Sunteți pe pagina 1din 37

1. Cand este indicata efectuarea radiografiei directe a aparatului urinar.

Este investigatia cu care se incepe studiul radiologic al aparatului urinar. Poate


oferi indicatii asupra:
a)

configuratiei externe, pozitiei, dimensiunuilor rinichilor;

b)

existenta unor opacitati, care pot fi calculi, calcificari tuberculoase


sau tumorale, osteoame, fragmenet osoase ale chisturilor dermoide,
corpi straini, anomlii osoase.

Este indicata oricarui bolnav la care se banuieste o afectiune ur 949b121j ologica.


Se executa simplu, furnizeaza o varietate de date si costul e redus. E utilizata si
in lombalgii, colici biliare, colici apendiculare ; in general in afectiuni ce trebuie
diferentiate de afectiuni ale aparatului urinar.
2. Ce informatii furnizeaza UIV ?
Datele pe care le ofera sunt referitoare la :
a)
b)
c)
d)
e)

anomalii morfologice ale cavitatilor si caiolor urinare ;


descopera imagini de tonalitate anormala (semiton, lacune - cheaguri
sanguine, calculi radiotransparenti, muguri tumorali) ;
nefroptoze ;
la prostatici evidentiaza diverticulii vezicali si reziduul vezical dupa
mictiune ;
evidentiaza tulburari de secretie si excretie.

3. Care sunt C/I UIV ?


Absoluta: - IR grava, cu valori ale ureei sanguine > 100 mg%, ce raman constante
sau cresc, indiferent de tratament;
Relative : - a) IR reversibila prin drenaj urinar sau alte metode de tratament ;
b) IR cu valori fixe ale ureei sanguine intre 40-100 mg % ;
c) colica renala ;

d) anurie obstructiva in faza ce precede IR ;


e) sensibilitate la iod.
4. Indicati care este explorarea radiologica de baza a vezicii urinare si
modalitati de efectuare.
Explorarea radiologica de baza a V.U. e cistografia urografica (secretorie)
normala. Ea arata :
a)

pozitia normala - in totalitate deasupra simfizei (marginea inferioara e


tangenta la simfiza) ; colul V.U. normale se proiecteaza tangent la
marginea superioara a simfizei pubiene ;

b)

conturul e neted, regulat (normal) ; in zona colului vezica la barbat se


poate evidentia amprenta adenomului de prostata ce poate avea o
convexitate superioara sau una cu doua "cocoase";

c)

marimea si forma - difera in functie de faza de umplere ; de obicei este


ovoida (cand e plina) ; la barbat - rotund ovalara ; la femeie - contur
superior concav datorita amprentei uterine.

Exista trei secvente cistografice :


-

cistografia tardiva (de secretie premictionala) - apreciaza capacitatea


fiziologica a V.U.
cistouretrografia de secretie intramictionala investigheaza :
o

contractia detrusorului (simetrica/asimetrica) ;

deschiderea colului in timpul mictiunii ;

o
-

aspectul uretrei in timpul mictiunii - evidentiaza calibrul fiziologic


al uretrei, dilataia uretrala retrostricturala, topografia obstacolului.

cistografia urografica postmictionala - evidentiaza eventualul reziduu


vezical (evacuarea incompleta a V.U.).

5. Care sunt investigatiile radiologice ale uretrei ?


Investigatiile radiologice ale uretrei sunt :

cistouretrografia de secretie intramictionala ;


uretrografia retrograda (ascendenta) - este invaziva si e indicata in
strictura de uretra, diverticuli uretrali, fistula uretrala, litiaza uretrala,
tumora uretrala, traumatisme uretrale, malformatii (valve uretrale),
leziuni ale uretrei posterioare.

6. Care sunt semnele clinice ale colicii renale ?


Semnele clinice ale colicii renale :
-

semne neuropsihice - bolnav nervos, anxios ; bolnavul nu-si poate gasi


pozitia antalgica ;

semne digestive - greturi, varsaturi ; meteorism/ileus datorita iritatiei


ileoperitoneale (datorita interferentei nervilor din ggl. mezenteric
superior, celiac, frenic);

semne C.V. - minore in colica necomplicata; in colica complicata - febra,


frison, tahicardie, hTA;

semne urinare - oligoanurie - relativa 400-800 ml/24h


- absoluta 100-400 ml/24h
- anurie: < 100ml/24h.

Aceste semne apar cand colica intervine pe un rinichi unic functional sau
congenital cand exista obstrutie bilaterala.
Semne si simptome care arata obstacolul :
-

obstacol inalt (la nivel lombar, renal) - colica clasica ;

sediu iliac - durerea poate fi confundata cu cea din apendicita acuta sau
din diverticulul Meckel ;

sediul ureteral terminal - dureri pelviperineale - polakiurie, tenesme


vezicale si rectale, semne de iritatie peritoneala si pelvina.

In caz de colica renala nu se face manevra Giordano.


7. Care este tratamentul colicii renale litiazice ?

Tratamentul colicii renale litiazice :


a)

cura de sete - cu reducerea maxima a diurezei ;

b)

antialgice - Algocalmin, Piafen, Pentazocina.


- Fortral supozitaore sau injectii ;

c) antispastice - Papaverina, Scobutil ;


d) AINS - scad inflamatia si edemul la nivelul ostacolului, facand posibila
mobilizarea acestuia ;
e) blocante - Prazosin, Teratosin ;
f)

NTG + Glucagon ;

g) antibiotice - numai daca apar febra si puroiul


h) tratament chirurgical - cistoscopia cu cateter ureteral retrograd
- nfrostomie percutana
- ureteroscopia retrograda
8. Ce inseamna disurie si in ce conditii clinice se intalneste ?
Disurie - dificultate la mictiune.
Conditii clinice :
a)

patologia de la nivelul colului vezical : cistita TBC / tumora vezicala


pediculata / calcul vezical

b)

patologia subvezicala : adenom de prostata / cancerul de prostata


avansat / tromboza hemoroidala cu tromboza plexului venos prostatic /
stenoza colului uretral / stricturi uretrale / uretrita acuta / corpi straini
intrauretrali / hematoame .

9. Ce este retentia completa de urina si prin ce semne clinice se manifesta ?


Retentia completa de urina - imposibilitatea de a urina ; pacientul simte nevoia
de a urina si are vezica plina.

Clinic : - durere hipogastrica si senzatie de mictiune ;


-

la inspectie si plapare se evidentiaza glob vezical - fornmatiune


tumorala, dureroasa si mata la percutie ; la pacientul varstnic sau cu o
suferuinta indelungata, instalata lent, globul este moale, fara caracterele
de mai sus.

Impune drenajul urinii prin sonda uretro-vezicala sau prin cistostomie minima
suprapubiana. Daca exista un glob vezical mare, drenajul se face un timp mai
lung deoarece altfel poate apare hemoragie 'ex-vacuo', greu controlabila.
10. Ce este retentia incompleta de urina si prin ce semne clinice se manifesta ?
Retentia incompleta de urina - mictiune la sfarsitul careia exista in vezica un
reziduu > 100 ml. E determinata de un obstacol vezical ce determina un efort
crescut pentru evacuarea urinii. In prima faza, detrusorul actioneaza prin
hipertrofie care duce la cresterea fortei de contractie. In a doua faza, apare
decompensarea.
Daca reziduul este mai mare de 300ml, apare distensia V.U. care se poate
complica cu ureterohidronefroza bilaterala. Daca V.U. e destinsa, poate apare
pierderea de urina prin 'preaplin' (bolnavul urineaza putin, de 20-50 ori pe zi).
Examen fizic - se poate palpa o formatiune tumorala suprapubiana
postmictional. Pacientul prezinta semne obstructive si iritative.

