Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Colegiul ,,Iulia Hasdeu” din Cahul

Catedra Asistență Socială și Pedagogie

Disciplina: Psihologia vârstelor

Dezvoltarea psihică a elevilor

de vârstă școlară mică

Elaborat: Latiș Agnesa

Grupa: ÎP 1821

Evaluator: Chiciuc Tatiana

Cahul, 2020
Dezvoltarea psihică a elevilor de vârstă
școlară mică
Plan:
1. Situația socială a dezvoltării la debutul școlar
2. Învățarea – activitatea primordială a eleviilor de vârstă școlară mică
3. Dezvoltarea sferei cognitive la elevii de vârstă școlară mică
A. Percepția
B. Reprezentările
C. Memoria
D. Gândirea
E. Analiza
F. Sinteza
G. Compararea
H. Limbajul
I. Imaginția
J. Atenția
4. Dezvoltarea personalității elevului de vârstă școlară mică
I. Conștința de sine
II. Autoaprecierea
III. Sfera afectivă
IV. Voința
V. Temperamentul
VI. Caraterul
VII. Interesele

1. Situația socială a dezvoltării la debutul școlar

Integrarea elevilor în activitatea şcolară se face diferit de la un copil la altul, ea depinzând de
numeroşi factori externi şi de structura psihică a fiecărui copil. Cunoaşterea acestora în cât mai
mare măsură ne va ajuta să realizăm o integrare mai rapidă în procesul de învăţare şi ne va
conduce la prevenirea insuccesului şcolar. Modul în care elevul se adaptează la viaţa şcolară
poate contribui la succesul şcolar dar şi la frânarea obţinerii lui. Când dascălul îşi cunoaşte bine
elevii, când are alături familiile lor şi când copiii îşi doresc să descopere necunoscutul, orice
obstacol din calea învăţării este înlăturat.

2. Învățarea – activitatea primordială a eleviilor de vârstă școlară mică

 Învățarea de tip școlar își are rădăcinile în formele de experiență spontană ale vârstei
preșcolare, care se împletesc când cu manipularea obiectelor, când cu jocul, când cu unele forme
elementare de muncă. Structural învățarea se compune dintr-o serie de situații și de sarcini care,
pentru școlarii mici, reclama efectuarea unor acțiuni ce vor răspunde unor sarcini practice
concrete. Aceste acțiuni pornesc de la contactul școlarului cu obiectul.
  Învățarea la vârsta școlară mică se distinge, prin aceea că îl pune pe copil în fața necesității
unor acțiuni de control, de confruntare și comparare a rezultatelor obținute cu modelele corecte.
Aceasta face posibilă o anumită apreciere, sancționare pozitivă sau negativă a conduitei de
învățare. Se produce o generalizare crescândă a activitații de gândire, căpătând un puternic
impuls în clinația elevului către abordarea reflexivă a propriei activități mintale.

Învățarea este o activitate complexă. Situația de învățare este diferită de cea practică. De ex:
elevilor li se propune să învețe o poezie pe de rost, dar li se poate propune și varianta cum
trebuie ei să învețe poezia. Aceasta este sarcina de învățare adevărată. Copilul trebuie să
stabilească relația dintre acțiunile sale de învățare și rezultatele obținute în urma executării lor cu
modelul existent.

3. Dezvoltarea sferei cognitive la elevii de vârstă școlară mică

A. Percepția

Percepţia de spaţiu cuprinde atât spaţiul proximal, apropiat, cât şi cel distal, îndepărtat. Scrierea
şi citirea pun o serie de probleme de percepţie spaţială în legătură cu forma, mărimea,
particularităţile literelor şi ale cifrelor.

Percepția are un caracter involuntar, fără de un scop bine determinat. Elevii percep în special
ceea ce e colorat viu, aprins, dinamic, nou, neașteptat.

