Sunteți pe pagina 1din 10

UNIVERSITATEA ŞTEFAN CEL MARE DIN SUCEAVA

FACULTATEA DE INGINERIE ALIMENTARĂ


Controlul si expertiza produselor alimentare

Antraxul

Cadrul didactic: conf. Dr. Poroch Maria

Student: Solomon Andrei

SUCEAVA
Cuprins

1. Generalitati
2. Cauze
3. Simptome
4. Antraxul gastrointestinal
5. Antraxul respirator
6. Antraxul orofaringian
7. Investigatii
8. Consult de specialitate
9. Tratament
10. Profilaxie
11. De retinut!

1.Generalitati
Antraxul este o boala potential fatala data de bacteria Bacillus anthracis. Aceasta bacterie
produce sporii care raspandesc infectia. Sporii sunt bacterii in repaus. La fel ca semintele
plantelor, sporii nu se activeaza pana nu germineaza.
Antraxul este rar la oameni in afara situatiei in care este raspandit in mod intentionat. Antraxul
apare la vite, cai, oi si capre. In antecedente sunt mentionate infectii cu antrax in America de
Nord la persoane care lucrau cu animale, ca veterinarii si fermierii.
Oricum, in prezent infectiile cu antrax sunt rare la animalele din America de Nord, datorita
programului de vaccinare a animalelor. In 2001, populatia a devenit ingrijorata dupa ce au aparut
22 de cazuri de antrax in S.U.A. ca rezultat al bioterorismului. In majoritatea cazurilor au fost
afectati functionari ai serviciului de posta si jurnalisti, care erau expusi sporilor de antrax la
manipularea scrisorilor.

Oamenii pot dezvolta patru tipuri de infectii cu antrax:


- antrax cutanat, printr-o leziune a pielii
- antrax gastrointestinal, prin ingestia de alimente contaminate
- antrax orofaringian (regiunea posterioara a cavitatii bucale), prin ingestie de alimente
contaminate
- antrax respirator, prin inhalarea sporilor.
Dintre cele patru forme antraxul respirator duce la deces cel mai frecvent.

2. Cauze

Antraxul este produs de o bacterie numita Bacillus anthracis. Singura modalitate de a face antrax
este prin expunerea directa la sporii bacterieni prin , prin ingestia alimentelor contaminate sau
prin inhalarea sporilor din aer. Exista posibilitatea ca o leziune deschisa sa fie sursa transmiterii
antraxului de la o persoana la alta, dar aceasta metoda de transmitere este rara. Persoanele care
vin in contact cu persoane infectate sau care prezinta boala, nu trebuie imunizate sau tratate,
numai in cazul in care au fost expuse la aceeasi sursa de infectie.
Nu toate persoanele expuse la antrax vor face boala. Totusi medicii vor trata persoana respectiva
pentru a preveni infectia, in cazul in care aceasta a fost expusa la sporii de antrax.

Antraxul cutanat este raspandit prin contact direct cu sporii de antrax, ce ajung pe tegumente sau
pe o leziune a mainilor, degetelor, fetei. Jumatate din cazurile de infectiile din SUA in 2001 prin
atacuri bioteroriste au fost cutanate.
Antraxul gastrointestinal si orofaringian este raspandit prin consumul de carne contaminata.
Astfel de cazuri au aparut in zonele in curs de dezvoltare ca Asia, Orientul Mijlociu si Africa dar
nu in America de Nord.
Antraxul respirator se transmite cand o persoana inhaleaza sporii. In antraxul respirator, cel mai
mic spor poate patrunde in caile respiratorii, se multiplica si intra in sistemul circulator sanguin.
Din acest moment boala este in perioada activa si este foarte dificil de tratat. Acest poces are loc
in cateva zile pana la cateva saptamani.

3. Simptome

Perioada medie de pentru antrax este de pana la 7 zile dar poate lua 60 de zile sau mai mult pana
la aparitia simptomatologiei. Simptomele depind de tipul de transmitere a infectiei.
Alte simptome pot fi:
- ganglioni limfatici mariti in apropiere de zona cu leziunea cutanata
- febra
- migrene (dureri de cap)
- un sentiment de disconfort.
Antraxul cutanat
Antraxul cutanat apare de obicei cand sporii bacteriei ajung pe o leziune a tegumentelor.
Antraxul cutanat are urmatoarele caracteristici:
- infectia pielii apare ca o mica, cu sau fara prurit (mancarime), asemanatoare cu muscatura de
insecta sau paianjen
- in una pana la doua zile se transforma intr-o bula plina cu un lichid, de aproximativ 1 cm pana
la 3 cm in diametru
- iIn 7 pana la 10 zile apare un punct negru in mijlocul leziunii, inconjurat de o zona rosie si
edematiata (infiltrata cu lichid seros); bula este de obicei nedureroasa; pot aparea mai multe bule
in diferite stadii.

4. Antraxul gastrointestinal

In S.U.A. nu s-au gasit cazuri confirmate de antrax gastrointestinal. Aceasta forma de antrax
apare dupa consumul de carne contaminata cu bacteria care da antrax. Antraxul gastrointestinal
poate fi mai grav decat antraxul cutanat dar poate fi tratat eficient prin administrarea prompta de
antibiotice.