11. Ce este hematuria si cum poate fi diagnosticata clinic ?


Hematuria - eliminare de sange prin urina.
Caracterele hematuriei variaza in functie de intensitatea si vechimea ei : daca
este recenta urina este rosie ; daca este veche, urina este rosu-inchis spre negru.
12. Descrieti caracterele clinice ale hematuriei tumorale.
Hematuria tumorala macroscopica : - cel mai edificaotor semn clinic de tumora ;
-

totala si capricioasa (apare si dispare fara motiv, cu intervale variabile


intre 2 episoade consecutive, cu intensitate variabila, fara sa fie legata de
regimul alimentar) ;

poate fi uneori abundenta, cu cheaguri ce se pot mula pe uretere si lua


forma lor, tradand sediul inalt al hematuriei.

13. Definiti polakiuria si caracterele clinice in functie de cauze.


Polakiurie - mictionare frecventa si redusa cantitativ.Normal exista 5-6 mictiuni
pe zi cu cate 300ml/mictiune
-

este un simptom iritativ, care apare mai ales cand scade acpacitatea
V.U. ;

cand diureza creste - polakiurie cu poliurie, in D.Z., diabet insipid,


neoplasm multilezional, IR cronica ;

cand diureza este normala, dar scade cantitatea eliminata la o mictiune


- cistite

disurie+polakiurie - retentie incompleta ;

vezica anatomica mica - tumori, TBC.

14. Semnele clinice ale traumatismelor renale de gravitate medie.


Se caracterizeaza prin ruperea capsulei renale
-

hematom subcapsular ;

ruptura rinichiului cu hematourinom perirenal ;

fisura incompleta de parenchim cu hematom perirenal ;

Hematomul subcapsular - se deceleaza prin palpare/ poate sa cresca/ scade T.A./


puls accelerat/ Ht scazut/ paloare si transpiratii in anemie/ urina prezinta
hematurie microscopica.
Ruptura rinichiului cu hematourinom perirenal - aparare si contractura
musculara/ durere lombara moderata/ contractura musculara/ lomba plina,
pastoasa/ hematurie macroscopica +/- TA scazuta/ AV crescuta/ Ht scazut.

Fisura incompleta de parenchim cu hematom perirenal - aparare si contractura


musculara parietala/ hematurie microscopica/ rinichi nepalpabil/ semne
generale si vitale normale.
Traumatismele renale medii reprezinta 40% din totalul traumatismelor renale.
15. Semne clinice ale traumatismelor renale usoare.
Traumatismele renale usoare reprezinta 55% din totalul traumatismelor renale.
Sunt reprezantate de contuzia simpla si de hematomul renal. Sunt
oligosimptomatice.
Contuzia simpla - semne de traumatism toraco-lombar/abdominal / hematurie
microscopica / TA, puls, probe umorale - normale / pacient anxios, afebril.
Hematomul renal - aparare si contractura musculara parietala / durere /
hematurie microscopica / semne generale - normale.
16. Semnele clinice ale traumatismelor renale grave.
Traumatismele renale grave - 5% din cele renale. Se caracterizeaza prin zdrobiri
renale. Se manifesta predominant prin soc :
-

durere, contractura ;

hematurie ;

tumora lombara ;

soc posttraumatic si hemoragic ;

se urmaresc respiratia si starea de constienta.

Daca hemoragia este necontrolabila prin masurile de reanimare, se impune


interventia de urgenta in scop hemostatic.
A.

Fisura completa de parenchim renal cu hematom perirenal :

apar revarsate hematourinare perirenale ;

hematurie macroscopica persistenta ;

aparare si contractura musculara ;

echo : cresterea colectiei hematourinare ;

TA scazuta, puls crescut, semne generale de hipovolemie .

Se impune tratament chirurgical.


B. Ruptura de pedicul renal :
- prin mecanism indirect (deceleratie) ;
- hemoragii abundente ;
- acumulare de sange in spatiul retroperitoneal ;
- peloare extrema, transpiratii reci ;
- puls filiform, TA scazuta, semne de soc hemoragic ;
- masa tumorala palpabila lombar, apoi abdominal ;
- urina limpede macroscopic (cai urinare intacte).
17. Enumerati investigatiile paraclinice necesare diagnosticarii si clasificarii
traumatismelor renale inchise.
RRVS poate evidentia :
-

fracturi costale, vertebrale sau dislocari de vertere ;

fracturi ale oaselor bazinului ;

zone gri consecutiv acumularii de sange si urina ;

dislocarea gazelor din colon sprea partea sanatoasa prin acumularea de


sange si urina ;

pneumoperitoneu ;

umbra psoasului ;

contur renal sters .


UIV - pentru evaluarea starii rinichiului contralateral

Pe rinichiul traumatizat evidentiaza :


- acumularea de substanta de contrast in parenchim ;
- acumularea de s.c. in jurul rinichiului , prin formarea hematourinomului ;
- cheaguri pe caile urinare ;
- amputatii, dislocatii, intreruperi de cai urinare ;
- mutism renal .
Rx - torace : pentru existenta posibila a traumatismelor asociate ;
- membre sup./inf
- craniu.
Echo - dimensiunile renale ; acumulari hematourinare in dinamica.
TC - cel mai informativ examen ; cu si fara substanta de contrast.
Arteriografia renala selectiva/globala : pentru etapa sechelara a unui
traumatism ; da informatii despre starea rinichiului, hemangioamele
posttraumatice, fistule arteriovenoase posttraumatice.
Scintigrama renala / Nefrograma radioizotopica - cand pacientul e
intolerant la substanta de contrast ; urmareste evolutia unui rinichi traumatizat.
18. Care sunt semnele urografice ale rupturilor traumatice renale?
Vezi 17.
19. Enumerati masurile terapeutice de urgenta in traumatismele renale medii.
Traumatismele medii:
-

internare de urgenta la ATI; repaus la pat;


monitorizare TA, puls, respiratie, temperatura, diureza, tranzit
intestinal ;
reechilibrari volemice si hidroelectrolitice ;

urmerirea in dinamica a hematourinomului perirenal si a persistentei


hematuriei cu aprecierea momentului operator ;

antibioterapie ;

analgezice ;

interventie chirurgicala : cand pacientul ramane stabil hemodinamic ;


urgenta intarziata - intre a saptea si a zecea zi dupa traumatism, cand
leziunile renale s-au delimitat, s-a relizat hemostaza spontana, pacientul
nu e febril si hematourinomul nu s-a infectat. Se face o operatie
conservatoare, cu explorare lombara, bilant lezional, drenajul
hematourinomului perirenal, excizii limitate de parenchimul renal, sutura
parenchimului restant (hemostaza, sutura caii urinare, lavaj si drenaj
lombar, drenaj renal).

20. Indicati atitudinea in traumatismele renale usoare.


Atitudine in traumatism usor:
-

repaus la pat; punga cu gheata in lomba;

monitorizarea functiiolr vitale ;

examen clinic loco-regional repetat ;

antibioterapie preventiva ;

reechilibrare volemica si hidroelectrolitica daca e cazul.

