Translated from English to Romanian - www.onlinedoctranslator.

com

Salariet al. Globalizare și sănătate https:// (2020) 16:57

doi.org/10.1186/s12992-020-00589-w

CERCETARE Acces deschis

Prevalența stresului, anxietății, depresiei în

rândul populației generale în timpul
pandemiei de COVID-19: o revizuire
sistematică și meta-analiză
Nader Salari1,2, Amin Hosseinian-Far3, Rostam Jalali4, Aliakbar Vaisi-Raygani4, Shna Rasoulpoor5,
Masoud Mohammadi4*, Shabnam Rasoulpoor4*și Behnam Khaledi-Paveh2

Abstract
Fundal:Pandemia de COVID-19 a avut un impact semnificativ asupra sănătății mintale publice. Prin urmare, monitorizarea și
supravegherea sănătății mintale a populației în timpul crizelor precum o pandemie este o prioritate imediată. Scopul acestui
studiu este de a analiza lucrările și constatările de cercetare existente în legătură cu prevalența stresului, anxietății și
depresiei în populația generală în timpul pandemiei de COVID-19.
Metodă:În această revizuire sistematică și meta-analiză, articolele care s-au concentrat pe prevalența stresului și anxietății în
rândul populației generale în timpul pandemiei de COVID-19 au fost căutate în Science Direct, Embase, Scopus, PubMed,
Web of Science (ISI) și Google Scholar. baze de date, fără o limită de timp inferioară și până în mai 2020. Pentru a realiza o
meta-analiză a studiilor colectate s-a utilizat modelul cu efecte aleatoare, iar eterogenitatea studiilor a fost investigată
folosind modelul I.2index. În plus. analiza datelor a fost efectuată folosind software-ul Comprehensive Meta-Analysis (CMA).

Rezultate:Prevalența stresului în 5 studii cu o dimensiune totală a eșantionului de 9074 este obținută ca 29,6% (limită de încredere
95%: 24,3–35,4), prevalența anxietății în 17 studii cu o dimensiune a eșantionului de 63.439 ca 31,9% (încredere 95% interval: 27,5–
36,7), iar prevalența depresiei în 14 studii cu o dimensiune a eșantionului de 44.531 de persoane este de 33,7% (interval de încredere
95%: 27,5–40,6).

Concluzie:COVID-19 nu numai că provoacă probleme de sănătate fizică, ci are și o serie de tulburări psihologice.
Răspândirea noului coronavirus poate afecta sănătatea mintală a oamenilor din diferite comunități. Astfel, este
esențial să se păstreze sănătatea mintală a indivizilor și să se dezvolte intervenții psihologice care pot îmbunătăți
sănătatea mintală a grupurilor vulnerabile în timpul pandemiei de COVID-19.

Cuvinte cheie:COVID-19, Coronavirus, prevalență, stres, anxietate, depresie, populație generală, meta-analiză,
revizuire sistematică

* Corespondenta:Masoud.mohammadi1989@yahoo.com;
Sh.rasoulpour@gmail.com
4Departamentul de Nursing, Școala de Nursing și Moașă, Universitatea de

Științe Medicale Kermanshah, Kermanshah, Iran

Lista completă a informațiilor despre autor este disponibilă la sfârșitul articolului

