curs 1

raze moi = fotoni cu energie mica

formarea imaginii rx

1. legea proiectiei conice - un obiect ce se afla mai aproape de sursa, fata de unul mai indepartat,
proiectia lui va iesi m0ai mare

2. legea proiectiei oblice -un obiect ce este intr un plan oblic va avea o proiectie deformata

3. legea proiectiei ortograde - un obiect pararlel cu sursa, dar perpendicular pe proiectie - va iesi
liniar

4. legea sumatiei si substractiei - 2 obiecte consecutive se vor proiecta amandoua, cu diferente de

opacitate

5. legea paralaxei - daca se modifica unghiul sursei de radiatii obiectele consecuive pot fi vizualizate
separat; obiectul cel mai apropiat de sursa va avea miscarea pe proiectie cea mai mare.

daca fotonul are energie mai mare ( lungime de unda mica, frecventa mare ) penetreaza mai bine
tesuturile = raze dure -> se vad mai bine structurile mai radioopace si nu se mai vad cele
transparente

raze moi ( enrgie mica) - se vad mai bine structurile radiotransparente

cu cat exista mai multi fotoni intr un fascicul ( intensitate crescuta ) cu atat se vad mai bine
contururile, imaginea e mai clara

IRM - semnal crescut - lichide (alb), edem; scazut - oase, aer (negru); semnal intermediar : gri (
muschi, ficat etc )

Echo - US trec cel mai rapid prin os , cel mai lent prin aer; (3500/330 m/s) fata de medie 1540

cu cat creste frecventa US ( probabil scade lungimea de unda ) scade profunzimea imaginii, dar
creste rezolutia ( claritatea)

negru (transonic) - lichide

alb (reflectogen) -gaz, calcul, interfata

Raze normale- se vad primii 3 4 corpi vertebrali; pt vizualizarea in amanunt a col vert – regim raze
dure

Traheea – poate prezenta doua amprente marginale :

• Amprenta aortica – superior de bifurcatie pe stanga. Data de crosa

• Amprenta azygos- pe dreapta la fel ca cea aortica; tot de crosa; in decubit si expir creste
intoarcerea venoasa => se mareste pe radiografie opacitatea data de crosa

Bronsiile intrapulmonare nu se vad pentru ca au peretii prea subtiri si continut aeric

Bronhiile – aspect de sina de tren ( doua benzi opace separate de o hipertransparenta)

In afara de hil, plamanii sunt acoperiti de pleura in intregime.

Hilul stang este aproape mereu mai cranial decat cel drept

3 sectoare ce cuprinde circulatia pl :

• Hilar – hil, vase mari, vene lobare

• Central- pan aka 2-2.5 cm de peretele thoracic. Contine artere pana la stadiu de arteriola;
=desen pulmonar; vasele nu pot fi identificate radiographic

• Periferic / mantaua pulmonara = segmental capilar

Circulatia nutritiva = aa bronsice ( rr din sistemul aortic)

Bronsia e un inel, artera o pastila

Bronhiile se impart dihotomic in 2 bronhiole cu diametrul mai mare cu 20% sumat ; de la brosiolele
respiratorii pot aparea si 3 ramificatii ; bronsiolele nu au cartilaj, bronsiile da

Pori kohn – alveolele comunica intre ele

Canal lambert – comunicare alveola- bronsiola terminal

Mediastinul – superior comjnica cu spatial cervical, inferior cu spatiul retroperitoneal prin spatiul
retrocrural si cu spatiul peritoneal prin hiatusurile anatomice

Arcul superior drept – trunchiul brahiocefalic

Arcul mijlociu drept – VCS – in raport intim cu aorta ascendenta – medial si anterior; cu varsta, aorta
creste in diametru – impinge VCS -> bombare arc

Arc inferior drept – Ad

Arc superior stang – simetric cu cel drept ; portiunea ascendenta a a. subclavii stangi

Buton aortic

Arc mijlociu stang – portiunea terminal a trunchiului pulmonary

Arc inferior stang – Vs care sumeaza si Vd

Radiografia e opusa radioscopiei. Ex – intr un tesut cu atenuare mare, adica radiatia e absorbita, in
radioscopie – datorita faptului ca ramane putina radiatie, fluorescent va fi slaba si va aparea ceva
mai mult negru, in schimb in radiografie – opacitate =alb ; deci alb = negru rx/radioscopie

Elementele desenului pulmonary :

• Au forma de benzi opace

• Dispuse radiar dinspre hiluri

• Grosime progresiv descrescatoare spre perif

• Fiviziune dihotomica

Banda = opacitate lineara marginita de transparente pe ambele parti

Contur = opacitate lineara, marginita de transparent ape o singura parte = locul de contact al
structurilor solide cu lq

Opacitati +- hipertransparente :

• Cu vascularizatie normala – leziune parietala

• Fara vascularizatie – leziune pleurala

• Vascularizatie redusa- leziune parenhimatoasa

Fenomenul de siluetaj = disparitia unor contururi de catre opacitati care nu prezinta un contrast
diferit fata de celelalte tesutur

Ex . opacitatea cu punct de plecare din mediastin are un contur extern vizibil datorita contrastului cu
plamanul, insa conturul intern se amesteca cu mediastinul

Opacitatile pulmonare au contur intern delimitat de transparenta aerica pulmonara

Bronhografia aerica

Orizontalizare coaste = arcul anterior ascensioneaza si cresc spatiile intercostale

Alterari de mobilitate ale unui hemidiafragm intreg – patologie nervoasa – paralizie frenic ;
segmentare : inseamna ca se formeaza aderente intre pleura si diaphragm / alterari musculare

Contur net – leziune veche sau character neinvaziv

Sindromul parietal

Daca existe leziuni care traverseaza parenhimul pulmonary si trece peste conturul sau extern fara sa
afecteze conturul toracelui ext – lez extrapl

Alternanata de benzi opace ( = structurile pe care se muleaza aerul – piele ,fascii, muschi etc ) si
benzi transparente -> emfizem subcutanat

Coasta cervicala :

• Se articuleaza cu apofiza transversa C7

 • De lungime mai mica decat coasta 1 normala

• Prezinta doar arc posterior si uneori lateral

• Capatul anterior nu se articuleaza cu sternul

• Traiect aproape parallel cu coloana vertebrala

Pentru vizualizarea mai buna- incidenta ant post

Coastele flotante, mai ales 12, pot fi absente sau hipoplazice

Tipul longilin –verticalizare coaste, opus ala indesat => pe scolioza -> pe partea convexa – torace mai
inalt => verticalizare coaste; pe partea concave – orizontalizare coaste

Cifoze mari ->orizontalizare

Modificarile de contur ale coastelor -> daca e prin compresie extrinseca – nu intrerupe corticala
osului ; lez traumatice – intrerupe

Modificarile de structura – cel mai frecvent osteolitice ; leziuni difuze nesistematizate –

talasemie;leziuni focalizate multiple – MM

Stern infundat – pe rx de profil poate simula prezenta de tumori pe peretele anterior

Stern bombat -> coaste orizontalizate

Sindromul pleural

Pentru lq

• Opacitate omogena

• intensitate maxima in portiunea cea mai decliva ( e cel mai gros stratul de lichid; scade
intesitatea spre cranial)

• marginea superioara stearsa ascendenta spre peretele lateral thoracic si posibil cu dublu
contur (curba lui damoiseau)

• Intinsa de la o margine a hemitoracelui la cealalta

• Are effect de masa

 • Variaza cu pozitia

• Sterge prin siluetaj structurile cu care vine in contact

• Nu are character de sistematizare

Pleurezii libere voluminoase

• Opacitatea intereseaza de obicei hemitoracele intreg

• Intensitatea opacitatii e aceeasi – omogena si supracostala

• Efectul de masa este mai accentuat – mpingerea mediasitnului de partea sanatoasa peste
coloana , inversarea cupolei diafragmatice

Confuzie intre pleurezie si atelectazie -> pleurezia impinge , atelectazia atrage

Pleurezii mici

• E nevoie de 300 400 ml sa devina vizibil pe Rx; mai ok echo la recesurile costodiagragm;
apparent tot CT e baza

• Primele semen rx apar pe cea de profil -> stergerea sau rotunjirea unghiului costo frenic

Pleurezii inchistate parietal

• Oblig rx de profil; cea de fata nu e caracteristica

• Epansamentele apicale – si per x de fata si de profil – aspect de casca, semicircular, care se

ingroasa de jos in sus si din afara spre centru; forma de virgula; rar se gaseste; de obicei
apare ca o imagine reziduala dupa pnx therapeutic

• Epansamente axilare –opac rotunde sau fuziforme, omogene, intesitate costala, limita
mediala a opacitatilor este neta , racordata in panta lina

• Epansamentele posterioare – pe fata foarte rar se vad ; profil – impinge plamanii , marg ant
e convexa, neta ; suprapusa coloanei

• Epansamente anterioare – asemanatoare cu cele post , dar se vad sip e rx de fata

Pleurezia diafragmatica

-este fals cloazonata, aparand la emfizematosi; plamanul e greu, comprimabil, si lq are forma
concave superior; acopera toate unghiurile ; se creeaza falsa impresie a ingrosarii diafragmului
pentru ca se deplaseaza inferior ficatul si fornixul ; aici e partial mobila; echo si ct pt dg

Pleurezia mediastinala

• Rara; rx de fata nu e relevanta

 • Pe rx de fata – opacitate rotund ovalara / fusiforma, convexa , de obicei unilateral; daca e
ant, poate sterge prin siluetaj cordul; daca se afla posterior nu sterge imaginea cordului; mai
frecvent posterior retrohilar

Pleureziile scizurale sau interlobare

• E nevoie de rx de profil si cea ant

• Localizare pe traiectul anatomic al scizurii

• Ingrosarea scizurii

• Asociere cu alte semen de afectare pleurala la distanta

Pe scizura orizontala

• Rx de fata : opacitate parahilara, rotund ovalara , neta omogena, pastreaza desenul vascular

• Rx de profil : opacitate parahilara , fuziforma, cu axul lung ant post

Pe scizura oblica

• Asemanatare pe ambele parti

• Rx de fata: Este suprahilara daca colectia este cantonata in segmentul posterior al scizurii si
infrahlara in sgm anterior

• Rx de profil: opacitate cu axul lung cranio caudal si post ant si pozitia supra retrohilara in
sgm post si infra prehilara ant

Poliscizural dr – foarte frecvente – aspect trilobat asemanator trifoiului cu centrul imaginii in hil ( rx
de profil)

Localizari paucilichidiene – la fel ca pahiscizurite – se ingroasa scizurile care in mod normak sunt
invizibile

