METODOLOGIA CERCETĂRII

PORTOFOLIU
Efectul contagiunii emotiilor si utilizarea retelelor sociale asupra
anxietatii ca raspuns la pandemiei de coronavirus

Baldovici Cristina
Birlădeanu Livia
Popescu Teodora-Adriana
Volocariu Lorena

PCP, AN 1, GR.2

Datele actuale ale cunoașterii în domeniu și motivația temei

Date actuale ale cunoașterii în domeniu

Noua boală coronavirus (COVID-19) este o infecție respiratorie virală care a fost
identificată în Wuhan, China la sfârșitul anului 2019. COVID-19 a fost declarat
oficial pandemie la 11 martie 2020 (Organizația Mondială a Sănătății, 2020) și s-a
răspândit rapid pe tot globul. Statele Unite au atins un prag sumbru de 200.000 de
decese legate de COVID-19 (CDC, 2020). Virusul a devenit o pandemie globală,
provocând anxietate substanțială.

Importanța temei alese

Tema ,,Efectul contagiunii emoțiilor și utilizarea rețelelor sociale asupra anxietății

ca raspuns la pandemia de coronavirus” a fost aleasă datorită nivelului ridicat de
actualitate. Această temă este importantă din punct de vedere științific pentru că
studiază factori care predispun anumite persoane pentru a experimenta aceste
simptome. Însă un factor potențial care merită o atenție empirică mai amănunțită
este construirea contagiunii emoționale. Pe lângă asta este esențial să se studieze
factorii care se referă la afectarea sănătății mintale și a simptomelor emoționale ca
răspuns la COVID-19 pentru a înțelege modul în care publicul răspunde la
amenințările cu boli pandemice.

Dileme

Dilemele la care se caută răspuns se referă la existența legăturii între contagiunea

emoțională, utilizarea mass-media, îngrijorarea cu privire la virusul covid-
19,anxietate depresie, stres și tulburarea obsesiv compulsivă; dacă există o relației
între utilizarea mass-media și îngrijorarea cu privire la COVID 19 moderată de
contagiunea emoțională. Pe lângă asta se caută răspuns la posibilitatea existentei
unei diferențe între persoanele cu un nivel ridicat de nevrozism în ceea ce privește
îngrijorarea cu privire la covid, anxietate, depresie, stres și TOC.

Conceptele de bază ale cercetării

Definirea fiecărui concept
Un factor potențial în răspândirea anxietății ca răspuns la o amenințare pandemică
este contagiunea emoțională, constatarea că experiențele emoționale pot fi
răspândite social prin căi conștiente și inconștiente. Unele persoane sunt mai
susceptibile la efecte de contagiune socială și pot fi mai susceptibile de a
experimenta anxietate și alte simptome de sănătate mintală ca răspuns la o
amenințare pandemică.

Contagiunea emoțională este o construcție din domeniul psihologiei sociale, se

referă la constatarea bine stabilită că emoția și comportamentul afectiv
experimentate de un individ pot fi influențate de cele ale altora prin căi conștiente
sau inconștiente (Hatfield et al., 1993). De exemplu, văzând alți oameni plângând
la o înmormântare poate provoca tristețe și lacrimă în sine.

Lucrările experimentale recente sugerează, de asemenea, că stările emoționale pot

fi transferate altora prin intermediul rețelelor de socializare (Kramer et al., 2014).
Susceptibilitatea la contagiunea emoțională a fost investigată ca o variabilă a
diferenței individuale, deoarece unele sunt mai susceptibile de a-și asuma emoții
sociale decât altele.

Mai multe forme de emoții par a fi contagioase din punct de vedere social, inclusiv
fericirea, furia și anxietatea (Behnke et al., 1994). Cu toate acestea, datele
sugerează că emoțiile negative sunt deosebit de transmisibile în rândul străinilor
(Paukert et al., 2008).

Dovezi empirice anterioare ale relațiilor dintre constructe

Cercetările sugerează că teama de o boală și schimbările comportamentale

asociate se pot răspândi, de asemenea, viral (apud, Asmundson și Taylor, 2020).
De exemplu, rapoartele mass-media despre boli contagioase grave pot duce la
reacții bazate pe amenințări . În mod similar, consumul de rapoarte mass-media
despre focare mai recente de boală pandemică a fost, de asemenea, asociat cu
simptome de anxietate (apud, Xie et al., 2011; Tausczik et al., 2012).

Un studiu recent al Biroului de Recensământ al SUA a constatat că o treime dintre

americani prezintă semne de anxietate clinică sau depresie legate de COVID-19
(Centrul Național de Statistică a Sănătății, 2020).
Pentru unele persoane, anxietatea ca răspuns la o amenințare pandemică poate
deveni excesivă și maladaptivă (Asmundson și Taylor, 2020). Anxietatea excesivă
poate duce la afectarea severă a funcționării. În plus, unele persoane pot dezvolta
răspunsuri comportamentale excesive pentru a preveni infecția. De exemplu,
cercetrile anterioare (Brand et al., 2013) au legat anxietatea cu privire la bolile
pandemice de constrângerile extinse de spălare și curățare, care sunt simptome
distinctive ale tulburării obsesiv-compulsive(Asociația Americană de Psihiatrie,
2013).

