TESTE PENTRU ANALIZA

POTABILITĂȚII APEI 
LUCRĂRI PRACTICE
 
05.03.2021 

CONF. DR. FAZAKAS ZITA

D I S C I P L I N A D E B I O C H I M I E Ș I C H I M I A FAC TO R I L O R D E M E D I U

C U R S P O S T U N I V E R S I TA R
  
 I. DETERMINAREA NUMĂRULUI TOTAL DE
MICROORGANISME(COLONII) CE SE
DEZVOLTĂ LA 37º C ŞI LA 22º, ÎNSĂMANŢATE
IN MEDIU AGAR NUTRITIV 

• Documente de referinta: 
•   
• Legea  458/2002(rl) republicată în 2011:-  Privind calitatea apei potabile 
• Legea 311/2004     - Legea pentru modificarea si completarea legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile 
•     SR-EN ISO 6222/2004 - Standard roman. Calitatea apei. Numararea microorganismelor 
•                                              de cultura. Numararea coloniilor prin insamantarea in medii 
•                                               de cultura agar.                         
•    SR-EN ISO 8199/2019   - Standard roman cu privire la Calitatea apei – 
•                      Linii directoare pentru  numărarea   microorganismelor in  medii de cultura. 
• 1. Principiul metodei: 
• Însămanţarea unui volum de probă de apă sau a diluţiilor decimale prin amestecarea cu mediu de cultura specifică in cutii Petrii.
Un set a placilor se incubeaza la 36ºC timp de 44 ore, iar setul celalalt se incubeaza la 22ºC timp de 68 ore, urmat de numărarea
coloniilor dezvoltate. Rezultatul se exprimă prin numărul de unitati formatoare de colonii (ufc) pe ml. 
• 2. Analiza: 
• Se foloseşte metoda plăcilor turnate (SR EN ISO 8199/2019 şi SR EN ISO 6222/2004). Din proba de apă sau din diluţia acesteia
se pune un volum de cca 1 ml (nu mai mult de 2 ml) in cutii Petri, peste care se toarna 15 ml mediu agar cu extract de drojdie 
topită. Se amestecă prin miscări  rotative usoare. Intervalul de timp până la turnarea mediului să nu depăşească mai mult de 15
minute. 
• 3. Incubarea, examinarea: 
• O parte a plăciilor  Petri se incubează cu capacul în jos la (36±2)º timp de (44±4)ore, iar o parte la (22±2) ºC timp de (68±4)ore.
Se citeste imediat după incubare.  Plăcile în care coloniile au o creştere confluentă trebuiesc eliminate.   
• 4. Numărarea coloniilor: 
• Pentru fiecare temperatură de incubare separat se numără coloniile crescute in/pe agarul din  cutii Petri şi se calculează
numărul unităţiilor formatoare de colonii in   1 ml proba, după procedura descrisă in SR EN ISO 8199/2019 şi SR EN
ISO  6222/2004. 
•   5. Calcul şi interpretarea rezultatelor 
• Se numără coloniile care s-au dezvoltat atât la suprafata cât şi în interiorul gelozei, cu ochiul liber sau cu lupa. Cutiile Petri care
conţin peste 300 colonii nu se iau in considerare şi se elimină. Nici o modificare anomală, este valoarea admisă.
 NUMARAREA  ESCHERICHIA COLI ŞI A BACTERIILOR
COLIFORME. EXAMENUL BACTERIOLOGIC AL APEI PRIN
METODA MEMBRANEI FILTRANTE 

•    SR-EN ISO 19458/2007      - Calitatea apei. Prelevarea pentru analiza microbiologica 

•    SR-EN ISO 9308-1:2015    - Standard roman privind Calitatea apei. Numararea Escherichia coli si a  Bacteriilor
coliforme . Partea 1. Metoda filtrarii prin membrana pentru ape cu continut scazut de bacterii.
• Definitii: bacteriii coliforme : fac parte din familia Enterobacteriaceae, care exprima β-D-galactosidasa. 
• Escherichia coli : face parte din familia Enterobacteriaceae, care exprima  β-D-galactosidasa si β-D glucoronidasa. 

