APARATUL

URINAR
CURS 1 MG
Dr Simona Soare
2022
 Aparatul urinar
Aparatul urinar este unul din aparatele fiziologice esențiale ale
organismului care:
 -produce,
 -stochează și
 -elimină deșeurile organismului prin urină.

În cazul rasei umane, ca și cazul majorității vertebratelor, acest sistem

este alcătuit din :
 -doi rinichi,
 - două uretere,
 - vezica urinară,
 - doi mușchi sfincteri
 - uretră.
NEFRONUL
unitatea anatomica si
functionala a
rinichiului
 Functiile rinichiului
1 Rinichii elimina produsul rezultat in urma catabolismului
proteic UREEA
2 AU ROLUL DE A MENTINE ECHLIBRUL
HIDROELECTOLITIC –apa ,sodiul, potasiul
3 Rol in mentinerea echilibrului acidobazic
4 Au rol in controlul tensiunii arteriale-sistemul renina-
angiotensina -aldosteron
5 Sintetizeaza eritropoietina care controleaza productia de
hematii la nivelul maduvei osoase
6 Se produce hidroxilarea vitaminei D2 cu transformarea ei in
D3-forma activa cu rol in metabolismul calciului si fosforului
Aparatul juxta glomerular
 Aparatuljuxtaglomerular este o structura la nivel renal care regleaza
functia fiecarui nefron
 Aparatul juxtaglomerular consta in 3 tipuri de cellule:
 1 - macula densa, o parte a tubului contort distal a fiecarui nefron
 2 -celulele juxtaglomerulare (celulele granulare care secreta
renina-localizate in tunica medie a arterelor aferente la intrarea
in glomerul
 Secretia de renina determinata de:
 A stimularea receptorului beta1 adrenergic
 B scaderea presiunii de perfuzie renala
 C scaderea concentratiei de NaCl in macula densa, adesea datorata
scaderii ratei filtrarii glomerulare
 3-celulele extraglomerulare mesangiale
Macula densa-
In locatia in care arteriola aferenta patrunde in glomerul si
arteriola eferenta paraseste glomerulul,tubul contort distal
atinge arteriolele glomerulului si la nivelul peretelui sau exista
o regiune modificata a epiteliului tubular-macula densa

Celulele din macula densa raspund la modificarile nivelelor de

NaCl din tubul contort via feedback tubuloglomerular de
ansa.
-macula densa detecteaza nivele crescute de NaCl care duce la
cresterea RFG bazat pe conceptul de semnalizarea purinergica
Cand exista o scadere a concentratiei de sare ,mai putin sodiu
este reabsorbit in celulele maculei densa,
Celulele isi cresc productia de acid nitric si PG pt a determina
vasodilatatie in arteriolele aferente si creste eliberarea de
renina.

 Celulele extraglomerulare mesangiale

 Celulele mezangiale sunt localizate in jonctiunea dintre
arteriolele afferent si efferente.
 Aceste celule au proprietati contractile similare cu celulel
muschiului neted vascular si joaca rol in reglarea RFG
prin modificarea diametrelor vasculare .
-Sistemul renină-angiotensină sau sistemul renină-angiotensină-aldosteron este un
sistem hormonal care reglează tensiunea arterială , echilibrul de fluide și electroliți,
și rezistența vasculară sistemică
Simptomele ap.urinar
 A de ordin general:
 -febra, frison -pielonefrita acuta
 -greata , varsaturi -colica renala,gastrita uremica
 -tulburari neuropsihice -coma uremica
 B de ordin local
 1-durerea
 2-simptome datorate tulburarilor de mictiune:
 a disurie
 b-polakiurie
 c-nicturie
 d-retentia de urina
 3 tulburarile diurezei:
 a poliurie
 b oligurie
 c anurie
 I Durerea
1 Colica renala-renoureterala,nefretica
Cauze: litiaza renala, TBC renal, necroza papilara, neoplasmul renal
Clinica:
 -Strict unilaterala-in loja lombara
 -iradiaza pe traiectul ureterului (flancul si fosa iliaca) spre organele
genitale
 -Violenta
 -Caracter: torsiune, sfasiere
 -debuteaza brusc dupa efort,alergare,trepidatie,consum exagerat de lichide
 -dureaza ore cu exacerbari
 -calmata de antispastice
 Simptome de insotire:greata , varsaturi, ileus dinamic, polakidisurie,
hematurie
 La sfarsitul crizei -poliurie
Colica renala
 Durerea
2 Durerea lombara difuza
Apare ca urmare a distensiei capsulei renale si a bazinetului
 bilaterala:
 -glomerulonefrite acute/cronice
 -pielonefrite acute
 -rinichi polichistic
 Senzatie de disconfort,de presiune in loja lombara-(coasta XI si
creasta iliaca)
 Iradiere in flancuri
 Accentuata de mers/ortostatism
 Ameliorata de decubit dorsal
 Polycystic kidney
 Durerea
3 durerea hipogastrica CISTALGIA
In suferintele vezicii urinare: cistite,litiaza vezicala
 -Durere surda
 Iradiaza spre uretra , perineu anterior
 Se intensifica inainte ,in timpul si dupa mictiune
 In retentia acuta de urina,durerea este perceputa ca o
senzatie permenenta de presiune,accentuata de
ortostatism si mers.
Cedeaza dupa evacuarea vezicii prin mictiune , sondaj
sau punctie suprapubiana.
4 durerea uretrala
 -are caracter de arsura
 -insotita de disurie,polakiurie

