Parazitoze de origine alimentară

1. Surse de infestare

• Insalubrizarea produselor
alimentare poate fi provocată şi de
paraziţi.
• Alimentele pot fi vehicule pentru
diferite forme infestate de:
1. ouă,
2. larve,
3. forme adulte,
4. chisturi şi
5. forme vegetative.
În cazul condiţiilor climaterice din ţara noastră,
principalele grupe de paraziţi sunt:
1.1.Segmentaţi -
CESTODE
1. Plathelminţi
(viermi plaţi)
I. HELMINŢI 1.2. Nesegmentaţi -
(viermi) TREMATODE
2. Nemathelminţi - (NEMATODE)
(viermi cilindrici)

II. PROTOZOARE 1. Toxoplasma

2. Giardia
3. Balantidium
4. Entamoeba
 NEMATODE (Viermi cilindrici,
nemathelminţi) • Principalele boli produse de Nematode
Caractere generale
sunt: Ascaris lumbricoides
• Corpul paraziţilor este cilindric,
- ascaridioza;
nesegmentat.
• Au cavitatea generală cu intestin cu
două orificii.
• Corpul este acoperit cu chitină cu
posibilitate de năpârlire. - trichuroza;
• Prezintă sexe separate. Au viaţă
parazitară exclusivistă şi pot folosi una Trichinella spiralis
sau mai multe gazde intermediare.
• Depun un număr foarte mare de ouă - trichineloza.
care au înveliş protector.
 Ascaridioza - boli determinate de helminţi
• Ascaridioza este o parazitoză cosmopolită cauzată de Ascaris
lumbricoides, al cărui ciclu biologic a fost descris în 1916, fiind
cel mai mare şi mai răspândit nematod intestinal întâlnit la om.
• Ascaris lumbricoides este un vierme cilindric; adulţii sunt mai
mari, de culoare albă, femela măsurând 300x80 mm, iar
masculul 200x50 mm.
• Adulţii trăiesc liber, în lumenul intestinal, între 6 luni şi 2 ani.
• Femela poate depune 200000 ouă în fiecare zi, care se elimină
o dată cu materiile fecale, ajungând astfel pe sol. Ascaris lumbricoides
• Ouăle cu dimensiuni de 75/54 μm, neembrionate, cu un înveliş
gros, mamelonat, sunt foarte rezistente la temparatură de până
la 45°C şi la uscăciune; embrionează în condiţii favorabile de
temperatură şi de umiditate (10 zile la 30°C şi 50 zile la 17°C).
• Ciclul biologic se desfăşoară numai în gazda umană.
• Infestarea este contractată prin ingestia ouălor embrionate pe
sol (geohelmint) o dată cu legumele sau fructele.
• Ouăle eclozează în duoden şi larvele efectuează o migrare
obligatorie hepato-pneumo-enterică, care necesită mai multe
săptămâni (3 – 4 zile în ficat, 10 zile în plămân şi retur, în tubul
digestiv pe cale alveolo-bronho-traheo-glotică) în decursul
căreia suferă mai multe năpârliri.
 Ascaridioza - boli determinate de helminţi
• Sursa de parazit este reprezentată de om, care
elimină ouă prin materiile fecale şi care, după
embrionare pe sol, reprezintă elementul
infectant.
• Modurile şi căile de transmitere
Ascaridioza se transmite indirect prin consumul
de apă sau crudităţi (legume, fructe) contaminate
cu ouă; ingestie de pământ (geofagie), frecvent
întâlnită la copii; introducerea în gură a degetelor
nespălate (poluate cu pământ sau fecale) sau
jucării contaminate.
Modul direct poate fi implicat în caz de
autoinfestare, în condiţiile unei igienizări precare.
Receptivitatea la ascaridioză, ca şi la celelalte
helmintiaze, este generală, dar preşcolarii şi
şcolarii sunt mai afectaţi; incidenţa este aceeşi la
ambele sexe.
 Ascaridioza - boli determinate de helminţi
• Semne clinice de recunoaştere • Prevenţie

