UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE SOCIO-UMANE

SPECIALIZAREA: PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR
FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: CU FRECVENŢĂ

METODA CIORCHINELUI
METODA 6/3/5
CADRU DIDACTIC:   Ciobanu Nicoleta STUDENȚI:  Blaj (Suciu) Ioana Cristina
Bogojel Andrada
Diaconu Giulia 
Gudiu Natalia
Lingurar Rebeca
  Sîncelean Oana 
Varga-Rada Ioana
Varga Rebeca

ORADEA 2021
Metoda ciorchinelui reprezintă modelul sau ansamblul organizat al
procedeelor sau modurilor de realizare practică a operaţiilor care stau
la baza acţiunilor parcurse în comun de profesori şi elevi şi care
conduc în mod planificat şi eficace la realizarea scopurilor propuse.
Este o tehnică de predare-învăţare menită să încurajeze elevii să
gândească liber şi să stimuleze conexiunile de idei, dar și o modalitate
de a realiza asociaţii de idei sau de a oferi noi sensuri ideilor însuşite
anterior, de asemenea mai este și o tehnică de căutare a drumului spre
propriile cunoştinţe, evidenţiind propria înţelegere a unui conţinut.
Etapele metodei:

- pe mijlocul foii se scrie un cuvânt sau o propoziţie (nucleul);

- elevii sunt invitaţi să scrie cuvinte sau sintagme care le vin în minte în legătură cu tema propusă;

- cuvintele sau ideile vor fi legate prin linii de noţiunea centrală;

- elevii lucrează în grupe;

- fiecare grupă prezintă „ciorchinele” propriu;

- se analizeată fiecare „ciorchine” şi se efectuează unul comun pe tablă, acțiunea fiind dirijată de
profesor;
- după rezolvarea sarcinii de lucru, elevii vor folosi noţiunile şi legăturile create pentru a dezvolta idei
despre coceptul propus.
Avantajele metodei:

- se încurajează participarea întregii clase;

- poate fi folosită cu succes la evaluarea unei unităţi de conţinut, dar şi pe parcursul
predării, făcându-se apel la cunoştinţele dobândite de elevi;
- stimulează conexiunile dintre idei;
- pune în evidenţă modul propriu de a înţelege o temă anume;
- realizează asociaţii noi de idei sau relevă noi sensuri ale ideilor;
- caută căi de acces spre propriile cunoştinţe. 
Dezavantajele metodei

• enunțarea unor idei și urmarea unor piste nerelevante pentru tema propusă;
• timpul îndelungat necesar pentru aplicare;
• posibila implicare inegală a elevilor în activitate;
• tratarea temelor necesită mai mult timp decât dacă lecția ar fi explicată de către
învățător;
• activizarea este mai accentuată doar în cazul elevilor buni și foarte buni;

• solicită cadrului didactic un efort suplimentar în proiectarea instruirii și în conducerea

acesteia.
APLICAREA METODEI

Acest metodă va fi folostită în cadrul orei de Limba și literatura română, ciclul

primar, clasa a IV-a,  într-o lecție de predare-învățare.

Competența generală urmărită este: 

3. Receptarea de mesaje scrise în diverse contexte de comunicare  

Competența specifică urmărită este:

3.4. Evaluarea elementelor textuale care conduc la înţelegerea de profunzime în
cadrul lecturii
Text suport: „La cireșe” de Ion Creangă
Obiectivele secvenței: 

• Să enunțe ideile principale ale textului;

• Să identifice ideile principale și să le așeze în forma unui ciorchine.

Descrierea secvenței: În cursul lecției de predare-învățare în care avem ca text suport

povestirea „La cireșe” de Ion Creangă elevii vor fi împărțiți pe grupe și vor trebui să
extragă cinci idei principale ale textului dat. După ce acestea au fost extrase, câte un
reprezentant din fiecare grupă va veni să prezinte ceea ce a lucrat împreună cu echipa
lui. Astfel, cu ajutorul tuturor ideilor, vom completa ciorchinele prezent pe tablă.