Pentru gaz - PNX

Aerul se localizeaza in principal in portiunile superioare

• Pnx libel al marii cavitati pleurale, mare, da

Pnx cu cantitate medie de gaz – aspect rx classic al pnx

• Hipertransparenta periferica si superioara

• In zona de hipertransparenta nu exista desen vascular

• Bontul pulmonary opac se afla central ( in jurul hilului) si caudal ( perimediastinal inferior)
inconjurat de un lizereu opac fin din pleurea de invelis

• Mediastin nemodificat ca pozitie

• Pl contralateral hiperinflat ; desen vascular accentuat superior prin redistributie

Nu uita ca poate aparea si decolarea foitei viscerale in unele parti

PNx cu putin gaz

• Uneori greu de observant

• Apare ca o semilunar sau band ape portiunea externa a apexului; isi poate schimba pozitia
cu pozitia pac

• Daca exista incertitudine se face rx in expir fortat pentru a retracta plamanul si a bomba
defectul hipertransparent

• In rx folosita ca exemplu se observa si foita viscerala ce margineste inferior pnx

Pnx sufocant ( cu supapa ) urgenta

Deci ai gaura prin care intra aer in cavitatea pleurala si astfel colabeaza usor usor plamanul; poate
prezenta effect de masa, impingand mediastnul, inversarea curburii diafragmatice, largind spaiile
intercostale si orizontalizand coastele

Tipic pe rx – carac :hemitorace nelocuit , complet lipsit de orice opacitate

• Pnx partial sau cloazonat

• Mai rar decat pleureziile, dar aceleasi localizari ;

• Principala dificultate in dg – dif dintre o bula marginala de emfizem si pnx cloazonat : pnx –
record in panta lina cu peretele thoracic; emfizemul in unghi ascutit

PNx Mixte

• Imagine hidro aerica

• Probleme la dd diferential in functie de localizare : la libere – se intend de la un perete

thoracic la altul; cloazonate scizural – pastreaza topografia pleureziilor interlobare simple;
cloazonate periferic – latimea nivelului de lq nu e identica in rx de fata- profil

Pentru solid

Cel mai frecvent pahipleurite ( ambele pleure) , initial simfizate apoi calcificate

• Pahipleurite sau sechele fibroase

• Leziuni minime : stergerea unghiului cardiofrenic, dublarea conturului axillar

• Leziuni limitate : apical / mediastinal/ diaphragm

• Leziuni specifice : placi fibrohialine calcificate – azbestoza; calcificari pleurale : pe rx de fata –

opacitati neregulate , neomogene, intensitate crescuta, multiple, disseminate; pe rx profil –
linii opace de a lungul coastelor , mediastinului, diafragmului

• Tumori pleurale
 Rx : identic cu pleureziie inchistate parietale, adica :

• Opacitate densa, omogena

• Contur medial net, convex ce impinge plamanul

• Contact intim cu peretele thoracic, fixa ( record in panta lina cu peretele)

• Fara liza costala

Varianta umeda : sindrom pleuritic, pleurezie hemoragica dureroasa ; aspectul diferit de pleurezie

Variant uscata :

• Forma schiroasa – sdr pleural de tip solid – retractile, deformant

• Forma vegetanta – sdr pleuritic de tip solid hipertrofic-productiv , aspect de feston marginal

Profil : opacitati multiple , dense , boselate , mai ales periferice , omogene

In final -> retractia unui hemotorace, opac , cu ingrosarea conturului hemitoracelui; ex mezoteliom,
mai rar metastaze pleurale

SDR pulmonare

• Sindromul alveolar = inloc aerului cu transudate sau exsudat ce se poate solidifica

Intereseaza un lob sau segment si nu ii modifica volumul cum e in apneumatoza (atelectazie) care ii
reduce

250 300 k alveole – forma de piramida cu baza spre hil

Characteristic – opacitati :

• Sistematizare lobara sau segmentara

• Bronhografie aerica

• Intensitate hidrica

• Contururi sterse

• Structura omogena

• Evolutie rapida – zile

Intensitatea opacitatii e mare, diferita din centru spre periferie; leziunile vechi nu mai contin aer
alveolar -> opacitate mare, omogena si cu bronhograhie aerica ( cumva..)

La limita dintre sanatos si patologie – zona de tranzitie : alveole afectate si sanatoase => opacitate de
mica intensitate, neomogena, contur sters, ne se observa bronhografia aerica

Daca exista bronhografie aerica –clar nu e neoplazic

In mod normal, bronsiile sunt prea subtiri pentru a crea contrastul intre 2 teritorii aerate – alveola si
lumenul bronsic ( una o continua pe cealalta) – daca dispare aerul din alveola atunci se
 creeaza contrastul necesar pentru a diferentia cele 2 elm -> banda transparent ace are
topografia arborizatiilor bronsice in masa opacitatii alveolare

• Nodulii acinari sau lobulari

Rx – greu de diferentiati de alti noduli :

• Dimensiuni la limita dintre nodul si micronodul : 3mm

• Rotund sau ovalar

• Contur sters

• Intensitate mica

• Variabilitate pronuntata in timp

Pot conflua -> opacitati mari ; cand sunt izolati nu se poate diferetia de miliara interstitiala ( se face
prin proba timpului sau proba terapeutica)

Cand fuzioneaza -> rx e in functie de dimensiunile pl afectat :

• Leziuni confluente intinse

= lez multilobulare ce pot interesa mai mult de un pl ; pot fi :

• Sistematizate : dense , omogene, contur net, regulat reprezentat de scizuri sau septuri
intersgm, forma triunghiulara cu vf spre hil, cu bronhograma aerica; pneumonia franc lobara

• Nesistematizate : lez difuze cu contur imprecise, unice sau multiple, unis au bilat, perihilar
sau bazal, evolutive de la ora la ora; EPA hemodynamic sau toxic

• Sindromul interstitial

Tesut interstitial = tesut conjunctiv de legatura si de sustinere; 3 compartimente :

• Compartiment peribronhovascular : hiluri -> lobuli ; = sgm de conducere ; sub forma de teci ;
= fb long oblice tv ; rx = desen pulmonary peribronhovascular ( benzi opace , radiare, de
grosime – mari la hil -> scad spre perif;

• Compartiment interlobular : il continua pe ala de sus ; contine venulele si limfaticele; se

observa separate doar la perif pl unde nu mai e desen peribronhovascular, fiind sub forma
unei trame areolare

• Compartiment parietoalveolar : sgm de schimb resp ; = ax conjunctiv hialin foarte subtire

care se ingroasa intre endoteliu si epiteliu respirator pt a forma MB ; contine reteaua
capilara ; are limf plasmocite macrophage monocyte ; nu e vizibil rx; mantaua pl;

Sdr interstitial = ingrosare trama de tesut conjunctiv peste 3mm;

Cause ale ingrosarii :

• Infiltratie lq ( edem hemodynamic, toxic, infl)

• Staza venoasa cr sau limfatica

• Proliferare celulara anormala ( granulomatoza interstitiala / fibroze interst difuze

Opacitatile sunt :

• Benzi rectilinii curbe sau micronoduli

• Contur net

• Fara confluent

• Fara sistematizare

• Fara bronhografie aerica

• Evol lenta

3 feluri de imagini :
1. Nodulare – rotunde, contur net, difuze in ambii plamani,stabile in timp

Imaginea in geam mat = o miliara extrem de fina; aspect de ansamblu – film miscat, spalat,
flu; etio : cel mai frecv – inf, in special virale, imuno alergice

Miliara adevarata : micronoduli mai mari decat precedentii

Etiologic : substratul anatomic cel mai obisnuit al micronodulilor – granuloame interstitiale

Ex : inf – virale ,microbiene, tbc

Micotice : candidoze, histoplasmoza

Pneumoconioze

Neoplasm

Bli cardiace – staza plc r

Granulmatoze primitive irdiopatice

Micronoduli intre 1.5 3 mm 0 hemosideroza

Intre 3-10 mm – metastaze carcinomatoase

2. Lineare – linii septale ( kerley) sau benzi opace hilifuge

Linii septale = ingrosarea septurilor interstitiale

Linii kerley B – la baze, perpendicular pe pleura si in contact cu ea ; scurte de 2 3 cm si groase,

uniforme de 2 mm , nu se divid ; edem interstitial prin staza venoasa cr

Linii kerley A – se formeaza la fel ca C si D prin insiruirea cap la cap a mai multor benzi septale ;
in campurile pl sup , mai lungi 5 6 cm , mai groase 3 4 mm, mai central, intraparenhimatos, curbe
frecvent, nu au treaba cu hilurile

Linii kerley D – mai groase decat pecentele, in campurile inferioare anterior, cel mai frecvent in
lobul mijlociu sau lingula, se vad mai bine in profil ! diferite de atelectaziile lamelare fleischner

Benzile opace hilifuge – ingrosarea tecii conjunctive din jurul vaselor mari perihilare ; rx : benzi
groase, dense ,radiare dinspre centru
 3. Reticulare sau areolare = aspect de plasa cu ochiuri largi ; ochiul – parenhim pl cu
densitate aerica normal ; prin lezarea interstitiului peri sau interlobular

Aspectul areolat deriva din precedentul : ochiurile retelei mai mici, rotunde sau ovalare ; se
formazan prin peirderea septurilor interalveolare

Etio ; toate fibrozele pl difuze

• Sdr bronsic

In procese bronsitice acute – creste grosimea peretilor bronsici si scade diametrul lumenal, asadar
poate fi mai usor obstruat

Semne directe

• O bronsie cu peretii ingrosati poate fi mai usor de evidentiat pe teritorii mai indepartate de
hiluri; chiar cu lumenul permeabil -> in sina de tramvai ( bronsia trebuie sa fie paralele cu
filmul radiologic ( perpendicular pe fascicolul incident); poate aparea imaginea in ochelari
(cuplu bronsie artera)

• Cand lumenul e plin de lq -> rx : banda sau opacitate rotunda

Bronsiectaziile pot fi : cilindrice , varicoase ( moniliforme), chistice ( saculare)

Rx cea mai frecventa : bazala, supradiafragmatica sau in 1/3 inf a celor doua hemitorace; bilat ,
asimetrica

Semne indirecte

= tulburari de ventilatie in teritoriul afectat

• Atelectazia – scade continutul aeric (teritoriu sistematizat) – scade si volumul pulmonary (

asta diferentiaza atelectazia de condensarea pulmonara, unde nu apare reducerea de volum
pl)

• Atelectazia pasiva / compresiva

• Cicatriceala – prin modificari interstitial-fibrotice (retractile)

• Adeziva – prin deficienta de surfactant

Astea 3 isi pastreaza permeabilitate arborelui bronsic, deci nu fac parte din sindromul bronsic

