MJHS 23(1)/2020 35
ARTICOL DE SINTEZĂ
Aspecte epidemiologice în
infecţia COVID-19 bazate pe
evidenţe curente: articol de
sinteză narativă
Angela Paraschiv1*, Luminiţa Guţu1†, Diana Spătaru1†,
Ion Berdeu1†, Vasile Sofronie1†, Aliona Nastas1†
1
Catedra de epidemiologie, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie
„Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica Moldova.
Data primirii manuscrisului: 20.05.2020
Data acceptării spre publicare: 05.06.2020
Autor corespondent:
Angela Paraschiv, dr. şt. med., conf. univ.
Catedra de epidemiologie
Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”
bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, 165, Chişinău, Republica Moldova, MD-2004
e-mail: angela.paraschiv@usmf.md
Ce nu este, deocamdată, cunoscut la subiectul abordat
Infecţia COVID-19 este o maladie emergentă care, până la
moment, are un şir de particularităţi epidemiologice neclare,
cum ar fi sursele primare de infectare a omului, durata de con-
tagiozitate a bolnavului, posibilitatea transmiterii infecţiei de
la mamă la făt, profilaxia specifică în prevenirea infectării cu
acest tip de virus.
Ipoteza de cercetare
Publicaţiile care abordează particularităţile epidemio-
logice ale infecţiei COVID-19, ar putea contribui la elaborarea
măsurilor non-farmaceutice pentru prevenirea şi localizarea
precoce a focarelor de SARS-CoV-2 în condiţiile de răspândire
comunitară.
Noutatea adusă literaturii ştiinţifice din domeniu
Articolul însumează o sinteză a articolelor recent publi-
cate referitoare la particularităţile de răspândire a infecţiei
COVID-19 în funcţie de sursele de infecţie, rata de infecţiozitate,
căile de transmitere, factorii de risc ce ţin de vârsta pacienţilor,
gen, comorbidităţile asociate şi, nu în ultimul rând, tendinţele
în dezvoltarea vaccinului eficient în combaterea răspândirii
virusului SARS-CoV-2.
Rezumat
Introducere. În ultimele luni, omenirea s-a confruntat cu
o nouă ameninţare de sănătate publică, odată cu răspândirea
noului coronavirus din 2019 (SARS-CoV-2). Pentru soluţiona-
REVIEW ARTICLE
Epidemiological aspects in
COVID-19 infection based on
current evidences: article of
narrative synthesis
Angela Paraschiv1*, Luminita Gutu1†, Diana Spataru1†,
Ion Berdeu1†, Vasile Sofronie1†, Aliona Nastas1†
1
Chair of epidemiology, Nicolae Testemitanu State University of Medicine and
Pharmacy, Chisinau, Republic of Moldova.
Manuscript received on: 20.05.2020
Accepted for publication on: 05.06.2020
Corresponding author:
Angela Paraschiv, PhD, assoc. prof.
Chair of epidemiology
Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy
165, Stefan cel Mare si Sfant ave., Chisinau, Republic of Moldova, MD-2004
e-mail: angela.paraschiv@usmf.md
What is not known yet, about the topic
COVID-19 infection is an emerging disease that has a number
of unclear epidemiological features, such as the primary sourc-
es of human infection, the duration of the patient’s contagious-
ness, the possibility of transmitting the infection from mother
to foetus, and the specific prophylaxis of infection.
Research hypothesis
Publications addressing the epidemiological features of
COVID-19 infection could contribute to the development of
non-pharmaceutical measures for the prevention and early
localization of outbreaks of SARS-CoV-2 in conditions of com-
munity spread.
Article’s added novelty on this scientific topic
The article summarizes the recently published articles on
the features of the spread of COVID-19 infection according to
the sources of infection, infectivity rate, routes of transmis-
sion, risk factors related to patients age, gender, associated co-
morbidities, and last but not least, trends in the development
of the effective vaccine in combating the spread of SARS-CoV-2
virus.
Abstract
Introduction. Recently, humanity has faced a new pub-
lic health threat – the spread of the new coronavirus in 2019
(SARS-CoV-2). To address the problems caused by the high
36
rea problemelor apărute determinate de morbiditatea şi mor-
talitatea înaltă cauzată de acest virus, s-au realizat un şir de
cercetări pentru a implementa măsuri bazate pe dovezi ştiinţi-
fice care vor contribui la reducerea impactului medical, social
şi economic din întreaga lume.
Material şi metode. A fost analizată sursa bibliografică
existentă pe platforma PubMed, unde au fost selectate 251 de
articole care au tangenţă cu obiectivele cercetării noastre, iar
după excluderea articolelor focusate pe clinică, tratament şi
diagnostic, în studiu au fost selectate 72 de articole relevante
temei propuse de cercetare.
Rezultate. Sursele bibliografice analizate au permis evi-
denţierea transmiterii interumane a virusului; perioada de
incubaţie de 2-14 zile; indicele de reproducere variază de la 2
până la 6 persoane infectate, în funcţie de aplicarea măsurilor
de prevenire; sursele de infecţie pot fi persoanele asimptoma-
tice, iar cei mai vulnerabili faţă de infecţie sunt persoanele cu
vârsta înaintată şi co-morbibităţi; virusul este sensibil la acţiu-
nea peroxidului de hidrogen, hipoclorit de sodium şi alcool de
peste 60%. Totodată, reieşind din numărul mare de persoane
infectate, este iniţiată strategia de dezvoltare a vaccinului efi-
cient împotriva SARS-CoV-2.
Concluzii. Infecţia COVID-19 a cauzat un impact medical,
social şi economic foarte mare, devenind la etapa actuală o
problemă stringentă de sănătate publică care necesită soluţio-
nare. Evaluarea particularităţilor de manifestare a procesului
epidemic cu evidenţierea aspectelor epidemiologice, factorii
de risc şi măsuri de prevenire specifică vor putea contribui
la reducerea cazurilor de infectare şi stabilizarea situaţiei în
lume. În pofida faptului că un şir de publicaţii ştiinţifice menţi-
onează despre particularităţile epidemiologice de răspândire
a infecţiei, au rămas unele momente care necesită a fi eluci-
date în studiile bazate pe focarele de infecţie înregistrate în
condiţiile transmiterii comunitare.
Cuvinte cheie: infecţia COVID-19, virusul SARS-CoV-2,
sursa de infecţie, rata de reproducere, căile de transmitere,
factorii de risc, vaccin.
Introducere
Infecţia cu COVID-19 a căpătat o răspândire pandemică
într-o perioadă relativ scurtă de timp, devenind problema
prioritară de sănătate publică. Astfel, doar în 4 luni au fost
afectate 216 ţări, unde au fost infectate 4.681.529 de per-
soane şi înregistrate 310.614 de cazuri de deces (la data de
16.05.20). Epidemia globală majoră cauzată de coronavirus a
început în 2002 (SARS-CoV) care s-a răspândit în 37 de ţări şi
a provocat peste 8000 de cazuri şi aproape 800 de decese, ul-
terior în 2012, coronavirusul respirator din Orientul Mijlociu
(MERS-CoV) care s-a răspândit în 27 de ţări, provocând 2494
de cazuri şi 858 de decese la nivel mondial până în prezent.
Prezentând o ameninţare semnificativă asupra sănătăţii la
nivel mondial, COVID-19 a atras atenţia fără precedent a cer-
cetătorilor în domeniul sănătăţii publice de pe glob. Fiind o
infecţie emergentă, aceasta a determinat necesitatea realizării
studiilor ştiinţifice ce ţin de particularităţile de răspândire a
infecţiei la nivel mondial, manifestările procesului epidemic,
Aspecte epidemiologice în infecţia COVID-19
morbidity and mortality caused by this virus, a series of re-
searches, have been carried out. The aim of these researches
is to implement measures based on scientific evidence that
will help to reduce the medical, social and economic impact
worldwide.
Material and methods. The existing bibliographic source
on the PubMed platform was analysed, 251 articles, that are
related to the objectives of our research, were pre-selected,
and after excluding articles focused on clinic, treatment and
diagnosis, 72 articles relevant to the proposed research topic
were selected.
Results. The analysed bibliographic sources allowed the
highlighting of the inter-human transmission of the virus; in-
cubation period is 2-14 days; the reproduction index varies
from 2 to 6 infected people, depending on the prevention mea-
sures applied; the sources of infection can be asymptomatic
persons, the most vulnerable to infection are the elderly with
co-morbidities; the virus is sensitive to the action of hydro-
gen peroxide, sodium hypochlorite and alcohol over 60%. At
the same time, based on the large number of infected people,
the strategy for the development of effective vaccines against
SARS-CoV-2 is initiated.
Conclusions. At the current stage, COVID-19 infection
has caused a very high medical, social and economic impact,
becoming a pressing public health problem that needs to be
solved. Assessing the features of the epidemic process with
highlighting the epidemiological aspects, risk factors and spe-
cific prevention measures, will contribute to reducing the cas-
es of infection and stabilizing the situation in the world. De-
spite the fact that a number of scientific publications mention
the epidemiological features of the infection spread, there are
some moments in studies, based on outbreaks of infection re-
corded under the conditions of community transmission, that
need to be elucidated.
Key words: COVID-19 infection, SARS-CoV-2 virus, source
of infection, reproduction rate, routes of transmission, risk
factors, vaccine.
Introduction
COVID-19 infection spread in a relatively short period, be-
coming a priority public health issue. Thus, in just 4 months,
216 countries were affected, where 4,681,529 people were in-
fected and 310,614 deaths were registered (as per 16.05.2020).
