1.

Idei delirante expansive: marire, bogatie, inventie si grandoare in

manie, schizofrenie, paranoia, reforma, filiatie, erotomanice, mistice,
religioase.

2. idei delirante si depresive: persecutie,revendicare , gelozie,

transformare si posesiune(delir metabolic si zootropic),
relatie(atitudinile, comportamentul, discursul celorlalti face referire la
el), autoacuzare si vinovatie, hipocondriace(boala, defecte fizice),
prejudiciu, negate

3.Tb.de limbaj:
a. logoreea=cresterea ritm verbal ca o consec. a cresterii ritm
ideativ(sdr. Maniacal, schizo paranoida asoc. Cu excitatie psihomotorie,
intoxicatii usoare, sdr de agitatie psihomotorie)
b. bradilalia=incetinirea ritm verbal( depresie, vorbire monotona,
ritm scazut cu pauze,alterari cantitative ale constientei , demente
incipiente, stari postcritice in epilepsie
c. negativism verbal: suspendarea comunicarii verbale (sdr
catatonic,forma catatonica a schizo, tumori cerebrale, infectii oculare)
d. salata de cuvinte = incoerenta verbala extrema
e. jargonafzia = mania supraacuta schizofrenie ,
f. verbigeratia = juxtapunere de cuvinte fara nici o legatura
g. stereotipii verbale = repetare automata, ilogica, a unor cuvinte
sau propozitii care nu au continut ideativ (schizophrenia reziduala, sindr
catatonic)
h. neologisme = cuvinte nou formate de pacient (schizophrenia
reziduala, paranoia)
i. ecolatia= sdr ecopatic din sdr catatonic (repetarea cuvintelor
interlocutorului) dementa
j. sel =vorbeste de unul singur(schizo reziduala/
dezorganizata)

4. Hipertimiile negative:
a.depresia= trairea intensa a unei dureri morale, a inutilitatii,
devalorizarii, pe fondul unei dispozitii deprimate; incetinirea ritmului
ideativ; inhibitie motorie (pleoape lasate, expresie negative, comisuri
bucale coborate, frunte incruntata, umeri lasati, cap plecat, membre inerte
); diminuarea gesticii, vorbirii, hipersomnie /insomnie.

b. anxietatea= teama difuza, fara obiect, irationala insotita de o

puternica neliniste psihomotorie, resimtita ca iminenta unui pericol,
mobilizare continua si nemotivata, oftat, cresterea ratei pulsului,
mictiuni mai frecvente (tb. nevrotice, tb. anxioasa generalizata, atac de
panica, depresii, debut schizo, dementa, alcoholism, sevraj)

c. fobii= stare afectiva de teama pato cu obiect précis, de

 intensitate disproportionate fata de obiectul respective, cu alterarea
continutului gandirii; ex : agoraphobia, claustrophobia, androfobia,

5. Hipertimiile pozitive :
a. dispozitia expansiva= cresterea ritmului ideativ, tonus mai bun,
active motorize mai buna
b. euforia= veselie pato ( sdr maniacal, idei delirante ) ; fonduri
organice :intox acuta- alcool, cofeina, morfina, demente -senile, vasc,
posttraumatice, oligofrenii, tb vasculare cerebrale

6. Disforia= forma mixta de tb a afectivitatii (interferenta iritatiei

cu tristetea ) ; dispozitie proasta , neplacuta, combinata cu tristete,
anxietate, iritabilitate, uneori insotita de neliniste psihomotorie ( in
per intercritice epilepsie ,sevraj alcoolism, encefalopatie post TCC)

7. Paratimiile= afectivitate paradoxala ( stari reactive ,schizo) :

- ambivalenta afectiva= 2 stari afective opuse calitativ
-inversiune afectiva= transf unui sentim firesc de iubire in ura

8. Disbuliile= tb de vointa
-hiperbulia= cresterea fortei volitionale (toxicomania defensiva si
activa cu scopuri negative, paranoia activa pozitiva )
-hipobulia= afectarea predominanta a vointei active ; indecizie;
ezitare; ineficienta (stari nevrotice, toxicomani, psihopati, oligofreni,
maniaci )
-negativismul, opozitionismul= scaderea vointei active din schizo (mixta
si de comportament)
-abulia= scaderea vointei active pozitive, lipsa de initiativa,
incapacitatea de a actiona (catatonie, depresii profunde)
-sugestibilitatea= scaderea vointei active si defensive, lipsa
atitudinii personale, a consecventei in anumite scopuri

9. Tb. mimicii=cantit si calitative

-cantitative:
a. hipermimiile= / localizate (mistici, deliranti, halucinati,
isterici, psihastenici- mimica compensatorie )
// generalizate(maniacali)
b. hipomimiile= facies lami (masca paralitica prin
hipotonia musc faciale=> aplatizare expresie faciala ); stari confuzionale,
oligofrenie, demente.
-calitative=paramimiile fac parte din parakinezii, miscari cu
pervertirea sensului si continutului natural si logic ,alaturi de
manierisme=pervertirea sensurilor simple; stereotipii de pozitie/miscare=
repetarea inutil si inadecvat situatiei a acelorasi manifestari
. Mimica de imprumut = expresii controlate deliberat cf unui scop(
mitomanie, superestimari, isterie)
. Ecomimia=cresterea sugestibilitatii din catatonie ( "reflectare in
oglinda" in stari dementiale profunde)
. Hemimia= persistenta unilaterala a expr mimicii
. Neomimia= bizara, neobisnuita
. Jargonomimia= expr multiple,neinteligibile
. Psitacismul mimic=hipermobilitate inexpresiva si de neinteles

10. Hipokineziile=stare de inhibitie psihomotorie caract prin lentoarea

miscarii, scaderea cursului ideativ, saracirea expresivitatii mimico-
pantomimice, bradilalie.
-Akinezia= abolirea activitatii:
1. baraj motor (oprirea brusca, aleatorie a oricarei
miscari, inclusiv a vorbirii)
2.( diminuarea pana la disparitie a oricarui gest sau activ motorie)
-Stupoare (imobilitate cvasicompleta , inertie motorie, nu
raspunde la solicitari, react vag, tardiv, mimica impietrita intr-o
expresie de durere/ anxietate/ amimie). In: isterie, melancolie, catatonie
-Catalepsie:
1. imobilitate completa( inhibitie motorie cu
hipertonie musc)
2. flexibilitate ceroasa (misc se fixeaza in
atitudine)
-Negativism= rez activa/ pasiva la orice stimul extern (verbal,
alimentar, motor). In: schizo, stupoare melancolica, oligofrenie.

11. Sdr de agitatie psihomotorie= expresie motorie mai mult sau mai putin
tulburata, dezordonata, iesita de sub controlul involuntar printr-o stare
afectiva partic si halucinatorie, deliranta ; destructurare in mai multe/
mai putine grade a constientei ; reactie la factorii psihotraumatizanti.
Caract prin : vivacitate crescuta, nerabdare, ton ridicat voce,
logoree, exacerbarea memoriei si ideatiei, mobilitatea afectelor, miscari/
mimica/gesturi bruste, necontrolate.
Apare in : intoxicatii ( CO, eter, belladona, droguri, delirium
tremens, medic.)
infectii
soc chi
epilepsie
acces maniacal
schizo
sdr demential
psihopatie histrionica

12. Disprexiile= tb de atentie

-cantitative:
1. hiperprexii= de ob selective. In : depresia
melancoliforma, fobii, paranoia, obsesia, hipocondria.
2. hipoprexii:grad extrem= aprexia. In:anxietate,
oligofrenii, dementa , neurastenie.
-calitative= paraprexii= disociere dintre
spontana si cea voluntara.

13. Tb cantit de perceptie

- hiperestezia= suprasensibil la stimuli subliminali (debut b
interne sau psihice); cenestopatia=tb constienta cu critica perceptiilor
intero/ proprioceptive , constand din senzatii penibile difuze fugace care
apar fara modif organice obiectivabile (nevroza astenica)
- hipoestezia= in atacuri de inductie hipnotica ,schizo,
ligofrenie, isterie, dementa

14. Iluziile= interpretarea eronata a unui stimul senzorial existent

in campul de perceptie :
fiziologice = distanta mare, lumina insuficienta, oboseala
;persoana poate realiza si corecta iluzia
patologice :
- exteroceptive :
/vizuale: /metamorfopsii ( micropsii,
macropsii, anacropsii ,dimegalopsii=deformari).In: psihoza organica
file://poropsii (departare/
apropiere)
///false recunoasteri (manie,
confuzie, Korsakov)
////iluzia de persoana- iluzia
sosiilor =sdr Capgras
-
iluzia Fregoli :persecutor unic cu mai multe chipuri
/auditive: departe/ aproape /adresari injurioase
/ olfactive(paraosmii)- si mirosul poate fi
influentat
- interoceptive= percepere eronata functionare organe.
In : schizo, paranoia, stari confuzionale; cenestopatia

15. Halucinatiile psihosenzoriale :caracter de senzorialitate, de

obiectualitate; proiectie spatiala,; bv convins de ele; rezonanta
afectiva; comport halucinator
/exteroceptive :
- auditive :elementare- foneme sau sunete
complexe- verbale favorabile/ nefavor
In: afect ORL, stari confuz, delirium tremens, schizo,
depresie psihotica
-vizuale :rare, anxiogene, liliputane/gulliveriene
 In : delirium tremens=zoopsii, opium
-olfactive si gustative: neplacute
In : criza uncinata , delir persecutor, confuziii
-tactile:
In : intox cu cocaina, halucinoze alcoolice
/interoceptive :schimbarea pozitiei/ absenta unor organe /
transformarea organismului in animal

16 Pseudohalucinatiile= nu au caracter de obiectualitate. Se petrec in

inter corpului : bv "vede si aude cu ochii mintii"
-auditive :ecou/ sonorizarea gandirii (sdr de automatism mental
Kandinski)
-vizuale
- tactile
-interoceptive
-kinestetice

17.Tb cantitative ale memoriei :

-hipoamnezia= diminuarea usoara, trecatoare a capacitatii de
retinere si evocare mnezica
-fizio: oboseala
-pato :intarzieri mintale, involutie
-amnezia= scadere importanta a memoriei cu amprenta pe activitatea
individului.
1. anterograda: de fixare ;info recente. In: Korsakof, tb
confuzionale
2. retrograda :de evocare ;info vechi. In: tb organice, stari
predementiale, Korsakof netratat
3.antero/retrograda: "pustiu mnezic". In :toate tipurile de
dementa
4. lacunara :hiatus mnezic. In: criza epileptica, black-out
alcoolic
5. tematica :afectiva -electiva
-hiperamnezia: insotita de hiperprosexie.In : paranoia, oligofrenie-
idiotii geniali

18. Paramneziile= tb sintezei trecut-prezent sau inlocuirea amneziei

generale cu inventii.
1. confabulatia=halucinatii de memorie; semn cardinal in sdr Korsakof
-3forme: fapte posibile/ fantastice(delir fantastic)/onirice
2. ecmnezia= tb globala de confundare trecut-prezent
3. false recunoasteri, identificari : epilepsia temporala, manie,
sdr Korsakof, demente usoare
19. Tb cantitative de gandire prin cresterea ritmului ideativ
1. tahipsihia=accelerarea usoara a ritmului ideativ. In: sdr
maniacal, schizo la debut, intoxicatii usoare, stari de epuizare
2. mentism= forma partic de accelerare; bv descrie un automatism
mental pe care nu-l poate controla-sdr Kandinsky
3. incoerenta / "fuga de idei" =in forma agitata a schizo. Are 3
forme
-salata de cuvinte
-jargonafazia
-verbigeratia

20. Ideea obsedanta

=asediaza gandirea
=mare suferinta pt bolnav
=se impune constiintei
=bv in total dezacord, continut contrar firii lui
In: nevroze, depresii, debut schizo(tb
obsesiv-compulsive):indoieli/amintiri/actiuni obsesive

21. Ideea prevalenta=anticamera ideii delirante; se impune cu forta

pacientului care lupta sa o puna in practica( idee credibila). Ex. :
gelozia, fanatismul.
In: involutie, alcoolism, delir paranoic

22. Def ideii delirante =perturbare calitativa grava a gandirii

a. convingerea/ certitudinea deliranta=ideea pune stapanire pe bv
b. incorigibilitatea=nu e influentabil
c. imposibilitatea continutului
d. modificarea comportamentului

23. Tb motorii specifice:

1. impulsiune=nevoie imperioasa si brutala de a indeplini un act
antisocial, agresiv sau absurd.
In:epilepsie, psihopati, betie acuta, schizo, manie, dementa.
2. raptusurile=manifestare impulsiva paroxistica in cursul careia
subiectul este manat de o irezistibila emergenta emotionala astfel incat
actioneaza exploziv
In: stari confuzionale, catatonie, nevrotici, forme grave de
psihopati, intoxicatii, alcoolism cronic.
3. stereotipii = miscari repetative, adesea bizare, fara scop,
intodeauna aceleasi, care subliniaza discursul sau compotamentul
pacientului.
In: schizo-disocierea intra-psihica, ambivalenta.
4. manierismul = expresivitate gestica, atitudine absurda care face
comportamentul si mimica nenaturale, pretioase.
5. bizareria = grad mare de manierism pana la disparitia componentei
logice a gesturilor, miscarilor, mimicii.
6. ticurile = miscare anormala, supraadaugata unei activitati motrice
normale, inconstienta, brusca, spasmodica la un subiect jenat de prezenta
lor si care incearca sa se opuna (b ticurilor= maladia Gilles de la
Tourette)
7. comportamente rituale=ritualuri de linistire, rit repetitive si
invadatorii parazitand activit normale cu caracter obsesional.