• Obstructiva – cel mai intalnit ; ocluzia de lumene -> rezorbtia aerului intraalveolar ->
colabare parenhim neventilat

Rx : opacitate sistematizata , character retractile, fara bronhograma aerica, intensitate mare,

omogena, delimitate de parenhimul pl adiacent; in dd cu condesarea alveolara se face prin
caracterul retractile si fara bronho

Semn indirect al atelectaziei : hiperinflatia compensatory a pl contralateral

• Emfizem pulmonar localizat ( aer captive)

Obstructive cai aeriene mici printr un mechanism cu supapa -> trece aerul prin bronsiole doar intr un
singur sens.
 • Aerul intra in inspir, dar nu iese la fel de bine in exprir ->hiperinflatie dupa fiecare ciclu
respirator; apare in emfizemul localizat cu aer captive; => bula de emfizem ( pereti subtiri
dispusi circular in plin parenhim, fara desen pl in teritoriul pe care il circumscriu ); uneori in
bula poate fi prezenta o infima cantitate de lq

• Aerul iese efficient in expir , dar in inspire patrunde mai putin -> teritoriul bronsiei e
hipoexpansionat

Se poate face si o rx in expir blocat – raman teritoriile hiperinflate; dar nu neaparat ; chestia e ca isi
scade din transparenta teritoriul adiacent

Bule de sapun

Diferente de aeriatie in pl -> aspect de mosaic tipic

Emfizemul pulmonary difuz

= dilatatie permanenta si anormala distal de brosiola terminal cu distrugerea peretilor alveolari, fara
fibroza semnificativa

• Centrolobular – cel mai comun l asociat cu fumatul; in portiunea superioara a pl

• Panlobular – prefominant in lobii pl inf, la pac mai tineri

• Paraseptal – forma usoara, prognostic mai bun

• Paracicatriceal

Emfizemul bulos gigante – in lobii sup; distructia rapida si progresiva a structurilor interstitiale si a
peretilor alveolari -> bule gigante

Semne directe : hiperinflatie cu distrctie parenh; creste transparenta pl ; scade in parallel cu evolutia
nr opacitatilor pl ;

Semne indirecte – mai usor de vizualizat decat cele directe : torace cu volum crescut – creste
diamtrul ant post ( rx profil) -> uneori @pectus carinatum@ ( protruzia sternului si a
coastelor “pigeon chest” ) ; arcuri costale orizontalizate; scade inaltimea spatiilor
intercostale; diafragme aplatizate; reducerea aparenta a dim mediastin, cord

T!

SDR parenhimatos

• Noduli solitary intraparenhimatosi pl – opacitati rotunde, solitare, cu diamtru peste 1 cm,

dense, omogene,uneori cu calcificari sau mici cavitati; contur regulat in plin parenhim pl

Asociaza si alte afectari : adenopatii hilare, reactive pleurala, osteoliza costala, infiltrate
contralateral

Noduli multipli, intensitate mica, contur sters, peste 3cm , perihilar = lez alveolare
 Determinari multiple, bilateral, I mare,rotunzi , structura omogena – pot aparea intr un sdr
metastatic maling

Caractere semiologice generale noduli solitary

• Dimensiuni – cu cat e mai mare – cresc sansele de malign ; daca e >5 cm malign clar ( exc
chist hidatic

• Contur – malign : sters , neregulat, boselat , discontinuu ; benign opus ; metastazele unice
pot fi perfect rotunde si regulate

• Structura opacitati – calcificari – character neinvaziv ( hamartoma, tuberculum); zone fluide

la noduli mici – lez infl

• Imagini rx associate : infiltrate homo sau contralateral – tbc ; malign – adenopatii hilare, liza
costala, pleurezie etc

Nodulii opaci solitary de natura maligna

60 % din nodulii solitary

Carcinomul bronsic periferic

Cea mai frecventa forma de nodul izolat malign

Histo : carcinoma epidermoid /adk bronsic

Criterii Rx : opacitte densa, omogena, contur nereg etc , dim mari, un nodul anterior de 5 ori mai
multe sanse sa fie neoplazic, unul post sanse egale sa fie neoplazic = tbc ; prezinta calcificari doar
cand se dezvolta pe o cicatrice tbc

Metastaze pl unice – nu sunt neaparat unice pentru ca nodulii pre amici nu pot fi captati rx (
nevoie de cCT)

Opacitati dense, omogene, rotunde, dim mici, contur net, predominat in baze

Noduli izolati benigni

• Tbc – sancru de inoculare voluminous ( ce ?)- foarte foarte rar : bag pula daca invat
caracterele astea, ma pis pe voi,saracilor

Focarul cazeos dens : opacitate densa , apicala , diametru mai mic de 5 cm , contur regulat ,
spiculi periferici , evolueaza spre excavare sau calcificari

Tuberculum – focar cazeos cu struc lamelara : rotund, densitate mare, 2-4 cm ( ce?), contur
regulat, net , bine delimitat; struc neomogena prin calcificari centrala sau zone de necroza
marginale

Caverna neevacuata – opacitate perfect omogena cu densitate mare, contur net, bine delim,
urmata in timp de imaginea de caverna goala / partial evacuate

Chist hidatic

Rx : opacitate intensitate hidrica, mari dimensiuni, perfect omogen, contur net tras cu compasul,
rotund variabil cu respiratia; predominant la baze si ant, nu are calcificari, nu are bronhograma
aerica;
Evacuare partiala : lama semicirculara de aer paralela cu conturul superior, apoi nivel hidroaeric cu
imaginea de mb proligera decolata ce pluteste la suprahata lq

TB pl

Rar; de obicei hamartoame sau hamartocondroame

RX : mai mic de 4 cm, I mare, contur net, calcificari (30-40%), crestere lenta, la oameni tineri

Abcese pulmonare neevacuate – forma aprox rotunda, densa, omogena, contur sters, dim mari; in
evac partiala- la polul sup o bula ce precede vomica si aparitia imag hidro aerice

Hematom posttraumatic – anamneze , opacitate rotunjita, mica intensitate, ocntur sters, evolutie
regresanta

• Noduli multipli

• Opacitati massive –macronodulare sau nu se poate spune forma; unghi ascutit cu peretele
thoracic; nu silueteaza

• Formatiuni cavitare = opacitate + transpareta dispusa concentric ( inel opac exterior – perete
si transparenta centrala – putand fi aer , fluid opac sau mixt)

• Cavitati cu pereti grosi

Abces pl

Caverna tbc – apical , rotuda, bronsie de drenaj la polul inferior; caverna veche – perete subtire;
poate asocial aspergilomul

TM excavate – in cancere periferice; opacitate cu contur extern net si intern anfractuos

Aspergilom pl –cavitate ce are in int o masa solida, regulate, atasata unui perete, fixa.

• Cavitati cu perete subtire ( bule)

= hipertansparente localizate cu perete subtire si continuu; dobandite sau congenitale

Abcese piogene ( peretii se subtiaza in timp -> pneumatocel), bula de emfizem, bronsiectazii

SDR VASCULAR

Venele nu au acelasi traiect ca arterele, sunt la periferia unitatilor anatomice pulmonare ( lobuli,
sgm) si nu in centrul lor, iar ramificatia e de tip lateral , nu dihotomic. Capilarele pl = retea
perialv si perilobulara – se gasesc doar la nivelul mantalei pl

Elemente specific circulatie intrapl:

• La nastere circulatia aa pl e f din aa musc.; dupa 2 ani, struc se modifica : aa cu diam mai
mare de 3 mm devin elastic, alea mai mici raman musc

• Reteaua capilara se afla in axul central al septului alveolar, sunt spatii mai mari la endoteliu
ceea ce permite fluid si unele cellule sa mearga spre interstitiu; in schimb la epit resp de la
alveole , celulele sunt mai stranse=> tendinta de acumulare interstitiala a elm circulatorii ce
parasesc capilarul
 Circ pl - dbit mare ( debit Vd = Vs), presiune mica ( de 5 ori mai mica decat cea sistemica), R perif
mica, complianta pl mare ( accepta in cond normale pana la dublul volumului sgv bazal)

Inspire – alveole destines, capilare struvite -> mai mult aer -> transparenta mai mare Rx

3 tipuri de modificari in cadrul sdr : modif de flux arterial pl, de presiune de cauza antero sau
retrograde, de volum al elm vasc, effect al gradului de pneumatizare ; nu sunt isolate ,ci
associate

• Sdr vascular pl precapilar – prin hiper sau hipovascularizatie

• Sdr de hipervasc a. pl ( sdr de plethora pl)

Creste aportul sgv prin : sunt sistemico pulm ( cardiopatii congenitale), hipervolemie ( IR cu sdr
nefrotic), hiperkinezie ( hipertiroidism)

RX : creste grosimea benzilor opace ale desenului pl; redistributie vasc vf, hiluri pl normale( doar o
dilatatie moderata a r. a pulm), abs semnelor din sdr interst sau alv, reducerea transparentei pl
globale

Aspect rx global : uniformizarea desenului pl (asemanator pe toata suprafata, bilateral); redistributia

vasc e precedata de ingrosarea vaselor bazale ; dilatatie a aa.

Vasele arteriale pl au peretele gros, deci nu iese lq in interstitiu foarte usor -> nu sunt semen de sdr
interstitial

Sdr de hipovasc a pl

• Hipovasc pl dif bilat – congenitala = obstructive la niv caii de iesire a Vd sau pe traiectul a. pl

Rx: Hipertransparenta pl difuza, simetrica, bilat; desen pl subire cu scadearea nr de benzi pe unitatea
de supraf; hiluri pl mici, simetrice; uneori – dilatatia poststenotica a a. pl; cel mai sugestiv –
tetralogia Fallot

• Hipovasc diguza unilat

• Congenitala – sdr Janus la fel ca mai sus, dar doar pe un pl; prin stenoze de aa pl mari, unilat
si perif

• Dobandita – cu hil mic homolateral sau cu hil mare homolaerale

Stenozele bronsiei primitive pot duce prin reflexul von euler la reducerea fluxului arterial cu
redistributia contralaterala; reversib dup ace dispare stenoza.( RX : hipertransparenta unilat cu
hil mic de aceeasi parte )

Hilul mare poate aparea din cauza unei tumori cu invazie arterial sau prin dilatarea arterei in
amonte de un tromb

Exista posib sa existe hil mare contralateral ca urmare a redistribuirii sgv

Sdr de HTPl precapilara – RX: plethora pl + olighemie perif

Mechanism : vine sg mult – intre meta arteriola elastica si cea musc e sfincterul precapilar ( ce pula
mea, retardatilor ?) – creste prsiunea – sfincterul se contracta si trece mai putin sange mai departe
=> rx : pl e impartit in 2 zone : una centrala hilara – plethora , alta periferica – olighemica; limita
dintre cele 2 e neta prin intreruperea brusca a benzilor opace groase a vaselor dilatate; cordul dr sis
sgm prox ale circ pl sunt dilatate din cauza presiunii crescute )

