Curs 1 Locul Medicinii de Familie in sistemele de sanatate

1. Caracteristici medici de familie

a) Este punctul de prim contact cu sistemul de sanatate, ce asigura acces
nelimitat solicitantilor, rezolvand problemele de sanatate ale tuturor
persoanelor, indiferent de varsta, sex sau alte caracteristici.
b) Face eficienta folosirea resurselor din sistemul sanitar prin procesul de
coordonare a ingrijirilor, promoveaza munca in echipa si faciliteaza
contactul cu alti specialisti din unitatile de ingrijiri primare si se situeaza
la interferenta cu alte specialitati, unde isi asuma responsabilitatea de
reprezentat al pacientului.
c) Efectueaza ingrijiri fiecarui individ in parte, dar si familiei si comunitatii
in care acesta traieste.
d) Are un process unic de desfasurare a consultatiei care stabileste in timp
o comunicare efectiva si fireasca medic pacient.
e) Este responsabila pentru asigurarea continuitati longitudinale a
ingrijirilor determinate de nevoile pacientului.
f) Are un proces specific de luare a deciziilor, determinat de prevalenta si
incidenta bolilor in colectivitate.
g) Se ocupa simultan si individual de problemele de sanatate acute si
cornice ale pacientilor.
h) Depisteaza si trateaza intr-un mod nediferentiat si intr-un stadiu
precoce, proces care poate solicita deseori un caracter de urgenta.
i) Promoveaza sanatatea printr-o interventie tintita si efectiva.
j) Are o responsabilitate specifica pentru sanatatea comunitatii.
k) Se adreseaza problemelor de sanatate in functie de dimensiunea lor
fizica, psihologica, sociala, culturala si existentiala
2. Principalii factori care au contribuit la promovarea medicinei de
familie
Factori biologici
- organismul uman reactioneaza unitar la diferite solicitari sau agresiuni
din exterior
- omul apartine unui ecosistem si unui mediu social si familial care poate
avea un impact important asupra starii lui de sanatate
Factori medicali
- debutul unei boli poate fi nespecific
- debutul poate fi atipic la unele boli
- coexistenta mai multor boli la acelasi individ
- frecventa crescuta a unor situatii patologice benigne
Factori de ordin organizatoric
- complexitatea specialitatilor spitalicesti ce face ca accesibilitatea sa
devina dificila
- imposibilitatea acoperii cu specialisti din esalonul 2 al tuturor zonelor
- discontinuitatea asistentei de specialitate comparativ cu mentinerea
continuitatii in cadrul MF
Factori de ordin economic
- asistenta medicala primara permite utilizarea eficienta a unor resurse
limitate
- asistenta medicala moderna a devenit foarte scumpa
Factori de ordin psihologic
- stresul legat de boala poate fi completat de stresul legat de trimiterea la
spital
Factori legati de asigurarile sociale de sanatate
1

in acest cadru MF ocupa un loc central, functionand ca un neuron

motor central
.3. Functiile MF
- Asigurarea accesabilitatii la asistenta medicala a populatiei
- Supravegherea starii de sanatate a populatiei
- Asigura preventia primara, secundara, tertiara.
- Asigura preventia specifica pentru anumite grupe de boli acute si
cronice
- Acordarea ingrijirilor medicale curente
- Facilitarea intrarii si medierea pacientului in sistemul medical
- Sinteza diagnostica si terapeutica
- Coordonarea serviciilor medicale in functie de nevoile pacientului
- Supravegherea medicala continua
- 10.Asistenta medicala a familiei
- 11.Asistenta medicala a comunitatii
- 12.Asigurarea reabilitatii si recuperarii pacientului
- 13.Acordarea ingrijirilor medicale terminale si paliative
- 14.Cercetarea stiintifica
Curs 2: Preventia
1. Prevenia primar
Prevenia primar urmrete prentmpinarea apariiei bolii prin msuri aplicate mediului i
individului. n aceast categorie de servicii intr:
- intervenia asupra mediului: igien, microclimat, poluare etc.
- stabilirea unui program de imunizri avnd drept scop prevenirea apariiei unor boli cu
potenial de morbiditate i invaliditatea i mortalitatea crescut
2. Femeia insarcinata interventii recomandate pentru sarcina fara risc

Curs 3 Vaccinare
3. Principalele categori de vaccinuri

 Vaccinurile sunt preparate biologice dotate cu proprieti antigenice,

care declaneaz apariia rspunsului imun la organismele supuse
vaccinrii.
Vaccinurile antiinfecioase convenionale conin:
microorganisme vii atenuate
microorganisme inactivate
componente microbiene purificate
componente microbiene polizaharidice conjugate proteic
proteine recombinate prin inginerie genetica
Principalele contraindicatii ale vaccinarii cu microorganisme vii si atenuate
Vaccinurile cu virus viu sunt contraindicate n urmtoarele situaii:
femei nsrcinate datorit virusului pot apare malformaii la ft (numai
dac gradul expunerii este foarte mare);
administrarea de imunoglubuline contraindic folosirea vaccinurilor cu
virus viu la interval mai mic de 3 sptmni nainte sau dup
administrare;
persoanele cu maligniti (leucemie, limfoame, tumori);
imunodeprimai (HIV pozitiv, imunosupresoare, corticosteroizi,
radioterapie);
indivizii cu infecie HIV simptomatic au contraindicat vaccinul BCG i
febra galben;
copiii i femeile la vrsta procreerii cu HIV pozitiv simptomatic ar trebui
s primeasc vaccinul DTP, VHB i AP.
Reaciile adverse post-vaccinale ce pot aprea n primele 1-2 zile
sunt:
locale inflamaie, limfongit, abcese sterile;
generale febr, cefalee, convulsii, anafilaxie.
Curs 4 Urgentele acordarea primului ajutor prespitalicesc
(nu s-au spus subiectele)
Curs 5 . Patologia varstnicului in practica MF
1. Etapele consultatiei la varstnic : enumerare
- Observatia directa
- Anamneza
- Examen fizic
- Examinarea statusului mental
- Evaluarea capacitatii functionale ale varstnicului
- Trebuie evaluat i nivelul socio-economic precum i posibilitile de ajutor social.
2. Cele Mai Frecvente Afeciuni Ale Vrstnicului
- Ateroscleroza cardiovascular i cerebrovascular
o Ateroscleroza cardiovascular
o Ateroscleroza cerebrovascular
- Afeciuni ale sistemului de conducere cardiac cu blocuri de conducere
o blocul nodului sinusal
o tulburri de conducere intraventriculara(blocuri de ramur)
- Polimialgia reumatic, osteoporoza, fractura de old
- Diabetul zaharat tip2 i hiperglicemia noncetozic
- Cancerul; mai ales colonic, prostatic,pulmonar, mamar i cutanat
- Escarele de presiune
- TBC pulmonar
- Cataracta, glaucomul,degenerescena macular
- Surditatea
- Mielofibroza, mielom multiplu
3