© Autorul(i). 2020Acces deschisAcest articol este licențiat în baza unei licențe internaționale Creative Commons Attribution 4.0, care permite
utilizarea, partajarea, adaptarea, distribuirea și reproducerea în orice mediu sau format, atâta timp cât acordați un credit corespunzător autorilor
originali și sursei, furnizați o link la licența Creative Commons și indicați dacă s-au făcut modificări. Imaginile sau alte materiale ale terților din
acest articol sunt incluse în licența Creative Commons a articolului, cu excepția cazului în care se indică altfel într-o linie de credit a materialului.
Dacă materialul nu este inclus în licența Creative Commons a articolului și utilizarea dorită nu este permisă de reglementările legale sau
depășește utilizarea permisă, va trebui să obțineți permisiunea direct de la deținătorul drepturilor de autor. Pentru a vedea o copie a acestei
licențe, vizitațihttp://creativecommons.org/licenses/by/4.0/. Exonerarea de dedicare a domeniului public Creative Commons (http://
creativecommons.org/publicdomain/zero/1.0/) se aplică datelor puse la dispoziție în acest articol, cu excepția cazului în care se prevede altfel
într-o linie de credit a datelor.
Salariet al. Globalizare și sănătate (2020) 16:57
fundal
În decembrie 2019, în orașul Wuhan, China, au fost
raportate cazuri neobișnuite de pacienți cu pneumonie
cauzată de noul Coronavirus (COVID-19).1], iar
răspândirea virusului a devenit rapid o amenințare
globală pentru sănătate [2]. Au existat mai multe boli
virale în ultimii 20 de ani, inclusiv sindromul respirator
acut sever (SARS) în 2003, virusul gripal cu subtipul
H1N1 în 2009, sindromul respirator din Orientul
Mijlociu (MERS) în 2012 și virusul Ebola în 2014.3–5].
Deși COVID-19 este o nouă tulpină de coronavirus, se
știe că provoacă boli, de la răceală până la boli mai severe,
cum ar fi SARS și MERS.5]. Simptomele infecției cu
coronavirus includ febră, frisoane, tuse, dureri în gât,
mialgie, greață și vărsături și diaree. Bărbații cu
antecedente de boli de bază au mai multe șanse de a fi
infectați cu virus și ar avea rezultate mai rele [6]. Cazurile
severe ale bolii pot duce la insuficiență cardiacă și
respiratorie, sindrom respirator acut sau chiar deces.7]. Pe
lângă impactul fizic, COVID-19 poate avea efecte grave
asupra sănătății mintale a oamenilor [8]. O gamă largă de
rezultate psihologice au fost observate în timpul focarului
de virus, la nivel individual, comunitar, național și
internațional. La nivel individual, oamenii sunt mai
predispuși să experimenteze frica de a se îmbolnăvi sau de
a muri, de a se simți neputincioși și de a fi stereotipați de
ceilalți.9]. Pandemia a avut un efect dăunător asupra
sănătății mintale publice, care poate duce chiar la crize
psihologice [10]. Identificarea precoce a indivizilor în
stadiile incipiente ale unei tulburări psihologice face ca
strategiile de intervenție să fie mai eficiente. Crizele de
sănătate, cum ar fi pandemia de COVID-19, duc la
schimbări psihologice, nu numai la personalul medical, ci și
la cetățeni, iar astfel de schimbări psihologice sunt
instigate de frică, anxietate, depresie sau nesiguranță.11].
Nervozitatea și anxietatea într-o societate afectează pe toată
lumea în mare măsură. Dovezi recente sugerează că oamenii
care sunt ținuți în izolare și carantină experimentează niveluri
semnificative de anxietate, furie, confuzie și stres.12]. În
general, toate studiile care au examinat tulburările psihologice
în timpul pandemiei de COVID-19 au raportat că persoanele
afectate prezintă mai multe simptome de traumă mentală,
cum ar fi suferință emoțională, depresie, stres, modificări ale
dispoziției, iritabilitate, insomnie, deficit de atenție. tulburare
de hiperactivitate, stres post-traumatic și furie [12–14].
Cercetările au arătat, de asemenea, că expunerea frecventă la
mass-media poate provoca stres [15]. Cu toate acestea, în
situația actuală, este o provocare să prezicem cu exactitate
consecințele psihologice și emoționale ale COVID-19. Studiile
efectuate în China, prima țară care a fost afectată de această
răspândire recentă a Virusului, arată că teama oamenilor de
natura necunoscută a Virusului poate duce la tulburări mintale
[16].
Pagina 2 din 11
Datorită patogenității virusului, ratei de răspândire,
ratei ridicate a mortalității care rezultă, COVID-19 poate
afecta sănătatea mintală a indivizilor din mai multe
niveluri ale societății, de la pacienții infectați și
personalul medical, până la familii, copii. , studenți,
pacienți cu boli mintale și chiar lucrători din alte
sectoare [17–19].
Luând în considerare mai multe consecințe psihologice
raportate ale COVID-19 și răspândirea acestuia (Fig.1), și
din lipsa statisticilor generale pe această temă la nivel
global, am decis să realizăm o revizuire sistematică a
studiilor existente în acest domeniu, cu scopul de a oferi o
statistică holistică, dar cuprinzătoare asupra impactului
Virusului asupra sănătății mintale a populației generale. .
Scopul acestui studiu este de a examina, revizui și analiza
sistematic literatura și rezultatele raportate ale acestora
legate de impactul COVID-19 asupra prevalenței stresului,
anxietății și depresiei.
Metodă
Ca prim pas al acestei revizuiri sistematice și metaanalize,
au fost căutate bazele de date Science Direct, Embase,
Scopus, PubMed, Web of Science (ISI) și Google Scholar.
Pentru identificarea articolelor, s-au folosit termenii de
căutare Coronavirus, COVID-19, 2019-ncov, SARS-cov-2,
Boală mintală, Problemă de sănătate mintală, Distres,
Anxietate, Depresie și toate combinațiile posibile ale
acestor cuvinte cheie.
(((((((((((((Coronavirus [Titlu/Rezumat])) SAU
(COVID-19[Titlu/Rezumat])) SAU (2019-ncov [Titlu/
Rezumat])) ȘI (SARS-cov- 2[Titlu/Rezumat])) ȘI (Boală
mintală [Titlu/Rezumat])) SAU (Problemă de sănătate
mintală [Titlu/Rezumat])) ȘI (Anxietate [Titlu/Rezumat]))
ȘI (Anxietate socială [Titlu/Rezumat] )) SAU (Tulburări de
anxietate [Titlu/Rezumat])) ȘI (Depresie [Titlu/
Rezumat])) SAU (Depresie emoțională [Titlu/Rezumat]))
SAU (Simptome depresive [Titlu/Rezumat])))))) )))))
Nu a fost luată în considerare nicio limită de timp în
procesul de căutare, iar metadatele studiilor identificate au
fost transferate în software-ul de management al
referințelor EndNote. Pentru a maximiza exhaustivitatea
căutării, listele de referințe utilizate în toate articolele