The major global epidemic caused by coronavirus began in
2002 by SARS-CoV, which spread to 37 countries and caused
over 8000 cases and almost 800 deaths, later in 2012, the re-
spiratory coronavirus in the Middle East (MERS-CoV) which
spread to 27 countries, caused 2494 cases and 858 deaths
worldwide. With a significant threat to global health, COV-
ID-19 has attracted unprecedented attention of public health
researchers around the world. Being an emerging infection, it
determined the need to conduct scientific studies related to
the features of the spread of infection worldwide, the manifes-
tations of the epidemic process, risk factors, infectivity rate,
fatality rate, prevention and control measures in COVID-19
infection. In this context, more than 10,000 scientific articles
Epidemiological aspects in COVID-19 infection
factorii de risc, rata de infecţiozitate, rata fatalităţii, măsuri
de prevenire şi control în infecţia COVID-19. În acest context,
până la etapa actuală au fost publicate peste 10 mii articole
ştiinţifice în această direcţie. Dacă în luna decembrie când s-a
identificat maladia ca şi boală cu potenţial rapid de răspândi-
re, predominau un şir de întrebări din partea cercetătorilor,
clinicienilor, dar şi autorităţilor publice cu putere de decizie,
atunci deja în luna mai este posibil de a avea informaţii mult
mai vaste asupra acestor criterii, dar şi cunoştinţe despre
strategiile de prevenire non-farmaceutice, inclusiv dezvolta-
rea vaccinului eficace în lupta cu infecţia COVID-19. Estimările
actuale din cercetări variază mult, parţial datorită diferenţelor
dintre metodele şi ipotezele analitice. Astfel, ne-am propus să
studiem baza de date ştiinţifice, care relatează particularităţi-
le epidemiologice de manifestare a procesului epidemic la eta-
pa actuală şi stabilirea legităţilor de manifestare a procesului
epidemic în condiţiile actuale.
Material şi metode
A fost realizat un review al articolelor ştiinţifice publica-
te ce vizează particularităţile epidemiologice ale infecţiei cu
COVID-19. Pe platforma de căutare a paginii PubMed au fost
selectate articolele publicate din perioada 01 decembrie 2020,
utilizând cuvintele cheie „COVID-19”, „epidemiology”. La etapa
iniţială, au fost identificate 251 de articole ştiinţifice care, ulte-
rior, au fost analizate pentru a exclude articolele care nu întru-
nesc criteriile de includere. După excluderea a 31 de articole
publicate până la data de 01.01.2020, 54 de articole ce includ
studii pe animale, 94 de articole focusate pe virologie, clinică,
diagnostic şi tratament, au fost selectate 72 de articole rele-
vante studiului propus.
Rezultate
Sursa de infecţie
Infecţia COVID-19 a fost identificată, iniţial, ca o boală cau-
zată de un coronavirus de origine zoonotică, similar cu SARS şi
MERS, denumit, ulterior, COVID-19 [1], dar mai puţin virulent,
din punct de vedere al morbidităţii şi mortalităţii [2]. Cercetă-
rile ulterioare au demonstrat că SARS-CoV-2 a reuşit să-şi facă
tranziţia de la animale la oameni prin intermediul unui animal
necunoscut, depistat la piaţa fructelor de mare din Wuhan,
China. Cu toate acestea, eforturile de a identifica gazdele inter-
mediare potenţiale par să fi fost neglijate în Wuhan, iar calea
exactă de transmitere trebuie clarificată de urgenţă [3]. Este
dovedit faptul că, coronavirusul poate infecta diferite specii de
animale, inclusiv porcine, bovine, cabaline, canine, cămile, fe-
line, rozătoare, lilieci, iepuri, nurcă, şarpe şi altele animale săl-
batice [4, 5]. Pentru virusul SARS-CoV-2 a fost determinat că
liliecii sunt gazda naturală de infecţie [6], deşi liliecii nu au fost
în vânzare pe piaţa fructelor de mare din Wuhan [5]. Un studiu
realizat în China evidenţiază gazde intermediare alternative,
cum ar fi broasca ţestoasă, pangolina şi şarpele [5]. Acestea
fiind vândute ilegal pe piaţa fructelor de mare din Wuhan [5].
Între timp, mai mulţi cercetători independenţi au evidenţiat
transmiterea virusului COVID-19 de la persoană la persoană
[7-9]. Ceea ce ne demonstrează că virusul a suferit mutaţii şi
s-a adaptat la condiţiile de trai din organismul omului.
MJHS 23(1)/2020 37
have been published in this direction. In December, when the
disease was identified as a rapidly spreading disease, a series
of questions from researchers, clinicians and public authori-
ties with decision-making power predominated, then in May
it is possible to have much more information on these crite-
ria, but also knowledge about non-pharmaceutical preven-
tion strategies, including the development of effective vac-
cine in the fight against COVID-19 infection. Current research
estimates vary widely, in part due to differences in analytical
methods and assumptions. Thus, we set out a study of scien-
tific database, which relates the epidemiological features of
the manifestation of the epidemic process at the current stage
and the establishment of the features of the epidemic process
manifestations in the current conditions.
Material and methods
A review of published scientific articles on the epidemio-
logical features of COVID-19 infection was conducted. The arti-
cles published on January 1, 2020 were selected on the search
platform of the PubMed page using the keywords “COVID-19”,
“epidemiology”. At the initial stage, 251 scientific articles were
identified, which were subsequently analysed to exclude ar-
ticles that do not meet the inclusion criteria. After excluding
31 articles published until 01.01.2020, 54 articles including
animal studies, 94 articles focused on virology, clinic, diagno-
sis and treatment, 72 articles relevant to the proposed study
were selected.
Results
Source of infection
COVID-19 infection was initially identified as a disease
caused by a zoonotic coronavirus, after SARS and MERS, later
named as a novel COVID-19 [1], but appears to be less virulent
regarding to morbidity and mortality [2]. Subsequent studies
demonstrated that SARS-CoV-2 apparently succeeded in mak-
ing its transition from animals to humans through an interme-
diate host, an animal available for sale in the seafood market
from Wuhan, China. However, endeavours to identify potential
intermediate hosts seem to have been neglected in Wuhan and
the exact route of transmission urgently needs to be clarified
[3]. It is known that coronaviruses can infect many different
animal species, including swine, cattle, horses, camels, cats,
dogs, rodents, birds, bats, rabbits, ferrets, mink, snake, and
other wildlife animals [4, 5]. The multiple studies elucidated
that bats are natural reservoirs of SARS-CoV-2 [6], although
the bats were not for sale at the Wuhan Seafood Market [5].
Some studies provide more possibility of alternative interme-
diate hosts, such as turtles, pangolin and snacks [5], that are
illegally sold in seafood market from Wuhan [5]. Meanwhile,
several independent researchers have distinguished the hu-
man to human transmission of COVID-19 [7-9], which shows
that the virus has undergone mutations and has adapted to
human body.
Literature data mention that, at the present stage, patients
with clinical and asymptomatic forms of the disease are a
sources of infection in COVID-19.
38
Datele literaturii de specialitate menţionează că surse de
infecţie în COVID-19, la etapa actuală, sunt bolnavii cu forme
clinice şi asimptomatice de boală.
Este de menţionat faptul că, pacienţii aflaţi în perioada de
incubaţie şi purtătorii sănătoşi fiind surse posibile de trans-
mitere, nu pot fi identificate în mod eficient din cauza simp-
tomelor absente [10]. Un studiu realizat pe infecţia cauzată
de SARS-CoV a demonstrat că, în timpul unei erupţii într-o
instituţie medicală, dintre toţi lucrătorii medicali expuşi ris-
cului de infectare, 7,5% au fost cauzate de cazuri pozitive cu
SARS asimptomatice [11]. Un alt studiu a arătat că, din 255 de
pacienţi cu MERS-CoV confirmată de laborator, 64 de pacienţi
(25,1%) au fost raportaţi ca fiind asimptomatici [12, 13]. Un
articol din NEJM a raportat pentru prima dată un studiu care
a demonstrat transmiterea virusului la un german confirmat
cu COVID-19 infectat după un contact cu un pacient chinez
asimptomatic [14]. S-a constatat că sarcina virală detectată
la un pacient asimptomatic a fost similară cu cea detectată
la pacienţii simptomatici, ceea ce indică potenţialul mare de
transmitere a infecţiei [15]. Astfel, cu toate că pacienţii asimp-
tomatici pot infecta alte persoane, sursele bibliografice menţi-
onează că numărul pacienţilor implicaţi în procesul epidemic
este mic [15]. Totodată, pacienţii pot fi infecţioşi nu doar în
timpul manifestărilor clinice dar şi după însănătoşire. Astfel,
un cetăţean britanic care a participat la o conferinţă în Singa-
pore a infectat alte 11 persoane în timp ce se odihnea într-o
staţiune din Alpii francezi, inclusiv, la întoarcerea sa în Marea
Britanie [6].
Mecanismul şi căile de transmitere
Infecţia este caracterizată, de obicei, prin simptome respi-
ratorii, ceea ce indică transmiterea virusului prin picături [4,
9, 16], generate în timpul tusei şi strănutului, de către paci-
enţii simptomatici, dar se poate transmite şi de la persoane
asimptomatice [17], fie prin atingerea suprafeţelor contami-
nate de ele şi apoi atingerea nasului, gurii şi ochilor [4]. Studi-
ile au elucidat că încărcătura virală a virusului COVID-19 este
mai mare în cavitatea nazală în comparaţie cu faringe şi fără
diferenţe mari la persoane simptomatice şi asimptomatice [6].
Astfel, evidenţiem că persoanele asimptomatice prezintă ace-
laşi risc de contaminare ca şi cele simptomatici, iar din punct
de vedere epidemiologic, primii pot contamina un număr mai
mare de persoane din cauza depistării dificile a acestora.
În altă ordine de idei, mai multe studii au raportat simpto-
me gastrointestinale şi/sau dovezi că unii pacienţi cu infecţia
SARS-CoV-2 au ARN viral prezent în materiile fecale, ceea ce
sugerează posibilitatea de a se transmite pe calea fecal-orală
[15, 18], şi ar putea supravieţui la temperatura camerei cel pu-
ţin 1-2 zile [15]. În aceiaşi ordine de idei, publicaţia din Lancet
reaminteşte medicilor să nu ignore transmiterea SARS-CoV-2
şi prin mucoasa ochilor [19], deoarece picăturile infectate şi
fluidele corporale pot contamina cu uşurinţă epiteliul con-
junctiv uman [15].