Consipatie, fecalom, incontinen

anal
Boala Parkinson
Depresia i suicidul
Bronhopneumopatia cronic
obstructiv
Hipertrofia benign de prostat
Diverticulita i angiodisplazia
3. Patologii legate de instabilitate
Factori intrinseci care predispun la cderi:
o tulburri ale vederii(scderea acuitii vizuale, a adaptrii la ntuneric)
o scderea auzului
o disfuncii vestibulare, afeciuni degenerative cervicale, neuropatia periferic
o demena
o afeciuni musculo-scheletale
o afeciuni ale piciorului(calusuri, durioane, deformri)
o hipotensiune postural
o anumite medicamente: sedative, antidepresive, antihipertensive, anticonvulsivante
Factori extrinseci ,
o sunt reprezentai de obstacole din mediul nconjurtor, surse de lumin, podele,
scri, buctrie, baie, curte, intrarea
4. Incontinenta urinara

Definiie: pierderea controlului vezical cu important impact psihologic i social, adesea

contribuind la instituionalizare.
Cauze de incontinen urinar
Cauze tranzitorii
- Delirul- mai frecvent ntlnit la pacienii spitalizai
- Infecia-infecii simptomatice ale tractului urinar produc sau contribuie la incontinen
- Uretrita i vaginita atroficMedicamente diuretice, anticolinergice, sedative, antidepresive,
antipsihotice, alcoolul
- Cauze psihologice: depresia, psihoze
- Debit urinar excesiv(diuretice, aport excesiv de lichide)- debit urinar excesiv care poate depi
capacitatea persoanei n vrst de a se deplasa n timp util la toalet
- Fecalomul este o cauz frecvent de incontinen urinar; mobilizarea fecalomului stabilizeaz
continena
Cauze permanente
- Hiperreactivitatea detrusorului- scurgeri urinare la femei n absena manevrelor de stres i a
reteniei urinare care asociaz i nevoia imperioas de a urina
- Incontinena de stres- mai frecvent la femeile vrstnice; apar scurgeri urinare instantanee
secundare unei manevre de stres; apar numai n timpul zilei
- Obstrucie uretral-frecvent la vrstnici, este secundar hipertrofiei benigne de prostat,
stricturii uretrale, cancer de prostat; - picturi aprute dup terminarea miciunii, senzaie
imperioas de miciune datorit hiperreactivitii detrusorului sau incontinena prin preaplin
determin retenia urinar
- Hiporeactivitatea detrusorului- este o cauz rar de incontinen; este idiopatic/secundar
nervului motor inferior sacrat; apar miciuni frecvente, nicturie, polakiurie, reziduul
postmicional este mare(>450ml)
5. Particularitatile tratamentului la varstnic
O etap important a tratamentului la aceast grup de vrst o constituie profilaxia.Interveniile
profilactice se adreseaz populaiei generale i n special populaiei cu risc.

Screening
TA ***
Talie i greutate
Hemocult i/sigmoidoscopie
Mamografie+_ examen clinic al snilor
la femei69 ani)
Test Papanicolau
Screening al vederii
Evaluarea problemelor consumului de
alcool

Comportament sexual
Prevenirea
BTS:evitarea
comportamentului sexual cu risc,
folosirea prezervativelor

Consiliere
Oprirea fumatului
Evitarea consumului de alcool n timpul
conducerii auto, notului,etc
Dieta : aport adecvat de calciu(la
femei), scderea consumului de grsimi
saturate i colesterol
Activitate fizic regulat

Imunizri
Vaccinarea antipneumococic
Vaccinarea antigripal
Vaccinarea DT-rapel

Prevenirea accidentelor
Chimioprofilaxie
Centura de siguran, cascheta(moto, Discuri de profilaxie hormonal la
bicicleta)
femei aflate la menopauz
Sntatea dentar
Vizite regulate la stomatolog
Splatul pe dini
Curs 6 . Planing si metode contraceptive
1. Actiunea progesteron + estrogen
Actiunile fiziologice ale progesteronului:
La nivelul ovarului determina reluarea meiozei in ovulul din foliculul ce va ovula( componenta
progestativa din COC scade in acest fel riscul de cancer de ovar, efect ce apare dupa o utilizare
de minimum 3 luni si persista dupa 15 ani de la terminarea tratamentului).
La nivelul trompelor uterine: scade amplitudinea si frecventa contractiilor.
Uterul constituie cel mai important organ tinta al progesteronului, acesta determinand
modificare endometrului si miometrului, in vederea implantarii si nutritiei
oului( endometru decidual).
De asemenea progesteronul din COC reduce riscul de aparitie al fibroamelor uterine la
femeile care utilizeaza aceste pilule de peste 10 ani de zile.
Are efecte antiestrogenice asupra musculaturii uterine, diminuand excitabilitatea,
motilitatea si sensibilitatea la oxitocina( aceste efecte ale progesteronului se exercita prin 2
categorii de mecanisme: reduce sinteza receptorilor pentru estrogeni, iar pe de alta parte
stimuleaza activitatea unor enzime implicate in catabolismul estrogenilor- prin aceste
actiuni antiestrogenice, progesteronul are un efect protector fata de riscul de declansare a
hiperplaziei endometriale si cancerului endometrial consecutive stimularii estrogenice
prelungite.
5