Chestia asta apare inainte de lez alv, interstitiale

Test de reversibilitate – daca in decubit, prin suprimarea gravitatiei se amelioreaza irigata pl perif (
scade transparent si se imbogateste desenul vasc )

• Sdr vascular pl capilar - prin procese de fibroza interstitiala sau prin hiperinflatie -> rx :
semen de sdr interstitial / sdr bronsic ; modif vasc la fel ca in HTPl precap

• Sdr vasc pl postcapilar – adica staza venoasa

Sdr de staza venoasa pl – affect ce blocheaza intoarcerea ven in As sau probl pe mitrala

• Acut – IVS ac – RX: sdr alveolar cu transudarea brusca a fluidelor din vene si capilare in
alveole ; lipsesc semen interstitiale; aspect rx de EPA; repetarea EPA -> sdr interstitial

• Cronica – scade viteza de circ a sg in vv -> effect de masa al sg venos stagnant -> creste
presiunea in capilar ( pana aici nu exista vreun mechanism care sa protejeze circulatia cum e
la artere cu sfincterul) -> RX – legata de nivelul presiunilor in capilarul pl

Intre 12-25 mm Hg – primul semn de staza venoasa = redistributia vasc; nu exista edem

Intre 25-35 – edem interstitial : linii kerley B , noduli interstitial ( specif mare, dar apar tardive ),
modif ale cordului : marirea de V a As, marirea de V a a. pl ( cele mai suggestive)

2 tipuri de noduli:

Hemosiderotici – micronoduli perihilar sau bazal, contur net, foarte multi, I mare; in timp pot
ajunge la I calcare prin inglobarea pigm de Hb din hematii distruse

De osificare pl – noduli mai mare , diamtru pana intr un cm, calcari, centru clar, rari; sunt
calcificari in tesutul de necroza al infarctelor pl vechi

Peste 35 – edem alveolar – Rx : sdr alv nesistematizat : particularitati de evol – localizari stranii (
lobar, doua sgm la distanta unul fata de altul, apical etc),

EPA apare in zonele cele mai neprotejate

Sdr de HTPl retrograde – sdr de staza cr duce in timp la cresterea presiunii in aa -> instalarea
spasmului metaarteriolar ( baraj arteriolar – instalarea lui duce la schimbari in simptome – dispar
hemoptiziile pentru ca e protejat capilarul si apar semne perif de IC (suprasolicitare cord dr))

Rx: perif pl se lumineaza , dar nu dispar semne de edem interstitial cr

SDR MEDIASTINAL

• Opacitati mediastinale ( mediastinul tumoral)

In afara de trahee, toate elementele din mediastin au densitate hidrica ( se diferentiaza doar la
CT)
 Caractere gen :

• Densitate hidrica, omogena, contur extern net si continuu, convexa spre pl

• Record in panta lina cu marginea mediastinala

• Limita interna invizibila

Semne pt localizare si natura masei tumorale

• Semnul cervico thoracic – cred – daca polul superior al tumorii depaseste cranial arrticulatia
sterno claviculare apartine de mediastinul posterior ( in incidenta post ant)

Daca polul superior al tumorii nu depaseste articulatia atunci apartine mediastinului anterior

Se intampla asta pentru ca portiunea posterioara a mediastinului este mai inalta decat cea
anterioara.

• Deplasarea unui organ mediastinal spontan vizibil se face in directive opusa tumorii ( prin
efectul de masa al acesteia)

• Deplasarea uneia sau mai multor linii mediastinale e un semn constant, dar greu de pus in
evdenta ( CT observa asta )

• Semnul convergentei hilare – daca vasele pulmonare periferice vin spre o masa hilara si se
pierd in conturul ei extern – au acceasi densitate hidrica – deci e artera pulmonara ; daca
traictul continua si se suprapune opacitatii => opacitatea nu e vasculara.

• Semnul acoperirii hilare – daca intr o opacitate hilara, hilul e vizibil la peste 1 cm in interiorul
marginii mediastinale => tumora e anterioara.

• Semnul icebergului – daca o formatiune tumorala mediastinala inf are conturul extern catre
coloana vert si e vizibilila supradiafragmatic – se afla in torace; formatiunie toraco abd au
marginea externa vizibila supradiafragmatic, dar e departate de coloana si continua
subdiafragmatic

• Semnul atractiei esofagului – o tumora din mediastinul mijlociu care nici nu face retractie ,
nici nu impinge => apartine de esofag

Natura tumorilor mediastinale

• Lojile mediastinale ant – plan ce trece ant de marg ant a traheei

• Loja ant sup – cea mai frecventa tumora – gusa toracica

• Loha ant mijl – tumori timice, teratoame, anevrisme ao asc, sinus Valsalva

• Loja ant inf – hernia transdiafragmatice ant , chiste pericardice, lipom, fibrom

• Loja mediastinala mijlocie – intre marg ant si post a traheei – sediul adenopatiilor

• Loja mediastinala posterioara – intre marg post a traheei si inglobeaza corpii vert -> tumori
neurogene, anevr ao desc , tumori si diverticuli esof

• Hipertransparente mediastinale – CT
Pneumomediastinul – rx de fata – hipertransparente lineare vertical ce dubleaza conturul
mediastinului si cordului

Rx de profil – Htranparentele aerice delimiteaza contururile diferitelor elm anatomice solided : cord,
aorta, trahee, esof

• Asociaza frecvent Htransparente – PNX/ emfizem subcutanat

• Pneumopericardul – aerul din pericard decoleaza cordul de diaphragm => nu se mai

formeaza fenomenul de siluetaj => diafragmul apare continuu

Megaesofagul – apare ca 2 linii groase delimitatede Htransp pl si aerul din lumen ; continutul poate
arata imagini hidroaerice

Hernia hiatala – transparenta aerica / imag hidroaerica retrocardiaca ( variabil cu pozitia si ingestia
de alim)

Abces mediastinal – tumora , uneori are lq ; fara ef de masa pe trahee; abcedarea -> mediastin
tumoral / hidropneumomediastin

• Calcificari mediastinale

• Adenopatii calcificate – Bulgari de zapada in tbc si histoplasmoza ; in coaja de ou silicoza si

sarcoidoza

• Calcificari vasculare – semicirculare, fin -> aorta ateromaoasa, coronare

• Calcificari cardiace – in pericardita constructive tbc , calcificari valve, coronare, anevrism

cardiac

Calcificari tumori mediastinale

• Nodulare, mobile cu deglutitia ( apartin guselor plonjante)

• Det de resturi embrionare din teratoame

• In timoame sunt foarte rar si arata malignitatea

SDR CARDIO_PERICARDICE

• Raze dure pentru cord ( incidenta frontala ) + profil stang (cu esof baritat)

Trebuie stiute date clinice :

• Varsta – congenital / dobandit

• Istoric

• Modif subiective – tipul de dispnee etc

• Modif obiective – cianoza ( cand unde cat accentuare); sufluri card ( pt dg valvulopatii ,
sunturi etc; absenta -> boli pericardice, miocardice); hemoptizia ( cat cat de des cand -> cel
mai frecv in staza pl); semen de IC , anomalii scheletice ( sdr congenitale genetice ), puls si
TA ( dg affect aortice sau Vs), raluri pl

• Modificari de volum ale cordului

 Cordul normal nu terbuie sa depaseasca ½ din diametrul maxim al toracelui la baze

• Opacitatea cardio pericardica global marita

Semen directe :

• Creste diametrul tv al opac mai mult de ½ din diametrul tv al toracelui

• Se deschid unghiurile cardio frenice laterale - > devin drepte/ obtuse

Semen indirecte :

• Modif de circ pl si calcificari valvulare

Etiologie in ordinea frecventei a maririr opac :

• Fiziologic la NN si sugar

• Lez valv multiple

• Pericardite exsudative - opacitate flasca , etalata pe diaphragm in orto , globuloasa in

decubit ; unghiuri obutze si in orto si decubit (stergere arcuri)

• Defect sept atrial -> asoc cu plethora sau semen de HTPl

• Cardiomiopatii (stergere arcuri)

• Boala ebstein – valva tricuspida post sau septala se insera distal de locul sau normal pe
peretele VD => insuficienta tricuspidianamajora (asoc ao redusa de V si olighemie pl)

• Boli metabolice sau de system – anemii severe, mixedem, CH etc

• Opacitate redusa de V

Variant anatomica – microcardie ( asimpt)

In emfizemul pl – expansionarea pl striveste cordul -> verticalizare

PCC – calcificari concentrice pe contur cord

Rx : cord verticalizat si sus situate

• Modificari de configuratie cord

Dilatatia de cavitati are expresie rx prin modificarea conturului ext ; hipertrofia e putin sau deloc
exprimata rx
 • Marire de volum As

As- cea mai craniala si post cavitate => apar modificari in ambele incidente ( apar arcuri suplimentare
pe conturul opacitatii cardio pericardice sau prin effect de masa )

Rx de fata :

• Arc suplimentar stg intre arcul a. pl si arcul ventricular ( = urechiusa sth bombata)

• Marirea in sens cranial -> impinge bifurcatia -> unghiul apare marit ( prin orizontalizarea
bronsiei stg – prima care e impinsa)

• Pe dr – arc suplimentar care dubleaza in port sa sup arc Ad, apoi reintra in conturul cordului
( aspect de 3 intors)
 • In jos – nesemnificativa

Rx de profil ( nu uita de bariu)

• Amprnta esof – semn de debut – comprima peretele ant al esof fara sa I modifice traiectul

• Deplasarea post care nu depaseste marg ant a corpilor vertevrali – As diloca esof -> deviere
de la traiectul parallel cu col vert

• Deplasarea post cu depasirea marg ant a corpilor vert

• Deplasarea lat a esof- cand deplasarea post a ajuns la maxim si e nevoie sa fie lateralizat esof
( Rx depaseste mult marg corpilor vert si intersecteaza conturul post al As; per x de fata –
esof arcuit lateral spre stanga)

• Marirea de volum a Vs

Particularitate : Vs se dilate mai mult pe axul sau lung decat sa se largeasca; hipertrofia scurteaza si
ingroasa V

DILATATIA

Rx de fata :

• Alungire arc inf stg ce se ingroapa in diaphragm si deplasare laterala spre stg

• Unghiul dintre conturul arcului inf si diaphragm devine drept sau obtuz

• Asoc semne ale As sau Aasc ( marir de calbru)

Rx de profil :