Infecţiile respiratorii pot fi transmise prin picături de dife-
rite dimensiuni: particulele de picături >5-10 μm în diametru,
sunt denumite picături respiratorii, iar particulele de picături
cu diametrul <5 μm sunt denumite picături de nuclee [20].
Aspecte epidemiologice în infecţia COVID-19
It is important to note that, patients in incubation period
and healthy carriers are possible sources for transmission.
However, such sources of infection cannot be effectively iden-
tified due to the absent symptoms [10]. A study among health-
care workers (HCWs) exposed to patients with severe acute
respiratory syndrome (SARS), 7.5% had asymptomatic SARS-
positive cases [11]. Another study demonstrated that of 255
patients with laboratory-confirmed MERS-CoV infection, 64
patients (25.1%) were reported to be asymptomatic [12, 13].
An article in NEJM first reported a German to be confirmed
with COVID-19 after contact with an asymptomatic Chinese
patient [14]. The study reported that a viral load detected in
an asymptomatic patient was similar to that detected in symp-
tomatic patients, indicating the potential for transmission in
asymptomatic patients [15]. So, the idea of the authors is that
these asymptomatic patients may infect others or develop
symptoms later, but the number of patients involved is small
[15]. At the same time, patients can be contagious not only
during clinical manifestations but also after recovery. Thus, a
British citizen who attended a conference in Singapore, infect-
ed another 11 people while resting in a resort in the French
Alps, and after his return to UK [6].
Mechanism and routes of transmission
The infection is usually characterized by respiratory symp-
toms, which indicate the transmission of the virus by droplets
[4, 9, 16], generated during coughing and sneezing, by symp-
tomatic patients, but can also be transmitted from asymptom-
atic people [17], either by touching the surfaces contaminated
by them and then touching the nose, mouth and eyes [4]. Stud-
ies have shown that the viral load of COVID-19 virus is higher
in the nasal cavity compared to the pharynx, and without large
differences in symptomatic and asymptomatic individuals [6].
Thus, we point out that asymptomatic people have the same
risk of contamination as symptomatic ones, and from an epi-
demiological point of view, the first ones can contaminate a
larger number of people due to their difficult detection.
Several studies have reported gastrointestinal symptoms
and/or evidence that some patients with SARS-CoV-2 infec-
tion have viral RNA present in the faeces, suggesting the pos-
sibility of faecal-oral transmission [15, 18], and could survive
at room temperature for at least 1-2 days [15]. In the same
ideas, the Lancet reminds physicians not to ignore the trans-
mission of SARS-CoV-2 through the eye’s mucosa [19], as in-
fected droplets and body fluids can easily contaminate human
epithelium conjunctiva [15].
Respiratory infectious diseases can be transmitted by
droplets of different sizes: droplet particles >5-10 μm in diam-
eter, are called respiratory droplets, and droplet particles with
a diameter <5 μm are called nucleus droplets [20]. According
to current evidence, COVID-19 virus is transmitted primar-
ily between humans through respiratory droplets with a di-
ameter >5-10 μm and contact [21]. In the analysis of 75,465
COVID-19 cases in China, airborne transmission was not dem-
onstrated [22]. At the same time, a recent study reports that
nebulization-generated SARS-CoV-2 may remain viable in
aerosols <5 μm for several hours, suggesting that SARS-CoV-2
Epidemiological aspects in COVID-19 infection
Conform dovezilor actuale, virusul COVID-19 este transmis, în
primul rând, între oameni prin picături respiratorii cu dime-
trul >5-10 μm şi contact [21]. Într-o analiză a 75.465 de cazuri
COVID-19 în China, transmiterea aeriană nu a fost demonstra-
tă [22]. Totodată, un studiu recent relatează că, SARS-CoV-2
generat prin nebulizare poate rămâne viabil şi în aerosolii
<5 μm pe o perioadă de câteva ore, astfel, sugerând că SARS-
CoV-2 ar putea fi transmis cel puţin parţial şi prin aerosoli cu
particule mici [23, 24].
În prezent, nu există dovezi care să arate că SARS-CoV-2
poate fi transmis şi pe cale verticală de la mamă la făt [4, 25].
Au fost colectate probe neonatale din faringe, lichid amniotic,
sânge de cordon şi probe de lapte de la şase paciente care au
născut prin cezariană şi toate probele au fost negative pentru
SARS-CoV-2. Totodată, reieşind din numărul mic de cercetări,
se recomandă a continua investigaţiile pentru a putea de-
monstra importanţa transmiterii intrauterine [25]. Cazuri de
transmitere a infecţiei COVID-19 la nou-născut, au fost descri-
se în perioada postnatală [4].
Persistenţa virusului în mediul extern
Autorii menţionează că, virusul se poate păstra pe supra-
feţe de la câteva ore până la câteva zile. Studiile bazate pe
persistenţa virusurilor SARS-CoV-2 şi SARS-CoV-1 pe diferite
medii cum ar fi aerosoli, plastic, oţel inoxidabil, cupru şi car-
ton au constat că, SARS-CoV-2 a rămas viabil în aerosoli timp
de 3 ore, cu o reducere a titrului infecţios de la 103,5 la 102,7
TCID50 pe litru de aer. Această reducere a fost similară cu cea
observată cu SARS-CoV-1, de la 104,3 la 103,5 TCID50 pe mi-
lilitru [24]. SARS-CoV-2 a fost mai stabil pe plastic şi oţel ino-
xidabil decât pe cupru şi carton, unde virusul a fost detectat
până la 72 de ore de la aplicarea pe aceste suprafeţe, deşi titrul
virusului a fost redus foarte mult după 72 de ore pe plastic şi
după 48 de ore pe oţel inoxidabil [24]. Aceste descoperiri sunt
similare celor cu SARS-CoV-1, în care aceste forme de transmi-
tere au fost asociate cu răspândirea nosocomială [24]. Astfel,
riscul infectării personalului medical în timpul acordării asis-
tenţei medicale este foarte mare.
Pe lângă faptul că virusul poate rămâne viabil pe suprafe-
ţe timp de câteva zile în condiţii atmosferice favorabile, este
de menţionat că acesta este distrus în mai puţin de un minut
după aplicarea dezinfectanţilor obişnuiţi cum ar fi etanol de
62-71%, hipoclorit de sodiu 0,1%, peroxid de hidrogen 0,5%
etc [4, 6]. Alte preparate biocide, cum ar fi 0,05-0,2% clorură
de benzalconiu sau 0,02% clorhexidină clorhidrat sunt mai
puţin eficiente [4].
Perioada de incubaţie şi indicele de reproducere
În prezent, este demonstrat că perioada de incubaţie a CO-
VID-19 constituie 1-14 zile. Totuşi, majoritatea cercetărilor au
evidenţiat că perioada de incubaţie este mai mică de 14 zile,
în medie fiind de 3-7 zile. Există 2 studii conform cărora pe-
rioada medie de incubaţie este de 5,2 zile, bazate pe analiza
retrospectivă a 10 cazuri în stadiul incipient al epidemiei din
China CDC (CI95%: 4,1 – 7,0; 95% dintre pacienţi au dezvoltat
semne clinice după 12,5 zile) şi Universitatea Johns Hopkins,
pe baza estimărilor a 101 cazuri confirmate publicate în 38
MJHS 23(1)/2020 39
may be transmitted at least partially through small particle
aerosols [23, 24].
Currently, there is no evidence that SARS-CoV-2 can also
be transmitted vertically from mother to foetus [4, 25]. Neo-
natal samples from the pharynx, amniotic fluid, cord blood
and milk samples were collected from six caesarean delivery
patients and all samples were negative for SARS-CoV-2. At the
same time, based on the small number of researches, it is rec-
ommended to continue the investigations in order to be able
to demonstrate the importance of intrauterine transmission
[25]. Cases of transmission of COVID-19 infection to the new-
born have been described in the postnatal period [4].
Persistence of the virus in the external environment
The authors mention that the virus can survive on surfac-
es from a few hours to a few days. Studies based on the per-
sistence of SARS-CoV-2 and SARS-CoV-1 viruses on various
media such as aerosols, plastics, stainless steel, copper and
cardboard found that SARS-CoV-2 remained viable in aerosols
for 3 hours, with a reduction in infectious titre from 103.5 to
102.7 TCID50 per litre of air. This reduction was similar to
that observed with SARS-CoV-1, from 104.3 to 103.5 TCID50
per millilitre [24]. SARS-CoV-2 was more stable on plastic and
stainless steel than on copper and cardboard, where the virus
was detected up to 72 hours after application on these surfac-
es, although the virus titre was greatly reduced after 72 hours
on plastic and after 48 hours on stainless steel [24]. These
findings are similar to those with SARS-CoV-1, and that forms
of transmission have been associated with nosocomial spread
[24]. Thus, the risk of infecting healthcare professionals dur-
ing healthcare is very high.
In addition to the fact that the virus can remain viable on
surfaces for several days in favourable conditions, it is men-
tioned that it is destroyed in less than a minute after the ap-
plication of common disinfectants such as 62-71% ethanol, 0,
1% of sodium hypochlorite, 0.5% hydrogen peroxide etc [4, 6].
Other biocidal preparations, such as 0.05-0.2% benzalkonium
chloride or 0.02% chlorhexidine hydrochloride are less effec-
tive [4].
Incubation period and reproduction index
Currently, it is shown that the incubation period of COV-
ID-19 is 1-14 days. However, most researches have shown that
the incubation period is less than 14 days, averaging 3-7 days.
There are 2 studies according to which the average incubation
period is 5.2 days, based on retrospective analysis of 10 cases
in the early stages of the Chinese CDC epidemic (CI95%: 4.1 to
7.0; 95% of patients developed clinical signs after 12.5 days),
and Johns Hopkins University based on estimates of 101 con-
firmed cases published in 38 provinces, regions or countries
(for CI95%: 4.4 to 6.0; and 97.5%) of patients developed clini-
cal signs after 10.5 days) [26, 27].