Daca exista secretie purulenta-uretrita

Sondaj vezical in caz de retentie acuta
de urina
II Tulburari de mictiune
Normal -3-6 mictiuni/zi
Mictiunea este: spontana,nedureroasa,completa
Volumul jetului urinar -250-300 ml urina/mictiune

1 Disuria-eliminarea dificila a urinii

Apare pe toata durata mictiunii sau pre,intra si
postmictional
Jetul urinar este subtire,intrerupt si bolnavul trebuie sa
depuna effort suplimentar pentru a urina.II
 II Tulburari de mictiune
 Cauze:
 A boli ale VU-cistite,
 -tumori VU stenozante
 -calculi VU
 -TBC
 B boli ale uretrei posterioare:
 -stricturi,
 -calcul uretral inclavat
 -adenom de prostata
 -boli neurologice
 Tulburari de mictiune
2 POLACHIURIE-cresterea numarului de mictiuni/24ore ,fara
cresterea volumului urinar
 -insotita frecvent de disurie
 Cauze
 1-vezicale: -cistite,
 -tumori pelvine ce comprima VU
 -TBC vezical
 -scleroza parietala
 -vezica neurogene
 2 Obstacole subvezicale:
 -adenom de prostata + nicturie
 Tulburari de mictiune
3 Retentia de urina-imposibilitatea golirii VU printr-o
mictiune spontana
 3A incompleta-apare reziduu vezical
 3B completa –apare globul vezical
 Cauze:-adenomul de prostata
 -neoplasmul de prostata
 -calculi uretrali
 -stricturi uretrale
 -compresii extrinseci:fibrom uterin/anexite
 -boli neurologice:tabes,lezarea inervatiei VU
dupa interventii chrurgicale
GLOBUL VEZICAL
 GLOBUL VEZICAL: in hipogastru se palpeaza ca o formatiune
ovalara,bine delimitata,sub tensiune,dureroasa spontan si la
palpare
 Urgenta-cresterea cantitatii de urina in VU poate duce la ruperea
exploziva a VU
Retentia de urina –clinica si eco
pelvin
Sondaj urinar
Tulburari mictionale
4 Incontinenta urinara-emisia involuntara de urina ca
urmare a pierderii controlului constient si voluntar al
contentiei vezicale dupa varsta de 2-3 ani, cand se
fixeaza reflexul mictional
 In caz de rupturi de perineu,prolaps genital,pierderea
de urina poate fi ocazionala : in timpul unui effort
fizic,tuse ,ras
 Pierderea de urina permanenta : in
paraplegii,encefalomielita,leuconevraxita
 Enurezis nocturn-emisia involuntara de urina in
timpul somnului-apare la copil>3 ani prin lipsa de
maturatie a detrusorului.
 III Tulburari de diureza
N volumul urinar este de 800-1500 ml/24 ore-
diureza zilnica
 Volumul de urina depinde de:
 1 cantitatea de lichide ingerate
 2 de pierderile de apa la nivelul pielii,aparatului
respirator, digestiv
 Tulburarile de diureza reprezinta modificari ale
volumului urinar/24 ore
 1poliurie
 2 oligurie
 3 anurie
1Poliuria
 Cresterea volumului urinar > 2000ml/24 ore
A tranzitorie:- ingestia crescuta de lichide
 - administrarea de diuretice
 -TPSV-tahicardia paroxistica
supraventriculara
B permanenta: -diabet zaharat
 -diabet insipid