colectate au fost revizuite manual.
Criterii de includere și excludere
Criteriile de intrare în revizuirea sistematică au inclus: 1- Studii
care au examinat prevalența stresului, anxietății, depresiei în
rândul populației generale în timpul pandemiei de COVID-19.
2- Studii care au fost observaționale (adică studii non-
intervenționale) 3- Studii că textul lor complet a fost disponibil.
Criteriile de excludere a unui studiu au fost: 1- Lucrări de
cercetare fără legătură, 2- Studii fără date suficiente, 3- Surse
duplicate, 4- Lucrări de cercetare cu metode neclare 5- Studii
intervenționale
Salariet al. Globalizare și sănătate (2020) 16:57
Fig. 1Impactul pandemiei de COVID-19 asupra sănătății mintale
6- Rapoarte de caz și 7- Articole pentru care textul lor integral nu
era disponibil.
Selecția studiului
Inițial, articolele duplicat care au fost găsite în mod repetat în
diferite baze de date au fost eliminate. Apoi, a fost pregătită o
listă de titluri a tuturor articolelor rămase, astfel încât
articolele să poată fi filtrate în timpul fazei de evaluare într-un
mod structurat. Ca parte a primei etape a procesului de
revizuire sistematică, adică screening-ul, titlul și rezumatul
articolelor rămase au fost examinate cu atenție, iar un număr
de articole au fost eliminate având în vedere criteriile de
includere și excludere. În a doua etapă, adică evaluarea
eligibilității, textul integral al studiilor, rămase din etapa de
screening, a fost examinat amănunțit conform criteriilor și, în
mod similar, au fost excluse o serie de alte studii care nu au
legătură. Pentru a preveni subiectivitatea, revizuirea
articolelor și activitățile de extragere a datelor au fost
efectuate de doi recenzori, în mod independent. Dacă un
articol nu a fost inclus, a fost menționat motivul excluderii
acestuia. În cazurile în care a existat un dezacord între cei doi
recenzori, o a treia persoană a revizuit articolul. Șaptesprezece
studii au intrat în a treia etapă, adică evaluarea calității.
Evaluarea calitatii
Pentru a examina calitatea articolelor rămase (adică validitatea
metodologică și rezultatele), a fost adoptată o listă de
verificare adecvată tipului de studiu. Listele de verificare
STROBE sunt utilizate în mod obișnuit pentru a critica și a
evalua calitatea studiilor observaționale. Lista de verificare
constă din șase scale/secțiuni generale care sunt: titlu,
rezumat, introducere, metode, rezultate și discuție. Unele
Pagina 3 din 11
aceste scale au subscale, rezultând un total de 32 de câmpuri
(subscale). De fapt, aceste 32 de domenii reprezintă diferite
aspecte metodologice ale unei cercetări. Exemplele de
subscale includ titlul, enunțul problemei, obiectivele studiului,
tipul de studiu, populația statistică, metoda de eșantionare,
dimensiunea eșantionului, definirea variabilelor și
procedurilor, metoda(e) de colectare a datelor, tehnicile de
analiză statistică și constatările. În consecință, punctajul
maxim care poate fi obținut în timpul fazei de evaluare a
calității și folosind lista de verificare STROBE este 32. Luând în
considerare punctajul de 16 ca punct limită, orice articol cu
un scor de 16 sau mai mare este considerat mediu sau un
articol de înaltă calitate [20]. Șaisprezece lucrări au obținut un
scor sub 16, ceea ce denotă o calitate metodologică scăzută și,
prin urmare, au fost excluse din studiu. În studiul de față, în
urma evaluării calității prin intermediul listei de verificare
STROBE, 17 lucrări, cu o calitate medie sau înaltă, au intrat în
fazele de revizuire sistematică și meta-analiză.
Extragerea datelor
Datele din toate studiile finale au fost extrase folosind o listă
de verificare diferită pregătită în prealabil. Elementele din lista
de verificare au inclus: titlul articolului, numele primului autor,
anul publicării, locul studiului, dimensiunea eșantionului,
metoda de evaluare, sexul, tipul de studiu, prevalența
depresiei, anxietatea și stresul.
analize statistice
I2Testul (%) a fost utilizat pentru a evalua eterogenitatea
lucrărilor de cercetare selectate. Pentru a evalua distorsiunea
de publicare, din cauza volumului mare de probe care au
intrat în studiu, testul Egger a fost efectuat cu
Salariet al. Globalizare și sănătate (2020) 16:57
nivel de semnificație de 0,05 și au fost trasate parcelele
forestiere corespunzătoare. Analiza datelor a fost efectuată
folosind software-ul Comprehensive Meta-Analysis (CMA
versiunea 2.0).
Rezultate
În această lucrare, a fost evaluată prevalența stresului și a
anxietății în rândul populației generale în timpul
pandemiei de COVID-19. Articolele cu acest accent au fost
colectate fără limită de timp inferioară și până în mai 2020
și au fost revizuite sistematic conform orientărilor PRISMA.
În urma căutării inițiale, au fost identificate 350 de posibile
articole conexe și transferate în software-ul de gestionare
a referințelor, EndNote. Din cele 350 de studii identificate,
100 au fost duplicate și, prin urmare, au fost excluse. În
etapa de screening, din restul de 250 de studii, 170 de
articole au fost eliminate după evaluarea titlului și
rezumatul lor și luând în considerare criteriile de includere
și excludere. În faza de evaluare a eligibilității, din restul de
80 de studii, 60 de articole au fost eliminate după
examinarea textului lor integral, și, în mod similar, luând în
considerare criteriile de includere și excludere. La etapa de
evaluare a calității, prin evaluarea textului integral al
articolelor, și pe baza punctajului obținut din lista de
verificare STROBE pentru fiecare lucrare, din restul de 20
de studii, 3 studii, care au fost evaluate ca lucrări de
calitate metodologică scăzută, au fost eliminate și, în cele
din urmă, 17 studii transversale au ajuns la etapa finală de
analiză (a se vedea Fig.2). Detaliile și caracteristicile acestor
articole sunt, de asemenea, furnizate în Tabel1.
Investigarea eterogenității și publicația Bias
Pentru a investiga eterogenitatea studiilor, I2(%) indici
pentru prevalența stresului (I2: 96,8%), anxietate (I2: 99,3%)
și depresie (I2: 99,4%) au fost obținute. Datorită
eterogenității ridicate a studiilor, modelul cu efecte
aleatoare a fost utilizat în analiza constatărilor. Pentru a
examina prejudecățile de publicare în articolele colectate,
au fost obținuți indicii testului Egger pentru prevalența
