State of Health in the EU

România
Profilul de țară din 2021
în ceea ce privește sănătatea
Seria profilurilor de țară în ceea ce privește Cuprins
sănătatea
1. ASPECTE PRINCIPALE 3
Profilurile de țară în ceea ce privește sănătatea din cadrul seriei 2. SĂNĂTATEA ÎN ROMÂNIA 4
State of Health in the EU oferă o prezentare concisă și relevantă
3. FACTORI DE RISC 7
pentru politicile de sănătate, a sănătății populației și a sistemelor
de sănătate din UE/Spațiul Economic European. Acestea 4. SISTEMUL DE SĂNĂTATE 8
subliniază particularitățile și provocările specifice fiecărei țări 5. PERFORMANȚA SISTEMULUI DE SĂNĂTATE 12
în contextul unor comparații între țări. Scopul este de a sprijini 5.1 Eficacitate 12
factorii de decizie și pe cei care influențează decizia, oferind un
mijloc pentru învățare reciprocă și schimburi voluntare.
5.2 Accesibilitate 15
5.3 Reziliență 17
Profilurile reprezintă activitatea comună a OCDE și a European
6. PRINCIPALELE CONSTATĂRI 22
Observatory on Health Systems and Policies, în cooperare
cu Comisia Europeană. Echipa este recunoscătoare pentru
observațiile și sugestiile valoroase oferite de rețeaua Health
Systems and Policy Monitor, de Comitetul pentru sănătate
al OCDE și de Grupul de experți al UE privind evaluarea
performanței sistemelor de sănătate (HSPA).

Surse ale datelor și informațiilor

Datele și informațiile din profilurile de țară în ceea ce
privește sănătatea se bazează, în principal, pe statistici
oficiale naționale furnizate către Eurostat și OCDE, care au
fost validate pentru a se asigura cele mai înalte standarde
de comparabilitate a datelor. Sursele și metodele care
stau la baza acestor date sunt disponibile în baza de date
Eurostat și în baza de date OCDE în domeniul sănătății.
Unele date suplimentare provin și de la Institute for Health
Metrics and Evaluation (IHME), de la European Centre for
Disease Prevention and Control (ECDC), din anchetele Health
Behaviour in School-Aged Children (HBSC) și de la Organizația
Mondială a Sănătății (OMS), precum și din alte surse
naționale.
Mediile calculate ale UE sunt mediile ponderate ale celor
27 de state membre, cu excepția cazului în care se specifică
altfel. În aceste medii ale UE nu sunt incluse Islanda și
Norvegia.
Prezentul profil a fost finalizat în septembrie 2021 pe baza
datelor disponibile la finalul lunii august 2021.

Context demografic și socioeconomic în România, 2020

Factori demografici Romania UE

Dimensiunea populației (estimare la mijlocul anului) 19 328 838 447 319 916
Ponderea populației de peste 65 de ani (%) 18,9 20,6
Rata fertilității (2019)
1
1,8 1,5
Factori socioeconomici
PIB pe cap de locuitor (PPC EUR2) 21 296 29 801
Rata sărăciei relative3 (%, 2019) 23,8 16,5
Rata șomajului (%) 5,0 7,1

1. Număr de copii născuți per femeie cu vârsta între 15-49. 2. Paritatea puterii de cumpărare (PPC) este definită ca rata de conversie a monedei care
echivalează puterea de cumpărare a diferitelor monede prin eliminarea diferențelor de nivel ale prețurilor între țări. 3. Procentul persoanelor care trăiesc cu
mai puțin de 60 % din mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent. Sursă: Baza de date Eurostat.

Declinarea responsabilității: Opiniile exprimate și argumentele folosite aici sunt doar cele ale autorilor și nu reflectă neapărat punctele de vedere oficiale
ale OCDE sau ale țărilor membre ale acesteia ori ale European Observatory on Health Systems and Policies sau ale vreunui partener al acestuia. Nu se
poate considera, în niciun caz, că punctele de vedere exprimate în acest document reflectă opinia oficială a Uniunii Europene.

Nici prezentul document și nici orice fel de date și hărți incluse aici nu aduc atingere statutului sau suveranității niciunui teritoriu, delimitării frontierelor
și granițelor internaționale și denumirii niciunui teritoriu, niciunui oraș și a niciunei zone.

Declinări suplimentare ale responsabilității se aplică și pentru OMS

© OECD and World Health Organization (acting as the host organisation for, and secretariat of, the European Observatory on Health Systems and
Policies) 2021

2 State of Health in the EU · România · Profilul de țară din 2021 în ceea ce privește sănătatea
 ROMÂNIA
1 Aspecte principale
Speranța de viață în România este printre cele mai scăzute din Europa, iar pandemia de COVID-19 a contrabalansat o parte
din creșterea înregistrată începând cu 2000. Pandemia a evidențiat importanța consolidării asistenței medicale primare, a
serviciilor de prevenție și a sănătății publice într-un sistem de sănătate care, în prezent, depinde în mare măsură de serviciile
spitalicești. Deficitul de forță de muncă din sectorul sanitar și cheltuielile mari suportate de pacient reprezintă bariere
esențiale în calea accesului. Pandemia de COVID-19 a stimulat crearea mai multor sisteme electronice de informații pentru
a gestiona mai bine resursele suprasolicitate din domeniul sănătății, iar acestea pot oferi căi de consolidare a sistemelor de
sănătate pe viitor.

RO UE Starea de sănătate
2,5 2,5 Speranța de viață în România a crescut cu peste patru ani între 2000 și 2019, dar a
1,9 1,5
scăzut temporar cu 1,4 ani în 2020 din cauza impactului pandemiei de COVID-19.
Există o disparitate de gen majoră, femeile trăind cu aproape opt ani mai mult
-0,7 decât bărbații. Bolile cardiovasculare sunt principalele cauze ale mortalității, în
-1,4
2000/2010 2010/2019 2019/2020 timp ce cancerul pulmonar este cea mai frecventă cauză de decese provocate de
cancer.
Creșterea speranței de viață

RO UE Nivel minim Nivel maxim Factori de risc

Consum ocazional Comportamentele riscante în materie de sănătate contribuie la aproape jumătate din
excesiv de alcool
Procentul adulților totalul deceselor. Rata consumului de alcool și a alimentației nesănătoase raportate
Obezitate
în rândul românilor este mai mare comparativ cu media UE, dar obezitatea la adulți
Procentul adulților este cea mai scăzută din UE. În prezent, prevalența fumatului în rândul adulților este
Fumatul ușor mai scăzută decât media UE. Acești factori de risc sunt mai frecvenți în rândul
Procentul bărbaților decât în rândul femeilor. Excesul de greutate, obezitatea și fumatul în rândul
persoanelor cu
adolescenților sunt ridicate și au crescut constant în ultimele două decenii.
vârsta de 15 ani

RO UE
Romania EU Sistemul de sănătate
€ 4 500
Cheltuielile pentru sănătate în România au crescut în ultimul deceniu, dar rămân la
€ 3 000 al doilea cel mai scăzut nivel din UE în ansamblu – atât ca procent din PIB, cât și ca
€ 1 500 pondere pe cap de locuitor. În 2019, aproximativ 44 % din cheltuielile pentru sănătate
€0
au fost alocate serviciilor spitalicești, ceea ce reprezintă cel mai mare procent la
Accessibility - Unmet
nivelul țărilor needs
UE. Deși and use
ponderea of teleconsultations
cheltuielilor during
publice pentru COVID-19
sănătate este ridicată și
în concordanță cu media UE, plățile directe sunt peste media UE și sunt dominate de
Option 1: Romania
Cheltuieli pe cap de locuitor (PPC EUR) costurile farmaceutice în ambulatoriu.
40 29 60 39
30 21 30
40
20
Eficacitate Accesibilitate
10 20 Reziliență
0 0
Rata mortalității evitabile este a treia %Romania
reporting
Deși nevoile forgone
nesatisfăcute
EU27 % using teleconsultation
Romania EU27 Înainte de pandemie, România a
medical care during first during first 12 months of
cea mai ridicată din UE, principalele autoraportate în materie
12 months of pandemic
de pandemic
investit semnificativ în sectorul
cauze ale acesteia fiind bolile examinări medicale în 2019 au sănătății, deși a pornit de la un nivel
cardiovasculare, cancerul pulmonar scăzut cu mai mult de jumătate inferior, dar COVID-19 a supus sistemul
Effectiveneșissdecesele
- Prevencauzate
ta bl e ade
ndconsumul
trea ta bl e mo rta l i tycomparativ cu 2011, s-aSelect country
înregistrat o la o presiune uriașă. Planificarea și
de alcool. Mortalitatea prin cauze rată crescută a renunțării la asistență comunicarea pentru campania de
tratabile este de peste două ori mai medicală în primul an al pandemiei. vaccinare împotriva COVID-19 au
mare decât media UE și include Teleconsultațiile
Option 2: nu au fost utilizate început din timp, dar punerea în
decesele cauzate de cancer de la fel de mult ca în alte țări ale UE. aplicare a fost întârziată din cauza
Romania
prostată și mamarEU care pot fi tratate. Romania deficitului
EU de aprovizionare. Acoperirea
RO UE27 vaccinală este scăzută, în mare parte
% reporting forgone
Mortalitate 306 % reporting forgone
Procentul decaremedical
utilizare din cauza reticenței față de vaccinare.
Preventable mortality medical duringa 29%
evitabilă 160 care during first
teleconsultațiilor 12 months
înmonths
primele 12
first 12 of
ofpandemie
pandemic 21% Două doze (sau echivalent)
luni de pandemic
Mortalitate 210 RO % using Romania 27%
Treatable mortality Procentul persoanelor care RO
prin cauze % using teleconsultation
92 UE27 raportează căteleconsultation
nu au apelat la 30%
tratabile during first 12 months of
during
asistență first 12
medicală în months
primele 39% EU
UE 54%
pandemic
Age-standardised
Ratamortality rate per
standardizată 100 000
în funcție de vârstă a 12 luni de
of pandemie
pandemic
0% 50% 100%
mortalității la 100 000 de locuitori, 2018 % 10%20%30%40%50%60%70%80%90% 100%
Ponderea populației totale vaccinate împotriva
COVID-19 laEU
Romania sfârșitul lui august 2021

% reporting forgone
% reporting forgone medical
medical care during 29%
State care
of Health in the EUduring first 12 months
· România · Profilul de 21%
țară din 2021 în ceea ce privește sănătatea 3
Country code Country Preventable Treatable first 12 months of
of pandemic
pandemic
AT Austria 157 75 % using Treatable mortality
ROMÂNIA

2 Sănătatea în România
Speranța de viață s-a redus semnificativ din cauza a speranței de viață în multe țări, inclusiv în România,
COVID-19 și este cu mult sub media UE unde a scăzut cu 1,4 ani, ajungând la 74,2 ani. În schimb,
scăderea medie la nivelul UE în 2020 a fost de 0,7 ani. În
Speranța de viață la naștere în România a crescut cu mai 2020, disparitatea de gen în ceea ce privește speranța de
mult de patru ani în perioada 2000-2019 (de la 71,2 ani viață a fost evidentă: femeile trăiesc cu aproape opt ani
la 75,6 ani), însă rămâne printre cele mai scăzute din UE, mai mult decât bărbații (78,4 ani comparativ cu 70,5), ceea
cu aproape șase ani sub media UE (Figura 1). Pandemia ce reprezintă unul dintre cele mai mari decalaje din UE.
de COVID-19 a dus la o scădere temporară substanțială

Figura 1. Speranța de viață la naștere în România este a doua cea mai scăzută din UE
Speranța de viață la naștere, ani
År
Ani
Years 75,6
2000 2010 2020 73,7 74,9 74,2
90
83,3

82,8
83,1

82,6

82,4
82,4

82,4

2010 2015 2019 2020

82,3

82,3

85
82,2

81,8

81,6

81,5

80,9
81,3

81,2

80,6

80,6
81,1

81,1

78,6

78,3

77,8
80

76,9

76,6

75,7

75,7

75,1

74,2

73,6
75

70

65 7
a

a
da

ta

lia

ia

ia

ța

an urg

Au s
ria

er ia

r t ia
ia

ia

Es a

Cr a
ția

Po a

U ia

Le a

Ro ia

Bu ia

ia
E2
Jo
gi

nd

Lu and

rc

i
ni

hi

i
ni
pr
an

ed

al

lg

en

ac

ar

an

ân

ar
al

an
Ita
an

st

oa
re
ve

Ță ma

to

Ce

lo

to
b

U
Ci

ug

Be

ng

lg
de
la

ov
ov
Sp

tu

m
Su

Fr

G
Irl

nl
or

Is

Li
Sl
xe

Sl
Fi

e
N

Po
ril

G
D

Notă: Media UE este ponderată. Datele pentru Irlanda se referă la anul 2019.
Sursă: Baza de date Eurostat.

Peste o treime din decesele înregistrate în accidentele vasculare cerebrale – a doua cauză principală
România în 2018 au fost cauzate de boli de deces – a reprezentat 16 % din totalul deceselor, în
pofida îmbunătățirilor semnificative înregistrate după
cardiovasculare
2000. Cancerul pulmonar reprezintă cea mai frecventă
Boala cardiacă ischemică a fost principala cauză de cauză de deces cauzat de cancer, rata mortalității crescând
mortalitate în România în 2018, reprezentând peste 19 % cu aproape 11 % din 2000, în principal din cauza ratelor
din totalul deceselor (Figura 2). Rata mortalității cauzate ridicate ale fumatului. În ultimii ani, au crescut, de
de boala cardiacă ischemică a fost de peste două ori mai asemenea, ratele mortalității cauzate de alte tipuri de
mare decât media la nivelul UE. Mortalitatea cauzată de cancer, în special pentru cazurile de cancer colorectal.