Într-o vară, de Moși,
Nică își pune în gând
să meargă la furat de
cireșe.
Tatăl lui Nică platește
daunele provocate de
acesta, iar apoi îi trage o
„chelfăneală” baiatului.
Spre seară familia lui Nică
este vizitată de moș Vasile
care ii spune tatălui despre
fapta rea a băiatului.
Nică merge la Nică pleacă și se suie
mătușa Mărioara
drept în pomul
pentru a verifica mătușii unde începe a
daca e cineva acasă.
„cărăbăni cireșe”.
Mătușa Mărioara îl
„La cireșe” de ceartă și începe să-și
fugărească nepotul prin
Ion Creangă cânepa ce era întinsă la
uscat.
Nică profită de
Băiatul merge acasă momentul în care
și stă cuminte toată matușa se împidică și
ziua. cade, pentru a reuși să
scape.
Tehnica 6/3/5
Metoda 6/3/5 este asemănătoare brainstorming-ului, ideile noi, însă, se scriu pe niște foi de
hârtie care circulă între elevi şi, de aceea, se mai numeşte şi metoda brainwriting.

Tehnica se numeşte 6/3/5 pentru că există:

• 6 membri în grupul de lucru, care notează pe o foaie de hârtie câte
• 3 soluţii fiecare, la o problemă dată, timp de
• 5 minute (însumând 108 răspunsuri, în 30 de minute, în fiecare grup) (I. Albulescu, 2008).

Ceea ce urmărește metoda 6/3/5 este creativitatea de grup. Sunt valorificate punctele de
vedere diferite în vederea unor idei.
Descriere și etapele tehnicii
1. Formarea grupelor a câte 6 membri fiecare.

2. Prezentarea problemei şi explicarea modalităţii de lucru.

3. Elevii primesc câte o foaie de hârtie împărţită în trei coloane;

4. Urmează desfăşurarea activităţii în grup. În această etapă are loc o îmbinare a activităţii
individuale cu cea colectivă. Fiecare participant are de notat pe o foaie 3 soluţii în tabelul cu
3 coloane, într-un timp de 5 minute. Foile migrează apoi de la stânga spre dreapta până ajung
la posesorul iniţial. Cel care a primit foaia colegului din stânga, citeşte soluţiile deja notate şi
încearcă să le modifice în sens creativ, îmbunătăţindu-le şi reconstruindu-le continuu.

5. Analiza soluţiilor şi reţinerea celor mai bune.

6. La final se discută şi se apreciază rezultatele.

Avantaje:
• oferă elevilor mai puţin comunicativi posibilitatea de a se exprima;

• similar brainstorming-ului, stimulează construcţia de „idei pe idei”;

• încurajează solidaritatea în grup şi competiţia între grupuri, îmbinând

munca individuală cu cea de echipă;

• are caracter formativ-educativ, dezvoltând atât spiritul de echipă cât şi

procesele psihice superioare (gândirea cu operaţiile ei: analiza ideilor
emise de ceilalţi, comparaţia, sinteza, generalizarea şi abstractizarea;
dezvoltă imaginaţia, creativitatea, calităţile atenţiei etc.);
Dezavantaje:

• Participanţii trebuie să răspunde întrun timp fix (5

minute);

• Pot fi influenţaţi de soluţiile anterioare, intrând într-un

blocaj creativ.
APLICAREA METODEI
Aceasă metodă va fi folosită în cadrul orei de Limba și literatura română, în
secvența lecției ce vizează etapa de fixare a cunoștințelor.

Competența generală urmărită este:  3. Receptarea de mesaje scrise în diverse

contexte de comunicare 

Competența specifică urmărită este: 3.4. Evaluarea elementelor textuale care conduc
la înţelegerea de profunzime în cadrul lecturii.

Ca și text suport am folosit povestea Albă ca Zăpada, de Frații Grimm.

Obiectivele principale ale lecției:

- Enunțarea ideilor principale;

- Realizarea unor idei noi, alternative, care vin în completarea ideii de bază. 
FIECARE ELEV ÎȘI VA ALEGE UN MĂR
Plan de idei- Albă ca Zapada  

-Albă ca Zapada se naște într-o familie de oameni buni;

-Împărăteasa moare, iar regele se recăsătorește;

- Mama vitregă dorește cu orice preț să o alunge pe Albă ca Zapada;

- Albă ca Zapada fuge de acasă pentru a-i nu fi cruțată viața;

- În pădure, Albă ca Zapada găsește casa piticilor;

- Vrajitoarea cea rea, află că Albă ca Zapada trăiește;

-Vicleana mamă vitregă încearcă să îi cruțe viața lui Albă ca Zapada;

-Albă ca Zapada moare de la mărul otrăvit;

-Piticii îi fac un sicriu de cleștar și o păzesc neîncetat;

-Prințul, îndrăgostit de ea, o duce la castel;

-Pe drum, la o zdruncinătură, bucățica de măr ieși din gâtul prințesei;

- La rândul ei, Albă ca Zăpada îl place pe prințul care îi salvase viața;

- Albă ca Zapada și prințul se căsătoriseră. 