The spread of a new pathogenic infectious agent is char-
acterized by the evolution of the epidemic process through
three phases: (1) the initial phase of slow accumulation of new
cases of infection (often undetectable); (2) the second phase
of rapid growth of cases of disease and deaths; (3) a possible
40
de provincii, regiuni sau ţări (pentru CI95%: 4,4 până la 6,0;
iar 97,5% dintre pacienţi au dezvoltat semne clinice după 10,5
zile) [26, 27]. Răspândirea unui nou agent infecţios patogen
este caracterizată prin evoluţia procesului epidemic prin trei
faze distincte: (1) faza iniţială de acumulare lentă a noilor
cazuri de infectare (adesea nedetectabile); (2) a doua fază
de creştere rapidă a cazurilor de îmbolnăvire şi deces; (3) o
eventuală încetinire a transmiterii datorită reducerii număru-
lui de persoane sensibile, ceea ce duce, în mod tipic, la finali-
zarea primei unde epidemice [28]. Cea mai clasică metodă de
modelare a procesului epidemic în maladiile infecţioase este
modelul SIR, care reprezintă dinamica evoluţiei unei persoane
de la starea de receptivitate (S), la faza de infecţiozitate (I) şi,
ulterior, faza de recuperare (R) [29]. Abordarea standard R0
poate furniza informaţii ştiinţifice mai detaliate, dacă modelul
„Susceptibil-Infectat-Recuperat”, (SIR), este reglat corect [29].
O importanţă deosebită o are indicele de reproducere de
bază (R0), care este definit ca număr mediu de cazuri secunda-
re generate de un caz de boală într-o populaţie total sensibilă.
Studiile realizate utilizând metode stohastice şi statistice pen-
tru estimările curente ale R0 mediu au demonstrat că acesta va-
riază de la 1,9 la 6,5 reflectate în opt publicaţii [1, 30, 31]. Din
20 de estimări, 13 se încadrează în intervalul 2,0 şi 3,0. Esti-
mările sunt comparabile cu cele ale SARS-CoV, la care R0 în faza
timpurie a focarului din Hong Kong a constituit 2,7 şi Singapore
2,2-33,6 [30, 32], iar în gripa pandemică H1N1 din 2009, acesta
a constituit 1,3-2,0. Totodată, cel mai mare indice de reprodu-
cere în SARS-CoV-2 a constituit 6,47 şi este determinat într-o
analiză primară a numărului de cazuri raportate în China până
la 22 ianuarie 2020, unde ratele de contact au fost mai mari
în perioada sărbătorii de Anul Nou [33]. Este demonstrat că
dacă R0 >1, atunci numărul de infectări este probabil să creas-
că, iar dacă R0 <1, transmisia infecţiei este probabil să dispară
[1]. Numărul de reproducere de bază este un concept central
în epidemiologia bolilor infecţioase, indicând riscul unui agent
infecţios în ceea ce priveşte răspândirea epidemiei.
Răspândirea infecţiei COVID-19 în lume şi Republica
Moldova
Actualmente, sunt înregistrate 4.681.529 de persoane in-
fectate şi 310.614 persoane decedate în lume (16.05.2020)
[34]. Incidenţa prin infecţia cu COVID-19 la nivel mondial con-
stituie 60,13 la 100.000 populaţie. Cele mai multe cazuri sunt
înregistrate pe continentul American cu 1.909.483 de cazuri
(40,78%). Pe locul doi, este situată regiunea Europeană unde
s-au înregistrat 1.848.445 de cazuri (37,61%), urmată de re-
giunea Mediterana de Est cu 315.668 cazuri (6,74%), Regiu-
nele Pacificul de Vest – 166.721 cazuri (3,56%), Asia de Sud-
Est – 127.995 cazuri (2,73%) şi Africa – 56.461 cazuri (1,20%)
[34]. Conform datelor OMS, la moment, cele mai afectate sau
dovedit a fi SUA – 1.382.362 cazuri, Rusia – 272.043 cazuri,
Regatul Unit – 236.715 cazuri, Spania – 230.183 cazuri, Italia –
223.885 cazuri, Brazilia – 202.918 cazuri, Germania – 173.772
cazuri şi Turcia – 146.457 cazuri.
Rata fatalităţii la nivel global constituie 6,63% (302.059
cazuri). Cele mai multe cazuri de deces au fost înregistrate în
Europa – 9,04% şi pe continentul american – 5,98% [35].
Aspecte epidemiologice în infecţia COVID-19
slowdown in transmission due to the reduction in the number
of sensitive individuals, which typically leads to the comple-
tion of the first epidemic wave [28]. The most classic method
of modelling the epidemic process in infectious diseases is
the SIR model, which represents the dynamics of a person’s
evolution from the state of susceptible (S), to the infectivity
phase (I) and subsequently the recovery phase (R) [29]. The
standard approach R0 can provide more detailed scientific in-
formation if the “Susceptible-Infected-Recovered”, (SIR), model
is set correctly [29].
The basic reproductive index (R0), which is defined as the
number of secondary cases generated by a case of disease in a
totally sensitive population, is of particular importance. Stud-
ies using stochastic and statistical methods for current esti-
mates of mean R0 have shown that it ranges from 1.9 to 6.5
reflected in eight publications [1, 30, 31]. Of the 20 estimates,
13 are in the 2.0 and 3.0 range. The estimates are comparable
to those of SARS-CoV, in which R0 in the early phase of the
Hong Kong outbreak was 2.7 and Singapore 2.2-33.6 [30, 32],
and in the 2009 H1N1 pandemic influenza, it was 1.3-2.0. At
the same time, the highest reproduction rate in SARS-CoV-2
was 6.47 and is determined in a primary analysis of the cases
reported in China until January 22, 2020, where contact rates
were higher during New Year’s Eve [33]. It is shown that if R0
>1, then the number of infections is likely to increase, and if
R0 <1, the transmission of the infection is likely to disappear
[1]. Basic reproductive numbers are a central concept in the
epidemiology of infectious diseases, indicating the risk of an
infectious agent in terms of the spread of the epidemic.
COVID-19 infection spread in the world and in the Re-
public of Moldova
There are currently 4,681,529 infected people and
310,614 deaths worldwide (16.05.2020) [34]. The incidence
of COVID-19 infection worldwide is 60.13 per 100,000 peo-
ple. Most cases are recorded in the Americas with 1,909,483
cases (40.78%). On the second place is the European region,
where there are 1,848,445 registered cases (37.61%), fol-
lowed by the Eastern Mediterranean region with 315,668
cases (6.74%), the Western Pacific Regions – 166,721 cases
(3.56%), Southeast Asia – 127,995 cases (2.73%) and Africa
– 56,461 cases (1.20%) [34]. According to WHO data, cur-
rently the most affected are the US – 1,382,362 cases, Russia
– 272,043 cases, the United Kingdom – 236,715 cases, Spain
– 230,183 cases, Italy – 223,885 cases, Brazil – 202 918 cases,
Germany – 173,772 cases and Turkey – 146,457 cases. The fa-
tality rate globally is 6.63% (302,059 cases). Most deaths were
recorded in Europe – 9.04% and in the Americas – 5.98% [35].
In the Republic of Moldova, on 16.05.2020, 5,934 cases of
COVID-19 infection were reported, being on the 50th place
worldwide, the incidence per 100 thousand of population was
147.14 [36]. At the same time, in present 207 deaths are re-
corded, and the fatality rate is 3.48%.
The size of the outbreak
Three studies conducted on the model of the Wuhan epi-
demic have shown that doubling the number of cases in the
Epidemiological aspects in COVID-19 infection
În Republica Moldova, la data de 16.05.2020, au fost rapor-
tate 5934 cazuri de infecţie COVID-19, fiind pe locul 50 la ni-
vel mondial, incidenţa la 100 mii populaţie a constituit 147,14
[36]. Totodată, la etapa actuală, sunt înregistrate 207 decese,
iar rata fatalităţii constituie 3,48%.
Dimensiunile focarului
Trei cercetări realizate pe modelul epidemiei din Wuhan
au permis evidenţierea faptului că dublarea numărului de ca-
zuri în epidemie este estimată la 6,4-7,4 zile [30]. O analiză
bazată pe modelarea matematică a estimat că peste 75.815
(CI95% 37.304 – 130.330) persoane au fost infectate până la
25 ianuarie 2020, iar numărul de cazuri s-a dublat la fiecare
6,4 zile [32]. Astfel, timpul necesar pentru dublarea numărului
de cazuri în epidemia COVID-19 este estimat în medie de 6-7
zile.
Factorii de risc
Infecţia provocată de virusul SARS-COV-2 este o boală in-
fecţioasă emergentă, iar populaţia de toate rasele şi vârstele
au o sensibilitate absolută faţă de acest virus de tip nou [37].
Totuşi, există îngrijorări că pandemia COVID-19 nu va afecta la
fel toate populaţiile, unele fiind deosebit de vulnerabile [38].
Este clar că anumite grupuri de populaţie, cum ar fi per-
soanele cu co-morbidităţi, vârstă înaintată, o stare imunocom-
promisă şi deprinderi dăunătoare prezintă un risc ridicat de
boală severă, precum şi un prognostic rezervat [37, 39, 40].
În Regatul Unit, până la 25% din populaţie este desemnată ca
fiind cu risc ridicat, incluzând toţi adulţii cu vârsta peste 70
de ani şi cei cu condiţii de sănătate subiacente, precum sunt
bolile respiratorii, cardiovasculare şi cancerul [41].