• Analiza (Mod de lucru) 

•  Pregatire probe 
• Examinarea probelor se face, de preferinţă  imediat după recoltare.  Dacă probele sunt ţinute la temperatura mediului (la
întuneric şi nedepăşind 25ºC), examinarea ar trebui  să înceapă în intervalul de 6 h după recoltare. În circumstanţe
excepţionale probele pot fi transportate si păstrate la (5±3)ºC până la 24h, înainte de examinare. Probele trebuie
transportate si pastrate la 5±3ºC, conform  ISO 19458. 
• Proba de apă se omogenizează prin mişcări de rotire ale flaconului în plan orizontal, în ambele sensuri. În cazul probelor cu
număr mare de bacterii este necesar să se faca dilutii decimale.  
• Filtrarea  
• Se filtreaza 100ml (sau volume mai mari: 250 ml apa imbuteliată) proba de apă care urmează a fi studiată utilizind o
membrana filtrantă de 47 mm diametru.  Volumul minim de filtrare este 10 ml de proba sau de dilutii ale acesteia. 

•  Incubarea şi diferenţierea 
• După filtrare se aşează membrana pe placa cu mediul agar cromogen pentru bacteria  coliforme  CCA, avind grija sa nu
ramana bula de aer sub membrana, se incubeaza placa la 36±2ºC timp de 21-24 h cu capacul in jos. 
• Membranele se examinează şi se numără  toate coloniile ce dau reactie β-D-galactosidaza pozitiva ( roz spre
rosu), ca si bacterii coliforme prezumtive, care nu sunt E. coli. 
• Se numara ca E. coli toate coloniile care dau reactie β-D-gal., si β-D-gluc., pozitive( de la albastru inchis pana
la violet). 
• Se efectuaza testul oxidazei pentru cel putin 10 colonii roz-rosii (sau la toate coloniile), pentru a se confirma bacteriile
coliforme prezumtive care nu sunt E. coli. 
• Se efectueaza testul oxidazei astfel: 
•         -Se pun 2,3 picaturi din reactivul de oxidază  proaspăt preparat pe o hartie de filtru,cu o  ansa din material plastic sau
platină,  se recolteaza o parte  dintr-o colonie si se etaleaza pe hârtia de filtru pregătită sau pe benzi de oxidaza. 
•         -Daca se observa apariţia unei culori închise de albastru purpuriu în 30 sec. este o reacţie pozitivă. 
•  Bacteriile coliforme sunt  oxidazo negative
(culoarea reactiei galben pai). 
• In cazul in care exista dubii in privinta prezentei colo
niilor de Escherichia coli pe mediul agar
primar, testul indolului poate fi utilizat  ca o 
confirmare suplimentara. E. coli
sunt bacterii coliforme capabile sa produca indoldin 
triptofan in interval de ( 21±3)
h la (44±0,5)ºC. Reactia se confirma
cu reactivul Kovacs, prin aparitia unui inel rosu. 
• Numarul de  bacterii coliforme este dat  de 
suma tuturor  coloniilor oxidazo- negative de
culoare  de la roz pana la rosu (conform formulei
mai sus amintit) si a tuturor coloniilor  de culoare 
albastru inchis-violet.
•  Numarul  E coli  se rezulta din: suma  coloniilor de
culoare de la albastru inchis pana la violet.
 IDENTIFICAREA ŞI NUMARAREA
E N T E RO C O C I L O R  
INTESTINALI 
  
