Farmacologie LP (reete)

Tonicardiace n momentul de fa cele mai utilizate digitalice n terapie sunt digoxina si digitoxina. FARMACODINAMIE Mecanismul molecular de aciune al digitalicelor Digitalicele inhib ATP-aza Na+/K+ (pompa Na+/K+) => creste concentratia intracelulara a ionilor de Na+ si scade cea a ionilor de K+. Cresterea Na+ intracelular determina activarea pompei de Na+/Ca2+ cu favorizarea efluxului de Na+ si a influxului de Ca2+ (3 ioni de Na+ pentru 1 ion de Ca2+). Cresterea Ca2+ intracellular determina eliberare suplimentara de calciu din RS (reticul sarcoplasmic) si cresterea influxului de Ca2+ prin canalele lente transmembranare. Cresterea Ca2+ intracelular determina efectul inotrop pozitiv. In mod normal cele 2 pompe functioneaza astfel: Pompa Na+/K+ introduce 2 K+ la schimb cu 3 Na+. Pompa Ca2+/Na+ introduce 3 Na+ la schimb cu 1 Ca2+. Blocarea pompei Na+/K+ duce la cresterea concentratiei intracelulare a Na+ care va determina scaderea activitatii pompei Ca2+/Na+ pana la inversarea sensului de functionare al acesteia: va introduce 1 Ca2+ pentru a scoate 3 Na+ => scaderea concentratiei de Na+ si cresterea disponibilului intracellular de Ca2+ => efect inotrop pozitiv. Digitalicele au efecte: inotrop+, cronotrop-, dromotrop-, batmotrop+, inhib S reflexa, stimulare PS central, vasoconstrictie, inhiba secr de renina, discromatopsie, dureri musc prin scad K intracel.

Cinetica!Absorbia intestinal depinde de liposolubilitatea digitalicului folosit. La unele persoane preparatele digitalice pot fi inactivate de flora intestinal. Legarea de proteinele plasmatice influeneaz latena de instalare si durata efectului.Eliminarea se realizeaz dup o cinetic de ordinul 1: cantitatea epurat este proporional cu
cantitatea total din organism.

1. Tonicardiac pt tratament de intretinere unui bolnav cu IC cr.

Rp| digoxin cp 0,25 mg Fl. Nr. I Ds. int, cate 1 cp/zi, 5 zile /sapt. Rp| digitalina sol oficinala 1 la mie Fl. Nr. I Ds. int., cate 5 pic/zi, 5 zile /sapt. Digoxina= se admin atat oral cat si injectabil, este cel mai frecvent utilizata. Doza intretinere=o,25mg/zi.digitalizarea rapida a bolnavului cu IC decompensata se obtine prin admin dozelor de incarcare: oral-0,5 mg x 3/zi, timp de 1 zi sau 0,5 mg inject iv +0.25 mg oral (2 prize) timp de 1 zi.digox se admin in priza unica, eventual seara, pt ca dimineata sa se poata recolta probe pt evaluarea digoxinemiei.se elim renal 80% si metab hepatica 20% Digitoxina= se admin doar oral.doza intrat=0.1 mg/zi=>c% de platou se realiz in 28 de zile.se da intai o doza de atac=0,3mg/zi, 3-4 zile, dupa care se trece la trat de intret.elim renala 20%, metab hep 80%. 2. Tonicardiace pt trat de atac in IC congestiva al unui bolnav nedgitalizat anterior. Rp| Digoxin fl 0,5 mg Fl. nr. I Ds injectabil i.v., lent, cate 1 fi diluata in 10 ml ser fiz, se poate repeta la 8 h sub control. Rp| ser fiz fi 10 ml Nr. III Ds pt diluarea digoxinei. Rp| digoxin cp 0,25 mg Fl. nr. I Ds. int, cate 1 cp x 3 / zi timp de 3-4 zile, apoi se trece la tratament de intretinere. 3. Tonicard. pt trat de intretinere al unui bolnav cu IC + fenom toxice digitalice.

Farmacologie LP (reete) 1. Se opreste admin de digitalice 2. Daca apar manifest cardiace se trat aritmia ->lidocaina iv sau fenitoina Daca apare BAV-> atropina Admin. KCl in aritmii Efecte: la niv SNC->halucinatii; la niv digestiv-> greata, voma; oculare->discromatopsii Supradoza cu digoxina cauzeaza frecvent moarte. 3 epurarea completa digoxina-> de 4x T1/2=> 6 zile 4 se reia trat cu tonicardiace cu doze la . Rp| digoxin cp 0,25 mg Fl. nr. I Ds. int, cate cp /zi, 5 zile/sapt, sub controlul alurii ventriculare 4. Tonicardiac pt trat de intret. unui bolnav cu IC ... + creatinemie=3,5mg/100ml. Digoxin-elim renal 75%, metab hep 25% Digitoxin-invers Rp| digitalina sol oficinala 1 la mie Fl. nr. I Ds. int, cate 5 pic/zi 5 zile/sapt, sub controlul alurii ventriculare. SAU digoxin doza la . Tonicard se asoc. cu inhib. ai enzimei de conversie, digoxin si diuretice. Rp1| digoxin cp 0,25 mg Fl. nr. I Ds. int, cate 1cp/zi, 5 zile/sapt Rp2| Nefrix cp 25 mg Fl. nr. I Ds. int, cate 1 cp la 2 zile Nefrix=hidroclortiazida Diuretic saluretic din grupa tiazidelor, are actiune de intensitate moderata, care se mentine 8-l2 ore; scade presiunea arteriala crescuta si potenteaza efectul medicamentelor antihipertensive. Rp3| Enap cp 10mg Fl. nr I Ds. int, cate 1 cp dimineata si 1 cp seara. Enap = Antihipertensiv din grupa inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei I. Un comprimat contine 10 mg, respectiv 20 mg maleat de enalapril si excipienti: celuloza microcristalina, lactoza, polividona, amidon de porumb, talc, stearat de magneziu.

5. Un medicament de urgen pentru un bolnav acut cu edem pulmonar cardiogen, care nu a mai fost digitalizat. Rp1| Digoxin fi 0,5 mg Nr. III Ds. inj i.v,lent, cate 1 fi diluata in ser fiziologic, se poate repeta la 8h Rp2| Ser fiziologic 10 ml Nr. III Ds pt diluarea digoxin. Rp3| Morfin sulfurica fi 20 mg (douzeci miligrame) Nr. III (trei) Ds. Injectabil subcutanat, 1/2 filol la nevoie.

Farmacologie LP (reete) Morfina=cea mai veche si cea mai importanta substanta opioida.actioneaza agonist asupra tuturor R opioizi (exc R ORL), mai intesns asupra R miu.este utilizat cel mai frecvent ca analgezic, mai eficient in durerile cronice decat cele acute.efect analgezic max dupa 1 h si dureaza 4-6 h.doza obisnuita 10mg, inject subcutan echivalent cu 60 mg admin orala.la noi se utilizeaza tinctura Davila cu 0,17% morfina,care util pe cale orala are efect antidiareic. Rp4| Furosemid fi 20 mg Nr. III Ds. Injectabil iv, lent, 1 fiola o data, se poate repeta dup 3-4h. Furosemid=diuretic cu efect foarte intens care se produce cu latenta scurta si este de durata lunga.uriina este hipotona, bogata in Na, K, Cl si Ca, ia pH urinar este acid.o doza obisnuita de 40 mg la bolnavul hidratat normal poate creste de 5 ori vol urinar + cant de Na si Cl elim prin urina in 4 ore.admin intre 20mg si 2g/ 24 h.efectul incepe la 20-60 min de la admin orala, este max dupa 2-3 h si dureaza 4-6h si la 3-15 min de la admin iv., este max dupa 15-30 min si dureaza 3-5 h.are efect si in stadii avansate ale IR (deoarece creste fluxul plasmatic renal).se util cel mai frecvent ca trat de urgenta pt edemul pulmonar acut si pt criza hipertensiva, cand se admin iv.in cazuri de IR severa se poate ajunge si la doze de 1-2 g/zi, perfuzie iv. Rp5| Nitroglicerina fi 5 ml Nr. III Ds. injectabil iv in perfuzie, cate 1 fi in 250 ml ser fiz, cu debit al perfuziei=20-30 micrograme/min. Nitroglicerina(trinitrosan,nitroderm TTS)= este un antianginos din clasa nitratilor organici.in admin sublinguala este singurul tratament rapid si eficace al crizei de angina pectorala.biodisponib in admin sublinguala este de 40%, in cea orala de 1%.durerea anginoasa cedeaza in 2-5 min de la dizolvare cp sublingual.cp au termen de valab limitat, nitroglicerina fiind volatila se pastreaza in flacoane bine inchise.spray-ul sublingual este mai sigur dpdv.admin int 2,5-6 mg/o data pt a satura capacitatea hepatica de metabolizare.exista si prep cu nitroglic pt uz transdermic (unguente si plasturi retard).poate fi introd si in perfuzie iv (in trat IMA si insuf card. acuta)->exista riscul aparitiei hipotens cu tahicardie consecutiva.

Antiaritmice

1. Prescriei un antiaritmic pt tratam. unui bolnav cu cardiopatie ischemica.

Toate blocantele receptorilor beta 1 adrenergici deprima activitatea miocardului in ansamblu: scad excitabilitatea, conductibilitatea , frecventa cardiac si inotropismul. Scaderea frecventei sinusale permite utilizarea acestor medicamente in tratamentul tahicardiilor sinusale, in timp ce scaderea excitabilitatii permite utilizarea lor in tratamentul aritmiilor prin focar ectopic. Eficacitatea acestor AA este cu atat mai mare cu cat in producerea aritmii intervin mai mult mecanisme simpatoadrenergice. Indicatiile clinice ale beta-blocantelor ca AA: 1. Tahicardii sinusale 2. Extrasitole la adultul tanar 3. Aritmii cardiace pe fond de hipertiroidism 4. Artimii cardiace datorate unor modificari focale ale inervatiei adrenergice 5. Controlul frecventei ventriculare la pacientii cu tahiaritmii supraventriculare in asociere cu digitalice atunci cand digitalicele nu reusesc sa controleze satisfacator frecventa ventriculara. Rp. Atenolol cp 50mg Nr. I fl Ds. Intern, cte 1 comprimat pe zi, dimineata. Atenolol=antiaritmic blocant beta1 adrenergic.deprima activit miocardica (efecte inotrop, cronotrop, dromotrop si batmotrop negative).scaderea frecv sinusale=>permite util med ipt trat tahicard sinusale.scaderea excitabilitatii=> permite util med in trat aritmiilor prin focar ectopic.admin orala cp 50-100 mg, 1-2cp/zi.avantajos la varstinici + batrani deoarece travers in prop mica bariera hematoenc.