• Deplasare Vs spre post ( nu se poate det cat de mult pentru ca nu mai exista markerul esof,
se fol cu o precizie mai slaba – punctul de intersesctie marg post cord cu diaphragm – pct e
situate ant ide intersectia VCI cu diafragmul)

• Concomitant cu deplasarea dorsala , port post a apexului intersecteaza diafragma si apare

subdiafrgm
HIPERTROFIA – creste doar volumul apexului ce apare rotunjit, globulos ca o minge. Unghiuri
cardiofrenice ascutite

• Marirea de volum a Vd

Normal : Vd nu e vizil pe fata, pe profil e cel mai caudal sgm a marg ant a cordului

Rx de fata :

• Bombare sgm cranial arc inf stg ( initial e data de impingerea Vs, apoi Vd creste sufficient in
dimensiuni cat sa o faca el)

• Ascensioare apex ( se ridic ape diaphragm si se deplaseaza pe peretele lat thoracic stg

• Unghi cardiofrenic lateral stg ascutit

Rx de profil

• In spatial retrosternal dispare transparenta grasimii mediastinale in port caudala de Vd

• Marirea de V a Ad

Ad- cav cea mai intim aplicata pe diaphragm, vizibil numai per x de fata

In mod normal o dilatare a Vd determina largirea inelului tricuspidian => apare si dilatarea de Ad
rapid

Rx de fata :

• Lateralizare spre dr cu bombarea arcului inf dr

• Inghiul cardio frenic lateral dr ramane ascutit

 • Diametrul tv al cordului creste

Rx de profil – opacifierea spatiului retrosternal (Vd, Ad,a. pl )

• Marirea de V a ao

• Marirea de ao asc

Ao asc se vede doar prin intermediul VCS ( bombarea arcului)

• Mairearea crose – modif de curbura ( aorta derulata – creste diametrul) si de volum ; pe rx

de profil ao poate ocupa toata largimea tracelui

• Marirea ao descendente – dubleaza conturul lateral stang al coloanei ; singurul loc unde se
vede ao desc pe rx de fata – golful cardiac ( intre marg inf a butonului si inceputul arcului
ventricular

• Marirea globala – sumeaza ce e mai sus

Modif rx asoc :

• Modif de amplitudine : mari ( IAo) reduse (StAo)

• Calcificari lineare ale peretilor aoritic sau ale anevrismelor, calcificari valvulare

• Modif in circulatia pl in cardiopatii cu sunt

• Modif ale scheletelui : col vert ( sdr marfan, turner, eroziuni anevrisme) sau coaste (
amprente coarctatie)

Etio :

• Ao ateromatoasa – opacitate crescuta, contururi paralele, posibile calcificari

• HTA – asoc marire de V Vs

• IAo – dilatatie intregii crose si amplitudine crescuta ale pulsatiilor

• StAo – dilatatie post stenotica a primei port a ao asc , fara interesarea crosei; calcificari valv

• Anevrisme – pt dg – isi pierde paralelismul peretilor ao

Anevrisme fuziforme, , saculare ( tipic pt ATS ulcerative), disecante ( contur aortic sters din cauza
hematomului periaortic, impingerea traheei, sdr pleuritic stg prin hemotorax, marire de volum aortic
survenita brusc )

• Marirea de V a VCS
Izolat apare in insuf tricuspidiana unde se pot obs pulsatii de amplitudine crescuta ale venei+ drenaj
venos pl total aberrant ( aspect carac de opt al opac cardio mediastinale )

• Marirea de V a a. pl – bombeaza In pula mea

• Modif de dimensiuni si config de cauza pericardica

• Pericardita exsudativa

• Apare fluid

• Se mareste opacitatea in toate diametrele

• Medializarea opacitatii

• Reecsuri cardiofrenice in unghi obtuz

• Polul sup al opac nu depaseste butonul ao

• Circ pl saraca sau normal

• Absenta pulsatii

E nevoie de cel putin 200 ml sa apara modif rx

• Pericardita constructive

• Scad dim opac

• Stergerea arcurilor

• Circ pl saraca

• Pulsatii amplitudine scazuta

• Calcif pericardice in benzi rectilinii sau curbe ( mai bine se vede in incidenta oblica stg sau
profil)

• Tumori pericardice – opac ce bombeaza

• Arcuate spre pl

• Silueteaza cu opac mediastino card

• Pulsatii

• Chiste pericardice – densitate mica ( trebuie dif de anevrism Vs si de pleurezii cloazonate

mediastinale

APARATUL DIGESTIV

Ocluzia intestinala – rx abd se face in orto; la tarati se face in decubit lateral

Pneumoperitoneu – prezenta de gaz subiafragmatic ( in ex – hipertransparenta intre diaphragm si
ficat cu decolarea lig falciform – adica se vede lig )

Ocluzia intestinala – nivele hidroaerice

Sulfat de ba chimic pur – sb de contrast pozitiva, neutral dpdv chimic si fizc,nu reactioneaza cu
mediile cu ph uri diferite; ba are nr atomic mare => indice de absorbtie mare ; sulfatul de bariu –
insolubil in apa, indoor, insipida

Insuflarea cu aer – contrast negative

Evaluarea in dublu contrast – particulele de sulfat de ba se depun omogen pe mucoasa si reproduce

fidel lumenul TD -> folositor pentru leziunile mici de mucoasa

Radioscopia si rx nu pot pune in eidenta lez mai mici de 3 5 mm

Tranzitul baritat eso gastr dd :

• In strat subtire – putina s c -> evaluare relief mucoasa ( 2-4 pliuri long )

• Semirepletie – mai multa s c – deformeaa pliurile, dar se vad lez mai mici

• Repletie complete – informatii despre forma, pozitie, dimensiuni sgm- se urmareste

dinamica si evacuarea

Incidentele cele mai utilizate : OAD si OAS ( nu mai e acoperit de opac mediastinului esof )

Pentru peristaltica esof se folosesc aceleasi incidente, dar in decubit

Fornix – decubit dorsal -> se umpe complet fornixul ; se evidentia foarte bine antrul; decubit ventral
se vede medial aer si lq

Pentru dd – incidenta de electie –decubit ventral – pentru umplerea si distensia bulbului

Decubit dorsal pe dd orizontal - > se poate evidentia pensa aorto mezenterica

Irigografia ( IG) – in decubit dorsal – 3 et :

• Repletie complete- se urmareste progresia s c -> rect si sigmoid – poz oblice sau de profil ,
flexurile colice in oblic ( pt a inlatura suprapunerile ) , colonel transvers in procubit( decubit
ventral ); daca patrunde s c in ultima ansa ileala poate masca sigmoidal

• Dupa evacuare – mucografie – resturi de s c raman intre pliuri – info in plus despre mucoasa

• Cu insuflatie = proba fischer ( in dublu contrast ) – se vede mai bine mucoasa ( lizereu de
siguranta )

Irm – pt ficat, cai biliare, pancreas

NOTIUNI DE ANATOMIE RADIOLOGICA

Stomac – intre portiunea vertical si cea orizontala se formeaza unghiul gastric- intotdeauna ascutit

Sinus gastric – unghiul pe marea curbura intre port vert si oriz

Stomac – fornic – pliuri asemanatoare creierului ; port verticala – in principiu pliuri paralele ( in rg
marii curburi piurile se intretaie – aspect dintat ) antru – pliuri long ce urmaresc curburile stomacului
Decubit latera dr – pt opacifierea pilorului si bulbului dd ( prin presiunea pe care o exercita s c pe
sphincter

Peristaltica stomac normal – 3 4 unde peristaltice simetrice, bine conturate

Mucoasa bulbului dd – longitudinala si converge spre vf ( spre genunchi ; baza triunghiului e spre
pilor)

Mucoasa dd – TV ( contur dintat in semirepletie )

MODIFICARI RX ELEMENTARE ALE TD

1. Modificari functionale
A. Modificari tonus (distonie)
a. Hypertonia – reducerea calibrului sgm de TD + scurtare lui, ingrosarea pliurilor
mucoasei, evacuarea rapida si distensia sgm subiacent ingustarii
b. Hipotonia – se mareste calibrul sgm + diminuare peristaltica + aplatizare pliuri =>
umlere incomplete, transit lent, evacuare intarziata

c. Atonia – gradul cel mai inalt al hipotoniei - dispare peristaltica, pana la stoparea
evacuarii, persistenta modificarii ; s.c e diluata de lq de staza din sgm afectat

Distoniile pot sa apara segmentar -> unele sgm sa fie hipotone, altele hipertone

d. Spasmul – alterare a unui sphincter sau musc circ ; poate fi sgm sau local ( se limiteaza la
un sphincter ); functioneaza dupa legea tot sau nimic -> intrerupe tranzitul ; in per de
relaxare – transit normal ; Rx : ingustare axial ape o portiune scurta , in palnie contur net
si regulat ; sgm supraiacent poate fi usor dilatat ; se pot adm miorelaxante pentru a se
efectua examinarea
B. Modificari de peristaltica

Unde peristaltice – miscari axiale care det progresia continutului

Carac : amplitudine, frecventa, viteza de propagare

Rx : depresiuni ale conturului lumenului, simetrice cu frecv carac

• Hiperkinezia – accelerare a evac, se poate asocial cu hipertrofia ; creste frecventa,

amplitudinea si adancimea ( unde disecante )

• Hipokinezia – rx :unde mai rare si mai putin adanci ; det aparitia hipotoniei

• Akinesia – epuizare contractilitte musc .