24. Clasif psihotropelor

A. PSIHOLEPTICE= inhiba activitatea SN prin :
-scaderea vigilentei
-reducerea performantelor intelectuale
-sedare emotionala
1. hipnotice
2.neuroleptice(NL)
3. tranchilizante
B. PSIHOANALEPTICE= stimuleaza activitatea SNC prin:
-cresterea vigilentei
-ameliorarea dispozitiei
-cresterea randamentului
1. antidepresive
2. psihoenergizante
C. PSIHODISLEPTICE=dau tb. calitative ale activitatii psihice, in
special in domeniul perceptiei/dispozitiei/ gandirii
Clasif hipnoticelor: induc/ faciliteaza instalarea unei stari
ce seamana cu somnul normal in caracteristicile sale EEG.
A. BARBITURICELE: traverseaza BHE ; puternice inductoare
enzimatice ; scad pe EEG cantitatea totala de somn paradoxal(REM).
Ef secundare: somnolenta matinala/ vertij/ cefalee/ tb de
coordonare si echilibru ---mai ales la compusii cu eliminare
rapida=PENTOBARBITAL, SECOBARBITAL/SECONAL,
NEODORM/NEMBUTAL
Ex.: AMOBARBITAL/DORMITAL, FENOBARB/ GARDENAL
B. NONBARBITURICE(BZD HIPNOTICE)
Ex.: NITRAZEPAM, FLUNITRAZEPAM, TRIAZOLAM
C. NONBARB/NONBZD : GLUTETIMID

25. Neuroleptice (antipsihotice traditionale )

-blocheaza sist dopaminergice centrale (nigrostriat, mezolimbic,
mezocortical, tuberoinfundibular)
-unele au si act colinergica si noradrenergica =>ef neuro,
neurovegetative, neurohormonale
-potenteaza efectele sedative ale altor depresoare centrale
-act adesea si pe receptorii alfa-adrenergici
-inconstant au activ anticolinergica, antihistaminergica,
antiserotoninergica
 Clasificare:
A. NL SEDATIVE: CLORPROMAZINA
B. NL POLIVALENTE(incisive): HALOPERIDOL
C. NL DEZINHIBITORII( act dezinhibatorie=doze mici ; act
antideliranta=doze mari): SULPIRID
Tratament de mentinere : previne recurenta psihotica si
respitalizarea schizo; pacienti la primul episod=1-2 ani; episoade
multiple=5 ani.
Intreruperea tratamentului=> creste rata recaderi + forme mai
severe cu risc de comport antisocial.

26. Efecte secundare NL

1. NEUROLOGICE :-efecte extrapiramidale precoce: dischinezia
acuta=crize oculogire, plafonarea privirii, hiperextensie nucala si a
musculaturii axiale; survin fara supradozaj datorita sensib individuale;
-sdr parkinsonian=dischinezie
tardiva.
SDR HIPERKINETIC cu maleza generala, jenant pt pacient (tahikinezie,
akatisie)
DISKINEZIA TARDIVA: modif motorii hiperkinetice in reg
buco-linguo-masticatorie, musc axiala, mb inferioare +/- miscari coreiforme
2. ANTICOLINERGICE PERIFERICE: uscaciunea gurii, disfagie,
constipatie, dific de mictiune, cresterea P intraoculare, midriaza, tb de
acomodare, scaderea transpiratiei, ef centrale (delirium
anticolinergic)-dezorientare, confuzie, tb de memorie,
agitatie,productivitate psihotica
3.CARDIO-VASC : hTA orto
4. TEP
5.h TERMIE
6. FOTOSENSIBILIZARE
7. ENDOCRINO: amenoree, galactoree. Ginecomastie
8. HEMATO: leucocitoza, leucopenie
9. HEPATOTOXICITATE: ictere colestatice
10. HIPOSIALOREE
11. CRESTERE PONDERALA
12. DISFCTIE sexuala: scadere libidou, tb erectie, ejaculare, orgasm
13. SDR NL MALIGN(SDR paloare-hipertermie)
t>40 grade
AV=140-160
Paloare/ polipnee/ instabilitate TA/ modif constiinta si
adinamie extrema/ creste CPK sau mioglobinurie/ acidoza metabolica
Instalare in 36-48 h la un bv tratat mult timp cu NL/ la
schimbarea NL/ la un bv niciodata tratat si primind NL de 2-3 S

27. Indicatii+ contraindicatii NL

I : -toate starile psihotice
 -toate formele de schizo
- depresia cu factori psihotici
- sdr organice cu simptome psihotice : delirium t, agitatia din
Coreea Hungtington, maladia Tourette
CI :- b neuro evolutive(Parkinson, scleroza in placi)
-glaucom
-porfirii
-I Renala
- IH
- coronaropatii
-varstnici : se impune diminuarea posologiei

28. Tranchilizantele
= gru p heterogen de psihotrope psiholeptice
=fctie de posologie: ef hipnotice/sedative/ miorelaxante/anticomitiale
MEPROBAMAT= redutabil potential de abuz si simptome de sevraj
ANTIHISTAMINICE=anxiolitice ineficiente
BZD= ef sec mai putine, mai sigure in supradoza, mai putin capabile de a
induce dependenta
=au 4 actiuni:anxiolitica/ miorelaxanta/anticonvulsivanta/
sedativ-hipnotica
=se recom adm pe per scurte si intreruperea treptata
Indicatii: -combaterea anxietatii in general
-schizo( ca hipnoinductoare+ pt combatere ef secundare
NL)
-delirium tr
-depresii
-nevroze
-insomnii

29. Antidepresivele: act timoanaleptica prin inhibitia recaptarii NA +/-

SEROTONINEI ; inhibitia catabolismului intracerebral al
neurotransmitatorilor
1. AD TRICICLICE: AMITRIPTILINA/ DOXEPINA/ IMIPRAMINA. Ef sec:
supradozare+ fen anticolinergice(vezi la 26)+hTA+ metabolice+ endocrino
2. AD TETRACICLICE: AMOTRIPTILINA
3. IMAO: dau HTA paroxistica grava
4.INHIBITORI SELECT AI REC SEROTONINEI: FLUOXATINA,
PAROXATINA(
Prozac, Zoloft). Ef sec: agitatie, anxietate, insomnii,sdr
serotoninergic=confuzie, neliniste, mioclonii, hiperreflexivitate.
Ortotimizantele=> LITIUL=manie+ prevenire recurente tb bipolare. Ef
sec: tb digestive, sdr poliurie-polidipsie, crestere ponderala, tremor
digital. Este CI in sarcina( =teratogen)

30. Terapia electroconvulsivanta= adm de socuri electrice pt obtinerea unor

crize asem cu grand-mal. Se modif BHE cu o mai buna absorbtie a anumitor
substante. Se aplica in 6-8-12 sedinte la 2 zile interval. Rezultatele apar
la al 3-lea soc.
I: cazuri speciale(urgente)=depresia cu suicid sau rezist la
tratament, schizo catatonica.
R. adverse: tb de memorie reversibile( 3L)

31. Betiile
1. simpla( acuta/ comuna /vulgara_) cu 2 faze: vesel-trist
2. profunda :cantitate mare de alcool in timp scurt=> coma alcoolica
3. patologica: la non-alcoolici cu cantit mici de alcool pe fond de
pato SNC (epilepsie, encefalopatie). La scurt timp dupa ingestie dezvolta o
stare crepusculara, epileptoida, insotita de confuzie mentala de tip
oniroid, halucinator- delirant, cu fapte antisociale grave si apoi in mod
absurd adorm la locul respectiv. Episoadele sunt insotite de amnezie
lacunara.

32. Sdr demential reprezinta deteriorarea extrema a persoanei, o coborare

in sd axial catre limita de jos, adica se coboara de la inteligenta la
absurd, la minimalizare. Tabloul poate fi agravat si accelerat in evolutie
de episoade acute.Evol sus 3 tipuri ppale:
1. sdr demential partial din ATS;
2. dementa globala de tip senil
3. dementa de tip Alzheimer

33. Sdr nevrotic : se caracterizeaza printr-un conflict interior

nerezolvat ce det suferinta psihica si corporala.E adesea mascat si suporta
explorari inutile , formand >50% din consultatiile de interne, endocrino,
neuro si chiar neurochir.Se cronicizeaza, se invalideaza, se pot decompensa
psihotic si constituie o clasa de nefericire greu de satisfacut pe termen
lung.de aceea fac si obiectul "med alternative" si sunt supusi la toate
procedeele care "fac minuni"
In esenta este o slabire a eului, o neincredere in propriile forte,
o descurajare, o umilire, o sfortare, un fel de agatare de existenta, de
mentinere a sit sociale, a familiei, o implorare a compasiunii.
Semiologia e polimorfa si labila si indata ce e combatut un simptom fondul
anxios gaseste alta iesire.Nevroticul poate sa ramana necunoscut pt ca are
o aparenta somatica si nu se marturiseste sau pur si simplu poate sa isi
ignore propria nevroza si sa nu isi dea seama de ea dupa ce s-a insanatosit
sau poate sa se prelungeasca intr-o dezvoltare nevrotica ce implica o
deformare definitiva nu numai a aptitudinilor ci si a caracterului.
Sdr nu e mai grav decat cel psihotic, dar exista posibilitatea unor
greseli: este substituit de sdr psihopatic, iar el substituie sdr psihotic.
Este descris in cadrul psihigeniilor si considerat in primele 6 L de
desfasurare o reactie la stress ; intre 6L- 3ani =nevroza pp-zisa ; dupa 3
ani = dezvoltare nevrotica.
 Nu este un sdr omogen si cu cat se indeparteaza de neurastenic catre
obsesivofobic si isteric, fact externi psihogeni se combina si cu o
vulmerabilitate personala cu o tendinta caracteriala favorizanta. De aceea
la acelasi stress unii raman achilibrati iar altii fac variate nevroze
inclusiv sdr psihosomatice.De asemenea sdr nevrotic se poate intalni si in
debutul psihozelor sau al dementelor cand este o masca inselatoare.

34. Sdr psihopatic: se caracterizeaza prin aptitudini intelectuale

suficiente integrate insa intr-un caracter dizarmonic. Dizarmonia este data
in fiecare tip de psihopatie de o anumita trasatura de caracter :
-in psihopatia paranoida = supraestimarea propriului eu cu
subevaluarea celorlalti
-schizoizi =dificultatea de comunicare
-epileptoid =aderenta si impulsivitatea
-isteric = demonstrativitatea
-antisocial =agresiunea
-borderline = instabilitatea
-dependent = dependenta de altii
-evitant = insuportabilitatea implicarii
-fobic = frica de anumite situatii
-pasiv-agresiv= duplicitatea
Aceste trasat dominante nu pot fi stapanite sau moderate si pe langa
suferinta pe care o impun, fac rau si celorlalti. Subiectii respectivi au
discernamantul pastrat. O parte se pot decompensa psihotic ( schizoizii,
distimicii). Daca pana la proba contrarie ei trec drept normali, determina
totusi o poluare , un fel de "totul e permis", o coruptie pana la a pune
intr-o situatie penibila pe normali care, ramanand in limite obisnuite, nu
ajung la aceeasi prosperitate. Sdr rezulta aici dintr-o anomalie
comportamentala, biotipica cat si printr-o anomalie castigata, printr-un
deficit de educatie de tip sociopatic. Pt a evita o etichetare exagerata,
dgn e mai bine sa fie pus dupa o examinare biografica cat mai extinsa
care sa cuprinda si posibilele acte savarsite.Deci psihopatul are un stil
,un pattern , un model pervasiv, cu mici variatii de-a lungul existentei si
isi repeta malignitatea in acte compulsive, oarecum marcate de destin, cu o
vointa centrata subetic.