Farmacologie LP (reete) 2. Prescriei un antiaritmic ptr un bolnav cu infarct miocardic acut, ce are extrasistole ventriculare frecvente. Amiodarona fi 150mg Nr. IV Ds. Inj n perfuzie iv, 2 fiole n 250 ml ser fiziologic. Amiodarona= AA de cls a 3a, Pe langa efectul antiaritmic, are si efect bradicardizant si antianginos dar nu se foloseste ca antianginos datorita riscului aritmogen. Efectul antianginos se explica prin relaxarea musculaturii netede a coronarelor si cresterea fluxului sanguin coronarian.de obicei se admin oral. Efectul apare dupa 2-3 zile dupa administrare orala iar efectul maxim se inregistreaza dupa cateva saptamani. Durata efectului dupa oprirea administrarii este de saptamani deoarece amiodarona se acumuleaza in diferite tesuturi de unde se elimina lent. Reactiile adverse ale amiodaronei sunt determinate de acumulare sa in tesuturi: 1. Miocard risc proaritmogen 2. Plamani fibroza pulmonara 3. Tegumente fotodermatita si decolorare tegumentara in zonele expuse la soare 4. Microdepozite corneene tulburari de vedere 5. Ficat rar hepatita 6. Hipotiroidie prin blocarea conversiei periferice a tiroxinei (T4) in triiodotironina (T3) Fi 150mg sau cp 200 mg, creste durata repolarizarii,contine Iod=> poate provoca neutropenii Rp| Xilina fi 50 mg Nr. X Ds. injectabil iv, lent, initial 2 fi o data, apoi 5 fi in 250 ml ser fiz Xilina= LIDOCAINA care se fixeaza de canalele de Na la o prima depolarizare, le blocheaza si apoi disociaza la depolarizarea urmatoare. Astfel lidocaina determina: 1. Scaderea amplitudinii PA 2. Deprima putin viteza depolarizarii sistolice cu scaderea conductibilitatii 3. Scade putin excitabilitatea 4. Scade durata PA prin deschiderea unor canale de K+ si scade putin PRE astfel incat raportul PRE/PA creste putin. Toate aceste efecte fac ca lidocaina sa nu actioneze asupra miocardului normal ci doar in conditii patologice cand fibrele miocardice sunt partial depolarizate si canalele de Na+ sunt deschise mai mult timp fiind eficace in anularea mecanismelor de reintrare. Efectele lidocainei sunt prezente in principal la nivel ventricular si mai putin la nivel atrial (unde canalele de Na+ stau foarte putin timp in stare inactivabila). Lidocaina se utilizeaza in tratamentul aritmiilor ventriculare; cel mai adesea in cazul aritmiilor ventriculare care apar dupa un IMA recent instalat. FC din punct de vedere farmacocinetic lidocaina prezinta cateva particularitati. Administrata oral, lidocaina este metabolizata aproape in totalitate la prima trecere prin ficat astfel incat administrarea orala nu se justifica Se administreaza in p.i.v. durata efectului fiind egala cu durata perfuziei. Initial se administreaza i.v. o doza de 50-100 mg si daca aritmia raspunde la lidocaina se instaleaza o perfuzie i.v. pentru 24-48 de ore. Reactiile adverse ale lidocainei cel mai frecvent, lidocaina afecteaza SNC determinand confuzie, ameteli, somnolent, parestezii, convulsii, deprimare SNC. Contraindicatiile lidocainei: 1. BAV gradul III risc de asistolie 2. Pacienti cu IH sau IC severa 3. Pacienti cu hipersensibilitate la anestezice locale de tip amidic Rp.

3. Prescriei un antiaritmic la bo. cu aritmie cu extrasistole ventriculare periculoasa (25 /

min, cuplate). Rp. Amiodarona cp 200mg Fl. Nr. I Ds. Int, cte 1 cp.x 3 / zi, timp de 10 zile, apoi cte 1 comprimat , 5 zile pe sptmn.

Mexiletina cp 200mg Fl. Nr. I Ds. int, initial 2 comprimate, apoi cte 1 comprimat la 8 ore. Mexiletina= Este un antiaritmic din subclasa Ib cu actiune intermediara intre lidocaina si chinidina: scade durata PA ca lidocaina si scade durata vitezei depolarizarii sistolice ca chinidina. Dar dpdv al efectului antiaritmic, mexiletina se comporta ca un AA de clasa IB fiind eficace in aritmii ventriculare. Poate fi administrate oral pentru tratamentul aritmiilor ventriculare digitalice sau p.i.v. pentru tratamentul aritmiilor ventriculare post IMA. Rp. Propafenona cp 150 mg Fl. nr. I

Rp.

Farmacologie LP (reete) Ds. int, cate 2 cp x 2/zi Propafenona= AA din sublasa Ic.efectul principal fiind scaderea conductibilitatii. Este considerata un AA cu spectru larg asemanator cu cel al chinidinei. In plus prezinta proprietati beta-blocante datorita asemanarii structural cu propranololul. creste durata PA, ca un AA de clasa III.

Antianginoase 1. Angin pectoral de effort criza Rp.1. Nitroglicerin comprimat 0,5 mg Fl. Nr. I Ds.extern Sublingual, un comprimat in criza, se poate repeta dupa 10 min, max 6 cp. intretinere 2. Verapamil comprimat 80 mg Fl. Nr. I Ds. Intern, cte 1 comprimat x 3/ zi. Verapamil=bloc al can de Ca2+ cu efect deprimant miocardic. Se utilizeaza in toate tipurile de aritmii supraventriculare: Fia, FA, tahicardie atriala prin focar ectopic. FC se administreaza oral sau i.v. in urgent Dupa administrare orala Bd este de 20-35%. Efectul apare in 1-2 ore si dureaza 8-10 ore. Se elimina in principal prin metabolizare hepatica 70% iar restul de 30% ca atare la nivel renal. Reactii adverse: - Cardiace bradicardie excesiva, agravarea unui BAV preexistent, scaderea contractilitatii cu decompensarea unei IC, scaderea TA cu hipoTA. - Digestive frecvent verapamilul determina constipatie si discomfort epigastric - SNC vertij, cefalee Contraindicatii: asocierea cu beta-blocante ambele clase de medicamente au aceleasi efecte asupra cordului ceea ce poate duce la o deprimare miocardica severa. 2. Angin vasospastic Prinzmetal. criza Rp. Nitroglicerin comprimat 0,5 mg Fl. Nr. I Ds.ext Sublingual, un comprimat in criza, se poate repeta dupa 10 min, max 6 cp.

intretinere Rp| Diltiazem dj 60 mg Fl. Nr. I Ds. Intern, cte un dj x 3 ori/ zi. Diltiazem= este asemanator cu verapamilul dar produce vasodilatatie sistemica mai intense decat verapamilul. Sau Rp| Isosorbid dinitrat cp 10 mg Fl. Nr. I Ds. int, 1 cp dimineata si 1 la pranz. Isosorbid dinitrat= Antianginos vasodilatator. Isosorbid dinitrat este un coronarodilatator si vasodilatator general, determinand scaderea rezistentei opusa de peretii vaselor sanguine periferice si, in consecinta, scaderea tensiunii arteriale. Reactii adverse: Pot sa apara cefalee, vertij, oboseala, mai ales la inceputul tratamentului. Contraindicatii: soc, colaps, hemoragii cerebrale, traumatisme cerebrale, glaucom, hipersensibilitate la produs, primele trei luni de sarcina, ingestie de alcool.

Farmacologie LP (reete) Antihipertensive 1. HTA descoperit de curnd si inca netratata. Rp. Nefrix cp 25 mg Fl. nr. I Ds. Intern, cte 1 cp la 2 zile

Atenolol cp 50 mg Fl. nr. I Ds. Intern, cte 2 cp de 2 ori pe zi Atenolol=antiHT beta selectiv Blocantele beta adrenergice Neselective propranolol. Beta 1 selective metoprolol, atenolol, bisoprolol, betaxolol. Blocarea receptorilor beta 1 determina scaderea activitatii cordului in ansamblu cu scaderea DC + inhibarea secretiei de renina cu inhibarea SRAA cu ameliorarea retentiei hidrosaline. Reactiile adverse ale beta-blocantelor: Bradicardie excesiva BAV hipoTA agravarea unei IC Pentru cele neselective + agravarea astmului bronsic si a bolilor vasculospastice. Se evita beta-blocantele la pacientii cu DZ. Dintre beta blocantele selective, cele mai utilizate sunt atenololul, betaxololul si bisoprololul avand avantajul administrarii unice pe zi. Rp. Enap cp 10 mg Fl. nr. I Ds. Intern, cte 1 cp de 2 ori pe zi Norvasc cp 10 mg Fl. nr. I Ds. Intern, cte 1 cp seara Norvasc(amlodipina)= este o dihidropiridina de generatie noua, cu actiune prelungita, administrata in doza unica zilnica, in trat cr al HTA

Rp.

Rp.

Prazosin cp 1 mg Fl. nr. I Ds. Intern, cte cp /zi sub supraveghere medicala Prazosin= Alfa 1 selective prazosin, terazosin, doxazosin Blocheaza receptorii alfa 1 din arteriole si venule => vasodilatatie (prin cresterea predominantei beta 2). Produc tahicardie reflexa mult mai putin decat cele neselective (receptorii alfa 2 raman liberi pentru realizarea buclei de feed-back si pot raspunde la cresterea noradrenalinei din fanta sinaptica determinand scaderea eliberarii de noradrenalina)=>nu produc tahicardie si nici cresterea secretiei de renina dar pot produce hipoTA ortostatica (prin inhibarea partiala a reflexelor simpatice). Nu influenteaza fluxul sanguin renal dar dupa cateva zile de tratament apare retentie hidrosalina ca mecanism compensator pentru scaderea TA = > de obicei se asociaza un diuretic. Se pare ca alfa 1 blocantele influenteaza si profilul lipidic: scad colesterolul total si LDL, cresc HDL. Sunt mai eficace in asociere cu un beta-blocant / diuretic. Reactiile adverse ale alfa 1 blocantelor: Fenomenul de prima doza ameteli, palpitatii, lipotimie prin hipoTA ortostatica (care scade ca intensitate si frecventa dupa o perioada de tratament). Prima doza se administreaza seara, inainte de culcare, preferabil in spital, sub supraveghere medicala. Cefalee, somnolenta, greata, xerostomie 2. Bolnavul anterior, care nu a rspuns la monoterapie. Rp. 1 Furosemid cp 40 mg Fl. Nr. I Ds. Intern, cte 1 cp la 2 zile

Rp.

Farmacologie LP (reete) 2. Enap cp 5 mg Fl. Nr. I Ds. Intern, cate 1 cp de 2 ori/zi 3. HTA sever, nu cedeaz la diuretic i -blocant Rp. 1 Clonidina cp 0.1 mg

Fl. nr. I
Ds. Intern, cte 1 cp, de 3 ori pe zi. Clonidina=derivat imidazolinic din clasa Inhibitoarelor simpatice prin actiune centrala este un agonist al receptorilor alfa 2 cu mecanism de actiune complex. In periferie, prin stimularea receptorilor alfa 2 presinaptici determina scaderea eliberarii de CA din terminatiile presinaptice->vasodil? Central, actioneaza asupra receptorilor imidazolinici din centrul vasomotor determinand scaderea TA. Pe langa scaderea TA, clonidina mai determina: - Scaderea frecventei cardiace - Scaderea debitului cardiac - Scaderea inotropismului. Scade fluxul sanguin in teritoriile splanchnic, cerebral, m.striati, tegumente dar nu si la nivel renal, influentand putin secretia de renina. 2. Furosemid cp 40 mg Fl. Nr. I Ds. Intern, cte 1 cp la 2 zile

4. HTA stadiul II-III, cu creatinemie 3 mg % (IRn)

Rp. 1 Furosemid cp 40 mg Fl. Nr. I Ds. Intern, cte 1 cp la 2 zile 2. Dopegyt cp 250 mg Fl. nr. I Ds. Intern, cte 1 cp x 3/zi. Dopegyt= este un analog alfa-metil al DOPA = precursor de noradrenalina. Actiunea hipotensoare a metildopei se explica prin formarea unor metaboliti care au actiune stimulanta mai puternica decat CA fiziologice asupra unor receptori alfa 2 de la nivel central determinand inhibarea SNS periferic. Scade TA, frecventa cardiaca, DC si RVP. Metildopa nu modifica fluxul sanguin renal si secretia de renina. Indicatiile metildopei: - HTAE gradul III/II - HTA cu IRC - La gravide cu eclampsie (HTA, proteinurie, edeme, convulsii = toxemia gravidica). Reactiile adverse ale metildopei: - SNC sedare, cefalee, depresie, tulburari extrapiramidale - CV bradicardie, hipoTA ortostatica, edeme (de obicei se asociaza cu un diuretic) - G-i greata, varsaturi, constipatie/diaree, xerostomie o Hepatopatie pana la necroza hepatica - Hematologice test Coombs direct pozitiv (5% din pacientii tratati cu metildopa anemie hemolitica) - Alte r.adverse: congestie nazala, ginecomastie, galactoree, amenoree.analog al alfa metil dopa, intra in lantul de sinteza al dopaminei; este un fals mediator, alfa metil noradrenalina ce se fix pe R adrenergici=> nu se leaga catecolamine=> vasodilat+scad. TA+vasodil pe arteriola aferenta (renala) +IC; sub forma de cp/cps/dj

5. HTA stadiul II-III, cu glicemie 150 mg / 100 ml.

Rp.1. Furosemid cp 40 mg Nr.VII Ds. Intern, cte un comprimat dimineaa, o dat la 2 zile. 2. Verapamil cp 80 mg Fl .Nr. I Ds. Intern, cte 1 cp, de 3 ori pe zi. BLOCANTELE CANALELOR DE CALCIU Se impart in 3 grupe in functie de structura chimica: a. Dihidropiridine nifedipina, amlodipina, felodipina, nicardipina - DHP

Farmacologie LP (reete) b. Fenilalchilamine verapamil c. Benzotiazepine diltiazem Blocheaza canalele de Ca2+ de tip L dar pentru fiecare grupa exista un situs specific de legare. Situsurile de legare sunt exprimate functie de potentialul membranar de repaus. Canalele de Ca2+ de la nivelul celulelor musculare netede vasculare prezinta situsuri de legare pentru DHP, in timp ce canalele de Ca2+ de la nivel miocardic au foarte putine situsuri de legare pentru DHP. Situsurile de legare pentru verapamil si diltiazem nu depind de potentialul membranar de repaus. DHP blocheaza canalele de Ca2+ => relaxare musculara + activarea sistemelor compensatorii: tahicardie si retentie hidrosalina dar care nu reusesc sa neutralizeze scaderea TA. Verapamil=din clasa fenilalchilaminelor, are effect antihipertensiv prin scaderea debit cardiac, dar si a RVP.are efectul deprimant cardiac cel mai important dintre toate bloc can de Ca.contraindicat in insuf cardiac.