stresului (p: 0,304) (Fig.3), anxietate (p: 0,064) (Fig.4), și
depresie (p: 0,073) (Fig.5), indicând faptul că părtinirea
publicării nu a fost semnificativă pentru niciunul dintre
cele trei simptome clinice.
Meta-analiză
Prevalența stresului în 5 dintre studiile cu o dimensiune a
eșantionului de 9074 a fost de 29,6% (IC 95%: 24,3–35,4).
Rezultatele celor 5 studii sunt evaluate de instrumentul Scala
de depresie, anxietate și stres (DASS-21) (Fig.6). Prevalența
anxietății în 17 studii cu o dimensiune a eșantionului de 63.439
a fost obținută ca fiind de 31,9% (IC 95%: 27,5–36,7) (Fig.7). Mai
mult, prevalența depresiei în 14 studii cu o dimensiune a
eșantionului de 44.531 a fost de 33,7% (IC 95%: 27,5–40,6) (Fig.
8).
Pagina 4 din 11
Cifre3,4și5prezintă diagramele Forest pentru
prevalența stresului, anxietății și depresiei bazate pe
modelul cu efecte aleatoare, în care fiecare pătrat
negru este rata de prevalență, iar lungimea liniei pe
care este situat pătratul denotă un interval de încredere
de 95%. Forma diamantului negru reprezintă rata
generală de prevalență a simptomelor.
Analiza subgrupurilor
Masa2, raportează prevalența stresului, anxietății, depresiei în
rândul populației generale în timpul pandemiei de COVID-19
pe diferite continente. Cea mai mare prevalență a anxietății în
Asia este de 32,9 (95% CI: 28,2–37,9), cea mai mare prevalență
a stresului în Europa este 31,9 (95% CI: 23,1–42,2), iar cea mai
mare prevalență a depresiei în Asia este 35,3 (95). % CI: 27,3–
44,1) (Tabel2).
Discuţie
Această lucrare este prima revizuire sistematică și
metaanaliza asupra prevalenței stresului, anxietății și
depresiei în populația generală în urma pandemiei de
COVID-19. Acest studiu a urmat metodele adecvate de
analiză a datelor secundare pentru examinarea a 17 lucrări
de cercetare conexe. Articolele utilizate în acest studiu au
fost toate transversale. Conform analizei noastre,
prevalențele stresului, anxietății și depresiei, ca urmare a
pandemiei în populația generală, sunt de 29,6, 31,9 și,
respectiv, 33,7%.
Apariția COVID-19, cu răspândirea sa rapidă, a exacerbat
anxietatea în rândul populațiilor la nivel global, ducând la
tulburări de sănătate mintală la indivizi. Acest lucru a provocat
chiar cazuri de stereotipuri și discriminare [37,38]. Prin
urmare, este necesar să examinăm și să recunoaștem stările
mentale ale oamenilor în această perioadă provocatoare,
distructivă și fără precedent. Dovezile sugerează că indivizii
pot prezenta simptome de psihoză, anxietate, traumă, gânduri
suicidare și atacuri de panică.39,40]. Studii recente au arătat în
mod similar că COVID-19 afectează rezultatele asupra sănătății
mintale, cum ar fi anxietatea, depresia și simptomele de stres
post-traumatic.22,24,31]. COVID-19 este nou și neexplorat, iar
transmiterea sa rapidă, rata ridicată a mortalității și
preocupările cu privire la viitor pot fi cauzele anxietății [41].
Anxietatea, când este peste normal, slăbește sistemul imunitar
al organismului și, în consecință, crește riscul de a contracta
virusul.39].
Cercetările arată că persoanele care urmăresc cel mai mult
știrile despre COVID-19 experimentează mai multă anxietate [
39]. Majoritatea știrilor publicate despre COVID-19 sunt
supărătoare, iar uneori știrile sunt asociate cu zvonuri, motiv
pentru care nivelul de anxietate crește atunci când o persoană
este expusă în mod constant la știrile despre COVID-19 [21].
Dezinformarea și rapoartele fabricate despre COVID-19 pot
exacerba simptomele depresive în populația generală [23].
Cele mai recente și mai precise informații, cum ar fi
Salariet al. Globalizare și sănătate (2020) 16:57
Fig. 2PRISMA (2009) diagramă de flux care demonstrează etapele pentru cernerea articolelor în această revizuire sistematică și meta-analiză
numărul de persoane care s-au îmbunătățit și progresul
medicamentelor și vaccinurilor, pot reduce nivelul de anxietate [42
]. În acest sens, profesioniștii în domeniul sănătății mintale
recomandă promovarea unor comportamente sănătoase, evitarea
expunerii la știri negative și utilizarea unor metode alternative de
comunicare, cum ar fi rețelele sociale și platformele de comunicare
digitală, pentru a preveni izolarea socială.41].
Astfel de condiții sunt și mai semnificative pentru
populațiile cu condiții de sănătate mai precare. În țările
subdezvoltate și în curs de dezvoltare condițiile epidemice
ale COVID-19 impun efecte psihologice mai mari asupra
populației, având în vedere că aceste țări sunt afectate și
de multe alte boli infecțioase. Incertitudinea cu privire la
starea de sănătate, urmărirea pacienților, îngrijirea
tratamentului și ineficiența acestor comunități pot crește,
de asemenea, vulnerabilitatea acestor comunități la
efectele psihologice ale COVID-19.21–36].
Rezultatele studiilor epidemiologice arată că femeile
prezintă un risc mai mare de depresie [43]. Femeile sunt mai
vulnerabile la stres și la tulburarea de stres posttraumatic
decât bărbații [44]. În studii recente, prevalența anxietății și a
depresiei și a stresului în timpul COVID-19
Pagina 5 din 11
pandemia este mai mare la femei decât la bărbați [
21,23,27,31].
Îmbătrânirea crește riscul de infecție și mortalitate cu
COVID-19, cu toate acestea, rezultatele studiilor existente
arată că în timpul pandemiei, nivelurile de anxietate, depresie
și stres sunt semnificativ mai mari la grupa de vârstă 21-40 de
ani. Motivul principal pentru aceasta pare să fie faptul că
această grupă de vârstă este preocupată de consecințele
viitoare și de provocările economice cauzate de pandemie,
deoarece sunt forțe de muncă active cheie într-o societate și
sunt, prin urmare, afectate în cea mai mare parte de
concedieri și închideri de afaceri.21,22,25]. Unii cercetători au
susținut că o anxietate mai mare în rândul tinerilor se poate
datora accesului lor mai mare la informații prin intermediul
rețelelor sociale, care poate provoca și stres.45].
În timpul pandemiei de COVID-19, persoanele cu un
nivel mai înalt de educație au avut niveluri mai mari de
anxietate, depresie și stres. Conform unor studii recente,
în timpul pandemiei de COVID-19, există o asociere între
nivelurile de educație și nivelurile de anxietate și depresie [
21, 31]. Potrivit unui studiu care a fost realizat în China,
prevalența mai mare a simptomelor mentale
Salariet al. Globalizare și sănătate (2020) 16:57 Pagina 6 din 11