  SR-EN ISO 7899-2 /2002     - Standard roman cu privire la Calitatea apei - Identificarea si numararea enterococilor intestinali.
Metoda prin filtrare pe membrana. Partea 2.   
1. Principiul metodei 
          Enumerarea enterococilor fecali este bazată pe filtrarea  unui volum specific de apă prin membrana filtrantă cu porozitate de  0,45
μm, capabilă să reţină bacteriile. Se aşează filtrul pe un mediu solid selectiv care conţine azidă de sodiu ( să suprindă creşterea
bacteriilor Gram-negative)  şi 2,3,5, tripheniltetrazolium clorid, care este redus la roşu formazan de către enterocicii intestinali.
Coloniile tipice crescute sunt de culoare roşie, maronii sa.
 Confirmarea 
            Dacă sunt observate colonii tipice, este necesară o confirmare prin trecerea de pe membrană a coloniilor pe agar bilă
esculin-azidă, preincălzită la 44ºC. Enterococii intestinali hidrolizează esculina pe acest mediu, în 2 ore. Produsul final 6,7
dihidroxicumarin se combina cu ionii de fier (III) şi rezultă compuşi de o culoare bronz spre negru care difuzează in
mediu.                         
2.  Medii de cultură şi reactivi: - mediul Slanetz şi Bartley              - mediul geloză bilă aesculin-azidă   
3.Analiza 
•  Filtrarea şi incubarea. Se filtrează volumul de apă cunoscut( 100 ml sau 250 ml pentru apă îmbuteliată). Membrana filtrantă se aşează
pe mediul Slanetz şi Bartley,   plăcile  se incubează la temperatura de (36±2)ºC 48 ore.   
 • 4. Confirmarea , numărarea şi calcularea rezultatului   
• După incubare toate coloniile roşii, maronii sau roze sunt 
considerate colonii tipice. Aceste menbrane cu coloniile tipice se aş
ează fără a fi răsturnate, cu
o pensetă sterilă pe mediul geloză bilă asculin azidă.  Plăcile 
cu mediu se preincălzesc la 44ºC. Plăcile se încubează la
44ºC timp de 2 ore, după care se citesc imediat. 
• Toate coloniile de culoare bronz spre negru sunt considerate p
ozitive şi se numără ca enterococi intestinali. 
 N U M Ă R A R E A     B AC T E R I E I   C L O S T R I D I U M   P E R F R I N G E N S   D I N A PA  
E X A M E N U L B AC T E R I O L O G I C A L A P E I P R I N M E TO DA  
M E M B R A N E I F I LT R A N T E  

     SR-EN ISO 8199/20019           - Standard roman cu privire la Calitatea apei –

                                                       Linii directoare pentru  numărarea   microorganismelor
                                                       in    medii de cultura.
     SR-EN ISO 11133-1/2014     - Preparare, producere, depozitare si incercari de 
                                                       performanta ale mediilor de cultura 
PRINCIPIUL
Un volum de apa masurata ( 50 ml, 100 ml), sau dilutia acestuia este filtrat print-o membrana filtranta de 0,45μm. Membrana este incubata
pe medii selective/diferentiale 
( agarTSC), in conditii de anaerobioza 44 ±1 ºC timp de 21±3h. Clostridium perfringens formeaza colonii de culoare neagra-gri pina la
galben-maronii, ca rezultat al reducerii sulfitelor la sulfide, care la randul lor reactioneaza cu sarea ferica din mediul TSC. Coloniile
caracteristice sunt numarate si confirmate prin test de confirmare. 
Daca se determina numai sporii atunci proba de apa este inactivata in baie de apa la 60±2 ºC 15 minute  pentru inactivarea formei vegatative de
Clostridium perfringens. 
  