6. Puseu tensional 300 / 100 mmHg. (criza hipertensiva)

Rp. Nifedipina cp 10 mg Fl. Nr. I Ds. ext, sublingual cate 1 cp in criza. Nifedipina(adalat)= prima dihidropiridina util in practica.este recom fol prep retard (10mg x 2/zi).nifedip cu actiune de scurta durata in admin sublinguala si este util in trat urgentelor HTA. Captopril cp 25 mg Fl. Nr. I Ds. ext, sublingual cate 1 cp in criza Clonidina cp 0,1 mg Fl. Nr. I Ds. ext, sublingual cate 1 cp in criza

Rp.

Rp.

Rp.

Furosemid fi 20 mg Nr. IV Ds. Injectabil intravenos lent 2 fi o data, se poate repeta dupa 3-4h.

Diazoxid fi 150 mg Nr. II Ds. Injectabil intravenos lent. Diazoxidul este inrudit cu diureticele tiazidice si se utilizeaza doar in urgentele HTA, scazand TA in cateva minute. Reactii adverse efect hiperglicemiant (ca diureticele de tip tiazidic!!!) prin scaderea secretiei de insulina. Relaxeaza musculatura neteda arteriolara prin stimularea guanilat-ciclazei si cresterea GMPc in celula musculara neteda dar si prin deschiderea unor canale de K+, cu stabilizarea potentialului membranar de repaus. Scad TA prin scaderea RVP dar intervin mecanisme compensatorii mediate simpatic care determina cresterea DC si cresterea secretiei de renina =>activarea SRAA => retentie hidrosalina. Se recomanda asocierea vasodilatatoarelor directe cu diuretice si beta-blocante. De obicei, nu se folosesc in monoterapie. Este strict contraindicata utilizarea in monoterapie la pacientii cu cardiopatie ischemica (determina stimularea simpatica a cordului=>cresterea consumului de oxigen). Vasodilatatoarele directe determina si cresterea fluxului sanguin cerebral (vasodilatatie) => agravarea edemului la pacientii cu encefalopatie HTA. Rp. Nicardipina fi 50 mg Nr. IV Ds. Injectabil intravenos lent, 2 fi in 250 ml ser fiz. Nicardipina(antagonil)=bloc al can de Ca util in trat. Urgentelor hipertensive.admin iv.

Rp.

7. Pacient cu insuficien cardiac cronic, edemele tind s se refac n condiiile unui hiperaldosteronism secundar. Rp.1. Spironolacton dj 50 mg Nr. II fl Ds. Intern, cte un drajeu de 2 ori pe zi.

Farmacologie LP (reete) Spiro= diuretic antialdosteronic(inhiba reabsorb ionilor de NA la schimb cu ioni de K sau H la niv TCD, efect diuretic slab, persista mult timp) admin pe cale orala in doze de 10-50 mg/zi (1-4 prize).risc:hiperpotasemie, rar ginecomastie si impotenta la barbati, tulb menstruale la femei. Canrenoatul de K= forma inject de spiro cu aceleasi proprietati. 2. Captopril cp 25 mg Fl. Nr. I Ds. int, cate 1 cp x 3/zi.

Antianemice 1. Un preparat de fier, administat intern. Rp. Glubifer dj 100 mg Fl. Nr. I Ds. Intern, cte 1 dj x3/zi, inainte de mese. Glubifer-glutamat feros, cont 21-22% fier.doza optima pt adult 180-200 mg fier/zi, fractionat in 3 prize pt evitarea saturarea proc de absorbtie si transp plasmatic.admin orala, pe stomacul gol pt o absorb cat mai buna.r. adverse:iritatie gastro-intest, constipatie, scaun inchis la culoare, diaree, intox acuta cu fier (frecvent la copii)-> trat cu Desferal admin inj iv; intox cr cu fier-fier depus in piele, pancreas, ochi>se admin chelator de fier perioada indelungata. Rp. Ferograd C cp Fl. nr. I Ds. int., 1 cp/zi inainte de masa. Ferograd C=cont glutamat feros + vit C. Are efect retard 2. Un preparat de fier admistrat injectabil. Rp. Fier Haussman fl 100 mg Nr. XX Ds. Injectabil intramuscular profund, cte un flacon zilnic. Fier polimaltozat inj iv, im profund Fier haussman=oral 5 mg/zi, inj iv, im= 10 mg/2-3 zile.

3. Tratament de ntreinere pentru anemie megaloblastica.

Rp. Vitamina B12 fi 50 micrograme Nr. VI Ds. Injectabil intramuscular, cte o fiol / luna Vit B12=cofactor in form fibrei de mielina=> anemie Biermer. Se absoarbe in prez fact intrinsec secr de cel parietale din stomac.sub forma de cp sau fi (50 sau 1000 microgr).trat acut=fi 50 micro inj im,trat cr=1 fi/luna 1000 micro

4. Prescriei acid folic Rp. Acid folic comprimat 5 mg Nr. XXI Ds. Intern, cte 1 comprimat de 3 ori pe zi.

Hemostatice

1. Tratament hemostatic la un bolnav cu fenomene hemoragice grave, prin supradozarea

trombostopului. Rp. Fitomenadion fi 10 mg Nr. V

Farmacologie LP (reete) Ds. Injectabil intravenos lent, o fiol o dat, se repet administrarea dup 6 ore. Fitomenadiona (vitamina K1) are un efect care se instaleaz relativ repede si este durabil. Indicaia principal a vitaminei K1 este reprezentat de hemoragiile prin supradozaj cumarinic. Doza de fitomenadion necesar este de 20-40 mg intramuscular sau intravenos lent (n administrare rapid exist risc de hipotensiune), repetat eventual dup 24 de ore. n cazurile mai puin grave se administreaz 5-15 mg oral sau intramuscular. O alt indicaie important este boala hemoragic a nou-nscutului si sugarului. La bolnavii cu icter mecanic sau fistul biliar, fitomenadiona se injecteaz intramuscular sau se administreaz oral (mpreun cu sruri biliare) cte 10 mg/zi. n sindroamele de malabsorbie vitamina trebuie administrat parenteral (nu se absoarbe). Hipoprotrombinemia care apare n bolile hepatocelulare rspunde slab sau nu rspunde la tratamentul cu vitamin K, deoarece aceasta nu poate fi folosit de ctre hepatocite pentru sinteza factorilor coagulrii. 2. Profilaxia trombozelor arteriale la un pacient necooperant. Rp. Acid acetilsalicilic comprimat 500 mg Nr. XX Ds. Intern, cte 1 comprimat la 2 zile. Acid acetilsalicilic-antiinflam nesteroid din clasa salicilatilor, avand efect inhibitor ireversibil asupra cox 1 si cox 2 =. Inhiba sinteza de PG,PC,TxA2

efecte analgezice, antipiretice i antiinflamatorii de intensitate moderat

EFECTELE ACIDULUI ACETILSALICILIC Administrat oral, acidul acetilsalicilic prezint aciuni diferite n funcie de doz: Astfel, la doze mici, de aproximativ 75-100 mg/zi (500mg/2-3 zile) are efecte antiagregante plachetare de lung durat, aproximativ 8-10 zile, ct reprezint viaa unui trombocit. Aceasta se datoreaz faptului c aspirina inhib ciclooxigenaza plachetar prin acetilare ireversibil, cu inhibarea consecutiv a sintezei tromboxanilor, care au proprieti agregante plachetare. n doze de 300-500 mg o dat, aproximativ 0,5-1,5 g/zi, aspirina are efecte analgezice i 2-3g/24h antipiretice, cu durat de 4-6 ore. Aspirina este eficient n special n reducerea durerii de intensitate mic sau moderat (cefalee, mialgii, nevralgii, dureri dentare, dismenoree, dureri reumatice variate). Efectul antipiretic este legat de inhibarea sintezei de PG, n special PGE2, la nivelul hipotalamusului, sintez care se afl sub influena pirogenilor endogeni i a citokinelor (interleukine, interferoni, factor de necroz tumoral alfa - tumor necrosis factor alfa TNF. n doze mai mari, ce depesc 4 g/zi la adult, are efect antiinflamator. Astfel, se folosete cu efecte favorabile n reumatismul poliarticular acut, poliartrita reumatoid, precum i n alte afeciuni reumatice acute sau cronice. Aspirina are i efect tocolitic (relaxeaz uterul), fiind util n tratamentul dismenoreei. Se administreaz cu pruden la femeile gravide, dar se oprete tratamentul naintea naterii, datorit riscului de sngerare. n plus, aspirina are i efecte asupra sistemului nervos central. Influeneaz respiraia la doze medii o crete, iar la doze mai mari o deprim. Determin excitaie, convulsii, confuzii, psihoz toxic, desigur la doze mari, precum i grea i vrsturi de origine central. Are i o serie de efecte metabolice i endocrine, cum ar fi favorizarea eliberrii de ACTH i inhibarea sintezei hepatice de protrombin. R. adverse=alergice,anafilactoide. 3. Profilaxia trombozelor arteriale la un pacient cu alergie la salicilai. Rp. Dipiridamol dj 75 mg Nr. XL Ds. Intern, cte 2 drajeuri de 2 ori pe zi. Dipiridamol=antiagreg. plachetar putin eficace.singurul efect notabil, in admin orala, este prelungirea vietii plachetelor.la niv molec, inhiba fosfodiesteraza plachetara, cu marirea cantit de AMPc in plachete.se admin in asociere cu acid acetilsalicilic.r. adv:cefalee, greata, voma, frecvente la dozele mari.

10

Farmacologie LP (reete) 4. Tratament anticoagulant pentru o tromboflebit profund. Rp. 1 Heparin fi 5000 UI Nr. XII Ds. Injectabil iv, iniial 2 fiole, apoi cte o fiol la 6 ore, sub controlul timpului de coagulare 2. Trombostop comprimate 2 mg Nr. XL Ds. Intern, cte un comprimat zilnic, sub controlul timpului Quick. Administrarea se ncepe dup a 6-a fiol de heparin. Trombostop=acenocumarol, are potenta mare.efect anticoagulant inceput la 24-36 h de la admin primei doze si se mentine 36-72 h dupa oprirea trat.doze 4mg/zi primele 2 zile, apoi 1-2 mg/zi (1 priza)

Respirator 1. Prescriei o poiune de infuzii pectorale, ce conine: iodur de potasiu i clorur de amoniu. Rp. Iodur de potasiu 2g Clorur de amoniu 2g Sirop simplu ad 150 g Infuzie de specii pectorale 5 / 120 g Mf. potiune Ds. Intern, cte o linguri de 5 ori pe zi. Iodura de potasiu=stimul direct si reflex secretia bronsica.util mai ales in br cr cate 0,3g x 4 /zi.mai influenteaza: fct tiroidei, fav vindecarea proc inflam cr, prop antiseptice.r adverse: iritatie gastrica cu greata si voma, fenomene toxice minore(catar oculonazal, cefalee, eruptii acneiforme.rar fav dezvoltarea gusei.tb evitat la bolnavii TBC din cauza actiunii iritante si congestive. Clorura de amoniu= stim reflex secr br. Are prop acidifiante si diuretice slabe.admin 0,3x4-5/zi.r adv: greata, voma(irita muc gastrica).contraindic la bolnavii cu intox amoniacala(uremie si insuf hep grava), in acidoza si in insuf respir. severe.