tabelul 1Rezumatul caracteristicilor studiilor incluse

Autor An Studiu Regiunea Masculi% Evaluare Eșantionare STROBE Rezultate limită (dimensiunea eșantionului)
[Referinţă] populatie Scor metodă
Depresie Anxietate Stres
% (n) % (n) % (n)
A 2020 Iranul 10.754 34,2% DASS-21 28 sondaj online A>7 N/A 50,9% N/A
Moghanibashi- (5472)
Mansourieh
[21]
MZ 2020 China 1074 53,2% BAI BDI-II 23 sondaj online ≥8≥ 37,1% 29% N/A
Ahmed.et al. 14 (399) (312)
[22]
C Wang.et al. 2020 China 1210 32,7% DASS-21 22 sondaj online A>7 30,3% 36,4% 32,1%
[23] D>9 (367) (440) (389)
S > 10

W Cao.et al. 2020 China 7143 30,35% GAD-7 20 eșantionarea în cluster ≥5 N/A 24,9% N/A
[24] (1776)

Y Huang. et al. 2020 China 7236 45,4% GAD-7 18 sondaj bazat pe web ≥9≥ 20,1% 35,1% N/A
[25] CES-D 28 (1454) (2540)

M Ueda. et al. 2020 Japonia 1000 49,6% GAD-7 25 sondaj online ≥10≥ 43,1% 33,2% N/A
[26] PHQ-9 10 (431) (332)

D Liu.et al. 2020 China 14.592 31,6% GAD-7 26 sondaj online N/A 53,5% 44,6% N/A
[27] PHQ-9 (7503) (6196)

SJ Zhou .et al. 2020 China 8079 46,5% GAD-7 26 sondaj online >4>4 43,7% 37,4% N/A
[23] PHQ-9 (3533) (3020)

A Sigdel. et al. [ 2020 Nepal 349 54,2% GAD-7 29 sondaj online ≥10≥ 34% (119) 31% N/A
28] PHQ-9 10 (109)

SSH Kazmi. 2020 India 1000 38% DASS-21 19 sondaj online A>7 38,9% 43% 35,7%
et al. [29] D>9 (389) (430) (357)
S > 10

N Othman. 2020 Irak 548 49,6% DASS-21 19 sondaj online A>7 44,9% 47,1% 17,5%
et al. [30] D>9 (246) (258) (96)
S > 10

Y Wang. et al. 2020 China 600 44,5% SAS SDS 19 sondaj online ≥50≥ 17,17% 6,33% N/A
[31] 50 (103) (38)
M Qian. et al. 2020 China 1011 50,44% GAD-7 28 sondaj telefonic prin apelare ≥10 N/A 26,6% N/A
[32] digitală aleatorie (269)

M Shevlin. 2020 Regatul Unit 2025 48% GAD-7 22 sondaj online (eșantionarea cotelor) ≥10≥ 22,12% 21,63% N/A
et al. [33] PHQ-9 10 (448) (438)

P Odriozola- 2020 Spania 3550 35,1% DASS-21 24 social media A>6 44,1% 32,4% 37%
González. D>9 (1566) (1150) (1314)
et al. [34] S > 10

SF Agberotimi. 2020 Nigeria 502 et 53,6% GAD-7 29 Tehnica de eșantionare determinată > 5≥ 23,5% 49,6% N/A
al. [35] PHQ-9 de respondent (RDS) și eșantionare 10 (118) (249)
aleatorie prin sondaj (RSS)

C Mazza. et al. 2020 Italia [ 2766 28,3% DASS-21 27 sondaj online A>6 32,8% 18,7% 27,2%
36] D>9 (906) (517) (752)
S > 10

DASS-21Scala depresiei, anxietății și stresului,GAD-7Tulburare de anxietate generalizată 7 articole,PHQ-9Chestionar pentru sănătatea pacientului,SASScala de anxietate cu autoevaluare
Zung,SDSScala de autoevaluare a depresiei Zung,BAIInventarul de anxietate Beck,BDIInventarul de depresie Beck,CES-DCentrul de Studii Epidemiologice Scala Depresiei

în rândul persoanelor cu niveluri de educație mai înalte se
datorează probabil conștiinței de sine ridicate a acestui grup în
raport cu propria lor sănătate [46]. În plus, nivelurile de
anxietate sunt semnificativ mai mari la persoanele cu cel puțin
un membru al familiei, o rudă sau un prieten cu boala
COVID-19 [21,24,42].
Studii recente au relevat o asociere între istoricul
medical și creșterea anxietății și a depresiei cauzate
de răspândirea COVID-19.36]. Cercetările anterioare
au arătat că istoricul medical și bolile cronice sunt
asociate cu niveluri crescute de suferință psihiatrică.
42,47]. Persoane care au antecedente medicale
Salariet al. Globalizare și sănătate (2020) 16:57 Pagina 7 din 11

Fig. 3Grafic funnel al rezultatelor prevalenței stresului în rândul populației generale în timpul pandemiei de COVID-19

probleme și, de asemenea, suferă de sănătate precară, se pot
simți mai vulnerabile la o nouă boală [48].
Guvernele și oficialii din domeniul sănătății trebuie să furnizeze
informații exacte despre starea pandemiei, să respingă zvonurile
în timp util și să reducă impactul dezinformării asupra stării
emoționale a publicului larg. Aceste activități de nivel înalt au ca
rezultat un sentiment de securitate publică și potențiale beneficii
psihologice. Guvernele și autoritățile din domeniul sănătății
trebuie să se asigure că este prevăzută infrastructura pentru a
produce și furniza cantități adecvate de
echipamente de protecție personală (EIP), de exemplu măști,
dezinfectante pentru mâini și alte produse de igienă personală
în timpul pandemiei de COVID-19. Gândurile și atitudinea
optimiste și pozitive față de răspândirea COVID-19 sunt, de
asemenea, factori de protecție împotriva depresiei și anxietății
[23]. Utilizarea dispozitivelor și aplicațiilor electronice pentru a
oferi consiliere poate reduce daunele psihologice cauzate de
COVID-19 și, în consecință, poate promova stabilitatea socială.
31]. Creșterea numărului de infecții și decese este probabil să
afecteze

