Parazitoze de origine alimentară

1. Surse de infestare

• Insalubrizarea produselor
alimentare poate fi provocată şi de
paraziţi.
• Alimentele pot fi vehicule pentru
diferite forme infestate de:
1. ouă,
2. larve,
3. forme adulte,
4. chisturi şi
5. forme vegetative.
În cazul condiţiilor climaterice din ţara noastră,
principalele grupe de paraziţi sunt:
1.1.Segmentaţi -
CESTODE
1. Plathelminţi
(viermi plaţi)
I. HELMINŢI 1.2. Nesegmentaţi -
(viermi) TREMATODE
2. Nemathelminţi - (NEMATODE)
(viermi cilindrici)

II. PROTOZOARE 1. Toxoplasma

2. Giardia
3. Balantidium
4. Entamoeba
 Cestode de origine alimentară
Taenia saginata
• Cestodele sunt viermi turtiţi şi segmentaţi, care
seamănă cu o colonie liniară de indivizi paraziţi. Au o
organizare simplă, fără cavitate generală. Organele
interne sunt situate în parenchim, alcătuit din ţesut
conjunctiv şi fibre musculare. 1. 2.
• Sunt hermafrodiţi, adică acelaşi organism conţine
ambele sexe. Au viaţă parazitară exclusivă şi nu rezistă
sub formă adultă în mediul ambiant.
• Pot folosi una sau mai multe gazde intermediare (stare
de larvă) până la gazda definitivă (vierme adult). Depun
un număr foarte mare de ouă, care sunt prevăzute cu
înveliş protector (sunt la adăpost de enzime). Cisticercoza
3.
• Viermele adult prezintă sisteme de fixare sub formă de
cârlige şi ventuze.
• Principalele boli determinate de cestode sunt:
Diphyllobothrium latum
1. teniaza;
4. Echinococcus multilocularis
2. cisticercoza;
3. botricefaloza;
4. echinococoza.
 Botriocefalul (Diphyllobothrium latum) - boli determinate de cestode
• Este un parazit al omului şi al diferitelor animale (câine, pisică, porc,
etc.).
• Botriocefalul este un vierme plat segmentat, care are o lungime de 5
- 15 m.
• Ciclul evolutiv include 2 gazde intermediare.
• Ouăle, ovale şi operculate (cu căpăcel), evoluează la un mic
crustaceu (ciclop), unde se formează prima larvă (larva procercoidă).
• Acest crustaceu este ingerat de peştii de apă dulce (ştiucă, şalău,
biban, etc.), unde larva se transformă ăn a doua formă larvară (larva
plerocercoidă).
• Contaminarea la om se face prin absorbţia de carne de peşte
insuficient fiartă şi prăjită sau de la icre.
• Larva ălerocercoidă evoluează în organismul uman până la forma
adultă.
• Ouăle apar în materiile fecale după 5 sau 6 săptâmâni de la infestare.
• Boala la om se numeşte botricefaloză. Simptomele se manifestă
prin: ameţeală, cefalee, oboseală, tulburări intestinale, diaree.
• Boriocefalul poate provoca o anemie megalocitică (mărirea şi
distrugerea hematiilor).
Botriocefalul (Diphyllobothrium latum) - boli determinate de cestode
• Diagnosticul se pune printr-un examen
copro-parazitar, unde sunt evidenţiate
ouăle de parazit, cu aspect
caracteristic.
• Combaterea şi profilaxia
Se impune:
- examenul în masă al populaţiei de risc;
- distrugerea larvelor la temperaturi de
51 ... 52 ºC, după 5 minute sau
congelarea la - 10ºC, după trei ore;
- conservarea icrelor în soluţie salină
20%, timp de cel puţin 24 ore.
 Echinococoza - boli determinate de cestode
• Echinococoza este o boală parazitară cosmopolită,
cauzată de larva unui cestod din genul Echinococus.
• Termenul de echinococoză se referă la infestarea
cauzată atât de stadiul adult, cât şi larvar a tuturor
speciilor genului Echinococcus, iar hidatidoza la om, în
mod specific, se referă la infestarea cauzată de larva
(metacestod) de E. granulosus şi E. multilocularis.
• Se disting două forme: hidatidoză sau chist hidatic
unilocular, cauzat de specia Echinococcus granulosus
şi Echinococcus vogeli şi hidatidoză multiloculară sau
alveolară, cauzată de Echinococcus multilocularis.
• E. granulosus este specia cea mai răspândită în
întreaga lume.
• E. multilocularis, parazit în principal al vulpii şi
ocazional al pisicii, câinelui şi omului, produce
hidatidoza alveolară şi este întâlnit în zonele
împădurite din Europa, Asia, nordul Americii.
 Echinococoza - boli determinate de cestode
• Agentul etiologic
• Genul Echinococcus cuprinde patru specii
