Factori individuali

În concordanță cu literatura largă, stresul asociat cu COVID a fost legat de creșterea

consumului de substanțe, incluzând alcool, marijuana și țigările electronice; folosirea celor
din urmă fiind strâns legată. Legătura cu țigările electronice este demonstrată de un studiu
recent care arată că persoanele consumatoare de țigări electronice suferă mai des simptome
COVID-19 decât persoanele neconsumatoare. Sentimentul de singurătate ce s-a intensificat
de la începutul pandemiei a fost de asemenea conectat de consumul de alcool, marijuana și
alte droguri, chiar luând în calcul consumul de dinaintea pandemiei. Asemănător unor studii
anterioare despre consumul de substanțe la adolescenți ca un mecanism de coping, este
posibil ca nesiguranța generată în timpul pandemiei și pierderea bruscă a resurselor
comunitare și conexiunilor sociale să fi dus la automedicație în rândul adolescenților prin
intermediul substanțelor.

Deși a fost observat că stresul și singurătatea dobândite în timpul pandemiei au fost legate
de consumul de substanțe, relația dintre COVID19 și consumul de alcool și droguri este mai
complexă decât apare. Într-adevăr, sentimentul de izolare și consumul de substanțe au fost
asociate. Această descoperire este notabilă deoarece studiile arată o accelerare a
consumului de alcool și o creștere a cazurilor de consum de alcool în rândul adolescenților
facilitat de părinți. Descoperirile noastre indică faptul că indiferent de consumul pre-
pandemic, tinerii care și-au restricționat interacțiunea socială în timpul COVID-19 au fost în
mod constant mai puțin susceptibili de a utiliza în mod abuziv alcoolul, marijuana, drogurile,
medicamentele prescrise și țigările electronice. Creșterea timpului petrecut în familie, deci
monitorizarea parentală rezultată de carantină, joburile de acasă și ordinele de a nu părăsi
locuința, este posibil să fi redus ocaziile de consum de substanțe pentru adolescenți.
Totodată închiderea școlilor este posibil să fi produs același efect de scădere a accesului la
substanțele interzise pentru tineri. Deci, adolescenții au perceput pandemia ca un timp în
care substanțele sunt mai greu accesibile.

Factori din cadrul familial

Dificultăți sporite în relațiile de familie în timpul COVID-ului 19 au fost asociate cu simptome

crescute de depresie și anxietate, precum și utilizarea crescută de alcool, țigări electronice și
droguri dure. Acest lucru este în concordanță cu literatura existentă, care arată că
adolescenții cu relații parentale slabe sau ai căror părinți suferă de depresie sau anxietate au
un risc crescut pentru sănătatea psihologică precară. Situația financiară instabilă, inclusiv
utilizarea unei bănci alimentare, pierderea locului de muncă sau auto-raportat schimbările în
situația economică au fost legate de sănătatea mintală precară (simptome de depresie și
anxietate) și utilizarea crescută a alcoolului. Studiile anterioare au arătat că adolescenții din
familiile cu provocări economice se confruntă cu stres sporit legat de pandemie, în special
fetele și adolescenți mai mari. Stresul parental a crescut semnificativ în timpul pandemiei,
exacerbat de pierderea locului de muncă, lipsa de îngrijire a copilului și școlarizarea și
creșterea cerințelor familiei. Având în vedere această realitate și constatările noastre, este
probabil că furnizarea de sprijin familiilor (de exemplu, plata salariilor viabile, asistență
pentru închiriere, credite fiscale pentru copii) va contribui la atenuarea impactului negativ al
acestei crize și al crizelor viitoare. În plus, creșterea numărului de prețuri accesibile și a
accesului pentru serviciile de sănătate mintală va îmbunătăți capacitatea națiunii gestionați
și recuperați de la factorii de stres inevitabili.

