Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Colegiul ,,Iulia Hasdeu” din Cahul

Catedra Asistență Socială și Pedagogie

Disciplina: Psihologia vârstelor

Psihologia
adolescentului
Elaborat: Latiș Agnesa

Grupa: ÎP 1821

Evaluator: Chiciuc Tatiana

Cahul, 2020
 Psihologia adolescentului
Adolescența reprezintă etapa consolidării personalității și cuprinde 14-15/18-19 ani, considerată
perioada de tranziție de la copilărie la maturitate.

V. Pevelcu descrie vârsta adolescentă ca fiind ,,etapa superioară în cristalizarea personalității”,

caracterizată prin ,,detașarea de grup și gravitație spre o lume mai personală, independentă și
autonomă – vârsta ,,metafizică” a sistemelor și a teoriilor, când prind depășirea limitelor concrete
ale realității se făurește o lume ideală și posibilă, populată adesea cu visuri himerice”.

Adolescența este vârsta sensibilității, a receptivității față de tot ce e nou și de preț în cunoașterea
umană. Această capacitate de sesizare a noului, transformată în cerință interioară de cunoaștere,
este considerată forța motrice a personalității.

Principala dobândire în tinerețea timpurie este descoperirea lumii interne, caracteristic orientarea
spre sine. Adolescenții țin cont de motiv, ceea ce le permite să pătrundă în esența fenomenelor și
să le aprecieze mai adecvat.

Unul dintre cele mai importante procese la vârsta adolescenței este constituirea conștiinței de
sine și a imaginii relativ stabile a Eu-lui. Latura acțională a acestei imagini este tendința de a fi
de a se considera matur sau ,,sentimentul maturității”. Anume această formațiune se consideră
criteriul psihologic al adolescenței. Cauza principală ce duce la apariția noii formațiuni centrale a
vârstei – autoconștiința adolescentului, este schimbarea situației sociale de dezvoltare, care
înaintează noi cerințe față de activitatea, comportamentul, învățarea, sistemul relațiilor
adolescentului cu adulții.

O altă formațiune nouă caracteristică acestei perioade de vârstă este dezvolatarea gândirii în
noțiuni care favorizează afirmarea personalității mature. L. S. Vîgotski a sesizat raportul dintre
dezvoltarea autoconștiinței tânărului și nivelul de formare a noțiunilor prin evoluția gândirii
abstracte. Totodată el a considerat că formarea noțiunilor servește drept cauză a diferențierii și
integrării imaginilor de sine. Aceasta are loc, deoarece ,,lumea externă și întreaga gamă a
trăirilor interne se conștientizează în cadrul noțiunilor, a căror conexiune determină conexiunea
trăirilor și imaginilor”.

Bibliografie: ,,Psihologia dezvoltării și psihologia pedagogică” V. Gonța, pagina 90-91

 Diagra Vien

Adolescentul Preadolescentul

13-18 ani 10-14 ani

1.Se caracterizează printr-un
echilibru intim a conceției de
lume și viață.
2. Își îndreaptă ateția către
propria viață.
3. Calm.
4.Apare sentimentul maturității.
5. Autodeterminare.
1.Se caracterizează prin
transformarea fizică și fiziologică.
Dezvoltarea 2. Dezichilibrarea reacțiilor emotive.
conștinței de sine. 3. Nervos
Dezvoltarea gândirii. 4. Comportament ineadecvat.
Trecerea de la copilărie 5. Nu comunică cu părinții.
la maturitate 6. Comunicarea cu semenii.
Descoperirea lumii 7. Autoafirmare.