Riscul de a face o formă gravă şi deces în COVID-19 creşte
odată cu avansarea în vârstă şi prezenţa condiţiilor de sănăta-
te comorbide [2, 42]. Studiile realizate în China, Marea Brita-
nie, Italia şi SUA au identificat persoanele cu vârsta înaintată
ca şi indivizi mai susceptibili la acţiunea virusului SARS-CoV-2
[40, 42-46] vârsta peste 65 de ani: OR = 6,06, CI95% = 3,98
– 9,22), p<0,0001 [47]. Conform datelor CDC din China, majo-
ritatea pacienţilor au fost cu vârsta cuprinsă între 30 şi 79 de
ani (87%) [48]. Astfel, rata fatalităţii COVID-19 s-a dovedit a
fi de 14,8% la pacienţii cu vârsta mai mare de 80 de ani şi de
<4% la pacienţii de până la de 70 de ani [49]. Proporţia paci-
enţilor decedaţi cu vârsta cuprinsă între 60 şi 69 de ani a fost
semnificativ mai mică decât cea a pacienţilor supravieţuitori
(p<0,001), în timp ce proporţia pacienţilor decedaţi cu vârsta
peste 80 de ani a fost semnificativ mai mare (p = 0,014) [50].
Un alt studiu a constatat că pacienţii în etate (vârsta ≥64 ani)
au prezentat o mortalitate mai mare decât pacienţii mai tineri
(vârsta ≤63 ani) (36% vs 15%; diferenţă, 21% (CI95% = 17%
– 26%, p<0,001). În rândul pacienţilor cu vârsta înaintată, co-
morbidităţile erau mult mai frecvente [51]. Aceste particulari-
tăţi subliniază importanţa măsurilor de protejare persoanelor
cu vârsta peste 60 ani şi a celor cu condiţii medicale subiacen-
te [52].
Un alt aspect elucidat, al persoanelor din grupul de risc
major au fost legate de gen. Analiza surselor bibliografice a
evidenţiat că genul masculin este mai frecvent afectat de in-
MJHS 23(1)/2020 41
epidemic is estimated at 6.4 to 7.4 days [30]. An analysis
based on mathematical modeling estimated that over 75,815
(CI95% = 37,304 to 130,330) of people were infected by Janu-
ary 25, 2020, and the number of cases doubled every 6.4 days
[32]. So, the time required for doubling the number of cases in
the COVID-19 epidemic is estimated at an average of 6-7 days.
Risk factors
The infection caused by the SARS-CoV-2 is an emerging in-
fectious disease, and people of all races and ages have an ab-
solute susceptibility to this new type of virus [37]. However,
there are concerns that the pandemic COVID-19 will not affect
all the population equally; some of them are being particularly
vulnerable [38].
It is clear that certain population groups, such as people
with comorbidities, old age, an immunocompromised condi-
tion and harmful habits have a high risk of severe disease, as
well as a reserved prognosis [37, 39, 40]. In the United King-
dom, up to 25% of the population is identified as at high risk,
including all adults over the age of 70 and those with underly-
ing health conditions, such as respiratory diseases, cardiovas-
cular diseases and cancer [41].
The risk of severe form and death in COVID-19 increases
with advancing age and the presence of comorbid health con-
ditions [2, 42]. Studies in China, the United Kingdom, Italy, and
the United States have identified older people as individuals
more susceptible to the action of the SARS-CoV-2 virus [40,
42-46] age over 65 years: OR = 6.06, CI95% = 3.98 to 9.22, p
<0.00001 [47]. According to the China CDC data, the major-
ity of patients were between 30 and 79 years old (87%) [48].
Thus, the COVID-19 fatality rate was found to be 14.8% at the
patients older than 80 years and <4% at the patients up to 70
years [49]. The proportion of patients who died at the age of
60 to 69 years was significantly lower than that of surviving
patients (p<0.001), while the proportion of patients who died
over the age of 80 was significantly higher (p = 0.014) [50].
Another study found that elderly patients (age ≥64 years)
had a higher mortality than the younger patients (age ≤63
years) (36% vs 15%; difference, 21%, CI95% = 17% to 26%;
p<0.001). Among elderly patients, comorbidities were much
more common [51]. These features underline the importance
of the protection measures of people over the age of 60 and
those with underlying medical conditions [52].
Another elucidated aspect of the people in greater risk
group was related to gender. Analysis of bibliographic sourc-
es has showed that men are more frequently affected by CO-
VID-19 infection than women [27, 47-51, 53]. This phenom-
enon is explained by the higher frequency of risk factors that
contribute to the aggravation of the disease in the male popu-
lation [54, 55]. Analysis of patients affected by COVID19 in the
US showed that 54.4% of all of them were men [45]. Men may
face a higher risk of developing critical conditions OR = 1.76,
CI95% = 1.41 to 2.18, p<0.0001 [47]. The same feature was
found in Italy [56], which could be partly due to increased rates
of smoking and associated comorbidities [41]. Thus, speaking
of patients hospitalized in intensive care in Lombardy (Italy),
42
fecţia cu COVID-19 decât femeile [27, 47-51, 53]. Acest feno-
men este explicat prin frecvenţa mai mare a factorilor de risc
care contribuie la agravarea bolii la populaţia masculină [54,
55]. Analiza pacienţilor afectaţi de COVID-19 din SUA a ară-
tat că 54,4% din totalul acestora au fost bărbaţi [45]. Bărbaţii
s-ar putea confrunta cu un risc mai mare de a dezvolta stări
critice OR = 1,76; CI95% = 1,41 – 2,18, p<0,00001 [47]. Aceiaşi
particularitate a fost constatată şi în Italia [56] care ar putea fi
parţial datorată ratelor sporite de fumători şi comorbidităţilor
asociate [41]. Astfel, pacienţi internaţi în terapie intensivă din
Lombardia (Italia), 82% dintre bolnavi au fost bărbaţi, 49%
dintre pacienţi aveau hipertensiune cronică, 21% – boli cardio-
vasculare, 17% – diabet, 8% – neoplazii, 4% – boala pulmonară
obstructivă cronică şi 3% – insuficienţă renală cronică [44].
Evaluările factorilor de risc pe baza datelor din China, Eu-
ropa şi SUA indică faptul că cei cu risc mai mare de boală se-
veră din COVID-19 includ bărbaţi mai în vârstă, inclusiv per-
soane de toate vârstele care au obezitate şi afecţiuni medicale
subiacente, cum ar fi hipertensiune arterială, boli cardiovascu-
lare, boli pulmonare cronice şi boli metabolice cronice, cum ar
fi diabetul de tip 2 [52]. Principalele comorbidităţi constatate
la pacienţii spitalizată au fost hipertensiunea arterială (15-
30%), diabetul zaharat (7,4-19%) şi patologiile vasculare (2,5-
8%) [54, 55]. Proporţia bolilor subiacente, cum ar fi hiperten-
siunea, diabetul, bolile cardiovasculare şi bolile respiratorii au
fost semnificativ statistic mai mari la pacienţii critici în com-
paraţie cu pacienţii care nu au fost critici (diabet: OR = 3,68,
CI95% = 2,68 – 5,03, p<0,00001; hipertensiune arterială: OR =
2,72, CI95% = 1,60 – 4,64, p = 0,0002; boli cardiovasculare: OR
= 5,19, CI95% = 3,25 – 8,29, p<0,00001; boli respiratorii: OR
= 5,15, CI95% = 2,51 – 10,57, p<0,00001) [47]. Comorbidităţi-
le preexistente, cum ar fi hipertensiunea arterială, diabetul şi
bolile cardiovasculare sunt asociate cu o severitate mai mare
şi cu o rată mai mare de fatalitate a COVID-19 [47, 49, 50, 57].
La 89,3% din pacienţii adulţi afectaţi de SARS-COV-2 au fost
constatate una sau mai multe afecţiuni de bază, iar cele mai
frecvente afecţiuni au fost hipertensiunea arterială (49,7%),
obezitatea (48,3%), boala pulmonară cronică (34,6%), diabe-
tul zaharat (28,3%) şi bolile cardiovasculare (27,8%) [45]. De-
oarece majoritatea populaţiei cu diabet zaharat sunt de vârstă
înaintată şi au multiple co-morbidităţi, obezitate, emfizem, hi-
pertensiune arterială şi insuficienţă cardiacă, prezintă un risc
mai mare de infecţie şi pot avea consecinţe mai grave în cazul
în care contractează virusul [58, 59].
Alte studii menţionează faptul că, obezitatea şi fumatul au
fost asociate cu riscuri crescute pentru COVID-19 [60-62, 52].
Obezitatea creşte semnificativ riscul de hipertensiune arteri-
ală, diabet de tip 2 şi boli cardiovasculare, care prezintă trei
dintre cele mai importante afecţiuni de bază pentru COVID-19
[41, 44, 52]. Studiile au arătat că, obezitatea (IMC >30 kg/m2)
şi obezitatea severă (IMC >35 kg/m2) au fost prezente în
47,6% şi, respectiv, 28,2% din cazuri COVID-19 [53]. Totodată,
sursele bibliografice indică faptul că fumatul este un determi-
nant major al agravării stării de sănătate a pacientului cu CO-
VID-19 [47, 62, 63]. Rata acestora a constituit de la 6% până
la 12,6% dintre pacienţii internaţi [44]. A fost demonstrat fap-
tul că pacienţii fumători au risc mai mare de a dezvolta stări
Aspecte epidemiologice în infecţia COVID-19
82% of patients were male, 49% of patients had chronic hy-
pertension, 21% – cardiovascular disease, 17% – diabetes, 8%
– neoplasms, 4% – chronic obstructive pulmonary disease,
and 3% – chronic renal insufficiency [44].
The risk factor assessments based on data from China,
Europe, and the United States indicate, that people with a
higher risk for severe COVID-19 disease include older men,
including people of all ages who are obese and have underly-
ing medical conditions, such as hypertension, cardiovascular
disease, chronic lung disease and chronic metabolic diseases
such as diabetes type II [52]. The main comorbidities found
in hospitalized patients were hypertension (15.0-30.0%),
diabetes (7.4-19.0%) and vascular pathologies (2.5-8.0%)
[54, 55]. The proportion of underlying diseases such as hy-
pertension, diabetes, cardiovascular disease and respiratory
disease were statistically significantly higher in critically ill
patients compared to non-critical patients (diabetes: OR =
3.68, CI95% = 2.68 to 5.03), p<0.00001; hypertension: OR =
2.72, CI95% = 1.60 to 4.64, p = 0.0002; cardiovascular dis-
ease: OR = 5.19, CI95% = 3.25 to 8.29, p<0.00001; respiratory
diseases: OR = 5.15, CI95% = 2.51 to 10.57, p<0.00001 [47].