C. Modificari de secretie

Secretia + mucina impreuna det nemiscibilitatea cu sulfatul de ba – nu se amesteca

• Hipersecretia – opacifierea neomogena a lumenului -> aglomerari de particule de sulfat de

ba = fulgi de zapada=> nu se poate vizualiza mucoasa
 D. Modificari de transit
 Accelerari ale evacuarii – insotita de hiperkinezie ; dupa depasirea zonei de
hiperkinezie se observa incetinirea coloanei de s.c
 Intarzieri – stenoze : staza in amonte si hipokinezie si hipotonie in sgm afectat ->
raman chestii restante care sa se amestece nasol cu s.c sis a nu poata fi vizualizat
cum trebuie sgm -> preteaza la erori dg

2. Modificari rx
A. Modificari de pozitie

Cel mai frecvent afecteaza intreg sgm

 Ptoza- prin alungirea ligamentului de sustinere ; in casexie – afectarea e generalizata

; se poate asocial cu volvusul
 Ascensiunea – cause : afectari ale struc vecine sau interventii chir; cea mai
cunoscuta – hernia transhiatala
 Impingerea – prin procese expansive ; se asoc cu amprentarea sgm ( rx in regiunea
de contact – semiton
 Tractiunea – procese fibroase retractile ( mijl de sustinere sau aderente intre
organe)
 Torsiunile – deplasare in jurul axului propriu ; cel mai frecvent in jurul axului propriu
; pliurile de mucoasa se intersecteaza intre ele

ptoza partiala -> cascada gastrica – prin existent lig gastrofrenic mai lung

B. modificari de mobilitate
 diminuarea mobilitatii – adica organe care in mod normal sunt mobile – prin factori
externi ( operatii, tumori ce invadeaza prin contiguitate etc) si intrinseci ( tumori
exofitice proprii ce invadeaza si depasesc seroasa si invadeaza organe vecine ;
evolueaza pana la disparitia mobilitatii
 aparitia mobilitatii – in organe in mod normal fixe – anomalii congenitale (dd cu
mezou, cec cu mezou), operatii in care e nevoie de sacrificarea unui mijloc de
sustinere

C. modificari de dimensiune

 cresterea lungimii – dolicosgm -> devine sinuos ,contur regulat , fara modifcari de
mucoasa , dar neomogen ( pt ca poate aparea o evacuare intarziata ); apar
modificari de pozitie, calibre, functie; se schimba raporturile cu organelle vecine
 cresterea calibrului – megasgm – daca sunt partiale cel mai frecv sunt cauza a unor
stenoze cu dilatarea prestenotica a org; contur regulat; umplere omogena, evacuare
lenta ; poate sa se ajunga la atonie ;se pot asocial – megadolicosgm
 reducerea lungimii – cand sunt patologii proprii sau de vecinatate -> poate aparea si
scaderea calibrului +- modif fct; reducere lungime si calibru stomac – in schirul
gastric ;mai apare in RCUH, BCh-> dehaustrare, modificari de contur ( prin ulceratii
de suprafata) cand e congenital – brahi – nu se asociaza cu modificari functionale, de
contur, de calibru
  reducerea calibrului = stenoza ; cauze : ingrosare perete , compresii; stenozele se
pot asocial cu modificari de contur, mucoasa; stenoze pe lungimi foarte mici =
stenoze inelare

Stenoze benigne:

• lungime mare, unice sau multiple, axiale

• contur reg sau nereg ( pot asocial spiculi – ulceratii superf de mucoasa)

• modif de calibre nu se face brusc, ci progresiv -> aspect de palnie

• pliurile zonei stenozate : mai groase / mai subtiri, contur sters/ nereg, dar nu se intrerup la
nivelul stenozei

Stenoze maligne

• lungime mica, de obicei unice ,excentrice

• contur nereg ( = marginile anfractuoase ale tumorii cu evol endolumenala)

• decalibrare brusca

• pinteni maligni

• pliuri de mucoasa disparate

• semiton, rigiditate

Achalazia – ingustare axiala prin lipsa de relaxarecu dilatatie supraiacenta ; cauze – aganglianoza (
lipsa plexuri meisner si auerbach -> duce la hipertrofia musc ) ; spre deosebire de spasm , achalasia –
ingustare permanenta esof distal

D. modificari de contur – se apreciaza prin repletie; arata info despre distensibilitate; modif pot
fi circumscrise ( localizate ) sau difuze
 amprenta – compresie extrinseca ; conturul e deplasat fara sa fie interrupt; pliurile
de mucoasa sunt deplasate; mobilitate pastrata
 neregularitati – procese fibroase retractile / tumorale invasive – affect submuc,
musc
 ancose – denivelari retractile, rotunjite ale conturului ; se diferentiaza de unde
peristaltice prin faptul ca nu sunt simetrice ; traduc procese retractile pe un singur
contur;
 incizuri la fel ca ancose, numai ca sunt in unghi ascutit si sunt permanente
 intreruperea conturului – cauza a unei tumori cu dezv endolumenala ; asoc mereu
lacuna ( minus de umplere)+ modif de motilitate
 rigiditatea – infiltratii infl sau neoplazice; imobil fara unde ; cea benigna – mai frecv
pe mica curbura gastrica ( sediu de elective ulcer;contur linear de1 2 cm, fara
peristaltica, convergenta pliuri spre rigiditate ) ; are 1-2 cm; cea -maligna – seamana
cu cea benigna, dar contur imprecis delimitat, sters, mici neregularitati, pliurile nu
converg
 imagini aditionale ( plusuri de umplere) :
a. nisa = ulceratie ; benigna : pe curbura : pata baritata iesita din contur, contur net, omogena;
deasupra si deesubt se observa niste versanti asimetrici = edem periulceros;semnul
Hampton : banda transparenta intre ba din nisa si cel din stomac ( edem periulceros);
 deasupra si dedesubtul Nisei -> denivelari ale conturului asimetrice ( edem periulceros) ;
pliurile converg spre nisa ( aspect stelat); nisa pe o fata gastrica – nisa in cocarda ( asoc in jur
o zona clara)

semnul indexului – se observa in portiunea opusa nisei benigne un spasm ( de parca cineva ar
impinge cu degetul conturul organului spre interior)

b. diverticuli – de pulsiune prezinta colet ; pliurile muc patrund in lumen ; nu asociaza

modificari de tonus sau peristaltica ( important ! pt dd cu ulcer unde asociaza); daca nu e
omogen continutul , contur sters/ nereg -> muc din int e edematiata ( diverticulita); la nivelul
colonului frecvent pot abceda -> iese s c ; de tractiune : forma triunghiulara ( contur reg, net
aproape drept trasate )

c. spiculii – defecte mici ale mucoasei de suprafata ( proc infl ce se asoc cu ulceratii superf )

 minusuri de umplere ( lacune) – asoc semiton ( inflamatie ); benigna : contur reg, net
, pliuri gastrice deviate ; uneori pot fi pediculate => banda transparenta ; poate
prezenta ulceratii => nisa in lacuna – aspect de inel cu pecete; impinge pliurile;
maligna – pliurile de mucoasa se intreup la nivelul lacunei; in jurul ulceratiei poate
exista un halou de edem; contur neregulat, partial sters; de la anfractuozitati
patrunde acolo s.c -> semitone; la insertia cu peretele sanatos – pinteni maligni;
pentru tumorile ulcerate -> nisa in lacuna

E. modificari de forma – consecinta a modif de contur si dimensiune

F. modificari ale reliefului mucoasei

 hipertrofie pliuri – prin edem, infl, tumori ; in infl cr – pliuri groase rigide nu se
deprima la compresie ; uneori isi pierd paralelismul si devin anastomozate ;
 atrofie – un proc infl cr sau carente ; contur organ pastrat
 intrerupere pliuri –tumora maligna
 convergenta pliuri – ulcere vechi ( proc fibroase )
 deviere pliuri – tumori intrinseci ce deplaseaza lateral pliurile; dar si in
amprentaredezorganizare pliuri – TM

SDR IN PATOLOGIA TUBULUI DIGESTIV

• anomalii de dezv si pozitie

• esofac

• atresia esof – incomp cu veata ; se asoc cu fistule eso trah eso gastr – rx tr sa puna in evid
fistulele

• duplicatie – unul din ele are aspect chistic ; intre cele 2 lumene pot exista comunicari

• brahiesof – unghi hiss sters

• atonie esof – se dilata esof ; se poate intalni si in sclerodermie

• achalazie / megaesof primitive – staza alim - > fulgi de zapada

 • cardiospasmul – antispastice; la megaesof sunt ineficiente

• megaesof sec – apare in ulcerele unor tumori stenozante

• intestine subtire

• mezenter comun – rotatie incomplete a intestinuui primitive sau invers -> nu se mai
formeaza mezouri -> IS se afla la dreapta si central, IG la stanga ; Rx : nu exista D III , D II se
continua direct cu jj, nu mai exista unghi treitz, flexura hepatica

• diverticul Meckel

• colon

• sdr chilaiditi – colonel e intr ficat si diaphragm – rx transparenta cu haustre subfrenic

• sdr inflamator

• esofagite – initial nu apar modif rx ; apoi o hipotonie esof cu dilatare , pliuri mai groase si
nereg ; apoi infl duce la ingustare lumen si stergere pliuri ; in timp – stenoze benigne

• gastrite – rx : hipersecr gastr, hiper sau hipotonie , ingrosari pliuri

• gastrita hipertrofica menetrier – poliadenomatoza difuzaa cu hiperplazia sistemului gl gastric

• enterite

cred ca la inflamatiile astea ai putea gasi aspect pseudopolipoid rx

varice esof – imag lacunare multiple rotunde ,dezorganizeaza relieful mucoasei

• sdr tumoral benign

Urinar

Leziuni rx elementare

1. calcificari la nivelul aparatului renourinar

cele renale vs extrarenale – se diferentiaza localizarea prin rx de profil : renale : peste coloanal
vertebrala, extraren – ant de coloanal

calcif SPC – patrulaterul bazy moyard

calcif uretere – patrulater Robert gayet

2. transparente aerice
3. modificari renale
a. pozitia rinichilor

* congenital = ectopie = ascensiune incimpleta / exagerata -> joasa, inalta, directa, incrucisata

* ptoze =dobandite – 3 grade

1- polul inf renal intre L3-4 si creasta iliaca

2- pol inferior sub creasta, dar SPC deasupra

3- SPC sub creasta

Diferenta intre ectopie si ptoza = aspectul ureterului – crescut in ptoza(sinuos), normal in ectopie (
mai mic ca dimensiune )

b. dimensiunea rinichilor

se apreciaza cu ajutorul vertebrelor => 8-12 cm ( 2.5 – 3.5 vertebre)

inflamatii acute, sindrom obstrutiv – creste in dimensiuni

inflamatii cornice, ischemie cronica – scade in dimensiuni

c. conturul renal

* boselura = modificari in plus

Rinichiul dromader – varianta anatomica; boselura e mediorenala; indice parenhimatos normal

Tumori renale – creste indicele + modif de cai excretorii

* ancosa = modificari in minus = retractia unghiulara a conturului renal

* depresiunea = modifcari in minus = retractia conturului renal pe o dimensiune mai mare decat
ancosa, asociaza si scaderea indicelui parenhimatos.