Stimuleaza dezvoltarea glandelor mamare, actionand pe fondul actiunii prealabile a

estrogenilor, induce repausul mitotic in celule, astfel incat el se opune actiunii proliferative
a estrogenilor avand astfel efect protector pentru instalarea cancerului de san.
Produce o crestere a temperaturii bazale( 0,5) prin interventia la nivelul centrului termic
din hipotalamus, crestere ce coincide cu momentul ovulatiei si se mentine toata faza
progesteronica a ciclului estral. Concentratia de progesteron creste lent din ziua varfului
preovulator al LH-ului, atingand nivel maxim concomitent cu peak-ul de LH, dupa care
scade putin, crescand din nou si realizand al 2-lea peak care coincide cu valorile maxime
de progesteron. Cu 2-4 zile inainte de instalarea sangerarii menstruale datorita reducerii
treptate a activitatii corpului progestativ, valorile plasmatice ale progesteronului scad
progresiv la valoarea preovulatorie.
La nivelul colului uterin progesteronul determina scaderea secretiei de mucus cervical si
modificarea proprietatilor sale fiziochimice, aceasta determinand scaderea penetratiei
spermatozoizilor in faza luteala a ciclului ovarian, cat si in cursul tratamentului cu
progesteron.
Are efect direct asupra centrilor respiratori din trunchiul cerebral determinand cresterea
sensibilitatii acestor centrii la stimulul lor fiziologic( presiunea partiala a CO2), astfel incat
stimuleaza respiratia, determina cresterea eliminarilor urinare de Na si nu poseda efect
anabolizant proteic
Actioneaza ca un inhibitor competitiv al aldosteronului la nivelul tubilor renali,
determinand scaderea reabsorbtiei sodiului care duce la cresterea secretiei
corticosuprarenaliene de aldostewron( de exemplu in sarcina).
Efectul progesteronului asupra sistemului hipotalamo- hipofizar de control al activitatii
ovariene se exercita aproape in exclusivitate asupra hipotalamusului: progesteronul sintetic
are un efect supresiv marcat asupra secretiei ciclice de LH, determinand disparitia peakului mediociclic de LH( acest peak este necesar pentru a se produce ovulatia), astfel incat ,
sub actiunea progesteronului sintetic se poate opri ovulatia la femei.
Actiunile progesteronului sintetic:
n CO, progesteronul este un compus sintetic ce mimeaza efectul progesteronului natural
de care difera structural.
Exista 2 clase principale de progesteron : clasa estran( compusii 19- norprogesteronici)
care sunt structural asemanatori cu testosteronul i clasa pregnan care sunt structural
asemanatori progesteronului.
Unul din compusii pregnan: medroxiprogesteron acetatul - este unul dintre cei mai
utilizati compusi progesteronici injectabili.
Compusii progesteronici sunt diferiti in functie de afinitatea fata de receptorii pentru
estrogeni, androgeni si progesteron , prin capacitatea de a inhiba ovulatia si prin
capacitatea de a se substitui progesteronului si de a antagoniza estrogenii.
Efectele minime anabolice si potential androgenice se mentin la fel ca si o parte din efecte
minime estrogenice din cauza legarii i de receptorii pentru estrogeni.
Unii compusi progesteronici se leaga direct de receptor( levonorgestrel, noretindrona), in
timp ce altii necesita bioactivare prealabila ( desogestrel) care este transformat in organism
in metabolitul sau activ 3-cetodesogestrel .
Drospirenone:
o este un compus progesteronic care este analog spironolactonei; pe
langa efectele progesteronului are si o afinitate crescuta pentru
receptorii hormonilor mineralocorticoizi avand deci actiune
antimineralocorticoida. Efectul contraceptiv analog celorlalte CO se
realizeaza prin combinatia 3 mg drospirenona si 30 microgr.etinil
estradiol ( Yasmin).
6

o Avand efect spironolactona like, activitate antiandrogenica si

antimineralocorticoida trebuie controlat nivelul K seric, evitand
utilizarea Yasmin la femeile cu probleme renale, adrenale sau
hepatice.
o CO care contin drospirenona sunt utilizate la femeile cu sindrom
premenstrual.
o Utilizarea Yasminului a redus semnificativ retentia de apa si
cresterea apetitului la aceste femei.
Actual exista 3 compusi progesteronici, care sunt considerati mai selectivi decat compusii 19norprogesteronici deoarece efectul lor androgenic este redus sau inexistent la doze ce inhiba
ovulatia. Acestia sunt:
- norgestimat
- desogestrel
- gestoden
o Acesti progesteroni au efecte asemanatoare cu precedentii lor in ceea ce priveste controlul
sangerarilor si al amenoreei, au efect neglijabil pe metabolismul carbohidratilor, cresc
globulina de legare a hormonilor sexuali crescand in acest fel cantitatea de testosteron
liber, explicandu-se astfel unele din efectele lor adverse ca hirsutismul si acneea. De
asemenea pot interveni si pe metabolismul lipidelor efect insa nedovedit clinic( pentru
acesti compusi de ultima generatie efectele metabolice sunt minime).
o Asupra factorilor de coagulare nu au o influenta semnificativa.
o asupra metabolismului lipidic compusii progesteronici sintetici scad concentratia de
HDL( mai ales compusii derivati din 19- nortestosteron) acesta fiind un efect de tip
androgenic si de asemenea cresc concentratia de LDL - toate acestea in mod doza
dependent.
o In cadrul metabolismului glucidic progesteronul diminua toleranta la glucoza crescand
rezistenta la insulina, deoarece se fixeaza pe receptorii insulinici( avand deci actiune
competitiva cu insulina); aceasta este valabil mai ales pentru derivatii de 19
nortestosteron si este de asemenea dependenta de doza administrata.
Compusii estrogenici:
- Cei trei estrogeni naturali sunt reprezentati de : estradiol, estrona si estriolul. Ei
provin din sinteza ovariana, corticosuprarenaliana si din conversia periferica a
unor precursori.
- COC contin unul din urmatorii 2 estrogeni importanti de sintez amandoi fiind
diferiti fata de
estradiolul natural:
- mestranol - acesta este tot etinil estradiol dar cu un grup metil
suplimentar; acesta necesita bioactivare la nivel hepatic, unde grupul
metil este clivat eliberand agentul activ etinil estradiolul ;
mestranolul are afinitate scazuta fata de receptori.
- etinil estradiolul: este forma activa care are afinitate mare pentru
receptorii estrogenici si al carui metabolism variaza de la individ la
individ, riscul de tromboza fiind legat de componenta estrogenica a
contraceptivului.
( COC ce contin 35 micro gr. etinil estradiol realizeaza aceeasi
concentratie sanguina hormonala ca si COC care contin 50 micro
gr. de mestranol).
- estrogenii inhiba secretia de FSH, stabilizand astfel endometrul; de asemenea ei
potenteaza si efectul progesteronului determinand cresterea numarului de receptori
pentru progesteron.
- efectele estrogenilor pe organele tinta sunt numeroase, ei actionand asupra:
ovarului, trompelor, uterului, organelor genitale externe, sanului, hipofizei,
7