Figura 2. Bolile cardiovasculare sunt principala cauză de deces, dar COVID-19 a provocat numeroase decese în 2020

Cancer pulmonar Boală a ficatului

10 075 (3,9%) 9 258 (3,5%)

Cancer
colorectal BPOC
6 486 (2,5%) 5 966 (2,3%)

COVID-19 Boală cardiacă ischemică Accident vascular cerebral Pneumonie Boală renală Cancer la sân
15 979 (5,3%) 49 864 (19,1%) 42 569 (16,3%) 8 533 (3,3%) 3 876 (1,5%) 3 544 (1,4%)

Notă: Numărul și ponderea deceselor cauzate de COVID-19 se referă la 2020, în timp ce numărul și ponderea altor cauze se referă la 2018. Dimensiunea
casetei COVID-19 este proporțională cu dimensiunea celorlalte cauze principale de deces din 2018.
Surse: Eurostat (pentru cauzele de deces în 2018); ECDC (pentru decese cauzate de COVID-19 în 2020, până în săptămâna 53).

4 State of Health in the EU · România · Profilul de țară din 2021 în ceea ce privește sănătatea

În 2020, COVID-19 a provocat aproximativ 16 000 de decese
în România (5 % din totalul deceselor). Aproximativ 18 500
de decese au fost înregistrate până la sfârșitul lunii august
2021. Rata mortalității din cauza COVID-19 până la sfârșitul
lunii august 2021 a fost cu aproximativ 12 % mai mare în
România decât media la nivelul țărilor UE, înregistrându-se
ROMÂNIA
aproximativ 1 790 de decese la un milion de locuitori, în
comparație cu media UE de aproximativ 1 590. Cu toate
acestea, indicatorul mai amplu al excesului de mortalitate
sugerează că numărul de decese directe și indirecte
cauzate de COVID-19 în 2020 ar putea fi considerabil mai
mare (Caseta 1).

Caseta 1. Numărul oficial de decese cauzate de COVID-19 subestimează impactul deplin al pandemiei în 2020

În România, la fel ca în multe alte țări, este probabil
ca numărul real de decese cauzate de COVID-19 să fie
mai mare decât numărul de decese raportate din cauza
numărului redus de teste efectuate, precum și din cauza
problemelor legate de atribuirea cauzei de deces la
începutul pandemiei. De asemenea, numărul deceselor
cauzate de COVID-19 nu include posibile decese indirecte
– de exemplu, cele cauzate de accesul redus la servicii
de sănătate pentru pacienții care nu suferă de COVID-19
și mai puține persoane care solicită tratament din cauza
fricii de a se infecta cu virusul. Indicatorul excesului de
mortalitate (definit ca numărul de decese din toate cauzele
care depășește numărul preconizat pe baza valorii de
referință din anii precedenți) poate oferi o măsurare mai
amplă a deceselor directe și indirecte cauzate de COVID-19,
mai puțin afectată de problemele legate de testare și de
înregistrarea cauzelor de deces.
În ansamblu, excesul de mortalitate între începutul lunii
martie și sfârșitul lunii decembrie 2020 (39 000 de decese)
a fost de peste două ori mai mare decât numărul de
decese raportate ca urmare a pandemiei de COVID-19
(16 000 de decese) (Figura 3). O posibilă explicație pentru
acest decalaj este capacitatea limitată de testare din
România, fapt care ar fi permis neidentificarea persoanelor
pozitive (a se vedea secțiunea 5.3). În plus, este posibil ca
accesul la servicii medicale spitalicești pentru afecțiuni
care nu sunt provocate de COVID-19 să fi fost afectat
de presiunea exercitată asupra sistemului de tratarea
cazurilor de COVID-19, ceea ce a dus la rate crescute ale
excesului de mortalitate, din cauza unor alte afecțiuni
decât COVID‑19.

Figura 3. Numărul deceselor cauzate de COVID-19 și excesul de mortalitate au atins un nivel maxim în toamna
anului 2020

Număr
Weeklylunar de decese
number of deaths COVID-19 deaths Decese cauzate de COVID-19
Excess deaths Decese excedentare
4 000
3 500
3 000
2 500
2 000
1 500
1 000
500
0
- 500
-1 000

Notă: Date privind excesul de mortalitate extrase la 17 iunie 2021.

Surse: Baza de date Eurostat pentru excesul de mortalitate și ECDC pentru decesele cauzate de COVID-19.

Majoritatea persoanelor raportează că au o stare comparație cu aproximativ două treimi din quintila cu cel
bună de sănătate, dar există disparități pe grupe mai mic venit (Figura 4). Cu toate acestea, aceste disparități
în ceea ce privește sănătatea autopercepută sunt mai mici
de venit
decât în majoritatea țărilor UE.
Aproape trei sferturi dintre români au raportat o stare bună
de sănătate în 2019 (71 %) – puțin peste media UE (69 %).
Mai mult de patru din cinci persoane din quintila cu cel
mai mare venit consideră că au o stare bună de sănătate, în

State of Health in the EU · România · Profilul de țară din 2021 în ceea ce privește sănătatea 5
ROMÂNIA

Figura 4. Majoritatea românilor consideră că starea lor Povara mortalității cauzate de cancer este
de sănătate este bună sau foarte bună considerabilă
Low income Total population High income
Venit ridicat Populație totală Venit scăzut
Conform estimărilor Centrului Comun de Cercetare bazate
Irlanda
Ireland pe tendințele de incidență din anii anteriori, în România au
Grecia
Greece�1
fost estimate aproximativ 95 000 de noi cazuri de cancer
Cipru
Cyprus
Islanda
și aproximativ 54 000 de decese cauzate de cancer în
Iceland
Suedia 20201. Deși se preconiza că incidența cancerului va fi mai
Sweden
Spania
Spain
scăzută decât media UE, mortalitatea globală cauzată de
Țările de Jos
Netherlands cancer în România a fost estimată a fi ușor mai ridicată,
Norvegia
Norway la 283 decese la 100 000 de locuitori; media la nivelul UE a
Belgia
Belgium fost de 264. Acest lucru indică existența unor deficiențe în
Malta
Malta diagnosticarea cancerului și în rezultatele tratamentului
Italia 1
Italy� (a se vedea secțiunea 5.1). Figura 5 arată că estimările
Luxemburg
Luxembourg principalelor tipuri de cancer preconizate la bărbați sunt
Austria
Austria
cel pulmonar (17 %), de prostată (16 %) și colorectal (15 %),
România
Romania
în timp ce în rândul femeilor cancerul mamar este tipul
Danemarca
Denmark
de cancer cu cea mai mare incidență (28 %), urmat de
UE
EU
Finlanda
Finland
cancerul colorectal (12 %) și cancerul de col uterin (8 %).
Bulgaria
Bulgaria
Franța
France
Slovenia
Slovenia
Germania
Germany
Slovakia
Slovacia
Cehia
Czechia
Croatia
Croația
Poland
Polonia
Hungary
Ungaria
Estonia
Estonia
Portugal
Portugalia
Latvia
Letonia
Lithuania
Lituania
0 20 40 60 80 100
Procentul adulților care
% ofdeclară că aureport
adults who o starebeing
de sănătate bună
in good health

Notă: 1. Ponderea pentru populația totală și populația cu venituri mici

este aproximativ la fel.
Sursă: Baza de date Eurostat, pe baza EU-SILC (datele se referă la anul
2019).

Figura 5. Aproximativ 95 000 de persoane din România au fost diagnosticate cu cancer în 2020
Bărbați Femei
51 879 cazuri noi 43 397 cazuri noi
Plămâni
17% Sân
Altele Altele
28%
33% 32%

16% Prostată
Fo r tra nsla to rs O NL Y:

3% 4% 12%
Pancreas 3% Pancreas 4% Colorectal
5% 15% 5%
Rinichi 8% Ovare 7% 8%
Colorectal
Stomac Uter Col uterin
Vezică Plămâni

Rata standardizată în funcție de vârstă Rata standardizată în funcție de vârstă

(toate tipurile de cancer)  (toate tipurile de cancer)
RO: 616 per 100 000 de locuitori RO: 404 per 100 000 de locuitori
UE: 686 per 100 000 de locuitori UE: 484 per 100 000 de locuitori

Notă: Se exclude cancerul de piele altul decât melanomul; cancerul uterin nu include cancerul de col uterin.
Sursă: ECIS – Sistemul european de informații cu privire la cancer

1. De reținut faptul că aceste estimări au fost făcute înainte de pandemia de COVID-19; acest lucru poate avea un efect atât asupra incidenței, cât și asupra ratei
mortalității asociate cancerului în cursul anului 2020.

Enter data in BOTH layers.

After new data, select all and change font to 7 pt.
Adjust right and left alignment on callouts.

6 State of Health in the EU · România · Profilul de țară din 2021 în ceea ce privește sănătatea
 ROMÂNIA
3 Factori de risc
Factorii de risc comportamentali și de mediu pasiv) a contribuit, conform estimărilor, la 17 % din totalul
constituie cauza a peste jumătate din totalul deceselor, în timp ce aproximativ 7 % au fost atribuite
consumului de alcool, iar 2 % nivelurilor scăzute de
deceselor
activitate fizică.
Aproape jumătate din totalul deceselor din România în
Poluarea aerului, sub formă de particule fine de materie
2019 pot fi atribuite factorilor de risc comportamentali,
(PM2.5) și expunerea la ozon, a contribuit, conform
care includ consumul de tutun, alimentația nesănătoasă,
estimărilor, la 7 % din totalul deceselor în 2019 (peste
consumul de alcool și activitatea fizică scăzută. Factorii
17 000 de decese) – o pondere mult mai mare decât media
de mediu, cum ar fi poluarea atmosferică, contribuie, de
înregistrată în țările UE (4 %). În majoritatea cazurilor,
asemenea, la un număr considerabil de decese (Figura 6).
poluarea atmosferică contribuie la decesele cauzate de
Alimentația nesănătoasă, inclusiv consumul redus de
bolile cardiovasculare și respiratorii și de anumite tipuri de
fructe și legume, precum și consumul ridicat de zahăr și
cancer.
sare, au fost implicate într-un sfert din totalul deceselor
înregistrate în 2019. Consumul de tutun (inclusiv fumatul

Figura 6. Dieta neadecvată, tutunul și poluarea aerului sunt principalii factori care duc la creșterea ratei mortalității
în România

Riscuri alimentare Tutun Alcool Poluarea

România: 25% România: 17% România: 7% aerului
UE: 17% UE: 17% UE: 6% România: 7%
UE: 4%

Activitate fizică redusă – România: 2% UE: 2%

Notă: Numărul total de decese cauzate de acești factori de risc este mai mic decât suma fiecăruia luat individual, deoarece același deces poate fi atribuit
mai multor factori de risc. Riscurile alimentare includ 14 componente, cum ar fi consumul redus de fructe și legume și consumul ridicat de sare și de băuturi
cu adaos ridicat de zahăr. Poluarea aerului se referă la expunerea la PM2.5 și ozon.
Surse: IHME (2020), Global Health Data Exchange (estimările se referă la anul 2019).

Excesul de greutate și obezitatea în rândul
adolescenților reprezintă o problemă de sănătate
publică din ce în ce mai gravă
Peste trei sferturi dintre adulții români au raportat în
2019 că nu mănâncă cel puțin un fruct pe zi și o pondere
similară dintre aceștia nu consumă legume. Aceste cifre
sunt mult mai mari decât în majoritatea celorlalte țări ale
UE. Mai puțin de două cincimi dintre adulții români (38 %)
au raportat că desfășoară săptămânal cel puțin activități
moderate, aceasta fiind cea mai mică pondere înregistrată
la nivelul UE. În pofida nivelurilor scăzute de consum de
fructe și legume și a activității fizice scăzute, rata obezității
autoraportate la adulții din România este cea mai mică din
UE: doar 11 % dintre adulți erau obezi în 2019, în timp ce
media UE era de 16 %. Cu toate acestea, ratele excesului
de greutate și obezității în rândul adolescenților au crescut
constant în ultimele două decenii, una din cinci persoane
cu vârsta de 15 ani încadrându-se în aceste categorii în
2018, cu puțin peste media UE.
Unul din cinci adulți români fumează zilnic
În pofida unei ușoare reduceri a ratelor fumatului începând
din 2008, puțin sub unul din cinci adulți încă fumau zilnic
în 2019, ușor sub media UE (Figura 7). Există o disparitate
de gen majoră în ceea ce privește fumatul, ratele fumatului
în rândul bărbaților (31 %) fiind de aproape patru ori mai
mari decât cele în rândul femeilor (8 %). Consumul de
tutun de către adolescenți este, de asemenea, un motiv
de îngrijorare, aproape o treime dintre tinerii cu vârsta de
15 și 16 ani declarând în 2019 că au fumat în cursul lunii
precedente (31 %), această rată fiind mult peste media UE
(21 %). Ratele fumatului în rândul adolescenților au rămas
neschimbate din 2014, dar, spre deosebire de adulți, există
puține diferențe între ratele fumatului la băieți și la fete. La
includerea țigaretelor electronice în plus față de țigaretele
convenționale, rezultatele arată că, în ultima lună din 2019,
40 % dintre tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 16 ani din
România au fumat – aceasta este cea mai ridicată rată
înregistrată la nivelul țărilor UE (media UE a fost de 28 %).