Subiecte Urologie Gabriel Branzoi Grupa 504 21-30:

21. Indicati semnele clinice ale rupturii vezicale intraperitoneale:


- semne generale de soc traumatic la care se pot adauga cele date de
hemoragie sau sepsis ( hipotensiune, tahicardie, paloare, trasnpiratie )
- semne cutaneo-peritoneale (hipogastrice) cu escoriatii, hematoame si
crepitatii osoase (in cazul fracturii de bazin concomitente)

- durere hipogastrica, apoi epigastrica si in restul abdomenului


- contractura abdominala pana la rigiditate
- ascita fluid intraperitoneal
- suprimarea mictiunilor partiala sau totala
- semne de peritonita imediata daca urina este infectata, sau la 1-2 zile daca
urina este initial sterila
-semne de iritatie peritoneala cu Douglas bombat la tactul rectal
- semne de soc septic prin evolutia peritonitei urinare

22. Semnele clinice ale rupturii vezicale subperitoneale:


- durere locala suprapubiana, intensa
- hematourinom perivezical sub forma unei formatiuni pseudotumorale
hipogastrice cu tegumente supraiacente reci
- semne parieto-cutanate de traumatisme (escoriatii, hematoame)
- mictiune posibila, urina hematurica cu disurie uneori, retentie incompleta de
urina pana la glob vezical

23. Enumerati investigatiile paraclinice necesare diagnosticului pozitiv si formei


anatomo-clinice a rupturilor vezicale:
- diagnosticul pozitiv se pune pe semnele clinice, examenele de laborator si
investigatii imagistice
- examenele de laborator
-radiografia reno-vezicala
- urografia cu cistografie
- cistogragia retrograda de repletie

- ecografia

24. Tratamentul rupturilor vezicale subperitoneale:


Tratamentul se va adresa, de urgenta, in combaterea socului, hemoragiei si a
fracturilor de bazin. Se aplica antibioterapie, reechilibrare hematologica (hemoelectrolitica si acido-bazica). Se practica explorarea chirurgicala cu evacuarea
chirurgicala si deschiderea vezicii urinare, apoi sutura cu Vicryl a plagii vezicale ,
drenaj urinar (sonda sau cistostomie). Se practica explorare peritoneala pentru
evaluarea leziunilor viscerale asociate.

25. Tratamentul rupturilor vezicale intraperitoneale:


Tratamentul rupturilor intraperitoneale impune explorarea chirurgicala de
urgenta a vezicii urinare si a cavitatii peritoneale. Se va practica sutura vezicii
urinare cu Vicryl, drenaj urinar cu sonda sau cistostomie, lavaj si drenaj
multiplu a peritoneului. Hematomul pelvin se va evacua, apoi se practica
hemostaza, mesaj si embolizare. Cistostomia se suprima la 10 zile, iar sonda
uretro-vezicala se scoate la 12 zile.

26. Enumerati semnele clinice ale traumatismelor inchise ale burselor si


continutul lor.
Simptomatologia este intensa, cu durere locala violenta si radiata reflex spre
regiunea abdominala sau lombara, mergand pana la starea de soc (cu voma,
retentie de urina).
Examenul local evidentiaza la inspectie echimoza, hematom, iar la palpare se
constata o masa pastoasa, reactie vaginala (lichid, sange) care poate masca
gravitatea leziunilor. De aceea se va urmari integritatea organelor genitale
externe atat la examenul clinic atent coroborat cu examenele paraclinice
(ecografie) sau explorarea chirurgicala.

27. In ce consta tratamentul de urgenta in ruptura corpilor cavernosi?


Se practica explorarea chirurgicala de urgenta cu evacuarea hematomului si
sutura fasciei rupte. Ruptura corpilor cavernosi se insoteste foarte rar de
ruptura uretrei anterioare si in acest caz se recomanda interventia chirurgicala
de urgenta. Postoperator se instituie antibioterapia, antalgice si
antiinflamatoare.

28. Care sunt leziunile anatomo-patologice: micro- si macroscopice in


tuberculoza renala?
Leziunea microscopica specifica este foliculul cazeo-tuberculor (Koster) care
prezinta central o zona de necroza, unde gasim cazeumul (format din germeni,
celule distruse). In jurul acestuia se gasesc celule modificate, celulele
Langerhans (macrofage cu transformare epiteloida) dispuse in palisada, iar la
periferie se aglomereaza macrofage, celule limfoide si zone de fibroza cu fibre
colagene.
Macroscopic, din unirea acestor leziuni apare granulatia (1-2 mm), apoi
tuberculul si tuberculomul (cu diametrul de 1-2 cm), toate fiind leziuni
productive si ulcerative. Acestea pot evolua spre vindecare, proes care se
realizeaza prin scleroza si eventuale calcificari, ceea ce determina leziuni scleroatrofice retractile, care deseori reprezinta o a doua maladie pentru pacient.
Daca boala avanseaza, se produc leziuni cavitare ce evolueaza de la pielonefrita
ulcero-cazeoasa pana la pionefroza tuberculoasa, care consta in distrugerea
rinichiului (pionefroza inchisa cu ureter gros, rinichi mastic).

29. Care sunt leziunile anatomo-patologice: micro- si macroscopice in


tuberculoza vezicala?
Localizarea tuberculozei la nivelul vezicii urinare(cistita tuberculoasa)
determina leziuni intai la nivelul mucoasei (granulatii, ulceratii), cu extensie
apoi la muschiul detrusor, cu scleroza si diminuarea prin retractie a capacitatii
vezicale asa numita vezica mica tuberculoasa, inducand aspecte
patognomonice ca: vezica trigonala, vezicalizarea uretrei.

Leziunile microscopice constau in aparitia granulatiilor specifice in mucoasa


vezicala cu confluarea lor in leziuni ulcerative ce se vor localiza, in special, in
zonele unde se produce un contact mai prelungit cu urina infectata, si anume la
nivelul trignoului vezical sau a domului vezical.
Aici apar leziuni specifice ca edem pseudopolipoi, granulatii galben-cenusii,
ulceratii acoperite cu pseudomembrane, cu forma literei delta cu varful la
orificiul uretral.

30. Enumerati etapele patogenice ale tuberculozei aparatului urinar.


Ciclul infectiei incepe cu complexul primar pulmonar, de unde bacilul Koch, in
faza secundara, pe cae hematogena, ajunge in rinichi, bilateral. Se localizeaza in
parenchim la nivelul corticalei, unde se produc leziuni cu caracter inflamator,
care pot sa se vindece sau sa produca leziuni necrotice ce evolueaza,
extinzandu se in pata de ulei spre medulara. De aici, evolutia se face pe cale
canaliculara, limfatica si prin continuitate producandu-se invazia calicelor si a
papilelor renale, la care leziunile ulcero-cazeoase din parenchim se deschid in
caile urinare. In continuare, germenii patogeni se propaga descendent pe caile
urinare afectand diferitele segmente ale acestora si chiar spre organele
genitale. Aici se aplica formula lui Cayla; tuberculoza se propaga descendent cu
fluxul urinar si ascendent in caile genitale.

31. Enumerati semnele radiologice in tuberculoza renala deschisa in cai.


- Dilatatii si stenoze pielocaliceale, descrise diferit si comparate cu ,,floare
de margareta, ,,floare ofilita, ,,laba de elefant
- La stenoze etajate sau complete ale tijelor caliceale - ,,spicul sau ,,spin
caliceal care sunt patognomonice
- Imagini inlocuitoare de spatiu prin tuberculum renal
- Imagini specific de caverne , leziuni distructive ale unui pol renal sau ale
rinichiului in intregime, care devine nefunctional, mut urografic.
- Ureteral apare frecvent cu peristaltica modificata, dilatat sau ingrosat,
rigid, cu zone stenozate care ii vor da un aspect moniliform.

