S10 EXPLOR RIM PLAM ( tehnici, aspecte normale, semiologie) Zaharia (gg pg 55)

TEHNICI DE EXPLORARE: Rg toracic PA, LL, incidene speciale (OAD; OAS), tomografia
computerizat nativ i cu substan de contrast i.v., angiografie, bronhografie
Ex. fluoroscopic este utilizat doar pentru completarea examenului radiografic cu informaii funcionale.
De regul nu este nici necesar, nici indicat.
Tompografia plan - se utiliza frecvent n perioada premergtoare tomografiei computerizate. Este
deosebit de iradiant i aduce informaii incomplete n raport cu tomografia computerizat.

NOIUNI DE ANATOMIE RADIOLOGIC (Dudea pg 431)

Pe Rg toracic se vizualizeaz n mod normal cutia toracic, cei doi plmni, mediastinul i cordul
Cutia toracic,alcatuit din:
Este contituita din piese schel (stern, coaste, col vert T, centura scap) si p moi (mm, gl mamara, depoz de
gras) Pe Rg se mai vd, dar nu constituie elemente constitutive ale cutii toracice, claviculele i scapulele.
1. Coaste:
Constituie conturul extern al toracelui.
Se apreciaza comparativ pe cele 2 hemitorace
Vizualiz: Rg PA- arc ant i post, Rg LL- arc lat; CpP profil p preciza doar conex sterno-costale
Se analizeaz:
- Nr variatii la extreme (coaste suplim = c cervicala; coaste in minus, rudimentare- la niv T11-T12)
- Dimensiuni latimea sa nu depaseasca latimea portiunii mediane a claviculei. Arcuri ant sunt mai late ca
cele post; latimea e dif fct de RgCP PA sau AP
- Orientare arcurile post orizontale sau usor oblice lateral si caudal, cele ant mult mai oblice, caudal si
medial. !Calcificari cartilaje costale urmeaza directia coastei, cu exceptia 9-12
- Structur- os spongios cu corticala subtire, dar bine vizibila, similar cu alte oase spongioase late
- Contururi net si regulat
- spaii intercostale egale si simetrice
2. Stern:
- Nu se vede peRg CP fata deoarece este inglobat in opacit mediastinala. Se evid in incid usor oblica.
=>Rg LL si incidene speciale
- CT explorare axiala si vizualizarea ambelor fete.
- Pe profil apare ca o banda opaca, se pot analiza fete, forma, curburi si structura pe segmente. =>
poziie, form, dimensiuni, contururi, structur;
3. Coloan vertebral toracal. De principiu nu face obiectul analizei unei radiografii toracice
efectuate pentru supoziii diagnostice de patologie pulmonar.
Totui se pot furniza unele informaii privind: numrul vertebrelor, form, dimensiuni, contururi, structur,
Este vizualizabil parial n inciden PA, complet n inciden LL
- coloan vertebral toracal se vad bine doar primii 3 sau 4 corpi vertebrali in regim normal AP. Cei
toracali inferiori se vad numai cu raze dure.
Se vizualizeaza bine:
- in incidenta AP - corpul vertebral, procesul spinos ortograd;
-in profil corp vertebral cu spatii iv, proces spinos in incidenta longitudinala, pediculii vertebrali;
Se vad partial:
-in AP:
- procesele transverse partial acoperite de capul coastelor cu care se articuleaza,
- pediculii in incidenta ortograda, sumati cu corpul vertebral cand raza e paralela cu ei,
- spatiul iv si cele 2 platouri limitrofe pt vert paral cu raza incidenta centrala, sau care nu au
pozita modif prin cifoza fiziologica
-profil:
- gauri de conjugare cele de partea de care s-a efecr Rg si numai cele ale caror circumf cade
perfect perpendicular pe raza; ! gaurile de p opusa se proiect concentruc si numai pe vert din centrul Rg
- procesele transverse care nu pot fi separate de capetele coastelor
Prile moi reprezentate de: muchi, grsime subcutanat, glanda mamar, pliuri cutanate (Dudea pg 431)
Pe Rg CP PA se vizualiz pliuri cutanate, pliuri axilare, umbrele snilor, calcificari mamelonare (incidenta
mica la femei peste 50 ani), dublul contur al claviculei, muchiul sterno-cleido-mastoidian, fosa jugular.
Se aprec: contur, omogenitate, intensit, creterea sau reducerea transpar pulmonare n z. de suprapunere.
 Pulmonul. Pe RG toracic plmnul apare ca o plaj de intensit gazoas, determinat de aerul coninut n
alveole i bronii, peste care se suprap reeaua de opaciti (hidrice) lineare determinate de vase i interstiiu.
Traheea si bronsiile - crora li se apreciaz: poziie, dimensiuni/calibru, contururi, raporturi. Ele sunt
vizualizabile pe Rg PA, LL, CT (Dudea pg 427)
- vizibile prin substractie sub forma de transparente in opacitatile hidrice ale mediastinului sau hilulilor.
RG CP fata = traheea situata median, usor deviata spre dr, coboara rectiliniu cu latime egala pe toata lungimea.
Poate prezenta 2 amprente marginale:
- amprenta aortica pe marginea stanga imediat cranial de bifurcatie data de crosa aortica
- amprenta azygos pe marginea dreapta simetric cu precedenta, determinata de crosa venei azygos.
o Crosa v azy se proiect paramediastinal dr inf ca opacit nodulara care isi mareste diametrul in
decub sau expir comparativ cu o.statism
- Bifurcatia traheei se proiect la niv vert T4-T5 cu unghi de 90 grade intre cele 2 br primitive.
- Bronsia primitiva stanga este mai lunga, mai orizontala si mai posterioara decat dreapta.
- Bronsia primitiva dreapta pare sa continue traheea.
- Bronsiile intraparenchimatoase vizibile numai la CT.
CP profil = img trah incepe de la apertura toracica sup si are orient caudal si dorsal.
- br primitiva dr pare sa continue trah, br stg are un traiect mai oriz, ap ca img rotund ov suprap
initial peste br dr pe care o depaseste posterior
!! img longit a br = sine de cale ferata = 2 benzi opace paralele separ de o banda transpar si inconj de
transpar alvv pulm
Scizurile si segmentaia.
Pleura viscerala acopera in intregime plamanul cu exceptia regiunii hilare.
Patr in plam sub fo de deg de manusa si fo sciz, inchise in fund de sac....
- scizurile vizibile normal doar cnd fascicolul este paralel cu planul de orientare
- mprirea plmnului este determinat:
o n lobi de ctre ci aeriene, vase i pleur;
o n segmente de ctre ci aeriene i vase
plmn drept 3 lobi, 10 segmente,
plm stng 2 lobi, 9 segmente;
vizualizabile pe: RG toracic PA, LL, CT
Vasele pulmonare:
1. trunchiul arterei pulmonare este parte component a conturului mediastinului
Este vizib doar segm sau distal care este cel mai cranial si a carui marg formeaza arcul mijl stang al cordului.
Se divide in 2 ramuri:
ramura dreapta orizontala sau usor orientata caudal, localizata in intregime in mediastin si se divide
inainte de a atinge hilul intr-o ramura superioara si una inferioara
ramura stanga este mai scurta cu un traiect usor ascendent si orientat cranial
=> hilul pulmonar -stang situat mai cranial decat cel drept;
In hilul drept artera situata ventral de bronsia cu care merge in paralel.
Hilul stang artera ocoleste cranial bronsia, cu traiect dinspre ventral spre dorsal, dupa care se divide.
2. arterele pulmonare se ramifica dicotomic uin fiec plam urmand exact diviziunea bronsica; ele formeaza
desenul pulm normal, caract prin prez de benzi opace dinspre hil spre perif, cu gros descresc
Se analizeaz: orientare, dimensiuni, contururi, mod de divizare.
Sunt mai bine vizualizate la baze dect la vrfuri (in o.statism, pres in vasele pulm >la baze decat la vf);
tehnica de explorare cea mai fiabil CT
Pe Rg, circ functionala intrapulm se structur pe 3 sectoare desfasurate pe orizontala:
- hilar - contine hilurile si ramificatiile primare din hiluri (artere mari si vene colectoare lobare)
- un sect central sit concentric in jurul hilurilor pana la max 2-2,5 cm de peretele toracic = ramificatii
arteriale de ordin 3 pana la nivel de arteriola) = desen pulmonar
- un sector periferic mantaua pulmonara = segment capilar neidentificabile pe rdg
3. capilarele pulmonare (=sect perif) la periferie constituie mantaua pulmonar, dat dimens mici nu se
vad pe Rg, ca dealtfel si tes conj
4. venele pulmonare: orientare, dimens,, mod de confluare; normal vizualiz pe rg PA i LL doar cele lobare
!!!!!!!!! Venele nu pot fi identificate radiografic !!!!!!!!!!!!!!!!!!
Circulatia nutritiva a plamanului = artere bronsice din aorta nu sunt identificabile rdg.
Circulatia limfatica retea care urmeaza traiectul venelor si face prima statie ganglionara la nivelul
hilurilor neidentificabila rdg.
 Parenchimul pulmonar (Dudea pg 428)
Pentru a interpreta corect o explorare radiologic, trebuie cunoscute: morfologia parenchimului pulmonar,
lobulul pulmonar secundar, cile aeriene intrapulmonare
Cea mai mare parte a parenchimului pulmonar este ocupata de aerul din caile de conducere si de schimburi
respiratorii (alveole si bronsiole respiratorii).
Restul este constituit din interstitiul pulmonar care este o trama conjunctiva ce mansoneaza si uneste
peretele bronsiilor intrapulmonare cu arterele, venele cu limfaticele si formeaza septurile interalveolare.
Benzile de desen pulmonar sunt formate din artere paralele cu bronsiile. Diferentierea este posibila
ortoroentgenograd prin urmatoarele criterii:
ambele sunt circulare si tangente
artera are aspect de nodul opac, iar bronsia are forma inelara.
Lobulul pulmonar secundar:
- este unitatea structurala si functionala de baza a plamanului. Subsegmentele, segmentele si lobii trebuie
considerate agragate de lobuli pulmonari secundari.
Sunt in medie 5.000 de lobuli secundari pulmonari pentru cei doi plamani.
Fiecare lobul este conectat la arborele traheo-bronsic prin bronsiola terminala si contine 3-6 acini
pulmonari. El mai include in economia lui arteriola situata central cu patul capilar aferent. Venulele si limfaticele
sunt la periferia lobulului in conjunctivul perilobular.
Arborele traheo-bronsic: se divide dupa sistemul dicotomic.
Fiecare bronsie da nastere la 2 bronsii cu diametru egal a caror suprafata de sectiune sumata este de
regula cu 20% mai mare decat bronsia susa. Aceasta regula nu mai este strict valabila la nivelul bronsiolelor
terminale unde se pot forma 2-3 ramuri bronsice respiratorii dintr-o bronsie initiala. Bronsiolele nu au cartil in
structura lor, spre deosebire de bronsii care-l au.
Structurile pulmonare mai pot fi impartite si in structuri de transport si structuri de schimburi si transport,
cea mai mica structura cu functie de conducere fiind bronsiola terminala care deserveste acinul sau lobulul
pulmonar primar (5 mm diametru), iar 3-6 acini formeaza lobulul pulmonar secundar. La nivelul bronsiolei
respiratorii incep si schimburile respiratorii.
Dincolo de bronsiola respiratorie se gasesc in ordine: canalele alveolare, sacii alveolari si alveolele ce
comunica intre ele prin porii Kohn si cu bronsiolele terminale prin canalele Lambert => cai de shunt care explica
mecanismele de formare si repartitie a atelectaziilor, inflamatiilor, pneumoconiozelor si emfizemului.
Alveolele sunt marginite de un endoteliu in contact cu peretele capilarelor pulmonare realizand mb
alveolo-capilara prin care se asigura schimburile respiratorii, suprafata interna a acestora fiind acoperita de
surfactant care metine alveola necolabata si pulmonul expansionat.
Septul interalveolar este acoperit pe cele 2 fete de epiteliul alveolar format din pneumocite membranoase
(tip I) si pneumocite granuloase (tip II) ce contin incluzii citoplasmatice de surfactant.