 Cum a aflat mama vitregă
De ce a vrut mama vitregă să o Cum a ajuns Albă-ca-zăpada la
unde s-a ascuns Albă-ca-
omoare pe Albă-ca-zăpada? căsuța piticilor?
zăpada?

Oglinda sa i-a spus unde se A alergat prin pădure

Deoarece era invidioasă.
află. speriată.

Mama vitregă a vrut să o

Mama vitregă a aflat unde Albă-ca-zăpada, alergând
omoare deoarece Albă-ca-
s-a ascuns Albă-ca-zăpada speriată prin pădure, a ajuns
zăpada era mai frumoasă
prin intermediul oglinzii. la căsuța piticilor .
decât ea.

Mama vitregă a vrut să Albă-ca-zăpada,

o omoare pe Albă-ca- Oglinda i-a spus că încă alergând speriată prin
zăpada deoarece nu trăiește în mijlocul pădure ajunge în
voia să fie nimeni mai pădurii. mijlocul pădurii la
frumoasă decât ea. căsuța piticilor
Mama vitregă a vrut să o omoare
pe Albă-ca-zăpada deoarece nu
voia sa fie pe lume una mai
frumoasă decât ea.
Mama vitregă a vrut să o omoare
pe Albă-ca-zăpada deoarece nu
se putea împăca cu gândul că e
mai frumoasa decât ea.
Mama vitregă a vrut să o omoare pe Albă-
ca-zăpada deoarece oglinda îi spusese că
fata este cea mai frumoasă din lume, iar ea
nu putea accepta faptul că există cineva
mai frumoasă decât ea.
Mama vitregă a vrut să o omoare
pe Albă-ca-zăpada deoarece
oglinda îi spusese că pe zi ce
trece fata devine mai frumoasă
decât ea.
Oglinda i-a spus că încă trăiește
Albă-ca-zăpada, întâlnește o
în mijlocul pădurii într-o căsuță
căsuță în care stăteau șapte pitici.
cu șapte pitici.
Oglinda i-a spus împărătesei că
Albă-ca-zăpada era speriată dar
Albă-ca-zăpada trăiește în
bucuroasă că a găsit o locuință și
mijlocul pădurii cu cei șapte
compania celor șapte pitici.
pitici.
Oglinda i-a spus împărătesei că Albă-ca-zăpada era speriată dar
Albă-ca-zăpada trăiește în căsuța în același timp bucuroasă că a
piticilor în mijlocul pădurii fiind găsit căsuța piticilor în mijlocul
protejată de ei. pădurii.
Oglinda i-a spus împărătesei că
Albă-ca-zăpada a găsit liniște și
Albă-ca-zăpada se află și trăiește
siguranță deoarece aceasta se află
în mijlocul pădurii într-o căsuță
în compania celor șapte pitici în
înconjurată de copaci în care
căsuță.
locuiesc și cei șapte pitici.
De ce a cruțat-o vânătorul pe
Albă-ca-zăpada?
Pentru că era frumoasă.
Vânătorului i s-a făcut milă
de ea pentru că era
frumoasă și a cruțat-o.
Vânătorul a cruțat-o pe
Albă-ca-zăpada pentru că
era foarte frumoasă și i se
făcu milă de ea să o
omoare.
Cum arăta căsuța piticilor?
Căsuța era mică.
Căsuța piticilor era una
mică în care toate lucrurile
erau mici și aranjate.
Căsuța piticilor era mică cu
obiecte mititele și gingașe.
Ce a facut Albă-ca-zăpada
când a ajuns la căsuța piticilor?
A mâncat.
Albă-ca-zăpada când a
ajuns la căsuța piticilor a
gustat câte puțin din fiecare
farfurie.
Albă-ca-zăpada, când a
ajuns la căsuța piticilor s-a
mirat de faptul că lucrurile
erau foarte mici.
 Vânătorul a cruțat-o pe fată
deoarece, vazând-o atât de
frumoasă i s-a făcut milă să o
omoare.
Vânătorul a cruțat-o pe fată
deoarece, prințesa era foarte
frumoasă și  gingașă.
Vânătorul nu a omorât-o pe fată
pentru ca i s-a făcut milă
deoarece aceasta era gingașă,
frumoasă și cu un suflet bun.
Vânătorul văzând-o pe fată atât
de frumoasă și gingașă a hotărât
să nu o omoare spunându-i să
fugă cât mai departe și să se
ascundă de împărăteasă.
Albă-ca-zăpada când a ajuns la căsuța
Căsuța piticilor avea o masuță pe piticilor fiind flămândă și însetată a
care erau aranjate farfurii, mâncat câte puțin din fiecare farfurie de
pe masă și a băut câte o înghițitură de vin
lingurițe, furculițe, tot câte șapte.
din fiecare cupă .
Albă-ca-zăpada când a ajuns  la
Căsuța piticilor era o căsuță mică,
căsuța piticilor văzând că aceștia
cu lucruri mici cu tacâmuri mici,
au mâncarea împărțită, a gustat
veselă mică și mâncare împărțită.
câte o bucățică din fiecare.
Căsuța piticilor o căsuță
Albă-ca-zăpada, după ce a
ordonată, nu foarte încăpătoare
degustat din mâncarea piticilor s-
pentru un om normal și perfectă
a dus să doarmă.
pentru pitici.
Căsuța piticilor este o
Albă-ca-zăpada, s-a dus în
căsuță în care piticii se
paturile proaspăt aranjate de
simteau în largul lor și se
cei șapte pitici.
distrau pe cinste.
De ce a mințit-o vânătorul pe În ce s-a transformat regina
De ce a dorit prințul sicriul?
regina cea rea? cea rea?