35 Sdr psihotic autentic e reprezentat de psihozele endogene

(schizofrenia, psihoza maniaco-depresiva, paranoia, parafrenia). El
presupune delirul sau delirul si halucinatia, adica o deformare grava
calitativa a realitatii obiective, cu constituirea unei lumi subiective
proprii. De aici alienarea, instrainarea, indepartarea de gandirea comuna;
colaborarea si dialogul devin distorsionate ; existenta sociala devine
adesea dificila, conflictuala, periculoasa, agresiva si chiar antisociala.
Motivatiile actelor sunt patologice, discernamantul e compromis si se
ajunge la iresponsabilitate si izolare cvasidefinitiva.
S-a vorbit de un "proces de psihoza" in contrast cu "reactia
conflictuala " in nevroze deducandu-se ca sdr psihotic e prin definitie
endogen daca este ininteligibil si reactiv daca este inteligibil ( o
distinctie de mare valoare prognostica)
Expresia sdr psihotic se poate face prin aproape intreaga gama de
sindroame. Conteaza totusi sdr persistent, dominant si caracteristic pt
entitate cum ar fi:
-disociativ sau delirul primar pt schizofrenii
-sdr de exaltare pt manie
-sdr de persecutie pt paranoia
Sdr psihotic reactiv contine un conflict real, iar cel psihotic de natura
isterica se intaln in anumite imprejurari (detentie).

36. Clasificarea dependentei medicamentoase

- categ 1 = opiacee
- categ 2 =barbiturice si tranchilizante
-categ 3 =cocaina
- categ 4 =marijuana
-categ 5 =amfetamine
-categ 6 =LSD
-categ 7 =Khat ??
-categ 8 =tutunul
-categ 9 = cafeaua

37. Delirium tremens :

-febra, tremuraturi, halucinatii vizuale (zoopsii), onirism, delir
fragmentar cu amnezie, stare grava.
-durata =2-3 zile
-tratament: hidratare masiva +vit. B1+ tranchilizante (Meprobamat,
Diazepam)
!!!! Nu barbiturice, neuroleptice.

38. Dementa alcoolica: consumul cronic de alcool conduce la deteriorarea

functiilor cognitive cu declin general al funct sociale, ocupationale di
de autoingrijire, mimand semnele incipiente din d Alzheimer. Spre deosebire
de aceasta, evolutia incetineste la oprirea consumului , dar revenirea la
starea premorbida este incompleta.
Tabloul clinic este de severitate medie, non-evolutiv sau usor
progresiv incluzand hipomnezie, confabulatie, dezorientare, retard
psihomotor, stereotipii ; aceste modif intelectuale pot fi insotite de
modif neuroanatomice sau neurofiziologice.

39. Dementa Alzheimer : este cea mai grava ; poate fi socotita ca o

dementa precoce.
Acelasi substrat ca la dementa senila: atrofie globala cu marirea
ventriculilor (hidrocefalie interna), microplaci senile, degenerescenta
fibrilara.
 Pe langa dementa senila obisnuita, caracteristic in dementa
Alzheimer este sdr neurologic instrumental al celor 3 A :Afazie/ Agnozie/
Apraxie.
Incontinenta , emaciere, final prin infectii terminale.
Anatomopat :atrofie cerebrala- scade nr de neuroni din cortexul
frontal, temporal, parietal / placi neuronale senile argentofile cu
amiloid / corpi vacuolari /scade acetiltransferaza si Ach.
Tratament: ARICEPT (DONAZEPIL) 5-10 mg /zi (inhib specific si
reversibil al acetilcolinesterazei)

40. Dementa arteriosclerotica multiinfarct

are o evol variabila in medie intre7 si 10 ani si combina tb
neurologice : AVS tranzitorii/ definitive cu o evol psihica ondulanta
caract prin scaderea fctiilor intelectuale, a puterii de concentrare,a
memoriei(mai ales a celei recente) si cu crestere a proceselor afective,
adica labilitate afectiva, sentimentalism exagerat pana la ras si plans
spasmodic pseudobulbar
++ omul imbatranit,cu mers tarsait, pierderea gesturilor fine,
modificarea scrisului, scaderi si acuze in toate simturile (nu mai vad
bine, nu mai aud bine, fosfene, acufene ), cefalee, ameteli etc. Se pierde
enorm, dar totusi se mentine ceva din constiinta propriei persoane.Un
vascular poate da raspunsuri uneori mai bune, alteori mai vagi,
incomplete=> raspunsuri inegale. Totusi la el fatada poate fi mult timp
mentinuta. Nu moare de dementa ci prin faptul ca slabeste, e vulnerabil la
infectii si la toata patologia de involutie.Pe acest fond se pot inregistra
episoade confuzionale legate de cresteri aleTA sau de procese trombembolice
si deci se poate asista in ultimii ani la anumite agravari si nesperate
reveniri, vorbindu-se in cadrul acestui tablou clinic de dementa
multiinfarct.

41. Dementa Pick: are ca substrat in ppal o atrofie a lobilor frontali si

a polului frontal al lobilor temporali. Se caract printr-un sdr apatoabulic
in care bolnavele (rap F/B =5/1 ) raman inactive sau chiar la pat, nu sunt
agresive si tabloul seamana cu cel al frontalilor (lipsa lob frontal). Pot
avea afazie amnestica.
Clinic :sdrPEMA =palilalie + ecolalie +mutism +afazie.

42. Complicatiile psihiatrice ale alcoolului :

- halucinoza Wernicke
-paranoia alcoolica
- epilepsia alcoolica
-sdr Korsakof la alcoolici
- encefalopatia Gavel ?- Wernicke
-dementa alcoolica
43. Halucinoza alcoolica :=sdr paranoid numit gresit halucinoza. Consta in
halucinatii auditive cu continut persecutor cu caracter de comentariu la
persoana a 3-a ( Benedett a constatat ca in schizo spre deosebire de
halucinoza a sunt ordine directe date bolnavului ) .Este o afectare
periculoasa antisociala, boln dand curs mesajelor. Este o afectare cronica
conditionata si de un teren schizoid (ar face parte din grupul
schizofreniilor)

44. Patologia de maternitate :

A. tb psihice in cursul maternitatii: legate mai ales de o posibila
situatie conflictuala (sarcina nedorita, conflict in familie) si care
determina de obicei manifestari indirecte, ascunse. Gravida se poate
plange de cefalee, depresiuni, totul se leaga de evolutia normala sau pato
a sarcinii: HTA, edeme, risc de eclampsie, frica de ce o asteapta. Conteaza
f mult incurajarea ginecologului, asigurarea pac ca sarcina evolueaza
normal, pregatirea psihologica a nasterii. Alta frica a mamei este ca in
per conceptiei a avut o gripa, a luat medicamente sau a facut ex Rx
nestiind ca este insarcinata si face o reactie fobica. Trat este
simptomatic.
B. tb psihice perinatale (primele 10 zile dupa nastere). Pot
survenii confuzii mentale legate de hemoragii masive, infectii, resturi
placentare. Confuzia se poate exprima prin : obnubilare, stupoare, tb
productive, delirant-vizuale, impulsiuni suicidare, homicidere. Legata de
aceasta confuzie e si pruncuciderea.Expertiza trebuie sa dovedeasca
retrospectiv ca a fost un episod confuzional.. Maj se remit. Se
indeparteaza copilul pt ca este in pericol.
C. tb psihice de lactatie (pana la 1 an). Mai ales la primipare,
tot in context nefavorabil erup fenomene psihotice de tip depresiv,
schizofreniform,paranoid, mai rar maniacal. Prognosticul este foarte
rezervat.

45. Tb psihice in HIV :

1. sdr neurasteniform : cefalee, astenie fizica si psihica,
iritabilitate, insomnii.
2. stari depresive - frecvent reactive
3. dementa HIV : slabiciune, lentoare, scaderea capacitatii de
concentrare, dificultati de rezolvare a problemelor si la citit. Evol
rapid progresiva spre dementa globala si moarte.
4. tb psihotice acute :frecvent sdr delirant
5. stari confuzionzle (delirium)

Tb psihice sifilis :
Stadiul 1 = reactii nevrotice obsesionale pana la suicid (sifilofobie-mai
ales la barbati care isi vad leziunea; femeile o constata mai greu)
Stadiul 2 =neurastenie cu cefalee care nu cedeaza la trat, iritabilitate,
esec intelectual; daca e neglijat dezvolta tb nevrotice caract prin
reactii nesfarsite de frica
Stadiul 3 =sifilisul cerebral cu meningoencefalita sifilitica cr cu
tablouri clinice variate( nevrotice, psihopatice, psihotice)
Stadiul 4 = paralizia generalizata progresiva (PGP) asoc sau nu cu tabes
dorsal; este o meningoencefalita cronica specifica cu debut polimorf in
care la sdr curente(maniacal, depresiv, confuzional) se adauga inexplicabil
elem dementiale(absurditati, lipsa simt critic)

46. Sdr crepuscular : are drept caracteristica inceputul si sfarsitul

brusc, deci semneaza paroxismul epileptic.Este o echivalenta epileptica si
se intalneste la epilepticii manifesti sau la cei latenti revelati de o
betie patologica.A 2-a caracter este ca trezirea nu e la fel de sistematica
cum este la oneroid, e mai dezorganizata, mai fluctuenta ca nivel,
putandu-se intrica cu haluc vizuale, deci se amesteca si cu nivelul
oniric,; deaici si explicatia amneziei partiale reale. O alta caract este
repetitivitatea identica la acelasi bolnav; violenta este absurda, fara
sens.

47. Sdr de automatism mental = asociere de fen psihopatice ce det la pac

sentimente si convingeri delirante ca nu mai e stapan pe vointa sa( o forta
straina ii dirijeaza gandurile, perceptia ). Pac prezinta pasivitate (I se
impun anumite trairi), fenomene de dedublare a gandirii sau ecou,
halucinatii verbale (" comentariu" al gandurilor, actelor). Triplul
automatism : motor (=ticuri, stereotipii, impulsiuni) + ideoverbal +
senzorial (=halucinatii vizuale, auditive, olfactive, gustative, tactile )

48. Sdr de conversie: caracter atipic, variabil, polimorf.Patogenia nu

poate fi demonstrata. Nu respecta conditia afectiunii pe care o sugereaza,
exista o somatizare a dezordinii psihice. E legata de situatii
conflictuale, dependenta de anturaj, iar manifest sunt modulate in fctie de
ce zice o persoana sau alta; nu se pierde contactul cu realitatea Poate sa
apara "lesin nevrotic".
Simptome : manifestari senzoriale (orbire, surditate,
paralizii, afonie, hemiplegie, ticuri, convulsii
trasaturi asociative : probleme sexuale,
indiferenta fata de simptome
mecs disociative- person se descompune
in fragmente mari, sugestibilitate, atragerea atentiei
Poate avea beneficii primare= prevenirea impulsivitatii
cu scaderea anxietatii si secundare =obtinerea unor avantaje din statutul
de bolnav (atrage atentia, manipuleaza, se elibereaza de sarcini)

49. Sdr oneroid .invazia inconstientului asupra starii de veghe hu e

totala ci partiala=> amestec intre vis si realitate de proportii
variateAsemanator visului).
Oneroidul nu este oniricul care ignora realitatea ;este mai
sistematizat, e o poveste fantastica, o interpretare a realitatii in sensul
fantastic, care rastoarna datele realului (in sensul ca ceilalti sunt
elementele unui scenariu de film in functie de ce stie si ce a vazut
fiecare).
Oniricul e fragmentat, nu e o succesiune de imagini, scene de
film cum e oneroidul. In descrierea standard boln zace la pat cu ochii
deschisi si da impresia ca percepe realitatea inconjuratoare, dar nu
comunica. El e prins, e hipnotizat, e iluzionat magic de visul la care
sista. De aici rezulta ca boln nu halucineaza ci are o falsa recunoastere
continua, o iluzionare sistematica, percepe delirant si este foarte vecin?
Desi nu trebuie confundat cu delirul primar.
Oneroidul apartine pato acute, dureaza ore sau zile si dupa
desfasurarea episodului il povesteste ca pe o poveste minunata care l-a
fascinat.
Toxicomanul face onirism in abstinenta si face oneirodie
agreabila cand isi admin substantele.