- Vezica urinara poate fii contractata, mica, sau neregulata prin tractiunea,
deformarea sau scleroza peretilor vezicii, determinand defecte de
umplere
32. Indicati schema de tratament a tuberculozei renale deschise unilaterale,
forma comuna.
Schema standard de atac cu durata de 2-3 luni, consta in asocierea a 3
medicamente dintre urmatoarele:
- HIN( Izoniazida) 5mg/kg/zi, in doza uzuala de 300mg
- Rifampicina 10mg/kg/zi, in doza de 450-600mg
- Etambutolul 15mg/kg/zi, in doza de 900-1200mg
- Pirazinamida 1000-1200 mg/zi
33. Caracteristicile clinice ale tuberculozei renale deschise.
- Hematuria izolata,terminal sau totala
- Durerea
- Febra prin evolutia spre diseminare, fie prin suprainfectare
- Piuria pledeaza pentru tuberculoza, in special cea izolata si acida
- Disuria si polachiuria cand leziunile sunt la nivelul tractului urinar inferior, in
special cistita tuberculoasa.
34. Formele clinice ale tuberculozei renale deschise.
Forme simptomatice: hematurice, dureroase, febrile, piurice, pseudoneoplazice, disurice si polachiurice, descoperite prin leziuni genitale
Forme asociate: insificienta renala, hipertensiune arteriala, litiaza, cancer
renal, chist hidatic sau anomalii si malformatii congenitale.

35. Cum se evidentiaza bacilul Koch in urina.


Din centrifugatul urinei recoltate se va face identificarea bacililor acidoalcoolo-rezistenti (Erlich) coloratia Ziehl-Nielsen (albastru de metilen + fuxina,
decolorat in acid si alcool) care nu poate identifica germenii patogeni saprofiti.
36. Care sunt metodele care stabilesc diagnosticul de certitudine in
tuberculoza urinara?

Pentru certitudine se face inoculare pe animale de laborator si medii special de


cultura: Lowenstein- Jensen, Petragnani( cu verde malachite, mediu pe care nu
cresc decat bacilli Koch), Ogawa sau mediul lichid Dubois.( dezavantaj = timp
indelungat 5-6 saptamani).
37. Care sunt germenii ce provoaca infectii urinare?
Infectii nespecifice:
- germeni gram negative: E. coli, Enterobacter, Klebsiela, Proteus mirabilis,
Serratia, Moraxela Catarrhalis
- coci gram pozitivi: Staphilococcus aureus, Streptococ D
- alti germeni: Clostridium perfringens, Bacteroides fragilis, Candida albicans
Infectii specifice:
- Bacilul Koch ( Mycobacterium tuberculosis)
38. Patogenia infectiilor urinare cu germeni comuni:
Infectia urinasa cu germeni comuni se realizeaza pe cale:
1. Ascendenta, canaliculara, care are frecventa cea mai mare
2. Hematogena , in special cand intereseaza parenchimul de la inceput
3. Limfatica, din aproape in aproape
4. Comunicari anormale fistule uro-digestive
39. Factorii favorizanti ai infectiilor urinare.
1. Alterarea factorilor de protectie locala:
- factori ce favorizeaza staza urinara, mecanica ( litiaza, tumori, malformatii
congenitale) sau fumctionale ( disfunctii ale mictiunii, in tuburarile neurologice
sau anomalii ale jonctiunii ce favorizeaza reflux vezico-ureteral)
- scaderea debitului urinar prin oligurie, ca urmare a deshidratarilor din arsuri,
lipsa de aport hidric
- leiziuni ce intereseaza integritatea uroteliului provocate mechanic, chimic
-corpi straini in tractul urinar: sonde, calculi
2. Alterarea factorilor de protective generala ii intalnim in cazul deficitelor
imune care pot fi castigate sau congenitale:
- tulburari metabolice, cum este diabetul zaharat sau uremia
- agresiunea microbiana masiva si deosebit de virulenta
- cause diverse: igiena locala deficitara, utilizarea necontrolata a antibioticelor

40. Factorii anatomo-functionali inhibitori ai dezvoltarii infectiei urinare.


1. Integritatea anatomica a aparatului urinar, care prezinta niste veritabile
ecluze functionale ce limiteaza colonizare ascendenta. Astfel, avem sistemul
sfincterian al uretrei posterioare si a colului vesical, sistemul antireflux al
jonctiunii uretero-vezicale sau al jonctiunii pielo-ureterale, muschii fornicali
2. O functie mictionala normal, care sa mentina o presiune pozitiva in caile de
excretie, cu gradient de presiune ce merge crescand de la calice la colul vesical,
va determina un flux urinar, intotdeauna de sus in jos. Avand un debit urinar
sufficient, acesta va determina o veritabila spalare mecanica a tractului ce se
insoteste si de o dilutie a germenilor cee ace va scadea patogenitatea lor. La
acestea se adauga proprietatile bactericide ale urinei care se realizeaza prin
osmolaritatea mare, ph acid 5,5 cat si secretiile protectoare ale prostate si ale
glandelor para-ureterale.
3. Mijloace celulare si imunologice specifice tractului urinar:
- Existenta unei pelicule de iro-mucoid
- Sistemul imunitar de protective a parenchimelor format din complement si
opsonine, asigura interventia celulelor specializate.
4. Factorii generali de rezistenta la agresiunea agentilor patogeni, reprezentati
de statusul imun general al organismului, echilibrul metabolic sau o anumita
receptivitate antigenica uroteliala, ce poate sa apara la unele personae.

41.SEMNELE CLINICE ALE PIELONEFRITEI ACUTE BACTERIENE UNILATERALA

Debutul este brutal cu febra,frisoane.Prezinta triada simptomatica:febra(cu


frison),durere lombara si urina tulbure(piurie).La acestea se pot adauga
tulburari de mictiune(polakiurie,disurie),tulburari digestive si alterarea starii
generale.De obicei diureza este normala,dar se poate ajunge la oligurie sau
anurie.
Examenul obiectiv:rinichi sensibil,uneori marit,palpabil.Abdomenul este
destins,hipogastrul sensibil la palpare.
42.SEMNELE CLINICE ALE PIELONERITEI ACUTE BACTERIENE BILATERALA

Idem 41
43.SEMNE CLINICE ALE PIELONEFRITEI ACUTE BACTERIENE LA COPII
-Hipertermie marcata,insotita de convulsii si alterarea starii generale, stagnare
neexplicata a cresterii, sindrom neurologic.Deseori semnele urinare sunt
absente(rinichi sensibil marit de volum,tulburari de
mictiune=polakiurie,disurie;diureza normala,dar se poate ajunge la oligurie sau
anurie).
44.SEMNELE CLINICE ALE PIELONEFRITEI ACUTE BACTERIENE LA BATRANI
Implica forme grave prin reactivitatea diminuata.Se accentueaza semnele si
simptomele clasice ale PNA(febra,durere lombara,piurie,rinichi marit de
volum,palpabil,sensibil,tulburari ale diurezei=oligurie sau anurie,tulburari
digestive si alterarea starii generale).Evolueaza cu hipotensiune sau tulburari
respiratorii si psihice.
45.RISCURILE PIELONEFRITEI ACUTE LA GRAVIDE
La gravide,infectia cailor urinare este favorizata de staza si dilatatia progresiva
a acestora,prin hipotonia sistemului excretor si compresiunea mecanica a
uterului gravid asupra ureterelor.Poate duce la insuficienta renala,uneori forme
septicemice,cu sindrom hepatorenal.De asemena poate determina un risc fetal
ce merge de la nastere prematura,subponderala la anomalii si
malformatii,uneori pana la compromiterea sarcinii.
46.INDICATI SCHEMA TERAPEUTICA A PRIMULUI EPISOD DE PIELONEFRITA LA
FEMEIE
Bacteriostatice:Cotrimoxazol 2 g/zi,Furadantin(Nitrofurantoin) 100-300
mg/zi,Negram 6-8 tb/zi,Norfloxacin 2 tb/zi-timp de 14 zile ce poate fi prelungit
in doze mai mici pana la 6 saptamani.
Se recomanda repaus la pat,hidratrare,vitaminoterapie,analgezice si
antipiretice.
47.SEMNELE CLINICE ALE CISTITEI ACUTE BACTERIENE
Descriem o triada clasica:polakurie,disurie,piurie.Se mai poate adauga
hematuria,deseori terminala si usturimile la mictiune.