Mod de lucru 
  
Filtrare, Însămînţare, Incubare. Pentru apa potabilă, apa de izvor şi apă de făntănă, ape   
 minerale, ape de suprafaţă puţin poluate de clostridium se filtrează 50 ml sau  100  ml.  La apele puternic poluate se folosesc diluţii de 1/10,
1/100, cu apa distila sterilă. 
 După filtrare se ridică membrana de 0,45μm cu o pensă sterilă şi se dispune pe TSC, cu fata in sus în cutia Petri, astfel încăt să nu existe
bule de aer sub membrana filtrantă. ( optional se poate turna un strat subtire de agar fara cycloserina racit la 45±1ºC pe membrana asezata pe
mediu).
Se aseaza cutia Petri in anaerojar inversata pentru a nu se forma condens si se pune un plic cu amestec reducator pentru anaerobioza. Se
inchide repede capacul anerojarului.
 Se încubează in conditii de  anaerobioaza la 44±1ºC,  în termostat timp de 21-24 h.
Dupa incubare se numara C. perfringens prezumtiv: toate coloniile negre sau gri si cele galbene maronii crescute pe membrana si sub
membrana.
Confirmare 
Este recomandat confirmarea tuturor coloniilor crescute, daca numarul lor este intre 1-10, iar daca sunt peste 10 colonii se iau pentru
confirmare 10 colonii.
Pentru confirmare coloniile crescute pe TSC se trec pe geloza Columbia sange sau TSA. 
Se incubeaza in conditii de anaerobiaza la 36±2 ºC la 21-24 h. 
  
Testul acid fosfatazei : coloniile crescute pe geloza Columbia sange, se aseaza pe hartie de filtru si se pipeteaza 2-3 picaturi de reactiv  acid
fosfataza. 
                  Aparitia culorii purpurie in 2-4 minute arata o reactie pozitiva. 
Interpretarea. 
               Clostridium perfringens formeaza colonii negre sau gri pana la galben maronii pe geloza TSC si dispun de acid
fosfataza. 
  4. Calculele şi exprimarea rezultatelor se fac conform ISO 8199. Rezultatele se exprimă ca număr de bacterii  Clostridium
perfringens (specia, inclusiv sporii), numar UFC/ volum de probă de apa filtrata (50ml, 100ml) 
Din numărul coloniilor caracteristice numărate pe membrană şi luănd în considerare rezultatele testelor confirmatorii,
calculăm numărul C. perfringens prezumtiv (colonii negre, gri pana la galben maronii), prezentă în 100 ml probă de apă
conform cu ISO 8199/2019 
 DETERMINAREA CONTINUTULUI
DE NITRITI DIN APA

• Standard :SR EN 26777:2002/C91 :2006  - Calitatea apei. Determinarea conţinutului de nitriţi.

Metoda prin spectrometrie de absorbţie moleculară 
• Legea 458/2002 Legea apei republicată în 2011;
• Legea 311/2004 Legea apei
• 1. PRINCIPIU:
• Reacţia ionilor de nitriţi prezenţi în probă, la pH 1,9, cu reactivul 4-amino benzen sulfonamidă,în prezenţa
acidului ortofosforic pentru a forma o sare de diazoniu, ce formează un complex de culoare roşie cu
N(1-naftil)-etilen-diamină diclorhidrat a carui absorbanta se masoara la 540 nm.
• 2. ECHIPAMENT
• Spectrofotometru UV-VIS care să permită măsurări de absorbanță la lungimea de undă de 540 nm.
• 3.VOLUMUL PROBEI
• Volumul maxim de probă analizată este de 40 ml pt.cazul concentraţiilor de nitrit de până la ρN=0,25
mg/l.Cantităţi mai mici de probă se utilizează pt.a determina concentraţii de nitriţi mult mai ridicate.
• 4. REACTIVI: 
 - 4-amino benzen sulfonamidă
- N(1-naftil)-etilen-diamină diclorhidrat
- azotit de sodiu p.a
- soluţie etalon cu concentraţia de 1000 mg NO2-/l, (certificată)
- acid ortofosforic (d=1.70 g/ml)
- acid clorhidric conc.
- apă bidistilata
• 5. PREPARARE REACTIVILOR: 
- nitrit soluţie etalon cu concentraţia de azot de 100 mg/l
- nitrit soluţie etalon cu concentraţia de azot de 1 mg/l
- soluţie de control de lucru cu concentraţia de 0.1 mgNO2 - /l pentru curba cu DO 50 mm
- reactiv de culoare: într-un pahar Erlenmayer se introduc aprox. 50 ml apă şi 10 ml acid ortofosforic;
se omogenizează; în soluţia acidă astfel obţinută se adaugă 4 g 4-amino benzen sulfonamidă și se agită
pentru dizolvare; se adaugă apoi 0,2 g de N(1naftil)-etilen-diamină diclorhidrat, se agită pentru dizolvare;
soluţia obţinută se transferă cantitativ într-un balon cotat de 100 ml, se completează la semn cu apă.
• 6. MOD DE LUCRU: 
 TRASAREA CURBEI DE ETALONARE
Volumul soluţiei etalon Masa corespunzătoare Drum optic al
de nitrit (ml) de nitrit, exprimată în cuvei (mm)
azot, mN (µg)
0.00 0.00 10 şi 50
0.50 0.50 50
1.00 1.00 10 şi 50
1.50 1.50 50
2.00 2.00 50
2.50 2.50 10 şi 50
5.00 5.00 10
7.50 7.50 10
10.00 10.00 10