50. Sdr oniric : este determinat de invazia totala a constientei

normale de catre inconstient in starea de veghe. E o situatie proprie de
obicei starilor psihoorganice toxice acute ( delirium tremens ),
infectioase (meningaencefalita).
Bolnavul nu doarme, dar e ca si cum ar dormi cu ochii
deschisi nemaitinand cont de reperele realitatii, fiind animat de visul
lui.
Onirismul reprez un vis, cel mai frecvent un cosmar care nu
e trait ca vis ci este proiectat in realitate, substituind-o, fara sa tina
cont de ea. Halucinatia vizuala e fenomenul principal desi pot fi implicati
secundar si ceilalti analizatori. Bv traieste o situatie limita din care
incearca sa scape, sa fuga pt ca e un delirum cu halocinatii, bv e agitat
conform acestei imagistici: e alergat, se lupta cu obstacolele imaginare.
Onirismul pune in pericol viata si celor din jur.
Se termina de obicei printr-un somn profund, reparator.

51. Sindromul psihoorganic= o tulburare psihica explicata printr-o

leziune anatomica sau metabolica in care agentul patogen actioneaza brutal,
masiv, global si det o stare de confuzie mentala.

52. Sindromul psihoorganic cronic = Agentul patogen este de

intensitate mai scazuta, actioneaza pe o perioada mai lunga, cu actiune mai
difuza (peste 6 luni).
In deteriorare mentala, sdr demential, oligofrenie.

53. Sindromul psihoorganic de involutie = ultima etapa ontogenetica

presupune fen de regresiune anatomofiziologica globala.Aceasta se numeste
proces patoplastic? (adica un proces organic care favorizeaza si un
dezechilibru psihologic)Exista o involutie fiziologica, deci o scadere a
performantelor insa cu o compensare spirituala si o involutie pato in care
creativitatea adultului e inlocuita cu o noua dominanta care este corpul,
dar nu sub aspect estetic. Problema care se pune este intretinerea,
mentinerea corpului , lupta cu deformarea si suferinta corporala. Omul are
o constiinta exagerata a corpului lui, asta il ingrijoreaza si incepe sa
isi puna problema finala, ajunge la probleme de filozofie, se pune deci
problema mortii de care suntem angoasati, nelinistiti si reevaluam viata de
pana aici. Exista in psihiatrie 2 cai mari prin care se ajunge la acest
final :cea mai frecventa cale este cea vasculara (ateroscleroza sistemica
cu deteriorari cerebrale, cardiace, renale cu/fara HTA). A2-a cale este cea
degenerativa, globala sau in ppal cerebrala.

54. Cura de dezintoxicare

-detoxifierea medicamentoasa este numai primul stadiu al tratam.
-un tratam ce se doreste eficace are drept componente de baza
consilierea si alte terapii comportamentale.
-exista detoxifiere nonsubstitutiva; se face cu CLONIDINA 0.1-0.3
mg /zi, maxim 1mg in primele 3 zile dupa care se continua cu 0.1-0.3 mg/zi
???
- substitutiva cu METADONA (agonist
opioid de sinteza cu efecte similare cu ale morfinei ). Desi exista riscul
de dependenta la Metadona, sevrajul indus de intreruperea acesteia este mai
bland.
-planul terapeutic in detoxifierea substit = 4tipuri:
a. detoxifiere pe termen scurt- reducerea dozelor intr-o
luna sau mai putin
b. detox pe termen lung = reducere doze in interval >1L
c. mentinerea pe termen scurt = prescriptie si
stabilizare pt maxim 6L
d. ment pe termen lung = >6L
Indiferent de schema se incepe cu 10-20 mg/zi si se creste zilnic pana
la 120mg.
Se mai folosesc si medicamente adjuvante : agenti anticonvulsivanti
(CARBAMAZEPINA 400-600 mg ; VALPROAT DE NA pana la1000mg/zi) +
anxiolitice
(BZD) + antidepresive triciclice in doze mici + hipnotice la nevoie.
Dupa o per de3-4 S in spital urmeaza cura de consolidare a
rezultatelor terapeutice in cadrul careia se continua si cura de
dezobisnuire.

55. Cura de dezobisnuire : are drept sop rezolvarea dependentei de

substante psihoactive pe termen lung, vizand in primul rand dependenta
psihologica.
 Ea incepe practic odata cu cura de dezintoxicare si se
continua si in afara spitalului. Abordarea este medicamentoasa si
psihoterapeutica.
Pt tratam psihotrop chimioterapia se incepe ca si la cura de
dezintoxicare.
Modelul este cel pt heroina ( Metadona, anxiolitice,
antidepresive triciclice, anticonvulsivante). Un rol important revine
diferitelor forme de psihoterapie de tip suportiv, de consiliere si pe prim
plan la ora actuala de tip cognitiv-comportamental in echipa
psihiatru-psiholog-terapeut- asistent social. De asemenea este activ
implicata familia care la randul ei poate avea nevoie de consiliere
adecvata si rezolvarea situatiilor de criza.

56. Amfetamine(psihostimulante) : se injecteaza IV , dau un tablou de

excitatie asemanator schizo paranoide, idei de forta, de grandoare : este
agresiv, intolerant, capacitate de efort extrema. Intreruperea poate da
psihoze confuzionale de tip delirium, diferentiate de halucinatii.

56. Toxicomania la amfetamine:

- amfetamine (psihostimulante) se inj i.v., da un tablou de excitatie
asemanator schizofreniei paranoide, idei de forta, de grandoare: este
agresiv, intolerant, capacitate de effort extrema
- intreruperea poate det psihoze confuzionale de tip delirium, diferentiate
de halucinatii

57. Toxicomania la benzodiazepine:

- in stadiile incipiente ale intoxicatiei, pacientii prez simpt asemanat
intox cu alcool (par beti), acuza ameteala, comport dezinhibat, uneori
violent
- in stadiile tardive miscarile isi pierd coordonarea si devin mai lente
- sevraj: anxietate, agitatie, manif g-I (in prima faza); oboseala, crampe
musc, tahicardie, tremor generalizat, hiperreflexie apar ulterior

58. Toxicomania la heroina:

- efectul esential este euforizarea
- se produce o blanda obnubilare, o usurare de povara subiectiva interna
(neliniste, angoasa, depresie, indispozitie si se stimuleaza creatia,
imaginatia, visarea)
- se poate ajunge chiar la somn, specific somnul cu ochii deschisi
- un portret robot al heroinomanului ar putea fi un tanar cu conditie
igienica dubioasa, cu apucaturi violente, antisociale, nu poate fi trist,
daca il trezesti te omoara pt ca i-ai stricat visul
- se incearca substituirea heroinei cu metadona, dar rezultatele nu sunt
excelente (60-70% recaderi in prima luna de la abstinenta)
59. Tulb psihice in boala Parkinson:
- sunt datorate modif morfopat si funct specifice din bP
- dementa in bP apare de obicei, in formele severe si intruneste toate
caract unui sd depresiv fara aspecte partic specifice
- mai pot sa apara stari depresive

60. Tulb psihice in tumori cerebrale:

- semne generale: sd de HIC ( FO-edem papilar,vase turgescente; EEG-unul
sau mai multe focare inexplicabile; PEG-asimetrie ventriculara,
hidrocefalie interna asim +/- atrofii corticale aferente)
- semne neurologice locale: pierdere de constienta sau epilepsii
generalizate sau localizate
- dpdv psihiatric pot prez un tablou depresiv, sd schizofreniforme,
deliruri paranoide

61. Atacul de panica:

- episoade recurente de anxietate paroxistica, severa, intense, neliniste,
senzatie iminenta de moarte;
- apare imprevizibil, nelegat de o circumstanta exterioara;
- are caracter crescator (in 10 min atinge maxim)
- debut brusc, plapitatii, dureri toracice, lesin, senz de cadere,
transpiratii, tremor distal
- simte ca pierde controlul, nu mai e stapan pe sine
- DSM IV "teama de a nu innebuni"
- depersonalizare
- uneori dispnee,greata, frisoane
- dupa 30min-2h episodul se stinge lasand o stare de usurare, epuizare
- se repeta (cateva luni)
- apar comorbiditati: depresie, tulb de personalitate
- netratata evolueaza ani si se poate complica
- mai des la femei tinere; varsta medie de debut 16-20 ani
- sunt studii care atesta o origine genetica

62.Caract clinice ale tulb anxioase generaliz:

- teama fara obiect pe care o traieste tot timpul
- anxietate nejustificata si persistenta care nu apare limitata la o
anumita circumstantatemporala sau ambientala
- anxietate "liber flotanta"
- se acutizeaza in anumite momente
- simptome: palpitatii, ameteli, senzatie de gura uscata, dificultati de
concentrare, tulb de somn
- in timp duce la scaderea performantelor sociale, personale, de cuplu
- se asoc cu: tulb de panica, tulb fobice, depresie, alcoolism, rezolutie
cronica
63. Tulb (nevroze) fobice:
- teama de un obiect precizat
- a) agorafobie=frica de spatii inchise, de multime, de a calatoricu
autobuzul, de a sta la rand
- este extrem de invalidanta (uneori se pensioneaza)
- se asoc frecv cu atacuri de panica
- b) fobii specifice-simple =de obiecte ascutite, etc ; apar la copii si
adolescenti si dispar la adulti, dar pot persista si la adult
- c) fobia sociala= teama de a nu fi umilit, pus intr-o situatie in care
subiectul poate fi observat si criticat
- se poate ajunge la declansarea unui atac de panica
- frecv la adolescenti

64. Caract clinice ale tulb obsesiv compulsive:

- prezenta obsesiilor si compulsiilor care se asociaza si persista si induc
pacientului o stare de anxietate continua, care pot duce la invalidarea
pacientului
- compulsii: fizice si psihice
- obsesii: tipuri ideativ- luminarea unor teme
fobic - de a te imbolnavi de SIDA, de a contamina
- pacientul recunoaste ca nu sunt normale, lupta cu ele
- se complica cu depresie, alte tulb anxioase
- afecteaza adultul tanar, mai frecv baietii
- evolutie cronica 2/3, fluctuenta 1/3

65. Caract clinice ale tulb de stress posttraumatic:

- apare dupa un stress intens care depaseste experienta obisn
- clinic: - retraire mentala a evenimentului sub forma de imagini si
ganduri
- evitarea oricarei stari evocatoare a evenimentului stresant
- aparitia unor tulb neuroveget: somn cu cosmaruri, dificult de
concentrare
- modif starii emotionale: capacit scazuta de a react emotional
- irascibilitate
- durata: 1-3 luni
- alterarea funct normale
- exista o forma cronica peste 3 luni

66. Caract clinice ale tulb de somatizare:

- stare de discomfort subiectiv +/- depresie, anxietate, dominata de acuze
somatice multiple si care debuteaza inainte de 30 ani
- simptome dureroase in orice parte a corpului, dar care nu au niciodata un
echivalent somatic
- simpt g-I: greata, varsat, intoleranta alimentara
- c-v: palpitatii, precordialgii
- neurologic: conversii, pareze, parestezii
- sexuale: menstruale, de dinamica sexuala
- simpt refractare la trat
- evolutie cronica
- pacient dificil fata de care medicul face contratratament

67. Hipocondria:
- preocupare persistenta legata de posibilit de a avea una sau mai multe
boli somatice
- boala poate deveni prevalenta, chiar deliranta
- teama de a face mai multe boli grave (nozofobie)
- +/- depresie secundara
- pacienti dificili
- evolutie cronica, intretinuta de beneficul secundar

68. Schizofrenia paranoida:

- cel mai comun
- domina sd paranoid, care este cel mai bine exprimat in faza acuta a bolii
- exista idei delirante de persecutie, urmarire, otravire, control al
gandurilor si ideilor de catre ceilalti, grandoare, misticism, misiune
speciala, schimbare corporal ,gelozie, filiatie (nastere ilustra), inventie
, relatii/referinta (la media, TV, oamenii pe strada privesc pacientul cu
ostilitate, suspiciune, "intr-un fel anume"

69. Schizofrenia catatonica:

- domina tulb psihomotorii, repr de elem sau totalit sd catatonic care
poate fi interrupt de per de excitatie violenta (raptusuri catatonice)
- negativism
- atitudine zi posturi bizare (pt per lungi)
- rigiditate
- flexibilitate ceroasa (mentinerea membrelor, corpului in pozitii impuse
din exterior)
- sindrom: ecomimie-ecolalie-ecopraxie
- stupor
- uneori stereotipii
- uneori raptusuri (activit motorie crescuta, aparent fara scop,
neinfluentata de stimuli ext - izbucnire brutala, irepresibila, de raptus

