Sunteți pe pagina 1din 3

Trinomul educațional și importanța sa în formarea și educarea tinerei

generații
Prof. Dr. Diana Silaghi, Liceul de Arte Vizuale ”Romulus Ladea”, Cluj-Napoca

„Noi adumǎm roadele gȃndurilor şi dorințelor noastre. [...] Cum ne sunt gȃndurile cu
care ne ȋndeletnicim, așa ne este şi viața” (Maria Montessori)

Astăzi trăim clipele în care tinerii sunt din ce în ce mai afectaţi de violenţă,
intimidare, probleme sociale şi de lipsa de respect atât faţa de ceilalţi cât şi faţa de
mediul in care ei trăiesc.

Astăzi, parcă, mai mult decât oricând, trăim o profundă criză a individualităţii (fac
referire la criza individului ca individ social care trăieşte in realitatea socio-economică)
dublată de criza identităţii personale (aici mă refer la criza valorilor morale, estetice,
sociale, criza simţită de fiecare dintre noi). Nu ne mai găsim locul nicăieri, nu mai
suntem noi înşine. Scara valorilor este răsturnată, ba, mai mult, valorile umane sunt
negate sau necunoscute.

Pe lângă faptul ca abordarea pedagogiei tradiţionale este, oarecum, şi pe bună


dreptate, depăşită, calitatea educaţiei din ţara noastră rămâne de dorit. Părinții sunt
prinși în realizarea propriilor lor cariere, în tumultul vieții economico-sociale și uită de
importanța implicării lor în trinomul educațional: părinte-școală-elev.

La fiecare început de an şcolar, tuturor elevilor mei le propun să scrie pe o foaie


de hârtie o scurtă prezentare a fiecăruia dintre ei. Ce cred ei că m-ar putea interesa pe
mine, în calitate de profesor, despre fiecare dintre ei. Pe an ce trece constat că aceşti
copii, pe lângă faptul că nu ştiu sa scrie corect, nu ştiu să se exprime, nu ştiu să
comunice, să transmită o informaţie. Există, la nivelul fiecăruia dintre ei, o bariera în
comunicare, un blocaj în exprimarea propriilor sentimente şi a propriilor emoţii. Le este
frică să fie ei înşişi, să se exprime liber, să fie proprii lor creatori. Oare de ce?

Ca educatori, este de datoria noastră să facem tot posibilul să îmbunătăţim


calitatea climatului şcolar. Educaţia trebuie să dezvolte abilităţi cognitive, abilităţi
emoţionale, să favorizeze respectul, încrederea pentru ca elevii, tinerii să crească în
prietenie, într-o societate lipsită de violenţă, societate care să favorizeze încrederea de
sine și făurirea unui scop în viaţă prin implicarea părinților în procesul educațional.
Educaţia trebuie să se bazeze pe trinomul educațional elev-școală-părinte, iar
obiectivul educaţiei trebuie să fie crearea unei lumi mai bune pentru noi toţi.

Aşa cum remarcă Jaques Delors despre educaţie: trebuie să educăm copiii noştri
nu numai în „ a şti” şi „a face” ci trebuie să le deschidem dimensiunea socială: „cum să
fie”, „cum să trăiască împreună” iar acest fapt poate fi realizabil numai prin implicarea
părinților în activitățile extrașcolare și extracurriculare.

Învățământul bazat pe trinomul educațional se conturează în jurul persoanei umane


percepută ca gândire, simţire, valoare. Cu alte cuvinte, educația realizată în și prin
acest trinom educațional va contribui la bunăstarea individului, întrucât aceasta
facilitează mijloacele de difuzare a valorilor umane în educaţie.

Educaţia bazată pe trinomul educațional recunoaşte întreaga fiinţă umană şi


promovează atât educaţia la nivel cognitiv cât şi la nivel afectiv. Elevii sunt învăţaţi să-şi
asume valorile, să le conştientizeze şi, conştientizându-le, le simt și le aplică în viaţa de
zi cu zi.

Educaţia trebuie să motiveze elevii să exploreze, să experimenteze şi să integreze


în viaţa lor practică valorile social-morale. Educaţia de calitate trebuie să dezvolte
elevilor abilităţi de explorare și înţelegere a acestor valori. În centrul activităţii de
învăţare trebuie să existe aceste valori. Educaţia de calitate trebuie să fie o modalitate
de înţelegere, de învăţare a fundamentelor acestor valori, a sensului şi scopului
acestora. Aceste valori nu pot fi comprehendate în afara trinomului educațional.

Educaţia de calitate bazată pe trinomul educațional trebuie să sublinieze valoarea şi


integritatea fiecărei persoane implicate în furnizarea educaţiei: acasă, la şcoală, în
comunitate. Trebuie să sprijine dezvoltarea generală a individului, a culturii, a valorilor
social-morale în societate și în întreaga lume, întrucât educaţia este o activitate
proiectată intenţional pentru a ajuta umanitatea să crească, să înflorească. Educaţia de
calitate se bazează pe următoarele principii:

 În centrul predării şi învăţării trebuie să fie plasată căutarea sensului și scopului


valorilor social-morale (curajul, cooperarea, toleranţa, etc. ) doar cu ajutorul
profesorului, al părintelui și elevului.
 Dezvoltarea şi consolidarea învăţării acestor valori prin: explorare, experienţă,
integrare în viaţa de zi cu zi prin trinomul educațional profesor, elev, părinte.
 Procesul de educaţie trebuie să se bazeze pe relaţii pozitive între cei implicaţi în
acest proces, în trinomul : elevi, profesori, părinţi.
 Acest tip de educație nu trebuie să fie doar un subiect al Curriculum-ului ci
trebuie să fie în primul rând o pedagogie, o filosofie educaţională şi practică care
inspiră şi dezvoltă valori pozitive în sala de clasă.
 Bazat pe educaţia valorilor, procesul de predare-învăţare trebuie să fie un proces
de reflecţie, de înţelegere, numai astfel el poate contribui la dezvoltarea gândirii
critice, a imaginaţiei, a comprehensiunii, a conştiinţei de sine, a abilităţilor de
comunicare inter- şi intra-personale, a eliminării barierei şi blocajului în
comunicare.

Educaţia de calitate presupune dezvoltarea unei percepţii clare şi precise a


propriilor atitudini, a comportamentelor, alfabetizarea emoţională pentru a putea
asuma şi pune în practică propriile valori.

Educaţia de calitate presupune asumarea valorilor şi încurajarea celorlalţi de a


se baza pe cele mai bune calităţi personale, culturale şi sociale.

Bibliografie:

Bhengu, Mfuniselwa (2007) The global Philosophy for Humankind Lotsha


Publication, South Africa

Carmen Anghelescu şi Martha Iliescu, 2006 „Educaţia timpurie în România“,


Vanemmonde, 2004

Mihaela Ionescu şi Elisabeta Negreanu, „Educaţia în familie – Repere şi practici


actuale“, Editura Cartea Universitara, 2006

Tillman, Diane (2003) Living values Activities for Children Ages 8-14. Sterling
Publishers, India

S-ar putea să vă placă și