2. Prescriei miofilin i un preparat cortizonic pentru un bolnav n stare de ru astmatic. Rp. 1 Miofilin fi 24 mg/ml Nr. V Ds. Injectabil IV lent, 2 fi o data, se poate repeta dupa 8h. Aminofilina=complex de teofilina(alcaloid xantinic asem cafeinei) si etilendiamina),care este mai solubila si are disponibilitate mai mare ca teofilina.se fol in trat astm br.efecte:bronhodilatator,efect antiinflamator si imunomodulator,inlaturarea oboselii si cresterea contractilit diafragmului,mareste forta contractila a miocard, scade presarcina, scade presiune venoasa de umplere, dilata arterele pulm.dupa admin orala, se absoarbe complet in tubul dig.c% plasmatica max se atinge dupa cca 2 h.efect terapeutic evident la c% plasmatice de 10-15 microgr.ml.peste 20 apar r adverse severe: anorexie, greata, cefalee, palpitatii, nervozitate, insomnii;iar mai grav tahicardii, artimii, convulsii.epurarea se face prin metabolizare hepatica.T1/2 mediu=8-9h 2. Hemisuccinat de hidrocortizon fi 25 mg Nr. VIII Ds. Injectabil IV lent, 4 fiole o dat. Se poate repeta dupa 3-4h. Hem de hidro=prep hidrosolubil. actiune rapida, indic in crize de astm severe.ameliorare dupa cca 2h de la admin, efect evident clinic dupa 6-12h.se recom doze mari, admin precoce si pt scurt timp. 3 Nitrazepam cp 5mg Fl. nr. I Ds. int. cate 1 cp seara. Nitrazepam=5-10 mg seara la culcare, derivat benzodiazepinic cu actiune sedativa si hipnotica rapida, de durata medie.reduc mai putin somnul paradoxal.provoaca relax musculara.nu det inductie enzimatica semnificativa,toxicitate redusa.risc de dependenta mai mic ca barbituricele.

11

Farmacologie LP (reete) 3. Prescriei adrenalina si aminofilina pt un bolnav care prezinta ocazional crize. Rp.1 Adrenalina sol 1 la mie fi de 1 ml Nr.III Ds. injectabil subcutan fi o data, se poate repeta dupa 3-4 h sub controlul TA 2. Miofilin cp 100 mg Fl. Nr. I Ds. Intern, cte 1 cp x 3/zi. Adrenalina= se foloseste pt trat de urgenta al crizei astmatice inject subcutan 0,2-0,3 ml din solutia 1 la mie.se poate admin si in aerosoli (sol 1%).efect rapid si de scurta durata. 4. Prescr un beta2 simpatomimetic in aerosoli si un prep cortizonic oral pt un bolnav cu astm br cr corticodep. Rp1 Berotec fl presurizat dozat Fl. nr. I Ds. ext inhalator, cate 1 puf la nevoie, maxim 3/zi. Berotec=bronhodilatator beta 2 adrenergic util in bronhospasmul din bpoc Dg:astm bronsic Rp2 Prednison cp 5mg Fl. nr. I Ds. int, cate 2 cp o data,dimineata la micul-dejun.

Antibiotice

1. Prescr banzilpenicilina pt un boolnav cu Pneumonie pneumococic i IR.

Rp.1 Penicilin G sare sodica fl 400000 UI Nr. XL Ds. Injectabil IM, cate 2 flacoane la 6 ore timp de 5 zile. 2. Ser fiziologic fi 10 ml Nr. XX Ds. Pentru obinerea dizolvarea penicilinei. In IC nu se da sare sodica si in IR nu se da sare potasica. Doze terap: 1 200 000-2 400 000 ui admin in 4 reprize Urgenta: 20 mil-40 mil-> pot sa apara toxinfectii Penicilina G=penicilina naturala cu un radical R benzil (benzilpenicilina).germ sensib la penicilina: strepto,pneumococul,meningococ,treponema pallidum,clostridii,bacilul tetanic,bacilul carbunos,actynomices.cand este activa este cea mai puternica, cea mai putin toxica si cea mai ieftina.in admin orala este inactivata de sucul gastric.se admin numai iv sau im.

2. Pneumonie pneumococic i IC.

Rp.1 Penicilin G sare potasica fl 400000 UI Nr. XX Ds. Injectabil IM, un flacon dizolvat n 5 ml de ser fiziologic la 6 ore. 2. Ser fiziologic f 10 ml Nr. XX Ds. Pentru obinerea soluiei de Penicilin G.

3. Angin streptococic.
Rp. Ospen cp 1 mil UI Nr. XX Ds. Intern, cte 1 cp la 6 ore, 5 zile, dupa masa. Fenoximetil penicilina(Penicilin V)=cp de 200 000 si 400 000 ui si preparat Ospen 1 mil ui Admin in infectia cu coci Doze terap= 800 000-1 mil ui/ o data

12

Farmacologie LP (reete) 1mil/6h-> doza/24 h Nu se da pe stomacul gol Penicilina V=radicalul R este fenoximetil.are toate prop pen G cu o exceptie: este mult mai rezist la actiune HCl din stomac si poate fi admin oral.se absoarbe cel mai bine pe stomac plin.admin exclusiv orala,utila doar in infectii usoare sau moderate(absorb intest limitata+c% sangvine mai mici decat cele realiz de pen G) 4. Angin streptococic i alergie la penicilin. Eritromicin propionil cp 200 mg Fl. Nr. II Ds. Intern, cte 2 comprimate la 6 ore, inainte de mese, 5 zile. Eritro=macrolid de prim alegere n: pneumonia cu Mycoplasma pneumoniae Legionelloza pneumonia cu Chlamydia trachomatis la sugar, forme grave de enterocolit cu Campylobacter jejuni n difterie, tuse convulsiv, eritrasm. este indicat ca o alternativ a penicilinei, la pacien!ii alergici la aceasta din urm, care sufer de infec_ii streptococice, pneumococice, stafilococice usoare, antrax, actinomicoz, sifilis recent, infec_ii cu Listeria monocytogenes. Dac se poate administra o penicilin, aceasta este de preferat eritromicinei deoarece penicilinele sunt bactericide, iar eritromicina poate fi mai frecvent cauz de reac_ii adverse. topic n terapia acneei vulgare Eritromicina are o biodisponibilitate relativ mic dup administrarea oral, care este redus de prezen_a alimentelor. se elimin prin bil si fecale, n concentra_ii mari. Se poate administra oral sau injectabil. Eritromicina poate prezenta interac!iuni medicamentoase semnificative - inhib citocromul P450 si diminu procesul de metabolizare al unor medicamente asociate, cu cresterea concentra_iei lor plasmatice (teofilin, cafein, anticoagulante orale, digoxin, ergotamin, carbamazepin, triazolam). Reacii adverse fenomenele iritative digestive durere la locul injec_iei tromboze dup adminstrare i.v. Administrarea intravenoas de doze mari de eritromicin poate afecta tranzitoriu auzul hepatita colestatic (poate mima o colecistit acut) Reacii alergice - mult mai rar dect la peniciline si sunt mult mai pu_in severe Interaciuni medicamentoase inhibitor cit P450 n asociere cu ergotamina si cu alte substan_e vasoconstrictoare, poate provoca ischemii grave. Asocierea cu terfenadina sau astemizolul (antihistaminice anti-H1) poate cauza uneori aritmii grave, n special torsada vrfurilor. Rp. Klacid cp 250 mg Fl. Nr. I Ds. Intern, cte 1 cp la 12h, 5 zile. Claritromicina=cp 250 mg sau cps 500 mg.T1/2 lung,se admin 1 cp la 12h.are un profil farmaco superior datorita penetrabilitatii mari in macrofage si leucocite,le creste eficacitatea in infect cu chlamydia si legionella.este mai putin iritant gastric ca eritromicina.strepto si satfilo rezist la eritromic sunt rezis si la claritro.indicata in terapia de eradicare a H pylori la bolnavii cu ulcer gastric sau duodenal.se asociaza cu antisecretorii gastrice. Roxitromicina si claritromicina au un profil farmacologic superior datorit penetrabilit!ii ridicate n macrofage si leucocite, fapt ce le creste eficacitatea n infec_iile cu Legionella sau Chlamydia. Au avantajul unei biodisponibilit!i superioare eritromicinei dup administrarea oral si a unui timp de njumt_ire mai lung, Rp.

13

Farmacologie LP (reete) fapt ce le permite administrarea n dou doze zilnice. n plus, sunt mai pu!in iritante gastric n compara_ie cu eritromicina. Totusi, speciile de streptococi si stafilococi rezistente la eritromicin sunt rezistente si la aceste dou macrolide de sintez. O alt indica!ie a claritromicinei o reprezint terapia de eradicare a infec!iilor cu Helicobacter pylori la bolnavii cu ulcer gastric sau duodenal. Schemele folosite variaz de obicei, asociindu-se unul sau mai multe chimioterapice antibacteriene cu antisecretorii gastrice. 5. Colecistit acut (sau infecie de ci urinare). Rp. Ampicilin cps 250 mg Fl. Nr. I Ds. Intern, cte 2 capsule la 6 ore, 5 zile. Ampi=spectru mai larg ca penicilinele.se concentreaza f bine in bila si urina.este recom in colecistite,angiocolite,infect urinare cu germ sensibili.rezista la actiunea HCl,se poate admin oral.doza medie 2-4g/24h.din intest se abs 40-60%=> ce ramane neabsorb distruge flora intestinala=> dismicrobism intestinal;in infect grave este nevoie de c% sangvine mari=>admin injectabila.actioneaza pe bacili gram neg: coli,salmonella,shigella,proteus; bacili gram poz, coci gram poz si neg.

6. Penicilin pentru infecie stafilococic penicilinazo-rezistent. Oxacilin capsule 500 mg Nr. II Ds. Intern, cte 1 cps la 6 ore,5 zile Izoxazolilpeniciline - oxacilina. Se administreaz oral 2-4 g pe zi n 4 prize, putndu-se ajunge n cazuri grave pn la 12 g pe 24 ore. Exist i sub forme injectabile. Alte izoxazolilpeniciline sunt: cloxacilina, dicloxacilina, flucloxacilina, nafcilina. Rp. Klacid cp 500 mg Fl. Nr. II Ds. Intern, cte 1 cp la 12h, 5 zile. Rp.

7. Prescr. cefalosporina. Rp. Zinat cps 500 mg Fl. Nr. I Ds. Intern, cte 1 cps la 12h, 5 zile. Zinat=cefuroxima,cefalosporina de generatia a 2a activa si pe cale orala.acopera un spectru mai larg decat generatia 1, fiind active pe mai multi germeni gram -, precum si pe baceroides fragilis.mai putin active asupra germ gram +.nu sunt active pe enterococi si Pseudomonas aeruginosa.

8. Infecie stafilococic i alergie la penicilin. Rp. Eritromicin propionil cp 200 mg Fl. Nr. I Ds. Intern, cte 2 comprimate la 6 ore, inainte de mese, 5 zile.

9. Profilaxia infeciilor streptococice la un bolnav cu RAA n antecedente. Rp.1 Moldamin fl 1200000 UI Nr. XII Ds inj. IM, cate 1 fl/sapt. Moldamin=benzedil benzil penicilina; 1 200 000 ui;1 fl inject o data/sapt, timp de 3 luni Benzatinpenicilina G - Moldamin _ Penicilin de depozit _ Nu este solubil n ap; se admin i.m. sub form de suspensie.

14

Farmacologie LP (reete) _ Indicaii: Profilaxia infeciilor cu germeni sensibili la penicilin G Profilaxia infeciilor streptococice la pacienii cu RAA pentru a evita afectare cardiac 2. Ap distilat fi 10 ml Nr. XII Ds. Pentru dizolvarea de moldamin.