Fig. 4Grafic funnel al rezultatelor prevalenței anxietății în rândul populației generale în timpul pandemiei de COVID-19
Salariet al. Globalizare și sănătate (2020) 16:57 Pagina 8 din 11

Fig. 5Grafic funnel al rezultatelor prevalenței depresiei în rândul populației generale în timpul pandemiei de COVID-19

simptome de depresie și anxietate. În timpul epidemiei
H1N1, anxietatea a atins cel mai înalt punct în vârful
epidemiei și a scăzut odată cu scăderea ei.49].
Cercetarea noastră are câteva limitări; Toate studiile din
analiza noastră au fost periodice, ceea ce ar putea reflecta
starea psihologică a populației pe o perioadă de timp. Cu
toate acestea, stările psihologice se schimbă odată cu
trecerea timpului și cu modificările din mediul
înconjurător. Prin urmare, este necesar să se portretizeze
impacturile psihologice ale catastrofei COVID-19 pe o
perioadă mai lungă și mai perspectivă. Urma-
studiile up pot fi utile în clarificarea stării psihice a
populației în viitor. Deși mai multe lucrări de cercetare din
această meta-analiză au folosit aceleași teste pentru
screening-ul populației, totuși au existat câteva studii care
au urmat diferite scale pentru a evalua stresul, anxietatea
și depresia.
Concluzie
In less than a few months, the COVID-19 pandemic has
created an emergency state globally. This contagious virus
has not only raised concerns over general public

Fig. 6 The prevalence of stress in the studies based on the random effects model
Salari et al. Globalization and Health (2020) 16:57 Page 9 of 11

Fig. 7 The prevalence of anxiety in the studies based on the random effects model

Fig. 8 The prevalence of depression in the studies based on the random effects model
Salari et al. Globalization and Health (2020) 16:57 Page 10 of 11

Table 2 Investigation of the Prevalence of stress, anxiety, depression among the general population during the COVID-19 pandemic by
different continents
Psychological disorders continents Number of articles Sample Size I2 (%) Egger’s test Prevalence (95% CI)

anxiety Asia 13 54,596 99.2 0.136 32.9 (95% CI:28.2–37.9)

Europe 3 8341 98.8 0.272 23,8 (IC 95%: 16,2–33,5)

depresie Asia 10 35,688 99.5 0.224 35,3 (IC 95%: 27,3–44,1)

Europe 3 8341 99.2 0.104 32,4 (IC 95%: 21,6–45,5)

stres Asia 3 2758 96.3 0.229 27,9 (IC 95%: 19,7–37,8)

Europe 2 6316 98.5 – 31,9 (IC 95%: 23,1–42,2)

