Cipru

Profilul de țară din 2021 în ceea ce privește sănătatea

 • oficial Republica Cipru
• țară insulară în Marea Mediterană
• a treia ca și dimensiune ca dimensiune și numărul
populației
• 2020: aprox. 1,2 milioane de locuitori
Speranța la viață
● per total, populația cipriotăă este una dintre cele mai sănătoase la nivelul UE
● impactul COVID-19 asupra mortalității și a speranței de viață a fost unul limitat
● speranța de viață media a rămas stabilă, de 82,3 ani, cu 1,7 ani mai mult decât media UE
Principalele cauze de mortalitate și variația lor
• bolile circulatorii (30%), cancerul (24%) și diabetul sunt principalele cauze de
mortalitate
• în ultimul deceniu numărul de cazuri de bolnavi cu boli circulatorii a prezentat
o ușoară scădere, în timp ce în cazul cancerului acesta s-a menținut
• COVID: 2020 – 131 cazuri de deces (2%) iar până în august 2021 s-au mai
înregistrat încă 368 de decese → rata mortalității din cauza COVID a fost de trei
ori mai mică decât la nivel UE ( 562 comparativ cu 1590)

• ca și sănatate per total, 78% din populație este ”sănătoasă” (69% în UE)
• aproximatix 2 din 5 persoane suferă de o boală cronică
• numărul de cazuri de cancer este mai scăzut față de cel de la nivelul UE (
210/265 raportat la 100000 de locuitori)
 • aprox. 35% dintre decese sunt cauzate de ”obiceiuri
Factori de risc •
proaste” (UE: 39%)
fumatul reprezintă un factor de risc major în ceea ce
privește sănătatea publică
• 23% din populația adultă fumează zilnic (UE: 20%)( 33%
bărbați, 14% femei)
-19% Cipru
Fumatul -17% UE
• obezitatea în rândul copiilor reprezintă o îngrijorare,
aceasta fiind asemănătoare cu cea de la nivelul UE ( 14,6
– 16)
• consumul de alcool în rândul adulților este mai scăzut față
Obiceiuri -14% Cipru de media UE, însă numărul de adolescenți ce consumă
alimentare -17% UE alcool e îngrijorător de mare (37%)

Activit.
Poluarea
Alcoolul fizică
aerului
scăzută
 Sistemul de sănătate
Cipru a reușit să implementeze prima fază a unui Sistem de Sănătate General la
jumătatea anului 2019, care unifică sistemul anterior foarte fragmentat care avea
probleme serioase, precum dezechilibru de resurse între sistemul de sănătate public și
cel privat, costuri foarte mari ale serviciilor pentru populației, mari diferențe de
accesibilitate la serviciile de sănătate și eliminarea listelor de așteptare lungi și
programări.
• Actualul sistem de sănătate este finanțat de către stat și contribuabili prin
intermediul taxelor, salariilor și pensiilor
• Unele atribuții ale Ministerului de Sănătate au fost transferate Organizației de
Asigurare a Sănătății, care deservește ca și unic achiziționar de servicii atât
din domeniul public, cât și privat și este responsabil pentru dezvoltarea,
managementul, controlul și supravegherea spitalelor și unităților de sănătate
publice
• Noul sistem de sănătate a fost complet operațional din iunie 2020, în ciuda
situației Covid
• Per persoană, Cipru are un venit capital mai scăzut față de UE ( 1881 euro
vs. 3521 euro) → doar 8% din bugetul național a fost cheltuit pentru sănătate
• Veniturile personale au suferit scăderi în 2020 datorită situației Covid ceea ce
a dus la scăderi bugetare pentru OSA, deși solicitarea serviciilor a crescut
• Din 2020, sumele pe care o persoană ”le scoate din buzunar (out of pocket)”
ar trebui să se reducă
• Pentru îngrijirea persoanelor care nu necesită internare se atribuie un buget
cu 24% mai mic decat la nivel UE, pentru persoanele care necesită internare
cu 39% mai puțin iar pentru prevenția pe termen lung cu 87% mai puțin decât
media UE.
 Distribuția numărului de medici/1000 locuitori