Cordul - vezi subiectul nr. 21\

Diafragmul
= struct m aponevrotica ce separa cav abd de torace
RG fiec hemidiafr se proiect ca o cupola cvx cranial ce se racord cu peretele toracic in unghi ascutit
- structura musculo-aponevrotica
- poziie cea mai caudala insertie se gaseste posterior => langheta din fundul de sac post pe Rg CP
fata apare sub niv de pr al cupolei, ac segm de plam fiind ecranat de viscerele abd
- raporturi
- contururi
- unghiuri costo-diafragmatice pe dr in dreptul arc post c9
- mobilitate diferena dintre inspir i expir (inspir cupola diafragmatica dreapta coboara pana la arc
ant C6, arc post C9; pe profil cupola stg nu se vede pe toata lungimea, in 1/3 ant siluetaj cu cordul)

Hilurile pulmonare: morfologia hilurilor, orientare, dimensiuni, poziie, contururi, raporturi.

- morfologia hilurilor
- orientare
- dimensiuni
- poziie
- contururi
- raporturi
 SEMIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR
Examinarea unei radiografii toracice impune:
- constatarea caracteristicilor tehnice de executare:
- inspir adecvat
- poziionarea subiectului, centrare, rotaie
- expunere/penetrare adecvat
- diafragmare
- studiul esuturilor moi:
- mastectomii
- transparene anormale (prezena de gaz)
- creterea intensitii (densiti crescute) localizate sau difuze
- prezena de corpi strini sau de calcificri
- modificri de dimensiuni i form
- studiul componentelor cutiei toracice:
- forma cutiei toracice
- simetria celor dou hemitorace
- studiul poziiei, formei, dimens, structurii segmentelor osoase ale cutiei toracice
- studiul transparenei pulmonare de fond:
- simetria ntre cmpurile pulmonare
- studiul desenului pulmonar
- studiul modificrilor radiologice elementare ale cmpurilor pulmonare
- studiul hilurilor:
- modificri de poziie
- modificri de dimensiune
- modificri de contur
- modificri de structur
- studiul mediastinului i cordului:
- dimensiuni
- contururi
- modificri de poziie
- studiul traheii:
- poziie
- dimensiuni/calibru
- deplasri
- prezena de transparene sau opaciti
- studiul diafragmului:
- poziie
- mobilitate
- contururi

DESENUL PULM NORMAL DPN

- fo din benzi opace; ap pe Rg at cand gros loe e atat de mare incat abs o cantit sufic de RX; lips la niv
mantalei = 2-2.5 cm paralel cu peretele toracic
Elementele DPN = benzi opace, radiare de la hil spre perif, cu gros progseriv descresc; se temina la perif
prin diviz dicot
Banda = opacit liniara marginita de transpar aerice
Benzile de DPN pe Rg CP fata in o.stat si inspir prof = m numer si m groase la baza (aa pline sg dat ef
gravitatiei). ! nr si gros benzilor princ indicator al prezentei plam si a stari corculatorii.
! lez periferice parietale /pleurale imping med plam => nu exista DPN
! lez intraparench sunt inconj de plam => sumare/suprapunere
=> localizare:
- parietala = op/transpar + vasc N
- pleur = op/transpar + vasc abs
- parench = op/transpar + vasc scazuta
 MODIFICARI RADIOLOGICE ELEMENTARE
Notiunea de:
- transparent = z de abs mica, indice de atenuare mic, reduce Ag in cantin mare = nuanta inchisa
- opac = atenuare mare, reziduala mica, reduce putin Ag = nuanta deschisa
1. OPACITATI
A.Clasificarea opacitilor:
o dup form: lineare, n band, nodulare
o lineare (? apartine lui Zaharia, nu apare in cartea lui Gerogescu)
o n band lineare de grosime variabila
o nodulare- rotund ovalare
o masive de forme geometrice (triunghiulare) sau de forme nedefinite
o dup dimensiuni limita de rezolutie geometrica de aprox 0,3 cm sub care opacit nu pot fi
evidentiate valabil numai pentru cele nodulare:
 punctiforme
micronodulare: diametrul de maxim 3mm micronodulare <3mm
nodulare:diametrul intre 3mm si 10mm 3 mm< nodulare < 10 mm
macronodulare:diametrul > de 10mm macronodulare > 10 mm
intinse masive
masive
 o dup topografie: sistematizate (respect un teritoriu anatomic constituit), nesistematizate
B.Caracterele opacitilor:
- numr:opacitate unica/opacitati multiple
- form
- localizare= topografie (pozitie fata de struct limotrofe)
- apart peretelui toracic, pleur, mediast, sciz, cord, diafr
- apart parench = lobi/segmente
- dimensiuni
- contururi- se refera la:forma si netitatea
- forma boselata = lez confluente, sau regulata
- netitatea - net = lez vechi cu caract neinvaziv(TM prin capacit invaziva dau contururi
sterse si nereg)
- intensitate e leg de structura
-apreciare comparativ = costala, subcostal sau supracostala;
- rezulta opacitati hidrice, solide sau calcificari
- structur omogena sau neomogena (dupa cum in masaopacitatii exista incluzii cu indice de
atenuare diferit de al masei principale)
- neomogenitati negative: pot fi
- z fluide intr-o masa solida = necr, abcedari sau
- gazoase, endogene septice sau exogene comunicari cu caile resp
- neomogenitati pozitive = provin prin aditie de img, sunt c m frecv calcificari (semnif semio a
calcif natura benigna)
- existena leziunilor limitrofe opacitatea poate fi incadrata intr-un proces mai extins
- p fi un epifenom al opacit de baza si c m frecv e de nat benigna
- p fi cauza opacitatii = de orice natura

2. HIPERTRANPARENTELE
Definiie sunt rezultatul unei cresteri a cantitatii de aer sau a unei scaderi a cantitatii de structuri solide pe o arie
difuza sau circumscrisa pulmonara. Elementul esential in definirea unei hipertransparente este prezenta/ absenta
desenului pulmonar in aria afectata.
A.Clasificarea hipertranparenelor:
- difuze nu au delimitare
- circumscrise au delimitare adesea limitate de un perete opac si poarta numele de cavitati
B.Caracterele hipertransparenelor circumscrise: numr, form, dimensiuni, localizare, contururi, structur,
existena leziunilor limitrofe
C.Caracterele hipertransparenelor difuze: dimensiuni, localizare, structur, existena leziunilor limitrofe
 3. IMAGINI MIXTE:HIDRO-AERICE
4. SEMNUL SILUETEI sau fenomenul de siluetaj se refera la stabilirea punctului de plecare a
opacitatilor placate pe un contur, ca de exemplu mediastinul sau cupola diafragmatica.
= este reprezentat de stergerea unor contururi de catre opacitati care nu dispun de interfata cu contrast diferit
intre ele si conturul limitrof.
Semnificatia sintetica a fenomenului de siluetaj este precizarea rapoartelor de contact direct a doua opacitati
limitrofe cu atenuare similara.
- opacit placate pe conturul mediast = din mediast sau langhete de plam sumate
- opacit cu pct de plecare mediast are un contur extrem de bine vizibil pr contrastul creat de plam
mulat pe opacit dar conturul int e strict similar cu mediast
- opacit pulmonare au conturul net delim de transparenta aerica pulmonara + prin sustractie sau
contrast negativ aeric, conturul poate fiidentificabil in masa opacitatii globale a mediast.
5. BRONHOGRAFIE AERICA
Bronsiile normale nu sunt vizibile radiologic.
Bronsiile devin vizibile prin contrast pozitiv atunci cand se umplu cu fluid si devin opace, in contrast cu
structurile pneumatizate inconjuratoare. Contrastul negativ se realizeaza in conditiile disparitiei aerului din
alveole, bronsia ramanind transparenta in forma de banda prin contrastul dintre aerul bronsic si fluidul alveolar.
- este unul dintre cele mai fiabile semne radiologice de precizare a naturii alveolare a unei opacitati
pulmonare, importanta sa diagnostica fiind esentiala in infirmarea naturii neoplazice a unor opacitati de natura
incerta. Neoplasmele pulmonare primitive sau secundare nu dau aproape niciodata opacitati cu caractere
alveolare.