The co-morbidities background, such as hypertension, diabe-
tes and cardiovascular disease are associated with the higher
severity and a higher fatality rate of COVID-19 [47, 49, 50,
57]. In 89.3% of adult patients affected by SARS-COV-2, one or
more underlying conditions were found, and the most com-
mon conditions were hypertension (49.7%), obesity (48.3%),
chronic lung disease (34.6%), diabetes (28.3%) and cardio-
vascular disease (27.8%) [45]. It is explained by the fact, that
most people with diabetes are elderly and have multiple co-
morbidities, obesity, emphysema, high blood pressure and
heart insufficiency [58, 59].
Other studies mention that obesity and smoking have been
associated with increased risks for Covid-19 [60-62, 52]. The
obesity significantly increases the risk of high blood pressure,
diabetes type II and cardiovascular disease, which presents
three of the most important underlying conditions for COV-
ID-19 [41, 44, 52]. Studies have shown that obesity (BMI >30
kg/m2) and severe obesity (BMI >35 kg/m2) were present in
47.6% and 28.2% of COVID-19 cases, respectively [53]. At
the same time, the bibliographic sources indicate that smok-
ing is a major determinant of the worsening of the patient’s
health with COVID-19 [47, 62, 63]. Their rate ranged from 6.0
to 12.6% of hospitalized patients [44]. It has been shown that
smoking patients have a higher risk of developing critical or
fatal conditions OR = 2.51, CI 95% = 1.39 to 3.32, p = 0.0006
[47]. At the same time, some studies conducted on the patients
in China and the USA have established the immunomodula-
tory effects of nicotine, which suggests that pharmaceutical
nicotine could be considered a potential treatment option in
COVID-19 [64]. However, the WHO is reluctant to make these
claims, requiring strong scientific evidence to confirm any
connection between nicotine and the prevention or treatment
of COVID-19 [65].
There was a higher risk of severe complications in patients
who have recently undergone chemotherapy or surgery in the
Epidemiological aspects in COVID-19 infection
critice sau fatale OR = 2,51, CI95% = 1,39 – 3,32, p = 0,0006
[47]. Totodată, unele studii realizate pe bolnavii din China şi
SUA, au stabilit efectele imunomodulatoare ale nicotinei, care
sugerează că nicotina farmaceutică ar putea fi considerată o
opţiune potenţială de tratament în COVID-19 [64]. Totuşi,
OMS manifestă reticenţă faţă de aceste afirmaţii, fiind nece-
sare dovezi ştiinţifice solide pentru a confirma orice legătură
între nicotină şi prevenirea sau tratamentul COVID-19 [65].
A fost evidenţiat un risc mai mare de complicaţii severe la
pacienţii care au fost supuşi recent chimioterapiei sau inter-
venţiei chirurgicale în ultimele 30 de zile, la pacienţii cu can-
cer şi infecţia COVID-19 şi la cei fără cancer (75% faţă de 43%)
[43]. În plus, modelele de regresie Cox au estimat că la pacien-
ţii cu cancer evoluţia severă a bolii s-a instalat mai rapid decât
la cei fără cancer (timp mediu până la evenimente severe 13
zile vs 43 zile) [43].
Din categoria de risc sunt menţionaţi şi persoanele cu tul-
burări de consum de alcool şi boala hepatică asociată alcoolu-
lui [38]. Imposibilitatea de a merge la vizite regulate la medici,
acces limitat pentru acordarea ajutorului spitalicesc şi izo-
larea socială, duce la decompensare psihologică şi creşterea
consumului de alcool sau recidivă.
Indiscutabil, o atenţie deosebită, dar şi eforturi mai mari
de prevenire şi reducere a transmiterii SARS-COV-2 trebuie
aplicate în populaţia din grupul de risc înalt [66].
Noutăţi în dezvoltarea vaccinului contra SARS-CoV-2
Diagnosticarea rapidă, vaccinurile şi tratamentul sunt in-
tervenţii importante pentru gestionarea focarului cu corona-
virus de tip nou [67]. Este cunoscut faptul că, cea mai efectivă
metodă de prevenire a maladiilor infecţioase este vaccinarea
populaţiei receptive. Astfel, conduşi de experienţa anterioară
cât şi platforma tehnică existentă în dezvoltarea vaccinurilor
contra SARS-CoV şi MERS-CoV, cercetătorii s-au concentrat
asupra elaborării vaccinului 2019-nCoV. În acest context, cer-
cetătorii la nivel global şi-au unit eforturile pentru a elabora
un vaccin împotriva COVID-19 şi întâmpină o serie de provo-
cări atât în plan logistic cât şi în plan ştiinţific [68-70]. Printre
tehnologiile de vaccin supuse evaluării se numără vaccinele vii
antivirale, vaccinurile proteice recombinate subunitare, ARN
– vaccinuri, ADN – vaccinuri, vaccinuri inactivate, vaccinuri vii
atenuate, vaccin cu acţiune replicabilă a vectorului viral, vac-
cin cu acţiune ne-replicabilă a vectorului viral, vaccin cu par-
ticule asemănătoare virusului (VLP) [71-73]. Potrivit informa-
ţiei oferite de OMS există cinci vaccinuri candidate în proces
de evaluare clinică şi 71 vaccinuri candidate în evaluarea pre-
clinică [74-75]. Dintre vaccinurile cu statut de coronavirus
candidate în proces de evaluare clinică la moment se regăsesc
un vaccin cu acţiune ne-replicabilă a vectorului viral, un ADN-
vaccin, două vaccinuri inactivate şi un ARN-vaccin. [71]. Astfel,
la moment, 18 ţări s-au implicat în dezvoltarea unui vaccin efi-
cace contra virusului SARS-CoV-2, cum ar fi: China, SUA, Sue-
dia, Japonia, Italia, India, Thailanda, Canada, Germania, Marea
Britania, Spania, Danemarca, Franţa, Rusia, România, Israel şi
Olanda.
MJHS 23(1)/2020 43
last 30 days, at the patients with cancer and COVID-19 infec-
tion, and in those without cancer (75% vs. 43%) [43]. In addi-
tion, a Cox regression model was estimated at the patients with
severe disease and cancer development has installed faster
than those without cancer (average time to severe events 13
days vs 43 days) [43].
The risk category also includes people with alcohol con-
sumption disorders and alcohol-related liver disease [38]. The
impossibility of having regular doctor visits, limited access to
hospital care and social isolation, leads to psychological de-
compensation and increased alcohol consumption or recur-
rence.
Undoubtedly, a special attention, but also greater efforts
should be made to prevent and reduce the SARS-COV-2 trans-
mission in the high-risk population [66].
News in the development of the SARS-CoV-2 vaccine
Rapid diagnosis, vaccines and treatment are important in-
terventions for the management of the new type of coronavi-
rus outbreak [67]. It is known that the most effective method
of preventing infectious diseases is to vaccinate the suscepti-
ble population. Thus, led by previous experience as well as the
existing technical platform in the development of SARS-CoV
and MERS-CoV vaccines, the researchers focused on develop-
ing the 2019-nCoV vaccine. In this context, global researchers
have joined forces to develop a vaccine against COVID-19 and
face some big challenges, both scientific and logistical [68-70].
Vaccine technologies to be evaluated include protein subunit
vaccines, RNA-vaccines, DNA-vaccines, inactivated vaccines,
live attenuated virus vaccines, replicating viral vaccines, non-
replicating viral vector vaccines, virus-like particle vaccines
(VLP) [71-73]. According to the information provided by the
WHO, there are five candidate vaccines in the clinical evalu-
ation process and 71 candidate vaccines in the pre-clinical
evaluation [74-75]. Among the vaccines with candidate coro-
navirus status in the process of clinical evaluation are current-
ly a non-replicating viral vector vaccine, a DNA vaccine, two
inactivated vaccines and an RNA vaccine. [71]. Thus, at pres-
ent, 18 countries have been involved in the development of
an effective vaccine against SARS-CoV-2 virus, they are: China,
USA, Sweden, Japan, Italy, India, Thailand, Canada, Germany,
Great Britain, Spain, Denmark, France, Russia, Romania, Israel
and the Netherlands.
Conclusions
At the present stage, humanity is facing the biggest pan-
demic caused by SARS-CoV-2 virus, that lead to the consider-
able medical, social and economic impact. Reducing and locat-
ing the spread of infection is a global priority and requires the
multisectoral involvement of public health services. Thus, the
study of the epidemiological features of the infection spread
in the human community will allow the development of action
and response strategies at the country level and at the global
level, as well.
44
Concluzii
La etapa actuală, omenirea se confruntă cu cea mare pan-
demie cauzată de virusul SARS-CoV-2, determinat de impactul
medical, social şi economic destul de considerabil. Reducerea
şi localizarea răspândirii infecţiei este prioritatea globală şi
necesită implicarea multisectorială a serviciilor de sănătate
publică. Astfel, studierea particularităţilor epidemiologice de
răspândire a infecţiei în comunitatea umană va permite elabo-
rarea strategiilor de acţiune şi răspuns la nivel de ţară, dar şi
totodată, la nivel global.
Declaraţia de conflict de interese
Nimic de declarat.
Contribuţia autorilor
Autorii au contribuit în mod egal la elaborarea şi scrierea
manuscrisului. Toţi autorii au citit şi au acceptat versiunea fi-
nală a articolului.
Referinţe / references
1. Liu Y., Gayle A., Wilder-Smith A., Rocklöv J. The reproductive num-
ber of COVID-19 is higher compared to SARS coronavirus. J Travel
Med., 2020; Mar 1; 27 (2).
2. Guo Y., Cao Q., Hong Z. et al. The origin, transmission and clini-
cal therapies on coronavirus disease 2019 (COVID-19) outbreak.