10. Prescr asoc tipizata form din penicilina cu spectru larg si inhib. de beta lactamaza.
Augmentin cp 500 mg Fl. nr. I Ds. int, cate 1 cp la 12h, 5 zile. Inhib de beta lactamaza-acid clavulamic asoc cu amoxicilina=augmentin;sulbactam ampicilina=unasyn;tazobactam asoc cu dicarcilina sau piperamicina. Augmentin: cp de 500mg sau 1g, admin la 12h Aminopeniciline peniciline cu spectru larg _ AMOXICILINA _ ~ ampicilina _ se absoarbe mult mai bine din intestin > 90% _ se administreaz oral i concentraiile sanguine realizate de amoxicilin sunt de 3 ori mai mari dect cele realizate de ampicilin, pentru aceeai doz administrat. _ nu determin dismicrobisme intestinale. _ Aminopenicilinele prezint o frecven relativ mare a erupiilor cutanate (tip rash), n special la bolnavii cu mononucleoz infectioas. 11. Prescr. aminoglicozid Gentamicin fi 80 mg Fl. Nr. II Ds. Injectabil IM, o fiol la 12 ore. Aminoglicozide mecanism de aciune inhib ireversibil sinteza proteic bacterian ac_iune de tip bactericid absolut. Dup difuziunea prin canalele membranei externe, sunt transportate activ transmembranar printr-un proces dependent de oxigen. Acest transport activ este inhibat n condi'ii de scdere a pH-ului intracelular sau de anaerobioz si crescut de ctre antibioticele care inhib formarea peretelui celular, asa => sinergism ntre peniciline/cefalosporinele /vancomicina si aminoglicozid. Intracelular, aminoglicozidele se fixeaz ireversibil pe subunitatea ribozomal 30S, cu inhibarea sintezei proteinei bacteriene si moarte celular. Farmacocinetica aminoglicozidelor MOLECULE POLARE => nu se absorb. Admin. inj. efect sistemic Admin. intratecal / intraventricular - meningite Admin. oral - diareea infecioas Admin. topic - tegumente i mucoase Se concentreaz n cortexul renal=> eficacitate crescut n pielonefrite cu germeni sensibili + nefrotoxicitate ridicat. Aminoglicozidele se elimin relativ greu din organism => se administreaz din 12 n 12 ore. IR ajustarea dozelor r. adv: ototoxicitate,nefrotoxicitate,bloc neuromuscular. Rp. Rp

asoc

cu

15

Farmacologie LP (reete) 12. Aminoglicozid pentru TBC. Rp.1 Streptomicin fl 1 g Nr. X Ds. Injectabil IM, un flacon pe zi, 2 zile pe sptmn. 2. Ser fiziologic f 10 ml Nr. X Ds. Pentru dizolvarea antibioticului. 13. Asociaie Ab, pentru un bolnav cu infecie sistemic cu cG+. Rp.1 Penicilin G sodic fl 400000UI Nr. XX Ds. Injectabil IM, un flacon la 6 ore. 2. Kanamicin fl 1 g Nr. X Ds. Injectabil IM, cte un flacon la 12 ore. 3. Ser fiziologic f 10 ml Nr. XXX Ds. Pentru dizolvarea antibioticelor. 14. Asociaie chimioterapic de sintez cu efect bactericid. Rp. Biseptol cp 480 mg Nr. XX Ds. Intern, cte 2 comprimate la 12 ore, 5 zile

15. Psitacoz Rp. Tetraciclin capsule 250 mg Fl. Nr. II Ds. Intern, cte 2 capsule la 6 ore,5 zile. Tetra= Infectii cauzate de microorganisme sensibile la tetraciclina. Infectii ale tractului respirator superior si inferior: episoade acute ale bronsitei cronice, pneumonia interstitiala cauzata de chlamydia, Rickettsia sau mycoplasma; sinuzita. Infectii urogenitale: uretrite cu Mycoplasma sau Chlamydia, prostatita, anexita, gonoree, sifilis (daca bolnavul este hipersensibil la peniciline), limfogranulom inghinal. Infectii ale cailor biliare: colecistite. Infectii ale tractului gastrointestinal: holera, infectii cu Campylobacter, Shigella (antibiograma este obligatorie), maladia Whipple. Forme severe de acnee vulgara si rozacee. Conjunctivite cu Chlamydia, trahom, alte infectii cauzate de bacterii sensibile. Alte afectiuni: bruceloza, rickettsioza, listerioza, borrelioza, actinomicoza, leptospiroza. Contraindicatii Alergie la tetracicline. Tulburari grave ale functiei hepatice. insuficienta renala. copii sub 8 ani. sarcina si perioada de alaptare. R ADVERSE:Pot sa apara greturi, neplacere epigastrica, diaree. Aparitia in intestin a germenilor tetraciclino-rezistenti provoaca o diaree severa. S-au semnalat si cazuri de colita pseudomembranoasa. in aceste cazuri se va intrerupe terapia cu tetraciclina. De asemenea, sunt frecvente suprainfectiile cu Candida, mai ales dupa tratament prelungit. Au fost raportate cazuri izolate de fotosensibilizare.Ocazional se produc reactii ototoxice. Sau Rp. Doxiciclina capsule 200 mg Fl. Nr. II Ds. Intern, in prima zi 1 cps la 12h, apoi cate 1 cps/zi, 5 zile.

16. Asociaie pentru TBC Rp.1 Streptomicin fl 1 g Nr. X Ds. Injectabil im cte un flacon pe zi, 2 zile pe sptmn. 2. Izoniazid comprimat 100 mg Nr. C Ds. Intern, 10 comprimate pe zi n priz unic, n zilele cnd se admistreaz streptomicina.

16

Farmacologie LP (reete) 3. Ser fiziologic f 10 ml Nr. X Ds. Pentru dizolvarea Ab. 17. Salmoneloz Rp. Cloramfenicol cps 250 mg Fl. Nr. II Ds. Intern, cte 2 cps la 6 ore, 5 zile.

Biseptol cp 480 mg Fl. Nr. II Ds. Intern, cte 2 cps la 12 ore, 5 zile. Cloramfenicol=bacteriostastic prin inhibarea sintezei proteinelor microbiene datorit fixrii pe subunitatea 50S a ribozomilor bacterieni, cu interferarea formrii de noi lan_uri peptidice. - Fat de H. influenzae, N. meningitidis si Bacteroides cloramfenicolul poate avea efect bactericid. Utilizarea clinic este mult limitat n prezent datorit toxicit!ii sale mari si a faptului c s-au selec_ionat multe bacterii rezistente. are avantajul activit_ii asupra unor germeni rezisten_i la alte antibiotice si al penetra_iei bune n multe _esuturi, n special n meninge si creier. Se utilizeaz n infec!ii grave, n care sensibilitatea agentului cauzal si/sau localizarea sa nu permit alte op_iuni terapeutice. febr tifoid si alte salmoneloze meningite cu Haemophyllus influenzae abcesele cerebrale si encefalitele bacteriene, n special cu bacterii anaerobe (pentru c ptrunde foarte bine n LCR) Septicemii de origine abdominal sau genital (n special cu bacterii anaerobe Gram-negativ). Se absoarve rapid dup administrarea oral, n propor_ie de 75-90%. trece mai nti n limf si se concentreaz foarte mult n vasele limfatice si n ganglionii limfatici si abia dup aceea ajunge n snge => f util n tratamentul febrei tifoide (S typhi se multiplic n ganglionii limfatici). Distribu!ia tisular este foarte bun datorit liposolubilit_ii moleculei sale. Trece usor n sistemul nervos central si n lichidul cefalorahidian (LCR), unde realizeaz concentra_ii comparabile cu cele plasmatice. Este inactivat prin glucuronoconjugare hepatic, cu riscul cresterii nivelului su plasmatic n afec_iunile hepatice grave precum si la bolnavi cu imaturitate hepatic. Prin urin se elimin n propor_ie de 90% sub form inactiv si doar un procent mic sub form activ => cloramfenicolul este inactiv n infec0iile urinare chiar dac acestea sunt produse de microbi asupra crora este activ pe antibiogram. Cloramfenicolul se administreaz n principal pe cale oral, n doze frac_ionate, pe o durat maxim de 14 zile Se poate administra i intravenos sau topic REACII ADVERSE HEMATOLOGICE anemia aplastic, cu leucopenie si agranulocitoz, cu evolu_ie frecvent ireversibil cauz idiosincrazic, fenomenele fiind independente de doz si putndu-se dezvolta chiar dup un timp de la terminarea tratamentului. Exist si accidente hematopoietice benigne, de natur toxic, dependente de doz, manifestate prin anemie, leucopenie si trombocitopenie, efect datorat probabil inhibrii sintezei proteinelor mitocondriale la nivelul celulelor hematopoietice. 2. la bolnavii cu deficit de glucozo-6-fosfatdehidrogenaz

Rp.

17

Farmacologie LP (reete) cloramfenicolul poate produce anemie hemolitic sever. Mai pot aprea complica_ii neuro-psihice de ordin toxic. 3. sindromul cenusiu (anorexie, vom, diaree, deshidratare, cianoz, letargie), care apare la nou-nscu_i, cel mai adesea dup 4 zile de tratament, n condi_iile administrrii unor doze mari de cloramfenicol. Cauza - incapacitatea ficatului nou-nscutului de a inactiva cloramfenicolul prin glururonoconjugare si eliminarea renal redus a formei neconjugate. 4. reacii adverse la nivel digestiv manifestate prin grea_, vom, diaree. SULFAMETOXAZOL + TRIMETOPRIM = BISEPTOL (CO-TRIMOXAZOL) este cea mai folosit asociere sinergism antibacterian prin aciune de potenare medicamentoas efect bactericid si un spectru antibacterian mai larg dect al fiecarei componente n parte inhibarea secvenial a dou etape ale formrii folatului activ. Este astfel inhibat eficient sinteza nucleotizilor purinici la nivelul microorganismlor sensibile. INDICAII infeciile urinare acute sau recurente cu germeni sensibili:_ E. coli, Klebsiella, Enterobacter, Proteus mirabilis si P. morgani de prim alegere n dizenteria bacilar la copil si n pneumonia cu Pneumocystis carinii. Datorit utilizrii largi, o serie de germeni (30% din E. coli, pneumococii rezisteni la peniciline) si-au cstigat rezistena la aceast asociaie. Co-trimoxazolul se administreaz obisnuit 2 comprimate la 12 ore sau n tratament intermitent (de aproximativ 3 ori pe sptmn) pentru profilaxia infeciilor urinare recurente la femei. REACII ADVERSE Trimetoprimul este n general bine suportat. El poate provoca erupii cutanate sau anemie megaloblastic prin deficit de acid folic. Prin asocierea cu sulfametoxazolul pot aprea reacii adverse proprii celor dou componente. Asociaiile trimetoprimsulfamide sunt contraindicate la: pacienii cu alergie la una din cele dou componente la nou-nscui si femei nsrcinate sau care alpteaz, la bolnavii cu insuficien hepatic sau renal porfirie deficit de glucozo6fosfatdehidrogenaz. 18. Chimioterapic de sintez pentru infecie urinar. Rp. Nolicin cp 400 mg Fl. Nr. I Ds. Intern, cate 1 cp la 12h Indicatii: Tratamentul infectiilor cu tulpini bacteriene sensibile la norfloxacina: infectii complicate si necomplicate ale aparatului urinar; gastroenterita; infectie gonococica endocervicala si uretrala; prostatita. Contraindicatii Hipersensibilitate la norfloxacina sau la un alt chimioterapic din grupa chinolonelor sau la oricare

18

Farmacologie LP (reete) dintre componentii produsului; tendinopatie provocata de fluorochinolone in antecedente. Copii. Sarcina. Alaptare. Atentionari: La doze mari (1200 si 1600 mg) si in caz de urina alcalina (pH > 7) s-a observat cristalurie. Cu toate ca dupa dozele uzuale (cate 400 mg de 2 ori/zi la adult) nu s-a observat cristalurie, trebuie asigurata o hidratare adecvata, pentru mentinerea unui debit urinar de 1200-1500 ml/zi. Precautie la pacientii cu accident vascular si boala cerebrovasculara grava in antecedente. in timpul trat. pot sa apara foarte rar tendinite, care pot evolua spre ruptura de tendon, indeosebi a celui achilian. Reactii adverse: Arsuri retrosternale, dureri si crampe abdominale, greata, diaree, anorexie, colita pseudomembranoasa, pancreatita (rar); rash, prurit, fotosensibilizare, purpura vasculara, dermatita exfoliativa, eritem polimorf, sindrom Stevens-Johnson, foarte rar sindrom Lyell; mialgii si/sau artralgii, rar tendinita in special achiliana, care poate sa apara in primele 48 de ore de la inceputul tratamentul si poate deveni bilaterala, foarte rar ruptura de tendon; convulsii, stare de confuzie mentala, halucinatii, cefalee, vertij, somnolenta, insomnie, depresie, anxietate sau nervozitate, iritabilitate, euforie, acufene, parestezii, dezorientare, polineuropatie, agravarea miasteniei gravis; urticarie, foarte rar edem Quincke si soc de tip anafilactic; cresterea uremiei si a creatininei serice; foarte rar nefropatie; cresterea transaminazelor, bilirubinei si fosfatazei alcaline, hepatita. Rp. Ciprinol cp 500 mg Fl. Nr. I Ds. Intern, cate 1 cp la 12h antibiotic puternic

folosit

impotriva

bacteriilor

sensibile

la

ciproflaxina.