6. UNGHIURILE LUI BERNOU

Rezultatele studiului analitic al radiografiilor permit sistematizarea modificrilor radiologice elementare n

sindroame. Dup localizarea lor acestea sunt:
- sindromul parietal = lez os + p moi
- sindromul pleural = pleur + sciz
- sindroame pulmonare:
-sindrom alveolar = invazia fluida alv
-sindrom interstiial = lez tes conj
-sindrom bronic = suma lez morfol + ventil
-sindrom vascular = aa, vv
-sindrom parenchimatos = plam = fo condensante si fo cavitare
- sindrom mediastinal = cresterea vol mediast
- sindrom cardiac = vol + opacit cardio-pericardice
 SINDROMUL PARIETAL (Dudea pg 435)
Insumeaz leziunile dezvoltate la nivelul toracelui osos i a prilor moi. Fr s fie ncadrate n sindromul
parietal, tot aici se citeaz i modificrile de poziie i contur ale cupolelor diafragmatice.
In general existena unor opacit sau transparene + vascularizaie pulm N = localizare pariet a leziunii.
Leziunile prilor moi pot avea urmtoarele aspecte:
1. creterea localizat a grosimii peretelui toracic: opacit suprapuse cp pulmonare
- opacitate cu contur sters la nivelul bazei de implantare la peretele toracic (racord in panta lina cu conturul
periferic al toracelui), in rest contur net
- opacit omog, de intensit var (mica de ob), struct var fct de dimens si nat masei patol si incid fascic de raze
- Rg CP fata:
- opac proiectata aparent in plin parenchim pulmonar;
- contururi nete pe o portiune a opacit (care e mulata de struct aerice limotrofe plam, aer atmosferic) si
sterse pe portiunea care constituie baza de implantare a T la peretele toracic
- aspectul de contur in intregime sters/net-e posibil
- i tangentiala:
- localizarea opacitatii e periferica, omogena, net conturata,
- racord in panta lina cu peretele toracic
- -opacit situate intracavitar prezinta spre parench pulm un lizereu caracteristic, cu 2 str concentrice:
i. periferic, transparent, mulat pe tumora = grasimea extrapleurala (fascia endotoracica)
ii. medial opac, concentric cu precedentul = 2 foite pleurale impinse dinspre ext spre parench
- asoc cu lez osoase certifica pct de plecare parietal
2. creterea/scaderea difuz a peretelui toracic:
-cresterea difuza: dezvoltarea exagerata a m pectoral
-scaderea difuza: hipertransparenta,fara modificari de circulatie pulmonara, fara hiperinflatie
-cong: asimetrie toracica, agenezia marelui pectoral (sdr. Poland)
-dobandita: mastectomie atrofie musculara prin afectiuni neurologice
3. calcifi parietale: in gen nodulare adenop axil/sucl, parazitoze (trichineloza, filarioza) hematoame vechi
4. hipertransp ale struct moi: emfizemul sc (benzi transpar suprap transpar pulm, care se continua dincolo
de grilajul costal)
Leziunile scheletului osos toracic se refer preponderent la coaste i n mai mic msur la stern.
anz arcurilor costale se face comparativ bilat i separat pe fiecare p a unui arc costal. Se urmresc:
1. modificri de numr:
- coaste supranumerare = coasta cervicala:
- uni/bilat; articulata cu apofiza tv C7;
- de lungime mai < fata de coasta 1;
- formata numai din arc post si lateral;
- cu varful nearticulat cu sternul;
- orientata vertical, aproape paralela cu marginea coloanei vertebrale)
! din cauza departaj dificile de c1 sau clavic = nec incidenta AP, eventual DD
- hipo/aplazii: coastele flotante, in special C12
- absenta unui arc costal:
- congenit, asoc cu malf de corpi vertebrali: hemivertebre / blocuri vertebrale)
- dobandita (proces de osteoliza / rezectie chirurgicala); totala/partiala
- lez osteolitice se insotesc de semne ale lez T sau inflamatorii ale osului + modif de transparenta
toracica circumscrisa coastei; Fantoma coastei apare inclusa intr-o acumulare de tes dens, de fo
fusif = opacit de intensit var, contururi sterse, neomog.
- Originea acestor lez = inf cu gem banali sau osteita TBC, TB (hemangiom, condrom), TM
(sarcom Ewing, limfom mal, MM, si in principal meta osoase), parazitoze chist hidatic
2. modificri de poziie i orientare: orizontalizarea, respectiv verticalizarea
- tipurile constitutionale:
- orizontalizarea: in toracele putin inalt
- verticalizarea:in tipul astenic longilin
- hiperinflatia din emfizem: orizontalizarea
- modificarile de ax ale coloanei vertebrale scoliozele verticalizeaza arcurile de partea cvvx si le oriz
pe p ccv, cifozele duc tot la orizontalizare
- proc patol intratoracice: fibroze pulm, pahipleurite retractile, atelectazii, emfizem vicariant localizat
3. modif de calibru: se asoc cu modif de struct - hiperparatiroidism, displazia fibroasa Jaffe-Lichtenstein,
talasemie
4. modificri de contur: rar, izolate, fara modif se struct, sunt frecv efectul unor compresiuni extrinseci asupra
marg costale date de aa intercostale = coarctatia de aorta, sau de tumorete inserate pe nv intercostali =
neurofibromatoza Recklinghausen
a. se caract prin mentinerea continuit conturului corticalei osoase,
b. modif de contur = in lez traumatice (fracturi)
5. modif de struct
a. cel mai frecv osteolitice in procese inflam sau T; O-condensante, mixte.
b. Izolat ap in talasemie si mielom.
c. Lez O-condensante si Htrofice = mult mai rar = in calusuri hipertrofice, in T de orig cartilaginoasa
(exostoze, condroame) sau meta de san sau prostata.
6. modificri de spaiu intercostal
Alte modificari scheletice: modif coloanei vertebrale

Modificari ale cupolelor diafragmatice:

- modificari de pozitie:
*sus situate:
o Bilat - Expir, inspir incomplet, sarcina, meteorism, hepatosplenomegalie (HSM), obezit,
ascita, tumori abd mari, abc subfrenice
o Unilat - Scolioze, embolie pulm, atelect, reducerea vol unui plam, pareza de n frenic, tum
subfrenica
*jos situate:hiperinflatie, inspir profund
-modificari de contur
- alter de tonicitate = pareze
- alter struct = hipoplazii
- pr impingere de catre mase din cavit abd - hernii, prin impingere sau tractionare
Rg apar ca boseluri, z rectilinii, asp crenelat
-mobilitate: redusa, absenta, paradoxala
 SINDROMUL PLEURAL (Dudea pg 436)
Grupeaz ans de modif elementare care permit afirmarea existenei unui epanam lichidian sau gazos,
liber sau nchistat sau prezena unei structuri solide n marea cavit pleural sau n scizuri.
In general existena unor opaciti sau transparene + vascularizaie pulmonar absent = localizare
pleural.
Opacitile pleurale se racordeaz n pant lin cu peretele toracic, iar prezena lor n contact cu o structur
dens (mediastin, diafragmul de pe partea dreapt), terg conturul acestor structuri.
Hipertransparenele se delimiteaz de obicei de parenchimul pulmonar printr-un fin lizereu opac.
Detalii de tehnica si indicatii de explorare - principii:
1. Epansamentele fluide ap si se acumul in p. cele mai declive ale cavitatii pleurale. Sunt nec
minim 2 incidente radiografice pentru dg diferential solid/fluid si liber/inchistat.
2. Epansam fl cloazonate periferic sau interlobar pot fi diagn numai prin rg in doua planuri:
frontal si sagital.
3. Epansamentul pleural gazos se proeicteaza in portiunea superioara a campurilor pulmonare
radiografiate, indiferent de pozitia corpului in momentul radiografierii.
4. Formatiunile pleurale solide si epansamentele fluide complet cloazonate nu respecta niciunul
dintre principiile gravitationale enuntate.

A.Epansamentele lichidiene: leziune radiologica de baza opacitate

Imaginea radiologica depinde de: Marimea epansamentului, Caracterul sau liber sau inchistat, Topografia
sa, Pozitia bolnavului
Obiective imagistice:
- detectare epansament si diferentiere de alte afectiuni pleurale si nonpleurale
- detectare afectiuni subiacente (pulm, cardiac, mediastinal sau abdominal)
- diagnostic specific cand e posibil
Cauze: hipoproteinemia, boli cardiovasculare., neoplazii, infectii, traumatisme, expunere la azbest, inflamatorii
(non infectioase: AR, LES, Wegener), toxicitate medicamentoasa, afectiuni subdiafragmatice,
Ingrosarea pleurala si lichidul pleural:
1.empiem asociat cu pneumonia, chirugia, trauma, infectii subdiafragmatice 3 stadii:
a.exsudativa
b. faza fibrinopurulenta
- ingrosare uniforma, neteda
- ingrosare iodofila- specifica in 96% pt existenta exsudatului (infectie)
- adesea ingrosarea asociaza cresterea densitatii grasimiii extrapleurale
- split pleura sign: ingrosare cu iodofilie a a pleurei viscerale si a celei parietale
c.faza de organizare (organising) inchistare apare si dupa hemotorax

1.Pleurezii libere ale marii cavitati pleurale:

*pleurezii libere in cantitate medie:
- opacitate omogena dat starii fluid euniform distrib, fara elem heterodense incorpor
- de intensitate max in portiunea cea mai decliva
- cu marg sup stearsa, ascend la peretele lat toracic si posibil cu dublu contur (curba Damoiseau )
- intinsa de la o marg a hemitoracelui la cealalta indiferent de incid in care s-a efect Rg
- sterge prin siluetaj contururile cu care vine in contact
- variabila cu pozitia bolnvului, fara caractere de sistematizare lobara/segmentara
- cu efect de masa (impingere) asupra formatiunilor limitrofe mediast, diafr, perete toracic dinspre p
afectata spre cea sanatoasa
*pleurezii libere voluminoase (masive): opacitate ce intereseaza un hemitorace intreg
- intensitatea opacitatii este aceeasi pe toata suprafata de poiectie, supracostala si omogena
- ef de masa e mai evident decat la pleureziile medii: impingerea mediast mult dincolo de marginea
corpilor vertebrali si inversarea curburii cupolei diafragmatice
- diagn dif: atelectazie (pleurezia impinge, atelect tract struct adiacente)
- dg CT = sub pleurezie plam e colabat, cu prez br gramei aerice
*pleurezii libere cu cantitate mica de lichid:
- fiabilitatea examenului ecografic al SCD este superior celui radiografic unde cantitatea minima de lichid
pleural necesar vizualizarii radiografice este de 300-400 ml
- primele semne Rg apar pe rgr de profil sub forma stergerii sau rotunjirii unghiului costo-diafragm post
2.Pleurezii inchistate /cloazonate:
*pleurezii inchistate parietal:
- apicale: opacitate care coafeaza apexul (casca periapicala, virgula); imag rara, dupa pn.torax terapuetic
- axilare: opacitati rotunjite/fusif, omog, de intensit costala, aplicate la peretele toacic, aparent suspendate,
nemodificate de modif de pozitie; lim med e netam racordate in panta lina ; fara modif parietale osoase
- posterioare
- practic invizibile pe rdg de fata; cand sunt vizib = opacit ovoide/rotunjite, nesistematizatem cu
contur sters, proiectate in plin parench, cele sit la baza nu silueteaza cu cordul
- CP profil = mai evocatoare opacit proiect in santul vertebral post, suprap col vert, densa,
omog, cu marg ant cvx, neta, impingand plam adiacent nu silueteaza marg post a cordului
- anterioare: CP fata opacit sit in unghi costo frenic lateral Cp profil in unghiul costo frenic anterior
- CP fata opacitatea e situata in unghiul costo-frenic lateral de partea resp,
- CP profil umple unghiul costo-frenic ant
1. in contact cu coloana sau cu grilajul costal
2. rdg fata necaracteristica, obligatoriu profil

*pleurezia diafragmatica: peste 1000 ml, fals cloazonata, apare frecvent la emfizematosi cu pulmon greu
comprimabil; = banda opaca, cu concavit craniala, care obstr unghiurile de la extremele cupolei diafragm atat
cele costo-diafragm lat si post, cat si pe cel cardio-frenic; este partial mobila; eco si CT- esentiale pt dg
=> falsa imag de crestere a grosimii diafragmului prin indepartarea fronixului gastric si ficat de pulmon
*pleurezia mediastinala: rar; largire unilaterala a plamanului printr-o opacitate rotund -ovalara /fuziforma,
convexa spre pulmon, margini nete, intensitate mare; CT-diagn de certitudine ; pe rdg fata largire mediastinala
colectiile ant sterg psin siluetaj marg cordului, localiz post sunt mai frecv si nu sterg marg cordului.
*pleureziile scizurale/interlobare:
- incidenta radiologica specifica-cea laterala: - proiectia rdg fata nu e caracteristica, necesita profil
- forma lenticulara, localizarea pe traiectul anatomic al unei scizuri, aspectul nemodificat de pozitie,
ingrosarea scizurii afectate in continuarea opacitatii pleuretice, asociata cu alte semne de afect pleurala la
distanta
- la niv scizurii orizontale drepte:
- rgr de fata: opac rotunda, neta, omogena, desen vascular suprapus, situata parahilar lateral;
- CP profil: opac fusiforma, prehilara, cu axul lung orizontal
-pe scizurile oblice:
- pe rgr de fata = opacit de forma ovalara, variabila si necaracteristica
- localizare - suprahilara pt opacit cantonate in segm post al scizurii
- infrahilar pt cele din segm ventral al scizurii
- pe rgr de profil: opacitatile sunt orientate cu axul lung in sens cranio-caudal si dorso-ventral,
- pozitia lor este supra-retrohilara pt cele din segm post si
- infra-prehilara pt cele din segm ventral al scizurii
- localiz poliscizurale frecvente frunza de trifoi pe profil, centrul img trilob fiind in hil
- paucilichidiene nu se deoseb de pahiscizurite, rg = ingros sciz
*pleureziile multicloazonate aspecte stranii, necaracteristice si greu interpretabile fara profil si CT
B.Epansamentele gazoase(pneumotoraxul): Cauze: traumatice, iatrogenice, spontan
CT hipertransparente electiv in portiunile sup ale toracelui, aspect rdg variabil
1.Pneumotoraxul liber al marii cavitati pleurale:
*pneumotoraxul cu cantitate medie de gaz: aspect clasic rdg
- hipertransparenta periferica si superioara
- absenta totala a desenului pulmonar in zona hipertransparenta
- bontul pulm opac situat central (in jurul hilului) si caudal (paramediast inferior), bordat de un fin lizereu
opac(pleura) Bontul pulm poate prezenta modif (bule emfiz, atelect, bride laxe care tract pleura si bontul)
- mediastinul este nemodificat ca pozitie
- plam contralat este in hiperinfl, iar desenul pulm este modificat prin redistributie vasculara spre varfuri
- uneori in perimetrul transparent se obs benzi opace = bride laxe ce tract pl viscer a bontului
*pneumotoraxul redus cantitativ:
- dificil de pus in evidenta uneori neobserv pe rdg la un ex superf/neatent
- lizereu hipertransparent de forma semilunara sau in banda ce bordeaza apexul pulmonar, cm frecv pe
versantul extern, ce isi poate schimba pozitia cu schimbarile de pozitie ale pacientului
-in caz de incertit: rgr in expir fortat ce accent tretractia pulm si largese banda transparenta; CT-dign cert
*pneumotoraxul sufocant (cu supapa): = -urgenta clinico-radiologica
-colabare completa a pulm cu ef de masa asupra mediastinului care apare impins contralat, diafragmului cu
curbura inversata si a grilajului costal cu sp i.c. mult largite si coaste orizontaliz
- Rg = hemitorace nelocuit, complet lipsit de orice structura opaca
2.PNTX partial/cloazonat:
- mai rar si mai greu de evid Rg
- aceleasi localizari ca si pleureziile inchistate, cu diferenta ca in loc de opacit gasim hipertranspar
- diagn dif: pntx cloazonat si bula marginala de emfizem = pntorax se racord cu peretele toracic in panta lina pe
cand bula de emfiz in unghi ascutit.

C.Hidropneumotoraxul /Epansam pleurale mixte: radiologic: img hidro-aerica cu parte lichida libera si mobila,
parte aerica delim de pleura (lizereu) care spre versantul spre pulm (pl viscer) e fin si de intensit subcostala.
Dg dificil dat topografiei img:
- libere in marea cavitate - de la un perete toracic la altul, asem opacitatilor lichidiene pure
- cloazonate scizural pastr topografia pleurez interlobare simple
- cloazonate periferic fuzif, latimea lichidului fiind diferita pe rdg fata si profil
=> astfel, se poate face dg dif intre img hidroaer pleur de cele intraparench, tangente la periferia imaginii.