Examenul clinic poate decela staza vezicala,infectii ale tractului urinar sau ale
organelor vecine.
48.TRATAMENTUL CISTITEI ACUTE BACTERIENE
Tratamentul consta in masuri generale igieno-dietetice,cu
repaus(relativ),regim alimentar usor,caldura locala,cure de diureza,alcalinizarea
mediului urinar(cu bicarbonat de sodiu 5 g/500 ml lichid).
Tratament medicamentos:Cotrimoxazol(Biseptol) 2 g/zi(7-10 zile),Neoxazol 4
g/zi(7-10 zile),Acid nalidixic(Negram) 4 g/zi sapt 1;3 g/zi sapt 2;2 g/zi sapt
3;Nitrofurantoin 300 mg/zi sapt 1;200 mg/zi sapt 2;100 mg/zi sapt
3;Norfloxacin 420 mg x2/zi(10 zile),Ciprofloxacin 500 mg x2/zi(7-10 zile).
49.PRIN CE SE DEOSEBESTE PIELONEFRITA ACUTA LA BARBAT FATA DE FEMEIE?
La barbat,pielonefrita se deosebeste prin aceea ca,de obicei,este secundara
unei afectiuni urologice,in special celor ce favorizeaza staza,neacceptandu-se o
infectie canaliculara primitiva cum se poate intalni la femeie.
50.DESCRIETI MECANISMUL PATOGENIC AL PIELONEFRITEI
Agentii patogeni cel mai frecvent intalniti sunt:E.Coli,Proteus si
Klebsiella.Infectia urinara cu germeni se realizeaza pe cale:
-ascendenta,canaliculara
-hematogena
-limfatica,din aproape in aproape
-comunicari anormale(fistule urodigestive)
Rezervorul microbian este reprezentat de intestinul uman de unde pot
coloniza regiunea perianala>>vestibul vaginal.Aici,germenii patogeni patrund
prin meatul uretral si pot urca contracurent,ajungand in vezica urinara.Aici se
fixeaza pe celululele uroteliului vezical,ceea ce determina simptomatologia
specifica infectiei urinare ce alcatuieste sindromul de cistita.Germenii
caracteristici infectiei urinare secreta lizine si endotoxine ce paralizeaza
peristaltica cailor urinare ,ceea ce permite acestor germeni sa ascensioneze din
vezica urinara in ureter,pana in bazinet.In pelvisul renal se produce,ca urmare a

acestei paralizii,o staza a urinii ce va duce la hipertensiune.Aceasta determina


dilatarea canalelor colectoare si germenii vor putea sa ascensioneze,aderand la
epiteliul de invelis,patrunzand in interstitiul renal.

51. Semnele clinice ale pielonefritei.


- rinichi sensibil, uneori marit, palpabil
- abdomenul este destins
- hipogastru sensibil la palpare
- tuseul vaginal este obligatoriu
- la percutie semnul Giordano este pozitiv
- punctele ureterale superior si mijlociu sunt dureroase
- unghiul costo-vertebral dureros

52. Semnele radiologice ale abcesului renal.


Tomografia sau radiografia pun in evidenta forma si dimensiunile rinichiului, ale
colectiilor intrarenale sau perirenale, cu extinderea lor in spatial
retroperitoneal. Uneori, sub acest control se poate face punctie aspiratorie a
formatiunilor, fie in scop diagnostic, fie therapeutic, constand in evacuarea
puroiului si injectarea de antibiotic local.

53. Semne clinice ale flegmonului periuretral.


Flegmonul difuz
periuretrita

periuretral (Gangrena Fournier) - forma agresiva

- conditii anatomice si patologice preexistente


- germenilor aerobi + anaerobi

de

- rezistenta scazuta a organismului (diabet, IRC).


-

Endarterita obliteranta microtromboze

Gangrena acuta a pielii scrotului cu tendinta la extindere

- sindromul Fournier : infectia se propaga spre scrot, penis, pube, crepitatii,


flictene + semne generale de infectie: febra, frisoane, alterarea starii generale.

- semne pleuro pulmonare, in localizarea superioara


- semne abdominale, digestive, in localizareananterioara, ce poate fi
confundata cu orice sindrom abdominal acut
- durere si contracture lombara, cand evolueaza posterior, mergand pana la
infiltrarea tegumentelor si chiar fistulizarea colectiilor la acest nivel. (puncta
slabe ale peretelui posterior).

57. Semne clinice ale litiazei renale.


- Colica renala (sau colica nefretica) este durerea cu caracter paroxistic,
unilaterala, instalata brusc la nivelul regiunii lombare, cu iradiere spre
abdominul inferior, coborand spre organele genitale externe si fata interna a
coapsei. Este declansata de trepidatii, mersul pe teren accidentat, etc. Durata
colicii este variabila.
- Hematuria (prezenta sangelui in urina) traduce migrarea calculului (lezand
tesuturile si producand sangerari) si apare dupa colica, avand caracter provocat
- hematurie de efort" (dupa practicarea sportului, dupa o calatorie cu un
vehicul pe un drum cu denivelari).
- Manifestari digestive: greturi, varsaturi, meteorism abdominal(balonare).
- Manifestari cardio-vasculare: tahicardie (accelerarea anormala a batailor
inimii- peste 90 batai pe minut) si hipertensiune arteriala(cresterea tensiunii
arteriale).
Febra - semnaleaza retentia de urina infectata deasupra obstacolului si evolutia

spre stare septica (infectarea cu microbi a intregului organism).


- Mai rar sunt prezente polakiuria (urinari frecvente) si usturimile mictionale (in
momentul urinarii).

58. Diagnosticul radiologic in litiaza renala.


- Radiografia renala simpla - calculi radioopaci, nefrograma, modificari ale
scheletului.
- Urografia : -sediul si numarul calculilor n caile excretorii; - calculii
radioopaci, radiotransparenti ("mantel simptom" = imagine lacunara bine
delimitata cu un halou de substanta opaca n jur ).
- rasunetul litiazei asupra cailor excretorii si parenchimului renal - dilatatii
deasupra obstacolului sau secretia poate lipsi (rinichiul mut urografic).
- Uretero-pielografia retrograda (UPR) n rinichiul mut urografic.
- Uretero-pielografia anterograda pe nefrostomie, elimina riscul infectiei.
- Ecografia - calculii pielo-caliceali > 5 mm imagine hiperreflectogena cu
con de umbra posterior.
- decelarea stazei urinare suprajacenta obstructiei calculoase
- Scintigrafia renala si renograma izotopica - ntrziere sau lipsa de
eliminare a substantei radioactive = staza n sistemul pielo-ureteral

59. Forme clinice de litiaza renala.


forme clinice: latenta, dureroasa, cu infectie urinara, cu insuficienta renala.
Forma latenta - calcul mic, imobil, "prizonier" ntr-un calice, sau de un
calcul mare ce muleaza cavitatile, fixat prin dimensiunile lui.
-descoperiti: - la bolnavii cu risc - mobilizare calcica (hiperparatiroidism primar
sau secundar, oxalurie), tulburari digestive, gutosi, imobilizati, paraplegici,
infectati

- accidental - radiografia abdominala ; examenul


urinii albuminurie, piurie sau hematurie .
Forma manifesta Nefralgia - durere fixa, localizata n regiunea lombara, n
unghiul costo-muscular, surda, suportabila, dupa eforturi sau fara o cauza
aparenta, semnul Giordano este prezent.