Indicatii Ciprinol: acest medicament este folosit impotriva urmatoarelor infectii infectii ale tractului urinar (complicate si necomplicate) - anumite infectii ale aparatului respirator (otice, nazale, faringo-laringiene, bronsice si pulmonare, cand germenii patogeni sunt bacterii gram-negative, in special P. aeruginosa,de asemenea la pacientii cu fibroza chistica) infectii ale aparatului reproducator - infectii abdominale (infectii gastro-intestinale, purtatori de Salmonellae typhisi alte salmonele, peritonite si infectii ale cailor biliare, de obicei in combinatie cu alte antibiotice) infectii osoase si articulare infectii ale pielii si tesuturilor moi infectii severe sistemice (sepsis, infectii la pacientii neutropenici) antrax Mod de administrare Infectii necomplicate ale cailor urinare inferioare si superioare Infectii complicate ale cailor urinare superioare Infectii severe (pneumonie, osteomielita) Infectii complicate ale cailor urinare inferioare 2x500MG Rp. Ciprinol: 2x250MG 2x500MG 2x750MG

Nitrofurantoina cp 100 mg Fl. Nr. I Ds. Intern, cate 1 cp la 6h Actiune terapeutica Antibacterian cu spectru larg, realizeaza in urina concentratii bacteriostatice sau bactericide pentru mare parte din germenii infectiilor urinare; sunt sensibili majoritatea colibacililor si alti bacili coliformi, parte din tulpinile de Klebsiella-Aerobacter, stafilococul auriu si enterococul; rezistenta se dezvolta rar. Dupa administrarea orala realizeaza concentratii eficace numai in urina. Indicatii infectii urinare acute - bacteriurie vezicala, pielonefrita, profilaxia de durata a infectiilor urinare recurente (dupa ce urina a fost sterilizata printr-un chimioterapic eficace). Doze si mod de administrare Adulti: in infectiile acute 1/2-1 comprimat (50 sau 100 mg de 4 ori/zi, la mese), 1-2 saptamani; pentru profilaxie 1/2-1 comprimat in fiecare seara, timp indelungat. copii (mai mari de 1 an): 4-5 mg/kg corp si zi in 4 prize, in infectiile acute; 2,5 mg/kg corp si zi in infectiile cronice. Reactii adverse Uneori greata, voma, diaree, colici abdominale, eruptii cutanate, edem angioneurotic, reactii antifilactoide, febra, infiltratii pulmonare alergice, cefalee, ameteli, nistagmus, somnolenta, dureri musculare; rareori parestezii, polinevrite (mai ales la bolnavi cu insuficienta renala, diabet, hipovitaminoza B, dezechilibru electrolitic, debilitate marcata), anemie megaloblastica, anemie

19

Farmacologie LP (reete) hemolitica (la cei cu deficit de glucoza-6-fosfat-dihidrogenaza), leucopenie, parotidita, hepatita, icter colestatic, fibroza pulmonara, sindrom lupoid. Contraindicatii Alergie la nitrofurantoina, deficit de G-6-PD, oligurie, anurie, insuficienta renala avansata (clearanceul creatininei sub 30 ml/minut); prudenta in timpul sarcinii si alaptarii, se evita in ultima perioada a sarcinii, la nou-nascuti si sugari (poate provoca hemoliza si culoarea galbena a dintilor); prudenta la debilitati, in insuficienta renala usoara (doze mai mici), in prezenta dezechilibrului electrolitic si la diabetici; tratamentul se intrerupe daca apar parestezii sau reactii pulmonare. Nu se asociaza cu acid nalidixic (antagonism).

19. Prep pt admin locala util in candidoza bucala.

Rp. Nistatin 1 000 000 ui Glicerina boraxata Mf. sol Ds. ext, badijonari locale in zonele afectate.

20. Chimioterapic antifungic pentru candidoza tubului digestiv. Rp. Stamicin dj 250000 UI Fl. Nr. II Ds. Intern, cte 2 dj la 6 ore. Compozitie Un comprimat filmat contine 500 000 UI nistatin. Flacoane cu 6 g pulbere suspendabila continand cate 400.000 UI/nistatina, antibiotic extras din culturi de Streptomyces noursei. Doze si mod de administrare Pentru tratamentul candidozei esofagiene intestinale, se administreaza: la adulti: doze de 500 000 sau 1 000 000 u.i., oral de 3-4 ori/zi; la copii: 100 000 U.I. sau mai mult, oral de 3-4 ori/zi. Pentru tratamentul leziunilor bucale, 100 000 U.I. de 4 ori/zi. La nou-nascuti, se pot administra doze de 100 000 U.I de maximum 4 ori/zi. Pentru tratamentul formelor de candidoza bucala sau intestinala asociata cu forme cutanate sau ale mucoasei nazale, vaginale sau rectale, se impune asocierea cu preparate antifungice de uz topic. Actiune terapeutica Nistatin este un antibiotic polienic ce interfera (prin legarea sterolilor, in principal a ergosterolului) cu permeabilitatea membranei celulare a fungilor sensibili. Actioneaza in principal pe Candida spp., dar si pe Asperigillus spp., Coccidioides immiti, Cryptococcus neoformans, Histoplasma capsulatum, Blastomyces dermatidis. Indicatii Candidoza oro-faringiana si intestinala; asociat antibioterapiei pentru prevenirea dezechilibrelor florei intestinale. Contraindicatii Alergie,hipersensibilitate la produs.

Reactii adverse Uneori greata, voma, diaree (la doze mari), foarte rar reactii alergice (la nistatin sau la candidina eliberata prin distrugerea ciupercii). Conditii de pastrare: la adapost de lumina, umiditate si caldura.

Digestiv

1. Prescriei un preparat antiacid tipizat rom, pt un pacient cu ulcer.

Rp. Calmogastrin comprimate Folie Nr. L Ds. Intern, cte un comp la o or inaintea meselor principale

20

Farmacologie LP (reete) Compozitie Comprimate continand: hidroxid de aluminiu coloidal 750 mg; extract moale de Beladona 5 mg. Actiune terapeutica Antiacid neutralizant si antiseptic protector al mucoasei gastrointestinale, constipant prin hidroxidul de aluminiu; antisecretor si antispastic prin beladona. Indicatii Hiperaciditate gastrica, boala ulceroasa, diaree cronica. Mod De 3 ori/zi cate gastrita de 1-2 hipoacida, comprimate staza inaintea gastrica; administrare meselor. glaucom. adverse

Contraindicatii Achilie gastrica,

Reactii Rareori greata, varsaturi si constipatie.

2. Preparat antiacid tipizat, pentru pacient ulceros cu glaucom.

Rp. Dicarbocalm comprimate Fl. Nr. I Ds. Intern, cte un comprmat la o or dup inainte de mese.

Dicarbocalm = CaCO3 + MgCO2

1. Antiacidele Antiacidele sunt baze slabe a cror aciune const n neutralizarea aciditii gastrice. Secundar creterii pH-ului gastric la valori mai mari ca 5 are loc i o inhibare a activitii proteolitice a pepsinei. Ca urmare, antiacidele linitesc durerea ulceroas i grbesc vindecarea ulcerului, fiind eficace n special n ulcerul duodenal. Eficacitatea antiacidelor depinde de: capacitatea de neutralizare a HCl de hidrosolubilitatea compusului de timpul de contact dintre antiacid i secreia acid gastric i posibil i de efectele fiziologice ale cationilor folosii. 4 Consecutiv creterii pH-ului, antiacidele diminueaz activitatea proteolitic a pepsinei precum i transformarea pepsinogenului n pepsin, efecte ce intervin n determinarea beneficiului terapeutic. n schimb, creterea pH-ului gastric determin o cretere n continuare a secreiei gastrice acide ceea ce este dezavantajos. Pe lng efectul de tamponare a aciditii gastrice antiacidele pot produce i modificri ale motilitii gastrice i intestinale. Creterea motilitii gastrice este datorat n parte i unei creteri a secreiei de gastrin ca urmare a alcalinizrii coninutului antral. n funcie de gradul n care antiacidele sunt absorbite, n form nemodificat, la nivel intestinal acestea se impart n antiacide sistemice i nesistemice. ANTIACIDELE NESISTEMICE, la dozele uzual folosite, nu modific echilibrul acidobazic deoarece formeaz n intestin sruri insolubile care nu se absorb. n doze mari antiacidele nesistemice se pot absorbi. Ele nu determin alcaloz dar pot alcaliniza urina. ANTIACIDELE SISTEMICE se absorb de la nivel intestinal cu posibil alcaloz metabolic. Antiacidele pot produce interaciuni medicamentoase. Prin modificarea pH-ului gastrointestinal pot modifica biodisponibilitatea unor medicamente administrate oral iar prin modificarea pH-ului urinar pot influena viteza epurrii renale a acizilor sau bazelor slabe. n plus, compuii care modific viteza tranzitului gastrointestinal influeneaz absorbia la acest nivel a unor medicamente administrate concomitent. Pentru evitarea acestor interaciuni este recomandabil ca ntre administrarea antiacidului i a altor compui medicamentoi s fie lsat un interval de aproximativ 2 ore. Indicaiile antiacidelor: 1. ulcer g-d 2. gastrit / duodenit 3. sdr. dispeptic 4. reflux esofagian 5. sindrom Zollinger-Ellison (ca medicaie adjuvant)