tiroidei, corticosuprarenalei, cat si asupra diferitelor metabolisme, toate acestea

fiind importante de luat n considerare in cazul prescrierii pilulei contraceptive.
- estrogenii produc retentie tisulara de apa prin cresterea osmolaritatii mediului
extracelular datorita
retentiei de sodiu ; acest efect este evident premenstrual cand apar edeme.
De asemenea aparitia HTA la multe femei care fac tratament cu estrogeni se
poate explica prin acest
mecanism( in acest caz fiind vorba i despre o predispozitie genetica).
- estrogenii scad lipemia si colesterolemia si cresc discret trigliceridemia: ei cresc
HDL si scad LDL avand astfel efect antiaterosclerotic.
- n metabolismul fosfocalcic, estrogenii determina scaderea resorbtiei osoase si a
concentratiei PTH datorita scaderii raspunsului paratiroidelor la stimulul
hipocalcemic.
- n echilibrul fluidocoagulant estrogenii sintetici din COC intervin prin cresterea
sintezei factorilor 1,2,7,9, 10, crescand astfel riscul de tromboembolism.
2. Metode de contraceptie
nehormonale :
a)Abstinena periodica sau planificarea familiala naturala:
Metoda calendarului ( Ogino Knaus)
Metoda de determinare a temperaturii bazale.
Metoda mucusului cervical sau a ovulaiei ( Billings)( aceasta metoda este folosita i n
tratarea infertiliatii prin stabilirea momentului ovulaiei).
b)Coitus interruptus
c)Amenoreea de lactaie
d)METODE CONTRACEPTIVE DE BARIER :
Prezervativele (masculine si feminine)
Metode de barier
Spermicidele vaginale
DIU (fara elib hormonala-nu se mai folosesc) *
Metode contraceptive hormonale (enumerati) :
- hormonale
o COC : monofazice si multifazice( bifazice sau trifazice)
Actual exista 3 compusi progesteronici, care sunt considerati mai selectivi decat compusii 19norprogesteronici deoarece efectul lor androgenic este redus sau inexistent la doze ce inhiba
ovulatia. Acestia sunt:
- norgestimat
- desogestrel
- gestoden
Implanturi hormonale, contraceptive hormonale injectabile - medroxiprogesteronul acetat
retard( DMPA); Contraceptia postcoitala
.
Cur7 Adolescenta:
1. Etiologia Comportamentului Delincvent La Adolescent
Factori predominanti psiho-sociogeni:
1.Disociatia familiala.
2.Absenta mediului familial.
3. Situatia economico-sociala a familiei.
4. Carentele de ordin educativ joaca un rol deosebit in determinarea unor
forme comportamentale aberante,neadecvate.
5. Influentele nefaste ale unor grupuri de tineri.
2. Indicii Ce Pot Sugera Consumul De Droguri
8

sunt:
- schimbarea brusca a comportamentului
- scaderea memoriei
- pierderea
gradata
a
interesului
fata
de
familie,vecini,prieteni,scoala,sport,hobby-uri
- schimbarea prietenilor si tendinta de tainuire a acestora;
cu cat tanarul are mai multi prieteni consumatori,
cu atat e mai probabil ca si el sa consume droguri
- ochi injectati,pupile dilatate sau contractate,coordonare deficitara a
miscarilor oculare
- acte de furt,minciuni;
- vorbire rapida sau incetinita;
- lipsa inexplicabila a banilor sau a obiectelor din casa;
- irascibilitate sau agresiune;
- treceri fara motiv de la veselie la tristete;
- pierderea sau cresterea apetitului;
- stari de somnolenta si apatie necaracteristice sau neoboseala si
insomnie;
- cunoasterea de catre tanar a detaliilor privind senzatiile produse de
droguri,detalii mentionate doar cand relatarile altuia nu corespund
realitatii;
- detinerea de catre adolescent de postere si articole de Imbracaminte cu
simboluri corelate cu consumul de droguri;
o mirosuri,pete neobisnuite pe piele sau imbracaminte,
o urme de intepaturi,vanatai;
- detinere de prafuri,capsule,fiole,seringi,ace,lingurite
innegrite de fum,pipe de fabricatie artizanala.
3. Metode de prevenire a consumului de droguri:
a. abordarea factorilor de risc;
b. abordarea dezvoltarii;
c. abordarea influentei sociale;
d. abordarea specificitatii comunitare;
e. programe care vizeaza scolile:
- informatii tehnice despre droguri si efectele lor
- clasificarea sistemului valoric
- dezvoltarea respectului de sine
- instruire pentru a rezista presiunii sociale
- sustinerea nocivitatii drogurilor in fata celorlalti
- ghidarea normelor individuale si de grup
- acordarea de ajutor
- gasirea si incurajarea activitatilor alternative
f) campanii mass media;acestea avand un rol decisiv in :
- constientizarea si transferul de informatie
- incurajarea comunicarii interpersonale
- incurajarea populatiei de a participa la activitati de preventie si
combatere
4. SINDROMUL DE OBOSEALA CRONICA
Simptomatologie
Principalul simptom al acestui sindrom este oboseala sau extenuarea
severa care dureaza de cel putin 6 luni si nu se amelioreaza semnificativ
la odihna. Gradul severitatii este atat de mare incat afecteaza
9

capacitatea de munca, activitatile de recreere si cele sociale.