70. Schizofrenia hebefrenica (dezorganizata):

- debut precoce, insidios (15-25 ani)
- domina alterarea afectivitatii (dispozitie superficiala,. Inadecvata, ras
prostesc, nemotivat, zambete bizare traducand o atitudine de
autosatisfactie, de nimic motivata)
- halucinatii efemere, fragmentare
- tendinta la solitudine
- comportament lipsit de scop, imprevizibil, cu manierisme, grimase
- limbaj dezorganizat, stereotipii de fraze incoerente, acompaniate de ras
- prognostic rezervat, tocire precoce a afectivitatii si vointei

71. Schizofrenia nediferentiata:

- elem ale tulb schizofrene de tip paranoid, catatonic, hebefrenic, dar nu
sunt conforme cu nici unul, nu se diferentiaza nici o clara predominenta a
unui set particular de caracteristici

72. Schizofrenia reziduala:

- coresp stadiului tardiv, cronic, "cicatrizat" dupa multiple episoade
paranoide acute floride
- consta in predominanta simpt negative: lentoare psihmotorie,
hipoactivitate, tocirea afectivitatii (complet aplatizata), slaba
comunicare non verbala prin saracire mimica cu privire indiferenta si lipsa
modularii vocii, postura pasiva, lipsa autoingrijirii, izolare sociala
- gandire saracita cu relaxarea asociatiilor, alogie (gandire ilogica)

73. Ipoteze etiologice in schizofrenie:

1. th. vulnerabilitatii genetice sustinuta de studiile pe gemeni si de
adoptie:
- gemenii monozigiti au concordanta de 50% pt schizo, fata de dizigoti
(14%)
- concordanta mai mare pt simptomele negative decat cele pozitive
- tendinta monozig de a face tipuri identice de schizo
- studiile de adoptie pe copiii proveniti din mame schizo, adoptati imediat
dupa nastere, au dem incidenta mai mare decat la copiii mamelor normale
2. th. vulnerabilitate-stres: interact dintre vulnerab genetica si cea
indusa de mediul psihotraumatizant (adoptii de la mame schizo de familii
normale, au facut mai rar boala decatcei neadoptati, asupra carora au act
fact defavorizanti antrenati de existenta unei mame schizo
3. ipoteza dopaminergica:
- boala este data de cresterea activit dopaminergice
- act neurolepticelor (fenotiazine) dopamino-blocanta
- similitudinea psihozelor amfetaminice cu schizo
- scaderea metab dopaminei in LCR, plasma, urina dupa trat neuroleptic
- cresterea R dopaminergici observata post-mortem in creierul schizo
netratati
4. ipoteza serotoninergica prin act neurolepticelor atipice
5. ipoteza neuroanatomica:
- implicarea LF (hipofrontalitate la studii de imagistica functionala,
constand in scaderea fluxului cerebral prefrontal si scaderea consumului de
glucoza, deci a metabolismului, in aceesi zona, chiar in repaus)
- lipsa partiala a activarii cortexului prefrontal in timpul testelor
functiilor cognitive; hipofrontalitatea ar corela cu simpt negative
- largirea spatiilor ventriculare, mai ales la barbati, corelata cu simpt
negative
- scaderea densit neuronale in anumite arii (frontal, motorie)
- reducerea volumului LT

74. Trat schizofrenie:

- faza acuta: cura neuroleptica, medicatie antipsihotica atipica, TEC
- trat de intretinere
- trat psihoterapeutic si de reabilitare

75. Partic clinice ale tulb depresive majore (episodul depresiv major):
- episoade depresive/ de pierdere marcata a interesului si a placerii in
activit obisn cu evol ciclica a dispozitiei de la eutimie la depresie si
apoi la remisiuni (si uneori la hipomanie)
- cand tulb de dispoz este severa, psihotica, se ajunge la perturbareaprof
a functiilor cognitive
- clinic:
- implica invariabil afectarea dispozitiei ca sentimente de depresie in cea
mai mare parte a zilei timp de cel putin 2 sapt
- diminuarea marcata a interesului si placerii pt toate/aproape toate
activit, cea mai mare parte a zilei/aproape in fiecare zi
- semne neuroveget sau neurosomatice ale depresiei:
- pierdere in G, desi nu tine dieta sau luare in G (cel putin 5% din G
in+/-) intr-o luna
- scaderea/cresterea apetitului
- insomnie/hipersomnie aproape in fiecare zi
- fatigabilitate/lipsa de energie
- sentimente de inutilitate/ culpa excesiva, inadecvata
- ganduri recurente de moarte, ideatie suicidara recurenta, fara un plan
anume
- inhibitie psihomotorie/neliniste psihomotorie asoc anxietatii de insotire
- aceste simpt nu trebuie sa se datoreze doliului, abuzului de subst
psihoactive sau unor cauze somatice

76. Ipoteze etiologice ale tulb afective:

1. vulnerabilitatea genetica:
- studii fam si de adoptie au aratat un risc crescut la rudele de gradul I,
care scade odata cu consagvinitatea; riscul pt tulb afective la rudele grad
I ale pac cu tulb depresiva majora este de 3 ori mai mare decat in pop gen,
dar mai mic ca pt tulb bipolara
- studiile de genetica moleculara arata ca ar fi implicat bratul scurt al
cromoz 11 si poate cromoz X in transm bolii bipolare
2. ipoteza monoaminelor:
- serotonina ar fi scazuta in fanta sinaptica; este sust de: efectul ISRS,
scaderea R 5-HT2 dupa adm antidepresivelor, scaderea metabolitilor
serotoninei in LCR-ul sinucigasilor, scaderea triptofanului (precursor al
serotoninei) plasmatic la depresivi
- NA scaderea niv a fost dovedita prin scaderea
3-methoxy-4-hidroxiphenyl-glycol (MHPG-metabolit al NA) in LCR si cresterea
lui in manie; sunt leg funct intre receptorii 5-HT2 si NA
- Dopamina sugerata de studii care fac leg intre boala Parkinson (a gg
bazali) si depresie

77. Episodul hipomaniacal:

- dispozitie expansiva cel putin 4 zile, clar despartita de episodul
depresiv;
- se intalnesc cel putin 3 din:
- grandiozitate/autostima crescuta
- scaderea nevoii de somn (ii ajung 3 ore dupa care se simte odihnit)
- mai vorbaret decat de obicei
- fuga de idei sau senzatia subiectiva de gandire rapida
- distractibilitate
- agitatie psihomot/cresterea activit directionate (scolare, profesionale,
sexuale)
- implicare excesiva in activit placute cu mare potential prejudiciant
- episodul duce la schimbarea clara in funct individului care nu ii este
caract
- schimbarea de dispozitie e obs de altii

78.Psihopatia paranoida:
- suspiciozitate constant manifesta
- neincredere in oameni in general si in prieteni in special
- tendinta de a interpreta act oamenilor ca deliberat amenintatoare
- se simt usor atacati, tratati cu lipsa de respect si react in consecinta
rapid cu furie/razbunare
- ezita sa faca confidente dat temerii nejustif ca informatia poate fi fol
impotriva sa
- pastreaza invidia, nu uita insultele, plin de resentimente
- nu se poate relaxa, tensionat muscular, lipsit de umor, hiperserios
- desi premizele sunt false, rationamentele sunt corecte si bine
directionate
- exprima ganduri care atesta clar protectia, ideile de prejudiciu

79. Psihopatia isterica:

- comport dramatic, colorat, demonstrativ, aratat de o pers extraverta,
excitabila, excesiv de emotionala
- inabilitate de o ment o rel profunda, care sa presupuna un atasament
afectiv real si autentic
- comport evident de atragere a atentiei
- tind sa-si exagereze sentim si gandurile
- daca nu li se acorda atentie, vor plange, vor acuza pe altii
- pot fi disfunct sexual: femei anorgasmice, barbati impotenti
- act in sensul sexual pt a se asigura ca sunt atractivi pt celalat sex
- rel emot superficiale, orgoliosi, nestatornici si schimbatori
- au o puternica dependenta, folosesc un limbaj excesiv de impresionist,
lipsit de detalii exacte
- histrionism=teatralism+hiperexpresivitate+plasticitatea atitudinii
corporale+dramatizarea relatarii prin intonatiile vocii+recursul la formule
de limbaj menite sa frapeze

80. Psihopatia antisociala:

- acte repetate antisociale sau criminale, dar nu sunt sinonime cu
criminalitatea
- incapacitatea de a se conforma normelor sociale demonstrate inca din
adolescenta (chiuleste de la scoala, fuge de acasa) cel putin pe durata
unei nopti si cel putin de 2 ori, cruzimi fata de animale, implicare in
viol, distrugere deliberata a bunurilor altuia, vatamare corporala, furturi
- pattern de comportament iresponsabil/antisocial inaintea varstei de 15
ani
- ignorarea normelor sociale, ocupatii ilegale, cu/fara arestari, ranirea
altora
- incapacitatea de a-si face si urma un plan de viitor
- calatorii din loc in loc fara un scop anume si nu in cautarea unei
slujbe, fara sa stie cand I se va termina calatoria
- totala lipsa de respect fata de adversar, mintind mereu
- nu a avut niciodata o relatie monogama totala mai mult de un an
- lipsit de remuscari (considerandu-se indreptatit sa faca rau altora)

81. Psihopatia schizoida:

- tendinta constanta de-a lungul intergii existente de a evita cat mai mult
contactele sociale
- resimt discomfort in a se angaja intr-o actiune comuna pt ca sunt foarte
introverti
- afectul ingust
- apar izolati, excentrici, singuratici din afara
- distanti, calmi si tacuti, nesociabili
- isi urmeaza existenta cu o remarcabila lipsa de nevoi afective, de a avea
legaturi emotionale cu altii
- prefera slujbe singuratice, necompetitive, in locuri izolate care pt
altii ar fi de neacceptat
- este indiferent in laudele sau criticile celorlalti
- barbatii nu se casatoresc pt ca nu pot accepta intimitatea; femeile pot
accepta pasiv un barbat agresiv care hotaraste el sa o ia de sotie
- arata o inabilitate de a se infuria si a-si exprima nemultumirea in mod
direct
- pot sa investeasca enorm energie afectiva in proiecte abstracte si pot fi
atasati de animale
- se implica des in miscari voluntare legate de promovarea pacii,etc
- pot genera idei, opere foarte originale, creative
82. Tulb schizotipala:
- 1. Capacitati scazute pt legaturi apropiate
- 2. Relatii interpersonale deficitare
- 3. Deficit de adaptare sociala cu discomfort afectiv acut
- 4. Excentricitati comport datorate unor tulb cognitive si perceptuale
Clinic:
- incepe la adultul tanar
- ciudat in imbracaminte, vorbire, gandire
- gandire magica (cred in miracole, vraji, simboluri), se pot crede
inzestrati cu puteri paranormale (capacitate de a comunica prin ganduri, de
a avea clarviziuni) astfel part la practici oculte
- percepe mediul ca ostil mai izolat pt a se apara de sentimentul ca e
obiectul preocuparii celorlalti
- aceste trairi nu sunt delirante
- limbajul cu stereotipii, metafore, face dificila comunicarea
- nu ajung la incoerenta verbala
- prefera izolarea sociala
- afectivitate rece, cu dezordini vizibile intre contunutul gandirii si
exprimarea afectiv-emotionala
- pot avea uneori scurte epis psihotice acute (paranoide) prov de situatii
stresante
- au iluzii cu continut somatic, fenomene de depersonalizare

83. Tulb de personalitate obsesionala:

- ingustare, restrangere emotionala cu reducerea expresivitatii afectelor
- perfectionism care interfera cu indeplinirea sarcinilor, indica incapacit
de a termina o actiune
- excesiva preocupare cu detalii, reguli, scheme care consuma timpul util
- insistenta exagerata de a-I det pe altii sa respecte propriile reguli
- devotiune excesiva muncii, perseverenta, cu ignorarea distractiilor din
timpul liber
- indecizie
- scrupulozitate, inflexibilitate in materie de moralitate/principii
etice/valori
- lipsa generozitatii in privinta timpului, banilor

84. Personalitatea pasiv-agresiva: borderline

- obstructionism+amanare,taraganare+incapatanare
- pattern invadant de rezistenta pasiva la performanta sociala si
ocupational, incepand din per de adult
- devine iritabil, suparat, ursuz sau sau argumentativ cand trebuie sa faca
ceva ce nu vrea
- pare sa lucreze deliberat

COPIL
1.Criterii de diagnostic. Tulburarea reactiva de atasament
Criteriile DSM IV pentru TRA
A. Relationarea sociala este sever perturbata si nepotrivita nivelului de
dezvoltare al copilului.
Debutul este observat de la 5 ani prin:
1. Incapacitatea de a initia sau de a raspunde in mod adecvat contactelor
sociale; copilul raspunde solicitarilor celorlalti fie excesiv de reticent
, inhibat sau ambivalent, contradictoriu (in prezenta persoanelor care-l
ingrijesc copilul poate exprima afectiune sau evitare, rezistenta la
supunere sau atentie anxioasa)
2. Atasament nediscriminat exprimat printr-o sociabilitate neselectiva,
incapabil de a avea un atasament potrivit (copilul are o familiaritate
excesiva fata de straini)
B. Tulburarea nu este datorata doar intarzierii in dezvoltare (intarziere
mintala) si nu intruneste criteriile pentru tulburarea pervaziva de
dezvoltare.
C. Deficitul educational si de ingrijire este evidentiat prin:
1. permanenta lipsa de interes si atentie pentru copil si nevoile sale
emotionale;
2. permanenta lipsa de interes si atentie fata de nevoile de hrana si
ingrijire ale copilului;
3. schimbari repetate ale persoanei principale care ingrijeste copilul,
impiedicand astfel formarea unui atasament stabil
D. Se considera ca deficitul de ingrijire de la punctul C este
responsabil pentru aparitia modificarilor de comportament metionate la
punctul A.