Fiindcă i s-a făcut milă de Prima dată s-a transformat Prințul a dorit sicriul deoarece s-a
fată. într-o negustoreasă. îndrăgostit de fată.

Prima dată s-a transformat Prințul a dorit sicriul

Fiindcă i s-a făcut milă de
într-o negustoreasă ce deoarece s-a îndrăgostit de
fată și i-a zis să fugă.
vindea cingători. frumusețea fete.

Prima dată s-a transformat Prințul a dorit sicriul

Fiindcă i s-a făcut milă de
într-o negustoreasă ce deoarece s-a îndrăgostit de
fată și i-a zis sa fugă în
vindea cingători, apoi într-o frumusețea fetei din sicriul
sălbăticia pădurii.
femeie bătrână. de cristal.
Fiindcă i s-a făcut milă de fată și
i-a zis să fugă în sălbăticia
pădurii crezând că animalele o
vor sfâșia.
Fiindcă i s-a făcut milă de fată și i-a
zis să fugă în sălbăticia pădurii
crezând că animalele o vor sfâșia fără
ca el sa fie nevoit să-și mânjească
mâinile.
Fiindcă i s-a făcut milă de fată și i-a zis să
fugă în sălbăticia pădurii crezând că
animalele o vor sfâșia, fără ca el sa fie
nevoit să-și mânjească mâinile cu sângele
nevinovat al fetei.
Fiindcă i s-a făcut milă de fată și i-a zis să
fugă în sălbăticia pădurii crezând că
animalele o  vor sfâșia, fără ca el sa fie
nevoit să-și mânjească mâinile cu sângele
nevinovat al fetei astfel în locul fetei a
înjunghiat un pui de mistreț.
Prima dată într-o negustoreasă ce
vindea cingători apoi într-o
femeie bătrână care vindea
piepteni otrăviți.
Prima dată într-o negustoreasă ce
vindea cingători apoi într-o femeie
bătrână care vindea piepteni otrăviți
iar ultima dată a luat înfățișarea unei
țărănci.
Prima dată într-o negustoreasă ce
vindea cingători apoi într-o femeie
bătrână care vindea piepteni otrăviți
iar ultima dată a luat înfățișarea unei
țărănci care vindea mere.
Prima dată într-o negustoreasă ce
vindea cingători apoi într-o femeie
bătrână care vindea piepteni otrăviți
iar ultima dată a luat înfățișarea unei
țărănci care vindea mere dar fiind
refuzată i-a oferit un măr otrăvit
cadou fetei.
Prințul a dorit sicriul deoarece s-a
îndrăgostit de frumusețea fetei din
sicriul de cristal și nu mai putea să
trăiască fără să o mai vadă.
Prințul a dorit sicriul deoarece s-a
îndrăgostit de frumusețea fetei din
sicriul de cristal și nu mai putea să
trăiască fără să o mai vadă promițând
sa o cinstească.
Prințul a dorit sicriul deoarece s-a
îndrăgostit de frumusețea fetei din
sicriul de cristal și nu mai putea să
trăiască fără să o mai vadă promițând
sa o cinstească și să aibă grija de ea.
Prințul a dorit sicriul deoarece s-a
îndrăgostit de frumusețea fetei din
sicriul de cristal și nu mai putea să
trăiască fără să o mai vadă promițând
sa o cinstească și să aibă grija de ea
ca de ființa cea mai dragă.