Oboseala si celelalte simptome descrise mai jos pot debuta brusc sau
pot sa se dezvolte gradat de-a lungul unei perioade de saptamani sau
luni.
Alte simptome pe termen lung includ:
- uitarea, pierderea memoriei, stare confuzionala sau dificulate de
concentrare
- dureri de gat
- ganglioni limfatici usor mariti la nivelul gatului sau axilei
- dureri musculare
- dureri articulare fara roseata sau tumefiere locala
- cefalee ale carei caractere sunt diferite de cele din trecut
- somn neodihnitor (la trezire persoana se simte obosita).
Datorita faptului ca sindromul de oboseala cronica nu este usor de
diagnosticat, expertii in sanatate au stabilit niste reguli de identificare a
bolii. Pentrul diagnosticul acestui sindrom sunt necesare oboseala si cel
putin 4 dintre simptomele de mai sus. Aceste simptome trebuie sa
debuteze o data cu oboseala sau dupa declansarea ei si sa dureze cel
putin 6 luni.

Curs 8 : Asistenta medicala a gravidei

1. Boli cu transmitere sexuala trichomoniaza si candidoza
TRICOMONAZA VAGINALA
Este o BTS care este determinata de Trichomonas vaginalis, un parazit flagelat anaerob si care
are abilitatea de a genera hidrogen care in combinatie cu oxigenul creeaza un mediu
inconjurator anaerob.
Aceasta boala insoteste adesea vaginoza bacteriana; rata de transmitere a bolii este mare: 70%
dintre barbati se infecteaza de la femeia care prezinta boala dupa o singura expunere.
Boala poate fi frecvent asimptomatica. Simptomatologia obisnuita include:
Secretie purulenta profuza, cu miros fetid si care se poate insoti de prurit vulvar.
La pacientele cu concentratii mari de parazit se poate observa un eritem vaginal neregulat
si colpita maculara( cervixul fraga).
PH- ul secretiei vaginale este > 5.0.
Examenul microscopic al secretiilor vaginale evidentiaza paraziti mobili si un numar
crescut de leucocite.
Celulel clue apar daca se asociaza vaginita nespecifica.
Testul whiff poate fi de asemenea pozitiv.
Aceleasi complicatii care insotesc vaginita nespecifica pot aparea in cazul tricomonazei
vaginale.
Femeile care prezinta aceasta complicatie trebuie testate si pentru alte boli cu transmitere
sexuala.
Tratamentul:
Metronidazolul in doza unica de 2g sau regimul cu 500 mg de 2x/zi timp de 7 zile este
antibioticul de electie.
Tratarea partenerului sexual este obligatorie.
Metronidazolul gel este ineficient.
Femeile care nu raspund la terapia initiala beneficiaza de repetarea tratamentului folosind
aceeasi schema; in caz ca repetarea tratamentului este ineficienta se impune administrarea
zilnica a unei doze de 2g timp de 3-5 zile.
Pacientele care nu raspund la tratamentul repetat cu metronidazol, si la care posibilitatea
reinfectiei a fost exclusa trebuie sa li se efectueze antibiograma cu determinarea
sensibilitatii parazitului la metronidazol.
10

CANDIDOZA VULVOVAGINALA
Este o boala cu transmitere sexuala determinata de Candida albicans in proportie de 85-90% sau
de alte specii de Candida precum Candida glabrata si Candida tropicalis, specii care sunt
responsabile de rezistenta la tratamentele clasice.
Candida este un fung care exista sub forma de blastospori, acestia fiind responsabili de
transmiterea si colonizarea asimptomatica, precum si sub forma de micelii care rezulta prin
germinarea blastosporilor si care stimuleaza colonizarea si faciliteaza invadarea tesuturilor.
Pacientele cu boala simptomatica au de obicei o concentratie crescuta de microorganisme in
comparatie cu pacientele cu forme asimptomatice.
Factorii care favorizeaza aparitia candidozei vulvovaginale sunt reprezentati de : administrarea
abuziva de antibiotice, sarcina, diabetul si anumite boli endocrine.
Lactobacilii impiedica dezvoltarea in exces a fungilor oportunisti printr-un mecanism cunoscut
sub numele de rezistenta la colonizare. Administrarea de antibiotice modifica flora vaginala
normala determinand scaderea concentratiei de lactobacili si a florei normale, permitand astfel
cresterea in exces a fungilor.
Diagnosticul se pune pe:
Secretie vaginala patologica: consistenta apoasa sau intens omogena cu aspect de lapte branzit.
Poate aparea durerea vaginala, dispareunia, senzatia de arsura vulvara, prurit si iritatie.
Examinarea evidentiaza prezenta eritemului si a edemului la nivelul suprafetei vulvare si
labiale; pot exista discrete leziuni periferice papulopustuloase si vaginul poate fi eritematos cu
o secretie alba aderenta. Cervixul are aspect normal.
pH-ul vaginal este normal
elementele fungice, sporii sau micelii apar in 80% din cazuri; secretia vaginala recoltata si
tratata imediat cu solutie salina are aspect normal la examinare.
In absenta evidentierii elementelor fungice prin examen microscopic se poate stabili un
diagnostic prezumtiv daca pH-ul si testul cu solutie salina sunt normale; pentru diagnosticul de
certitudine se recomanda efectuarea de culturi.
Testul whiff este negativ.
Tratamentul:
- aplicarea topica de compusi imidazolici reprezinta tratamentul de electie.
Se foloseste : clotrimazol crema 1% intravaginal timp de 7 14 zile, sau ovule de 100 mg( 1/zi
seara la culcare timp de 7 zile); se mai poate folosi miconazol crema 2% intravaginal 7 zile sau
ovule timp de 7 zile.
- Se mai foloseste Fluconazolul in doza unica de 150mg oral( la noi exista preparatul
diflucan in cp= 50, 150 mg) ; dupa tratament simptomatologia dispare in 2-3 zile.
- steroizii topici cu potenta redusa cum ar fi hidrocortizon crema 1% este util in atenuarea unor
simptome iritative externe.
CANDIDOZA VULVOVAGINALA CRONICA
Un numar mic de femei pot dezvolta candidoza vulvovaginala cronica.
Aceste femei prezinta simptome iritative persistente la nivelul vulvei si vestibulului vaginal.
Senzatia de arsura inlocuieste pruritul devenind simptomul predominant.
Confirmarea diagnosticului se face prin microscopie directa si cultura fungica din secretiile
vaginale , pentru ca din cauza existentei frecvente la aceste femei a unei dermatite cronice sau
atrofice se poate pune un diagnostic fals pozitiv pornind numai de la simptomatologie.
- Tratamentul acestor cazuri consta in administrarea zilnica de
Ketoconazol( 400 mg/zi) sau fluconazol( 200 mg/zi) pana la disparitia
simptomelor; tratamentul se continua prin administrarea de doze
profilactice: ketoconazol = 100 mg/zi sau fluconazol 150 mg/saptamana
timp de 6 luni.
2. Sindrom Premenstrual
Definitie:
11