2. Trasaturile clinice in TRA - tipul inhibat sunt urmatoarele:

- copilul pare inspaimantat, nefericit si hipervigilent;
- poate prezenta frecvent comportament autoagresiv;
- uneori refuza sa manance si creste greu in greuate;
- face greu progrese psihice
- nu arata interes in a-si face prieteni de aceeasi varsta sau pentru a se
atasa de adultii care-l ingrijesc;
- raspunsul copilului la interactiunea sociala este excesiv de inhibat,
hipervigilent, ambivalent sau contradictoriu;
- in relatie cu persoana care-l ingrijeste exista un amestec de evitare si
agresiune, rezistenta si teama excesiva.

3. Trasaturile clinice in TRA - tipul dezinhibat sunt urmatoarele:

- Copilul este nediscriminativ in relatiile de atasament; uneori nu-i pasa
de cel care-l ingrijeste dar se ataseaza de persoane straine;
- Relatiile de prietenie sunt superficiale, copilul nu se ingrijoreaza si
nici nu se intristeaza daca se schimba persoana care-l ingrijeste;
- Acesti copii sunt adesea foarte populari printre personalul de ingrijire
dintr-un spital; se imprietenesc cu infirmierele , cu asistentele. Se
descurca cu usurinta si se adapteaza cu usurinta schimbarilor. De fapt,
tocmai aceasta superficialitate in relationare ii ajuta sa para
"descurcareti" desi sunt incapabili de a dezvolta atasamente selective si
durabile;
- Pot prezenta frecvent hiperactivitate, deficit de atentie, labilitate
emotionala, toleranta scazuta la frustrare sau comportament agresiv

4.Definitia DSM IV a inatrzierii mintale

Definitia " American Asociation on Mental Retardation" (AAMR) si
incorporata in DSM-IV, citata de Kaplan in 1996 este urmatoarea :
" Retarderea mintala se refera la prezenta unei limitari
substantiale ale functiilor neuropsihice. Se caracterizeaza printr-o
scadere semnificativa a intelectului insotita de reducerea abilitatilor
adaptative in doua sau mai multe din urmatoarele domenii: comunicare,
autoingrijire, convietuire in familie, abilitati sociale, activitati de
comunitare , sanatate, scolarizare , petrecerea timpului liber, profesie.
Retardarea mintala se manifesta inainte de 18 ani."

SUBIECTE PSIHIATRIE COPIL

1. Criterii de diagn DSM IV pt tulburarea reactiva de atasament:

 aparitia tulb este observ inainte de 5 ani

 caracteristica este modalitatea anormala de stabilire a relatiilor sociale

 copilul prezinta perturbari emotionale contradictorii sau ambivalente la orice

schimbare din mediu cu o mare variabilitate de exprimare

 manifesta scaderea raspunsului emotional, retractie sociala, frica sau hipervigilenta,

auto sau heteroagresivitate, tristete, reducere a relatiilor socila cu ceilalti copii,
intarziere in crestere

 in rel cu adultii are reciprocitate si responsivitate sociala

 se diferentiaza de tulb pervazive de dezvoltare

2. Trasaturi clinice in TRA –tip inhibant:

 copil inspaimantat, nefericit si hipervigilent

 poate prez comport autoagresiv

 refuza sa manance si creste greu in greutate

 face greu progrese psihice

 nu prez interes in a-si face prieteni de aceeasi varsta sau pentru a se atasa de adultii
care il ingrijesc

 raspunsul la interact sociala este excesiv de inhibat, hipervigilent, ambivalent sau

contradictoriu
  fata de pers care il ingrijeste prez senzatie de teama excesiva, rezistenta, evitare si
agresiune

3. Trasaturi clinice in TRA – tipul dezinhibat:

 nediscriminativ in relatiile de atasament; uneori nu-i pasa de cel care il ingrijeste, dar
se ataseaza de pers straine

 relatii de prietenie superficiale

 sunt adesea foarte populari printre personalul de ingrijire; par “descurcareti”, desi
sunt incapabili sa dezvolte atasamente selective si durabile

 pot prez frecvent hiperactivitate, deficit de atentie, labilitate emotionala, toleranta

scazuta la frustrare sau comportament agresiv

4. Definitia DSM IV a intarzierii mintale:

- retardarea mintala se caract prin prezenta unei limitari substantiale a functiilor

neuropsihice, printr-o scadere semnificativa a intelectului insotita de reducerea
abilitatilor adaptative in doua sau mai multe din urmat domenii: comunicare,
autoingrijire, convietuire in familie, abilitati sociale, activit comunitare, sanatate,
scolarizare, perecerea timpului liber, profesie.

- Retardarea mintala se manifesta inainte de 18 ani

5. Fact etiologici implicati in aparitia intarzierii mintale:

- A. Fact care au actionat prenatal:

1. anomalii genetice 4-28%

- aberatii cromozomiale: sd Down

- mutatii monogenice: scleroza tuberoasa, fenilcetonuria, sd X fragil

- afectare multifactoriala: intarziere mintala familiala

- microdeletii: sd. Prader-Willi, Williams, Angelman

2. malform congenitale: 7-17%

- malf ale SNC: defecte ale tubului neural

- sd cu malform multiple: sd Cornelia de Lange

 3. expunerea mamei: 5-13%

- infectii congenitale: HIV, SIDA, sifilis, rubeola, toxoplasmoza, herpes, CMV,

v.gripal ->se face testul TORCH

- anom gestationale: placenta praevia, ale circ feto-placentare, boli si malnutr

materna

- alti agenti teratogeni: radiatii, droguri, medicamente, alcool, carente

nutritionale, hipotiroidism

- B. Factori care au actionat perinatal: 2-10%

- probl la nastere dat calitatii gestatiei, travaliului

- hipoxie, asfixie datorata: sarcinii depasite, nastere precipitata, nastere

distocica, circulara de cordon, manevre obstetricale

- prematuritatea

- icterul nuclear

- hemoragie cerebrala

- infectii la nastere

- C. Factorii ce au actionat postnatal: 3-12%

- infectii: meningite, encefalite

- tumori cerebrale

- traumatisme craniene severe

- intoxicatii cu plumb, nitriti

- probleme psihosociale care det modificari in buna ingrijire a nou nascutului

- D. Factori de mediu si factori socio-culturali

6. Clasificarea intarzierii mintale:

- criterii OMS ale clasif internationale a maladiilor pt intarzierea mintala:

- oprirea sau incompleta dezv a functiei mintale

- alterarea capacitatilor cognitive, sociale, de limbaj sau motricitate

- afectarea s-a produs pe parcursul per de dezv

- tulb se poate insoti de alte suferinte fizice, psihice sau poate apare separat
 - identificarea gradului de severitate a deficientei de comportament:

- absent/ minim deficit de comportament

- semnificativa modif de comport care necesita trat sau supraveghere

- alte tulb de comport

- Dupa nivelul QI-ului, inteligenta poate fi grupata astfel:

- Intelect normal superior QI:100 si peste

- Intelect normal inferior QI: 90-80

- Intelect liminar QI: 80-75-71

- Intarziere mintala usoara QI: 50-69

- Intarziere mintala medie QI: 35-49

- Intarziere mintala severa QI: 20-34

- Intarziere mintala profunda QI<20

7. Caracteristici clinice intelect liminar:

- acesti copii au o buna functionare sociala reusind chiar performante profesionale in

domenii care nu necesita abilitati logic operationale

- acest deficit este observabil abia in jurul varstei de 10 ani cand copilul trece in clasa a
V-a

- dificultatile copiilor cu intelect de limita sunt in principal in sfera gandirii ipotetico-

deductive

- copii sunt lenti, inerti, dar cu ajutor din partea familiei, cu rabdare si tact pot depasi
situatiile de criza

- deficitul cognitiv al acestor copii este mic, de aceea ei pot atinge un nivel scolar
satisfacator, cu ajutor din partea familiei

- destul de frecvent in cond competitie scolare si presiunilor familiale ei dezvolta

tulburari emotionale si de conduita, cu reactii de protest si de opozitie cand isi
constientizeaza dificultatile prin raportare la ceilalti copii

8. Caracteristici clinice intarzierea mintala usoara:

- QI intre 50-69
 - Varsta mintala a subiectului devenit adult este similara cu cea a copilului intre 7-10-
12 ani

- daca este sustinut copilul dobandeste limbajul scris, calculul matematic simplu,
cunostintele generale echivalente celor 4 clase elementare

- ca adult poate desfasura o activitate profesionala simpla

- isi poate intemeia o familie

- are grad minim de autonomie sociala si capacitate de autoconducere

- gandirea incomplet dezv ramane dependenta de concert; este lenta, greoaie, iar
operatiile gandirii (analiza, santeza, generalizare, diferentierea, abstractizarea) se
desfasoara la nivelul inferior, superficial, incomplet limbajul este sarac, insuficient, cu
sintaxa deficitara, uneori dizartric sau dislexic

- poate prez asociat: sd neurologice, malformatii, tulb senzoriale, dezechilibre

endocrine

- de cele mai multe ori are si tulb emotionale si/sau de comportament, precum si
instabilit psihomotorie, agresivitate, ostilitate, opozitionism; sunt usor de manipulat

9. Caracteristici clinice intarzierea mintala medie si severa:

- subiectii deveniti adulti pot avea o varsta mintala asemanatoare cu cea a copilului
intre 3-6-7 ani

- pot efectua o munca necalificata automata, stereotipa sub supraveghere (are un statut
semiindependent social)

- nu sunt capabili sa ia decizii corecte pentru a putea locui singuri – nu se pot

autoconduce

- au limbaj sarac, vocabularul este restrans la cuvinte uzuale, sinteza simplificata,

dislalic sau dizartric

- gandirea este concreta, modesta, pot rezolva doar probleme de sortare

- atentia si memoria au oarecare stabilitate si eficienta in a se descurca in mediul

inconjurator

- sfera emotionala este saraca dar se exprima uneori cu violenta, sunt irascibili, invata
sa se fereasca de pericolele iminente, dar nu pot anticipa evenimentele nefavorabile
decat daca le-au mai trait

- nu au discernamant, nu pot raspunde de faptele lor

- pot prezenta mult mai frecvent malformatii, tulburari neurologice, senzoriale,

endocrine
10. Caracteristici clinice intarzierea mintala profunda:

- QI <20

- raman cu o varsta mintala in jur de 2 ani

- total dependenti social

- nu dispun de limbaj sau limbajul functioneaza la niv sunetelor nearticulate

- nu se autoservesc, nu au capatat control sfincterian

- au o existenta mai mult vegetativa

- raspunsurile la stimuli au caracter reflex

- nu pot recunoaste pericolul

11. Criterii diagnostice DSM IV dislexie:

- invatarea cititului se face sub asteptarile varstei cronologice si gradului de inteligenta

a copilului;

- deficitul interfera semnificativ cu invatarea celorlalte activitati scolare care necesita

cititul

- asocierea unui alt deficit senzorial accentueaza tulburarea de invatare a cititului