sănătate, dar a provocat și o serie de tulburări
psihologice și mentale. Conform analizei noastre, se
poate concluziona că pandemia de COVID-19 poate
afecta sănătatea mintală a indivizilor și a diferitelor
comunități. Prin urmare, în actuala criză, este vitală
identificarea indivizilor predispuși la tulburări
psihologice din diferite grupuri și la diferite straturi ale
populațiilor, astfel încât, cu strategii, tehnici și
intervenții psihologice adecvate, sănătatea mintală a
populației generale să fie păstrată și îmbunătățită.
Abrevieri
SARS:Sindromul respirator acut sever; MERS: Sindromul respirator din Orientul
Mijlociu; STROBE: Consolidarea raportării studiilor observaționale în epidemiologie;
PRISMA: Elemente de raportare preferate pentru revizuiri sistematice și meta-
analiză
Mulțumiri
De către Comitetul de Cercetare al Studenților de la Universitatea de Științe Medicale
Kermanshah.
Contribuții ale autorilor
NS și SHR au contribuit la proiectare, analiza statistică MM și RJ, au participat
la majoritatea etapelor studiului. SHR și AHF și AVR și BKH au pregătit
manuscrisul. Toți autorii au citit și au aprobat conținutul manuscrisului.
Finanțarea
Nu se aplică.
Disponibilitatea datelor și materialelor
Seturile de date sunt disponibile prin intermediul autorului corespunzător, la cerere
rezonabilă.
Aprobarea etică și acordul de participare
Nu se aplică.
Consimțământ pentru
publicare Nu se aplică.
Interese concurente
Autorii declară că nu au niciun conflict de interese.
Detalii autor
1Departamentul de Biostatistică, Școala de Sănătate, Universitatea de Științe Medicale
Kermanshah, Kermanshah, Iran.2Centrul de Cercetare pentru tulburările de somn,
Universitatea de Științe Medicale Kermanshah, Kermanshah, Iran.3Departamentul de
Sisteme de Afaceri și Operațiuni, Universitatea din Northampton, Northampton, Marea
Britanie.4Departamentul de Nursing, Școala de Nursing și Moașă, Universitatea de Științe
Medicale Kermanshah, Kermanshah, Iran.5Departamentul de Biologie, Universitatea
Islamică Azad Urmia, Urmia, Iran.
Primit: 27 mai 2020 Acceptat: 29 iunie 2020
Referințe
1. Bai Y, Yao L, Wei T, Tian F, Jin DY, Chen L și colab. Transmitere purtător
asimptomatică presupusă a COVID-19. JAMA. 2020;323(14):1406–7.
2. Wang C, Horby PW, Hayden FG, Gao GF. Un nou focar de coronavirus de îngrijorare
globală pentru sănătate. Lancet. 2020;395(10223):470–3.
3. Feldmann H, Jones S, Klenk HD, Schnittler HJ. Virusul Ebola: de la descoperire la
vaccin. Nat Rev Immunol. 2003;3(8):677–85.
4. Echipa NU, Dawood F, Jain S, Finelli L, Shaw M, Lindstrom S, et al. Apariția unui
nou virus gripal a (H1N1) de origine porcină la om. N Engl J Med.
2009;360(25):2605–15.
5. Ashour HM, Elkhatib WF, Rahman M, Elshabrawy HA. Perspective asupra noului
coronavirus recent din 2019 (SARS-CoV-2) în lumina focarelor anterioare de
coronavirus uman. Agenții patogeni. 2020;9(3):186.
6. Chen N, Zhou M, Dong X, Qu J, Gong F, Han Y și colab. Caracteristicile
epidemiologice și clinice ale a 99 de cazuri de pneumonie cu noul
coronavirus din 2019 în Wuhan, China: un studiu descriptiv. Lancet. 2020;
395(10223):507–13.
7. Holshue ML, DeBolt C, Lindquist S, Lofy KH, Wiesman J, Bruce H și colab. Primul
caz de noul coronavirus din 2019 în Statele Unite. N Engl J Med. 2020;
382:929–36.
8. Huang Y, Zhao N. Tulburare de anxietate generalizată, simptome depresive și
calitatea somnului în timpul epidemiei de COVID-19 în China: un sondaj
transversal bazat pe web. MedRxiv. 2020;288:112954.
9. Sala RC, Sala RC, Chapman MJ. Focarul de Ebola Kikwit din 1995: lecții pe care
spitalele și medicii le pot aplica la viitoarele epidemii virale. Gen Hosp
Psihiatrie. 2008;30(5):446–52.
10. Xiang YT, Yang Y, Li W, Zhang L, Zhang Q, Cheung T și colab. Este nevoie urgentă de îngrijiri
medicale mintale în timp util pentru focarul noului coronavirus din 2019.
Lancet Psihiatrie. 2020;7(3):228–9.
11. Zhang J, Lu H, Zeng H, Zhang S, Du Q, Jiang T și colab. Distresul psihologic diferențial
al populațiilor afectate de pandemia COVID-19. Comportamentul creierului Imun.
2020;87:49–50.
12. Brooks SK, Webster RK, Smith LE, Woodland L, Wessely S, Greenberg N și colab.
Impactul psihologic al carantinei și cum să o reduceți: revizuirea rapidă a
dovezilor. Lancet. 2020. 14;395(10227):912–20.
13. Wang Y, Xu B, Zhao G, Cao R, He X, Fu S. Este carantina legată de consecințe
psihologice negative imediate în timpul epidemiei H1N1 din 2009?
Gen Hosp Psihiatrie. 2011;33(1):75–7.
14. Rubin GJ, Wessely S. Efectele psihologice ale punerii în carantină a unui oraș. BMJ.
2020;368:m313.
15. Neria Y, Sullivan GM. Înțelegerea efectelor asupra sănătății mintale ale expunerii indirecte la
traume de masă prin intermediul mass-media. JAMA. 2011;306(12):1374–5.
16. Shigemura J, Ursano RJ, Morganstein JC, Kurosawa M, Benedek DM. Răspunsuri
publice la noul coronavirus 2019 (2019-nCoV) în Japonia: consecințe asupra
sănătății mintale și populațiile țintă. Psihiatrie Clin Neurosci. 2020; 74(4):281.
17. Bao Y, Sun Y, Meng S, Shi J, Lu L. Epidemia 2019-nCoV: abordați îngrijirea sănătății mintale
pentru a împuternici societatea. Lancet. 2020;395(10224):e37–e8.
18. Ryu S, Chun BC, Epidemiologia KS. O analiză intermediară a caracteristicilor
epidemiologice ale noului coronavirus din 2019. Epidemiol Health.
2020;42:e2020006.
Salariet al. Globalizare și sănătate (2020) 16:57 Pagina 11 din 11

19. Chen Q, Liang M, Li Y, Guo J, Fei D, Wang L și colab. Îngrijirea sănătății mintale pentru
personalul medical din China în timpul focarului de COVID-19. Lancet Psihiatrie.
2020;7(4):e15–e6.
20. Salari N, Mohammadi M, Vaisi-Raygani A, Abdi A, Shohaimi S, Khaledipaveh
B, şi colab. Prevalența depresiei severe la adulții iranieni în vârstă: o
metaanaliză și meta-regresie. BMC Geriatr. 2020;20(1):39.
21. Moghanibashi-Mansourieh A. Evaluarea nivelului de anxietate al populației generale
iraniene în timpul focarului de COVID-19. Asian J Psychiatr. 2020;51:102076.
22. Ahmed MZ, Ahmed O, Aibao Z, Hanbin S, Siyu L, Ahmad A. Epidemia de
COVID-19 în China și problemele psihologice asociate. Asiatic J
Psihiatru. 2020;51:102092.
epidemia de boală coronavirus (COVID-19) în rândul populației generale din China.
Int J Environ Res Public Health. 2020;17(5):1729.
43. Lim GY, Tam WW, Lu Y, Ho CS, Zhang MW, Ho RC. Prevalența depresiei în
comunitatea din 30 de țări între 1994 și 2014. Sci Rep. 2018; 8(1):1–10.
44. Sareen J, Erickson J, Medved MI, Asmundson GJ, Enns MW, Stein M, et al. Factori de risc
pentru problemele de sănătate mintală după accidentare. Deprima Anxietatea. 2013;
30(4):321–7.
45. Cheng C, Jun H, Liang B. Sistemul de evaluare a diatezei sănătății psihologice: un sondaj la
nivel național asupra scalei de trăsături rezistente pentru adulții chinezi. Stud Psychol
Comportament. 2014;12:735–42.