State of Health in the EU · România · Profilul de țară din 2021 în ceea ce privește sănătatea 7
ROMÂNIA

Consumul excesiv de alcool este o problemă
majoră, în special în rândul bărbaților din
România
În medie, peste o treime dintre adulții din România au
declarat că consumă episodic alcool în exces (consum
episodic excesiv de alcool2 ) cel puțin o dată pe lună, ceea
ce reprezintă una dintre cele mai ridicate rate din UE (35 %
comparativ cu 19 % în medie în UE). Cu toate acestea,
există o disparitate de gen puternică între femei și bărbați
în ceea ce privește consumul excesiv de alcool; mai mult
de jumătate dintre bărbați (53 %) raportează un astfel de
comportament, spre deosebire de femei, în cazul cărora
comportamentul a fost raportat de mai puțin de una din
cinci femei (18 %). Aproape două cincimi dintre tinerii cu
vârste cuprinse între 15 și 16 ani din România au declarat
în 2019 cel puțin un episod de consum excesiv de alcool în
cursul lunii precedente, un procent similar cu media UE.

Figura 7. România înregistrează o situație mai gravă decât majoritatea țărilor UE în ceea ce privește mulți factori de
risc

Fumat (adolescenți)
Consum de legume (adulți) Fumat (adulți)
6

Consum de legume (adolescenți) Stare de ebrietate (adolescenți)

Consum de fructe (adulți) Consum ocazional excesiv de alcool (adulți)

Consum de fructe (adolescenți) Exces de greutate și obezitate (adolescenți)

Activitate fizică (adulți) Obezitate (adulți)

Activitate fizică (adolescenți)

Notă: Cu cât bulina este mai aproape de centru, cu atât țara are performanțe mai bune comparativ cu alte țări UE. Nicio țară nu se află în „zona țintă”
albă, deoarece este loc pentru progres în toate țările, în toate domeniile.
Surse: Calcule OCDE pe baza anchetei HBSC din 2017-2018 pentru indicatorii referitori la adolescenți; și EU-SILC 2017, EHIS 2014 și 2019 pentru indicatorii
referitori la adulți.

Select dots + Effect > Transform scale 130%

4 Sistemul de sănătate
OR Select dots + 3 pt white outline (rounded corners)

România dispune de un sistem obligatoriu de În sistemul de asigurări sociale de sănătate, casele

asigurări sociale de sănătate cu o implicare
puternică a statului
Ministerul Sănătății este responsabil pentru guvernanța
generală a sistemului de asigurări sociale de sănătate,
în timp ce Casa Națională de Asigurări de Sănătate
administrează și reglementează Fondul național unic de
asigurări sociale de sănătate. Atât Ministerul Sănătății,
cât și Casa Națională de Asigurări de Sănătate sunt
reprezentate la nivel local prin direcțiile județene de
sănătătate publică și prin casele județene de asigurări de
sănătate. Serviciile de asistență medicală sunt furnizate în
41 de județe și în capitală (București), în conformitate cu
normele stabilite la nivel central.
județene de asigurări de sănătate achiziționează servicii
de la furnizorii de servicii medicale (medici de familie,
cabinete de specialitate, laboratoare, spitale etc.) de la nivel
local. Furnizorii de servicii medicale sunt, de asemenea,
plătiți de Ministerul Sănătății în cadrul programelor
naționale de sănătate. Aceste programe acoperă domenii
prioritare precum sănătatea mamei și a copilului, controlul
bolilor infecțioase, sănătatea mintală și screeningul. Toate
nivelurile sistemului au fost implicate în răspunsul la
pandemia de COVID-19 (Caseta 2).

2. Consumul episodic excesiv de alcool este definit ca fiind consumarea a șase sau mai multe băuturi alcoolice cu o singură ocazie pentru adulți și a cinci sau mai
multe băuturi alcoolice pentru copii.

8 State of Health in the EU · România · Profilul de țară din 2021 în ceea ce privește sănătatea
 ROMÂNIA
Caseta 2. Gestionarea crizei provocate de pandemie a fost inițial centralizată, dar ulterior a fost transferată
autorităților locale

În martie 2020, România a optat pentru gestionarea
centralizată a pandemiei de COVID-19, în cadrul căreia
administrația centrală a supravegheat pandemia, iar
factorii de decizie de la nivel județean au avut competența
de a pune în aplicare măsuri locale. Prim-ministrul a
condus răspunsul național la situații de urgență și a
instituit structuri speciale de gestionare a crizei. Încă
din ianuarie 2020, Comitetului Național pentru Situații
Speciale de Urgență a înființat un grup de sprijin
tehnic și științific pentru răspunsul la pandemie și a
inițiat un plan de acțiune în situații de urgență pentru
combaterea pandemiei de COVID-19. Comitetul a fost
format din reprezentanți ai Ministerului Afacerilor
Interne/Departamentului pentru Situații de Urgență, ai
Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, ai
Ministerului Sănătății, ai Institutului Național de Sănătate
Publică, ai Centrului Național de Supraveghere și Control al
Bolilor Transmisibile și ai Ministerului Apărării.
După primele trei luni, gestionarea activă a pandemiei a
fost descentralizată, iar responsabilitatea pentru punerea
în aplicare a măsurilor a fost transferată în sarcina
autorităților regionale și județene.

Sursă: Health Systems Response Monitor COVID-19.

Contribuțiile la asigurările sociale de sănătate Cheltuielile pentru sănătate au crescut din 2015,
pentru categoriile vulnerabile ale populației sunt dar rămân foarte scăzute
plătite de la bugetul de stat
România și-a majorat în mod semnificativ cheltuielile
Înainte de 2017, plata contribuțiilor la asigurările sociale pentru sănătate în ultimii ani, dar rămâne una dintre țările
de sănătate către Fondul național unic de asigurări sociale UE cu cele mai scăzute cheltuieli pentru sănătate, atât pe
de sănătate a fost împărțită între angajați și angajatori, cap de locuitor, cât și ca procent din PIB (Figura 8). S-au
însă aceștia din urmă nu și-au respectat, în mod repetat, realizat mai multe aporturi de capital pentru a acoperi
obligația de a plăti contribuțiile. Conform noii legislații, necesarul suplimentar cu care se confruntă sistemul în
începând din 2017, angajații sunt responsabili pentru contextul pandemiei de COVID-19 (Caseta 3).
plata integrală a contribuțiilor la Fondul național unic
În perioada 2015-2019, cheltuielile pentru sănătate au
de asigurări sociale de sănătate și primesc majorări
crescut în medie cu 10,3 % pe an, reprezentând cea
salariale corespunzătoare egale cu cota angajatorului.
mai mare creștere din țările UE. Cu toate acestea, în
Unele categorii vulnerabile ale populației sunt scutite de la
2019, România a cheltuit totuși mai puțin de jumătate
plata contribuțiilor directe (inclusiv șomeri, pensionari și
din media pe cap de locuitor din țările UE (1 310 EUR
persoane care beneficiază de prestații sociale). Contribuțiile
comparativ cu 3 523 EUR, ajustată la diferențele în ceea
acestora sunt plătite de la bugetul de stat către Fondul
ce privește puterea de cumpărare). Ca pondere din PIB,
național unic de asigurări sociale de sănătate, ceea ce
România a cheltuit 5,7 % pentru sănătate – al doilea cel
garantează acoperirea acestora. Grupurile specifice de
mai scăzut nivel din țările UE. Deși ponderea cheltuielilor
populație – cum ar fi femeile însărcinate, persoanele cu
publice pentru sănătate este ridicată (80 % în 2019) și în
handicap și pacienții cu boli cronice, precum și copiii
concordanță cu media UE, plățile directe, cu o pondere de
și studenții cu vârsta sub 26 de ani – sunt finanțate din
18,9 %, se situează peste media de 15,4 % de la nivelul UE (a
contribuțiile populației în vârstă de muncă la Fondul
se vedea secțiunea 5.2). Plățile informale sunt considerate a
național unic de asigurări sociale de sănătate.
fi substanțiale, deși nu se cunoaște valoarea lor totală.
Cu toate că sistemul de asigurări sociale de sănătate
este obligatoriu, aproximativ 11 % din populație rămâne
neasigurată, în special în zonele rurale (a se vedea
secțiunea 5.2). Persoanele neasigurate au dreptul la
un pachet de prestații minime care acoperă situațiile
de urgență care pun viața în pericol, bolile infecțioase
(inclusiv COVID-19 – a se vedea secțiunea 5.2) și îngrijirea
în timpul sarcinii. În general, dependența în mare parte de
contribuțiile plătite de angajați și numărul relativ redus al
populației active are drept rezultat o subfinanțare cronică a
sistemului de sănătate (a se vedea secțiunea 5.3).

State of Health in the EU · România · Profilul de țară din 2021 în ceea ce privește sănătatea 9
ROMÂNIA

2019
FiguraCo8.unCheltuielile
try
pentru sănătate pe cap de locuitor din RomâniaVsunt
Go ve rnme nt & co mpul so ry i nsura nce sche me s
printre cele mai scăzute din țările UE
o l unta ry i nsura nce & o ut-o f-po cke t pa yme nts To ta l E x p.
Norway Government & compulsory 4000 out-of-pocket payments Share of GDP 661 4661
Guvern și insurance
asigurări obligatorii Voluntary
Asigurăriinsurance
voluntare &
și plăți directe Proporție din PIB
Germany 3811 694 4505
EUR PPP per
PPC euro capita
pe cap de locuitor Procent % GDP
Netherlands 3278 689 din PIB 3967
Austria
5 000 2966 977 12.5
12,5 3943
Sweden 3257 580 3837
Denmark 3153 633 3786
4 000 10.0
10,0
Belgium 2898 875 3773
Luxembourg 3179 513 3742
France
3 000 3051 594 7.5
7,5 3645
EU27 2 809 714 3521
Ireland 2620 893 3513
2 000 5.0
5,0
Finland 2454 699 3153
Iceland 2601 537 3138
Malta
1 000 1679 966 2.5
2,5 2646
Italy 1866 659 2525
Spain 1757 731 2488
0 0.0
0,0
Czechia 1932 430 2362
Irl 7
a

ca

m a

Fi da

ia

ia

Es u

ia
a

Au s
Su ria
an dia

Fr g
ța

Is a

ta

Sp a

a
Sl lia

Li nia

G a
Po ia

ov a
U ia

Le ia

Cr ia
Ro ția

Bu nia
Portugal 1411 903 2314
E2
Jo
gi

nd
r
ni

li

ni

i
pr
g

an

an

ar
Po eh

n
ac

ar

n
bu

an

al
ar

Ita

a
an

an
st

oa
re
ve

Lu Bel
Ță ma

to

lo

to

â
e

Ci
ug

lg
ng
la
de

M
em

ov

tu

m
nl

Slovenia 1662 621 2283

or

rt
er

Sl
xe
e
N

ril
G

Lithuania 1251 633 1885

Cyprus
Notă: Media UE este ponderată. 1063 819 1881
Sursă: Statisticile OCDE din 2021 în domeniul sănătății (datele se referă la anul 2019, exceptând Malta 2018).

Caseta 3. Mai multe aporturi și realocări de capital au sprijinit răspunsul la pandemia de COVID-19

În cursul anului 2020, Ministerul Sănătății din România
a plătit o parte din costurile generate de pandemia de
COVID-19 care nu au fost acoperite de Fondul național unic
de asigurări sociale de sănătate, cum ar fi medicamentele,
echipamentele și consumabilele. Ministerul Sănătății
a acoperit, de asemenea, costul izolării pacienților cu
COVID-19 în spații special desemnate.
Guvernul a introdus o ajustare legislativă a bugetului
pentru a asigura disponibilitatea fondurilor necesare
pentru a plăti serviciile prestate în contextul COVID-19,
inclusiv primele pentru lucrătorii din domeniul sănătății
care tratează cazurile de COVID-19 și creșterile salariale
pentru persoanele responsabile pentru aplicarea măsurilor
de prevenție și control. Pe lângă realocările din bugetul
național, Comisia Europeană a oferit fonduri suplimentare,
constând în alocări a sumelor necheltuite din fondurile
structurale și de investiții europene din 2019 (aproximativ
483 de milioane EUR) și din 2020 (aproximativ 637 de
milioane EUR). Aceste fonduri au fost utilizate pentru
achiziționarea de echipamente individuale de protecție
(PPE), teste și echipamente medicale, servicii medicale și
sociale la domiciliu pentru persoanele în vârstă, produse
de igienă pentru grupurile vulnerabile și bonusuri pentru
lucrătorii din domeniul sănătății. Fonduri suplimentare și
contribuții în natură au provenit din donații și acțiuni de
caritate.

Sursă: Health Systems Response Monitor COVID-19.