D.Formatiuni pleurale solide: - c m frecvent pahipleurite simfizate si in final calcificate. Tu pleurale sunt rare.
Diagnostic diferential Benigne Maligne
ingrosari pleurale benigne vs - regulate, netede - neregulate
maligne - mici - mari
- aspect in platou - nodulare
- fara invazia peretelui toracic - cu invazia peretelui toracic
1.Pahipleurite/sechele fibroase:
- leziuni minime: stergerea unghiului cardio-frenic; dublu contur axilar
- leziuni limitate: apicale (pahipl apicala); mediastinale sau diafragmatice (corturi)
- leziuni specifice: - placile fibrohialine calcificate specifice asbestozei,
- calcif pleurale Cp fata = opacit intense cu contur nereg, neomog, multiple, diseminate;
2.Tumorile pleurale: Cp profil = linii opace, urmand conturul grilajului costal, mediast, diafr
Rg e identic cu al pleurez inchistate = opacit omog densa, cu contur medial net, convex, impingand pulm;
incontact intim cu peretele toracic, fixa; fara liza costala, (cu dimens variabile) de volum variabil
- varianta umeda: sindrom pleuretic, cu pleurezie hemoragica dureroasa, libera/partial inchistata
-varianta uscata -2 forme:
-forma schiroasa -sindromul pleural de tip solid predominant deformant, retractil
-forma vegetanta -sdr pleural de tip solid hipertrofic-productiv cu asp de feston marginal
- opacit multiple, dense, omog, boselate, cu contur net, insirate pe conturul ext al toracelui, mai
bine vizibile spre varfuri in incid de profil;
- CP de fata: opac multiple, rotunde, aparent intrapulmonare;
* retractia unui hemitprace opac cu ingros conturului = calea finala comuna pt toate ac forme
* substratul anat al acestor leziuni: mezoteliomul pleural si mai rar metastazele pleurale; tu benigne exceptia
 SINDROMUL ALVEOLAR (Dudea pg 436)
Este reprezentat de totalitatea modificrilor radiologice care apar ca i consecin a dispariiei aerului din
alveole, cu sau fr nlocuirea lui cu un fluid exudat sau transudat care se poate eventual solidifica. Prezenta
acestui produs strain intereseaza un teritoriu lim la un segm sau un lob caruia nu ii modif volumul (n
apneumatoze (atelect) volumul este redus).
Elem caract ( lez elementara RG) al sindr alveolar este opacitatea, cu urmtoarele caractere:
este o opacitate sistematizat
are contururi terse, sau determinate de scizuri
intensitatea este mare (hidric) dar diferita in centrul opacitatii fata de periferie
structura este omogen
prezint bronhografie aeric
are evoluie rapid, de ordinul zilelor
Intensit opacit alvelolare este mare dar diferita in centrul opacit spre perif. Invazia si hepatizatia sunt proc
din apr in apr. In reg cu leziuni vechi nu mai exista aer alveolar, opacit fiind mare, omog, cu bronhografie aerica.
La limita dintre pulmonul afectat si cel sanatos exista o zona de tranzitie in care se realizeaza expansiunea
procesului patologic, in care coexista un numar de alveole afectate cu unele care se mentin inca pneumatizate=>
opacitate cu caractere radiologice diferite (intensitate mica, neomogena, contur sters, fara perceperea
bronhografiei aerice creeaza senz de contur sters). Schimbariel var cu faza (inslat/rezolutie//)
Bronhografia aerica este considerata semn de leziune alveolara si este creditata cu valoarea unui semn
sigur de leziune nonneoplazica. (N br nu sunt viziv dat pereti subtiri si lipsa dif cu alv; disparitia pneumatizarii
alv face ca br aerata sa fie vizib prin contrast negativ, sub fo unor benzi transpar in plina masa de opacitate
alveolara, avand topografia arborizatiilor bronsice.
!! ac nu exista in atelect cand prin obstr dispere aeratia bronsica sau in faza de rezol a proc alveolare
prin invazie de mat fluid.
Sindromul alveolar-variante:
1.nodulii acinari sau lobulari: reprezinta leziunea elementara dpdv anatomic, in sensul prezentei de fluid
sau solid in cea mai mica unitate respiratorie vizibila radiologic.
Este greu de diferentiat de alte imagini nodulare si se caracterizeaza prin:
- dimensiuni variabile, in general la limita dimensiunilor care diferentiaza nodulul de micronodul (3mm)
- forma rotunda/ovalara
- contur sters, intensitate mica, variablitate pronuntata in timp
Acesti noduli acinari sau lobulari pot exista independenti (aspect de miliara), imposib de diferentiat de
miliara interst sau pot fuziona dand opacitati de dimensiuni mai mari => asp Rg:
2.leziuni confluente intinse: leziuni multilobulare care pot interesa pana la mai mult de un pulmon
* leziuni sistematizate: ocupa un segment /lob, dense, omogene, cu contur net si regulat reprezentat de
scizuri, de forma triunghulara cu baza la periferie si vf in hil, cu bronhograma aerica - aspect clasic de
pneumonie franca lobara. P interesa de la un sing segm pana la ambii plam. In per de instalare a lez are caracter
de macronoduli cu caractere alveolare, fara limita de demarcatie intre ei.
* leziuni nesistematizate: leziuni difuze, cu contur imprecis, unice sau multiple, uni sau bilaterale cu sediul
perihilar sau bazal, evolutive de la ora la ora -> EPA hemodinamic sau toxic;
- in aceasta categorie se mai incadreaza si cancerele alveolare si infiltratele limfomatoase
Etiologie opacitati alveolare - lez localizate sunt infectioase, cele difuze au si cauze hemodinamice sau toxice.
- foarte rar neoplazii (cancere alveolare si infiltrate limfomatoase).
 SINDROMUL INTERSTIIAL (Dudea pg 437)
A. Compartimentul peribronhovascular
- se intinde de la hiluri pana la lobulii pulmonari si reprezinta segmentul de conducere;
- format din teci din jurul arterelor si bronsiilor;
- rdg. desen pulmonar peribronhovascular, adica benzi opace distribuite radiar de grosime diferita, mai groase
perihilar si mai din ce in ce mai subtiri spre periferie pana la mim vizibilitatii radiografice.
B. Compartimentul interlobular
- il continua pe precedentul si contine venulele si limfaticele
- se continua nemijlocit si cu conjunctivul subpleural, cel putin la nivelul lobulilor superficiali
- rdg trama areolara suprapusa desenului peribronhovascular pe toata portiunea centrala de proiectie a
pulmonului; nu se p identifica separat decat la perif plam, acolo unde desenul peri br vasc nu mai este vizibil/
C. Compartimentul parietoalveolar
- reprezinta sectorul de schimburi respiratorii, format dintr-un ax conjuntiv lax foarte subtire care se ingroasa la
nivelul endoteliului capilar si a epiteliului respirator pentru a forma membranele bazale.
- contine reteaua capilara pulmonara, limfocite, monocite, plasmocite, macrofage.
- nu este vizibil pe rdg si corespunde cu mantaua pulmonara
Sd interst Reprezint totalitatea modificrilor radiologice care traduc afectarea structurilor conjunctive
pulmonare din cele trei compartimente (peribronhovascular, interlobular, parietoalveolar).
Sindrom interstitial= ansamblul de semne radiografice care atesta ingrosarea tramei de tesut conjuntiv a
plamanului. Depasirea grosimii de 0,3 cm, reprezentand puterea de separare a filmului radiografic, face ca
interstitiul pulmonar sa devina vizibil pe toata suprafata de proiectie a pulmonului.
Ingrosarea tramei conjunctive se datoreaza:
- infiltratiei lichidene prin edem hemodinamic, inflamator, toxic;
- stazei venoase cronice sau limfatice prin blocaj ganglionar cu limfangita carcinomatoasa asociata;
- proliferarii celulare anormale ca in granulomatoza interstitiala sau fibrozele interstitiale difuze
Elementul radiologic caracteristic este tot opacitatea, de tip linear, reticular sau nodular, dar care are alte
caractere de specificitate:
contur net,
absena confluenei,
absena sistematizrii
absena bronhografiei aerice
evoluie lent
Aceste caractere generale permit dg diferential cu opacitatile alveolare, dar in practica exista deseori
asocieri cu leziuni alveolare si vasculare.
Se descriu trei feluri de imagini : leziuni elementare ale sindromului interstitial
- imagini nodulare
- imagini lineare
- imagini reticulare
 1.Imagini nodulare:
- pastreaza caracterul definitoriu al leziunilor interstitiale
- rotunde, contur net, difuz distrib in ambele cp pulm, de dimensi variabile, stabile in timp; dupa dimens =
1. img de geam mat: miliara extrem de fina, la lim vizibilitatii, fara o localiz electiva; Rg sau CT = micronod
foarte finiin nr extrem de mare, ce inlocuiesc structura pulmonara normala, localiza perihilar si bazal;
aspectul de ansamblu este de film miscat/respirat, spalat, flu; etiologie diversa: cauze infectioase (virale) si
cele imunoalergice
2. imaginea de miliara adevarata:
o miliara cu noduli mai mari decat precedenta (de electie CT micronoduli de 1 mm pe rdg acesti
micronoduli dau sumatie).
o substratul anatomic - granuloamele interstitiale in afectiuni infectioase V, staf, TBC, micotice
candidoza histoplasmoza, pneumoconioze silicoza, sideroza, afectiuni neoplazice sau hematologice
carcinomatoza metastatica, bH sau non H, boli cardiace staza pulm cr, granulomatoze -
sarcoidoza, histiocitoza X, hemosideroza pulmonara idiopatica
o exista o orientate etiologice = micronoduli 1,5-3 mm= hemosideroza; 3-10 mm metastaze
carcinomatoase cu localizare predominent bazala, asociaza aspect de limfangita.
2.Imagini liniare: opacitati in benzi care nu se divid, grosime cu atat mai mare cu cat sunt mai aproape de
hiluri; Doar cateva au topografie selectiva..
Clasif:
- liniile septale (Kerley A, B, C, D) = expresia ingros septurilor interst
- benzile opace hilifuge = ingrosare teci conjunctive hilipete ce inconjoara marile vase perihilare = benzi
opace groase dense, radiare spre periferie cu centrul in hiluri

Liniile Kerley B situate la baze, perpendiculare pe conturul pleural cu care sunt in contact, scurte de 2-
3 cm, grosime uniforma 2 mm, nu se divid. Sunt caracteristice edemului interstitial din staza venoasa cronica dar
ap si in alte sit de reactie interst.
Liniile Kerley A se formeaza prin insiruirea cap la cap a mai multor benzi septale ale unor septuri ce
separa intre ele unitati pulmonare mai mari decat lobulul. Localizate in campurile pulmonare superioare, mai
lungi 5-6 cm, mai groase 3-4 mm, situate mai central intraparenchimatos, adesea curbe si nu au nicoodata
legatura cu hilurile sau cu zona perihilara.
Liniile Kerley D si mai groase decat precedentele, situate anterior in campurile inferioare (c m frecvent
lob mediu si lingula), se vad bine pe profil. A nu se confunda cu atelectaziile lamelare Fleischner cu care
seamana.