De ce au avut grijă piticii de
Albă-ca-zăpada?
Piticii au avut grijă de ea pentru că
erau ființe bune.
Piticii au avut grijă de ea
pentru că au văzut că și ea
este bun și le inspiră
încredere.
Piticii au avut grija de Abla-
ca-Zapada pentru ca ea le-a
explicat situatia in care se
afla si ei au realizata cata
nevoie de ajutor are.
Cum a încercat mama vitregă
Când a murit regina? să o omoare pe Albă-ca-
zăpada?
Mama vitregă a încercat să o omoare
Regina a murit primăvara. pe Albă-ca-Zăpada prin diverse
metode.
Prima dată, mama vitregă,
Regina și-a pierdut viața la i-a cerut vânătorului să o
nașterea copilului. omoare pe Albă-ca-Zăpada
și să îi aducă inima ei.
Vazand ca vanatorul a mintit-o si nu
Regina a murit imediat a fost in stare sa o omoare pe Alba-
ca-Zapada, a hotarat ca ea insasi sa
după ce a adus-o pe lume pe mearga la ea cu o cingatoare/corset
Albă-ca-Zăpada. cu care a strans-o atat de tare incat si-
a pierdut rasuflarea.
 Piticii au acceptat să o aibă grijă de
Albă-ca-Zăpada deoarece când au
ajuns acasă au văzut ca e curat și s-au
gândit că ea ar putea avea grijă de
casa.
Piticii au avut grijă de Albă-ca-
Zăpada deoarece au căzut la o
întelegere: ea stă acolo să le facă
curat și mâncare.
Piticii au ținut-o în gazdă pe Albă-ca-
Zăpada deoarece au prins drag de ea
foarte repede.
Piticii au avut grijă de Albă-ca-
Zăpada deoarece au legat repede o
prietenie foarte strânsă bazată pe
încredere și iubire.
Regina a murit înaite să
apuce să își țină copila în
brațe.
Regina a murit primăvara, imediat
după nașterea copilei.
Regina a decedat la nașterea copilei
fără a putea să o țină în brațe măcar
pentru o clipă.
Regina a murit la nașterea copilei,
fiind un șoc pentru toți. După bucuria
aducerii pe lume a copilei a urmat
tragedia morții reginei.
Regina a fermecat și un
piaptan pentru a o ucide pe
prințesă.
Regina a aflat că piticii au ajuns la
timp și au salvat-o pe Albă-ca-
Zăpada. Ea s-a gândit să otrăvească
un măr pe care să îl ducă prințesei.
Pentru a fi cea mai frumoasă din țară,
regina cea rea a făcut lucruri
extreme, cum ar fii: sufocarea Albei-
ca-Zăpada cu cingătoarea sau
otrăvirea cu mărul.
Regina cea rea nu a suportat ideea că
fiica ei vitregă este mai frumoasă
decât ea și a încercat să o omoare: o
dată cu ajutorul vânătorului, apoi ea
s-a deghizat într-o bătrânică și a
otrăvit-o, dar prințesa a fost salvată
de fiecare dată.
 Unde a adormit Albă-ca-
zăpada?
Albă-ca-Zăpada a adormit în casa
piticilor.
Prințesa a găsit o casă în
pădure și s-a adăpostit
acolo.
După ce a umblat mult prin pădure a
găsit o căsuță unde credea că nu stă
nimeni și este un loc bun pentru a se
odihni.
Cum a fost pedepsită femeia
cea rea?
Cea a distrus-o pe femeia cea rea a
fost invidia.
Când a auzit ca nici mărul
nu a ucis-o pe frumoasa
prințesă, femeia cea rea s-a
suparat foarte tare.
Piticii au găsit-o pe regina
cea rea și au atacat-o.
De ce a fost înmormântată
Albă-ca-zăpada?
Albă-ca-Zăpada nu a fost
înmormântată, deoarece pitici nu
puteau să creadă că ea a murit.
Prințesa nu a fost înmormântată
deoarece piticii au dus-o sus pe deal
de unde se vedea și apusul și
răsăritul.
Albă-ca-Zăpada nu a fost
înmormântată, ci dusă sus
pe deal unde stătea în
fiecare zi câte un pitic cu
ea.