- Într-o serie de nouă baloane cotate de 50 ml, se introduc volumele de soluţie etalon de
nitrit cu concentraţia de azot de 1 mg/l indicate în tabelul de mai sus.
- Se completează fiecare balon cotat la volumul de aprox. 40 ml şi se omogenizează.
- Cu ajutorul unei pipete se adaugă 1 ml reactiv de culoare.
- Se omogenizează imediat prin mişcare de rotire şi se completează volumul cu apă.
- Se omogenizează din nou şi se lasă în repaos.
- După 20 minute se măsoară absorbanţa la lungimea de undă de 540 nm în cuve cu
drumul optic specificat în tabel, utilizând apa ca lichid de referinţă.
- Se scade absorbanţa punctului 0 din absorbanţele obţinute şi se trasează, pentru
fiecare tip de cuvă, o curbă a absorbanţei în funţie de cantitatea de nitrit, exprimată în azot.
Curba trebuie să fie liniară şi să treacă prin origine.
• 6. MOD DE LUCRU: 
ANALIZA PROBELOR 
- Într-un balon cotat de 50 ml, cu ajutorul unei pipete se măsoară 40 ml probă de analizat.
- Se omogenizează şi se adaugă 1 ml reactiv de culoare.
- Se omogenizează imediat prin mişcare de rotire şi se completează volumul cu apă bidistilată.
- Se omogenizează din nou şi se lasă în repaos.
- După 20 minute se măsoară absorbanţa la lungimea de undă de 540 nm în cuve de grosim
potrivită, utilizând apa ca lichid de referinţă.
- Se efectuează o probă martor procedând ca mai sus, însă înlocuind proba cu apă bidistilată.
• 7. CALCULUL ȘI MODUL DE EXPRIMARE A REZULTATELOR: 
- Absorbanţa corectată pentru probă (Ar) este dată de ecuaţia: Ar = As – Ab, în care
As = absorbanţa măsurată pentru probă, Ab = absorbanţa probei martor
- Concentraţia de azotit din probă, exprimată în miligrame azot la litru, se calculează cu relaţia:
mgN-NO2-/l = mN/V, în care mN = masa de nitrit exprimată în µg de azot, corespunzătoare absorbanţei
corectate, Ar, V = volumul probei luat în lucru (40), în ml.
Rezultatul poate fi exprimat atât sub formă de concentraţie de azot sau de nitrit, în mg/l, ţinând cont că la 1 mg azot/l îi
corespunde o concentraţie de 3.287 mg azotit/l.
• 8. PUNCTE CRITICE DE CONTROL: 
- După adăugarea reactivului de culoare pH-ul trebuie să fie de 1.9 ± 0.1.
- La analiza probelor de apă primul parametru care se determină este pH-ul.
- Dacă pH-ul probei este mai mare de 9,5 astfel că după tratarea probei şi diluarea la 40 ml pH-ul nu este 1.9 ± 0.1, se adaugă
acid ortofosforic 1.5 moli/l astfel încât să se obţină pH-ul specificat.
- Curba de etalonare trebuie să aibă un coeficient de corelare de min. 0.995.
• 9. CONTROLUL CALITĂTII REZULTATELOR: 
- Conform planului de asigurare a calităţii rezultatelor în paralel cu proba se lucrează o soluţie de control cu
concentraţia de 0.1 mgNO2 /l ,pentru curba de calibrare cu DO 50 mm preparată dintr-un material de referinţă certificat, asa
cum este descris in sectiunea reactivi.
- Valoarea concentraţiei de amoniu trebuie să se încadreze în intervalul din diagrama de control.