3. Imagini reticulare si areolare

Imagini reticulate = formatiuni lineare, rectilinii sau curbe, de grosime variabila, care se intretaie intre ele,
realizand un aspect de plasa cu ochiuri largi (anatomopatologic- lezarea interstitiului peri sau interlobular).
Ochiurile plasei = parench pulm cu densit aerica N.
- Aspect areolat = un aps particularm in care ochiurile retelei sunt mai mici, rotunde sau ovalare si
cricumscrise de benzi opace de grosime variabila ( = loburi aerati care si-au pierdut septurile interalveolare).
Atat asp reticular cat si cel areolar apar in fibrozele pulmonare difuze ce asoc distru alveolare.
Img reticulare sau areolare se pot asoc intre ele sau ce alte lez interst.
 SINDROMUL BRONIC (Dudea pg 437)
Sindromul bronsic reprezinta totalitatea modificarilor radiologice care traduc afectarea bronsiilor si sunt
decelabile pe o radiografie toracica.
Anatomia arborelui bronsic. Desi se divid dicot, simetric, nu totd ramif br sunt identice in tot arborele br
pulm. Dpdv functional 4 tipuri de cai aeriene:
1. sector de conducere de tip cartilaginos
2. sector de conducere de tip membranos
3. sector membranos cu functie mixta (partial conducere, partial schimburi)
4. sectorul cu functie unica de schimb gazos
Pe un film radiologic toracic bronsiile nu sunt spontan vizibile, dar se individualizeaza in anumite
circumstante specifice. Pe Rg CP fata se idntif doar in reg hil; se vad la CT
Lipsa vizibilit = dat:
- br sunt pline cu are => mediu de transparenta similar cu parench
- peretii (exceptie reg hilara) sunt prea subtiri pt a se vedea rg ca benzi/img liniare
- pe intreaga arie de pr a plam, br se sumeaza cu desenul vasc normal = le estompeaza viz
- ! chiar si in hil, desi br principale si segm proximale sunt m mari, sumatia cu celelalte elem consitutive
ale hilurilor face identif bbr dificil si incomplet.
Pentru ca o bronsie sa se identifice pe o rdg trebuie sa aiba
o peretii ingroas (se reduce diametrul intern bronsic => lumen mai subtire) in prima faza susceptibila
la obstructie intralum aspect de banda; Fara obstr, aerata are aspect de sine de tramvai.
o sa isi umple lumenul cu un material mai putin transparent ca aerul
o sa isi pastreze lumenul aerat, dar mediul inconjurator sa isi piarda transparenta (brgrama aerica
o sa aiba o asemenea pozitie incat sa aiba un segment suficient de lung situat ortoroengenograd
Semnele radiologice pot fi:
- directe: vizualiz br aN
1.Bronhii cu pereti ingrosati:
- ngroarea peretelui bronic fr modificarea calibrului cii aeriene:
-aspectul de'' sina de cale ferata'' sau sina de tramvai:
- doua benzi opace paralele, separ de un spatiu clar; aceste opacitati urmeaza topografia bronsica
-o sing banda op separ printr-un sp clar de o opacit in banda groasa, paral cu prima; un perete nu p fi
departaj de img arterei - un inel cu contur net si centru clar, tang sau f aprop de un alt inel cu centru opac
*aspectul descris apare in orice inflamatie cronica bronsica
- ngroarea peretelui bronic cu modificarea calibrului cii aeriene => bronsiectazii
Bronsiect = dilat localizate si ireversib ale calibrului arborelui bronsic. Clasif Reid bronsiect: cilindrice,
varicoase (moniliforme), chistice (saculare). Topografia cea mai frecv a bronsiect este cea bazala, supradiafragm
sau in 1/3 inf a celor 2 hemotorace, bilateral. Afectarea este frecv bilaterala, dar aproape intotdeauna asimetrica.
2.Bronhii normale intr-o masa opaca: reprezinta bronhograma aerica; semn de sdr alveolar
3.Bronhiile pline: acumularea de fluid in lumenul bronhiei
- indirecte
- tulburri de ventilaie in terit pulmonar al br afectate:
- atelectazia - obstructie completa a bronhiei
- emfizemul localizat cu aer captiv - obstacol incomplet bronhic
- atelectazia lamelara Fleischner
- modificri de vascularizaie pe teritoriul conex: olighemie sectoriala; redistributie vasculara
Manifestarile cele mai importante sunt atelectazia si emfizemul pulmonar.
Atelectazia reducerea con aeric dintr-un terit pulm sistematizat, asociata cu reducerea volumului
respectivului teritoriu pulmonar dg diferential cu condensarea pulmonara unde nu apare reducere de volum.
Un semn indir de atelect = hiperinflatia compensatorie din parenchimul pulmonar invecinat ariei de atelect.
Clasificare etiopatogenica:
1. atelect pasiva sau compresiva colabarea parench prin efect de masa din exterior
2. atelect cicatriciala pierderea de vol pulm se dat unor modificari de tip interstitial fibrotic (retractil)
3. atelect adeziva deficit de surfactant
* in primele 3 sit permeabilit br este pastrata
4. atelect obstructiva c m frecv tip intalnit. Indif de etiol, apare prin ocluzia 1/mm lumene br + resorbtia
aerului ce stagneaza intraalv => colabarea consecutiva a parench pulm neventilat din terit br respective.
Rg = opacit sistematizata, cu caract retractil (de aspiratie), farabronhograma aerica, de intensit mare,, omog
si bine delim in parench pulm adiacent. (dg dif cu condensarea alv)
 Emfizemul pulmonar localizat (cu aer captiv)- mecanism cu supapa care permite trecerea fluxului aeric
numai intr-un sens => 2 fenomene:
aerul intra in inspir si nu mai poate iesi cu aceeasi eficienta in expir = emfizem localizat cu aer captiv
- hiperinflatie persistenta a unor teritorii distale bula de emfizem cu pereti subtiri, circulari in plin
parenchim, cu absenta desenului pulmonar in perimetrul circumscris; uneori in interiorul bulei se poate
observa o mica cantitate de fluid sau septuri; necesita completare cu rdg in expir blocat.
aerul iese eficient in expir, dar in inspir intra in cantit mica, iar terit br ramane m putin expansionat.
Emfizemul pulmonar difuz: dilatatia permanenta si anormala a spatiilor aerice situate distal de bronsiola
terminala, insotita de distrugerea peretilor alveolari, fara fibroza semnificativa.
4 subtipuri morfologice:
1. centrolobular: cea mai comuna forma, asociat cu fumatul; preponderent p superioara a parench pulm
2. panlobular: predomin in lobi inferiori, la pacienti mai tineri;
3. paraseptal: forma mai usoara cu prognostic mai bun;
4. paracicatricial: circumscris diverselor cicatrici din parench pulm
1 fo particulara = emfizemul bulos gigant = distructia rapida si progresiva a struct interst pulm o data cu
cea a peretilor alv bule gigante aerice fara struct pulm in interior, ce apar frecv in terit pulm sup.
Rg:
Semne directe emfizem:
hiperinflatie +
distructia parenchimatoasa +
cresterea transparentei pulmonare (difuz sau in terit afectate, dupa grd intinderii emfiz +
reducerea numerica a opacitatilor ce constituie desenul pulmonar
Semne indirecte(7) = modificarea continatorului toracic la un pacient cvu Hinflatie
- torace cu volum global crescut, cu cresterea diam ant-post, uneori pectus carinatum
- arcuri costale orizontalizate
- reducerea inaltimii spatiilor intercostale
- diafragme aplatizate
- deschiderea unghiurilor pleurale scd, s cardiofrenic
- cresterea dimensiunii spatiului clar retrosternal
- reducerea aparenta a dimensiunilor mediastinului si cordului
! CT toracic ofera mai multe detalii structurale si de extensie in emfizemul pulmonar.
 SINDROMUL VASCULAR (GG PG 99) +ESTE REZUMAT, VEZI SD COMPLET LA S 23 - VALV
Circ pulm : - functionala = VD, plam AS si
- nutritiva = sist aortic (circ bronsica, ram din aa i.c., ram din Ao toracica)
* ! doar circ fct e vizibila Rg = tr Ap, cele doua rr hilare ale AP si aa parenchimatoase care fo benzi opace
radiare, cu diam descresc progresiv spre perif, cu contur net, diviz dicotomic, care formeaza DPN
* vv nu urmeaza acelasi traiect ca aa, ele sunt sit la perif lobulilor/segm, nu in centrl lor, iar traiectul rg este
mai oriz, gros mai var, conturul m putin net iar ramif e de tip lateral (nu dicot)
* capil le cautam doar in mantaua pulm; N nu se vede pe rg
Regimul presional (circul) este fct de ef gravitatiei:
apical pres alveol > aa/vv, capil putin functionale iar alv destinse => transpar pulm este mare si DPN sarac
in p bazala este invers => pres aa si vv > decat pres alv, capil destine la max, alv partial colabate => pulm
putin transpar si DPN mai bogat
in p medie pres aa este >decat pres vv
In ortostatism debitul circ este predom localiz la baze.
In anumite cond => redistrib vasculara staza sau debit crescut.
Orice crestere a inflatiei alv duce la o jena circulatorie = scadere de debit si crestere de presiune. Urm o
redir a debitelor circ spre z indemne. Rd efect in decubit gravitatia nu mai act
=> diferentierile de aspect circulatot baze/vf nu m sunt perceptibile.
Pe rg, fenom de redistrib = imbogatirea DPN in sectoarele cu circ saraca, in spec la vf.
Sd vasc pulmonar = ans modif rg care sa ateste o modif fiziol/patol a vaselor pulm, prin modif hemodin locale.
Cauze hemodin ale sd vasc pulmonar:
- modif de flux aa
- modif de pres de cauza antgrada/retrograda
- modif de vol ale elem vasculare, efect al grd de pneumatizare
Sindromul vascular pulmonar PRECAPILAR: suma modificarilor circulatiei arteriale pulmonare cu
hipervascularizatie sau cu hipovascularizatie
* Sindromul de HIPERvascularizatie arteriala pulmonara (pletora pulmonara) e rezult unei cresteri a
fluxului arterial pulmonar, datorita urm:
- sunt sistemico-pulmonar (cardiopatii congenitale)
- hipervolemie (insuficienta renala cu sdr nefrotic)
- hiperchinezie (hipertiroidism)
Rg: - cresterea gros benzilor opace ale DPN
- redistrib vasc baze/vf
- hiluri cu dimens N
- abs semnelor de sd interst/alveolar
- reducerea transpar pulm globale
Cresterea debitului = imbog circ a in cp pulm superioare data de desch de terit noi si de dilat celor deschse
Benzile vac cresc in reg apicale atat in gros cat si ca nr/unit de supraf
Asp rg global = uniformizare a DPN, care e asemanator pe toata suprat rg, bilat
Fenom de redistrib vasc e precedat de ingros benzilor vasculare N vizib la baze
In final asp de pletora pulmonara cu dilatatia tuturor elementelor arteriale pulmonare bilateral, apical cat si bazal
* Sindromul de hipovascularizatie arteriala pulmonara:
- cong/dobandita; difuza/localizata; definitiva/reversibila
hipovascularizatie pulm difuza bilaterala: aspectul cel mai sugestiv = tetralogia Fallot
= afect congenitala si se dat obstructie la nivelul caii de iesire a VD/pe traiectul a pulm iar Rg:
hipertransparenta pulm difuza, simetrica bilateral
desen pulmonar gracil cu reducerea nr de benzi pe unitatea de suprafata
hiluri pulm mici, simetrice
uneori dilatatie poststenotica a AP
hipovascularizatia difuza unilaterala:
- congenitala:sdr Janus: hipertransp accentuata a unui pulm; desen vasc gracil; hil mic de partea respectiva
- dobandita:
-cu hil mic homolateral: in stenbronhiei primitive (pot duce prin reflexul Von Euler la o reducere de
flux arterial cu redistrib contralat. Lez e rev la odata cu dispar stenozei br. Rg = Htranspar pulm unilat si
hil mic de aceeasi p.
-cu hil mare homolatl: tumora cu invazie arteriala/dilatarea arterei in amonte de un tromb voluminos. !
e descris si un sd hipovscular unilat cu hil mare contralat, dat redir sg ca urmare a unei tromboze masive
 Sdr de hipertensiune pulm precapilara: sdr combinat - pletora pulmonara centrala si olighemie periferica.
Rg:
plam e impartit in 2 z:
- centrala hilara si perihilara cu asp descris la pletora
- periferica franc oleghemica
o lim dintre cele 2 z = intreruperea brusca a benzilor opace, groase date de valele aa centrale
dilatate (loc care marcheaza barajul mecanic intra a)
periferia plam e Htranspar si fara alta lez morfol
cordul dr si segm prox ale circ pulm dilatate ca ef al Hpresiunii

Sindromul vascular pulmonar CAPILAR: rezultata din compromiterea patului capilar pulm prin procese
de fibroza interst sau prin simplul ef mecanic de hiperinflatie alveolara cu hiperpresiune si strivirea capilarelor
Aspectul radiologic este dominat de sdl interstiial sau de modifi ventilatorii de tipul celor din sd bronsic
Modif radiol vasculare pulmonare sunt superpozabile peste cele intalnite in hipertensiunea HTP precapil.