Aparitia ciclica si anume: in faza luteala a ciclului estral, a uneia sau mai multor simptome
(tulburari fizice, psihice si de comportament) care interfera cu activitatea normala si poate afecta
relatiile interpersonale ale pacientei, urmata de o perioada in care aceste manifestari lipsesc.
Simptomatologie:
- psihica: agresiune, agitatie, tensiune, anxietate, depresie, oboseala si lipsa de energie, bulimie,
sete, modificari de apetit, iritabilitate, scaderea capacitatii de concentrare, pierderea increderii,
coordonare slaba,dezinteres in activitati obisnuite, tristete, plans, comportament violent sau
impulsiv.
- Fizica: meteorism abdominal, crestere ponderala, acnee, ameteala, constipatie, cefalee,
mastodinie, greata, edeme ale membrelor, dureri pelvine, transpiratii si exacerbari ale altor
afectiuni medicale preexistente ca: astmul, epilepsia, migrena.
Etiologia :
Exista numeroase teorii care incearca sa explice aceste manifestari care sunt legate de
progesteron care se gaseste in cantitati variabile in faza luteala si nu apare la femeile cu cicluri
anovulatorii; de fapt SP reprezinta un raspuns anormal la modificarile hormonale normale.
- niveluri scazute de progesteron
- niveluri crescute de estrogeni
- scaderea nivelurilor de estrogeni
- schimbari ale raportului estrogen/ progesteron
- cresterea activitatii aldosteronului
- cresterea activitatii enzimei renina- angiotensina
- niveluri scazute de endorfine endogene
- hipoglicemie subclinica
- modificari ale catecolaminelor
- raspuns la prostaglandinele endogene
- deficiente vitaminice
- exces in secretia de prolactina
Diagnosticul pozitiv:
Confirmarea recurentei simptomelor in timpul fazei luteale, de-a lungul mai multor cicluri
menstruale succesive( inregistrate prospectiv nu retrospectiv), simptome care dispar la
instalarea menstrei.
Trebuie demonstrat ca aceste simptome interfera cu activitatile zilnice si afecteaza relatiile
interpersonale ale pacientei.
Simptomele trebuie sa nu reprezinte o exacerbare a unor afectiuni psihiatrice preexistente.
Nu au fost identificate niveluri hormonale specifice, tratamente sau markeri asociati
simptomelor premenstruale.
Femeile care manifesta aceste simptome premenstrual trebuie supuse unei evaluari psihologice
complete pentru a identifica o boala subiacenta, ca de exemplu: depresia, tulburarile de
personalitate, hipotiroidia(10% din femeile care prezinta SP prezinta anormalitati in
functionarea glandei tiroide), care poate fi o manifestare oculta in caz de agravare a
sindromului premenstrual).
Tratamentul:
Sfaturi practice: femeile pot fi sfatuite in legatura cu schimbarea stilului de viata:
eliminarea consumului de cofeina( pentru diminuarea anxietatii si a insomniei), oprirea
fumatului, exercitii fizice regulate, dieta nutritiva( legume si fructe, cresterea aportului de
glucide si scaderea celui de lipide amelioreaza mastodinia ciclica) scaderea aportului de
sare pentru diminuarea edemelor, somn adecvat, reducerea stresului.
Administrarea de vitamina B6: este utila in tratamentul cefaleei si a depresiei;
Supliment de calciu: 1200 mg de zilnic.
spironolactona amelioreaza meteorismul si retentia de apa; se administreaza de 1-2 ori/zi.
Bromocriptina
Inhibitori de monoamin oxidaza
Medoxiprogesteron zilnic( oral) sau Depo-Provera( im. la fiecare 3 luni).
12

 Inhibitor de prostaglandin sintetaza sau CO in caz de dismenoree

Pacientele cu diagnosticul psihiatric de afectiune disforica premenstruala s-au dovedit a
raspunde la inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei ( care se administreza exclusiv in
timpul fazei luteale) : fluoxetina( prozac), administrat 20-40mg/zi timp de mai multe
saptamani in mod continuu, pentru a obtine efectul terapeutic; se poate administra:
alprazolam cand predomina depresia sau anxietatea in doza de 0,75-2mg/zi cu reducerea
treptata a dozei.
Terapia hormonala: se administreaza substante care suprima ovulatia sau care reduc
fluctuatiile ciclice ale progesteronului seric; acestea sunt contraceptivele orale care se
administreaza fara acea intrerupere, in mod continuu 3-6 luni in cicluri repetate.
Estradiolul transdermic este utilizat la femeile care au predominant bufeuri si transpiratii,
trebuind sa fie antagonizat cu progesteron ciclic.
GnRH-agonisti( gonadotrofin realising hormone) suprima activitatea ciclica de la nivelul
hipotalamusului si hipofizei; nu poate fi dat timp indelungat pentru ca este scump si pentru
ca poate produce un sindrom menopauza- like cu simptome de hipoestrogenism dar, se
foloseste uneori perntru confirmarea diagnosticului de sindrom premenstrual atunci cand
exista dubii; daca dupa o cura de 2-3 luni sub forma injectabila sau spray simptomele nu
cedeaza se exclude sindromul premenstrual.
Terapia chirurgicala ca metoda extrema este reprezentata de : histerectomie si
ooforectomie.
3. Sidrom premenopauza ......?
Curs 9: Boli cardiovasculare in MF
1. TEP , tratament, simptome
- Simptome:
- debut brusc, durere toracica, pleuritica, asociata cu dispnee si/sau
hemoptizii
- TEP masiv soc
- TEP trebuie suspectat la orice pacient cu factori de risc pentru TVP, sau
cu TVP prezenta
- Obiectiv:
- tahicardie si tahipnee, hTA in prezenta jugularelor turgescente
- semne de HTP: P2 accentuat si dedublat, jugulare turgescente, suflu
sistolic de IT, S3 de VD, regurgitare pulmonara
- cianoza: TEP mare
- frecatura pleurala, colectie pleurala
- tromboflebita de mi
- subfebrilitati
- Tratament
- masuri de sustinerea functiilor resp si cardiocirculatorii
- O2 pe masca 6-8 l/min,
- Medicatia Inotrop pozitiva la pacientii cu hTA/soc cardiogen (dobutamina
pev 5-10 mcg/kg/min: efect betamimetic inotrop-pozitive si vd
pulmonar)
- Pev cu lichide volemice
- Anticoagulare x 7 zile max
- Heparina
- HGMM: tinzaparina 175 U/kg/zi, fraxiparina
- Acenocumarol antivitamina K
- Tratament trombololitic la pacientii cu soc cardiogen si fen severe de
IC
- tPA 100 mgiv continuu in 2h (10mg bolus)
- STK 1.5 mil pev 2h
- Urokinaza 440UI/kg/h x 12-24h
13