- coeficientul de inteligenta sub 70 este considerat criteriu de excludere

- sunt afectate posibilitatile de intelegere a limbajului scris, copii avand dificultati in

recunoasterea cuvintelor scrise

- aceste perturbari sunt adesea insotite de dificultati in respectarea regulilor ortografice

- acesti copii prezinta in antecedente tulburari de vorbire si limbaj

- prez si tulb emotionale si perturbari de comport

12. Criterii diagnostice DSM IV disgrafie:

- invatarea scrisului se face sub asteptarile varstei cronologice si gradului de inteligenta

a copilului;
 - deficitul interfera semnificativ cu invatarea celorlalte activitati scolare care necesita
scrisul corect sintactic si morfologic

- asocierea unui alt deficit senzorial accentueaza tulb de invatare a scrisului

- aptitudinile grafice masurate prin teste standardizate sunt sub varsta cronologica a
persoanei

13. Etape normale dezvoltare limbaj:

- def limbaj= totalitatea deprinderilor necesare in procesul comunicarii; capacitatea de

a intelege si a utiliza comunicarea verbala si non verbala in relatiile cu ceilalti

- nivele ale dezvoltarii limbajului:

- articularea cuvintelor (pronuntia sunetelor)

- sistem de sunete ce particularizeaza limbajul (fonologia)

- structura gramaticala a cuvintelor (morfologie)

- structura gramaticala a propozitiilor si frazelor (sintaxa)

- semnificatia literara a cuvintelor (semantica)

- comunicarea = transmintere si receptionare a limbajului

- vorbire – exprimare orala a limbajului

- comunicare non verbala – gesturi, mimica, postura, privirea

=>limbaj mimico-pantomimic

- din viata intrauterina

- 2l – isi misca buzele

- 3-4 l comunica cu maam – se invioreaza cand ii aude glasul; gangureste cand

mama ii vorbeste

- 5 l se joaca cu sunete (consoane si vocale)

- 6 l lateralizeaza (asociaza 2 sunete / silabe)

- 7-8 l asociaza silabele =>ta-ta;ma-ma

- 12 l cuvinte, propozitii = holofazic ; are valoare de propozitie (ex papa =>

mama vreau sa mananc)

- 18 l asociaza cuvinte: mama,papa= mama vreau sa mananc

14. Factorii ce influenteaza dezvoltarea limbajului:

a. genetici

b. fizici: otite recurente in primii ani => intarziere in dezvoltarea limbajului;

c. calitate pozitiva: parintii trebuie sa stie sa-si asculte copilul si sa-I dea explicatii
adecvate

d. sexul: fetitele se exprima mai devreme si mai usor ca baietii

e. familie numeroasa: cel mic va vorbi mai greu pt ca parintii nu au timp sa-i vorbeasca
si sa-l asculte

f. gemelaritate: gemenii vorbesc mai tarziu decat copiii singuri dat unei bune
comunicari care exista deja intre ei

g. nivel socio-cultural: copiii din clasele de mijloc sunt mai avansati in dobandirea
limbajului

h. familii bilingve

15. Etiologia tulburarilor de limbaj:

 anomalii struct si funct ale creierului de cauze nedetectate:

 anomalii de migrare neuronala

 clinic: semne minore de afectare cerebrala, neurologica

- dominatie mixta: tulb de atentie; dificultate de coordonare motorie

 partic neuroanatomice ale emisf stangi

 fact genetici

 fact de mediu: socioeconomici, culturali, familii numeroase, complicatii la nastere

(hipoxie, ischemie), malnutritie, educatie

 fact cognitivi: viteza proceselor cognitive scazuta, memoria auditiva a cuvintelor,

procesarea si mentinerea informatiilor lingvistice

 fact auditivi: otite medii, tulb de perceptie a sunetelor, modif in decodif sunetelor

16. Caracteristici clinice tulb specifica a vorbirii articulate:

- dislalii=tulb vorbirii articulate (fonologica)

 - clinic: dificultate in producerea corecta a sunetelor (in pronuntia cuvintelor) conform
varstei lor si dialectului vorbit in familie

- initial omit anumite sunete nesigure la pronuntat precum consoanele: s, r, t, pe care le

pot pronunta mai tarziu (eliziune)

- substituie unele sunete cu celelalte (inlocuire)

- plasarea inversata a silabelor sau sunetelor (metateza)

- dificultati de pronuntie a grupelor ‘ghe’, ‘che’, ‘ce’, ‘ci’

 se va pune diagn de tulb specifica de dezv a vorbirii articulate numai daca copilul a
depasit varsta de 6 ani ori continua sa prezinte frecvente si numeroase gerseli de
pronuntie a cuvintelor

17. Caracteristici clinice tulb limbajului expresiv:

- au dificultati in a-si comunica nevoile, gandurile si intentiile prin intermediul

cuvintelor

- au o incapacitate de exprimare prin cuvinte care variaza in severitate – de la

imposibilitatea totala de pronuntie a unui cuvant (afazie motorie) pana la utilizari de
cuvinte disparaet, propozitii scurte si incomplete

- relateaza un eveniment intr-o forma simpla, dezorganizata sau confuza

- de cele mai multe ori se asociaza si cu tulb limbajului receptiv, iar copiii pot prezenta
si intarziere mintala

- exista: forme usoare – intarzierea simpla de limbaj cand copilul pronunta primele
cuvinte dupa 2 ani, limbajul structurandu-se mai tarziu; forme severe, precum alalia,
in care copilul nu poate pronunta decat sunete nearticulate

18. Caract clinice tulburarea limbajului receptiv (afazie senzoriala):

- vocabular sarac

- folosesc propozitii simple

- discursul narativ este slab organizat, trunchiat

- au o importanta reducere a capacitatii de intelegere a limbajului vorbit de catre cei

din jur, desi limbajul non verbal il inteleg

- au dificultati de insusire a cuvintelor noi

- fac frecvent greseli de decodificare a sensului cuvintelor spuse de ceilalti

 - nu inteleg sensul explicatiilor gramaticale

- frecvent este confundata cu lipsa de atentie sau cu deficitul cognitiv

- nu au afectata inteligenta si nici nivelul comunicarii non verbale

19. Etiologia tulb pervazive de dezvoltare:

- teorii psihosociale: parinti reci emotional, detasati, obsesionali care si-au cerscut copii
intr-o atmosfera rigida, fara caldura afectiva, ducand in final la “inghetarea
emotionala a copiilor autisti”

- teorii genetice: posib exist unor fact genetici care sa infl aparitia comportamentului
autist; sunt cercetati cromozomii 15,5,X

- teorii neuroanatomice: afectarea unor arii ca: mezocortexul vechi filogenetic care
include lobii frontali, temporali si neostriatul, cerebelul si struct diencefalice conexe
implicate in sist de procesare senzoriala a atentiei; emisferul stang imatur; dilatarea
cornului temporal al ventriculului lateral stang la copii autisti

- ipoteze neurochimice: hiperserotoninemie, functionare hiperdopaminergica a SNC;

copii autisti produc cantitati mai mari de encefaline si endorfine

- teorii imunologice: autoanticorpi impotriva filamentelor neuronale axonale in serul

copiilor autisti, cat si autoanticorpi impotriva receptorilor serotoninergici

20. Criterii diagn DSM IV tulb autista:

- 1. Afectarea calitativa a interactiunii sociale manif prin:

- incapacitatea de a folosi adecvat comportamentele non verbale precum:

“privirea ochi in ochi”

- incapacitatea de a initia si dezvolta relatii cu cei de aceeasi varsta

- lipsa nevoii de a cauta motive de bucurie in relatia cu alte persoane

- absenta reciprocitatii emotionale si sociale

2. afectarea calitativa a comunicarii manif prin cel putin unul din urmat simpt:

- intarzierea sau absenta totala a dezv limbajului vorbit

- inabilitate profunda de a initia si sustine o conversatie cu alte persoane

- folosirea unui limbaj stereotip si repetitiv sau idiosincrazic

- absenta unui joc elaborat, spontan, sau a jocului social – imitativ potrivit nivelului
de dezv
 3. patternuri specifice de comportament cu interese si activitati restrictiv repetitive si
stereotipe manif prin cel putin unul din urmat simpt:

- preocupare anormala ca interes si intensitate pt un comportament stereotip si

repetitiv

- inflexibilitate la schimbare

- manierisme motorii stereotipe si repetitive (rasuciri ale degetelor, mainilor)

- preocuparea permanenta pentru o anumita parte a unui obiect

4. functionarea anormala sau intarziere in dezv a cel putin uneia dintre urmat arii, cu
debut inainte de 3 ani:

- interactiune sociala

- limbaj folosit in relatie cu comunicarea sociala

- jocul simbolic si imaginativ

21. Caracteristici clinice tulb autista:

A. particularitati de comportament:

-a. modalitati de debut si specificul relatiilor sociale:

- in jurul varstei de 3 ani parintii incep sa se alarmeze ca fiul sau fiica lor
pare “a fi surda”, ca nu raspunde cand i se vorbeste, ca nu intoarce
capul, ca nu pare interesat de ce se intampla in jur

- copilul se poarta de parca n-ar vedea intrarea sau iesirea mamei din
camera

- au o atitudine indif, detasata;

- nu sunt interesati de discutia cu ceilalti, nu arata preocupare pentru a-si

exprima sentimentele sau emotiile

- nu simt nevoia sa fie mangaiati, laudati

- nu privesc interlocutorul in ochi dand impresia ca se uita in gol

- nu plang daca se lovesc, par neatenti

- nu li se poate capta atentia sau interesul

 - nu se joaca cu alti copii

- au o incapacitate profunda de a relationa empatic cu ceilalti

b. tulburarile particulare de limbaj:

- cu o afectare calitativa a comunicarii verbale si non verbale cat si a

jocului

- cand limbajul nu a fost achizitionat, copilul pare ca nu intelege ce I se

spune sau intelege dar nu raspunde sau raspunsul este relativ

- cand limbajul a fost achizitionat: copilul parca vorbeste “cu el si despre

el”; are dificultati de a intelege unele cuvinte, iar eventuala utilizare a
cuvantului nou invatat nu se poate face decat in contextul si cu asocierea
in care el a fost invatat

- intelege greu verbele “a da” si “a lua” cat si utilizarea pronumelui

personal la persoana I;

- prezinta ecolalie imediata sau intarziata fara intentia de a comunica

c. comportamentul motor marcat de stereotipii si manierisme:

- prezinta frecvent miscari stereotipe precum “falfaitul mainilor”,

“topait”, “mers pe varfuri”, “leganat”

- poate avea gesturi, atitudini, miscari faciale sau posturi stereotipe pe

care le poate mentine un timp indelungat

- examineaza obiectele straine mirosindu-le sau atingandu-le cu limba,

ascultand zgomotul pe care il au

- poate repeta in mod stereotip diferite sunete fara valoare de comunicare

d. rezistenta la schimbar4e si repertoriu restrans de interese:

- orice modificare in mediul lor si in stereotipul lor de viata poate

declansa o stare emotionala accentuata cu tipete si agitatie bizara

- insista sa manance din aceeasi farfurie sau sa fie imbracat cu acelesi

hainute

- uneori mancarea trebuie preparata in acelasi mod

- insista sa fie respectat acelasi drum spre magazin

e. atasamentul particular pentru obiecte:

- prefera sa se joace cu obiecte, nu cu jucarii

- dezv uneori un atasament bizar fata de un ciob, o cheie, o sfoara, o

cutiuta, o bucata de material
 - alteori prezinta aceeasi bizara atitudine, stereotipa fata de “sunetul apei
care curge”, fata de “fosnetul hartiei”

f. reactiile acute emotionale:

- orice modif in stereotip si ritual duce la anxietate si agitatie extrema

- se pot trage de par, se pot lovi in piept, isi pot musca degetul, se pot lovi
peste fata pana se invinetesc

- parca nu simt durerea nici a lor nici a altora

g. particularitatile jocului la copilul autist:

- jocul este sarac, stereotip si repetitiv, nu este elaborat, creativ; ei nu se

joaca ca ceilalti copii cu jucarii, ci cu obiecte (chei, sfoara, hartie, bucati
de panza)

B. Dezvoltarea intelecuala:

a. dezv intelectuala generala: 75-80% au deficit cognitiv, 70% au QI non verbal

sub 70, iar 50% sub 50; numai 5% au un QI peste 100

b. deficite specifice de intelegere a limbajului: gandirea simbolica nu este dezv, de

aceea nu pot intelege ce simt si cum gandesc ceilalti; o particularit este
existenta la unii dintre ei a unei memorii de fixare excelenta (ex. pot memora
date, cifre, pot reproduce melodii auzite candva, isi pot aminti fapte si gesturi,
amanunte pe care ceilalti le-au uitat deja); au fost denumiti “idioti savanti”