Proporția cheltuielilor cu serviciile medicale
spitalicești în România continuă să crească
În 2019, aproximativ 44 % din cheltuielile pentru sănătate
din România au fost alocate serviciilor spitalicești (o
creștere de 3 puncte procentuale comparativ cu 2010).
Aceasta este cea mai mare pondere înregistrată la nivelul
țărilor UE, în care media este de 29 %. Cu toate acestea,
suma totală pe cap de locuitor rămâne scăzută în termeni
absoluți (Figura 9). Un alt procent de 27 % este cheltuit
pentru medicamente și produse medicale pentru pacienți
ambulatorii – o pondere care a scăzut comparativ cu
2013, dar este în continuare mai mare decât media UE.
În termeni absoluți, cheltuielile pe cap de locuitor cu
medicamentele și dispozitivele medicale pentru pacienți
ambulatorii (353 EUR) sunt printre cele mai scăzute din
UE. Serviciile spitalicești și medicamentele sunt activități
relativ costisitoare în sistemul de sănătate și, prin
urmare, absorb o pondere mai mare din fondurile limitate
disponibile decât în cazul în care bugetul pentru sănătate
ar fi mai mare.
În pofida eforturilor de consolidare a asistenței medicale
primare, ponderea cheltuielilor pentru sănătate dedicate
asistenței medicale primare și ambulatorii (18,6 %) rămâne
pe locul doi între cele mai scăzute din UE (după Bulgaria)
și este, de asemenea, pe locul doi între cele mai scăzute
în termeni absoluți. În perioada 2018-2019, România a
introdus noi programe de screening, însă cheltuielile pe
cap de locuitor pentru prevenție au continuat să scadă,
fiind a doua cea mai scăzută pondere din UE (a se vedea
secțiunea 5.1).

10 State of Health in the EU · România · Profilul de țară din 2021 în ceea ce privește sănătatea
 ROMÂNIA
Figura 9. România cheltuiește mult sub media UE în toate domeniile de îngrijire

PPC euro pe cap de locuitor România UE27

1 200

1 000
1 010 1 022

800
44%
din cheltuielile
totale
600
630 617
572 27%
din cheltuielile
400 totale
19%
din cheltuielile
353 totale

200 6%
243 din cheltuielile 1%
totale din cheltuielile
totale

0 73
73 20 102
10 2
40
Servicii0spitalicești 1 Produse0farmaceutice 0 medicală
Asistență 0
Îngrijire de 0
Prevenție 5
și dispozitive medicale 2 ambulatorie 3 lungă durată 4

Notă: Costurile administrării sistemului de sănătate nu sunt incluse. 1. include serviciile medicale curative și de recuperare în spitale și în alte unități;
2. include numai piața serviciilor ambulatorii; 3. include serviciile de îngrijire la domiciliu și serviciile auxiliare (de exemplu, transportul pacienților); 4. include
numai componenta de sănătate; 5. include numai cheltuielile pentru programele de prevenție organizate. Media UE este ponderată.
Surse: Statisticile OCDE din 2021 în domeniul sănătății; Baza de date Eurostat (datele se referă la anul 2019).

Asistența medicală ambulatorie este gratuită, însă dintre cele mai scăzute din UE (media UE fiind de 3,9)
partea pe care pacienții ambulatorii trebuie să o și 7,5 asistenți medicali la 1 000 de locuitori (media UE
fiind de 8,4). România oferă formare unei forțe de muncă
suporte din costurile pentru medicamente poate fi
numeroase din domeniul sănătății; în 2019, sistemul său
considerabilă de învățământ a generat al cincilea cel mai mare număr de
absolvenți în domeniul medical (4 967) și al treilea cel mai
Sistemul de asigurări sociale de sănătate acoperă un
mare număr de absolvenți de asistență medicală (17 549)
pachet cuprinzător de prestații, inclusiv asistență
în termeni absoluți din UE. Cu toate acestea, migrația
medicală primară și majoritatea medicamentelor,
personalului medical a avut ca rezultat numărul redus
inclusiv medicamente pentru copii și femei însărcinate,
de profesioniști din domeniul sănătății care lucrează în
pentru anumite boli grave și pentru afecțiunile
România, ceea ce afectează accesul la asistență medicală
acoperite de programele naționale de sănătate. Cu
(a se vedea secțiunea 5.2).
toate acestea, pacienții trebuie să plătească o parte din
costul medicamentelor în ambulatoriu: 10 % pentru
O filtrare redusă a accesului pacienților
medicamentele generice cu prețuri mai mici, 50 % pentru
medicamentele generice scumpe și cele brevetate și 80 % (gatekeeping) duce la o utilizare ridicată serviciilor
pentru medicamentele eliberate pe bază de rețetă cu un medicale spitalicești
raport cost-eficacitate scăzut (a se vedea secțiunea 5.2).
Medicii de familie oferă asistență medicală primară în
Partajarea costurilor se aplică, de asemenea, serviciilor de
principal în cadrul cabinetelor individuale (private) aflate
reabilitare medicală și serviciilor spitalicești, care se ridică
în contract cu casele județene de asigurări de sănătate.
la aproximativ 35 % pentru fiecare episod de îngrijire în
Aceștia au un rol de filtru (gatekeeping), deși pacienții
cazul reabilitării, dar peste 60 % din populație este scutită
cu afecțiuni specifice pot să recurgă direct la specialiști.
de la plata taxelor de utilizare pentru servicii spitalicești.
În 2019, medicii de familie au reprezentat 24,5 % din
Grupurile scutite includ copiii sub 18 ani și tinerii cu vârsta
totalul medicilor, un procent sub media UE de 26,5 %. Cu
de până la 26 de ani, cu condiția să fie înscriși la o formă
toate acestea, pacienții se bazează adesea pe serviciile de
de învățământ; pacienții care fac obiectul programelor
urgență din spitale dacă au nevoie de asistență medicală
naționale de sănătate; femeile însărcinate fără venituri; și
– inclusiv de îngrijire care nu este urgentă – și aleg să evite
pensionarii.
complet asistența medicală primară. În plus, sistemul
România formează un număr suficient de rămâne foarte centrat pe spitale, cu cheltuieli relativ
ridicate pentru spitale și un număr relativ mare de paturi
profesioniști din domeniul sănătății, dar mulți
(7 la 1 000 de locuitori, comparativ cu o medie de 5,3 în
dintre ei migrează către alte țări UE în 2019). Toți acești factori contribuie la o situație în
care asistența medicală primară continuă să fie utilizată
În pofida creșterii numărului de angajați în ultimul
insuficient, în timp ce serviciile spitalicești sunt utilizate în
deceniu, numărul de medici și asistenți medicali rămâne
mod excesiv (Figura 10; a se vedea secțiunea 5.3).
cu mult sub mediile UE. În 2019, existau 3,2 medici
practicanți la 1 000 de locuitori, acest raport fiind unul

State of Health in the EU · România · Profilul de țară din 2021 în ceea ce privește sănătatea 11
ROMÂNIA

Figura 10. Asistența medicală ambulatorie rămâne insuficient utilizată în România

Numărul de consultații medicale per persoană

12
Utilizare redusă a serviciilor spitalicești SK Utilizare ridicată a serviciilor spitalicești
Utilizare ridicată a serviciilor ambulatorii Utilizare ridicată a serviciilor ambulatorii
IT HU
10
DE
MT LT
NL
PL CZ
8

ES BE SI Media UE: 6,7

UE BG
LU LV AT
6 IS HR
IE EE
FR RO
NO

4 PT DK FI
EL
SE
CY
2

Utilizare redusă a serviciilor spitalicești Utilizare ridicată a serviciilor spitalicești

Utilizare redusă a serviciilor ambulatorii Media UE: 172 Utilizare redusă a serviciilor ambulatorii
0
50 100 150 200 250 300 350
Externări la 1 000 de locuitori

Notă: Media UE este neponderată.

Surse: Statisticile OCDE în domeniul sănătății și Baza de date Eurostat (datele se referă la anul 2019 sau la anul cel mai apropiat).

5 Performanța sistemului de sănătate

5.1 Eficacitate
Sunt necesare îmbunătățiri majore în ceea ce
privește prevenția și tratamentul pentru a reduce
rata mortalității
În România, rata mortalității evitabile prin prevenție și a
mortalității prin cauze tratabile sunt foarte ridicate. Rata
mortalității evitabile prin prevenție a fost a treia cea mai
ridicată din UE în 2018, ceea ce indică necesitatea de a
îmbunătăți promovarea sănătății și prevenția bolilor (a se
vedea secțiunea 3). Principalele cauze ale ratei mortalității
evitabile sunt boala cardiacă ischemică, cancerul pulmonar
și bolile cauzate de consumul de alcool. Rata mortalității
prin cauze tratabile este cea mai ridicată din UE și de peste
două ori mai mare decât media din țările UE (Figura 11).
Deficiențele majore în ceea ce privește capacitatea
sistemului de sănătate de a oferi populației un tratament
adecvat și în timp util sunt demonstrate de ratele ridicate
ale mortalității prin cauze tratabile, asociate bolilor
cardiace ischemice (considerate deopotrivă evitabile și
tratabile), accidentelor vasculare cerebrale, pneumoniei și
cancerului colorectal.

12 State of Health in the EU · România · Profilul de țară din 2021 în ceea ce privește sănătatea
 ROMÂNIA
Figura 11. România înregistrează rate ridicate ale mortalității evitabile prin prevenție și ale mortalității prin cauze
tratabile.
Cauze ale mortalității evitabile prin prevenție Cauze tratabile ale mortalității
Cipru Norvegia 104 Norvegia Norvegia 59
Italia Franța 104 Franța Franța 63
Malta Islanda 111 Islanda Islanda 64
Spania Țările de Jos 113 Țările de Jos Țările de Jos 65
Islanda Spania 115 Spania Spania 65
Suedia Italia 118 Italia Italia 65
Norvegia Suedia 120 Suedia Suedia 66
Țările de Jos Luxemburg 129 Luxemburg Luxemburg 68
Luxemburg Belgia 130 Belgia Belgia 71
Irlanda Finlanda 132 Finlanda Finlanda 71
Franța Danemarca 134 Danemarca Danemarca 73
Portugalia Austria 138 Austria Austria 75
Grecia Irlanda 139 Irlanda Irlanda 76
Belgia Slovenia 146 Slovenia Slovenia 77
Danemarca Cipru 152 Cipru Cipru 79
Germania Portugalia 156 Portugalia Portugalia 83
Austria Germania 157 Germania Germania 85
Finlanda Grecia 159 Grecia Grecia 90
UE27 Malta 160 Malta Malta 92
Slovenia UE27 175 UE27 UE27 92
Cehia Cehia 195 Cehia Cehia 124
Polonia Polonia 222 Polonia Polonia 133
Bulgaria Croația 226 Croația Croația 133
Croația Estonia 239 Estonia Estonia 133
Slovacia Slovacia 241 Slovacia Slovacia 165
Estonia Ungaria 253 Ungaria Ungaria 176
Lituania Lituania 293 Lituania Lituania 186
România Bulgaria 306 Bulgaria Bulgaria 188
Letonia Letonia 326 Letonia Letonia 196
Ungaria România 326 România România 210
0 50 100 150 200 250 300 350 0 50 100 150 200 250
Rate
Rate standardizate
standardizate în funcție
în funcție de vârstă
de vârstă ale ale mortalității
mortalității la 100 000
la 100 000 de locuitori
de locuitori Rate standardizateRate standardizate
în funcție înale
de vârstă funcție de vârstă
mortalității ale mortalității
la 100 000 la 100 000 de locuitori
de locuitori
Boală cardiacă ischemică Boală cardiacă ischemică
Boli asociate consumului de alcool Boală cerebrovasculară
Cancer pulmonar Pneumonie
Boală cerebrovasculară Cancer colorectal
Accidente (rutiere și altele) Boli hipertensive
Altele Altele

Notă: Mortalitatea evitabilă prin prevenție este definită ca decesul care poate fi evitat în principal prin intervenții de sănătate publică și de prevenție
primară. Mortalitatea prin cauze tratabile este definită ca decesul care poate fi evitat în principal prin intervenții de asistență medicală, inclusiv screening
și tratament. Jumătate din totalul deceselor cauzate de anumite boli (de exemplu, boala cardiacă ischemică și bolile cerebrovasculare) sunt atribuite
mortalității evitabile; cealaltă jumătate este atribuită cauzelor tratabile. Ambii indicatori se referă la mortalitatea prematură (sub vârsta de 75 de ani).
Datele se bazează pe listele OCDE/Eurostat revizuite.
Sursă: Baza de date Eurostat (datele se referă la 2018, cu excepția Franței 2016).

Ratele de supraviețuire în cancer sunt scăzute,
dar noile programe ar trebui să îmbunătățească
screeningul, diagnosticarea și tratamentul
Ratele de supraviețuire la cinci ani pentru cancerul tratabil
sunt cu mult sub media UE, inclusiv în cazul cancerului de
prostată (77 % comparativ cu 87 % în UE) și al cancerului
mamar (75 % comparativ cu 82 % în UE). Deși rata de
supraviețuire în cancerul pulmonar a crescut de la 8 % în
2009 la 11 % în 2014, aceasta este în continuare cu mult
sub media UE de 15 % (Figura 12). Perspectivele pentru
leucemia infantilă sunt, de asemenea, deosebit de slabe
– rata de supraviețuire la cinci ani este de numai 54 %;
aceasta este cu 21 puncte procentuale mai mică decât
în orice altă țară din UE (următoarea cea mai scăzută
rată se înregistrează în Lituania, unde 75 % dintre copiii
cu leucemie supraviețuiesc cel puțin cinci ani de la
diagnosticare). Rezultatele slabe menționate sugerează că
este necesar ca tratamentul să fie administrat la timp, iar
eficacitatea sa să crească. Rata de supraviețuire în cancerul
de col uterin în România este cu 2 puncte procentuale
peste media UE, dar prevalența este mult mai mare, iar
ratele de screening sunt mult mai scăzute, astfel încât
poate fi subdiagnosticat.