• este asemătoare celei de la nivel UE de 4 medici la 1000 de locuitori

• 6 asistente la 1000 de locuitori ( mult sub media UE)
• la momentul actual, există 4 facultăți de medicină
• sistemul medical se bazează mult pe absolvenții care studiază în alte țări care se reîntorc în Cipru
• înainte de începerea pandemie, existau 3,1 locuri de spitalizare la 1000 de locuitori (EU: 5,3)
 Prevenția prin imunizare
• în 2019, rata de vaccinare a populației cu •
vaccin antigripal cu vârsta de peste 65 de
ani era mai mică de 26%, pe când media
EU e de 42%
• vaccinarea copiilor e relativ ridicată, deși
vaccinarea nu e obligatorie
• vaccinarea copiilor este gratuită în
centrele de plasament și spitalele publice
Prevenția prin imunizare
la nivel național există campanii de prevenire a
diferitelor tipuri de cancer, dar nu sunt folosite
suficient
• există un program de screening pentru cancer
mamar încă din 2007 pentru femei cu vârsta între
50-69 de ani, însă numai 31% dintre femeile din
această categorie au folosit acest program (UE:
59%). Nu au fost incluse testele realizate la privat
pentru care nu există date suficiente
• 69% din femeile cu vârsta între 20-60 de ani au
realizat un screening pentru cancer cervical în
ultimii 2 ani, fiind peste media UE de 58%
 Accesibilitatea sistemului de sănătate
• înainte de pandemia Covid și de consolidarea Sistemului de Sănătate General, proporția
populației care prezenta nevoi neîmplinite datorită costului, distanței sau a timpului de
așteptare era scăzută, prezentând un număr mai mare în rândul persoanelor cu venituri
scăzute.(aprox. 1%)
• datele colectate după primele 12 luni de pandemie au arătat că 15% din populație a prezentat
nevoi medicale neîmplinite, mai scăzut decât în restul UE (21%)
• nevoile pentru sănătatea dentară sunt mai puțin împlinte, asta mai ales datorită costurilor
• o dată cu implementare Sistemului de Sănătate General, accesul la sistemul public de
sănătate a fost posibil pentru toată populația (83% cel vechi)
• serviciile medicale sunt disponibile pentru cetățenii ciprioți, cetățenii UE, inclusiv refugiaților și
imigranților
• toate serviciile de diagnosticare și tratare Covid sunt realizate gratuit
Cheltuielile publice ca procent din cheltuielile totale de sănătate, pe
tipuri de servicii
 Gestionarea crizei de sănătate publică generată de pandemia
cu SARS-CoV2
• pandemia Covid-19 a
avut un impact major
asupra sănătății publice
• între martie 2020 si
august 2021 au fost
înregistrate 499 de cazuri
de decese, primul val
având un impact mai mic
asupra populației decât în
majoritatea țărilor UE
• a fost necesară creșterea
capacității de testare,
astfel apelându-se la
laboratoare de stat,
private contracte și unități
de testare mobile care
efectua teste PCR sau
rapide utilizate începând
cu valul doi)
• strategia de a face graudual restricțiile mai ușoare începând cu 1 februarie 2021 a avut
la bază o regulă cu trei piloni, și anume: testarea, depistarea și vaccinarea
• personalul medical a fost linia întâi de contact; pentru început aceștia consultau și testau
pe bază de programare în unul din cele 6 spitale special destinate Covid și de
asemenea ofereau îngrijiri prin telefon pentru persoanele bolnave, dar fără nevoie de
spitalizare
• începând cu noiembrie 2020, au exista clinici Covid în toate spitalele publice
• introducerea Sistemului de Sănătate General a oferit flixibilate mare în organizare/
extinderea capacității de tratare a bolnavilor. Disponibilitatea pentru cazuri acute și
tratarea urgențelor, implicând și numărul de paturi disponibile în urgențe, nu a fost
afectată
• numărul de paturi din terapie intensivă a crescut, de mai multe ori pe perioada
pandemiei, ajungând să fie de aprope 4 ori mai mari față de începutul pandemiei
• pentru a face față numărului de cazuri, s-a apelat la relocarea persobalului medical, la
serviciilor medicilor din alte specialități, recrutarea medicilor și asistentelor din anii
terminali ai facultății, încheierea de contracte de muncă pe perioade deterinate și la
apelarea la voluntari.
• programul de vaccinare a început în decembrie 2020 iar intenția autorităților era de a
avea 40% din populație vaccinată până în prima jumătate a anului 2021
• până la sfârșitul lui august 2021, 59% din populația era vaccinată cu două doze ( peste
media UE)
 Concluzii
● populația din Cipru are una din cele mai mari speranțe la viață la nivel UE
● deși numărul total de cazuri de cancer este mai mic decât la nivel UE, numărul de
cazuri de cancer de plămâni datorită numărului mare de fumători
● Cipru a avut succes în implementarea unui nou sistem de sănătate publică care
a introdus un sistem universal accesibil întregii populații → unificând un sistem
fragmentat, incluzând atât meniul public, cât și cel privat de sănătate