Sunteți pe pagina 1din 4

Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava

Facultatea de Inginerie Alimentară


Specializarea: Controlul și expertiza produselor alimentare

CURENTUL ELECTRIC CONTINUU.


BATERIA DE CARTOF.

Profesor: Student:

Lect.dr.fiz.Jarcau Mihaela Solomon Andrei


1)Scopul lucrării: Scopul lucrării este de a realiza o baterie din cartof sau
lămîie. Se va sublinia importanța reactiilor chimice în functionarea bateriilor precum modul
in care suprafata electrozilor influențeaza funcționarea bateriei.

2)Teoria lucrării:Curentul electric reprezintă deplasarea dirijată a sarcinilor


electrice. Există două marimi fizice care caracterizează un curent electric:

- intensitatea curentului electric, numită adesea simplu tot curent electric, care
caracterizează global curentul referindu-se la cantitatea de sarcină electrică ce străbate
secțiunea considerată în unitatea de timp. Se măsoară în amperi

- densitatea de curent este o mărime vectorială asociată fiecărui punct, intensitatea


curentului regăsindu-se ca integrală pe întreaga secțiune a conductorului din densitatea de
curent. Se măsoară în amperi pe metru pătrat.

Dacă se notează sarcina electrică prin Q, timpul cu t și intensitatea curentului electric cu


I, aceste mărimi sunt legate prin relația:

dQ
I= dt

Dacă mișcarea sarcinilor electrice se face numai într-un singur sens, este vorba de un
curent continuu

(generat de exemplu de bateria galvanică sau de dinam). Dacă sensul de deplasare alternează in
timp, curentul se numește alternativ (alternatorul este un dispozitiv care generează un
asemenea curent). Curentul alternativ folosit în industrie este de obicei (cvasi) sinusoidal,
adică intensitatea lui variază ca o funcție sinusoidală (în timp).
In cazul redresării curentului alternativ se obține un curent continuu de intensitate variabilă,
numit și pulsatoriu (sau ondulat). Redresarea se poate face cu ajutorul tuburilor electronice
(diode sau duble diode) sau semiconductoarelor (diode, punți redresoare).
Transformarea inversă, pentru a obține curent alternativ din curent continuu, se face cu
ajutorul unor dispozitive electronice (invertoare) și este utilă, de exemplu, la alimentarea de la
elemente galvanice sau acumulatoare a unor consumatori ce au nevoie de curent alternativ
(lămpi electrice pentru avarii, alimentarea unor aparate electrice de curent alternativ care
funcționează cu curent de la acumulatorul de automobile). De asemenea din curent alternativ se
poate obține curent continuu cu ajutorul grupurilor comutatrice (un motor electric de curent
alternativ rotește un dinam, pentru a produce curent continuu care să alimenteze de exemplu un
aparat de sudură electrică).
3)Materiale necesare:

Pentru realizarea experimentului avem nevoie de o lămâie, un cartof, o bucată de zinc sau de
metal galvanizat-un cui galvanizat, un conductor de cupru și multimetru.

Multimetrul este un instrument electric cu ajutorul căruia se poate măsura tensiunea,


curentului electric și rezistența. Multimetrele digitale (fig.2) dispun de afișaje digitale, precum
ceasurile digitale, pentru indicarea acestor mărimi. Multimetrele analogice (fig,l) indică

mărimile de mai sus prin intermediul unui ac indicator în lungul unei scale gradate.

4)Mod de lucru: Se introduce atît cuiul cît și conductorul de cupru in cartof și


lămîie. Se măsoară tensiunea produsa de cartof și de lămîie cu ajutorul multimetrului. Cartoful
poate fi legat în series au în paralel cu lămîie și se pot face un alt set de determinări.
5) Observații:

Lămîie:

Nr.crt.(nume și prenume) U(V) U(V)

Solomon Andrei 0.45

Procopciuc Gheorghe 0.35 0.36

Răileanu Florentina 0.30

Cartof:

Nr.crt.(nume și prenume) U(V) U(V)

Solomon Andrei 0.4

Procopciuc Gheorghe 0.45 0.4

Răileanu Florentina 0.35

Ridichie:

Nr.crt.(nume și prenume) U(V) U(V)

Solomon Andrei 0.35

Procopciuc Gheorghe 0.30 0.3

Răileanu Florentina 0.25

6) Concluzii:După efectuarea calculelor, rezultă că cartoful are


tensiunea cea mai mare. Substanțele din electrolit sunt mai puternice decît cele din
lămîie și ridichie, U(V) pentru cartof fiind 0,4 pe cînd la lămîie U(V) fiind 0,36 si
respectiv la ridichie U(V) 0,3.