Netratat, antraxul gastrointestinal duce la:


- ulcere la baza limbii sau amigdalelor
- angina faringiana
- inapetenta (lipsa poftei de mancare)
- voma
- febra.

Aceste simptome sunt urmate de:


- dureri abdominale
- voma cu (hematemeza)
- scaun diareic cu sange.
In doua pana la patru zile dupa aparitia acestor simptome, apare (lichid in abdomen) iar socul si
decesul survin peste 2 pana la 5 zile.
5. Antraxul respirator

Antraxul inhalator are ca sursa cea mai grava forma de expunere. Perioada de incubatie pentru
aceasta forma poate fi 60 de zile sau mai mult, dar de obicei este de 2-3 zile.
Simptomele de debut pot include:
- angina faringiana
- subfebrilitati
- febra musculara.
Simptomele se pot accentua rapid in doar cateva zile pana la:
- dificultati la respiratie (dispnee)
- soc, care poate aparea rapid
- meningita care apare frecvent.

Decesul poate surveni in 24 pana la 36 de ore dupa aparitia acestor complicatii. Simptomele
respiratorii pot mima o pneumonie.
O data ce boala se agraveaza este dificil de tratat si supravietuirea este mica. Antraxul inhalator
nu este contagios. Aceasta forma de antrax apare dupa inhalarea sporilor de antrax din aer. Acest
tip de contaminare este foarte rar.
Simptomele antraxului inhalator pot semana cu cele ale gripei, in afara de acestedoua diferente:
- senzatia de lipsa de aer, care apare in infectiile cu antrax dar nu este frecventa in gripa
-rinita abundenta, care apare des in gripa si nu este frecventa in antrax.
6. Antraxul orofaringian
Aceasta forma este cea mai rara. Perioada de incubatie este de una pana la sapte zile.
Simptomele de debut sunt:
- febra
- ganglioni limfatici mariti ai zonei cervicale
- angina faringiana severa
- dificultati la inghitire (disfagie)
- ulcere la baza limbii.
Pe masura ce infectia progreseazasi edemele cresc, respiratia poate deveni dificila.
7. Investigatii
Daca o persoana prezinta simptome caracteristice antraxului, medicul va utiliza informatia din
antecedentele personale patologice si testele pentru a afla daca persoana a fost expusa la spori de
antrax. Medicul va intreba de mediul in care lucreaza pacientul si de expunerile care ar fi putut
avea loc. Postasii, de exemplu, au fost supusiunui risc pentru expunerile la spori in urma
bioterorismului.
Daca medicul va continua sa suspecteze o expunere la spori de antrax, va trata pacientul cu
antibiotice pana cand diagnosticul va fi confirmat sau exclus.

Medicii diagnosticheaza antraxul cand Bacillus anthracis este identificat intr-o cultura din sange,
lichid spinal, leziuni tegumentare sau fluide din tractul respirator.
Se poate face si o biopsiedin tegumentele ulcerate pentru a diagnostica antraxul cutanat.
Daca rezultatul unei culturi nu este clar, se fac teste aditionale (ca testul serologic saureactia de
polimerizare in lant–PCR).
Se pot pune la dispozitie cateva teste imagistice pentru a gasi semne de antrax respirator.
- t oracica poate gasi o hiperinflatie a campurilor pulmonare in etajul mijlociu si lichid (pleurezie
exudativa) intre foitele ce separa plamanii de peretele toracic.
- computerizata poate observa aceste modificari si hemoragiile ganglionilor limfatici din
mediastin.

8. Consult de specialitate

Daca o persoana banuieste ca a fost expusa la spori de antrax, trebuie sa anunte medicul sau
autoritatile locale. Deoarece antraxul nu se transmite interuman, persoanele din jur nu suntin
pericol,decat in cazul in care au fost expuse la spori de antrax.