60. Tratamentul medical in litiaza renala urica.


Se recomanda cresterea diurezei (aprox. 3L in 24 ore), cresterea ph-ului urinar
la 7 administrand carbonat de sodium sau potasiu, sau cure de lamaie (2/zi). Se
mai poate administra inhibitori de xantin oxidaza ca Allopurinol, Milurit,
Acetazolamida (250 mg/zi) sau Amplivix. Se mai recomanda restrictive
alimentara purinica (fara organe, creier, icre, etc.)

61. Tratamentul medical in litiaza renala oxalica


Se administreaza citrate de potasiu, saruri de magneziu(150 mg x3 zi),
hidroclorotiazida (100 mg/zi), izocarboxidaza , vitamina B6(100 mg /zi). Se
recomanda dieta saraca in grasimi si hidrocarbonate si cura de diureza(2-3 l de
lichide pe zi).
62. Tratamentul medical in litiaza renala cistinica
Se recomanda cura de diureza masiva, alcalinizarea urinii pe cale orala si dieta
fara metionina. Se administreaza cu bune rezultate, D- penicilamina( Cuprenil
0.02g/kg), Aacetil-cisteina (0,7 g x 4/zi), Thiofosfat, Captopril si vitamina C in
doze mari.
63. Tratamentul medical in litiaza renala fosfocalcica
-in litiaza calcica
Se impune un regim alimentar sarac in calciu, folosirea de alimente care ajuta
la fixarea calciului ( painea neagra, taratele) si cura de diureza. Deasemena,
regimul hiposodat micsoreaza calciuria. Se mai pot administra ortoosfati de

calciu si pirofosfati , saruri de magneziu (300-600 mg/zi), diuretice tiazidice sau


fosfat celulozo-sodice)
64. Indicatiile tratamentului endourologic si chirurgical in litiaza renala
Indicatiile tratamentului se adreseaza: calculilor obstructivi ce induc
deteriorare morfologica si functionala progresiva, calculilor renali asociati cu
infectii urinare recidivante, refractare la tratament si calculilor ce dau dureri
persistente
65. Semnele clinice ale litiazei ureterale
-durerea de intensitate variabila
-urinari frecvente si dureroase,
-greata, varsatari,distensie abdominal
-hematurie
-piurie

66. Diagnostic radiologic al litiazei ureterale


-radiografia reno-vezicala simpla(RRVS) (pe gol)
-urografia intravenoasa (UIV)
67. Semnele clinice ale litiazei vezicale

disurie (urinare dificila, cu efort)


urinari dese
usturimi la urinare
nevoie imperioasa de a urina
hematuria (sange in urina) care apare dupa efort fizic (plimbari)
urinare in doi timpi
dureri abdominale cu iradiere peniana
intreruperea jetului urinar

68. Diagnosticul paraclinic al litiazei vezicale

Diagosticul se pune pe baza:


1. Investigatii imagistice: radiografia renala simpla, ecografia
2. Investigatii cistoscopice: efectuarea unei cistoscopii la acesti pacienti este
deosebit de utila evidentiindu-se atat numarul calculilor cat si dimensiunile
lor, aceasta investigatie fiind decisiva pentru stabilirea conduitei terapeutice.
69. Tratamentul litiazei vezicale
Calculii vezicali de mici dimensiuni vor fi tratati prin litotritie mecanica, dupa
triturare fragmentele fiind extrase pe teaca instrumentului, ulterior se va face
rezectia endoscopica a formatiunii tumorale prostatice.
Calculii de dimensiuni mari vor fi extrasi prin cistolitotomie, rezolvarea
obstacolului tumoral prostatic facandu-se in functie de natura si marimea lui.
70. Schematizati semnele clinice ale cancerului renal parenchimatos la adult
Hematuria are intensitate variabila de la sangerari microscopic pana la forme
macroscopic cu cheaguri, fiind spontana ca debut si capricioasa in evolutie.
Apare si dispare fara o cauza anume. Este un simptom tardiv, determinat de
penetratia tumorala in caile de excretie, evoluand indolor sau cu dureri uneori
cu caracter colicativ
Durerea are caracter de nefralgie , permanenta, in regiunea lombara sup.
Este provocata de prinderea filetelor nervoase din capsula renala care este
invadata de tumora, de aceea durerea este un semn tardiv, aparand atunci
cand tumora e mare
Tumora renala se va evidentia tardiv prin palpare, cand nefromegalia
neoplazica ajunge la dimensiuni mari. Tumorile de pol inf sunt mai accesibile iar
cele de pol sup sunt ascunse sub rebordul costal si sunt mai greu decelabile. In
general , palparea tumorii este posibila atunci cand are diametrul mai mare de
5 cm si se prezinta ca o masa neregulata, dura , cu contact lombar, mobile sau
fixa cand poate penetra peretele lombar
Febra este in platou( 38-40 C) care evolueaza neinfluentata de antibiotic si
care nu are o marca infectioasa( fara hiperleucocitoza) si care scade sub ablatia
tumorii si reapare in caz de recidiva sau metastaze.

In alte cazuri, simptomatologia clinica a tumorilor renale este dominate de


prezenta si evolutia metastazelor prin aparitia unui sindrom fie pulmonar , osos
sau cerebral, evoluand cu hepatomegalie, adenopatii mediastinale sau
supraclaviculare

71. Care sunt metodele investigationale pentru diagnosticul pozitiv si


stadializarea cancerului renal parenchimatos la adult?
1. Examenele de laborator
- sumar de urina evidentiaza o hematurie microscopica
- examen hematologic: eritrocitoza, anemie cu CSH marit
- markeri tumorali evidentiaza cresterea antigenului carcinoembrionar si
antigenul fetoplacentar
- fosfataza alcaline, LDH, hepatoglobuluine, imunoglobuline pot fi marite
- teste imunologice: crestere Ag tumoral leucocitar si activitatea ATP-azica
a limfocitelor
- citologie urinara, flowcitometria, morfometria nucleara, continut DNP
modificate, dar nu in mod specific
- citologia aspiratorie poarte oferi mai multe date
2. Explorari imagistice:
a) Radiografia reno-vezicala directa - marire devolum al rinichiului,
deformari ale contrului renal, calcificar tumorale dispuse linear sau
granular, metastaze osoase in vecinatate
b) Urografia - leziune urografica specifica - inlocuitoare de spatiu renal
care impinge caile urinare intrarenale, determinand deformari, alungiri.
amputari pielo-caliceale.
c) Nefrotomografia
d) Uretropielografia
3. Alte investigatii
a)
b)
c)
d)

Ecografia renala - diferentiaza tumorile solide, de cele lichide


Ecografia Dopple - arata vascularizatia rinichiului tumoral
Tomografie computerizata - se investigheaza bine spatiul retroperitoneal
Arteriografia

e) Cavografia
72. Semnele urografice ale cancerului renal parenchimatos la adult
- apare o leziune specifica, imaginea inlocuitoare de spatiu renal
- impinge caile urinare intrarenale, determinand deformari, alungiri,
amputari pielo-caliceale
- ureterul poate fi impins medial de tumori mai mari
- semnele urografice sunt necaracteristice, indirecte si au limita in
evidentierea cancerului renal deoarece investigatia urografica se opreste
la marginea tumorii, iar tumorile mici nu pot fi evidentiate
- rinichiul tumoral poate fi nefunctional, fiind mut urografic sau poate
aparea o imagine fals pozitiva pseudo-tumorala in alte afectiuni renale
73. Schema terapeutica a cancerului renal parenchimatos la adult
- in principal chirurgical, tumorile fiind de obicei radio si chimio rezistente
1. Tratamentul chirurgical
- nefrectomie largita radicala = indepartarea rinichiului tumoral, al grasimii
perirenale si a fasciei lui Gerota impreuna cu glanda suprarenala,
grasimea retroperitoneala si ganglionii loco-regoinali
- se incepe cu pediculul renal
- metastazele daca sunt unice pot fi extirpate chirurgical, asigurand o buna
evolutie
2. Radioterapie
- se foloseste neoadjuvant sau adjuvant, fara o actiune deosebita asupra
tumorii
3. Chimioterapia
- tratament citostatic in forme diseminate (Vinblastina)
4. Imunoterapie
- interferon asociat cu interleukina-2
74. Semnele clinice ale cancerului renal parenchimatos la copil (tumora
Wilms)