• 10. RAPORTAREA REZULTATELOR

Valoare CMA: 0,5 mg/l
 DETERMINAREA CONTINUTULUI
DE NITRATI DIN APA

• Standard: SR ISO 7890-3:2000 - Calitatea apei. Determinarea conţinutului de azotaţi. Partea 3:

Metoda spectrometrică cu acid sulfosalicilic 
• Legea 458/2002 Legea apei republicata în 2011;
• Legea 311/2004 Legea apei
• 1. PRINCIPIU:
• Determinarea conţinutului de nitraţi are la bază reacţia acestora cu acidul sulfosalicilic
(format prin adiţia la probă a salicilatului de sodiu şi a acidului sulfuric) în mediu bazic,
obţinându-se un complex de culoare galbenă, a cărui absorbanţă se măsoară la 415 nm.
• Reacţia se desfăşoară în prezenţa acidului etilendiaminotetraacetic pentru prevenirea
precipitării sărurilor de calciu şi magneziu, precum şi a azidei de sodiu pentru înlăturarea
interferenţelor cu azotiţii.
• 2. ECHIPAMENT
• Spectrofotometru UV-VIS care să permită măsurări de absorbanță la lungimea de undă de 415 nm.
• 3. REACTIVI: 
- azotat de potasiu Suprapur
- soluţie etalon cu concentraţia de 1000 mg NO3-/l, (certificată)
- acid sulfuric (d=1.84 g/ml)
- acid acetic glacial (d=1.05 g/ml)
- hidroxid de sodiu
- sarea disodică a acidului etilendiaminotetraacetic
- azidă de sodiu
- salicilat de sodiu
- apă bidistilata
4. PREPARARE REACTIVILOR: 
- toţi reactivii se vor prepara folosind bidistilata, în text apă.
- azotat soluţie etalon de bază de concentraţie de azot de 1000 mg /l:
- azotat solutie etalon cu concentraţia de azot de 100 mg/l:
- azotat soluţie etalon cu concentraţia de azot de 1 mg/l:
- soluţie de control cu concentraţia de 2,5mgNO3 - /l pentru curba cu DO50mm: - soluţie alcalină cu EDTANa2 
- soluţie alcalină fara EDTANa2 
- azidă de sodiu
- salicilat de sodiu.
• 5. MOD DE LUCRU: 
 TRASAREA CURBEI DE ETALONARE
- Într-o serie de sase capsule de porţelan, se introduc volumele de soluţie etalon de nitrat cu
concentraţia de azot de 1 mg/l indicate în tabelul de mai jos:
Volumul soluţiei etalon de Masa corespunzătoare de Drum optic al cuvei (mm)
nitrat (ml) nitrat, exprimată în azot, mN
(µg)
0.00 0.00 50
1.00 1.00 50
2.00 2.00 50
3.00 3.00 50
4.00 4.00 50
5.00 5.00 50

- Într-o serie de șase capsule de porţelan, se introduc volumele de soluţie etalon de

nitrat cu concentraţia de azot de 10 mg/l indicate în tabelul de mai jos.
Volumul soluţiei etalon de Masa corespunzătoare de Drum optic al cuvei (mm)
nitrat (ml) nitrat, exprimată în azot, mN
(µg)