 -insuficenta renala cronica in stadiul
poliuric-2-4l/24 ore
 - faza de reluare a diurezei din
insuficienta renala acuta-8-10 litri/24 ore
2 Oliguria_Scaderea volumului urinar la valori de 800-500 ml/zi
 A fiziologica: aport scazut de lichide
 B patologica: -insuficienta renala cronica
 -dupa hemoragii masive
 -stari de deshidratare: enterocolite,
 -soc
 -insuficienta cardiaca
 3 Anuria scaderea volumului urinar<500ml/24 ore
 A secretorie-adevarata-ca urmare a suprimarii formarii de urina
la nivel renal
 B falsa-imposibilitatea drenarii urinei catre VU ca urmarea :
 -obstructia ureteral-calculi,stenoze,tumori
 -compresiuni ale ureterelor –adenomegalii importante,tumori
 -fibroza retroperitoneala
 Anuria
1 prerenal-scaderea volumului cieculant
 -hemoragii
 -deshidratare
 - insuficienta cardiaca congestiva
 -scaderea severa a TA-colaps,soc
 -dezechilibre acidobazice/hidroelectrolitice
 2 renala
 -tranzitorie-insuficienta renala acuta IRA reversibila
 -permanenta –IRA ireversibila
 -IRC-stadiul uremic
 -leziuni tubulare din intoxicatii,hemolize
 -leziuni glomerulare
Anuria
C Post renala –obstructiva
 -calculi
 -tumori benigne/maligne prostata
 -fibroza retroperitoneala
 NICTURIA -
 Inversarea raportului nictemeral normal al mictiunii-
noapte / zi- 3/1
 Cauze : IR
 IC dreapta
 adenomul de prostata
 tratamentul cu diuretice
Hematuria
Def.-prezenta sangelui in urina
1 –macroscopica - vizibila de pacient
2 –microscopica --/urinanaliza
1 urina este de culoare : roz, rosie sau maronie
Sursa hematuriei oriunde la nivelul tractului renal de la
glomerul la VU
1.1a- glomerulopatie cu IgA cea mai frecventa; o glomerulopatie
cu hematurie precedata de o infectie a cailor respiratorii superioare
1.1b- sindromul Good Pasture-vaculita ;
hematurie-hemoptizie
1.2 tumori renale -durere lombara +hematurie
1.3 TBC renal
1.4 necroza papilara -diadet zaharat
1.5 rinichi polichistic -ruptura de chist
Hematurie
1.6 litiaza ureterala +hematurie
1.7 infectie urinara :febra,disurie, polakiurie,durere
suprapubiana- cistita hemoragica
De obicei hematuria nu este dureroasa
Clasificare
A initiala- H uretra,prostata
B totala –H la nivel renal, tract urinar
C terminala -VU
2 Hematurie microscopica
 -sumar urina-hematii +1
 -indica afectiune a rinichilor daca se asociaza cu proteinurie,
HTA, afectarea functiei renale
 Dg.diferential cu menstra
 Proteinuria
Def.excretia >150 mg proteine/zi in urina
Este asimptomatica.
Apare in boli glomerulare
1 Sindrom nefritic
1.1 glomerulonefrite acute
1.2 glomerulonefrite cronice
1.3 glomerulonefrite rapid progressive

2 Sindromul nefrotic
 Sindromul nefritic
 Apare ca urmare a inflamatiei glomerulare
Clinic: edem 80%
HTA 65%
oligurie-50%
Examen sumar urina:
 -hematurie
 -proteinurie 1-3g/zi
 -cilindrii hematici

