Dozarea HCl din sucul gastric

Mecanismul secretiei HCl

• HCl este format la nivelul proeminentelor de tip
vilozitar al canaliculelor intracelulare a celulei
parietale de unde este transportat catre polul
secretor al celulei si eliminat la exterior.

• Celula parietala are o ultrastructura speciala, avand

un sistem de canalicule ramificate, care traverseaza
citoplasma si sunt conectate la o iesire comuna la
suprafata luminala a celulei.
• Microvilii tapeteaza suprafata canaliculilor. In plus,
citoplasma celulei parietale contine un sistem
tubulovezicular. Cand celula parietala este stimulata
au loc o serie de modificari morfologice. Tubulii si
veziculele sistemului tubulovezicular fuzioneaza cu
membrana plasmatica a canaliculilor secretorii
diminuand continutul tubulovezicular si crescand
mult suprafata canaliculilor secretori.

• Sistemul tubulovezicular contine aparatul secretor de

HCl.
Celula parietala
 Surse ionice de HCl
• 1. Cl- provine din lichidul extracelular;
• 2. H+ provine din:

a) hidroliza apei intracelulare

H2O → H++OH-

b) disocierea H2CO3 format din reactia CO2 cu H2O in

prezenta anhidrazei carbonice (AC)
CO2 + H2O → H2CO3 → H+HCO3-

CO2 provine din metabolismul intracelular sau din difuziunea din

plasma;
H2O provine din metabolismul intracelular.
 Mecanisme de transport
1. la nivel bazal
influx de Cl- si K+ prin antiport: Cl-/HCO3- si
pompa Na+/K+ ATP-aza;

2. la nivel apical
eflux de H+ si influx de K+, prin pompa H+/K+ ATP-
aza; eflux de K+ si Cl-, prin difuziune.
Mecanisme de transport
 Stimulatorii secretiei acide

• Acetilcolina, histamina si gastrina se leaga fiecare de

receptorii din clase diferite de pe membrana
plasmatica a celulei parietale si o stimuleaza direct sa
secrete HCl.
 Stimulatorii secretiei acide

• Acetilcolina este eliberata in apropierea celulei

parietale din sinapsele colinergice.
 Stimulatorii secretiei acide

• Gastrina este produsa de catre celula G din

mucoasa antrala si duodenala.
 Stimulatorii secretiei acide

• Histamina este eliberata de celulele ECL

(enterochromaffin-like) din mucoasa gastrica.
 Stimulatorii secretiei acide
• Ele sunt foarte importante in reglarea secretiei de
HCl.

• Antagonistii specifici pentru acetilcolina (atropina) si

histamina (cimetidina) nu numai ca blocheaza efectul
acestora, dar inhiba si secretia de HCl.

• Hormonul eliberator de tirotropina si expunerea

cronica la nicotina cresc secretia de HCl.
 Inhibitorii secretiei acide
• Prostaglandinele E si I, somatostatina si EGF
(epidermal growth factor) actioneaza pe celula
parietala pentru a inhiba secretia de HCl.
• Analogul prostaglandinei, misoprostalul, inhiba in acest
mod secretia de HCl.
• Acestea activeaza Gi (proteina care leaga GTP-ul si
inhiba adenilat-ciclaza).
• Neurotensina, calcitonina, somatostatina si alte
peptide opioide (β-endorfina, metenkefalina si
dinorfina) actioneaza ca inhibitori ai secretiei acide.
 Functiile HCl