Sindromul vascular pulmonar POSTCAPILAR:

Semne radiografice ce definesc Sindromul de staza venoasa pulmonara
Este generat de afect care bloch calea de intoarcere a sg spre AS sau cel mai frecv prin obstr valv Mi
- staza venoasa pulmonara acuta: produsa prin IVS;
=> dpdv radiologic: sdr alveolar; lipsesc semnele de interesare interstitiala;
aspectul radiologic de EPA;
! repetarea episoadelor de EPA poate lasa ca lez sech o interesare nespecif de tip sid interstiial
- staza venoasa pulm cronica-: acumulare pasiva de sange in teritoriul venos
= primul semn Rg de staza v = redistrib vas care apare la val pres capilare intre 12-25 torr
- edemul interstitial - apare la valori presionale intre 25 si 35 torr
= aspectul Rg =particularitati:
- aparitia frecv a liniilor Kerley; liniile KerleyB = de mare specificitate pt staza cr
- desenul areolar perialveolar bine vizibil
- banda opaca de contur pleural axilar sau bazal, ulterior epansam lichidian al cavit pleur
- nodulii interstiiali-leziuni de mare specificitete ,dar tardivi;sunt de 2 tipuri:
- hemosiderotici: micronoduli dispusi perihilar si bazal, <3mm, contur net, f numerosi,
intensitate mare, in timp pot ajunge la intensitate calcara
- de osificare pulmonara: noduli mai mari, diam de pana la 1 cm, calcari, cu centrul
clar, rari, dispusi aleatoriu, reprez calcif ectopice in tes de necr a unor infarcte pulm vechi
- modif de configuratie a cordului:marirea de volum a AS, ca semn de baraj mitral
- edemul alveolar- apare la presiuni mai mari , de peste 35 torr
-a spect caracteristic sdr alveolar nesistematizat prin EPA
!!! EPA prin staza v veche are 2 particularit de evol:
o p avea uneori localiz stranii lobar, doua segm la dist, apical
o odara cu instal semnelor de HTP a nu m poate aparea

Sindromul de hipertensiune pulmonara retrograda

Evol in timp a Sd de staza v cr duce la crsterea progresiva a pres in terit arterial pulm, crestere ce declans
instal spasm meta arteriolar => modif clin(ex in Sten Mi dispar hemopt dar ap semne perif de IC. Rg perif plam
se lumineaza iar semnele de ed interst cr nu dispar (pot persista si dupa elim chi a barajului). => arterializarea
unei staze v cr. .......
 SINDROMUL PARENCHIMATOS
Este definit de totalitatea informaiilor radiografice privitoare la afeciunile parenchimatoase pulm care
prin caract lor agresiv si destructiv nu respecta terit histol si implicit semnele rg = afect neoplazice primitive sau
secundare i la afeciunile inflamatorii foarte agresive care n evoluie asociaz caviti (necrozante in curs de
abcedare).
In cadrul acestui sindrom se descriu dou tipuri de leziuni principale:
- nodulii pulmonari intraparenchimatoi
- cavitile intrapulmonare

1.Nodulii solitari intraparenchimatosi pulmonari:

= opacitati rotunde solitare, diam >1cm, dense, omogene, uneori cu mici cavitati / calcif, contur regulat, situate
in plin parenchim pulm; asoc semne de afect pulm, pleurala, parietala care usureaza diagnosticul (adenopatii
hilare, reactie pleurala, osteoliza costala, infiltrat contralateral).
Se exclud din oficiu din ac categ orice lez multiple sau lez incadr in sdr parietal, pleural sau mediastinal.
Nodulii multiplii cu intensit mica, contur sters, dimens peste 3 cm, localiz perihilar reprez lez alveolare.
Determ mutiple distrib bilat , de intensit mare, rotunzi, cu struct omog p apare in cadrul sdr metastatic T.
Pentru a se materializa concludent pe rdg nodulii cu intensitate hidrica trebuie sa:
aiba diametru > 6 mm
sa fie inconj din toate partile de aer. Nodulii perif se racord in unghi ascutit cu peretele sau mediast.

Caracterele semiologice generale ale nodulilor solitari sunt:

- dimens: cu cat diam e mai mare - cu atat e mai probabil malign.
*Orice nodul cu diam > 5 cm-e sigur neoplasm, exceptie: chistul hidatic
- conturul:
- etiologia maligna- sters, neregulat, boselat, franjurat, spicular, discontinuu;
- nodulii benigni- contur regulat, continuu, bine delimitat.
- Meta unice-pot fi perfect rotunde si regulate
- Struct: opacitii calcif= caracter neinvaziv sau benign (tuberculom, harmatom)
z fluide la nodulii mici = lez inflamatorie
- imaginile radiologice asociate: - adenopatii hilare, liza costala, pleurezia = etiologie maligna
- infiltrat homo sau contralateral = TBC

Noduli solitari opaci de natura maligna sunt frecv si reprez aprox 60 % din nodulii solitari
1. carcinomul bronsic periferic = cel mai frecvent fo de nodul izolat malign
Histol = carcinom epidermoid sau adenocc
Criterii radiologice:
o opacitate densa, omogena
o contururi neregulate, boselate, franjurate sau spiculare
o dimensiuni mari > 4 cm. Curent si dimensiuni de 8-10 cm
o pozitie ventrala (un nodul situat anterior are de 5 ori mai multe sanse de a fi neoplazic, in timp ce
unul dorsal are sanse egale de a fi neo sau TBC)
o nu prezinta calcificari decat in mod cu totul exceptional, cand se dezvolta pe o cicatrice TBC.
Cand este de mici dimensiuni numai rareori se poate necroza
o crestere rapida in timp (fct de tipul histol)
o asociaza alte semne de neo pulmonar
2. metastazele pulmonare unice pot scapa ex Rg cand sunt prea mici/in poz inabordabila => CT important pt
certificarea unicitatii
Tropismele unor meta treb luate in considerare cancerele: R, testic, Ty, colice, tu osoase la tineri si ORL
la peste 50 ani
Particularitati rdg:
o opacitate densa, omogena
o rotunde
o de mai mici dimensiuni decat cancerele primitive periferice
o cu contur net
o situate predominent la baze.
Nici criteriile radiologice si nici cele clinice nu sunt suficiente pentru dg de certitudine- necesara histologia.
Noduli izolati de natura benigna Dg este incert; ex citol; toracotomia exploratorie preferabila
Opacit solitare TBC
o sancrul de inoculare voluminos- exceptional de rar:
opacitate de intensitate mica
contur sters
localizat cel mai frecvent in LID parahilar
adenopatii satelite homolaterale
evolueaza rapid spre calcificare
o focarul cazeos dens:
opacitate densa
localizata apical
cu diametru < 5 cm
contur neregulat cu spiculi periferici
evolutie spre excavare sau calcificare
o tuberculomul = focar cazeos cu structura lamelara:
forma rotunda
cu densitate mare
diametru intre 2-4 cm
contur regulat, net, bine delimitat
structura neomogena prin calcificari frontale sau zone de necroza marginale, lamelare
o caverna neevacuata
opacitate perfect omogena
densitate mare
contururi nete, bine delimitate
urmata in timp de imaginea de caverna goala sau partial evacuata
Chist hidatic pulmonar:
o opacitate de intensitate hidrica cu dimensiuni mari de 5-10 cm
o structura perfect omogena,
o contururi nete trase cu compasul
o forma rotunda, uneori bilobata, variabila cu timpii respiratori (deformare in inspir)
o localizare predominent bazal si anterior
o fara calcificari sau bronhograma aerica
o in cazul unei evac partiale: lama semicirculara de aer paralela cu conturul superior postevacuare; sau
nivel hidroaeric cu imagine de membrana proligera decolata
Tumori pulmonare benigne (frecvent hamartom, hamatocondrom, rar carcinoid, histiocitom, xantom,
chemodectom, neurinom intraparenchimatos):
o dimensiuni mici, < 4 cm
o intensitate mare, contur net
o calcificari incluse 30-40%
o fara semne de excavare
o cu crestere lenta, aparuta la tineri
Alte etiologii rare:
Focare micotice aspergiloza, histoplasmoza
Abcese pulmonare neevacuate fo aprox rotunda, densa, omog, contur sters, dimens mari; evac partial sup
prez o bula ce precede vomica si img hidroaer
Silicoza- opacit nodulara solitara asoc cu semne specif b localiz apical/subclav, de obic esterna, fo alungita
(banana), cu potential de escavare in cazul grefei TBC
Hematomu posttrau APP posttraum + opacit rotunda, de mica intensit, cu contur sters, cu evol ct regresiva
Infarctul pulmonar de fo rotunda ap in context de staza pulm cr + hemopt; rg = rotund, sit de electie
bazal si pe dr, cu r pleurala asoc de la inceput
Angiomul pulmonar opacit rotund ov de dimens var, contru net, densa, omog, pediculata; dg = CT
Sechestratia pulm opacit sit frecv la baza, pe p stg retrocard, densa, bine delim supradiafrag; dg - angio
Chistul bronhogen ap la varsta tanara, fo alungita, uneori bilobata, contur net, conectat la hil, fara
calcificari, uneori partia evac si suprainfectat
Nodul reumatoid f f rar isolat si unic; contru net, dimens mici, nu calcifica niciod dar se p escava
 Infiltratul fugace de fo rotunda
! distrib: barb >40 a I cauza e cancerul perif, la F > 40 a meta si la ambele sexe sub 40 a = TBC
2.Nodulii pulm intraparenchimatosi multipli
fiecare nodul isi pastr caract descris ant; p fi sumati sau confluenti
Opacitatile masive- de forma macronodulara sau forme neincadrabile
o nodulii perif au racord in unghi ascutit cu proiectia continatorului toracic;
o nu silueteaza;
o dg dif = cu opacitpariet/pleur care se racord in panta lina;
o lez costale certifica pct de plecare parietal
Formatiuni cavitare
= formatiuni cavitare produse prin pierderea unei parti a parenchimului respirator
- opacitate si o transparenta dispusa concentric
inel opac la exterior reprezinta peretele cavitatii
transparenta circumscrisa de opacitatea anterioara= continut care poate fi:
o aeric transparenta
o fluid opac
o mixt imagine hidroaerica
Uneori dificil de pus in evidenta- necesita CT.
Cavitati cu pereti grosi:
- sunt rezultatul necrozarii centrale, septice sau aseptice, a unei opacit de mai mari dimens de obicei omogene:
o abcesul pulmonar img HA, rotund ov, cu perete gros al carui contur int =
regulat, contur ext = flu
o caverna TBC = transparenta/img HA cu lichid putin, de fo rotunjita, sit apical,
de obic cu br de drenaj la polul inf al img si cu pereti grosi; asociaza frecvimg infiltrative /nodulare
pericavitare
caverna recent escavata are perete gros si fluid in cantit mare
cea veche perete subtire, este uscata cu fluid in cantit mica; p asocia
aspergiliomul
o tumora maligna excavata ap cm frecv in cancerele periferice
= transparenta ap intr-o opacit cu contur est net si contur int anfractuos
escavarea meta = mai rara
o Aspergilomul pulmonar cavit care contine in int o masa solida, nereg, atasata
unuia dintre pereti, fixa; nu au numic caracteristic; dg dif = cu o caverna partial evac /un hematom
intracavitar
o Chistul hidatic partial evacuat = este sugerat de img de transparenta meniscala
sup si de img de mbr decolata
Cavitati cu pereti subtiri (bulele):
Sunt Htranspar localiz, delim de un perete subt si continut greu de dif de transpar aerica a parench din jur.
- dobandite:
o abcese piogene sau caverne cu evolutie indelungata peretii se subtiaza in timp => asp de
pneumatocel (Htransparenta parenchimatiasa, rotunda, cu pereti subtiri)
o bula de emfizem paracicatricial p ap in jurul lez TBC ca ef al sten br locale
o stafilococia pulmonara veche, tratata- p det cavit restante =/- NHA
o bronsiectaziile cavit multiple, de mici dimens, grupate, bazale
- congenitale
o bula de emfizem Htranspar cu pseudoperete fin, regulat atat pe conturul int cat si pe cel ext, ce nu
modif asp parench din jur
o bule de emfizem multiple din displazia emfizematoasa multiple, localiz in spec in ref sup ale plam,
cu caract progresiv
o polichistoza bronsica congenitala cavit multiple +/- NHA, bila, localiz in lobii inf; dg = CT si
brgrafie