Figura 12. Deși înregistrează o creștere, ratele de supraviețuire în cancer rămân cu mult sub media UE

Prostate cancer Cancer

Prostatedecancer
Childhood prostată
leukaemia Leucemie
Breast
Childhood infantilă
cancer
leukaemia Cancer
Breast lacancer
Cervical sân
cancer Cancer
Colon decancer
Cervical col uterin
cancer Cancer
Colon pulmonar
Lung cancer
cancer Lung cancer
Romania: 77 % România:
Romania: 77
Romania: 54%
77 %% România:
Romania:54
Romania: 75
54% % România:
Romania:75
Romania: 65%
75 %% România:
Romania: 65
65%%
#N/A România:
Romania: 1111%%
#N/A Romania: 11 %
EU23: 87 % UE23:
EU23: 87
EU23: 85 %
%
% UE23:
EU23: 85
EU23: 85%
82 % UE23:
EU23:82
EU23: 63%%
% UE23:
EU23:63
63%%
60 UE23:
EU23:15
EU23: 15%%
60 % EU23: 15 %

Notă: Datele se referă la persoanele diagnosticate în perioada 2010-2014. Leucemia infantilă se referă la cancerul limfoblastic acut.
Sursă: Programul CONCORD, London School of Hygiene and Tropical Medicine.

State of Health in the EU · România · Profilul de țară din 2021 în ceea ce privește sănătatea 13
ROMÂNIA

Noile programe de screening în cancer vizează
îmbunătățirea prevenției
În perioada 2018-2019, România a investit în eforturile de
îmbunătățire a prevenției, dar cheltuielile rămân scăzute
(a se vedea secțiunea 4). Screeningul sistematic este
deficitar, participarea este scăzută, iar calitatea practicilor
de screening nu este optimă. În 2014, doar un sfert dintre
femeile cu vârsta cuprinsă între 20 și 69 de ani au declarat
că au făcut screeningul pentru cancerul de col uterin în
cei doi ani precedenți (comparativ cu media UE de 62 %
pe baza datelor disponibile). Doar 9 % dintre femeile din
România cu vârste cuprinse între 50 și 69 de ani au declarat
că au participat la screeningul pentru cancerul mamar în
aceeași perioadă (media UE este de 57 % în 2019) și numai
5 % din femeile cu vârste cuprinse între 50 și 74 de ani au
fost testate pentru depistarea cancerului colorectal cel
puțin o dată pe parcursul vieții (media UE este de 47 %).
În 2018, au fost introduse noi programe de screening
pentru cancer, boli cardiovasculare și tuberculoză. Zonele
insuficient deservite au primit mai multe unități medicale
mobile pentru a promova prevenția, în special pentru
depistarea cancerului de col uterin. Aceste măsuri ar putea
contribui la creșterea numărului extrem de scăzut de femei
din grupul-țintă care acceptă să participe la screeningul
pentru cancerul mamar (Figura 13).

Figura 13. Datele anchetelor statistice arată rate foarte scăzute ale screeningului pentru cancerul mamar

2009 (sau cel mai apropiat an) 2019 (sau cel mai apropiat an)

Procentul
% of womenfemeilor
agedcu vârste
50-69 cuprinseinîntre
screened the50 și two
last 69 deyears
ani care au efectuat screeningul
2009în(or
ultimii doi ani
nearest year) 2019 (or nearest year)
100 95
90 83 80
80 74 72
69 66
70 81 77 76 61 61 61 60 59
75 72
60 56 53
60
50
54 53 50
40 39 36
49
30 39
31 31
20
9
10
0
em a
Fi rca

a
ia

de a
Au s

Sp a

Irl ia
N nda

G a
Is a
a

a
lia

Cr ia
ția

Es 7

Po ia
xe nia

Li rg

Fr a
U ța

Le ia
Bu nia

ia

ov u
Ro acia

ia
Jo

E2
an di

Po and

ri

gi

t
ci
nd

hi

G ani

pr
al

an

lg

an

ar

ar

ân
bu
al

an
Ita
st

oa
re
ve
a

Ță love

Ce

to

Lu lo

to
D ue

Ci
ug

Be

ng

lg
a

la
M

tu

m
m
nl

or
S

rt

er

Sl
e
S
ril

Selected country
Notă: Media UE este neponderată. Pentru majoritatea țărilor, datele se bazează pe programe de screening, nu pe anchete statistice.
Surse: Statisticile OCDE din 2020 în domeniul sănătății și Baza de date Eurostat.

Noi programe de screening pentru cancerul mamar, de col

uterin și colorectal au fost introduse ca proiecte-pilot în
patru regiuni, care se vor derula în perioada 2018-2023. Ca
parte a acestui proiect-pilot, screeningul pentru cancerul
de col uterin a schimbat strategia de testare către testarea
primară privind papilomavirusul uman, iar planul este
de a pune în aplicare această strategie la nivel național.
Aceste programe au fost finanțate din fondurile structurale
ale UE și de Banca Mondială, un procent din costuri fiind
acoperit din surse naționale. Două provocări principale
sunt asigurarea unor niveluri adecvate de personal, precum
și a unor proceduri adecvate de asigurare a calității și de
control al calității pentru punerea integrală în aplicare
a acestora. Revizuirea planificată a Planului Național
Multianual Integrat de Control al Cancerului în 2020 a fost
întârziată de pandemia de COVID-19. Planul european de
combatere a cancerului, derulat de Comisia Europeană, a
fost introdus în 2021 și asigură un cadru pentru elaborarea
de noi propuneri privind lupta împotriva cancerului
(Caseta 4).
Caseta 4. Planul european de combatere a
cancerului ar trebui să inspire noi propuneri în
România
Planul european de combatere a cancerului, derulat
de Comisia Europeană, este menit să contribuie
la îmbunătățirea prevenției, a diagnosticării, a
tratamentului și a îngrijirii în domeniul cancerului,
reducând, în același timp, inegalitățile dintre statele
membre și din interiorul acestora. Planul adoptă o
abordare centrată pe pacient și pledează pentru o
abordare holistică a cancerului.
Se așteaptă ca, având în vedere starea actuală a
îngrijirii bolnavilor de cancer în România, Planul
pentru combaterea cancerului să stimuleze o serie
de noi propuneri. Fondurile europene alocate
planului urmează să fie utilizate la nivel național, în
conformitate cu principiul „pay-for-value” (fonduri
acordate în funcție de performanță).

Surse: Centrul pentru inovație în medicină (2021); Comisia

Europeană (2021a).

14 State of Health in the EU · România · Profilul de țară din 2021 în ceea ce privește sănătatea
 ROMÂNIA
Alte programe de sănătate publică au fost, de 5.2 Accesibilitate
asemenea, puse în aplicare
Ponderea românilor care nu beneficiază de
Screeningul pentru depistarea factorilor de risc pentru boli
cardiovasculare este pus în aplicare de către cardiologi
asigurare socială de sănătate este semnificativă
în colaborare cu 900 de medici de familie, care primesc o În pofida obligativității asigurărilor sociale de sănătate
remunerație suplimentară pentru această nouă sarcină. pentru persoanele care nu au beneficiat de scutiri, persistă
Ca și în cazul screeningului pentru cancer, finanțarea lacune în materie de acoperire. În 2017, se estima că
provine din fondurile structurale ale UE, cu un procent din aproximativ 11 % din populație nu beneficia de asigurare.
costuri acoperit din surse naționale. Această finanțare va fi Conform unei anchete statistice publicate în 2017,
acordată până în 2023. persoanele neasigurate erau în principal persoane care
locuiau și lucrau în străinătate, persoane care prestau o
Există posibilitatea introducerii unor programe de sănătate
formă de muncă informală, șomeri care nu erau înregistrați
publică care să abordeze principalii factori de risc, cum
pentru prestații sociale și cei care nu dețineau cărți de
ar fi fumatul și consumul de alcool. În prezent, populația
identitate – în special cei din grupurile marginalizate,
nu dispune de un acces echitabil la resurse destinate
cum ar fi comunitățile de romi. Rămâne dificil de estimat
promovării sănătății și educației pentru sănătate, cele mai
numărul de români care nu au asigurări sociale de
vulnerabile grupuri, precum persoanele de etnie romă și
sănătate, deoarece milioanele de cetățeni cu cărți de
persoanele fără adăpost, confruntându-se cu obstacole
identitate care lucrează în străinătate sunt considerați
semnificative în ceea ce privește accesul.
rezidenți permanenți, dar aceștia apar în statistici ca fiind
Rata de vaccinare împotriva gripei a crescut, dar neasigurați deoarece nu plătesc contribuții la asigurările
sociale de sănătate (Rebeleanu & Toma, 2017).
rămâne scăzută
În grupul țintă al persoanelor de vârstă înaintată, rata Aproape toate serviciile spitalicești și ambulatorii
de vaccinare împotriva gripei sezoniere rămâne scăzută. sunt acoperite de asigurările sociale de sănătate
După ce a scăzut considerabil de la 54 % în 2007 la 7 %
Un pachet cuprinzător de prestații este garantat pentru
în 2014, ponderea populației vaccinate împotriva gripei
toate persoanele asigurate din România. Pachetul include
sezoniere a crescut la 21 % în 2018. Rata de vaccinare se
servicii de sănătate (prevenție, asistență medicală
situează în continuare cu mult sub obiectivul OMS de
ambulatorie, asistență medicală specializată și servicii
75 %, dar se îndreaptă în direcția cea bună. Printre factorii
medicale spitalicești), medicamente și dispozitive medicale.
care împiedică creșterea ratelor de vaccinare se numără
Decizia de a adăuga sau a elimina servicii, medicamente
lipsa de informații cu privire la drepturi și lipsa de acces la
sau dispozitive din pachetul de beneficii este luată de
vaccinuri a grupurilor marginalizate. În timpul pandemiei
Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de
de COVID-19, în septembrie 2020, Ministerul Sănătății
Sănătate, pe baza consultărilor cu diverse entități. Agenția
a anunțat lansarea unei campanii naționale gratuite de
Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale
imunizare împotriva gripei sezoniere pentru populația
are sarcina de a întocmi o listă pozitivă de medicamente
vulnerabilă (persoane în vârstă, persoane cu afecțiuni
(cu ajutorul departamentului său de evaluare a
cronice, copii, lucrători în domeniul sănătății și femei
tehnologiilor medicale).
însărcinate). Ministerul a cumpărat 3 milioane de doze de
vaccin: de două ori mai multe decât în anul precedent. În În 2019, finanțarea publică a acoperit 99 % din totalul
ianuarie 2021, programul de vaccinare împotriva gripei a cheltuielilor cu servicii spitalicești în România – una
fost extins la întreaga populație. În 2020, nu s-au raportat dintre cele mai ridicate rate din UE (Figura 14). Cheltuielile
decât câteva cazuri de gripă, la fel ca în majoritatea publice ca procent din cheltuielile totale pe tipuri de
celorlalte țări din UE. servicii au fost, de asemenea, peste media UE pentru
asistența medicală ambulatorie și aproape identice
Datele privind eficacitatea și calitatea asistenței cu media UE pentru medicamente. Cu toate acestea,
medicale lipsesc adesea acoperirea costurilor serviciilor stomatologice rămâne
un domeniu cu mult sub medie, întrucât pachetul de
Datele privind calitatea asistenței medicale sunt
prestații garantează acoperirea integrală numai pentru
colectate în mod regulat de către Autoritatea Națională
copii, veterani de război și cei cu afecțiuni cronice și numai
de Management al Calității în Sănătate. Autoritatea este
5 % din asistența stomatologică este finanțată din fonduri
responsabilă, de asemenea, de acreditarea spitalelor
publice (media UE este de 31 %). Situația se reflectă în
și utilizează datele colectate pentru acest proces. Cu
indicatorii de acces: aproximativ 5 % dintre români au
toate acestea, există în continuare dificultăți, deoarece
raportat nevoi nesatisfăcute de asistență stomatologică din
nu există date comparabile la nivel internațional cu
cauza costurilor, distanței sau timpilor de așteptare în 2019
privire la indicatorii de calitate pentru serviciile medicale
– aproape dublu comparativ cu media UE de 2,8 %.
ambulatorii și spitalicești, inclusiv cu privire la spitalizările
și mortalitatea evitabile în urma externării în cazul
tratamentului acut.