1. Denatureaza proteinele si le pregateste pentru

actiunea proteolitica a pepsinei;
3+ 2+
2. Transforma Fe in Fe ;
3. Stimuleaza eliberarea de secretina in contact cu
mucoasa duodenala;
4. Regleaza ritmul evacuarii gastrice;
5. Efect bactericid.
 Patologie
• Substanta numita factor intrinsec, esentiala absorbtiei
vitaminei B12 la nivelul ileonului, este secretata de
celulele parietale impreuna cu secretia HCl. Cand celulele
parietale gastrice sun distruse, situatie intalnita in gastrita
cronica, persoana in cauza nu dezvolta doar aclorhidrie
(lipsa secretiei acide gastrice) ci si anemie pernicioasa din
cauza insuficientei de maturare a hematiilor in absenta
stimularii maduvei osoase de catre vitamina B12.
• Achilia gastrica reprezinta absenta in sucul gastric a HCl si
a enzimelor gastrice din cauza unor motive diferite: cancer
de stomac, anemie pernicioasa, gastrita cronica atrofica.
 Dozarea HCl din sucul gastric

• Aciditatea se exprima in mEq/l sau mEq/h,

reprezentand debitul de HCl.
• Debit HCl notat international prin QH+.
 Dozarea HCl din sucul gastric
Principiu

Prin metoda titrimetrica, aciditatea sucului gastric se

neutralizeaza cu o solutie de NaOH n/10, in prezenta
reactivului Topffer si a fenolftaleinei.
 Dozarea HCl din sucul gastric
Material necesar

1. NaOH n/10;
2. Reactiv Topffer (10,25 paradimetilaminoazobenzen in 100 ml alcool) de
culoare galben-portocalie;
3. Fenolftaleina 1% in alcool;
4. Stativ;
5. Pipete;
6. Pahar Ehrlenmeyer.

HCl liber coloreaza reactivul Topffer in rosu, in absenta lui HCl il coloreaza
in portocaliu.
 Dozarea HCl din sucul gastric
Mod de lucru
In balonul Ehrlenmeyer se iau 5 sau 10 ml suc gastric si 3-4 picaturi
reactiv Topffer. In prezenta HCl liber lichidul se coloreaza rosu. Se
adauga dintr-o biureta, picatura cu picatura, NaOH n/10 pana ce
culoarea vireaza spre galben-portocaliu.
Se noteaza cu n1 nr. de ml de NaOH n/10 utilizati pentru neutralizarea
HCl liber si se adauga in flacon 2-3 picaturi de fenolftaleina si se
continua titrarea cu NaOH n/10 pana ce culoarea devine roz,
indicand neutralizarea de HCl combinat in prezenta unui exces de
hidrat.
Se noteaza cifra de la biureta (n2 - nr. de ml de NaOH n/10 necesari
pentru neutralizarea aciditatii combinate din cei 5-10 ml suc
gastric).

n1+n2 = aciditatea totala

 Dozarea HCl din sucul gastric
Calcul

Rezultatele se exprima in unitati clinice (nr. de ml NaOH

n/10 utilizati pentru neutralizarea HCl din 100 ml suc
gastric) sau in grame HCl la 100 sau 1000 ml suc gastric.
Nr. de ml NaOH n/10 utilizati pentru neutralizarea a 5-10
ml suc gastric se inmulteste cu 10 sau cu 20 pentru a
exprima rezultatul in ml NaOH n/10 la 100 ml suc
gastric.
 Dozarea HCl din sucul gastric
HCl = n1 x 10 = unitati clinice (U.cl.)

HCl combinat = n2 x 10 = unitati clinice (U.cl.)

HCl total = (n1 + n2) x 10 = unitati clinice (U.cl.)

Pentru a exprima rezultatul in g ‰ HCl, se inmulteste cifra

de la biureta cu echivalentul gram al solutiei de HCl n/10
( 0,00365 ) si cu 100.
HCl = n1 x 0,00365 x 100 = g HCl ‰

HCl combinat = n2 x 0,00365 x 100 = g HCl ‰

HCl total = (n1 + n2) x 0,00365 x 10 = g HCl ‰

 Dozarea HCl din sucul gastric
Valori normale ale aciditatii sucului gastric
Unitati clinice (Javorski) HCl liber 15
HCl combinat 25
Aciditate totala 40

In grame la ‰ HCl liber 0,9-1

HCl combinat 1-2,5
Aciditate totala 3,5

1 Eq HCl = 36,5 g
1 mEq HCl = 0,0365 g
 Dozarea HCl din sucul gastric
Aciditatea in mEq/l
HCl liber = (n1 x 0,365) / 0,0365 = n1 x 10

HCl combinat = (n2 x 0,365) / 0,0365 = n2 x 10

Aciditate totala = (n1 + n2) x 10

Valoarea aciditatii totale = 100 – 200 mEq/l.