- prezenta tumorii abdominale ce face compresiune pe organele vecine si


deformeaza abdomenul si peretele toracic inferior
- simptome date de compresiunea viscerelor si plexurilor nervoase:
durere, inapetenta, sindrom pseudo-ocluziv, abdomen actu in cazul de
rupere a tumorii
- febra, tuse cu expectoratie, anemie, slabire, rar hematurie sau sindrom
nefrotic
75. Semnele clinice ale tumorilor uroteliale pielocaliceale
- hematuria: micro/macroscopica, capricioasa, care apare si dispare fara o
cauza evidenta, de intensitate si durata variabila
- durere in flanc: nefralgie persistenta pana la forme paroxistice
(asemanator colicii renale)
- tumora este in evolutie prin dilatarea secundara a rinichiului prin
hidronefroza
- semne generale: febra, anemie, casexie
76. Semnele radiologice ale tumorilor uroteliale pielocaliceale
- ecografia arata dilatatia cavitatilor renale (hidronefroza secundara)
- urografia - apar deficiente de opacifiere a cailor urinare, dand aspecte de
lacuna, uneori cu
- caracter particular cum intalnim la nivelul tumorilor ureterale (semn
Bergman).
- alteori exista stenoza cailor in care tumora provoaca amputatia cailor sau
deformarea si dilatatia zonelor suprajacente
77. Tratamentul tumorilor uroteliale pielocaliceale
- depinde de starea rinichiului opus
- in principiu tratament chirurgical si consta in efectuarea
nefroureteroctomiei totala, cat mai radicala prin excizia perifasciala
largita, a fasciei Gerota insotita de o cistectomie partiala perimeatica si
de limfadectomie retroperitoneala
- nefroureterectomia subtotala se practica de necesitate cand starea
generala nu permite si prognostica rezultate defavorabile in evolutie
(datorita recidivei locale)

- interventiile conservatoare sunt limitate de catre localizarile


multicentrice sau a prezentei recidivelor frecvente.
- ablatia tumorii va trebui facuta cu limite de siguranta; ureterctomia se va
face in ideea anastomozelor sau a eventualelor reimplantari vezicoiretrale
- mai nou se poate folosi o serie procedee endoscopice
78. Semnele clinice ale tumorilor vezicale superficiale
- hematurie: intensitate variabila, micro sau macroscopica, totala,
terminala, izolata, uneori ca singur semn, capricioasa
- microhematuria
- polachiuria
- durere pelvina
- cistita tumorala
79. Semnele clinice ale cistitei neoplazice
- se caracterizeaza prin polachiurie, durere la mictionare, piurie si
hematurie, rebela la tratamente obisnuite si cu aparitie in caz de tumori
vezicale avansate, in special in cele infiltrative
80. Prezentati schema de tratament in tumorile vezicale superficiale.
1. Tratament endoscopic: rezectia endoscopica a tumorii cu recoltare de
probe histologice
2. Tratament chirurgical: cistectomia totala - la barbat:
cistoprostatoveziculectomie totala largita cu limfadenectomie; la femeie:
pelvectomie anterioara ce implica cistectomie totala,
colpohisterectomia.
3. Tratament radioterapic: diverse metode - externa, interstitiala, iradiere
endocavitara
4. Chimioterapie - sistematic sau prin administrare locala
hipertermie
crioterapie
compresiune hidrostatica
embolizare selectiva
imunoterapie: vaccin BCG modificat
terapie fotodiamica
interferon alfa-2b

81.Prezentati schema de tratament in tumorile vezicale infiltrative.

T1G3 - Cistectomie radicala


T2 si T3a - Cistectomie totala . complementara
T3b - Cistectomie radicala complementara cu citostatice
T4a si T4b - Cistectomie totala paliativa complementata cu tratament
citostatic sau iradiere fie locala , fie cobaltoterapie

82.Semnele radiologice in tumorile vezicale.


Urografia intravenoasa este orientativa pentru diagnosticul tumorilor vezicale
sau a altor localizari ale tumorilor de uroteliu.Imaginea urografica specifica este
imaginea lacunara vezicala sau rigiditatea si deformarea peretilor vezicali in
cele infiltrative.Se evidentiaza rasunetul supra aparatului urinar superior.
Tomodensitometria (CT) precizeaza gradul de penetrare a tumorii vezicale si
stadiaza mai bine tumora.

83.Discutati modificarile locale in adenomul de prostata evidentiate la tuseul


rectal.
Tuseul rectal este un examen esential in stabilirea diagnosticului. La tuseul
rectal se constata prostata marita , se apreciaza diametrul longitudinal si cel
transversal.Santul median poate fi pastrat sau disparut , suprafata poate fi
neteda sau nu , consistenta poate fi ferm-elastica sau cu limite nete , poate fi
dureroasa sau nu.Palparea bimanuala deceleaza reziduul vezical palpabil sau
globul vezical.

84.Semnele clinice ale adenomului de prostata.


1.Simptome si semne urinare sunt reprezentate in functie de evolutia
detrusorului:

a) simptome iritative :
Polachiurie nocturna ce poate fi de 3-4 ori pe noapte , in special in a
doua parte a noptii cu mictiune imperioasa sau prelungita , cu scaderea
jetului urinar , atunci cand adenomul este disectazic,iar cand adenomul
este mai mare , va determina prin compresia organelor vecine , senzatia
de corp strain in rect si erectii sau polutii nocturne.
b) simptome obstructive:
Disurie de intensitate variabila , care poate evolua spre:
Retentie incompleta de urina fara distensie vezicala in care reziduul
vezical este mai mic de 300 ml , cu polachiurie diurna, cu senzatia de
golire incompleta a vezicii iar la tactul rectal bimanual se evidentiaza
reziduul vezical.
Retentie incompleta de urina cu distensie vezicala cand reziduul vezical
este mai mare de 300 ml cu polachiurie si disurie nocturna si diurna,
uneori mergand pana la o falsa incontinenta , iar la tuseul rectal
bimanual sau examenul clinic de deceleaza globul vezical.
2.Manifestari generale: sunt determinate de instalarea insuficientei renale
drepte
Semne iritative: -polachiurie nocturna
-polachiurie diurna
-mictiune imperioasa
-discomfort mictional
Semne obstructive: - disurie
- Mictiune in doi timpi
- Dribbling terminal
- Mictiune incompleta

85.Modificarile locale evidentiate la tuseul rectal in functie de stadiul tumorii


locale in cancerul de prostata.
T1-nu apar modificari clinice

T2-nodulul canceros se prezinta ca un nodul dur , de marime variabila ,


unic sau multiplu, localizat intr-un lob sau in ambii lobi,uneori nodulul
mare ocupa lobul respectiv.
T3- prostata este mare,dura cu santul median sters , cu limitele
pastrate,cu duritate lemnoasa si neuniforma.
T4a-cap de taur cand masa tumorala este extinsa spre veziculele
seminale si ampula rectala,marginile tumorale se pierd lateral,cu
prelungiri latero-craniene spre veziculele seminale,invadeaza si fixeaza
periprostatic colul vezical si trigonul
T4b-carcinomatoza prostato-perineala-masa tumorala ce ocupa
pelvisul,este imobila,indolora,neregulata,comprimand rectul.

86.Schematizati semnele clinice ale cancerului de prostata .