An update on the status. Vol. 7, Military Medical Research. BioMed
Central Ltd.; 2020.
3. Velavan T., Meyer C. The COVID-19 epidemic. Vol. 25, Tropi-
cal Medicine and International Health. Blackwell Publishing Ltd;
2020. p. 278-80.
4. Kampf G., Todt D., Pfaender S., Steinmann E. Persistence of coro-
naviruses on inanimate surfaces and their inactivation with bio-
cidal agents. Vol. 104, Journal of Hospital Infection. W.B. Saunders
Ltd; 2020. p. 246-51.
5. Banerjee A., Kulcsar K., Misra V., Frieman M., Mossman K. Bats and
Coronaviruses. Viruses [Internet]. 2019 Jan 9 [cited 2020 May
17]; 11 (1): 41. Available from: https://www.mdpi.com/1999-
4915/11/1/41.
6. Zou L., Ruan F., Huang M., Liang L., Huang H., Hong Z. et al. SARS-
CoV-2 viral load in upper respiratory specimens of infected pa-
tients [Internet]. Vol. 382, New England Journal of Medicine.
Massachussetts Medical Society; 2020 [cited 2020 May 17]. p.
1177-9. Available from: http://www.nejm.org/doi/10.1056/
NEJMc2001737.
7. Shim E., Tariq A., Choi W., Lee Y., Chowell G. Transmission poten-
tial and severity of COVID-19 in South Korea. Int. J. Infect. Dis.,
2020; 93: 339-44.
8. Shereen M., Khan S., Kazmi A., Bashir N., Siddique R. COVID-19
infection: origin, transmission, and characteristics of human
coronaviruses. Vol. 24, Journal of Advanced Research. Elsevier B.V.;
2020. p. 91-8.
9. Setti L., Passarini F., De Gennaro G., Barbieri P., Perrone MG.,
Borelli M. et al. Airborne transmission route of COVID-19: why
2 meters/6 feet of inter-personal distance could not be enough.
Vol. 17, International Journal of Environmental Research and Pub-
lic Health. MDPI AG; 2020.
Aspecte epidemiologice în infecţia COVID-19
Declaration of conflicting interests
Nothing to declare.
Authors’ contribution
All authors contributed to the development of the article.
All authors have read and approved the final version of the
article.
10. Gao W., Li L. Advances on presymptomatic or asymptomatic car-
rier transmission of COVID-19. Zhonghua Liu Xing Bing Xue Za Zhi.
2020 Mar 6; 41: 485-8.
11. Wilder-Smith A., Teleman MD., Heng B., Earnest A., Ling A., Leo
Y. Asymptomatic SARS coronavirus infection among healthcare
workers, Singapore. Emerg. Infect. Dis., 2005; 11 (7): 1142-5.
12. Oboho I., Tomczyk S., Al-Asmari A., Banjar A., Al-Mugti H., Aloraini
M. et al. 2014 MERS-CoV outbreak in Jeddah – a link to health
care facilities. N. Engl. J. Med. [Internet]. 2015 Feb 26 [cited 2020
May 10]; 372 (9): 846-54. Available from: http://www.nejm.org/
doi/10.1056/NEJMoa1408636.
13. Yin Y., Wunderink R. MERS, SARS and other coronaviruses as
causes of pneumonia. Vol. 23, Respirology. Blackwell Publishing;
2018. p. 130-7.
14. Rothe C., Schunk M., Sothmann P., Wallrauch C. et al. Transmis-
sion of 2019-NCOV infection from an asymptomatic contact in
Germany [Internet]. Vol. 382, New England Journal of Medicine.
Massachussetts Medical Society; 2020 [cited 2020 May 10]. p.
970-1. Available from: http://www.nejm.org/doi/10.1056/
NEJMc2001468.
15. Han Y., Yang H. The transmission and diagnosis of 2019 novel
coronavirus infection disease (COVID-19): a Chinese perspective.
J. Med. Virol., 2020 Jun 1; 92 (6): 639-44.
16. Okada P., Buathong R., Phuygun S., Thanadachakul T., Parnmen
S. et al. Early transmission patterns of coronavirus disease 2019
(COVID-19) in travellers from Wuhan to Thailand, January 2020.
Vol. 25, Eurosurveillance. European Centre for Disease Prevention
and Control (ECDC); 2020.
17. Singhal T. A Review of Coronavirus Disease-2019 (COVID-19).
Vol. 87, Indian Journal of Pediatrics. Springer; 2020. p. 281-6.
18. Hindson J. COVID-19: faecal-oral transmission? Nat. Rev. Gastro-
enterol. Hepatol., 2020 May 1;
19. Lu C., Liu X., Jia Z. 2019-nCoV transmission through the ocular
surface must not be ignored. Vol. 395, The Lancet. Lancet Publish-
ing Group; 2020. p. e39.
20. WHO. Modes of transmission of virus causing COVID-19 : im-
plications for IPC precaution recommendations. Sci. Br. 2020;
(March):1-3.
Epidemiological aspects in COVID-19 infection
21. Liu J., Liao X., Qian S., Liu Y. et al. Community transmission of Se-
vere Acute Respiratory Syndrome Coronavirus 2, Shenzhen, Chi-
na, 2020. Emerg. Infect. Dis., 2020 Jun 17; 26 (6).
22. Ong S., Tan Y., Chia P., Lee T. et al. Air, surface environmental, and
personal protective equipment contamination by Severe Acute
Respiratory Syndrome Coronavirus 2 (SARS-CoV-2) from a symp-
tomatic patient. JAMA, 2020.
23. Heinzerling A., Stuckey M., Scheuer T., Xu K., Perkins K., Resseger
H. et al. Transmission of COVID-19 to health care personnel dur-
ing exposures to a hospitalized patient – Solano County, Califor-
nia, February 2020. MMWR Morb Mortal Wkly Rep, 2020; 69 (15):
472-6.
24. Van Doremalen N., Bushmaker T., Morris D., Holbrook M., Gam-
ble A. et al. Aerosol and surface stability of SARS-CoV-2 as com-
pared with SARS-CoV-1 [Internet]. Vol. 382, The New England
Journal of Medicine. NLM (Medline); 2020 [cited 2020 May 10].
p. 1564-7. Available from: http://www.nejm.org/doi/10.1056/
NEJMc2004973.
25. Chen H., Guo J., Wang C., Luo F., Yu X., Zhang W. et al. Clinical char-
acteristics and intrauterine vertical transmission potential of CO-
VID-19 infection in nine pregnant women: a retrospective review
of medical records. Lancet, 2020; Mar 7; 395 (10226): 809-15.
26. Lauer S, Grantz K., Bi Q., Jones F., Zheng Q., Meredith H. et al. The
incubation period of 2019-nCoV from publicly reported con-
firmed cases: estimation and application. medRxiv. 2020 Feb 4;
2020.02.02.20020016.
27. Linton N., Kobayashi T., Yang Y., Hayashi K., Akhmetzhanov A.,
Jung S. et al. Incubation period and other epidemiological charac-
teristics of 2019 novel coronavirus infections with right trunca-
tion: a statistical analysis of publicly available case data. J. Clin.
Med., 2020; Feb 17; 9 (2): 538.
28. Lourenco J., Paton R., Ghafari M., Kraemer M., Thompson C., Sim-
monds P. et al. Fundamental principles of epidemic spread high-
light the immediate need for large-scale serological surveys to
assess the stage of the SARS-CoV-2 epidemic. medRxiv [Internet].
2020 [cited 2020 May 16]; 2020.03.24.20042291. Available from:
https://www.medrxiv.org/content/10.1101/2020.03.24.20042
291v1.
29. Fuller J., Flores L. The Risk GP model: the standard model of pre-
diction in medicine. Stud Hist Philos Sci Part C Stud Hist Philos Biol
Biomed Sci., 2015 Dec 1; 54:49-61.
30. Park M., Cook A., Lim J., Sun Y., Dickens B. A systematic review of
COVID-19 epidemiology based on current evidence. J. Clin. Med.,
2020 Mar 31; 9 (4): 967.
31. Wu J., Leung K., Leung G. Nowcasting and forecasting the potential
domestic and international spread of the 2019-nCoV outbreak
originating in Wuhan, China: a modelling study. Lancet [Internet].
2020 [cited 2020 May 13]; 395: 689-97. Available from: https://
www.oag.com.
32. Wu J., Leung K., Leung G. Nowcasting and forecasting the potential
domestic and international spread of the 2019-nCoV outbreak
originating in Wuhan, China: a modelling study. Lancet, 2020; Feb
29; 395 (10225): 689-97.
33. Tang B., Wang X., Li Q., Bragazzi N., Xiao Y. et al. Estimation of the
transmission risk of the 2019-nCoV and its implication for Public
Health interventions. J. Clin. Med. [Internet]. 2020; Feb 7 [cited
2020 May 14]; 9 (2): 462. Available from: https://www.mdpi.
com/2077-0383/9/2/462.
34. Coronavirus disease (COVID-19) Situation Report-112.
35. Coronavirus Graphs: Worldwide Cases and Deaths – Worldometer
[Internet] [cited 2020 May 14]. Available from: https://www.worl-
dometers.info/coronavirus/worldwide-graphs/#daily-deaths.
MJHS 23(1)/2020 45
36. Informatii_actualizate_covid-19._11.05.pptx | Ministerul Sănătă-
ţii, Muncii şi Protecţiei Sociale [Internet]. [cited 2020 May 14].
Available from: https://msmps.gov.md/ro/file/16806.
37. Jan H., Faisal S., Khan A., Khan S., Usman H., Liaqat R. et al. CO-
VID-19: Review of epidemiology and potential treatments against
2019 Novel Coronavirus. Discoveries. 2020 Apr 26; 8 (2): e108.
38. Da B., Im G., Schiano T. COVID-19 Hangover: a rising tide of al-
cohol use disorder and alcohol-associated liver disease. Hepatol-
ogy [Internet]. 2020 May 5 [cited 2020 May 10]; Available from:
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/32369624.