21

Farmacologie LP (reete) 6. profilaxia pneumoniei de aspiraie n cazul pacienilor anesteziai, comatoi sau supui examenelor endoscopice. Antiacidele se administreaz, obinuit, associate ntre ele, sub form de comprimate, pulberi sau suspensii apoase. Asocierea antiacidelor urmrete obinerea unui efect rapid i persistent i, totodat, diminuarea posibilitii unor reacii adverse cum ar fi modificrile de tranzit intestinal. Frecvent antiacidele sunt associate cu anticolinergice sau cu ageni spumogeni, acetia avnd rolul de a mri timpul de retenie gastric al antiacidelor. 3. Asociaie de antiacide, preparat magistral, pentru un pacient ulceros. Carbonat de Ca 25 g Hidroxid de aluminiu 25 g Oxid de magneziu 30 g Mf pulbere Ds. Intern, cate o lingura dizolv in 1 pahar cu apa la 2h dupa mese CaCO3= antiacid pu in solubil, efectul se instaleaz mai lent iar durata efectului este medie CO2 => balonare produce constipaie i concreiuni calcare dozele mari pot produce sdr. calciu-alcali = alcaloz metabolic i hipercalcemie ce determin precipitarea calciului la nivel renal cu IR favorizeaz nefrolitiaza Ca2+ stimuleaz secreia de gastrin i HCl Al(OH)3= efectul se instaleaz lent i este de durat lung Al3+ => constipaie tratamentul ndelungat determin osteoporoz prin carena de fosfai scade absorbia altor medicamente: digoxin, propranolol Mg(OH)2= efectul se instaleaz rapid i are durat medie Mg2+ => diaree osmotic din acest motiv se asociaz cu antiacide constipante dozele mari pot determina hipermagneziemie cu deprimare SNC 4. Inhibitor la secreiei gastrice, pentru un pacient cu ulcer duodenal i glaucom. Ranitidin comprimat 150 mg Fl. Nr. I Ds. Intern, cte 1 cp dimineata si 1 cp seara a. Blocantele H2-histaminergice CIMETIDINA, RANITIDINA, FAMOTIDINA, NIZATIDINA - blocheaz receptorii histaminici H2 cu o scdere a secretiei acide de 60% pe 24 de ore. Ele mpiedic efectul excitosecretor gastric al histaminei, autacoid, care reprezint o verig final indispensabil n controlul activitii secretorii a celulelor parietale. Secreia acid stimulat (alimente, prnz fictiv, distensie fundic, etc.). prin gastrin i, mai puin, prin agoniti muscarinici, este inhibat de blocantii de H2. Reduc secreia acid bazal i nocturn. Reduc activitatea pepsinei. Antagonitii receptorilor H2 produc scderea volumului, a activitii peptice, ct i a aciditii 8 secreiei gastrice. O scdere a secreiei de factor intrinsec este de asemenea produs, dar, fr a avea importan n ceea ce privete absorbia vitaminei B12. INDICAII: a. ulcer g-d grbesc vindecarea leziunilor gastrice i duodenale necomplicate; dup 6 S de tratament 90% din pacieni prezint vindecarea complet a leziunilor; sunt mai eficace n ulcerul duodenal dect n cel gastric b. reflux g-e sunt preferate antiacidelor n aceast afeciune dar prima alegere n tratamentul RGE o reprezint IPP (inhibitor de pomp protonic) c. sdr. dispeptic d. profilaxia sngerrilor n gastrita indus de stress (se admin. iv.) e. sdr. Zollinger-Elison f. n preanestezie pentru diminuarea riscului aspirrii coninutului gastric acid Rp Rp.

22

Farmacologie LP (reete) FARMACOCINETICA Biodisponibilitatea dup administrare oral este n general bun, un maxim al concentraiei plasmatice atingndu-se dup 1-2 ore. Pentru majoritatea compuilor, exceptnd nizatidina, datorit unei metabolizri la primul pasaj hepatic valorile biodisponibilitii dup administrare oral sunt de aproximativ 50%. Eliminarea se face att renal sub form nemodificat, ct i prin metabolizare hepatic. Insuficiena renal sau hepatic impune scderea dozelor sau ajustarea intervalului dintre administrri. Administrarea se face in 2 prize / zi datorit T1/2. Interaciuni medicamentoase: modific absorbia digestiv i biodisponibilitatea a numeroase alte medicamente prin modificarea ph-ului gastric. Cimetidina inhib activitatea citocromului P450, determinnd scderea metabolizrii hapatice a altor medicamente administrate concomitent. Ranitidina, famotidina sau nizatidina produc nesemnificativ sau nu produc deloc un astfel de afect. REACII ADVERSE cefalee, grea, ameeal, mialgii, rash cutanat, prurit 3% din pacieni la vrstnici sau la bolnavii cu insuficien renal pot apare somnolen i stri confuzive. administrarea ndelungat a cimetidinei poate produce impoten, scderea libidoului i ginecomastie. Aceste efecte adverse sunt datorate creterii secreiei de prolactin, acionrii receptorilor androgenici de ctre medicament i inhibrii hidroxilrii estradiolului de ctre sistemul citocromului P450. cu frecven redus au mai fost raportate: pancitopenie, deprimarea sistemului imunitar, hepatit, oc anafilactic, creterea creatininei serice prin inhibarea secreiei tubulare. administrarea intravenoas / p.i.v. rapid poate produce bradicardie, halucinaii, agitaie, confuzie se evit la gravide trec BFP iar efectele asupra ftului nu sunt foarte bine cunoscute; se evit la femeile care alpteaz deoarece parial se excret n laptele matern sau Omez cp 20 mg Fl. Nr. I Ds. Intern, cte un cp seara Inhibitorii pompei protonice (H+/K+-ATP-aza) OMEPRAZOL, LANSOPRAZOL, PANTOPRAZOL, ESOMEPRAZOL Blocheaz pompa H+/K+ cu o reducere a secreiei de HCl de 90-95% pe 24 de ore. Scad marcat secreia acid bazal i secreia acid stimulat. Volumul secreiei gastrice, secreia de pepsin, factor intrinsec i viteza de golire a stomacului nu sunt modificate. INDICAII: a. ulcer g-d grbesc vindecarea leziunilor gastrice i duodenale necomplicate; dup 4 S de tratament 90% din pacieni din pacienii cu ulcer duodenal prezint vindecarea complet a leziunilor; n timp ce pentru ulcerul gastric, de-abia dup 8 S de tratament 90% din pacienii prezint leziuni complet vindecate; la pacienii cu infecie cu H. pylori demonstrat se administreaz concomitent cu antibiotice i protectoare ale mucoasei gastrice b. reflux g-e sunt de prima alegere n tratamentul RGE eficace in 90% din cazuri c. esofagita de reflux d. sdr. dispeptic e. profilaxia sngerrilor n gastrita indus de stress (se admin. iv.) f. sdr. Zollinger-Elison g. n preanestezie pentru diminuarea riscului aspirrii coninutului gastric acid FARMACOCINETICA Inhibitorii H+/K+-ATP-azei ajuni, din snge, n canaliculii secretori ai celulei parietale, sub aciunea mediului intens acid, sufer un proces de protonare, se acumuleaz local i sunt transformai ntr-o sulfenamid, forma activ biologic. Din acest motiv aceste substane pot fi considerate prodroguri. Sulfenamida se leag covalent de gruprile tiol ale resturilor de cistein de la nivelul subunitii (de pe suprafaa canalicular) a H+/K+-ATP-azei. Consecutiv pompa protonic este blocat ireversibil n Rp.

23

Farmacologie LP (reete) cazul omeprazolului. Refacerea acivitii secretorii implic sinteza de noi molecule de protein enzimatic. Deoarece timpul de njumtire al H+/K+-ATP-azei este de 18 ore activitatea secretorie a celulelor parietale este inhibat pentru mai mult de 24 de ore dei timpul de njumtire al omeprazolului este de numai 60 minute. Inhibitorii pompei protonice sunt condiionai sub form de preparate enterosolubile (sunt inactivai de aciditatea gastric) pentru administrare oral sau n forme pentru administre injectabil. Dup administrare oral a primelor doze biodisponibilitatea este bun dar atinge un maxim abia dup cteva zile. Este avantajoas asocierea cu antiacide. n snge sunt transportate legat de proteinele plasmatice. Epurarea se face prin metabolizare hepatic i eliminare renal a metaboliilor. Att omeprazolul ct i lansoprazolul inhib sistemul citocromului P450 hepatic i diminu metabolizarea unor medicamente administrate asociat. Prin acest mecanism omeprazolul produce interaciuni cu fenitoina, diazepamul i warfarina. Administrarea asociat a acestora cu omeprazol necesit scderea dozelor i o atent supraveghere clinic. REACII ADVERSE: tulburri gastrointestinale (grea, diaree, colici abdominale) 1% din pacienii tratai cu IPP tulburri nervos centrale (cefalee, ameeli, somnolen) erupii cutanate creteri temporare ale nivelului plasmatic al aminotransferazelor hepatice. datorit creterii pH-ului gastric, tratamentul ndelungat, poate favoriza dezvoltarea infeciilor de tract digestiv sau a pneumoniilor nosocomiale. prin creterea secreiei de gastrin, datorat lipsei acidului clorhidric, pot duce la hiperplazia celulelor parietale i chiar la dezvoltarea de tumori carcinoide, efecte care au fost evideniate la animale de laborator. Dei la om nu au fost semnalate astfel de reacii, tratamentul de lung durat trebuie fcut cu pruden i sub supraveghere atent considernd riscurile tumorale legate de hipergastrinemie i de valorile crescute de nitrozamine formate la nivel gastric n condiii de aclorhidrie. 5. Parasimpatolitic pentru un pacient cu ulcer duodenal. Gastrazepin cp 25 mg Fl. Nr. I Ds. Intern, cte 2 comprimate de 2 ori pe zi. Pirenzepina i telenzepina sunt compui cu aciune anticolinergic mai selectiv pentru secreia gastric acid. Aceasta se datoreaz blocrii selective, la dozele uzuale, a receptorilor M1 la nivelul celulelor ganglionare din plexul intramural gastric i n terminaiile colinergice presinaptice. Dei reduc secreia acid mai puin dect blocantelele H2 determin o uurare simptomatologic i o vindecare a ulcerului duodenal sau gastric similar cu acestea. De asemenea eficacitatea n profilaxia recurenei bolii ulceroase este comparabil ntre cele dou grupe terapeutice. Farmacocinetica pirenzepinei i telenzepinei Datorit caracterului hidrofil al acestor compui absorbia digestiv este limitat, se leag puin de proteinele plasmatice, trec nesemnificativ bariera hematoencefalic (nu produc reacii adverse nervos centrale). Eliminarea pirenzepinei se face lent prin secreie biliar, scaun i renal n form neschimbat. Reacii adverse Efectele nedorite sunt mai rare i mai puin importante. Pot apare uscciunea gurii, tulburri de acomodare, erupii cutanate. Glaucomul cu unghi ngust, insuficiena renal, adenomul de prostat reprezint contraindicaii. Rp.

6. Atropin soluie, ca antisecretor la un ulceros.

Atropin sulfurica 30 mg Ap distilat ad 30 ml Mf. Sol. Ds. Intern, 10 picturi de 3 ori pe zi i 20 picturi seara, nainte de culcare. Atropina = alkaloid cu struct aminica, are effect antisecretor gastric putin selective si de scurta durata,nu se recomanda ca antiulceros datorit reaciilor adverse frecvente care determin Rp.

24

Farmacologie LP (reete) o complian redus la tratament. Printre efectele adverse mai frecvente se numr: uscciunea gurii, tulburri de vedere (fotofobie, incapacitate de acomodare), constipaie, dificulti de miciune, tahicardie.Glaucomul, adenomul de prostat, stenoza piloric reprezint situaii care contraindic administrarea atropinei sau a antagonitilor muscarinici neselectivi nrudii.

7. Protector al mucoasei gastrice pentru un pacient ulceros.

Venter cp 1g Nr. I fl Ds. Intern cte un comprimat cu o or naintea meselor principale. SUCRALFATUL are o molecul complex format din sucroz octasulfat cuplat cu hidroxid de aluminiu. Substana, insolubil n ap, n mediu acid elibereaz aluminiu i polimerizeaz tridimensional formnd un gel vscos, aderent de suprafaa mucoasei i mai ales la nivelul leziunii ulceroase. Capacitatea de aderare este mai mare n cazul leziunilor ulceroase duodenale dect n cele gastrice. Pe lng acesta au mai fost descrise stimularea formrii de prostaglandine citoprotectoare, adsorbia pepsinei, creterea secreiei de mucus i mbuntirea compoziiei acestuia, favorizarea formrii factorului de cretere epitelial. Beneficiul terapeutic se mai datoreaz ns i fixrii de ctre sucralfat a srurilor biliare care reflueaz din duoden i a cror importan n patogenia ulcerului gastric este cert. INDICAII ulcerul duodenal dar i n cel gastric ca tratament curativ sau pentru profilaxia recurenelor. profilaxia ulcerului de stress este de asemenea indicat i poate aduce beneficii terapeutice la bolnavii cu reflux gastroesofagian. FARMACOCINETICA: administrat concomitent cu alte medicamente sucralfatul le poate reduce biodisponibilitatea datorit adsorbiei acestora. Dintre medicamentele cu care produce astfel de interaciuni se pot nota: tetraciclinele, cimetidina, fenitoina, digoxina, teofilin, amitriptilin, fluorochinolone. ntre administrarea unor astfel de substane i momentul administrrii sucralfatului trebuie lsat un interval liber de 2 ore. Reaciile adverse care pot apare n cursul tratamentului sunt rare i puin importante. Cel mai frecvent poate produce constipaie. Mai rar apar uscciunea gurii, grea vom, cefalee, erupii cutanate. Intoxicaia cu aluminiu poate apare n cazul tratamentelor prelungite, cu doze mari, la bolnavii cu insuficien renal. Riscul hipofosfatemie este n general mic. n tratamentul ulcerului activ sucralfatul se administreaz n doz de 1 g cu o or naintea fiecrei mese. Ca tratament profilactic sunt suficiente dou doze a cte 1 g administrate cu o or naintea meselor. Antiacidele ca i alimentele, datorit scderii aciditii gastrice, mpiedic activarea sucralfatului. ntre administrarea sucralfatului i cea a antiacidelor trebuie lsat un interval de minim 30 minute. Sau Rp De-nol cp 120mg Fl. nr. I Ds int, cate 1 cp dim si unul seara inaintea meselor principale. Rp.