1. Suferinte generale nespecifice prin evolutia sindromului paraneoplazic si
constau in modificarea starii generale,sindrom anemic (metastaze osoase
) sau sindrom uremic (15-20 %)
2. Semne si simptome date de dezvoltarea locala a CP , astfel sunt:
1-10% asimptomatici
Semne si simptome urinare-ce pot fi confundate cu evolutia unui
adenom de prostata (25%) si constau in polachiurie , disurie si
hematurie-in special semne obstructive-25% ajungand la retentie
urinara.
Durerea prezentata in 20-40% din cazuri care acuza dureri
perirenale si apoi dureri osoase-spate , membre inferioare sau unde
sunt metastaze osoase.

87.Formele clinice ala cancerului de prostata.

Asimptomatic
Forme dureroase-local sau la distanta prin metastaze
Forme obstructive
Prin metastaze(osoase , pulmonare,etc)
Cu hematurie

Cu insuficienta renala

88.Schematizati tratamentul cancerului de prostata fara obstructie urinara .


1. In T1-T2 prostatectomie totala cu alternativa tratamentului prin iradiere
2. In stadiul local avansat T3a,b,c M0:
- Orhidectomie chirurgicala sau chimica
- Antiandrogeni
- Iradiere loco-regionala
3. In stadiul T3 M+ se recomanda citostatice cu sau fara iradierea
metastazelor

89.Schematizati tratamentul cancerului de prostata cu obstructie urinara.


1. In stadiul T4a M0 deblocare cervico-prostatica transureterala sau
transvezicala
- Orhidectomia-chirurgicala sau chimica
- Antiandrogeni
- Iradiere loco-regionala.
2. In stadiul T4a M+ - citostatice i.v sau iradierea metastazelor

90.Semnele clinice ale tumorile testiculare.


Semnul cardinal este tumefactia scrotala insotita de senzatia de pienitudine si
greutate locala , durerea fiind semnalata ocazionala.Uneori,semnele clinice sunt
date de metastaze ( hemoptizie ) sau de modificarile produse prin secretia de
hormoni in exces (ginecomastie ).

Subiecte urologie

91. Formele clinice ale tumorilor testiculare


In afara de forma tumorala propriu-zisa, pot xista forme ce simuleaza afectiuni
apididimare, pseudoinflamatorii, acute, in care, cu toate ca exista semen
inflamatorii locale, tratament specific antiinfectios nu duce la remisiunea
fenomenelor clinice. In aceste situatii ne gandim la o tumora a testiculului si
efectuam investigatii in acest sens.
Alte forme clinice sunt:
Forme cu hidrocel satelit 10%
Forme metastatice cu semne clinice legate de situatia metastazelor
Forme cu manifestari hormonale im tumorile secretante manifestate prin
ginecomastie sau virilizarea precoce
Forme atrofice in care tumorile sunt mici dar cu diseminari la distanta
Cancer pe testicul ectopic in special cele cu localizare abdominala
Cancer testicular bilateral
92. Tratamentul chirurgical al tumorilor testiculare
Orhidectomie pe cale inghinala, cu abordul initial al funiculului spermatic, cu
pnsarea acestuia, mobilizarea testiculului din bursa scrotala si excizia lui.
Limfodisectia retroperitoneala pentru tumorile germinale nonseminomatoase
cu depozite ganglionare lombo-aortice. Se aplica limfodisectia retroperitoneala
secventiala pentru toate tumorile in stadiul Boden II cu remisiune incomplete
dupa chimioterapie.
93. Tratamentul adjuvant in tumorile testiculare
Radioterapia a fost aplicata in special in seminoamele mature, care sunt foarte
radiosensibile, cu iradierea campurilor inghinale, abdominale, mediastinale si
supra-claviculare.
Chimioterapia se aplica in cazul seminoamelor immature si anaplazice care sunt
mai putin sensibile. Chimioterapia are rezultate foarte bune, intrucat actioneaza
pe o tumora cu cellule germinale, sensibila la o gama larga de citostatice.
Protocoalele chimioterapeutice mai recente sunt: bleomicina, epoxil,
cisplatinium, vinblastine.

94. Semnele clinice ale uretritei acute microbiene


95. Tabloul clinic al traumatismelor uretrei anterioare
Uretroragie uneori importanta cu apariti unui hematom perineal masiv in
future, insotit de dureri loco-regionale perineale. Retentive de urina este
inconstanta si tuseul rectal este normal. Extravazarea urohematica poate evolua
spre supuratie si flegmon periureteral.

96. Tabloul clinic al traumatismelor uretrei posterioare


Mictiune imposibila mergand pana la glob vezical
Uretroragie inconstanta
Hematom periprostato-vezical palpabil si percutabil suprapubian, la tuseu
prostate fiind ascensionata
Edem si echimoze in zona peniana, scrotala si fuzat in fascia Colles
Soc hemoragic, traumatic
97. Masuri terapeutice de urgenta impuse la leziunile traumatice ale uretrei
Tratamen general de combatere a durerii, antibioterapie si compresiune
externa
Daca este o contuzie uretrala pacientul poate urina aproximativ normal
Uretroragia necesita un cateter moale si pansament compresiv
In cazul retentiei de urina fara cateterizare uretrala se monteaza
cistostomie
In caz de extravazat mic in a saptea zi se practica cistouretrografie
mictionala si se mentine cistostoma pana la trei saptamani
Daca extravazatul este mare se practica drenajul colectiei, cistostomie,
antibioterapie si uretroplastie
98. Tratamentul in traumatismele bursei scotale
Contuziile simple (echimoze, hematoame mici ) se pot vindeca spontan sau prin
tratament conservator, antalgice, antiinflamatioare, punga cu ghiata.
Hematoamele necesita explorarea chirurgicala cu indepartarea tesuturilor

devitalizate, hemostaza, drenaj si sutura evitand astfel suprainfectarea. In cazul


traumatismelor testiculare se impune tratamentul de urgent ace implica
explorarea chirurgicala, evacuarea hematomului, indepartarea leziunilor
necrotice cu sutura albugineei si reantegrarea complete a testiculelor in bursa,
pierderea mare de substanta tegumentara la nivelul scrotului necesitand grefe
de piele. In caz de distructie a testiculului se impune orhidectomie.
99. Semnele clinice ale anuriei calculoase
Anuria calculoasa se traduce prin suspendarea brusca a emisiuni de urina,
precedata si insotita de dureri renale:
Loja renala dureroasa, rinichiul este in tensiune fiind dureros
Greata, varsaturi, distensie abdominala, constipatie
Acidoza metabolica si semnele neuropsihice care culmineaza cu coma
uremica
Perioada de anuria dureaza atata vreme cat persista obstacolul ureteral
100. Tratamentul anuriei calculoase
Tratamentul consta in restabilirea permeabilitatii cailor urinare cat mai repede
posibil inainte de alterarea starii generale si de instalarea leziunilor renale
ireversibile. Masurile terapeutice vor fi adaptate starii clinice a bolnavului :

1)In faza de toleranta clinica:


Calcul radioopac mare: ureterolitotomie de urgenta
Calcul radioopac mic, se va incerca in primul rand cateterismul ureteral, la
scoaterea sondei esteposibila expulzarea spomtana a calculului sau
reluarea diurezei. Daca sonda nu poate fi trecuta deasupra obstacolului
bolnavul va fi trecut in sala de operatie
Calcul ureteral radiotransparent: se va incepe prin cateterism ureteral iar
daca obstacolul nu poate fi deposit se va intervene chirurgical.
2)In faza de uremie: data fiind starea uremica, se va recurge in primul rand la
cateterismul ureteral care sa permita restabilirea diurezei cu cea mai mica

traumatizare posibila a bolnavului si numai daca sondele nu depasesc calculul se


va intervene chirurgical.