• Purtătorii sănătoşi pot disemina parazitul în natură,

• Prevenţia generală se realizează prin măsuri de
prezenţa paraziţilor adulţi este în număr mic şi au
simptome minore. igienă individuală, cu deosebire, spălarea
mâinilor şi a alimentelor (legume, fructe),
• În perioada intestinală, viermii adulţi determină
manifestări gastrointestinale, deseori discrete; dureri supravegherea copiilor la vârsta la care „duc
abdominale vagi şi nedelimitate, tulburări de tranzit, totul la gură”; depistarea şi „sterilizarea”
în special diaree, greţuri sau chiar vărsături. purtătorilor cu preparate de sinteză chimică, în
Spolierea nutriţională este totdeauna importantă, scheme stabilite de specialişti.
mai ales la copii. Eliminarea paraziţilor este marcată
• Măsuri de prevenţie – asigurarea existenţei
de creşterea în greutate. Fenomenele nervoase, sub
formă de iritabilitate şi însoţite de tulburări de somn, instalaţiilor sanitare, tratarea apei uzate şi
sunt frecvent întâlnite la copii. interzicerea utilizării materiilor fecale pentru
• Complicaţiile datorită eratismului exacerbat, însoţit fertilizarea solului în grădinile de zarzavat.
de febra de origine neascaridiană şi cu expulzarea de • Educaţia populaţiei şi a unor grupuri cu risc
paraziţi prin anus, nas sau gură sau migrarea în căile crescut poate reduce decalajul geografic al
biliare, pancreatice sau apendice, pot înregistra prevalenţei ascaridiozei.
ocluzii intestinale prin obstrucţia mecanică, spasm
reflex, invaginaţie sau volvulus al anselor intestinale.
 Cestode de origine alimentară
Taenia saginata
• Cestodele sunt viermi turtiţi şi segmentaţi, care
seamănă cu o colonie liniară de indivizi paraziţi. Au o
organizare simplă, fără cavitate generală. Organele
interne sunt situate în parenchim, alcătuit din ţesut
conjunctiv şi fibre musculare. 1. 2.
• Sunt hermafrodiţi, adică acelaşi organism conţine
ambele sexe. Au viaţă parazitară exclusivă şi nu rezistă
sub formă adultă în mediul ambiant.
• Pot folosi una sau mai multe gazde intermediare (stare
de larvă) până la gazda definitivă (vierme adult). Depun
un număr foarte mare de ouă, care sunt prevăzute cu
înveliş protector (sunt la adăpost de enzime). Cisticercoza
3.
• Viermele adult prezintă sisteme de fixare sub formă de
cârlige şi ventuze.
• Principalele boli determinate de cestode sunt:
Diphyllobothrium latum
1. teniaza;
4. Echinococcus multilocularis
2. cisticercoza;
3. botricefaloza;
4. echinococoza.
 Teniazele - boli determinate de cestode
• Teniazele sunt boli parazitare
cosmopolite cauzate de două specii
de cestode: Taenia saginata şi Taenia
solium.

• Teniazele sunt parazitoze răspândite

în toate regiunile globului unde se
consumă carne de vită (Taenia
saginata) sau de porc (Taenia
solium), crudă sau insuficient
preparată termic.
 Teniazele - boli determinate de cestode
• Parazitul adult, lung de 2 – 10 m, este alcătuit din 3 părţi:
1. Cap (scolex), purtător de ventuze şi uneori croşete, cu rol
de ataşare;
2. Gât (col), cu rol germinativ;
3. Corp (strobilă) alcătuit din segmente denumite proglote
(500 - 2000).

