 In medicina echivalentul gram a fost utilizat in vederea exprimarii concentratiei

electrolitilor in plasma, astazi se recomanda exprimarea in mmol/L (Tietz, 2010).
Notiunea de dilutie
 Dilutia reprezinta proportia dintre o substanta mai concentrata (numita de obicei solutie
stoc) si proportia de diluent (de obiecei mai putin concentat decat solutia stoc).
Raportul dintre cantitatea solutiei stoc si cantitatea de solutie finala reprezinta factorul
de dilutie.
 ! De retinut: relatia dintre concentratia substantei si factorul de dilutie este de invers
proportionalitate. Cu cat factorul de dilutie este mai mare cu atat concentratia este mai
mica.
Notiunea de dilutie
 Atunci cand este necesar sa preparam o dilutie simpla, trebuie sa hotaram care
este volumul total necesar din respectiva solutie si care este volumul solutiei
stoc ce trebuie amestecat cu diluent pentru a obtine volumul dorit de solutie
finala.

 Metoda rapida de a afla cantitatea de solutie stoc necesara si cantitatea de

diluent care terbuie adaugata pana la volumul final al solutiei se obtine aplicand
regula:

 (V1)(C1)=(V2)(C2)
Dilutiile seriale
 Dilutiile seriale reprezinta dilutii multiple progresive ale unei solutii mai concentrate
(solutie stoc).
Pentru a prepara dilutii seriale dintr-o anumita substanta trebuie sa stabilim care este
volumul final din fiecare dilutie pe care vrem sa obtinem si care este factorul de dilutie
dorit.
Prima dilutie se prepara in acelasi mod ca si dilutia simpla, restul dilutiilor progresive se
face utilizand dilutia anterioara si diluent.
Bibliografie

1. Carl Burtis, Edward Ashwood, David Bruns. Tietz. Fundamentals of clinical

chemistry. Editia a6a. Editura Elsevier. 2008.
2. Michael Bshop, Eduard Fody, Larry Schoeff. Clinical Chemistry. Tehniques,
principles, Corelations. Editia a6a. Editura Lippincott, 2010.