Clasificare : sindrom nefritic acut

 sindrom nefritic cronic
Diferentiere prin- istoricul bolii
 - ex clinic
Glomerulonefrita acuta proliferativa
GNA apare dupa o infectie streptococica scarlatina,erizipel la
1-3 saptamani
Simptome generale:febra ,frison
Simptome ale sindromului nefritic
-edeme:fata, periorbital, pretibial, ascita,hidrotorax
-HTA-uneori encefalopatie hipertensiva
-oligurie 400-600 ml/zi
Lab:
 -proteinurie 0,5g-1,5g/zi
 -hematurie,cilindrii hematici,leucociturie
 -creatinina < 2,5 mg/dl
 Sindrom nefritic
-VSH crescut
-fibrinogen crescut
-PCR proteina C reactiva crescuta
 Markeri de infectie strptococica in antecedente
recente:
-ASLO-anticorpi antistrptolizina O

Exudat faringian: streptococ beta hemolitic grupA,tip12

Sindromul nefrotic
Proteinurie severa >3,5 g/24 ore
Hipoproteinemie
Edeme
 Urina este tulbure

Hipercoagulabilitate
Cauze:
1 glomerulonefrita cu modificari minime-
-apare in cateva saptamani si asociaza insuficienta renala
acuta
2 glomerulopatie membranoasa –
-se dezvolta in luni-da aspect de boala cronica renala
Sindrom Nefrotic
 Proteinurie severa >3,5 /zi
 Hipoalbuminemie <3g/dl
 Hipoproteinemie <6g/dl
 Hiperlipidemie
 Hipercolesteolemie

Clasificare
1 SN pur
2 SN impur-asociaza hematuria
 Sindromul nefrotic
Este secundar cresterii permeabilitatii membranei bazale
glomerulare cu pierderea de proteine in urina
 I Primar idiopatic
 II Secundar:infectii:bronsiectazii
 toxine
 boli autoimune : LES,Vasculite
 Limfom Hodgkin
 reactii alergice
 neoplazii
 diabet zaharat-cea mai frecventa cauza-
glomeruloscleroza
 amiloidoza

Simptome
 Simptome:
• subfebră,
• inapetentă,
• astenie,
• paloare.

Crizele nefrotice sunt caracterizate prin dureri abdominale

paroxistice, ce durează 1-2 zile, cu tablou de pseudo-abdomen
acut: vărsături, diaree, oprirea tranzitului, meteorism, febră.
Pot apărea tromboze venoase, drept urmare a hipovolemiei,
hiperlipemiei sau a activității procoagulante- antitrombina
III se pierde in urina
Pot avea orice localizare, manifestările clinice fiind diferite
 SN
 Pot exista diferite manifestări cutanate:
• xantelasme, xantoame;
• piele uscată, subtiată, atrofiată;
• cheilită angulară;
• unghii cu striuri albe, longitudinale.
 Manifestări musculo-scheletale:
• atrofii musculare importante, mascate de edeme;
• osteoporoză, osteomalacie, fracturi.
Sindromul nefrotic
 EX.OBIECTIV GENERAL
 Atitudine-colica renala-nelinistiti
 Teg.si mucoase :
 -in uremie culoare palid teroasa cu leziuni de grataj,
uremide; depozite brune la nivel lingual
 Fanere:
 in IRC extinderea lunulei,
 -in SN par friabil, liniile MEES

 Edemul : palpebral, facial, periorbital,pretibial,

retromaleolar, alb, moale , pufos, nedureros cu evolutie
ascendenta : coapse, perete abdom.
 EXAMEN OBIECTIV LOCAL
1 Inspectie :bombari localizate
 -:in lomba : tumori, hematom
 -in hipogastru :glob vezical
 2 Palpare
 N rinichii nepalpabili
 Palpabili in-tumori/hidronefroza, polichistoza/ptoza
 a-metoda bimanuala Guyon-bolnavul in decubit
dorsal , mana opusa rinichiului de palpat in unghiul
costovertebral si cealalta pe peretele abdominal la
marginea externa a dreptilor abdominali; palpare in inspir
profund mainile se apropie-contact lombar si mobilitate
cu miscarile respiratorii
 b-metoda Israel –decubit lateral-bimanuala
 C monomanuala Glenard-police pe -abdomen,4degete
reg.lombara--inspir
 Ex. Puncte dureroase-sensibile in procesele inflamatorii ale ap.
urinar
 -pct. costovertebral-coasta 12 si col. vertebrala
 -pct. costomuscular coasta 12 si marginea externa a masei
musculare lombare
 -pct. ureteral sup.-pe linia ombilicala la 4-5 cm lateral
 -pct. ureteral mijlociu-unire 1/3 medie cu 1/3 externa a
liniei dintre spine iliace anterosuperioare
 -pct ureteral inf. TR, TV