SINDROMUL MEDIASTINAL Este tratat la subiectul 19

SINDROAMELE CARDIACE
BIBLIOGRAFIE
- Sutton vol.1 pg. 1 54; 87 246
- Georgescu pg: 83 137
- Norbert CT pg: 75 88
 Mediastinul: mprire, morfologie, contururi, linii mediastinale, tehnici de explorare: Rg toracic PA, LL,
CT seciuni anatomice standard dinspre cranial spre caudal
Dpdv morfol = masa de tesut celulo-grasos incadrat lat de cei 2 plamani, stern ant, coloana vertebrala post
si diafragm caudal. Mediastinul se continua liber spre cranial cu spatiul cervical si caudal cu spatiul
retroperitoneal via spatiul retrocrural si cu spatiul peritoneal prin hiatusurile anatomice.
Contururile mediastinale reprezinta interfata dintre masa mediastinala mediana si pulmonii aerati, cu
contrast f. bine vizibil. Marginile opacitatii mediastinale sunt date de formatiuni vasculare si sunt standardizate
pe RG CP fata si profil
Marginea dreapta este formata din 3 arcuri:
- arc superior
o scurt, de 1-2 cm, rectiliniu,
o sit imed caudal de proiectia clavic, perpendicular pe conturul inf al clavic
o da de trunchi brahiocefalic venos drept
- arc mijlociu
o alungit, cu curbura var cu varsta m bombat la varsta aII-a
o aprox paralel cu marg dr a corpilor vertebrali
o dat de VCS (care e in raport intim medial si ant cu aorta asendenta)
modif Ao imping VCS si det bombarea arcului cu varsta
- arc inferior
o proiect supradiafr, orientat in continuarea celui mijl dar inclinat spre lat si rotunjit spre int
imediat supradiafr unde face un unghi ascutit
o dat de AD
Marginea stanga 4 arcuri:
- arc superior
o perfect simetric ca fo si lung ca dreptul
o dat de portiunea ascendenta a arterei subclavii stangi
- butonul aortic
o este un arc scurt cu curbura accentuata
o ap la scolar si creste cu varsta
o dat de marg est a p oriz a crosei Ao in proiectie ortograda
- arc mijlociu
o de la buton pana la arcul inf
o are curbura mica, oblic spre lat
o dar de portiunea finala a tr AP
- arc inf
o sau arcl ventricular
o dat de peretele lat al VS ce inglobeaza si VD care este situat ant si se sumeaza cu cel stang.
RG CP profil
mprire
- Mediastin anterior
superior cel mai frecvent dg: teratom, timom, limfom
- inf. cel mai frecv dg: chist pericardic, grasime (pericardica, hernie Morgagni) si limfonoduli, timom.
- Mediastin mijlociu
superior: gusa endotoracica
- mijlociu: limfonoduli, chist de duplicatie
- inferior: hernie hiatala
- Mediastin posterior cel mai frecvent dg: tumori neurogene
!!!!!!!!!!!! 90% din mediastin este format din vase => ganditi-va la o anomalie vasculara pentru orice
masa mediastinala. E important sa se elimine originea digestiva a maselor mediastinale
Rg cu raze dure evid linii mediastinale (mediane paramediastinale ant si post, dr paravert, paraefg, para v,
stg paravert, para Ao)
Tehnici de explorare: Rdg
- radiografie toracic PA opacitate triunhiulara cu baza pe diafragm si varful cranial cu margini nete si
continut relativ omogen. Traheea si bronsiile vizibile prin substractie de densitati.
- radiografie toracic LL de la stern pana la coloana vertebrala. Se pot vizualiza traheea, cordul, marile
vase, timusul la copil si esofagul (cu sc).
 CT 9 seciuni anatomice standard dinspre cranial spre caudal:
2. prin articulatiile sternoclaviculare:
= 5 vase supraaortice in incid ortograda
o trei arteriale (dr spre stg) trunchi brahiocefalic arterial, carotida comuna stanga, si subclavia
stanga,
o doua venoase: trunchi brahiocefalic venos stang si drept
o ! manubriul sternal prez pe fata post artic sternoclavic iar intre fata post si vazele superf =
extremit cran a spatiului prevascular
3. prin trunchiul brahiocefalic venos stang:
- desfasurarea longit a p oriz a tr brah cef v stg (in o care travers mediast, de la locul de formare
pana la unirea cu tr dr)
- post de el = emergentele din crosa
- ant de el = sp prevascular +/- extremit sup a lojei timice in care e polul sup timus
4. prin crosa aortei:
- crosa orizontala = banda groasa rotunjita la extremit, oblica dinspre ant spre post si dinspre
dr spre stg
- lat, spre dr si dorsal de Ao asc = VCS
- !! Ao mai derul sunt m lungi si p depasi spre dr proiectia cavei
- pe fata post a VCs se poate vedea locul de varsare a venei azygos.
- Spatiul Baretty delimitat de VCS - lat, aorta asc- med si ventral si trahee medial si dorsal.
5. prin fereastra aorto-pulmonara:
- sectiune suprahilara - maxim 9 ggl cu dimensiuni pana la max 1 cm
- pereti
- ventral = Ao asc - perete post
- med = trah
- lat = plam (si pleura)
6. prin hilul pulmonar stang:
- = primul dintre hiluri care coboara dinspre cran spre caudal
- sect e imed sub bifurc trah
- = br primitiva stg si r stg al AP
-!! cele 2 nu p fi interceptate concomit pt ca p lor oriz nu sunt in acelasi plan axial
-A incrucis br cranial apoi se cudeaza si coboara in contact cu conturul post al br primitive
-in sp dintre cele doua = sp subcarinal cu grupul gg carinali
7. prin hilul pulmonar drept
- A merge paralel cu br, a ventral, br medial
- AP dr se continua direct cu Tr AP, dinspre ventral spre dorsal si dinspre stg-dr
8. sectiunea cardiaca craniala sau atriala:
- cele 2 atrii, AS posterior, AD ant si spre dr de precedentul
9. sectiunea cardiaca caudala sau ventriculara:
- VS la stanga, voluminos
- VD la dr si ant de precedentul
- pericard
- marginit de 2 straturi de grasime
- p fi urmarit pe tot conturul ventral si lat
- pericardul post nu se viz dar contactului strans cu struct retrocardiace
- !!! la artefactee de miscare ale cordului
10. prin spatiile retrocrurale:
- = p c m caudala a toracelui
- vena azygos si 1-2 ggl subcentimetrici
- pe aici mediast comunica dir cu sp retroperit