4. modificari functie renala

ancosa- contur cu modificari in minus; boselura- modif in plus

ancosa = retractie unghiulara a conturului renal

depresiune = retractie a conturului renal pe o suprafata mai mare decat ancosa, asociind de obicei si
scaderea indicelui parenhimatos'

cand nefrograma apare intarziat, la fel e si urograma ( cauze pre si renale)

cand nefrograma apare normal , urograma intarziat - cauze post renale ( sindrom obstructiv)

asimetria nefrogramei = cauze vasculare ( ischemie)

asimetria urogramei ( deficiente de concetrare si eliminare a s.c)

ischemie - e mai palid rinichiul afectat ( la s.c); obstructie - e mai evident rinichiul afectat

rinichi mut urografic = nu are excretie pana la disparitia s.c. din spc contralateral

prerenal = vascular

renal - inflamatii, infectii

postrenal = obstructie

5. modificari de cai excretorii ( calibru, contur, continut)

a. calibru -> dilatatie ( principalul semn radiologic al sdr obstr.);

dilatatie SPC -> 4 grade ( poate asocial si dilatatia de ureter)

 1- creste dimensiunea pielonului, cupele devin drepte pe profil
2- pielon si calice balonizate, fara sa scada indicele parenh
3- scade indicele
4- dilatatia ajunge pana in vecinatatea conturului renal , scade foarte mult indicele ( aspect
pseudchistic)

stenoza ( una din cauzele dilatatiei ; frecvent de natura inflamatorie )

indice parenhimatos normal = debut acut dilatatie

b. contur - amprente si imagini aditionale

c. modif de continut – lacune

d modf particulare – amputatia, dezorganizarea

VU - diverticuli vs pseudodiverticuli ( apar in stenoze uretrale, se vad la nivelul peretelui inferior la

efortul de mictiune ; pentru diferentiere se face un cliseu postmictional cand dispar pseudodivert)

la SPC - 2 modif particulare = amputatia ( absenta opacifierii unui sgm SPC- cauze : cancer, tbc) si
dezorganizarea - modificarea aspectului normal al SPC ce poate fi asoc de cancer, chiste , polichistic

Sindroame la nivelul aparatului reno- urinar

1. sindromul obstructive
a. superior – afecteaza SPC, uretere

prezinta modificari functionale ( intarzie nefrograma, urograma) si morfologice ( dilatatia)

dilatare acuta – durere – reflexe vasospastice – scade perfuzia pe partea afectata ( uneori bilat) –
intarzie / absenta excretiei

daca instalarea obstacolului e lenta -> durere mica sau absenta -> dar va duce in final la cresterea
presiunii in amonte care sa depaseasca presiunea glomerulara=> intarzie excretia ; la fel ca in cea
acuta, numai ca gradul obstructiei e mai mare.

Echo e f buna, vede hidronefroza.

Gr 1 – dilatatie pielon Gr2- dilatatie pielon + calice Gr3 – scade indice parenh gr 4- scade f mult
indicele – imagine transsonica

Gr 1, 2 in acut , 3, 4 – cronic

Cel mai frecv obstacol – litiaza – hiperecho, con de umbra post

Rx – vede dimensiuni rinichi, calcificari la SPC, uretere

UIV – nefrograma tarzie, persistenta, opacifiere crescuta, apoi urograma are o opacifiere mai redusa
pentru ca se dilueaza s.c. cu urina stagnanta.; litiaza se vede ca imagine lacunara.

Pieografia directa- are avantaj ca se poate interveni asupra obstacolului

CT – vede dilatatie ; vede localizare si natura obstacol. Dd cu chiste parapielice

IRM

b. inferior – afecteaza vezica, uretra, poate da si de uretere dilatatia

asociaza reziduu postmictional vesical

echo – suprapubian / endorectal pentru prostate ( mai buna asta)

uretrografie f buna – nu depinde de rinichi si are opacitatea mai buna decat UIV

2. sindromul tumoral
a. renal

echo – localizare, natura

rx + uiv – boselura ( modif de contur) + indice parenh crescut la acest nivel +/- dim ren crescute ,
modif de cai excretorii ( poate arata daca leziunea e benigna ( amprentare, stenozare, ecartare
elemente) sau maligna ( amputatia)

b. urotelial
- poate da sindrom obstructive; sunt mai frecvent maligne
3. sindrom inflamator – glomerulonefrite, pielonefrite; cel mai frecv de G-

G - -> se intampla pe cale ascendenta de la uretra + tr sa existe deficient la nivelul mecanismelor

naturale antireflux / anomalii apparat reno urinar

Echo – acut : rin creste in dim ( GNF)+ creste difuz echogenitatea sau focal in cazul unui abces

Rx UIV – de electie pentru lez la niv cailor excretorii

Ancosa, depresiune – arata caracerul cronic

Tbc – rinichi mastic : dimensiuni reduse, multiple calcificari cu aspect granular sau nebulos, difuz
distribuite in umbra renal, mai mult in parenhim

Uiv pentru tbc – semen specific : caverna , stenoze multe cu dilatatii in amonte ( aspect de floare de
margareta ) , ureter marit, V U marita

Malformatii congenitale apparat urinar

Malf de nr cea mai frecv – agenezie unilat ( se asoc cu hipertrfie compensatory)

Cai excretorii – cea mai frecv anomalie de numar – rinichi duplex = bifiditate pielo-caliceala ( 2
bazinete cu 2 ureterecare se unesc inainte sa intre in vezica) si duplicitate pielo ureterala ( 2
bazinete ureteral superior se implanteaza caudal de cel inferior)

Ureterocel = dilatare portiune terminala intramurala ureter.uiv – aspect de cap de cobra

Sdr junctional = stanza la niv jonct pieloureterale + hidronefroza

Valva uretrala = mb incomplete la nivelul uretrei post -> stenoza

Ureter retrocav (doar drept) – ureterohidronefroza in amontee

curs oase

O rx buna tr sa :

- fie cel putin2 ex in incidente perpendicular

- sa curpinda cel putin o articulatie
- regiunile simetrice sa fie explorate bilateral

pentru calcificari : CT >> IRM

pentru echo : osul nu reflecta US, deci e nefolositoare pentru explorarea sistemului osos; bun pentru
tt moi.

Osteoblastele fac matricea proteice ce s.n. osteoid ( 90% fb de collagen ; intre fb se afla sb fund –
proteoglicani, GP, peptide, lipide)

Osteocyte – rol metabolicsi de sustinere si in pregatirea matricei in vederea procesului de remaniere

osoasa ; au prelungiri citoplasmatice cu un system canalicular ce faciliteaza schimburile ionice de
calciu dintre os si plasma.

Osteoclaste – remaniere osoasa; mobile; resorbtia osoasa prin demineralizare si degradare sb fund.;
restul va fi fago de macrophage, fbl.

Nuclei de osificare primara – intrauterine – diafize oase lungi

Nuclei de osificare secundari – epifize, apofize; apar dupa nastere nuclei * exceptie – nucleu de
osificare distal femoral ( beclard)

Cresterea nucleilor se face In special spre lateral si spre articulatie; spre diafiza este blocat de
cartilajul de crestere.

Modificari elementare osoase

PTH are activitate directa pe osteoblaste si, indirect, pe osteoclaste

a. modificari de tesuturi moi – propria / de evcinatate

- pe rx se vad in special calcificarile

calcificari posttraumatice – la hematoamele vechi si tendoniere ( de la microtraumatisme ) ; apar la 3

4 saptamani de la un hematom nou; initial au contur sters si intensitate mica, ulterior devin mai nete
cu intensitate mai mare

calcificari metabolice – HPTH

calcificari vasculare – aa/ vv; de a lungul traiectelor vasculare; prin depuneri ateromatoase cu
continut de calcar / fleboliti

calcificari parazitare – cisticercoza ( aspect pseudochistic rotund inel calcificat fin la periferie),
trichineloza ( calcificri pulverulente, ca firele de nisip), filarioza ( calcificari filiforme, 1-2 mm grosime)

calcificari tumorale – lipoamele vechi, liposarcoamele pot prezenta calcificari( lineare, periferice mai
frecvent);
calcificari idiopatice – colagenoze, vasculite ( sclerodermie, Raynaud )

b. modificarile de forma

hiperostoza = ingrosarea sgm sau totala a osului ; determina si modif de tesut moale

exostoza = os in alta parte, dar in continuarea osului unde se dezvolta

oedostoza = deformarea osului prin impingerea contactei sau corticalei ( de la o modificare cu

dezvoltare lenta) ; os “suflat” ; creste diametrul TV ; +/- modif de parti moi

scoliostoza = strambarea osului de la modificarea de structura;

c. modificari de dimensiuni

aplasia = agenezie = lipsa de aparitie a nucleilor de formare

hipoplazia – forma si structura osului sunt normale

hiperplaiza – forma si structura apar normale, dar cresc toate diametrele

displazia= consecinta tulb de osificare encondrala sau periostala

d. modificari de contur – ex – fracturi

e. modificari de pozitie – traumatisme : fracturi, luxatii; modif de forma – scoliostoze; modif de
dimensiuni – displazii
f. modificari de structura

modificari intr un singur loc, pe un singur os- monotope ; mai multe oase – polytope

mai multe modific pe un singur os – monostice; mai multe oase - poliostice

A. modificari distructive

mecanisme prin care apar :

- halistereza = migrarea ionilor de calciu din os fara sa fie afectata matricea proteica
- osteoclasia = distrugerea sarurilor de calciu si a matricei proteice prin osteoclaste
- resorbtia periosteocitara a osteocitului -= activitatea osteocitului in actiunea pe matricea
osoasa
1. demineralizare – osteoporoza

= masa osoasa redusa ( se pierd sarurile fosfo calcice)

Osteoporoza prezinta in plus si alterarea microarhitecturii osului

Pe rx tr sa fie min 30% depletie din calciul oaselor sa se vada leziunile.