9. Tratament
Tratament - Generalitati
Antibioticele pot preveni toate tipurile de infectii cu antrax. Totusi, tratamentul precoce dupa
infectie este esential numai pentru antraxul respirator si gastrointestinal. O data ce s-a ajuns la
infectii severe, tratamentul nu este eficient de obicei.
In general antraxul poate fi tratat cu antibiotice in primul rand
ciprofloxacina, doxiciclina si penicilina. Aceste antibiotice se administreaza timp de 60 de zile.
Specialistii recomanda tratamentul asociat, din doua sau mai multe antibiotice, pentru tratarea
antraxului inhalator, deoarece aceasta este forma cea mai grava.
Optiuni de medicamente
Tratamentul pentru antraxul respirator poate fi administrat de asemenea, pentru infectiile
gastrointestinale si orofaringiene.
Desi doxiciclina si ciprofloxacina nu se recomanda copiilor si femeilor insarcinate specialistii
sunt de parere ca necesitatea de a trata o boala posibil fatala, depaseste riscurile acestor
medicamente. La copii, efectele adverse potential severe la doxiciclina sunt afectarea dentitiei (a
smaltului) sau a ligamentelor si cartilajelor. Aceste medicamente pot determina patare si
deformare a dintilor la copiii mici, cand femeilor insarcinate in luna a patra li se administreaza
medicamentul.
Tratamentul cu medicamente asociate este recomandat in tratamentul antraxului cutanat daca
persoana are semne de infectie sistemica, ca de exemplu edem sau leziuni la nivelul capului si
gatului.
Tratamentul numai cu penicilina a antraxului respirator sau gastrointestinal, nu se recomanda,
deoarece bacteria poate obtine rezistenta la penicilina.
Daca tulpina bacteriana este susceptibila la penicilina, copiii care au fost expusi la spori de
antrax ar trebui sa primeasca in schimbul doxiciclinei si ciprofloxacinei, amoxicilina pentru
prevenirea infectiei. Amoxicilina este o penicilina.
Tratamentul antraxului respirator este adesea ineficient daca boala s-a instalat. Ingrijirile
paleative (atenueaza simptomele) intr-un spital sunt esentiale. Acest poate include corticosteroizi
daca apare si edemul, afectarea respiratorie sau meningita. Se poate aplica drenarea fluidelor din
torace.
Indicatii in antraxul respirator
Adulti (inclusiv femeile insarcinate) si copii: ciprofloxacina sau doxiciclina si una sau doua
antibiotice de asociere ce pot fi , vancomicina, penicilina, ampicilina, cloramfenicolul,
imipenemul, clindamicina sau claritromicina.
Tratamentul de initiere se face intravenos si se continua per os (pe gura).
Dozele acestor medicamente sunt reduse la copii.
Indicatii in antraxul cutanat
Adulti (inclusiv femeile insarcinate) si copii: ciprofloxacina sau doxiciclina per os.

10. Profilaxie
Profilaxia inainte de expunerea la antrax
Vaccinarea inainte de expunerea la bacteria antraxului poate preveni infectia. Vaccinul se da intr-
o serie de 6 injectii timp de 18 luni, urmat de un rapel (repetare).
In prezent acest nu este recomandat si nu este disponibil publicului. In S.U.A. se recomanda
imunizarea doar a oamenilor cu risc de a fi expusi. Acesta categorie include unii laboranti si
persoane care vin in contact cu animale de import (veterinari ce calatoresc in scopuri
profesionale in alte tari) si personalul militar. Femeile insarcinate sunt vaccinate doar daca este
absolut necesar.
Profilaxia post expunere la antrax
Medicii specialisti recomanda vaccinul - 3 doze la 2 saptamani interval - in asociere cu
antibioticele timp de 60 de zile, pentru prevenirea infectiei dupa expunerea la antrax.
Antibioticele recomandate sunt ciprofloxacina sau doxiciclina.
Vaccinul are efecte secundare potentiale care includ , migrenele, durerile articulare si oboseala.
Tratamentul de obicei poate preveni aparitia simptomatologiei. Doar pentru ca persoana a fost
expusa la spori de antrax nu inseamna ca vor face infectia. Daca antibioticele sunt administrate
prompt, sporii nu vor germina si nu va duce la infectie.

Administrarea antibioticelor pentru prevenirea antraxului este descurajata in afara situatiei in


care persoana a fost expusa sporilor de antrax. Doar persoanelor care au fost sfatuite de si care au
indicatii clare ca au fost expuse la spori li se administreaza antibiotice. In cazurile in care se face
abuz de antibiotice sau nu sunt folosite in dozele corespunzatoare, bacteriile pot dobandi
rezistenta la acestea. Pe langa rezistenta, antibioticele pot da efecte secundare ca greata, voma,
dureri abdominale si migrene.

11.De retinut!
Atacurile bioteroriste din 2001 au dus la unele persoane la frica intemeiata de a deschide
scrisorile. Totusi se poate face ceva pentru reducerea expunerii la antrax.
Centrele pentru controlul bolilor si pentru preventie, au stabilit metode de abordare a scrisorilor
suspicioase.
Daca cineva primeste o scrisoare care arata ciudat sau contine o substanta in forma de praf se
recomanda:
- sa se abandoneze scrisoarea in camera, pe o suprafata plata cu grija si rapid, sa paraseasca
incaperea, sa se spele pe maini cu sapun si apa si sa sune la 911 pentru a afla ce trebuie facut in
continuare
- a nu se incerca sa se inspecteze scrisoarea dubioasa, sa se apropie cu fata pentru observare sau
pentru adulmecare
- a nu se transporta scrisoarea acasa sau la munca pentru a o arata si altor persoane
- a nu se pune scrisoarea in punga de plastic sau in alt fel de recipient, daca gestul nu a fost
sugerat de agentii federali. Acest gest poate ventila sporii si-i poate elibera in aer.
Bibliografie:
http://www.sfatulmedicului.ro/Infectii-cu-streptococi--stafilococi-si-alte-bacterii/antrax-cauze-
simptome-tratament_17176
https://ro.wikipedia.org/wiki/Antrax
http://www.sfatulmedicului.ro/Infectii-cu-streptococi--stafilococi-si-alte-bacterii/antraxul_650