A elaborat:Procopciuc

Gheorghe
CEPA, 1b
 1.Metoda de filtrare cu membrană

● În metoda de filtrare cu membrană (MF), un volum minim de 10 ml

de probă (sau diluție a probei) este introdus aseptic într-un
ansamblu de filtrare steril sau dezinfectat corespunzător conținând
un filtru cu membrană sterilă (dimensiunea nominală a porilor 0,2
sau 0,45 µm) . Se aplică în vid și proba este extrasă prin filtrul cu
membrană. Toate organismele indicatoare sunt păstrate pe, sau în
interiorul filtrului, care este apoi transferat într-un mediu de cultură
selectiv adecvat într-un vas Petri. După o perioadă de resuscitare, în
timpul căreia bacteriile devin aclimatizate la noile condiții, vasul
Petri este transferat într-un incubator la temperatura selectivă
corespunzătoare, unde este incubat pentru o perioadă adecvată
pentru a permite replicarea organismelor indicatoare.
* Coloniile identificabile vizual sunt formate și numărate, iar
rezultatele sunt exprimate în număr de „unități de formare a
coloniei” (CFU) la 100 ml de eșantion original. Această
tehnică este inadecvată pentru apele cu un nivel de turbiditate
care ar determina blocarea filtrului înainte de trecerea unui
volum adecvat de apă. Când este necesar să prelucrați volume
mici de eșantion (mai puțin de 10 ml), trebuie utilizat un
volum adecvat de diluant steril pentru a dispersa eșantionul
înainte de filtrare și a se asigura că acesta trece uniform pe
întreaga suprafață a filtrului cu membrană. Filtrele cu
membrană pot fi costisitoare în unele țări.
 2.Metoda cu tuburi multiple
Metoda cu mai multe tuburi este, de asemenea, denumită metoda numărului cel mai probabil (MPN),
deoarece, spre deosebire de metoda MF, se bazează pe o evaluare indirectă a densității microbiene în
eșantionul de apă, prin referire la tabelele statistice pentru a determina numărul cel mai probabil de
microorganisme prezente în eșantionul inițial. Este esențial pentru eșantioanele puternic turbate care nu
pot fi analizate prin filtrare cu membrană. Tehnica este utilizată pe scară largă pentru analiza apei
potabile, dar necesită timp pentru a efectua și necesită mai multe echipamente, articole de sticlă și
consumabile decât filtrarea membranei. Cu toate acestea, metoda tuburilor multiple poate fi mai sensibilă
decât filtrarea membranei.
Metoda cu mai multe tuburi depinde de analiza separată a unui număr de volume ale aceluiași eșantion.
Fiecare volum este amestecat cu mediu de cultură și incubat. Concentrația microorganismelor din
eșantionul inițial poate fi apoi estimată după modelul rezultatelor pozitive (numărul de tuburi care
prezintă creștere în fiecare serie de volume) cu ajutorul unor tabele statistice care oferă „cel mai mult
număr probabil ”la 100 ml din eșantionul inițial. Combinația de volume de eșantion pentru prelucrare este
selectată în funcție de tipul probei de apă sau gradul de contaminare cunoscut. Se pot folosi diverse
configurații și tabele; volumele și diluțiile tipice sunt rezumate în tabelul 2.
Tabelul 2.Volumele de proba tipice si numarul de tuburi pentru metoda cu tuburi multiple :

Tipul probei Numărul de tuburi pentru volumul eșantionului :

50m 10ml 1ml 0,1ml 0,01ml
Apa potabilă tratată: 1 5 _ _ _
Apa potabilă parțial tratată : _ 5 5 5 _
Apa sursă protejată sau apele subterane : _ 5 5 5 _
Apă de suprafață sau apă din puțurile deschise : _ _ 5 5 5

(Volumele de 0,1 și 0,01 ml sunt testate prin adăugarea a 1 ml a unei probe de diluție 1/10 și 1
/100, respectiv la 10 ml mediu de cultură cu o singură rezistență)
* Metoda cu mai multe tuburi depinde de analiza separată a unui număr de volume ale aceluiași eșantion. Fiecare
volum este amestecat cu mediu de cultură și incubat. Concentrația microorganismelor din eșantionul inițial
poate fi apoi estimată după modelul rezultatelor pozitive (numărul de tuburi care prezintă creștere în fiecare
serie de volume) cu ajutorul unor tabele statistice care oferă „cel mai mult număr probabil ”la 100 ml din
eșantionul inițial. Volumele adecvate de apă sunt adăugate aseptic la tuburi sau alte vase care conțin mediu
nutritiv steril cu o concentrație care va asigura că amestecul corespunde unui mediu cu o singură rezistență.
Tubul trebuie să conțină și un tub de sticlă inversat mic (tubul Durham) pentru a facilita detectarea producției
de gaz. Tuburile sunt incubate fără resuscitare, iar numărul de reacții pozitive este înregistrat după 24 și / sau
48 de ore, în funcție de tipul de analiză.
3.Testele prezență-absență
Testele de prezență-absență pot fi adecvate pentru
monitorizarea apei potabile de bună calitate, unde se știe că
rezultatele pozitive sunt rare. Nu sunt cantitative și, după
cum sugerează și numele lor, indică doar prezența sau
absența indicatorului căutat. Astfel de rezultate sunt foarte
puțin utilizate în țările sau situațiile în care contaminarea
este comună, scopul analizei este apoi determinarea gradul
de contaminare, mai degrabă decât să indici dacă este sau
nu o contaminare. Astfel, testele de prezență-absență nu
sunt recomandate pentru a fi utilizate în analiza apelor de
suprafață, a aprovizionărilor pentru comunități mici
netratate sau a resurselor de apă mai mari care poate
întâmpina dificultăți operaționale și de întreținere
ocazionale.

Bibliografie :
https://drive.google.com/file/d/1tf2sthcAnXUjmwjZoOrX8
OufMtjfg8cO/view?usp=drivesdk
Mulţumesc pentru atenţie!