Fiecare proglotă conţine ambele organe sexuale, femele şi

mascule, care sunt responsabile pentru producerea de ouă,
iar lateral, prezintă un por genital.
Proglotele încep să se dezvolte din regiunea gâtului, apoi se
maturizează în zona mijlocie a parazitului, iar cele terminale
conţin uterul ramificat, plin cu ouă.
Teniile, în stadiul adult, sunt specifice omului, trăiesc în
intestinul subţire al acestuia.
Proglotele terminale se detaşează şi se elimină activ (T.
saginata), forţând sfincterul anal sau pasiv (T. solium), cu
materiile fecale, în mediul extern.
Diseminate în natură, ouăle sunt ingerate de gazda
intermediară: porcul (T. solium) şi bovinele (T. saginata).
 Teniazele - boli determinate de cestode
• Embrionii eliberaţi în tubul digestiv
traversează peretele, trec în circulaţia
sangvină şi sunt dispersaţi în organism,
localizându-se, în special, în muşchi,
ţesutul subcutanat şi SNC.
• În câteva luni se transformă în cisticerci,
forme larvare veziculoase, cu diametrul
de 2 – 15 mm, pline cu lichid, conţinând
invaginat scolexul viitoarei tenii.
• Cysticerca bovis este prezent, în special, în
muşchi; este uşor de vizualizat în inimă
(control veterinar).
• Cysticercus cellulosae se află în muşchi,
dar şi în lanţul subcutanat, şi poate fi uşor
vizualizat sub limbă, permiţând depistarea
lor.
• Omul care ingeră ouăle embrionate
poate adăposti forma larvară de T.
solium, dezvoltând cisticercoza, dar nu
poate asigura evoluţia larvei de T.
saginata.
• Infestarea la om se produce prin
ingestia de cisticerci din carne crudă
sau insuficient preparată termic.
• Scolexul se fixează de mucoasa
intestinală şi la baza sa începe să
înmugurească strobila.
• Parazitul ajunge la maturitate după 2 –
3 luni şi începe să elimine proglote
gravide finale.
 Teniazele - boli determinate de cestode
Procesul epidemiologic Semne clinice de recunoaştere
• Sursele de agent patogen sunt • Prezenţa parazitului adult, T. solium sau T.
reprezentate de bovine, porcine şi de saginata, la om, este, cel mai frecvent, bine
tolerată, de aceea există numeroşi
om, care deseori este purtător
purtători sănătoşi. Uneori pot să apară
sănătos, fără semne de boală. greţuri, dureri epigastrice, pusee diareice,
• Modurile şi căile de transmitere modificarea apetitului (bulimie sau
Transmiterea teniazei se face indirect, anorexie) sau scădere ponderală.
prin ingestie de carne de porc sau vită, • Aceste semne clinice apar în faza de
insuficient preparată termic, conţinând creştere a parazitului şi dispar după
maturaţie.
cisticerci.
• Eliminarea de proglote este semnul
• Receptivitatea este generală, dar principal după ce paraziţii devin maturi.
infestarea este strâns legată de
• Diagnosticul de T. saginata este adeseori
igiena personală deficitară şi
evocat de pacient, care găseşte proglotele
condiţiile socioeconomice precare. pe lenjerie.
 Teniazele - boli determinate de cestode
• Prevenţia • Utilizarea largă a congelatoarelor
• Prevenţia generală se realizează prin: duce la scăderea incidenţei
evitarea răspândirii ouălor în mediul teniazei, deoarece cisticercii sunt
înconjurător; evitarea consumului de distruşi prin congelare prelungită
carne parazitară.
(6 – 15 zile).
• Primul obiectiv implică tratamentul
bolnavilor şi educarea populaţiei. • Prepararea termică a cărnii
(>50°C) duce, de asemenea, la
• Al doilea obiectiv se realizează prin
controlul veterinar al cărnii. omorârea cisticercilor.
• Evidenţierea cisticercilor se face cu
uşurinţă la porci, datorită localizării
frecvente în ţesutul subcutanat, precum
şi a intensităţii infestaţiei (nr. mare de
cisticerci).