Exprimarea rezultatelor se face in termeni de debit de
+
HCl (QH ), prin aplicare la fiecare proba de suc gastric a
ecuatiei urmatoare:

debit HCl (mtq/h) = ( V x aciditatea titrabila ) / 100

 Dozarea HCl din sucul gastric
• Debitul acid bazal (DAB)

Se exprima in mEq/h.
Secretia bazala reprezinta intregul suc gastric recoltat
timp de 1h (4 probe a cate 15 min) dimineata, pe
nemancate, dupa o noapte de post alimentar si inainte
de administrarea oricarui excitant gastric.
Secretia bazala mai poate fi studiata si prin tubajul
nocturn (2 ore), care este insa mai dificil de
supravegheat.
 Dozarea HCl din sucul gastric
• Debitul acid maximal (DAM)

Se exprima in mEq/h.
Reprezinta raspunsul secretor acid cel mai inalt dupa
o doza maximala de excitant.
Calculul DAM se face timp de 1h, dupa administrarea
+
excitantului, prin sumarea debitelor de ioni H liberi
din fiecare esantion recoltat la interval de 15 min
 Dozarea HCl din sucul gastric

• Varful acid maximal

Reprezinta cea mai inalta valoare a aciditatii prezente

intr-unul din cele 4 esantioane de suc gastric, extrase
dupa administrarea excitantului.
 Dozarea HCl din sucul gastric
Debitul acid gastric normal si in boala ulceroasa
Bazal Excitatie maximala

Normal Volum (ml) DAB (mEq/h) Volum DAM (mEq/h)

60 2,0 ± 2,0 250 18,0 ± 8,0
Ulcer gastric 60 1,2 ± 1,5 240 14,0 ± 15,0

Ulcer duodenal 80 4,0 ± 4,0 330 34,0 ± 13,0

 Punerea in evidenta a HCl liber in
sucul gastric

Principiu
Se incalzeste pana la evaporare HCl liber in prezenta
unei solutii de fluoroglucina.
Se obtine o culoare rosie.
 Punerea in evidenta a HCl liber in
sucul gastric

Material necesar
1. Capsula de portelan;
2. Suc gastric filtrat;
3. Bec de gaz;
4. Reactiv Gunsburg (solutie alcoolica de vanilina si
fluoroglucina).
 Punerea in evidenta a HCl liber in
sucul gastric

Mod de lucru
Se pun pe o capsula de portelan cateva picaturi de suc
gastric si apoi 3-4 picaturi de reactiv.
Se incalzeste la flacara mica pana la sec.
Daca exista HCl liber apare un compus de culoare rosie.

Determinarea aciditatii libere a sucului gastric trebuie

efectuata pe lichid proaspat, intrucat HCl liber se
volatilizeaza.
 Punerea in evidenta a HCl liber in
sucul gastric

Patologie
In cazuri patologice, in lipsa HCl din sucul gastric, se
produc la nivelul stomacului, sub actiunea florei
microbiene, procese de fermentatie ce determina
aparitia de acizi organici in cantitati mici, ca:
• acidul lactic;
• acidul butiric.
 Bibliografie
• Fiziologie – Ghid de lucrari practice pentru studentii
facultatii de medicina, Editura Universitara Carol
Davila, Bucuresti 2009;
• Fiziologie – Sistemul digestiv, sistemul endocrin,
metabolismul energetic, termoreglarea, Editura
Universitara Carol Davila, Bucuresti 2009;
• Tratat de fiziologie a omului, editia a 11-a – Arthur C.
Guyton