B. Reprezentările

Reprezentările în perioada micii şcolarităţi păstrează încă un caracter concret-intuitiv. Prin

activitatea instructiv-educativă desfăşurată cu elevii se urmăreşte asimilarea unor reprezentări şi
noţiuni cu caracter ştiinţific. Învăţarea la vârsta şcolară mică se realizează mai uşor pornind de la
intuiţie, dat fiind caracterul concret-intuitiv al gândirii copilului.

Elevii de la țară reprezintă mai bine ceea ce ține de mediul rural animalele, păsările domestice,
unelte și lucrările agricole, iar cei de la oraș reprezintă mai bine transportul urban, muzeele,
piața.

C. Memoria

Memoria este un proces psihic ce contribuie în mare măsură la reuşita activităţii desfăşurate de
şcolar în procesul instructiv-educativ. Se trece treptat de la memorarea neintenţionată la
memorarea intenţionată şi de la memorarea mecanică la memorarea logică. După vârsta de 8 ani
devine activă memoria de scurtă durată iar cea de lungă durată devine mai consistentă. Cu cât
elevul avansează în vârstă, i se dezvoltă gândirea logică, şi, paralel, memorarea logică face
progrese în activitatea de învăţare. Memorarea uşoară şi reproducerea fidelă a unui material
depind de îndeplinirea unor condiţii ca: motivaţia şi interesul în procesul învăţării, succesiunea
logică a materialului, folosirea repetării, utilizarea unor metode active şi a unor materiale
didactice plăcute şi organizate logic. Asupra memorării mai influenţează starea afectivă a
elevului, mediul ambiant, tipul de relaţii interpersonale din cadrul clasei de elevi.

D. Gândirea
 Gândirea elevilor este solicitată permanent în activitatea instructiv-educativă. La şcolarul mic
gândirea este dominată de concret. Ea nu se poate lipsi de intuiţie, de operaţiile concrete, de
aceea, procesul de predare-învăţare trebuie să se bazeze pe efectuarea unor acţiuni concrete care
se structurează şi se interiorizează, devenind progresiv, operaţii logice, abstracte. Potenţialul de
activitate intelectuală a elevului creşte, de la nivelul clasei a II-a la cel al clasei a IV-a, de
aproximativ 3-4 ori. Acest fenomen se manifestă prin scăderea timpului de lucru la diferite tipuri
de activităţi şi prin creşterea calităţii strategiilor gândirii .

E. Analiza

Predomină analiza parțială și complexă. Copii urmează calea de la analiza prin acțiuni practice
cu obiecte concrete spre analiza senzorială.

F. Sinteza

Elevii de vârstă școlară mică urmează calea de la sinteză simplă prin sumare spre sinteza vastă
și complexă. Ex: inițial copiii unesc literele în silabe, apoi silabile în cuvânt, cuvintele în
propoziții și la sfârșit propozițiile în text.

G. Compararea

Dacă obiectele pe care le compară sunt cunoscute atunci elevii stabilesc mai ușor asemănările.
Dacă obiectele comparate sunt necunoscute ei constă mai ușor deosebirile.

H. Limbajul

Pe parcursul celor 4 ani de învăţământ primar, elevii îşi dezvoltă şi îmbunătăţesc foarte mult
limbajul. La intrarea în şcoală, vocabularul copilului cuprinde aproximativ 2500 cuvinte, dintre
care cam 700-800 fac parte din vocabularul activ. La sfârşitul celor 4 clase primare, copilul va
poseda 4000-5000 cuvinte, va folosi practic cam întregul vocabular activ al limbii. Pe parcurs
creşte capacitatea de pronunţie, iar până în clasa a IV-a se însuşeşte exprimarea literară.

I. Imaginția

În procesul instructiv-educativ elevii apelează permanent la imaginație: când citesc o poveste,

când redau evenimentele istorice sau cotidiene, când audiază un cântec, când deseneză, când
rezolvă o problemă de matematică sau studiază corpurile cerești.