23. Zhou SJ, Zhang LG, Wang LL, Guo ZC, Wang JQ, Chen JC și colab.
Prevalența și corelațiile socio-demografice ale problemelor de sănătate
psihologică la adolescenții chinezi în timpul focarului de COVID-19. Eur
Copil Adolescent Psihiatrie. 2020;29:1–10.
24. Cao W, Fang Z, Hou G, Han M, Xu X, Dong J și colab. Impactul psihologic al
epidemiei de COVID-19 asupra studenților din China. Psihiatrie Res.
2020;287:112934.
25. Huang Y, Zhao N. Tulburare de anxietate generalizată, simptome depresive și
calitatea somnului în timpul focarului de COVID-19 în China: un sondaj transversal
bazat pe web. Psihiatrie Res. 2020;288:112954.
26. Ueda M, Stickley A, Sueki H, Matsubayashi T. Starea de sănătate mintală a
populației generale în timpul pandemiei de Covid-19: un sondaj național
transversal în Japonia. medRxiv. 2020;1:1–10.
46. Zhang Y, Ma ZF. Impactul pandemiei de COVID-19 asupra sănătății mintale și
calității vieții în rândul rezidenților locali din provincia Liaoning, China: un studiu
transversal. Int J Environ Res Public Health. 2020;17(7):2381.
47. Holmes EA, O'Connor RC, Perry VH, Tracey I, Wessely S, Arseneault L și colab.
Priorități de cercetare multidisciplinară pentru pandemia COVID-19: un apel la
acțiune pentru știința sănătății mintale. Lancet Psihiatrie. 2020;7:547–60.
48. Hatch R, Young D, Barber V, Griffiths J, Harrison DA, Watkinson P. Anxiety, depression
and post traumatic stress disorder after critic illness: un studiu de cohortă
prospectiv la nivelul Regatului Unit. Crit Care. 2018;22(1):310.
49. Liao Q, Cowling BJ, Lam WW, Ng DM, Fielding R. Estimarea anxietății, îngrijorării și
riscului cognitiv în relație cu comportamentele de protecție în timpul pandemiei de
gripă a/H1N1 din 2009 în Hong Kong: zece anchete transversale. BMC Infect Dis.
2014;14(1):169.

27. Liu D, Ren Y, Yan F, Li Y, Xu X, Yu X și colab. Impactul psihologic și factorii

predispozanți ai pandemiei bolii coronavirus 2019 (COVID-19) asupra
Nota editorului
publicului larg din China. 2020.
Springer Nature rămâne neutră în ceea ce privește revendicările jurisdicționale în
28. Sigdel A, Bista A, Bhattarai N, Poon BC, Giri G, Marqusee H. Depression,
hărțile publicate și afilierile instituționale.
Anxiety and Depression-anxiety comorbidity amid COVID-19 Pandemic: Un
sondaj online realizat în timpul blocării în Nepal. medRxiv. 2020;2:1–11.
29. Kazmi SSH, Hasan K, Talib S, Saxena S. COVID-19 și Lockdwon: A Study on the
Impact on Mental Health. Disponibil la SSRN 3577515. 2020.
30. Othman N. Depresie, anxietate și stres în timpul pandemiei de COVID-19
în regiunea Kurdistan, Irak. Kurdistan J Appl Res. 2020;5:37–44.
31. Wang Y, Di Y, Ye J, Wei W. Studiu privind stările psihologice publice și factorii
săi înrudiți în timpul focarului bolii coronavirus 2019 (COVID-19)
în unele regiuni ale Chinei. Psychol Health Med. 2020;30:1–10.
32. Qian M, Wu Q, Wu P, Hou Z, Liang Y, Cowling BJ și colab. Răspunsuri psihologice,
schimbări de comportament și percepții publice în timpul fazei incipiente a
focarului de COVID-19 în China: un sondaj transversal bazat pe populație.
medRxiv. 2020;22:30–7.
33. Shevlin M, Nolan E, Owczarek M, McBride O, Murphy J, Miller JG și colab. Anxietatea
legată de Covid-19 prezice simptome somatice în populația Regatului Unit. Br J
Health Psychol. 2020:27.https://doi.org/10.1111/bjhp.12430.
34. Odriozola-González P, Planchuelo-Gómez Á, Irurtia-Muñiz MJ, de Luis-García
R. Simptome psihologice ale izbucnirii crizei COVID-19 și
izolare în populația Spaniei; 2020.
35. Agberotimi SF, Akinsola OS, Oguntayo R, Olaseni AO. Interacțiuni între statutul
socioeconomic și rezultatele sănătății mintale în contextul nigerian pe
fondul pandemiei covid-19: un studiu comparativ; 2020.
36. Mazza C, Ricci E, Biondi S, Colasanti M, Ferracuti S, Napoli C, et al. Un sondaj la
nivel național privind suferința psihologică în rândul italienilor în timpul
pandemiei de COVID-19: răspunsuri psihologice imediate și factori asociați.
Int J Environ Res Public Health.
2020;17(9):3165.
37. Lima CKT, de Medeiros Carvalho PM, Lima ID, de Oliveira Nunes JV, Saraiva JS,
de Souza RI, et al. Impactul emoțional al coronavirusului 2019-nCoV (nouă
boală coronavirus). Psihiatrie Res. 2020;287:112915.
38. Hahad O, Gilan D, Daiber A, Münzel T. Public Mental Health as One of the Key
Factors in Dealing with COVID-19. Germania: Gesundheitswesen
(Bundesverband der Arzte des Offentlichen Gesundheitsdienstes); 2020.
39. Sănătatea mondială O. Sănătate mintală și considerații psihosociale în timpul
epidemiei de COVID-19, 18 martie 2020. Geneva: Organizația Mondială a Sănătății;
2020. Contract Nr.: WHO/2019-nCoV/MentalHealth/2020.1.
40. Taylor MR, Agho KE, Stevens GJ, Raphael B. Factori care influențează suferința
psihologică în timpul unei epidemii de boală: date de la primul focar de gripă
ecvină din Australia. BMC Sănătate Publică. 2008;8(1):347.
41. Banerjee D. Focarul de COVID-19: rolul crucial pe care îl pot juca psihiatrii.
Asian J Psychiatr. 2020;50:102014.
42. Wang C, Pan R, Wan X, Tan Y, Xu L, Ho CS și colab. Răspunsuri
psihologice imediate și factori asociați în etapa inițială a anului 2019