39. Choi J. COVID-19 in South Korea. Postgrad Med J [Internet]. 2020
May 4 [cited 2020 May 12]; Available from: http://www.ncbi.nlm.
nih.gov/pubmed/32366457.
40. Yan F., Nguyen S. Head and neck cancer: a high-risk population
for COVID-19. Head Neck [Internet]. 2020 [cited 2020 May 10];
hed.26209. Available from: https://onlinelibrary.wiley.com/doi/
abs/10.1002/hed.26209.
41. Jordan R., Adab P., Cheng K. COVID-19: Risk factors for severe dis-
ease and death. Vol. 368, The BMJ. BMJ Publishing Group; 2020.
42. Gosain R., Abdou Y., Singh A., Rana N., Puzanov I., Ernstoff M. CO-
VID-19 and cancer: a comprehensive review. Curr Oncol Rep [In-
ternet]. 2020 May 8 [cited 2020 May 12]; 22 (5): 53. Available
from: http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/32385672.
43. Jin Y., Yang H., Ji W., Wu W., Chen S., Zhang W. et al. Virology, epi-
demiology, pathogenesis, and control of COVID-19. Viruses [In-
ternet]. 2020 Mar 27 [cited 2020 May 10]; 12 (4): 372. Available
from: https://www.mdpi.com/1999-4915/12/4/372.
44. Plaçais L., Richier Q. COVID-19: clinical, biological and radiologi-
cal characteristics in adults, infants and pregnant women. An
up-to-date review at the heart of the pandemic. Vol. 41, Revue de
Medecine Interne. Elsevier Masson SAS; 2020. p. 308-18.
45. Garg S., Kim L., Whitaker M., O’Halloran A., Holstein R. et al. Erra-
tum: Hospitalization rates and characteristics of patients hospi-
talized with laboratory-confirmed coronavirus disease 2019-CO-
VID-NET, 14 States, March 1-30, 2020 (MMWR. Morbidity and
mortality weekly report). Vol. 69. Morbidity and mortality weekly
report. NLM (Medline); 2020. p. 458-64.
46. Khan I., Zahra S., Zaim S., Harky A. At the heart of COVID-19. J Card
Surg [Internet]. 2020 May 5 [cited 2020 May 12]; Available from:
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/32369872.
47. Zheng Z., Peng F., Xu B., Zhao J., Liu H., Peng J. et al. Risk factors of
critical & mortal COVID-19 cases: a systematic literature review
and meta-analysis. J Infect., 2020 Apr.
48. Wu Z., McGoogan J. Characteristics of and important lessons from
the coronavirus disease 2019 (COVID-19) outbreak in China:
summary of a report of 72314 cases from the Chinese Center for
Disease Control and Prevention. Vol. 323, JAMA, 2020. p. 1239-42.
49. Kang Y., Chen T., Mui D., Ferrari V., Jagasia D., Scherrer-Crosbie
M. et al. Cardiovascular manifestations and treatment con-
siderations in covid-19. Heart [Internet]. 2020 Apr 30 [cited
2020 May 12]; Available from: http://www.ncbi.nlm.nih.gov/
pubmed/32354800.
50. Cumming C., Wood L., Davies A. People experiencing homeless-
ness urgently need to be recognised as a high risk group for COV-
ID-19. Heal Promot J Aust [Internet]. 2020 May 7 [cited 2020 May
10]; hpja.355. Available from: https://onlinelibrary.wiley.com/
doi/abs/10.1002/hpja.355.
51. Grasselli G., Zangrillo A., Zanella A., Antonelli M., Cabrini L., Cas-
telli A. et al. Baseline characteristics and outcomes of 1591 pa-
tients infected with SARS-CoV-2 admitted to ICUs of the Lombar-
dy Region, Italy. JAMA, 2020 Apr 28; 323 (16): 1574-81.
46
52. Nieman D. COVID-19: A toxin to our aging, unfit, corpulent, and
immunodeficient society. J Sport Heal Sci [Internet]. 2020 May 7
[cited 2020 May 12]; Available from: http://www.ncbi.nlm.nih.
gov/pubmed/32389882.
53. Simonnet A., Chetboun M., Poissy J., Raverdy V., Noulette J., Du-
hamel A. et al. High prevalence of obesity in severe acute respi-
ratory syndrome coronavirus-2 (SARS-CoV-2) requiring invasive
mechanical ventilation. Obesity [Internet]. 2020 Apr 9 [cited
2020 May 12]; Available from: http://doi.wiley.com/10.1002/
oby.22831.
54. Guan W., Ni Z., Hu Y., Liang W., Ou C., He J. et al. Clinical character-
istics of coronavirus disease 2019 in China. N Engl J Med., 2020
Apr 30;
55. Zhou F., Yu T., Du R., Fan G., Liu Y., Liu Z. et al. Clinical course and
risk factors for mortality of adult inpatients with COVID-19 in
Wuhan, China: a retrospective cohort study. Lancet, 2020 Mar 28;
395 (10229): 1054-62.
56. Livingston E., Bucher K. Coronavirus Disease 2019 (COVID-19) in
Italy. JAMA, 2020 Mar 17;
57. Jan H., Faisal S., Khan A., Khan S., Usman H., Liaqat R. et al. CO-
VID-19: Review of epidemiology and potential treatments against
2019 Novel Coronavirus. Discoveries, 2020 Apr 26; e108.
58. Gamble A., Pham Q., Goyal S., Cafazzo J. The challenges of CO-
VID-19 for people living with diabetes: considerations for digi-
tal health. [cited 2020 May 12]; Available from: https://doi.
org/10.2196/preprints.19581.
59. Rhee E., Kim J., Moon S., Lee W. Encountering COVID-19 as En-
docrinologists. Endocrinol Metab (Seoul, Korea) [Internet]. 2020
Apr 23 [cited 2020 May 12]; Available from: http://www.ncbi.
nlm.nih.gov/pubmed/32372573.
60. Huang R., Zhu L., Xue L., Liu L., Yan X., Wang J. et al. Clinical find-
ings of patients with coronavirus disease 2019 in Jiangsu Prov-
ince, China: a retrospective, multi-center study. SSRN Electron J.,
2020 Mar 24.
61. Wang D., Hu B., Hu C., Zhu F., Liu X., Zhang J. et al. Clinical char-
acteristics of 138 hospitalized patients with 2019 Novel Corona-
virus-infected pneumonia in Wuhan, China. JAMA, 2020 Mar 17;
323 (11): 1061-9.
62. Komiyama M., Hasegawa K. Smoking cessation as a public
health measure to limit the Coronavirus Disease 2019 Pan-
demic. Eur Cardiol Rev [Internet]. 2020 Apr 23 [cited 2020 May
12];15:e16. Available from: http://www.ncbi.nlm.nih.gov/
pubmed/32373189.
63. Vardavas C., Nikitara K. COVID-19 and smoking: a systematic re-
view of the evidence. Tob. Induc. Dis., 2020 Mar 20; 18 (March).
Aspecte epidemiologice în infecţia COVID-19
64. Farsalinos K., Barbouni A., Niaura R. Systematic review of the
prevalence of current smoking among hospitalized COVID-19
patients in China: could nicotine be a therapeutic option? Intern
Emerg Med [Internet]. 2020 May 9 [cited 2020 May 10]; 1-8.
Available from: http://link.springer.com/10.1007/s11739-020-
02355-7.
65. Coronavirus (COVID-19) events as they happen [Internet]. [cited
2020 May 14]. Available from: https://www.who.int/emergen-
cies/diseases/novel-coronavirus-2019/events-as-they-happen.
66. Rothan H., Byrareddy S. The epidemiology and pathogenesis of
coronavirus disease (COVID-19) outbreak. Vol. 109, Journal of Au-
toimmunity. Academic Press; 2020.
67. Pang J., Wang M., Ang I., Tan S. et al. Potential rapid diagnostics,
vaccine and therapeutics for 2019 Novel Coronavirus (2019-
nCoV): a systematic review. J. Clin. Med., 2020 Feb 26; 9 (3): 623.
68. Shi Y., Wang N., Zou Q. Progress and challenge of vaccine develop-
ment against 2019 novel coronavirus (2019-nCoV). Zhonghua Yu
Fang Yi Xue Za Zhi, 2020 Apr 1; 54: E029.
69. Calina D., Docea A., Petrakis D., Egorov A., Ishmukhametov A.,
Gabibov A. et al. Towards effective COVID-19 vaccines: updates,
perspectives and challenges (Review). Int J Mol Med [Internet].
2020 May 6 [cited 2020 May 12]; Available from: http://www.
spandidos-publications.com/10.3892/ijmm.2020.4596.
70. Ahmed S., Quadeer A., McKay M. Preliminary identification of
potential vaccine targets for the COVID-19 coronavirus (SARS-
CoV-2) based on SARS-CoV immunological studies. Viruses, 2020;
12 (3).
71. Chen W., Strych U., Hotez P., Bottazzi M. The SARS-CoV-2 vaccine
pipeline: an overview. Current Tropical Medicine Reports. Spring-
er; 2020.
72. Ralph R., Lew J., Zeng T., Francis M., Xue B., Roux M. et al. 2019-
nCoV (Wuhan virus), a novel Coronavirus: human-to-human
transmission, travel-related cases, and vaccine readiness. J Infect
Dev Ctries., 2020; 14 (1): 3-17.
73. Wang N., Shang J., Jiang S., Du L. Subunit vaccines against emerg-
ing pathogenic human coronaviruses. Vol. 11, Frontiers in Micro-
biology. Frontiers Media S.A.; 2020. p. 298.
74. Peeples L. Avoiding pitfalls in the pursuit of a COVID-19 vaccine.
Proc Natl Acad Sci USA, 2020 Apr 14; 117 (15): 8218-21.
75. Wang F., Kream R., Stefano G. An evidence based perspective
on mRNA-SARS-CoV-2 vaccine development. Med Sci Monit [In-
ternet]. 2020 Apr 21 [cited 2020 May 12]; 26. Available from:
https://www.medscimonit.com/abstract/index/idArt/924700