implicate în patologia umană, în stadiul larvar.
• Adultul este un cestod mic, de 3 – 6 mm lungime.
Scolexul are 4 ventuze şi o coroană dublă de
croşete. Gâtul este foarte subţire şi scurt. Strobila
este alcătuită din 3 proglote; ultima proglotă mai
mare conţine uterul plin cu ouă embrionate.
• Taenia echinococcus, în stadiul adult, trăieşte în
intestinul subţire al câinelui.
• Proglota terminală se detaşează de restul
strobilei şi se elimină cu materiile fecale.
• În natură se eliberează ouăle, care se dispersează
pe iarbă şi de aici pot intra în blana câinelui.
 Echinococoza - boli determinate de cestode
• Ouăle sunt relativ rezistente la • În primul an, diametrul chistului poate ajunge
uscăciune şi rămân viabile câteva la 5 – 10 cm, supravieţuind mulţi ani.
săptămâni, permiţând transmiterea lor • Peretele chistului hidatic conţine o membrană
mai târziu la indivizi care nu au avut germinativă (25 μm grosime) care formează,
contact direct cu animalul (câinele prin înmugurire, vezicule proligere, precum şi
purtător). vezicule-fiice în interiorul chistului primar.
• Ouăle ingerate de o gazdă intermediară• Veziculele proligere (diametrul 500 - 1000μm),
(ovine, bovine şi accidental omul) inserate de membrană printr-un pedicul fin,
eliberează în stomac embrionul conţin scolecşi invaginaţi (protoscolecşi).
hexacant, care penetrează mucoasa şi • Protoscolecşii au două posibilităţi evolutive:
ajunge în circulaţia sangvină. sau să fie ingeraţi de câine şi să dea naştere la
cestodul adult, sau ajung la gazda intermediară,
• Se localizează în ficat ( 50 – 70 % inclusiv la om, unde veziculează, dând naştere
cazuri), plămân (20 – 30% cazuri) sau în la o structură identică cu forma mamă,
orice alt organ, cum ar fi: creier, inimă, producându-se echinococoză secundară.
os (sub 10%).
 Echinococoza - boli determinate de cestode
• Procesul epidemiologic
Hidatidoza este o zooantroponoză care de la ovine şi bovine poate trece,
accidental, la om.
• Sursa de agent patogen
Este reprezentată de câinele domestic sau alte canide care reprezintă gazda
definitivă a Echinococcus spp. Transmiterea este întotdeauna ciclică între om şi
câine, ouăle embrionate fiind stadiul infecţios al parazitului.
• Modurile şi căile de transmitere
Infestaţia cu E. granulosus se poate realiza direct, prin contact cu animalul
parazit, prin atingerea blănii cu mâinile, care favorizează ingerarea şi indirect,
prin alimente, apă, contaminate cu ouăle parazitului; muştele pot juca rol de
vector mecanici.
 Echinococoza - boli determinate de cestode
• Semne clinice de recunoaştere
• Chistul hidatic se dezvoltă lent. De
obicei, rămâne asimptomatic ani de
zile şi este descoperit întâmplător,
prin examen radiologic.
• Manifestările clinice, atunci când
există, nu sunt caracteristice.
• În zonele endemice apar simptome
asociate cu creşterea lentă a unei
formaţiuni tumorale însoţită de
hipereozinofilie.
 Echinococoza - boli determinate de cestode

• Echinococoza secundară apare ca urmare a ruperii chistului şi diseminării

protoscolecşilor în cavitatea peritoneală sau pleurală.
• Ruperea chistului pulmonar determină drenarea şi eliminarea lichidului hidatic
şi chiar a veziculelor hidatice (vomica hidatică).
• Uneori pot avea loc vindecării spontane, dar de cele mai multe ori se produce
o diseminare a parazitului.
• În hidatidoza hepatică pot să apară fistule biliare, cu drenarea conţinutului.
• Manifestările clinice tardive se datorează complicaţiilor care survin ca urmare
a dezvoltării parazitului: compresiune, fisurare, infecţie, ruptură.
 Echinococoza - boli determinate de cestode

• Prevenţia
• Prevenţia generală urmăreşte întreruperea ciclului evolutiv al parazitului prin
distrugerea stadiului adult (eliminarea câinilor vagabonzi şi tratarea lor) şi a
larvelor (distrugerea viscerelor indicate ca parazitate prin control veterinar).
• În educaţia populaţiei din zonele endemice, se va insista pe modalităţile de
contaminare şi măsurile individuale de igienă generală.