3 PERCUTIA cu marginea cubitala a mainii a reg. lombare

declanseaza durerea in LR, GNA, PNA semn
GIORDANO
Explorari complementare
1 Ex. urina
 1.1 macroscopic
 1.1.1-diureza cant. de urina / 24 ore
 1.1.2- modif. de culoare depind de diureza
 -galben deschis in poliurie
 -galben inchis in oligurie
 -culoare rosietica sau rosie in :
a-hematurie macroscopica-prezenta sangelui in urina-,
b- hemoglobinurie, mioglobinurie
-cul. Verzuie –icter mecanic
-cul. Neagra in melanurie
-cul.galben bruna in icter hepatocelular-ca berea
URINA MACROSCOPIC
 1.1.3 modificari de transparenta
 -tulbure in infectia urinara,
 opalescenta in piurie
 -opalescent-lactescenta-in lipidurie
 2 Ex. de laborator al urinei
 -metoda simpla de explorare
 -sumar de urina-prima urina de dimineata
 -urina / 24 ore-recipient tinut la rece
 2.1 ex. Fizico chimic
 - pH urinar N acid 5,7-7,4
 - densitate urinara N 1015-1022
 Izostenurie densitate= 1010-izostenurica cu plasma
 -proteinurie > 150mg/zi
 -glIcozurie –Dz
 -corpi cetonici cetoacidoza diabetica
2.2 Ex microscopic al urinei-
sedimentul urinar
 Metoda Addis –pe urina de12-24 ore /
Met.Hamburger-200ml apa si se colecteaza urina timp
de 3 ore
Addis=Exprimarea : nr. Hematii, leucocite si cilindrii
eliminati/minut
 N nr. Hematii < 1000/ min
 N nr. Leucocite <2000/min
 N nr. Cilindrii < 3/min.
1 Hematuria prezenta sangelui in urina care provine din
rinichi sau caile urinare
 A microscopica MO
 -3 hematii/camp
 -> 1000 H / min Addis
 B macroscopica
 2 Leucocituria patologica
 ->5 leucocite/camp
 ->2000 L / min Addis
 3 Prezenta cilindrilor-mulaje ale tubilor renali
 -celulari:hematici, leucocitari, epiteliali
 -acelulari : hialini, granulosi, grasosi
 2.3 Ex.bacteriologic al urinii
N urina este sterila

 Urocultura-se recolteaza urina dimineata in recipiente

sterile, de la mijlocul jetului
 Toaleta locala prealabila
 Se insamanteaza pe medii obisnuite si speciale
 Explorarea functionala renala
1 Explorare indirecta-
 A determinarea din sange a produsilor de catabolism
proteic:
 uree, acid uric, creatinina
 A uree crescuta de cauza extrarenala: deshidratari, stari
febrile, hipertiroidism
 B -uree crescuta de cauza renala
 -creatinina creste odata cu scaderea FG
 B echilibrul electrolitic ionograma sanguina/ urinara
 2 Proba de concentrare-Volhard-masoara
puterea de concentrare a rinichilor
 -in ziua probei pacientul primeste la ora 13 pranz sec-
paine, branza, carne, oua + 500ml lichide
 Urina se recolteaza din 4 in 4 ore ziua si din 6 in 6 ore
noaptea
 N diureza 800ml si dens.1027 intr-un esantion
 -hipostenurie dens. < 1024 si volum dublu, triplu
 -izostenurie dens 1010
 -subizostenurie dens.constant< 1008
3 Explorarea filtratului glomerular
 Clearance creatinina endogena
 N la barbat 100-140ml/min
 N la femeie 85-125 ml/min
 125 ml/minScaderea Cl creatinina semn precoce de IR
 Formula de calcul:

140 –varsta(ani)xG(kg) / 72xcr.ser mg/dl

4 Explorarea fluxului plasmatic renal-PAH

N 500-700ml/min
Explorarea imagistica a rinichiului
1 Rg. Renala simpla-umbre renale
 -calculi radioopaci
 2 US ecografia dimensiuni renale, prezenta calculilor,
chistelor , tumorilor
 3 Urografia cu substanta de contrast-subst. triiodate
excretate exclusiv prin rinichi
 4 CT renal
 5 RMN renal
 6 biopsia renala
Rinichi drept