2. Clasificarea disectiei de aorta

I cuprinde toata aorta
II cuprinde doar aorta ascendenta
III cuprinde aorta descendenta+ abdominala

Curs 10 : Alimentatia sugarului

1. Avantaje si dezavantaje ale alimentarii la san si lapte de vaca
- Avantaje alaptarii cu lapte uman
- Laptele uman aliment perfect adaptat nevoilor de crestere si
dezvoltare ale sugarului in primele 6 luni prin componente nutritive
adaptate cantitativ si calitativ nevoilor si posibilitatilor de digestie ale
acestuia.
- Laptele uman asigura o protectie antiinfectioasa si antialergica
sugarul fiind mai rezistent la infectii
- Laptele uman practic steril, este un aliment viu furnizand toate
vitaminele, enzimele, Ig si alti factori de aparare care-i contine
- Alimentatia naturala- este mult mai comoda pentru mama ( nu necesita
echipament special, sterilizare, timp de preparare)
- Rol psihoemotional consolideaza legatura afectiva dintre mama si
copil.
- Alimentatia la san confera mamei o protectie impotriva cancerului de
san si are actiune contraceptiva ( amenoree de lactatie )
- Cantitatea de lapte creste paralel cu nevoile sugarului, adptandu-se
nevoilor acestuia.
- Cresterea concentratiei de grasimi la sfarsitul suptului-detrmina
senzatia de satietate-prevenindu-se supraalimentatia.
- Intarcarea precoce poate determina un traumatism psihoafectiv la copil
si poate fi responsabila de unele tulburari de comportament ulterior
- Alimentatia naturala a dus la scaderea mortii subite care poate apare la
sugarul alimentat artificial.
- Sub aspect economic alimentatia naturala este de 2-3 ori mai ieftina
decat alimentatia artificiala.
- Alaptarea la san inseamna un consum de aproximativ 600 Kcal/zi ceea
ce determina folosirea grasimilor acumulate de mama in timpul sarciniimentinand astfel silueta mamei.
- Dezavantajele laptelui adaptat fat de laptele uman:
- Efecte
de
lunga
durata
asupra
dezvoltarii
(obezitate,
b.
cardiovasculoare, sensibilizare alergica la PLV)
- Are o compozitie constanta standardizata in timpul suptului.
- Folosirea proteinelor din zer efect alergizant datorita lactoglobulinei
- Este lipsit de factori antiinfectiosi risc de infectii (intestinale)
- Adaosul de fier in preparat (7-10mg%) anuleaza activitatea lactoferinei
- Alergia la proteinele laptelui de vaca:
- Sunt incriminate: lactoglobulina, cazeina, alfalactalbumina si
serumglobulina bovina.
- Imunologic:
Permeabilitatea
crescuta
a
intestinului
pentru
macromolecule heterologe induce formarea de tip IgG si IgE.
- Diagnostic (criteriile lui Goldman):
- Simptomele dispar dupa excluderea laptelui de vaca
- Simptomele reapar la 48 ore de la un pranz de proba cu lapte de vaca.
- Trei probe de provocare pozitive cu manifestari similare.
14

2. Contraindicatiile alimentatiei la san

- De cauza materna Permanente:
- infectii severe (septicemie, nefrita, TBC, febra tifoida)
- insuficienta cardiaca, insuficienta renala
- boli sistemice: -neoplazice
- scleroza in placi
- boli endocrine:-tireotoxicoza
- casexie
- diabet neechilibrat
- boli psihice:-psihoza de lactatie, nevroze
- mame cu AgHB si HIV ( din prudenta)
- tratamente cronice:-anticanceroase
- anticonceptionale orale
- antiepileptice
Temporare:
- infectii acute tratate cu
- antibiotice(tetraciclina, cloramfenicol, sulfamide, metronidazol)
- mastita, mamelon ombilicat, ragade
- sangerande ale mamelonului
De cauza infantila:
- Permanente:
- intoleranta congenitala la lactoza
- galactozemie
- fenilcetonurie
- Temporare:
- icterul neonatal prin inhibitori ai conjugarii in laptele matern
( pregnandiol )

3. Reguli de diversificare a alimentatiei

Orice aliment nou se va introduce cand sugarul este sanatos
Introducerea alimentului nou se va face progresiv
Administrarea alimentului nou inaintea celui care era obisnuit
Administrarea alimentului de diversificare se va face cu lingurita (de
preferinta)
Nu se introduc doua alimente noi simultan de preferat introducerea unui
singur aliment pe saptamana.
La primele semne de intoleranta varsaturi sau diaree se intrerupe
temporar alimentul nou introdus si se reia administrarea lui la cateva zile
de la normalizarea tolerantei digestive.
Nu trebuie fortat copilul sa primeasca intreaga ratie oferita pentru a nu
detrmina instalarea anorexiei psihogene.
ALIMENTUL NOU TREBUIE PROPUS SI NU IMPUS!
Alimentul preferat ne trebuie generalizat la ami multe mese.
Sucul de fructe administrat in cantiate de 30-60 ml dupa 6-8 saptamani
de viata nu reprezinta un aliment de diversificare locul lui fiind luat de
suc de fructe dupa 4 luni.
4. Deosebiri-asemanari intre laptele de mama si cel de vaca
5. Prevenirea anemiei la copil
Dispensarizarea gravidei
Determinarea hg la gravida , se trateaza oral daca este intre 8-10 si sub 8
se trateaza parenteral
Suplimetarea cu fier in ultimul trimestru de sarcina
15