J. Atenția

Procesul de învăţământ contribuie şi la dezvoltarea atenţiei. La şcolarul mic, volumul atenţiei

este foarte mic, distributivitatea ei este redusă şi dificilă, şcolarul neputând să cuprindă şi să
rezolve în acelaşi timp mai multe activităţi. Flexibilitatea atenţiei este de asemenea slabă. Atenţia
involuntară are o pondere mai mare decât atenţia voluntară. Starea de atenţie îi consumă elevului
multă energie şi de aceea fenomenul de oboseală se instalează mai uşor când micului şcolar îi
este solicitată atenţia mai mult timp. Începând din clasa a III –a apare atenţia postvoluntară,
întreţinută de creşterea interesului pentru procesul de învăţământ. Treptat, calităţile
atenţiei(stabilitate, volum, flexibilitate, distribuţie) îşi măresc eficacitatea.

4. Dezvoltarea personalității elevului de vârstă școlară mică

 I. Conștința de sine

Formarea conștinței de sine are loc în activitatea de învățare, educativă, comunicarea cu

învățătorul, părinții, semenii, în procesul antrenării în ceea ce are de făcut, pe cât de bine a făcut,
ce notă și-ar da, în urma aprecierii de către învățător, părinți a reușitei școlare. Treptat li se va
forma autoobsrevarea, autoanaliza și autoaprecierea.

II. Autoaprecierea

Elevii cu autoapreciere adecvată sunt activi, comunicativi, isteți își apreciază corect faptele,
acțiunile. Cu autoaprecierea adecvată ridicată sunt foarte activi, independenți, plini de încredere
și aptimism. Cu autoaprecierea neadecvată diminuată sunt nesiguri, neliniștiți, agitați. Cu
autoaprecierea neadcvată majorată se supraapreciază, îi critică pe alții și veșnic nemulțumiți.

III. Sfera afectivă

Sfera afectivă la elevii se caracterizează printr-o anumită instabilitate: ba fericiți, ba triști, ba

supărați, ba dispuși, ba indispuși etc. La 7 ani sunt mai reținuți cu o expresie a feții, dar la 10 ani
deja au o expresivitate foarte mobilă a feții.

IV. Voința

Vârsta școlară mică este perioada de tranzicție de la acțiunile involuntare la cele voluntare.
Cuvântul învățătorului pentru ei este lege, de aceea învățătorul trebuie să fie atent la vorbe și
acțiunile sale. Învățătorul trebuie să se supere pe ei ci trebuie să fie vesel și să lucreze cu ei.
Elevii de clasa1-2 nu sunt siguri de vorbele și acțiunile lor, iar cei din cala 3-4 sunt mai
îndrăzneți, încrezuți în propriile forțe.

V. Temperamentul
 VI. Caraterul

Caracterul elevilor continuă să se formeze. Ei exprimă atitudinea față de colegi, învățător,

părinți, frați, li se dezvoltă trăsături de carater: bunătatea, politețea, prietenia. Față de muncă,
învățătură li se dezvoltă hărnicia, responsabilitatea, sârguința. Față de obiecte li se dezvoltă
acuratețea, grija pentru păstrarea lucrurilor. Se pot manifesta și trăsături de caracter negative:
invidia, egoismul, ura, miciuna, lenevia, risipa, nepăsarea.

VII. Interesele

Elevii in clasa 1-2 se interezează de anumite obiecte, fenomene izolate. Unii se interesează de
animale, păsări, plante, avioane, rachete ceea ce le este interesant și sunt curioși să afle.
Învățătorul și părinții au grijă ca elevii să manifeste interese față de ceea ce învață, fac sau
discută.

Bibliografie:

„Psihologia dezvoltării și psihologia pedagogică” P. Jelescu Edit. Universitatea Pedagogică,

Chișinău, 2007 pagina 56-74