Albă-ca-Zăpada a unit păturile
piticilor, ele fiind foarte mici ca să
încapă în unul, și a adormit acolo.
Prințesa a găsit o casă în paădure,
unde a intrat, a văzut că nu e nimeni,
a facut ordine și a adormit în
pătuțurile piticilor.
Fiind foarte obosită, Albă-ca-Zăpada
a intrat într-o căsuța necunoscută și a
adormit acolo.
Prințesa, după tot chinul prin care a
trecut și momentele de groaza, a
intrat în căsuța piticilor și a adormit
acolo.
Piticii s-au luptat cu ea, până i-au
luat toiagul/puterea.
Unul dintre pitici a luat toiagul și l-a
întreptat spre regina cea rea, deși nu
știa cum se folosește.
După ce a îndreptat toiagul spre
regina cea rea, a ieșit mult fum și ea
s-a transformat într-o statuie.
Femeia cea rea a fost transformată în
stană de piatră.
Pitici nu au înmormantat-o deoarece
mereu au găsit o cale de scapare și
mai sperau că și de această dată să
găsească una.
Alba-ca-Zăpada nu a fost
înmormantata deoarece era prea
frumoasă.
Pitici au ales sa nu o înmormânteze
ca să o poată vedea de câte ori
doresc.
Pitici au dorit să o aibă mereu pe
prințesă aproape, de aceea nu au
înmormântat-o.