0.00 0.00 10
1.00 10.0 10
2.00 20.0 10
3.00 30.0 10
4.00 40.0 10
5.00 50.0 10
• 5. MOD DE LUCRU: 
TRASAREA CURBEI DE ETALONARE 
- Se evaporă etaloanele la sec pe baie de apă.
- Se adaugă 1 ml soluţie salicilat de sodiu, se amestecă şi se evaporă la sec pe baia de apă.
- Se scot vasele de pe baia de apă şi se lasă să se răcească la temperatura mediului ambiant.
- Se adaugă 1 ml acid sulfuric şi se dizolvă reziduul din vas prin mişcări rotative uşoare.
- Se lasă amestecul în repaos aprox. 10 minute.
- Se adaugă 10 ml apă şi 10 ml soluţie alcalină.
- Se transferă cantitativ amestecul într-un balon cotat de 25 ml, dar nu se completează la semn.
- Se lasă la temperatura mediului ambiant timp de 10 minute.
- Se completează cu apă şi se omogenizează.
- Se măsoară absorbanţa la lungimea de undă de 415 nm în cuve cu drumul optic de 50 mm, pentru primele șase probe, iar
pentru următoarele cinci în cuve cu drumul optic de 10 mm.
- Se scade absorbanţa punctului 0 din absorbanţele obţinute şi se trasează, pentru fiecare tip de cuvă, o curbă a absorbanţei în
funţie de cantitatea de nitrat, exprimată în azot. Curba trebuie să fie liniară şi să treacă prin origine
• 5. MOD DE LUCRU: 
ANALIZA PROBELOR 
- Într-o capsulă de poţelan, cu ajutorul unei pipete se măsoară 2 ml de probă de analizat.
- Se adaugă 1 ml soluţie salicilat de sodiu, se amestecă şi se evaporă la sec pe baia de apă.
- Se scoate vasul de pe baia de apă şi se lasă să se răcească la temperatura mediului ambiant.
- Se adaugă 1 ml acid sulfuric şi se dizolvă reziduul din vas prin mişcări rotative.
- Se lasă amestecul în repaos aprox. 10 minute.
- Se adaugă 10 ml apă şi 10 ml soluţie alcalină.
- Se transferă cantitativ amestecul într-un balon cotat de 25 ml, dar nu se completează la semn. Se lasă la temperatura mediului ambiant timp de 10
minute.
- Se completează cu apă şi se omogenizează.
- Se măsoară absorbanţa la lungimea de undă de 415 nm în cuve cu drumul optic de 50 mm, utilizând apa ca lichid de referinţă.
- Se efectuează o probă martor procedând ca mai sus, însă înlocuind proba cu apă bidistilată.
• 6. CALCULUL ȘI MODUL DE EXPRIMARE A REZULTATELOR: 
- Absorbanţa corectată pentru probă (Ar) este dată de ecuaţia: Ar = As – Ab, în care
As = absorbanţa măsurată pentru probă, Ab = absorbanţa probei martor
- Concentraţia de azotat din probă, exprimată în miligrame azot la litru, se calculează cu relaţia:
mgN-NO3-/l = mN/V, în care mN = masa de nitrat exprimată în µg de azot, corespunzătoare absorbanţei
corectate, Ar, V = volumul probei luat în lucru (2), în ml.
Rezultatul poate fi exprimat atât sub formă de concentraţie de azot sau de nitrat, în mg/l, ţinând cont că la 1 mg azot/l îi corespunde o
concentraţie de 4,425 mg azotat/l.
• 7. PUNCTE CRITICE DE CONTROL: 
- La analiza probelor de apă primul parametru care se determină este pH-ul.
- Dacă pH-ul probei este mai mare de 8 se face o neutralizare cu acid acetic glacial(0,2 ml). In cazul in care proba contine
saruri de calciu si magneziu se adauga in solutia alcalina EDTA Na2.
- In cazul in care proba contine cantitati mari de nitriti se adauga o solutie de azida de sodiu 0,5g/l.(0,5ml).
• 8. CONTROLUL CALITĂTII REZULTATELOR: 
- Conform planului de asigurare a calităţii rezultatelor în paralel cu proba se lucrează o soluţie de control cu
concentraţia de 2,5 mgNO3 /l, pentru curba de calibrare cu DO 50 mm preparată dintr-un material de referinţă certificat, asa
cum este descris in sectiunea reactivi.
- Valoarea concentraţiei de amoniu trebuie să se încadreze în intervalul din diagrama de control.