State of Health in the EU · România · Profilul de țară din 2021 în ceea ce privește sănătatea 15
ROMÂNIA

Figura 14. Cheltuielile publice pentru servicii și bunuri se situează peste media UE pentru mai multe funcții
Ro ma ni a Cheltuielile publice ca procent din cheltuielile totale de sănătate, pe tipuri de servicii
Asistență medicală Asistență Aparatură
Servicii spitalicești
Inpatient care ambulatorie
Outpatient medical stomatologică
Dental care Medicamente
Pharmaceuticals terapeutică
Therapeutic

România
Romania 99% 79% 5% 56% 31%

EU
UE 89% 75% 31% 57% 37%

0% 50% 100% 0% 50% 100% 0% 50% 100% 0% 50% 100% 0% 50% 100%

Notă: Serviciile medicale ambulatorii se referă în principal la serviciile furnizate de medici de familie și specialiști în sectorul ambulatoriu. Medicamentele
includ medicamente eliberate pe bază de rețetă și medicamente care se eliberează fără prescripție medicală, precum și bunuri medicale non-durabile.
Aparatele terapeutice se referă la produse pentru vedere, aparate auditive, scaune cu rotile și alte dispozitive medicale.
Sursă: Statisticile OCDE din 2021 în domeniul sănătății (datele se referă la anul 2019 sau la cel mai apropiat an).

Acoperirea pentru îngrijirea pacienților cu
COVID-19 a fost universală și necondiționată
Ministerul Sănătății și Fondul național unic de asigurări
sociale de sănătate au acoperit toate costurile aferente
îngrijirilor legate de COVID-19, indiferent de statutul de
reședință sau de asigurare. Testarea gratuită este posibilă
numai cu trimitere din partea medicului, în timp ce
testele voluntare trebuie plătite din buzunar. Persoanelor
suspectate de COVID-19 li se oferă, de asemenea, servicii de
carantină și asistență în cazul în care nu sunt în măsură să
se descurce singuri.
Plățile directe au rămas ridicate, dar stabile
La 18,9 % din cheltuielile curente pentru sănătate în 2019,
plățile directe în România au rămas relativ neschimbate
din 2005 (a se vedea secțiunea 4) și se situează peste
media UE (Figura 15). Majoritatea plăților directe o
reprezintă cheltuielile destinate produselor farmaceutice,
ceea ce poate limita accesul la medicamentele esențiale.
Tratamentele medicamentoase pentru bolile infecțioase
au fost adăugate pe lista medicamentelor rambursabile,
ceea ce înseamnă că medicamentele pentru tratarea
simptomelor de COVID-19 sunt în prezent rambursate.

Figura 15. Aproape două treimi din totalul cheltuielilor directe formale sunt destinate produselor farmaceutice

Ponderea globală a cheltuielilor Distribuția cheltuielilor Ponderea globală a cheltuielilor Distribuția cheltuielilor
pentru sănătate directe per funcție pentru sănătate directe per funcție
Asigurări voluntare de sănătate (VHI) 0,7% Asigurări voluntare de sănătate (VHI) 4,9%
Servicii spitalicești 0,2%
România UE Servicii spitalicești 1,0%
Asistență medicală
ambulatorie 2,7% Asistență medicală
ambulatorie 3,4%

Plăți Medicamente 11,3% Plăți Medicamente 3,7%

directe directe
18,9% 15,4% Asistență stomatologică 1,4%

Asistență stomatologică 3,6% Altele 5,8%

Altele 1,2%
Sisteme guvernamentale/obligatorii 80,4% Sisteme guvernamentale/obligatorii 79,7%

Notă: Media UE este ponderată. VHI = asigurări voluntare de sănătate, care includ și alte sisteme voluntare cu plată în avans.
Surse: Statisticile OCDE din 2021 în domeniul sănătății; Baza de date Eurostat (datele se referă la anul 2019).

Cu toate acestea, costurile rămân un obstacol important în
calea accesului la medicamente, la fel ca și constrângerile
de aprovizionare care cauzează deficitul. În octombrie
2019, România a restricționat exporturile de anumite
medicamente pentru tratarea cancerului timp de șase
luni, pentru a încerca să stopeze deficitul intern cauzat de
comerțul paralel. Au fost instituite, de asemenea, restricții
la export pentru medicamentele și consumabilele legate de
COVID-19 în cursul anului 2020 (a se vedea secțiunea 5.3).
Politica în domeniul farmaceutic din România a încercat
să limiteze utilizarea irațională a medicamentelor, să
sprijine utilizarea pe scară mai largă a medicamentelor
generice și să controleze prețurile. Deși controlul prețurilor
a asigurat faptul că România se numără printre țările
cu cele mai mici prețuri la medicamente din UE, acest
lucru a încurajat exporturile comerciale paralele care au
compromis sustenabilitatea (Radu, Pana & Furtunescu,
2018). Asigurarea sustenabilității aprovizionării cu
medicamente în România se aliniază la obiectivul strategiei
farmaceutice pentru Europa a Comisiei Europene în
vederea asigurării unor medicamente eficiente și la prețuri
accesibile în UE (Comisia Europeană, 2020). România este,
de asemenea, unul dintre membrii Declarației de la Valletta
– o colaborare multinațională în Europa care utilizează
evaluarea tehnologiilor medicale, schimbul de informații

16 State of Health in the EU · România · Profilul de țară din 2021 în ceea ce privește sănătatea
 ROMÂNIA
și negocierile colective pentru a achiziționa medicamente Figura 16. Numai în grupele cu venit ridicat nevoile
și terapii noi la prețuri rezonabile pentru cetățeni. Această nesatisfăcute în materie de asistență medicală sunt
alianță se axează în special pe produsele cu un impact comparabile cu media UE
bugetar substanțial.
Nevoi medicale nesatisfăcute
High income TotalPopulație
population Low income
Nevoile nesatisfăcute în materie de asistență Venit ridicat totală Venit scăzut

medicală s-au diminuat, dar rămân ridicate Estonia

Estonia
Greece
Grecia
Aproximativ 4,9 % dintre români au raportat nevoi Romania
România
nesatisfăcute în materie de asistență medicală în 2019 Finland
Finlanda
(Figura 16). Deși clasată a treia în UE după Estonia și Grecia, Latvia
Letonia
această rată s-a redus cu mai mult de jumătate de la un Poland
Polonia
nivel maxim de 12,2 % în 2011, deși cu diferențe importante Iceland
Islanda
între grupele de venit. Doar 1,6 % dintre persoanele din Slovenia
Slovenia
quintila cu cele mai mari venituri au declarat că au nevoi Slovakia
Slovacia
medicale nesatisfăcute, comparativ cu 8 % (în scădere Ireland
Irlanda

comparativ cu 16,2 % în 2012) dintre persoanele cu cele Belgium

Belgia

mai mici venituri. Denmark

Danemarca
Italy
Italia
Cererea de asistență medicală legată de COVID-19 și Portugal
Portugalia
introducerea unor măsuri de limitare a răspândirii bolilor EU 27
UE 27

transmisibile în timpul pandemiei au fost factori care au Bulgaria

Bulgaria

cauzat întârzieri ale consultațiilor și tratamentelor și au Croatia

Croația

determinat, de asemenea, creșterea nivelurilor de nevoi Lithuania

Lituania

nesatisfăcute. Datele obținute în urma anchetelor arată Sweden

Suedia
France
Franța
că 29 % dintre respondenții români au declarat că nu au
Cipru
Cyprus
apelat la asistență medicală în primul an al pandemiei,
Hungary
Ungaria
comparativ cu 21 % la nivelul UE (Eurofound, 2021)3. Nu
Norvegia
Norway
sunt disponibile date privind timpii de așteptare pentru Cehia
Czechia
îngrijirea medicală electivă, astfel încât este dificil să se Austria
Austria
identifice domeniile cu cele mai urgente nevoi. Măsurarea Germania
Germany
timpului de așteptare ar putea oferi informații utile menite Luxemburg
Luxembourg
să contribuie la obiectivul de îmbunătățire a accesului la Țările de Jos
Netherlands
asistență medicală. Spania
Spain
Malta
Malta
Disparitățile în ceea ce privește accesul la 0 5 10 15 20
asistență medicală sunt persistente %% reporting
de pessoas
Procent care raportează que
unmet
nevoi declaram
medical
medicale ter needs
nesatisfăcute
necessidades médicas não satisfeitas
Întrucât multe zone rurale sunt insuficient deservite,
românii care trăiesc în aceste zone continuă să se confrunte Notă: Datele se referă la nevoi nesatisfăcute pentru examinare medicală
cu un acces inegal din cauza dezechilibrelor în distribuția sau tratament din cauza costului, a distanței de călătorit sau a
perioadelor de așteptare. Este nevoie de prudență în compararea datelor
forței de muncă din domeniul sănătății în întreaga țară. între țări, deoarece există unele variații în privința instrumentului de
Provocările în materie de acces sunt exacerbate și mai anchetare utilizat. Sursă: Baza de date Eurostat, pe baza EU-SILC (datele
mult de infrastructura de transport precară. În 2018, cu se referă la anul 2019, exceptând Islanda 2018).
sprijinul Băncii Mondiale, Ministerul Sănătății a emis un
ordin privind înființarea și funcționarea unităților medicale
mobile. La jumătatea anului 2019, s-au depus eforturi 5.3 Reziliență
pentru îmbunătățirea accesului prin prelungirea valabilității
trimiterilor de la 60 la 90 de zile, facilitarea accesului la Această secțiune privind reziliența se axează în
asistență medicală pentru femeile însărcinate neasigurate principal pe impactul pandemiei de COVID-19 și pe
și extinderea domeniului de aplicare al serviciilor de zi răspunsurile la aceasta4. Astfel cum s-a menționat în
în spitale. Între timp, 30 % dintre respondenții la ancheta secțiunea 2, pandemia a avut un impact major asupra
statistică au declarat că recurg la teleconsultații pentru a sănătății populației și a mortalității în România, la fel ca în
avea acces la serviciile de sănătate în timpul pandemiei majoritatea țărilor UE, numărul oficial de 34 500 de decese
de COVID-19 (Eurofound, 2021). Acest lucru demonstrează cauzate de COVID-19 până la sfârșitul lunii august 2021
potențialul consultațiilor la distanță ca un mecanism de fiind probabil rezultatul unei subraportări substanțiale.
îmbunătățire a accesului la asistență medicală. Măsurile luate pentru a ține pandemia sub control au avut,
de asemenea, un impact semnificativ asupra economiei.
Cu toate acestea, deși PIB-ul României a scăzut cu 3,9 %,
scăderea a fost mai mică comparativ cu scăderea medie de
6,2 % la nivelul UE.

3. Datele din ancheta Eurofound nu sunt comparabile cu cele din ancheta EU-SILC din cauza diferențelor de metodologie.
4. În acest context, reziliența sistemului de sănătate a fost definită drept capacitatea de pregătire, de gestionare (absorbție, adaptare și transformare) și de
învățare ca urmare a șocurilor (Grupul de experți al UE privind evaluarea performanței sistemelor de sănătate, 2020).

State of Health in the EU · România · Profilul de țară din 2021 în ceea ce privește sănătatea 17
ROMÂNIA

Primele răspunsuri ale României la pandemia de
COVID-19 au fost rapide
România a fost afectată de pandemia de COVID-19
relativ târziu în 2020. Deși COVID-19 a fost identificat
pentru prima dată în Europa Centrală în ianuarie 2020,
primii pacienți din România au fost identificați abia
la 26 februarie. România a impus rapid măsuri stricte
de prevenție, iar în primăvara anului 2020 zborurile
internaționale au fost anulate, iar frontierele au fost
închise. Cu toate acestea, mulți dintre cei 3 milioane de
români care locuiau în străinătate (dintr-o populație totală
de 19 milioane) s-au întors acasă.
Numărul de infecții cu virusul SARS-CoV-2 și decese
asociate a crescut lent în primăvara anului 2020, dar
într-un ritm mai scăzut decât în alte țări ale UE. În vara
anului 2020, măsurile de atenuare a pandemiei au fost
relaxate ca urmare a ratelor scăzute de infectare și a
impactului asupra economiei (Figura 17). România s-a
confruntat apoi cu un al doilea val de cazuri pe durata
verii, dar în toamna și iarna anului 2020 ratele de infectare
și numărul deceselor cauzate de virusul SARS-CoV-2 au
crescut semnificativ. Drept urmare, au fost reinstituite
măsuri de atenuare a pandemiei și, în cele din urmă,
a fost dispusă o limitare totală a mișcării persoanelor.
Deși nivelurile de infectare din România au fost aparent
mai scăzute decât media UE în cea mai mare parte a
anului 2020, acest lucru este probabil legat de politica și
capacitatea de testare a țării și de faptul că este posibil ca
multe cazuri de COVID-19 să nu fi fost așadar identificate
(a se vedea Caseta 1). După o nouă creștere în primăvara
anului 2021, numărul de cazuri înregistrate a început să
scadă rapid, dar a reînceput să crească constant din vara
anului 2021.

Figura 17. Ratele de infectare cu virusul SARS-CoV-2 înregistrate în România s-au situat, în general, sub media UE
Weekly cases per 100 000 population
Cazuri săptămânale la 100 000 de locuitori
350
300
1 iunie: Ridicarea
restricției privind
250 circulația, deschiderea
restaurantelor, a plajelor
și a evenimentelor în aer
liber, precum și acordarea
200 permisiunii de a efectua
călătorii internaționale
150 22/23 martie: Închiderea
magazinelor neesențiale,
restricționarea liberei
100 circulații, suspendarea
spitalizărilor pentru
afecțiuni non-acute
50
0 măștii în toate spațiile publice
Romania European Union
România Uniunea Europeană
14 octombrie: Măștile
devin obligatorii în zonele
cu rată a incidenței
ridicată, se reintroduc
restricțiile privind
adunările de persoane
31 iulie: Introducerea
unor norme la nivel
județean pentru a facilita
organizarea evenimentelor
în spații închise și a stabili
numărul de persoane
care pot participa la un
eveniment pe baza ratelor
de incidență locale
5 noiembrie: S-a introdus
interdicția de circulație pe timp de
noapte, închiderea magazinelor mai
devreme, purtarea obligatorie a

Notă: Media UE este neponderată (numărul țărilor incluse în calcularea mediei variază în funcție de săptămână).
Sursă: ECDC pentru cazurile de COVID-19 și autorii pentru măsurile de limitare a răspândirii.