Promovarea alimentatiei la san

Diversificare corecta
Profil-axia cu Fe 1-2 mg/kc/zi

Curs 11: Ingrijirea copilului sanatos

1. Recomandari de ingrijire a nn
2. Tehnica alimentatiei artificiale
- Administrare cu biberonul sau lingurita sterilizate prin fierbere
- Sunt necesare: - 8-10 biberoane
- 10 tetine ( cauciuc, material plastic, silicon )
- un vas emailat
- 3 cani emailate pentru pastrarea linguritelor si prepararea dilutiilor
- o palnie
- o perie pentru spalarea biberoanelor
- 2-3 lingurite
- tifon steril
- Tetinele noi sunt frecate cu sare si fierte pentru disparitia mirosului de
cauciuc.
Sunt perforate cu un ac inrosit in 2-3 puncte asigurandu-se un debit de
20 pic/min (picatura cu picatura).
- Laptele trebuie administrat caldut la temperatura de 38 grade.
- Biberonul se va tine in pozitie inclinata ca tetina sa fie plina tot timpul.
- Pozitia in timpul suptului a sugarului sa fie oblica.
- Durata mesei 10-15 minute
Curs 12: Patologia copilului
1. Criterii de gravitate a unei stari febrile ce recomanda internarea
- febra cu valori > 40 0C;
- sugar < 3 luni;
- copil prea somnolent sau prea agitat;
- asocierea erupiei purpurice;
- asocierea tahicardiei;
- asocierea dispneei;
- asocierea convulsiilor;
- asocierea frisonului;
- fontanela bombat.
Curs 13 . Dirarea acuta:
1. Etiologia diareei
- Cele mai multe diarei acute se datoreaza unor cauze infecioase virale,
bacteriene, parazitare, dar i unor condiii defectuoase de ingrijire si greeli
alimentare de ordin calitativ si cantitativ, din care un rol principal il are
mana murdar.
2. Etapele realimentarii
- Dieta clasic in care faza de rehidratare era urmat de dieta de tranziie cu
sup de morcovi sau mucilagiu de orez pn la finele celor 24 ore a fost
abandonat. Dei prin dieta clasic scaunele se normalizau rapid , curba
ponderala era descendent datorit raportului protein-caloric insuficient.
Aceasta diet restrictiv era nociv, in special la copiii care prezentau
concomitent malnutriie, precum i la cei cu episoade repetate de diaree
acut.
16

Pracitc privarea protein caloric indus iatrogen prin repausul digestiv

determina atrofie vilozitar i cronicizarea diareii.
Aceste observaii au condus la o nou strategie dietetica de
realimentare precoce dup primele 4-6 ore de rehidratare cu un
aliment proteic, lapte uman, lapte dietetic, formul adaptata.
3. Tip entorotoinvaziv si tip enterotoxigen
Diareea de tip entero-toxigen
- Se datoresc unor germeni capabili sa produc o enterotoxin, cum ar fi:
E. Coli Enterotoxige, Vibrionul Hoteric, Stafilococus Aureus, si Bacillus
Cereus.
- In general, aceste enterotoxine sunt proteine secretate de aceti
germeni care actioneaz asupra osmoreceptorilor intestinali, schimbnd
sensul de migrare al electroliilor dinspre vas inspre lumnul intestinal,
determinnd pierderi masive de ap i electrolii prin scaun. Practic se
realizeaz o paralizie a acestor osmoreceptori, alterarea fiind
predominant funcional i mai puin structural, la nivelul enterocitului.
- Acest tip de diaree duce la deces prin deshidratare sever ca urmare a
pierderilor masive de apa i electrolii.
- Studiile clinice au demonstrat c enterotoxina produs de Vibrionul
holeric antreneaz pierderi mai mari de ap i electrolii fa de celelalte
enterotoxine.
Diareea de tip entero-invaziv
Este produs de germeni care au capacitatea de a invada mucoasa
intestinal, cu alterarea structurilor din corionul mucoasei, ce are ca
expresivitate clinic apariia de scaun cu mucus, puroi si sange.
Aceste diarei au ca prototip Shigella Dizenteriae, dar i alti germeni cum ar
fi Salmonella, Campilobacter, Yersinia Enterocolitica.

Curs 14: Diabet

1. Clasificare diabet
1 Diabetul zaharat tip 1 (DZ1), rezultat
al unei deficiene absolute a
secreiei de insulin, aprut ca urmare a distrugerii celulelor
betapancreatice.
2 Diabetul zaharat tip 2 (DZ2), rezultat ca urmare a asocierii rezistenei
periferice crescute la insulin cu un rspuns compensator inadecvat al
secreiei de insulin.
3 Diabetul gestaional diagnosticat n cursul sarcinii.
4 Alte tipuri specifice de diabet, prin alte cauze cum ar fi: defecte
genetice ale celulelor betapancreatice, sau ale procesului de aciune al
insulinei, boli ale pancreasului exocrin, endocrinopatii, diabetul indus
prin medicamente sau substane chimice (SIDA, status post transplant)
etc.
2. Definitie diabet
- Diabetul este definit ca un grup de boli de metabolism caracterizate n
principal prin hiperglicemie indus de secreia deficitar de insulin,
rezisten la insulin sau ambele entiti n proporii variabile.
3. Complicatii diabet
17

Hiperglicemia cronic a diabeticilor este asociat cu disfuncia i

insuficiena diferitelor organe in special a:
- Ochilor
- Rinichilor
- Nervilor
- Inimii
- Vaselor sanghiune
- Complicatiile microvasculare:
- Retinopatia diabetic
- Nefropatia diabetic
- Neuropatia diabetica
- Piciorul diabetic
- Complicatiile macrovasculare:
- Cardiopatia diabetic
- Macroangiopatia cerebral
- Arteriopatia diabetica
- Complicatiile acute:
- Coma cetoacidozic
- Coma hiperosmolara
- Hipoglicemia
4. Tratament diabet ? (nu am gasit exact in cursuri)
-------------------------

18