C. Dezv somatica:

- majoritatea sunt armoniosi, eutrofici, fara anomalii fizice

- pot prezenta inversarea ritmului somn/veghe

- pot prezenta aversiune fata de unele alimente

- hipersensibilitate la sunete, la lumina

- sensibili la atingere

22. Criterii diagnostice DSM IV tulb Asperger:

 existenta afectarii calitative a interactiunii sociale manif prin cel putin doua din
urmat:

- afectare marcata a comport non verbale : absenta privirii “ochi in ochi”, lipsa
mobilitatii si expresivitatii faciale, inexistenta gesturilor
 - incapacitate si esec in initierea relatiilor cu cei de o varsta

- lipsa spontaneitatii in exprimarea bucuriei sau placerii la intalnirea unei

persoane agreate si incapacitatea de a impartasi bucuria cu ceilalti

- lipsa reciprocitatii emotionale si sociale

 existenta unui pattern de comport cu interes si activitati restrictive, repetative si

stereotipe manif prin cel putin unul din:

- existenta unei preocupari anormale ca intensitate si interes si care sunt caract

prin acelasi pattern restrictiv si stereotip

- aderenta inflexibila la rutina si ritualuri proprii non functionale

- manierisme motorii stereotipe si repetitive

- joc persistent u preocupare intensa pentru anumite parti ale obiectelor

 prezenta acestor simptome det o afectare sociala, ocupationala sau in alte arii de
functionare

 nu exista intarziere in dezv psihomotorie sau de limbaj

23. Criterii diagnostice DSM IV tulb hiperkinetica / deficit de atentie:

- grupeaza 18 semne cinice in doua liste distincte: una pt deficitul de atentie(inatentia),

a doua pt caract hiperactivit/impulsivitatii

A. fie 6 simptome cel putin din prima lista, fie 6 simpt cel putin din a doua lista

1. Inatentia:

 adesea face greseli din neatentie la scoala sau in alta parte; nu da atentie
detaliilor

 are dificultati in a-si mentine atentia in cursul jocului sau in timpul orelor
de scoala

 pare a nu fi atent la ce I se spune sau la ce I se cere sa faca

 nu are rabdarea cuvenita sa dea atentie instructiunilor si astfel nu reuseste

sa-si termine lectiile

 nu reuseste sa dea atentia cuvenita sarcinilir si activitatilor

  ii displace, evita sau devine agresiv cand este obligat sa depuna efort de
atentie si mental sustinut

 pierde din neatentie lucruri sau obiecte care-I sunt necesare

 este foarte usor de distras de catre orice stimul exterior

 este foarte “uituc” in ceea ce priveste orarul si activitatile zilnice

2. Hiperactivitate / Impulsivitate:

 se “foieste intr-una pe scaun”

 de multe ori se ridica din banca in clasa sau de pe scaun cand este nevoit sa
stea asezat mai mult timp

 cand ar trebui “sa stea cuminte” el nu reuseste si incepe sa alerge si sa

cotrobaie sau sa se catere

 ii este foarte greu sa se joace in liniste

 este tot timpul in miscare, parca ar fi condus de un motor

 vorbeste mult, neintrebat

Impulsivitate:

 raspunde neintrebat sau inainte ca interbarea sa fi fost formulata

 este foarte nerabdator, are mari dificultati in a-si astepta randul la jocul cu
reguli

 ii intrerupe sau ii deranjeaza pe ceilalti

B. simptomele de hiperactivitate, inatentie sau impulsivitaet sunt prezente inainte

de 7 ani

C. prezenta simpt det disfunctionalitate fie acasa fie la scoala

D. dovada clara a afectarii clinice semnificative sociala, scolara, ocupationala

Sunt prez urmat tipuri de THDA:

- tipul combinat: deficit de atentie si hiperactivitate

- tipul predominant cu neatentie

- tipul predominant impulsiv hiperactiv

24. Factori etiologici tulb hiperkinetica/deficit de atentie:

 - nu e o etiologie specifica

- exista studii de neurochimie si neurobiologie:

- modif metab monoaminelor la copii cu TDHA

- eficacitatea medicatieipsihostimulante (amfetamine)

- NA neadecvata in locus ceruleus

- neuroimagerie:

- Xe133, PET, MRI => scadere a fluxului sangvin in lobul frontal, nc caudat, gg
bazali

- genetica:

- caracter familial si genetic

- risc crescut la rude grad I

- risc mai mare la baieti

- fact dobanditi:

- cauze intra, perinatale si postnatale:

- toxemie gravidica

- expunere la nicotina, alcool, plumb

- infectii neonatale: CMV, v. rubeolic, toxoplasma

- complicatii la nastere

- greutate mica la nastere, encefalite, meningite in primul an de viata

- traumatisme craniene

- fact psihosociali:

- copii care traiesc in conditii neadecvate: fam dezorganizate, cu numar

mare de membrii, criminalitatea paterna, boli mintale materne

- subst chimice: salicilatii, aditivii alimentari, colorantii alimentari,

arome, conservantii, zahar rafinat

- mediul complex: TV, jocuri video, calculator, internet, parinti grabiti si

ocupati

25. Caract clinice tulb de opozitie:

 - copilul pare adesea a fi greu de controlat si de dirijat; la 4 ani nu respecta ora de
somn sau de masa

- cand este refuzat adesea se infurie si plange sau tipa

- pe la 6 ani conflictele se centreaza pe refuzul de a se pregati pt scoala, la fel si venitul

la masa sau mersul la culcare

- agresivitatea este nesesizata in primii ani de viata desi copilul pare mai “nervos”,
uneori chiar loveste, zgarie sau bate; acte deliberate de distrugere a obiectelor apar
adesea cand se infurie: “loveste cu piciorul in mobila”, “zgarie tapetul” sau “tranteste
usile”

- nu are rabdare, este mereu nelinistit => concentrarea atentiei este deficitara

- inconstant copii pot prezenta:

- anxietate

- spasm al hohotului de plans (intre 1 si 4 ani), ca raspuns la frustrare

- uneori oprirea respiratiei este prelungita si urmata de pierderea constientei

sau scurte convulsii

26. Criterii diagn tulb de opozitie:

- copilul are un pattern de comportament negativist, ostil si sfidator care dureaza de cel
putin 6 luni

- din urmat 8 simptome sunt necesare cel putin 4 pt a putea pune diagn:

- adesea isi iese din fire

- adesea se cearta cu adultii

- adesea refuza sau sfideaza regulile stabilite de parinti

- adesea ii sacaie pe ceilalti

- adesea ii invinovateste pe ceilalti pt propriile lui greseli

- se supara si se infurie cu usurinta pe ceilalti

- este furios si nelinistit aproape tot timpul

- este nemultumit tot timpul

 NB: se va lua in considerare acest comportament numai daca apare mai frecvent si
este mai grav decat la ceilalti copii de aceeasi varsta cu el

Dg # cu tulb psihotice sau de dispozitie

27. Caract clinice tulb de conduita copil 7-14 ani:

- comport agresiv

- furtul – cu intentie, din necesitate, ca reactie de compensare sua supracompensare ivit

din dorinta de a afirma sau a castiga prestigiul fata de grup, ca reflectare a ostilitatii,
de razbunare, ca modalitate de asigurare a unei existente parazite; caract patologic
este dat de contextul general al trasaturilor de personalitate ale copilului si eventuala
prezenta a altor urme de suferinta sau boala psihica

- minciuna – la inceput fantezii fara motive rezonabile

- comport exploziv iritant: deranjeaza orele, tranteste, arunca lucrurile

- piromania: activitate de grup; de obicei, prezinta si alte tulburari

28. Caract clinice tulb de conduita adolescent:

- agresivitate fizica

- furtul si violarea proprietatilor (vandalismul)

- absenta de la scoala (chiulul)

- activit antisociale: consum de droguri, ofense sexuale, violuri, abuz sexual asupra
altora mai mici

- probleme asociate: pot prez si tulb emotionale; sunt tensionati, anxiosi, exprimand
depresie si anxietate
29. Criterii diagn DSM IV tulb de conduita:

- exista un pattern persistent de comport care incalca drepturile si normele sociale si

care se manif de cel putin 12 luni (3 sau mai multe criterii)

- cel putin un criteriu a fost prezent in ultimele 6 luni:

a. agresivitatea fata de persoane sau animale:

 terorizeaza, ameninta si intimideaza pe ceilalti

 initiaza frecvent lupte fizice

 a folosit o arma care poate cauza o afectare serioasa altei persoane

 a fost nemilos, crud cu alte persoane, animale

 a furat in timp ce se confrunta cu victima

 a violat sau fortat pe cineva la un act sexual

b. distrugerea proprietatii:

 a dat foc cu intentie si a cauzat o afectare serioasa a proprietatii altei

persoane

 a distrus cu intentie proprietatea altor persoane

 a spart casa, masina unei persoane

 minte pt obt unor bunuri sau favoruri

 a furat lucruri de valoare fara a se confrunta cu victima

c. incalcari grave ale normelor sociale:

 adesea sta afara noaptea fara acordul parintilor inca de la 13 ani

 a fugit de acasa noaptea de cel putin doua ori

 deseori chiuleste de la scoala incepand inca de la 13 ani

Tulb de conduita afecteaza semnificativ functionarea scoalra si de conduita; este exclus cel
care a depasit 18 ani

30. Criterii diagn DSM IV enurezis

 - nu se datoreaza unei boli organice si prez urmat criterii de diagn:

- repetate emisii de urina in pat in timpul somnului sau in haine in timpul zilei
(fie ca sunt involuntare sau voluntare)

- comport devine semnificativ clinic cu o frcv de 3 ori/sapt pt cel putin 3 luni

consecutiv, putand fi declansat si de fact stresanti (sociali, scolari, ocupationali)

- copilul trebuie sa aiba mai mult de 5 ani varsta cronologica sau varsta mintala
in jur de 5 ani

- comport nu se dat unor coli organice (DZ, spina bifida, epilepsie)

Forme:

- enurezis nocturn/diurn

- enurezis primar/secundar

31. Criterii diagn DSM IV encoprezis:

- eliminari de materii fecale repetate, voluntare sau involuntare, in locuri nepotrivite

(pe podea, in pantaloni, in diferite colturi ale camerei)

- acest eveniment se repeta cel putin o data pe luna pe timp de 3 luni consecutiv

- varsta cronologica la care se poate considera encoprezis este de 4 ani (sau echivalentul
niv de dezv intelectuala)

- acest comport nedorit nu este provocat de folosirea laxativelor sau unei cond organice
(malform rectale, prolaps rectal, anomalii sfincteriene) sau unei cond medicale (boala
diareica acuta, boala Hirschprung)

32. Caract clinice encoprezis:

- debutul poate sa se manif continuu de la nastere sau poate apare dupa o per de
control sfincterian

- nu se dat unei tulb organice digestive, metabolice sau unor malform

- se asociaza de cele mai multe ori o usoara constipatie

 - murdarirea chilotilor este frecv, apare de mai multe ori pe zi si in cantit mici

- nu prea apare la scoala, ci dupa ce copilul s-a intors acasa, s-a relaxat si atunci este
partial involuntar

- acest comport este interpretat ca fiind un gest de ostilitate din partea copilului

- atitud copilului fata de murdarire este variabila: unii neaga, dar in mom in care
percep mirosul, se duc si se schimba; altii se jeneaza, se rusineaza si-si ascund hainele
murdare

- uneori copii fol mat fecale ca modalitate de exprimare a agresivitatii si murdaresc

peretii, mobile, etc

- murdarirea poate repr o modalit de a-si pastra statutul de “copil mic fata de care
trebuie sa ai mare grija”

- in ciuda inteligentei lor, acesti copii nu stiu sa-si exprime dorinta de afirmare si
recunoastere printre membrii familiei sau la scoala, printre colegi

33. Forme clinice encoprezis:

 -cu constipatie si incontinenta surplusului

-fara constipatie si incontinenta

 - retensiv

- neretensiv

 - primar (in care copilul nu a avut niciodata control sfincterian)

- secundar (in care perturbarea se dezv dupa o perioada de stabilire a continentei)

34. Caract clinice tulb de conversie

35. Caract clinice tulb disociativa

36. Caract durerii psihogene