Importanța școlii

Deși scăderea interacțiunii fizice a fost legată de scăderea utilizării abuzive a substanțelor, se
pare că închiderea școlilor a dus la creșterea anxietății, depresiei, conflictelor familiale și
stresului economic. Perturbările din comunitățile școlare pot fi deosebit de dăunătoare
pentru stabilitatea și dezvoltarea adolescenților, deoarece școala este principala legătură
socială pentru acest grup. În plus, impactul perturbărilor școlare asupra accesului la serviciile
de sănătate mintală nu poate fi subestimat. Într-adevăr, aproximativ 13% dintre adolescenți
(aproximativ trei milioane la nivel național) raportează utilizarea asistenței medicale mintale
școlare. Pierderea unei comunități de învățare fizică, trecerea la învățarea online, accesul
inconsecvent la alimente și deconectarea de la asistența medicală oferită de școli ar trebui
examinate, inclusiv dacă fiecare dintre aceste domenii a avut rezultate diferențiate bazate pe
etnie și sex. În plus, având în vedere rolul esențial al relațiilor dintre adulți și colegi în
dezvoltarea adolescenților, impactul absenței profesorilor, mentorilor (de exemplu,
antrenori, instructori de muzică/artă), precum și, și colegii pe adolescenți’ atașament,
competență socială, rețele sociale, relații intime, și prietenii au nevoie de explorare în
continuare.
Potențialul de impact pe termen lung al COVID-19 asupra sănătății mintale și
comportamentale necesită o abordare cuprinzătoare a abordării sănătății psihologice a
adolescenților, a consumului de substanțe și a stabilității economice. Având în vedere
probabilitatea ridicată a perturbărilor viitoare ale școlii prin dezastre naturale și provocate
de om, ar trebui explorate imediat alternative la închiderea fizică. Barierele de acces la
serviciile comunitare de sănătate mintală pentru adolescenți trebuie abordate pentru a
îmbunătăți furnizarea de servicii, în special pentru tinerii defavorizați din punct de vedere
economic, care sunt mai predispuși să experimenteze rasismul și discriminarea,
neîncrederea în sisteme, și se confruntă cu o penurie de resurse în zonele de investiții. Ar
trebui acordată mai multă atenție sporirii accesibilității modalităților de chat, text și video
pentru asistența medicală mintală a adolescenților, inclusiv pentru a le face mai echitabile
pentru familiile cu venituri mici. În plus, examinările longitudinale ale sănătății mintale a
adolescenților pot ajuta la identificarea factorilor de protecție care îmbunătățesc sănătatea
și evidențiază factorii de risc care trebuie vizați cu o intervenție ulterioară.

Limitări

Ca și în cazul tuturor studiilor, constatările trebuie interpretate în lumina mai multor limitări.
În primul rând, toate datele s-au bazat pe auto-raportul adolescenților. Deși adolescenții sunt
reporteri de încredere ai suferinței și afectării lor, studiile viitoare ar putea beneficia de o
abordare multi-informativă care să includă atât părinții, cât și profesorii. În al doilea rând,
rezultatele privind sănătatea mintală și consumul de substanțe au fost ambele măsurate la
W3, limitând capacitatea noastră de a stabili relații temporale între aceste variabile. În plus,
măsura noastră de utilizare abuzivă a substanțelor a fost limitată la utilizarea din anii trecuți.
Studiile viitoare ar trebui să ia în considerare utilizarea abuzivă mai recentă și intensitatea
utilizării abuzive. În al treilea rând, în timp ce controlul sănătății mintale pre-pandemice și al
utilizării substanțelor a reprezentat o forță majoră, studiul nostru rămâne limitat prin faptul
că a avut un singur punct de evaluare în timpul pandemiei de COVID-19. Sunt necesare studii
longitudinale care urmăresc adolescenții post-vaccinare și blocaje. În cele din urmă, unele
substanțe au avut o aprobare relativ redusă, ceea ce face imposibilă efectuarea oricăror
analize de subgrupuri.