Un studiu realizat în China atesta faptul ca femeile prezintă suferință psihologică

mai mare decât bărbații. În plus s-a arătat că femeile prezintă un risc mai mare de
a dezvolta suferință psihologică și simptome depresive. Riscul ridicat în rândul
femeilor s-ar putea datora diferențelor hormonale legate de gen ca răspuns la stres,
iar social media este asociată cu un efect negativ asupra bunăstării emoționale.

O altă cercetare anterioară a arătat diferențe de gen în prezentarea depresiei,

femeile având tendința de a raporta mai multe simptome de tristețe, vinovăție și
lipsă de valoare, iar bărbații tind să experimenteze mai multe probleme de oboseală
și somn, iritabilitate și pierderea interesului pentru activități plăcute anterior
(National Institutul de Sănătate Mintală, 2015). S-au identificat factori specifici de
frică, care contribie la nivelurile clinice de simptome depresive i anxietate
generalizată. Pe lâgă acestea, nevrozismul și coronafobia au fost identificați ca
factori de frică fiabilă, care contribuie la psihopatologia adulților în timpul crizei
de Covid-19.

OMS a subliniat că oamenii ar trebui să-și minimizeze obiceiul de a urmări știri

despre COVID-19 și că ar trebui să obțină doar informații o dată sau de două ori pe
zi în anumite ore și numai din surse sigure.

Prezentarea interrelaților dintre variabile

Prin urmare, s-a studiat relația dintre contagiunea emoțională și simptomele de

sănătate mintală în timpul pandemiei de COVID-19. S-a administrat Scala de
contagiune a emoțiilor (ESC) împreună cu măsurarea anxietății ca răspuns la
simptomele COVID-19 și rezultatul secundar ale simptomelor depresiei,
anxietății, stresului și tulburării obsesiv-compulsive (TOC). Aceste măsurători au
fost completate de un eșantion de (n = 603) studenți din Statele Unite. Datele au
fost colectate în lunile aprilie și mai 2020, când teama de COVID-19 a fost larg
răspândită.

Rezultatele au arătat că o sensibilitate mai mare la contagiunea emoțiilor a fost

asociată cu o îngrijorare mai mare cu privire la răspândirea COVID-19, mai multă
depresie, anxietate, stres și simptome TOC. Consumul de media despre COVID-
19 a prezis, de asemenea, anxietatea cu privire la COVID-19, deși rezultatele nu au
fost moderate de contagiunea emoțiilor.

S-a constatat că nevrozismul este un predictor al depresiei și al anxietății

generaizate. ,,Conform acestei constatări indivizii cu această trăsătură sunt
vulnerabili la suferința crescută în timpul pandemiilor, deoarece sunt sensibili la
stres și la amenințările de infecție” (Lhey,2009, Widiger, 2011, apud Taylor).

Conceptul de știri false in mas-meda este invocat frecvent și întâlnit în dezbaterile

publice. Astăzi, multe tehnologi noi contribuie la creștera știrilor false legte de
virusul COVID-19 în mass-meia (Rostm J. Neuwirth, 2021).

Într-o oarecare măsură anxietatea cu privire la sănătatea cuiva poate fi utilă și

adaptabilă cu moderație, deoarece poate concentra atenția și promova utilizarea
comportamentelor de protecție a sănătății. Însă, în mai mare măsură s-a sugerat că
amenințările cu boli pandemice sunt asociate cu anxietatea și îngrijorarea pe scară
largă în rândul publicului.

Lucrări empirice recente arată că indivizii cu o mai mare contagiune emoțională au

mai multă reactivitate la stres ca răspuns la evenimente traumatice (Trautmann et
al., 2018). Astfel, este posibil ca persoanele care sunt mai în ton cu emoțiile
omniprezente ale altora să fie afectate în mod deosebit în timpul epidemiei de
COVID-19.

Întrucât majoritatea lucrărilor privind contagiunea emoțiilor s-au axat pe

interacțiunile personale, lucrările recente au stabilit că emoțiile pot fi transmise
digital (Coviello et al., 2014; Goldenberg și Gross, 2020). Acest lucru este deosebit
de important, având în vedere că social media este omniprezentă și mulți adulți își
primesc știrile prin intermediul rețelelor sociale.

Pe măsură ce virusul s-a răspândit în întreaga lume, a atras o atenție semnificativă

din partea mass-mediei. Pe baza cercetărilor anterioare, această expunere media
este de natură să crească anxietatea cu privire la COVID-19, dar acest efect ar
putea fi deosebit de puternic pentru persoanele cu o mai mare susceptibilitate la
contagiunea emoțiilor.

Problema știrilor false din mass-media, reflectă ca urmare a utilizări tradiținale pe

scară largă a gândirii dualiste, tendința de a aborda o singură problemă coerentă
prin separarea în doi constituenți opuși, o dihotomie exagrată. Mai apoi generându-
se acea presiune de afiliere la unul dintre constituent (pro sau contra), astfel
convocându-se automat stresul, frica și anxietatea.

Rezultatele unui studiu despre anxietate și coronfoie în legătură cu coronavirus

atestă faptul că au existat diferențe notabile în ceea ce privește unele elemente ale
CAS-BR (scala anxietate coronavirus) fiind indicatri mai puternici ai constructului
anxietății coonairuului pentru femi șiadulți mai tineri în comparație cu
bărbații(Fernando E., Sherman A. Lee, 2021).