De ce a numit-o regina pe fiica
ei Albă-ca-zăpada?
Pentru ca avea pielea albă.
Pentru că avea pielea albă
ca și zăpada.
Fiincă era atât de
tânără, avea pielea Albă
ca zăpada.
Ce trebuie să facă Albă-ca-
Ce a făcut vânătorul în loc să o
zăpada pentru a putea să stea
omoare pe Albă-ca-zăpada?
în casa piticilor?
A mers la regină și ia spus
Să facă ordine
că a omorât-o
Să aibă grijă de casa
Ia spus Albei ca Zapada să
piticilor, să facă ordine și
fugă în pădure
curățenie
A mers la regină și ia
Albă ca Zăpada trebuie
dus o inimă de mistreț
sa facă ordine, curățenie
în loc de cea a Albei ca
și să le gătească.
Zăpada
 Fiincă era atât de frumoasă și
tânără pielea îi era albă ca
zapada.
Mama vitregă ia spus că are
pielea albă ca zapada pentru că
era atât de pură.
Mama vitregă era geloasă pe pielea
albă ca zapada a prințesei.
Mama vitregă a numit-o albă ca
zapada fiindcă pielea ei se
asemana zăpezii, care are
culoarea albă, lucru care poate fi
considerat simbol al frumuseții.
Albă ca Zăpada are grija de casa
piticilor, le gătește, le aranjează
lucrurile, face prăjituri.
Pentru a putea sta, Albă ca
Zăpada le face ordine în casă, să
împletească, să le coase hainele
Albă ca Zăpada trebuie să facă de
mâncare,să țină ordinea în casă și
curte
Pentru a sta în casa piticilor, Albă
ca Zăpada trebuie să îngrijeascpă
focul, să facă curat, să le facă
mâncare, totul să fie în ordine
Albă ca Zăpada fuge în pădure la
îndemnul vânătorului
Vânătorul o îndeamnă pe Albă ca
Zăpada să fugă în pădure, el
mergând la regină cu inima de
mistreț
Vânătorul o îndeamnă pe Albă ca
Zăpada să fugă în pădure, el
mergând la regină cu inima de
mistreț, mințind-o că a omorât-o.
Vânătorul merge la regină cu
inima de mistreț în loc de cea a
lui Albă ca Zăpada pentru că î-i
era drsgă și nu voia să o omoare.
De s-a mâniat mama vitregă pe
pe Albă-ca-zăpada?
Deoarece era frumoasă.
Deoarece era mai frumoasă
decât ea.
Mama vitregă s-a
mâniat deoarece Albă-
ca-zăpada era cea mai
frumoasă din lume.
Cum s-a trezit Albă-ca-
Ce își dorea regina?
zăpada?
Albă-ca-zăpada s-a trezit cu
Regina își dorea un copil.
o sărutare.
Albă-ca-zăpada s-a trezit cu
Regina își dorea un copil cu
ajutorul unei sărutări de la
fața albă ca zăpada.
prinț.
Albă-ca-zăpada s-a
Regina își dorea un
trezit cu ajutorul unei
copil cu fața albă ca
sărutări de la prințul
zăpada și cu obrajii
care o considera
roșii ca sângele.
frumoasă.
 Mama vitregă s-a mâniat
deoarece oglinda i-a spus că
Albă-ca-zăpada era cea mai
frumoasă din lume.
Mama vitregă s-a mâniat deoarece
oglinda i-a spus că Albă-ca-zăpada
era cea mai frumoasă din lume, iar
regina era invidioasă.
Mama vitregă s-a mâniat
deoarece oglinda i-a spus că nu
era nimeni mai frumoasă decât
Albă-ca-zăpada.
Mama vitregă s-a mâniat
deoarece oglinda i-a spus că
Albă-ca-zăpada era cea mai
frumoasă din lume și nu era
nimeni mai frumos ca ea, iar
regina era invidioasă.
Regina își dorea un copil cu fața
albă ca zăpada, cu obrajii roșii ca
sângele și cu părul negru ca
abanosul.
Regina își dorea un copil cu fața albă
ca zăpada, cu obrajii roșii ca sângele
și cu părul negru ca abanosul, iar
dorința ei i se indeplinise.
Regina își dorea un copil cu fața albă
ca zăpada, cu obrajii roșii ca sângele
și cu părul negru ca abanosul, iar
dorința ei i se indeplinise și a avut o
fetiță.
Regina își dorea un copil cu fața
albă ca zăpada, cu obrajii roșii ca
sângele și cu părul negru ca
abanosul, iar dorința ei i se
indeplinise și a avut o fetiță pe
care a numit-o Albă-ca-zăpada.
Albă-ca-zăpada s-a trezit cu
ajutorul unei sărutări de la prințul
care o considera frumoasă și voia
să o ducă la palat.
Albă-ca-zăpada s-a trezit cu ajutorul
unei sărutări de la prințul care o
considera frumoasă și voia să o ducă
la palat pentru a o admira.
Albă-ca-zăpada s-a trezit cu ajutorul
unei sărutări de la prințul care o
considera frumoasă și voia să o ducă
la palat pentru a o admira și a avea
grijă de ea.
Albă-ca-zăpada s-a trezit cu
ajutorul unei sărutări de la prințul
care o considera frumoasă și voia
să o ducă la palat pentru a o
admira și a avea grijă de ea ca de
un lucru prețios.
Bibliografie
1. Ramona Călin, 2014, În predarea, învățarea şi evaluarea temei: numere raţionale găsit la
http://www.matestn.ro/mate/Matematica%20in%20judet/Comunicari/Calin%20Ramona-Metoda
%20ciorchinelui.pdf
, consultat la data de 26.10.2021

2. „Amintiri din Copilarie” de Ion Creangă , editura Curtea Veche 2009, consultat la data de
25.10.2021;

3. „Poveștile fraților Grimm” , ”Albă-ca-Zăpada , editura Eduard 2008, consultat la data de

25.10.2021;
 MULȚUMIM
PENTRU ATENȚIE!