INDICAII: ca medicaie curativ n special n ulcerul duodenal i mai puin n cel gastric. tratamentul esofagitei de reflux antidiareice. Actual sunt folosii derivai cu un coninut mic de bismut cum sunt subcitratul de bismut coloidal i subsalicilatul de bismut, administrate oral n 2 sau 4 prize, cu jumtate de or naintea meselor. Asocierea cu antiacide este dezavantajoas. FARMACOCINETIC: o mic parte din bismutul administrat se absoarbe, majoritatea ns rmne n intestin i este excretat ca sruri insolubile n fecale. Bismutul absorbit se elimin prin saliv, urin sau bil.

25

Farmacologie LP (reete) Compuii de bismut nu trebuiesc asociai cu tetraciclin deoarece i scade biodisponibilitatea dup administrare oral. Reaciile adverse severe ca ataxia, encefalopatia mioclonic sau osteodistrofia sunt rare n cazul compuilor folosii actual. Pot apare nnegrirea scaunului sau, uneori, i a limbii, grea, vom, modificri de tranzit. Preparatele de bismut sunt contraindicate la bolnavii cu insuficien renal (exist risc de acumulare a bismutului n organism) i n timpul sarcinii. Subsalicilatul de bismut este contraindicat la persoanele alergice la salicilai 8. Vrstnic ulceros. Rp.1 Cimetidin comprimat 200 mg Nr. II fl Ds. Intern, cte 4 comprimate seara la culcare. 2. Dicarbocalm comprimate Nr. L Ds. Intern, cte un comprmat la o or dup mesele principale i la nevoie, fr a depi 5 doze pe zi. 3. Amoxicilin capsule 500 mg Nr. II fl Ds. Intern, cte o capsul la 8 ore. 9. Antispastic pentru colici biliare. Papaverin clorhidrat 80 mg Extract de belladonna 30 mg Fenobarbital 30 mg Excipient q.s Pt 1 supozitor f.as Nr. XX Ds. ext, cate 1 sup la nevoie, max 3/zi. Papaverina, alcaloid din opiu cu structur izochinolinic, are efecte antispastice i vasodilatatoare de tip musculotrop. Mecanism de aciune. Efectul antispastic este datorat inhibrii fosfodiesterazei la nivelul celulelor musculare netede (cu acumulare de AMPc) i blocrii unor canale ale calciului. Este indicat n: colici digestive, biliare, ureterale dismenoree. 3 Se administreaz intern 100 mg de 3 5 ori/zi, injectabil intramuscular 40 mg de 2 3 ori/zi sau n perfuzie intravenoas. REACII ADVERSE: constipaia hipotensiunea arterial cu tahicardie, somnolen congestia feei creterea transaminazelor i fosfatazei alcaline n plasm. Administrarea intravenoas poate determina aritmii, blocuri cardiace, moarte subit. Administrarea papaverinei este contraindicat sau impune pruden la bolnavii cu bloc atrioventricular, la cei cu hipertensiune intracranian, glaucom sau adenom de prostat. 10. Antispastic pentru diskinezie biliar de tip hiperton i glaucom. No-spa cp 40 mg Fl Nr. I Ds. Intern, un comprimat de 3 ori pe zi. Drotaverina (NO-SPA), ca antispastic, poate fi util la bolnavi cu afeciuni spastice digestive i biliare. Deoarece are i efecte vasodilatatoare i 1-blocante poate fi util n tratamentul sindroamelor vasculospastice (inclusiv la cei cu spasme coronariene). Se administreaz intern, injectabil intramuscular sau intravenos. Rp. Rp.

26

Farmacologie LP (reete) 11. Tulburri dispeptice prin insuficien secretorie pancreatic. Rp. Triferment dj Nr. I fl Ds. Intern, cte 1 drajeu la 1h dup mesele principale. Trif=cont tripsina,lipaza,amilaza; Indicatii: Tulburari dispeptice in cadrul insuficientei pancreasului exocrin, in pancreatite cronice si in boala fibrochistica a pancreasului. Doze si mod de administrare: Doza uzuala este de 1-2 comprimate filmate gastrorezistente de Triferment , administrate de 3 ori pe zi, la sfarsitul meselor. Comprimatele filmate se inghit intregi, cu putina apa. Contraindicatii: Hipersensibilitate la pancreatina Pancreatita Acutizari ale pancreatitelor cronice. sau la oricare dintre excicipenti. acuta.

12. Antidiareic pentru un pacient cu diaree marcat i sindrom de deshidratare. Tinctur de opiu 15 g (cincisprezece grame) Fl nr I (unu) Ds. Intern cte 15 picturi n x 3/zi Opiul si unii alcaloizi din opiu (morfina, codeina) au proprieti antidiareice: inhib activitatea secretorie la nivelul tubului digestiv produc scderea motilitii gastroduodenale cresc tonusului sfincterelor piloric, ileocecal si anal inhib reflexul anal de defecaie. Efectele digestive apar la doze mai mici ca cele analgezice si sunt produse prin interferarea unor mecanisme colinergice si noncolinergice (mediate de enkefaline implicnd receptori , serotonin, etc.) la nivelul musculaturii netede digestive sau la nivelul plexului mienteric. INDICAIE: tratamentul simptomatic al diareilor severe care nu cedeaz la alte antidiareice, la bolnavii cu ileostomie sau colostomie. Utilizarea ca antidiareice a derivailor naturali este limitat de riscul producerii dependenei. Acest risc este mic sau absent n cazul derivailor sintetici sau semisintetici. REACII ADVERSE: Greaa, voma, dureri abdominale, constipaia, ameeli, neliniste, rar reacii alergice reprezint reacii adverse mai frecvent semnalate. CONTRAINDICAII: Opioizii sunt contraindicai la bolnavii cu colit ulceroas (risc de megacolon toxic), n colita pseudomembranoas, n diareile acute infecioase, n bolile inflamatorii ale intestinului, la bolnavii cu sindrom subocluziv sau cu ocluzie intestinal, n prezena icterului sau la cei cu insuficien hepatic. Utilizarea la copii nu este recomandat. De asemenea, nu este recomandat asocierea cu alcool sau alte deprimante nervos centrale. Opiul si morfina se folosesc ca antidiareice sub form de tinctur de opiu (1 ml conine 10 mg morfin) administrat intern 10 15 picturi de 3 4 ori/zi. Sau Rp Imodium cps 2 mg Fl nr I Ds int, initial 2 cps, apoi cate 1 cps dupa fiecare scaun diareic, max 8 cps/zi. Imodium=clorhidrat de LOPERAMIDA, un alt derivat piperidinic sintetic fr efecte centrale, este folosit ca antidiareic administrat intern iniial 4 mg si apoi cte 2 mg, maxim 16 mg/zi. Are proprieti asemntoare cu difenoxilatul dar efectele sunt mai intense si de durat mai lung. Este mai bine suportat si nu dezvolt dependen. Sau Rp Smecta plicuri 3g Fl nr I Ds int, cate 1 plic dizolvat in 30 ml apa de 4 ori /zi. Rp.

27

Farmacologie LP (reete) 13. Laxativ tipizat rom pentru un vrstnic constipat. Dulcolax cp 5mg Fl. Nr.I Ds. Intern, 1 cp x2/zi OXIFENISATINA i BISACODILUL (DULCOLAX) sunt ali derivai de difenilmetan cu proprieti purgative. Oxifenisatina poate afecta toxic ficatul. 14. Constipaie funcional ocazional. Sulfat de magneziu 15 g Pentru un pachet f.as. Nr. II Ds. Intern, cte un pachet dizolvat n ap cald, seara la culcare. Purgativele saline (purgative osmotice) Diferite sruri, administrate oral, au efect purgativ sau laxativ, n funcie de doz. Ele se absorb n mic msur rmnnd n intestin unde rein apa prin osmoz; rezult un coninut intestinal lichid, de volum crescut, ceea ce determin, secundar, creterea peristaltismului. Dozele terapeutice obinuite provoac evacuarea de scaune lichide la 1-3 ore de la administrare; dozele mici acioneaz laxativ, dup un interval mai mare. Purgativele saline sunt folosite atunci cnd este necesar evacuarea rapid a intestinului - naintea examenului radiologie sau a interveniilor chirurgicale pe intestin, ca i n unele intoxicaii. Soluiile foarte concentrate au aciune iritant, provocnd grea i vom. De asemenea, pot produce deshidratare (atrag apa din organism n intestin). Uneori, reaciile adverse sunt provocate de cationii absorbii - de exemplu magneziul poate fi cauz de deprimare central marcat la bolnavii cu insuficien renal sau la copiii mici, aportul mare de sodiu poate fi duntor n insuficiena cardiac. SULFATUL DE MAGNEZIU se folosete ca purgativ, n doz de 15 g (cu mult ap). Are gust neplcut. 15. Laxativ pentru un bolnav cu hemoroizi. Rp. Ulei de parafin (30 mg)? Rp. Rp.

Fl nr I
Ds. Intern, cte o lingur seara la culcare. Oleul de parafin, administrat oral, nmoaie scaunul. Este nedigerabil i rmne n cea mai mare parte n intestin, ptrunznd n bolul fecal, uurndu-i progresiunea i eliminarea. Doza uzual este 15 - 45 ml, seara, la culcare (eventual cu suc de lmie). n general, este bine suportat. Provoac uneori o senzaie neplcut i prurit anal. Administrat ndelungat, interfera absorbia unor factori alimentari liposolubili, inclusiv a vitaminelor liposolubile. Micile cantiti absorbite se pot depune n ganglionii mezenterici i n esutul rediculoendotelial (n ficat, n splin), unde provoac reacii granulomatoase. 16. Diskinzie biliar hipoton. Rp. Carbicol capsul Nr. o cutie Ds. Intern, cte o capsul de 3 ori pe zi.

17. Coleretic pentru angiocolit cronic. Rp. Fiobilin comprimat Nr. I fl Ds. Intern, cte 2 comprimate dup mesele principale.

18. Antivomitiv Rp. Metoclopramid comprimat 10 mg Nr. I fl Ds. Intern, cte un comprimat de 3 ori pe zi.

28

Farmacologie LP (reete) Benzamidele substituite metoclopramida, trimetobenzamida sunt utiele ca antiemetice in aceleasi condiii ca si neurolepticele. Efectul antiemetic al acestor compusi este datorat blocrii receptorilor D2 la nivelul zonei chemoreceptoare declansatoare, blocrii receptorilor 5-HT3 si unei aciuni prokinetice la nivel gastrointestinal (a se vedea 49 Prokineticele). Ca antiemetic metoclopramida se poate administra intern 5 10 mg de 3 ori/zi, injectabil intramuscular sau subcutanat 10 mg o dat sau, la nevoie, poate fi administrat injectabil intravenos. Dup administrare oral are o biodisponibilitate destul de bun desi este metabolizat parial la primul pasaj hepatic. Concentraia plasmatic maxim se atinge la 0,5 2 ore. Epurarea se face predominant prin metabolizare hepatic si parial prin eliminare renal in form nemodificat. Timpul de injumtire plasmatic este de 5 ore. Somnolena si nervozitatea apar frecvent ca reacii adverse. Reaciile distonice sau tulburrile extrapiramidale sunt mult mai rare decat la neurolepticele propriu-zise. Este contraindicat in condiii de obstrucie mecanic la nivelul tubului digestiv si la bolnavii cu feocromocitom.

29