• 9. RAPORTAREA REZULTATELOR
Valoare CMA: 50 mg/l
 DETERMINAREA CONȚINUTULUI
DE AMONIU DIN APA POTABILĂ

PRINCIPIU:
Măsurarea spectrometrică la aproximativ 650 nm a compusului albastru format din reacţia amoniului cu ionii salicilat şi
hipoclorit în prezenţa nitrozopentacianoferatului(III) de sodiu(nitroprusiat de sodiu). Ionii hipoclorit sunt generaţi prin hidroliza
alcalină a sării de sodium a N,N-dicloro-1,3,5-triazina-2,4,6(1H,3H,5H)-trionă(dicloroizocianurat de sodiu). Reacţia cloraminei
cu salicilatul de sodiu are loc la pH 12,6 în prezenţa nitroprusiatului de sodiu. În consecinţă, cloraminele prezente în probă sunt
determinate cantitativ. Citratul de sodiu este adăugat pentru a masca interferenţa dată de cationi, în special de calciu şi
magneziu.
MOD DE LUCRU:
• Într-un balon cotat de 50 ml, cu ajutorul unei pipete de măsoară 40 ml de probă de analizat.Cu ajutorul unei pipete se adaugă
4 ml reactiv de culoare şi se omogenizează.
• Se adaugă apoi 4 ml soluţie de dicloroizocianurat de sodiu şi se omogenizează.
• Se aduce la semn cu apă. Se agită balonul şi se lasă la temperatura camerei.
• După 60 minute se măsoară absorbanţa la lungimea de undă de 655 nm într-o cuvă cu drum optic adecvat, utilizând apa ca
lichid de referinţă.
• Analiza probei martor: Se efectuează o probă martor procedând ca mai sus, însă înlocuind proba cu apă
RAPORTAREA REZULTATELOR: Valorile normale: CMA: 0,5mg/l
 DETERMINAREA CONȚINUTULUI DE
CUPRU, CADMIU, PLUMB, MANGAN DIN
APA POTABILĂ
• Document de referinta:
• SR EN ISO 15586:2004 - Calitatea apei. Determinarea elementelor în urme prin spectrofotometrie de absorbţie atomică cu cuptor de grafit
• PRINCIPIU:
• Prezenta procedura are ca scop determinarea nivelului de urme pentru cupru, cadmiu, plumb si mangan in apa potabilă prin spectrometrie de
absorbtie atomică cu cuptor de grafit.
• MOD DE LUCRU:
• Probele de apă potabilă sunt conservate prin tratare cu acid. O subprobă mică de solutie de probă este injectată in cuptorul de grafit incălzit
electric al spectrometrului de absorbtie atomică: GBCSavant AA Zeeman. Prin cresterea treptată a temperaturii , proba este uscată,
pirolizată si atomizată. Spectrometria de absorbtie atomică se bazează pe capacitatea atomilor liberi de a absorbi lumina. Sursa de lumină
emite o lumină specifică pentru elementul ales. Cand raza de lumină trece prin norul de atomi, lumina este absorbită selectiv de atomii
elementului ales. Scăderea intensităţii luminii este măsurată cu un detector la lungimea de undă specifică elementului ales. Dacă este necesar
interferenţele pot fi îndepărtate prin adăugare de modificator de matrice. Concentratia elementului din probă este determinată prin compararea
absorbantei probei cu absorbanţa soluţiilor de etalonare. Rezultatele se exprimă ca masa de analit ( µg sau mg ) per litru de apă.
• VALORI NORMALE: CMA MDL
Cupru : 0,1mg/L < 1 µg/l
Cadmiu : 5μg/L < 0,1 µg/l
Plumb : 10μg/L < 1 µg/l
Mangan : 50 μg/L < 0,5 µg/l