Capacitatea de testare a crescut, dar nu a ținut
pasul cu media UE
Până în martie 2020, testele au fost efectuate numai
pentru persoanele care soseau din locuri cu rate ridicate de
infectare sau care erau simptomatice. De la jumătatea lunii
martie, România a adoptat protocolul de testare ECDC și a
furnizat testarea gratuită pe bază de trimitere. Rezidenții
și personalul din centrele de îngrijire de lungă durată,
centrele de sănătate mintală și alte structuri de asistență
socială au avut prioritate la testare, iar în octombrie
2020 a fost introdusă testarea săptămânală obligatorie
a personalului din toate aceste centre rezidențiale.
Capacitatea de testare a crescut de la un centru de testare
în februarie la 57 de centre în iulie 2020 și 176 de centre
până la sfârșitul lunii ianuarie 2021. Cu toate acestea,
capacitatea de testare era încă prea scăzută pentru a
satisface cererea, iar România a avut rate de testare mai
scăzute decât media UE, în special în perioada de toamnă
și iarnă când s-a înregistrat o creștere exponențială a
cazurilor (Figura 18). Ratele ridicate ale testelor pozitive
din România de la începutul pandemiei arată că această
capacitate de testare nu a ținut pasul cu nivelurile
ridicate de transmitere comunitară a COVID-19. În iarna
anului 2020, când s-a înregistrat o creștere exponențială
a cazurilor, peste unul din patru teste PCR efectuate au
fost pozitive. În ianuarie 2021, a fost adăugată testarea
cu test antigenic rapid pentru unele grupuri prioritare în
încercarea de a identifica și izola cazurile asimptomatice.

18 State of Health in the EU · România · Profilul de țară din 2021 în ceea ce privește sănătatea
Testing a c tivity

ROMÂNIA
Figura 18. Decalajul față de UE în ceea ce privește ratele de testare pentru COVID-19 s-a accentuat, în pofida ratelor
ridicate de rezultate pozitive
Weekly
Teste tests per 100
săptămânale 000 population
la 100 000 de locuitori European Union
România RomaniaEuropeană
Uniunea

3 000

2 500

2 000

1 500

1 000

500

co u n try
Positivity European Union Romania
Rata
Note: The rate
testelor
EUpozitive România on the
average is weighted (the number of countries included in the average varies depending Uniunea
week).Europeană
35% ECDC.
Source: Austria

W eek
30% Cyprus

European
30-Dec-19
25% 6-Jan-20 13-Jan-20 20-Jan-20 27-Jan-20 3-Feb-20 10-Feb-20 1
Greece
30-Mar-20
20% 6-Apr-20 13-Apr-20 20-Apr-20 27-Apr-20 4-May-20 11-May-20 1
Italy
29-Jun-20 6-Jul-20 13-Jul-20 20-Jul-20 27-Jul-20 3-Aug-20 10-Aug-20 1
15%
Malta
28-Sep-20 5-Oct-20 12-Oct-20 19-Oct-20 26-Oct-20 2-Nov-20 9-Nov-20 1
10%
Portugal
28-Dec-20 4-Jan-21 11-Jan-21 18-Jan-21 25-Jan-21 1-Feb-21 8-Feb-21 1
5% Spain

Data extracted from ECDC on 15/03/2021 at 12:41 hrs.

Notă: Media UE este ponderată (numărul țărilor incluse în calculul mediei variază în funcție de săptămână).
CSursă:
o untrECDC.
y 10/02 /2 02 0 17/02 /2 02 0 24/02/2020 02/03/2020 09/03/2020 16/
Austria #N/A #N/A #N/A #N/A #N/A #N
Belgium
Forța de muncă din #N/A
domeniul
sănătății a #N/A Numărul de 1
paturi
din secțiile 38 terapie
de intensivă86
Bulgaria
reprezentat #N/A în furnizarea #N/A
un blocaj major de #N/A în timpul pandemiei
s-a dublat #N/A #N/A #N
Croatia
servicii în timpul pandemiei 0 0 4 3 13
Sistemul de sănătate din România are un număr mare
Cyprus #N/A #N/A #N/A 7 2
Cea mai mare provocare în ceea ce privește răspunsul la de paturi de spital, dar furnizarea unui număr suficient
Czechia 0 0 1 7 40
pandemia de COVID-19 în România a fost asigurarea unei de paturi în secțiile de terapie intensivă echipate cu
Denmark 0 0 6 14
ventilatoare mecanice pentru a face față creșterii 85
forțe de muncă suficiente din domeniul sănătății (a se vedea
Estonia 0
secțiunea 4). Numărul medicilor, asistenților medicali și 0 4 18
cererii în timpul valurilor de COVID-19 s-a dovedit a fi o 91
al altor cadre medicale specializate din secțiile de terapie provocare semnificativă. Din aproximativ 4 000 de paturi
intensivă a fost insuficient. În primăvara anului 2020, au de terapie intensivă disponibile înainte de pandemie,
fost redistribuiți lucrători din domeniul sănătății din alte doar aproximativ jumătate erau echipate cu ventilatoare
specializări, dar aceasta nu a fost o soluție sustenabilă mecanice și doar un anumit număr dintre acestea au
pe termen lung. România a angajat și a format mai mult fost alocate pacienților COVID-19, în funcție de numărul
personal, creând 2 000 de locuri de muncă temporare. Au fost de cazuri. Numărul de ventilatoare a fost crescut prin
alocate fonduri pentru prime și stimulente în natură pentru achiziții internaționale, producție națională și realocare
a atrage profesioniști. Cu toate acestea, deficitul existent de la armată. Au fost construite spitale modulare
dinaintea pandemiei a persistat, în special după toamna și s-au achiziționat cinci secții de terapie intensivă
anului 2020. Pe măsură ce se apropia iarna, iar ratele de mobile cu sprijinul autorităților locale, al organizațiilor
infectare au crescut – inclusiv în rândul personalului medical neguvernamentale și al altor donatori. Aproximativ
– au existat provocări în ceea ce privește menținerea unor 44,5 milioane EUR deblocate de guvern pentru a gestiona
niveluri adecvate de personal, ceea ce a subminat accesul la pandemia de COVID-19 (în valoare totală de 74,5 milioane
servicii și calitatea asistenței medicale. EUR) au fost alocate secțiilor de terapie intensivă. Cu toate

State of Health in the EU · România · Profilul de țară din 2021 în ceea ce privește sănătatea 19
ROMÂNIA
acestea, la 1 noiembrie 2020, doar 1 250 de paturi de terapie
intensivă erau disponibile pentru pacienții cu COVID-19.
Capacitatea a fost extinsă și mai mult, la 1 550 de paturi
de terapie intensivă în 2021, pentru a acoperi nevoia mereu
crescândă – dublu comparativ cu numărul la nivel național
la începutul pandemiei (740 de paturi în martie 2020).
România a mobilizat rapid resurse, dar în cursul
iernii au existat mai multe provocări
Ca și alte țări din UE, România s-a confruntat cu un deficit
de PPE la începutul pandemiei. Guvernul a simplificat
legislația națională privind achizițiile publice și a înființat
Oficiul Național pentru Achiziții Centralizate din cadrul
Ministerului Sănătății. Au fost trimise apeluri de urgență
către alte țări pentru a obține ajutor în achiziționarea de
PPE, ventilatoare mecanice și medicamente; acestea au
contribuit la reducerea deficitelor inițiale. De asemenea,
PPE au fost furnizate prin intermediul mecanismului
centralizat de achiziții publice al Comisiei Europene.
Pentru a evita risipa și deficitul, Centrul de Supraveghere
și Control al Bolilor Transmisibile a adoptat un set de
criterii minime pentru utilizarea rațională a PPE, pe
baza recomandărilor OMS. Deficitul de medicamente și
dispozitive medicale a fost atenuat de o interdicție privind
exportul de medicamente, dispozitive de diagnosticare și
tratament și consumabile, valabilă 12 luni.
În plus, România a reorganizat furnizarea de servicii
spitalicești, desemnând anumite spitale, secții și centre
ambulatorii exclusiv pentru îngrijirea pacienților cu
COVID-19 și desfășurând forțele militare pentru a acorda
asistență în ceea ce privește nevoia de echipamente. În
primăvara și vara anului 2020 (primul val), țara avea o
capacitate de paturi suficientă – uneori neutilizată – pentru
tratarea pacienților cu COVID-19, dar a doua creștere
exponențială a cazurilor de infectare cu virusul SARS-CoV-2
în timpul iernii 2020 a generat provocări suplimentare
pentru sistemul de sănătate deja suprasolicitat.
Medicii de familie au jucat un rol central în
gestionarea cazurilor suspectate și confirmate de
COVID-19
Încă din primele faze ale pandemiei, multe cazuri de
COVID-19 au fost gestionate de serviciile de asistență
medicală primară. Persoanele simptomatice au fost
instruite să nu se prezinte la clinici medicale, ci să își
contacteze medicul de familie prin telefon. Medicii de
familie urmau să îi îndrume apoi pe pacienți spre testare,
să îi monitorizeze la domiciliu sau să îi îndrume către
spitale, după caz. De asemenea, medicii de familie au
raportat către direcțiile județene de sănătate publică
cazurile confirmate în vederea inițierii urmăririi contacților.
Un protocol național de tratament a fost elaborat și
actualizat periodic, pe baza recomandărilor OMS și ECDC.
Ca și alte țări, România a introdus noi instrumente
pentru furnizarea de servicii medicale virtuale, altele
decât cele pentru COVID-19, în prima fază a răspunsului
său la pandemie. Accesul la servicii a fost, de asemenea,
îmbunătățit prin simplificarea procedurilor administrative
pentru consultațiile virtuale, prin facilitarea procesului
20 State of Health in the EU · România · Profilul de țară din 2021 în ceea ce privește sănătatea
prin care medicii de familie puteau prescrie medicamente
pentru pacienții cu afecțiuni cronice și prin extinderea
valabilității anumitor documente medicale, cum ar fi
trimiterile.
Măsuri speciale de protecție a rezidenților și
a personalului unităților de îngrijire de lungă
durată
România a elaborat planuri specifice de îngrijire pentru
persoanele vulnerabile care trăiesc în centre de îngrijire de
lungă durată. Au fost distribuite măști, mănuși, produse de
igienă și alimente gratuite în centre rezidențiale destinate
persoanelor în vârstă, copiilor și adulților cu handicap,
precum și altor grupuri vulnerabile. În plus, în octombrie
2020, unităților li s-a permis să introducă programul de
muncă în schimburi pentru a reduce expunerea potențială
în rândul rezidenților ca răspuns la situația epidemiologică
locală. Cu toate acestea, conform statisticilor naționale,
până la 16 mai 2020, 10 % din decesele cauzate de
COVID-19 au fost înregistrate în rândul rezidenților din
centrele pentru persoanele în vârstă și persoanele cu
handicap.
Desfășurarea vaccinării împotriva COVID-19 a fost
bine planificată, dar reticența față de vaccinare a
cauzat o stagnare a procesului de vaccinare
Campania de vaccinare împotriva COVID-19 a debutat
relativ bine în România. S-a acordat prioritate forței de
muncă din domeniul sănătății și al asistenței sociale,
înainte de a trece la populația cu cel mai mare risc
(persoane în vârstă, pacienți cu afecțiuni cronice și
persoane cu handicap) și, în cele din urmă, la populația
generală. Campania de vaccinare a fost susținută încă din
decembrie 2020 de o strategie de comunicare complexă
și coerentă pusă în aplicare de guvern. Un site web oficial
a furnizat informații privind siguranța și eficacitatea
vaccinurilor, reacțiile adverse, miturile și datele reale.
Responsabilitatea pentru asigurarea logisticii, a stocurilor,
a aprovizionării și a resurselor umane pentru desfășurarea
vaccinării a fost împărțită între Ministerul Sănătății,
Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Afacerilor
Interne. Toate materialele necesare pentru administrarea
vaccinurilor și a dispozitivelor de prim ajutor pentru
gestionarea efectelor adverse au fost achiziționate la nivel
central prin intermediul Oficiului Național pentru Achiziții
Centralizate. Vaccinarea a fost finanțată și s-a derulat
exclusiv în sectorul public. Pentru a oferi personalului care
ocupă funcții esențiale acces la vaccinuri, au fost utilizate
echipe mobile de vaccinare pentru a ajunge la persoane
aflate în centre de asistență medicală, în centre rezidențiale
de îngrijire și în cămine private. În pofida acestui început
rapid, rata de vaccinare a încetinit până când 20 % din
populație a primit două doze (Figura 19). Îmbunătățirea
logisticii pentru a ajunge la comunitățile rurale pare a fi un
factor-cheie în consolidarea programului, dar o mare parte
a populației ezită să se vaccineze și manifestă reticență în
ceea ce privește vaccinarea, probleme care trebuie să fie
depășite.