Accelerarea circulatiei duce la acidoza locala -> fuge calciul

2. osteoliza – se pierd matricea proteica si sarurile ( componenta minerala) ; se intampla prin

osteoclazie; mai lent decat demineralizarea; ex : procese inflamatorii, toxice, hemoragii,
suprasolicitari mecanice, proliferari maligne; va aparea si un process de granulatie

rx : arii de resorbtie osoasa totala, delimitat de un linzereu osteosclerotic / structura osoasa din jur

eroziune = daca leziunea e mai mare pe suprafata decat in profunzime

carie= invers

lacuna = daca leziunea e in interior fara sa afecteze conturul osului

3. atrofia prin presiune – la locul de actiune apare edem + demineralizare => osul devine plastic
si se curbeaza; la periferie apare osteoscleroza compensatory

rx : os scoliostotic , eventual subtiat la niv leziunii, cu compactele inegale ca grosime; pot aparea
traiecte de fractura

4. osteonecroza = stop vascular in microcirculatia osului ; poate fi septica / aseptica

in vecinatatea leziunii – edem – demineralizarea rapida – alterare fb conjuctive ( se realizeaza

premisa osteoclaziei ) ; are sechestru osos central leziunii;

B. modificari constructive – activitate osteoblastiac crescuta

1. osteoscleroza = condensare osoasa
 process pathologic rezulta din tulburari circulatorii si edem => :
- tesutul conjuctiv si medular se transforma in matrice osoasa
- staza limfatica = antreneaza un aport crescut de saruri de calciu ( se depun pe noua matrice)

osteocitele se convertesc in osteoblaste care dau enzyme -> se fixeaza sarurile de calciu

in tesutul spongios s.n spongioscleroza -> rx : ingrosarea traveelor osoase ( seamana cu tesutul
compact)

pe compacta s.n. endostoza -> intotdeauna pe conturul intern spre canalul medular; rx : ingrosare
compacta si scade calibrul canalului medular pana la disparitie

pe corticala -> se ingroasa

2. periostoza = formare de tesut osos la nivelul periostului

in mod normal nu se vede la adult

e foarte bine vasc => patologie -> tulb circ cu edem si staza limf -> aport de saruri minerale ->
periostul devine vizibil

a) lineara = opacitate lineara, regulate, dubleeaza conturul extern al osului, intensitate similara
cu osul adiacent
b) lamelara = opacitati lineare multiple paralele intre ele
c) pinteni periostici = opacitati triunghiulare situate la periferea patologiei pe unde sparge
tumora maligna
d) spiculi = apar in inflamatii agresive cu evolutie rapida; opacitati liniare sau triunghiulare in
unghiuri diferite fata de conturul extern, de cativa mm
3. osificari heterotrope = tesut osos in regiuni extraosoase
 in mm, lig ; se creeaza conditiile pentru ca testutul conj sa devina favorabil pentru
depunerea sarurilor minerale

ex – osteofite, sindesmofite, hematoame mari

osteofite – de la presiunea crescuta pe ligamentele intervertebrale apar microhemoragii => edem; se
depune matrice osoasa de la osul unde se insera ligamentul, astfel ace los se demineralizeaza=>
structura triunghiulara cu baza pe corp vert

sindesmofite – apar de la inflmatatii care vor determina edem cu transformarea tesutului conjunctiv
in tesut osos ; diferenta fata de osteofit – procesul pathologic nu are loc in continuitate cu corpul
vertebral

iamgistica tesuturi moi

1. leziuni inflamatorii – irm

2. leziuni traumatice – cel mai bun CT ; dar si echo
3. tumori parti moi – imagistica le gaseste, dg clar e HP; TM meta osos, pl => se fac cercetari
toracice
a) tumori de tesut gras

lipom

liposracom – TM

b) tumori tesut conjunctiv

fibrom fibrosarcoma histiocitomul fibros malign ( cea mai frecv TM de t conj

c) tesut muscular – rabdo leio

d) T nv – schwanom – benign, de obicei unic, e placate de a lungul unui nerv periferic;
neurofibroma – de obicei multiplu ( Recklinghausen); invadeaza nervul pperiferic
e) Vasculare hemangioame, limfangioame
f) Tesut synovial

Chist synovial = hernieri ale mb sinoviale in capsula articulara; cel mai frecv – chist baker; deci
are continuitate cu cav artic

Chist ggl = nu are continuitate cu cav artic.; localiz paraartic ( mm,grasime)

Tumora cu mieloplaxe – pe tendon; extrem de rar reactive periostala, calcificari; omogena

Tenosinovita vilonodulara pigmentate – pe tendon; idem ; heterogena

Sinoviosarcomul = mari dimensiuni, extraartic

g) Tumori cartilage de tt moi – condroame- calcificari arciforme sau inelare; dd cu

condrosarcom - > asta are necroza, edem perilesional

Sindroame in patologia osteo-articulara

1. Displazziile

= defect al proceselor de dcrestere al oaselor; de obicei leziuni poliostice

a) Prin tulburarea mecanismuui de crestere encondrala : activitate deficitara a cartilajelor de

crestere saaau hipoplazia nucleilor epifizari sau a acelora din care ses dezvolta oasele scurte.
Cresterea in grosime e normala, e afectata doar cea in lungime. Ex . acondroplazia, sdr
morquio
 b) Cartilaginoase directionale = cartilajul de crestere se dezvolta pe directii dubioase – oase
scurte, exostoze, extremitati hipoplazice
c) Periostale – lungime normala, grosime nu ; poate fi demineralizat – predispune la
scoliostoze, fracturi pe os pathologic
d) Prin tulburarea mecanismelor de modulare si tubulatie = tulburare a osteoclastelor.; lipseste
resorbtia fizio => compacte, corticlae ingrosate cu canal medular mic sau absent ; generalizat
= boala oaselor de marmura.
2. Distrofii = defect structural al oaselor.; sunt leziuni politopice, poliostice ( generalizate)

Modificari commune : demoneralizare, arii de osteoliza, zone de osteoscleroza neregulata ( se

pot asocial cu fracturi pe os pathologic)

Osteoporoza – masa osoasa redusa, alterare matrice proteica. Rarefiere travee osoase in tesutul
spongios ; spongiozarea tesutului compact, subtierea lui. Se largeste canalul medular; curbarea
oaselor lungi; tasare oase, accentuare cifoze etfc

Osteomalacia ( rahitismul adultului) = tesutul osos e inloc de osteoid, structura proteica fiind
normala ( doar decalcifiere)

Rahitism – matanii costale = hipertrofia artic costrcondrale; apare periostoza ( liniara sau
lameralara )

Pentru caracterizarea unei fracturi :

Factori mecanici : compresiune, tractiune, forfecare, torsionare, flexiune

- Sediu
- Tipul de fractura ( incomplete, complete )
- Traiectul de fractura – TV, oblic, long,spiroid
- Deplasarea fragmentelor : angulare, translatie ( lateral), incalecare, rotatie, telescopare (
intrepatrundere)
- Esxistenta lez associate de parti moi

Evolutie fracturi – 314

Sindromul inflamator infectios

- Dintre cei mai frecv ag etio – BK, staf auriu

Osteomielita acuta bacteriana

5-20 ani predilectie

Metafiza – circulatia e lenta si bogata -> se poate duces spre diafiza , epifiza ( de unde sa ajunga la
articulatie -> artrite septice)

Evolutie : in primele 2 saptamani clinica e zgomotoasa, dar nu se vede nimic rx; clinic – semnele
inflamatiei; saptamanile 3-4 -> demineralizare( de la edem), periostoza ( de la staza limfatica;
produce reactive periostala lineara sau lamelara) ; in fazele mai agresive poate determina spiculi la
nivelul periostului ; apar necroza, colectii purulente; exista sechestru osos; necroza devine vizibila la
cateva luni rx;

Osteomielita cronica
 - Pe langa modif rx distructive se adauga si modif constructive : osteoscleroza, periostoza

Tbc vertebrala

- Apare la nivelul tranzitiei turaco- lombare; afecteaza un cuplu de vertebre + DIV

Rx : demineralizare ( perif articulara), osteoliza ( sub forma de geode, carii, eroziuni),

osteoscleroza, periostoza, afectare articulara

Partifcularitati rx : distrugere hemicorpuri vert => cifoza ; distrugerea DIV -> dispare spatial
intervertebral; abcesul rece ( opacitate fusiforma dispusa pe ambele contururi ale vertebrelor);
elm de rx constructive sunt mai bine evidentiate pentru ca apar procese de vindecare si limitare
a afectiunii + evolutie lenta boala

Necroze aseptice ( prin stop vascular )

Sindrom tumoral

TB si TM sunt monostice monotope; TM secundare sunt poliostice polytope

1. TB – cele mai multe sunt litice;

Tineri 10-20 ani; evol lenta, nu modif starea generala cee ace det dg lor intamplatoare/ de la
complicatii ( fracturi os patol)

Rx : localizare metaf cu extindere diaf; contur net, bine precizat; sufla si subtiaza corticala
osoasa, dar nu o intrerup ( intreruperea doar prin fractura) ; fara reactive periostala; modif : liza,
osteoscleroza / mixta; tumora impinge, fara sa infiltreze tesuturile moi vecine; structura t oso
vecin e normala;

CT vede mai bine, evident; IRM pentru vecinatate

TB Localizare Caracteristici rx Alte info

Osteom Oase plate si - Osteoscleroza CT e mai bun
la nivelul - Contur regulat, dezvoltat pe osteogenica
masivului corticala osului
facial - omogena
Osteom Oase lungi, - se dezvolta in jurul unui nucleu de t CT de elective
osteoid vertebre conj ce ramana radiotransparent osteogenica
- osteoscleroza regulate,
omogena,bine conturata
- nucleul s n nidus ( de multe ori apare
doar la CT)
Condrom In cavitatile - produce liza cu contur bine regulat Din cartilaj hialin
medulare ale - in interior se pot observa calcificari Tumora litica
oaselor lungi - sufla compacta si subtiaza diafize =>
oedostoza
- poate maligniza; se obs rx cand
 tumora sparge corticala si intra in
contact cu tt moi
hemangiom Corp - arata ca o masa buretoasa ( cauza a Irm e bun
vertebre si modif din spongioasa)
oase plate - prin dezv tumorii poate determina
suflarea osului
Chist osos Metafiza - liza
esential prox oase - sufla corticala
lungi
Tumora cu Metaf oase - liza epifizara Litica; apare dup ace
mieloplaxe lungi - subtiaza si sufla corticala se inchid cartilaj de
- cat timp corticala e intacta -> TB crestere; are cellule
- in zona de liza se observa travee gigante; e benigna, dar
fine, regulate -> aspect “bule de poate maligniza mai
sapun” frecvent decat
condromul

2. TM’

Mai frecv decat TB

Infiltreaza

Caracteristici commune :

- Localiz metafizara, respecta cartilajul de crestere

- Contur sters, imprecise
- Corticala intrerupta prin infiltrare, dar si prin fracturi pe os patol
- Determina reactive periostala spiculiforma
- Litice / osteoscl/ mixt
- Infiltrare t moale cu incluziuni osoase in interior

TM Localizare Modif rx Altele

Osteosarcom Metaf oase Osteo osteogenic : producer osoasa Cea mai frecventa
lungi; 2 anarhica, neomogena, poate sparge tineri
forme : corticala, infiltreaza tt moi; in interior,
centrala, incluziuni osoase
periferica Osteo litic – zona mare de osteoliza
neregulata ce sparge corticala, infiltreaza,
periostoza spiculara evidenta
Mixt
condrosarcom Metaf oase Liza centrala sau periferica; sparge corticala, 20-30 ani
lungi mai invadeaza tt moi
frecv, dar
si oase late
MM Oase cu Zona de liza rotunde-ish conturate de >40 ani ; TM
multa structura osoasa din jur fara lizereu hematogena
maduva osteosclerotic Monostica, monotopa
Sufla osul, subtiaza corticala, nu o sparg = plasmocitom /
Se insoteste de osteoporoza generalizata poliostica, politopa
 Dg de certitudine –
punctie medulara
Metastaze Oase Liza / osteoscleroza / mixt Cele mai frecv TM cu
bogate in Nu sparg corticala localizare osoasa;
tesut Politopa poliostica
medular