Figura 19.
COVID-19 Ritmulmortality
weekly programului de vaccinare
and vaccination s-a redus, iar acoperirea este limitată
rates
România-decese
Romania-deaths UE-decese
EU-deaths
Decese
Weeklysăptămânale la 1 000 000
deaths per 1 000 de locuitori
000 population
7 60
6
5
4
3
2
1
0 0
Notă: Media UE este neponderată (numărul țărilor incluse în calcularea mediei variază în funcție de săptămână).
Surse: ECDC pentru cazurile de COVID-19 și Our World In Data pentru ratele de vaccinare.
Pandemia a stimulat dezvoltarea sistemelor
electronice de informații
În ciuda investițiilor semnificative în tehnologiile moderne
ale informației și comunicațiilor din ultimul deceniu, există
Note:
un The EUridicat
grad average
deis fragmentare
unweighted (theanumber
datelorofși
countries used forathe averageurmărește
de duplicare
colectării datelor în sistemul de sănătate din România. În
timpul pandemiei, au fost create noi sisteme electronice
de informații pentru a îmbunătăți gestionarea resurselor
de sănătate extrem de solicitate. Până la sfârșitul lunii
octombrie 2020, a fost creat un sistem electronic de
informații pentru a îmbunătăți comunicarea dintre
laboratoare, autoritățile locale din domeniul sănătății
publice, medicii de familie și pacienți. Prin urmare, testele
de diagnosticare sunt prelucrate în 24 de ore, rezultatele
fiind trimise automat prin e-mail și mesaj text persoanei
testate și medicului său de familie (sau direcției județene
de sănătate publică, dacă pacientul nu este înscris la un
medic de familie). Direcțiile județene de sănătate publică
trimit decizii de izolare pacienților cu rezultat pozitiv
în urma testului, precum și medicilor lor de familie. În
absența altor evenimente, dosarul pacientului se închide
automat după 14 zile. Sistemul face legătura între serviciile
spitalicești și serviciile ambulatorii pentru pacienții
cu COVID-19. Pentru serviciile spitalicești, Ministerul
Sănătății a creat un sistem electronic centralizat, Centrul
Operațional de Coordonare, pentru a raporta zilnic gradul
de ocupare a paturilor, și a facilita gestionarea resurselor.
Pentru a sprijini campania de vaccinare, a fost creat un
modul special pentru COVID-19 în Registrul Electronic
Național de Vaccinări, administrat de Institutul Național
de Sănătate Publică. Registrul furnizează date pentru
monitorizarea stocurilor de vaccinuri, a distribuției și a
utilizării acestora (inclusiv numărul de doze pierdute), a
numărului de persoane vaccinate și a oricăror evenimente
adverse. După administrarea vaccinului, persoanei
vaccinate i se eliberează un certificat de vaccinare.
State of Health in the EU · România · Profilul de țară din 2021 în ceea ce privește sănătatea
ROMÂNIA
Vaccinare în România
Romania-vaccination VaccinareEU-vaccination
în UE
Procentul populației cu population
% of the două doze with
administrate
two doses(sau
(or echivalent)
equivalent)
50
40
30
20
10
Aceste evoluții rapide ale sistemelor informatice
electronice în timpul pandemiei oferă României
posibilitatea de a-și alinia strategia de dezvoltare în
domeniul sănătății digitale la inițiativa Spațiul european al
datelor privind sănătatea (Comisia Europeană, 2021b), care
varies depending on the week).
să promoveze schimbul de date medicale și să
sprijine cercetarea cu privire la noi strategii de prevenție,
precum și cu privire la tratamente, medicamente,
dispozitive medicale și rezultate.
Investițiile în infrastructura de sănătate au
beneficiat de fondurile structurale și de investiții
europene
România a beneficiat de fonduri structurale și de
investiții europene pentru programele de prevenție și de
asistență medicală primară (a se vedea secțiunea 5.1);
acestea au facilitat investițiile în sectorul sănătății. De
exemplu, în 2018, 0,6 % din PIB-ul țării a fost alocat pentru
infrastructură și echipamente în sectorul sănătății, cu
mult peste media UE de 0,4 %. Aceasta a reprezentat
10 % din totalul cheltuielilor de sănătate – mai mult
decât în orice altă țară din UE. România a solicitat, de
asemenea, ajutor nerambursabil în valoare de 14,3 miliarde
EUR și împrumuturi în valoare de 15 miliarde EUR în
cadrul Mecanismului de redresare și reziliență al UE.
Componenta de sănătate a planului României vizează
creșterea accesului la servicii medicale pentru prevenție,
diagnosticare și tratament precoce, precum și reducerea
disparităților rurale/urbane în ceea ce privește accesul
la servicii medicale, în special pentru comunitățile
rurale insuficient deservite. Acest obiectiv va fi atins prin
consolidarea rețelei de asistență medicală primară în
zonele rurale și a unităților de îngrijire neonatală la nivel
național.
21
ROMÂNIA
6 Principalele constatări
• Speranța de viață la naștere în România a
crescut cu peste patru ani în perioada 2000-2019,
dar a scăzut cu 1,4 ani în 2020 din cauza
impactului pandemiei de COVID-19. Ea rămâne
printre cele mai scăzute din UE. Factorii de risc
comportamentali constituie cauza a peste jumătate
din totalul deceselor. Românii raportează rate
relativ ridicate de consum de tutun, alimentație
nesănătoasă, consum de alcool și activitate fizică
scăzută. Excesul de greutate, obezitatea și fumatul
în rândul adolescenților sunt, de asemenea, ridicate
și au crescut constant în ultimele două decenii.
• Cheltuielile pe cap de locuitor pentru prevenție
au a doua cea mai scăzută pondere din UE. Acest
lucru însemna că, înainte de pandemie, sănătatea
publică nu dispunea de resurse suficiente și era
neperformantă. De exemplu, în rândul persoanelor
în vârstă, rata de vaccinare împotriva gripei
sezoniere a scăzut considerabil, de la puțin peste
jumătate din grupul de vârstă țintă în 2007 la
aproximativ o cincime în 2018. Cheltuielile cu
asistența medicală primară sunt, de asemenea,
cele mai scăzute, în termeni absoluți, din țările UE.
Deficiențele în ceea ce privește asistența medicală
primară și prevenția pot explica ratele ridicate
de mortalitate din cauze evitabile și din cauze
tratabile în România, acestea din urmă fiind pe
locul patru în UE în 2017.
• În ansamblu, România și-a majorat în mod
semnificativ cheltuielile pentru sănătate, dar
rămâne una dintre țările UE cu cele mai scăzute
cheltuieli destinate sănătății, atât pe cap de
locuitor, cât și ca procent din PIB. România are
niveluri ridicate de finanțare publică pentru
asistența medicală spitalicească și ambulatorie,
dar costurile directe sunt, de asemenea, ridicate,
în special pentru medicamentele administrate în
ambulatoriu. Cu toate acestea, toate tratamentele
și serviciile, inclusiv medicamentele, pentru
tratarea COVID-19 sunt furnizate gratuit.
• România formează un număr mare de practicieni
din domeniul sănătății, însă emigrația personalului
medical a contribuit la un deficit de forță de muncă
în domeniul sănătății la nivel național, iar numărul
de medici și asistenți medicali pe cap de locuitor
este cu mult sub mediile UE. Acest aspect afectează
în mod negativ accesul la îngrijire și contribuie la
timpul de așteptare. Situația forței de muncă din
domeniul sănătății a reprezentat, de asemenea, o
preocupare majoră în ceea ce privește pregătirea
pentru pandemie.
22 State of Health in the EU · România · Profilul de țară din 2021 în ceea ce privește sănătatea
• România a reușit să își mărească în mod
semnificativ capacitatea de testare în timpul
primului val al pandemiei de COVID-19, dar ratele
de testare rămân scăzute în comparație cu media
UE. Ratele ridicate de rezultate pozitive din al
doilea și al treilea val indică o capacitate de testare
care nu a ținut pasul cu viteza de transmitere
comunitară. În plus, presiunea exercitată de
pandemie asupra spitalelor a subminat accesul
la servicii de îngrijire care nu tratează COVID-19.
În a doua jumătate a anului 2020, numărul de
decese în exces în România a fost mult mai mare
decât numărul de decese raportate ca urmare
a COVID-19, ceea ce indică faptul că numărul
deceselor cauzate de COVID-19 a fost subestimat.
• Deficitul resimțit în timpul pandemiei a stimulat
crearea mai multor sisteme electronice de
informații pentru a gestiona mai bine resursele
suprasolicitate din domeniul sănătății. De
exemplu, a fost instituit un sistem de testare
pentru diagnosticare cu scopul de a îmbunătăți
comunicarea dintre laboratoare, autoritățile
locale din domeniul sănătății publice, medicii de
familie și pacienți. Un sistem electronic centralizat
– centru operațional de coordonare raportează
zilnic gradul de ocupare a paturilor, facilitând
gestionarea resurselor. Teleîngrijirea a fost, de
asemenea, dezvoltată pentru a înlocui unele vizite
la cabinetul medical, iar acest lucru ar putea
sprijini îmbunătățirea serviciilor de îngrijire pentru
comunitățile insuficient deservite în viitor.
• Campania de vaccinare împotriva COVID-19 a
debutat relativ bine în România, deși a suferit
întârzieri din cauza problemelor de aprovizionare.
Încă de la început, campania de vaccinare a
fost sprijinită printr-o strategie de comunicare
cuprinzătoare și coerentă pusă în aplicare
de guvern, dar reticența față de vaccinare a
continuat să limiteze sever acoperirea vaccinală,
iar programul de vaccinare pare să își fi încetinit
ritmul.
Surse principale
Vlãdescu C et al. (2016), Romania: health system review. Health OECD/EU (2020), Health at a Glance: Europe 2020 – State of
Systems in Transition, 18(4):1-170. Health in the EU Cycle. Paris, OECD Publishing.

Referințe
Centre for Innovation in Medicine (2021), Position Paper on
Europe’s Beating Cancer Plan: state of cancer in Romania,
Bucharest.
EU Expert Group on Health Systems Performance Assessment
(HSPA) (2020), Assessing the resilience of health systems
in Europe: an overview of the theory, current practice and
strategies for improvement.
Eurofound (2021), Living, working and COVID-19 survey, third
round (February-March 2021).
Radu C, Pana B, Furtunescu F (2018), Drug Policy in Romania.
Value in Health Regional Issues, 16:28-32.
Rebeleanu A, Toma S (2017), SocioRoMap – anchetă de
cercetare mediatori sanitari, Cluj-Napoca, Institutul Pentru
Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale, Bucharest.
WHO Regional Office for Europe, European Commission,
European Observatory on Health Systems and Policies (2021),
COVID-19 Health Systems Response Monitor – Romania.

European Commission (2020), A pharmaceutical strategy for

Europe.

European Commission (2021a), Europe’s Beating Cancer Plan.

European Commission (2021b), The European Health Data

Space.

Lista abrevierilor țărilor

Austria AT Danemarca DK Irlanda IE Malta MT Slovenia SI
Belgia BE Estonia EE Islanda IS Norvegia NO Spania ES
Bulgaria BG Finlanda FI Italia IT Polonia PL Suedia SE
Cehia CZ Franța FR Letonia LV Portugalia PT Țările de Jos NL
Cipru CY Germania DE Lituania LT România RO Ungaria HU
Croația HR Grecia EL Luxemburg LU Slovacia SK

State of Health in the EU · România · Profilul de țară din 2021 în ceea ce privește sănătatea 23
State of Health in the EU
Profilul de țară din 2021 în ceea ce privește sănătatea
Profilurile de țară în ceea ce privește sănătatea reprezintă Fiecare profil de țară oferă o sinteză a:
un pas important în ciclul în curs al Comisiei Europene
privind State of Health in the EU de brokeraj în materie de · stării de sănătate din țara respectivă
cunoaștere, produs cu asistență financiară din partea Uniunii
· factorilor determinanți pentru sănătate, cu accent pe
Europene. Profilurile reprezintă rezultatul activității comune factorii de risc comportamentali
a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică
(OCDE) și a European Observatory on Health Systems and · organizării sistemului de sănătate
Policies, în cooperare cu Comisia Europeană.
· eficacității, accesibilității și rezilienței sistemului de sănătate
Profilurile concise, relevante pentru politică se bazează pe
o metodologie transparentă și consecventă, utilizând atât Comisia completează principalele constatări ale acestor
date cantitative, cât și calitative, adaptate în mod flexibil la profiluri cu un raport însoțitor.
contextul fiecărei țări din UE/SEE. Scopul este de a crea un
Pentru informații suplimentare, a se vedea: ec.europa.eu/
mijloc pentru învățare reciprocă și schimburi voluntare, mijloc
health/state
care să poată fi folosit atât de factorii de decizie, cât și de
persoanele cu influență în materie de politici.

Vă rugăm să citați această publicație după cum urmează: OCDE/European Observatory on Health Systems and Policies
(2021), România: Profilul de țară din 2021 în ceea ce privește sănătatea, State of Health in the EU, OECD Publishing, Paris/
European Observatory on Health Systems and Policies, Bruxelles.

ISBN 9789264903814 (PDF)

Series: State of Health in the EU
SSN 25227041 (online)