PNL

Partidul Național Liberal (PNL) are o istorie îndelungată și este unul dintre cele mai vechi
partide politice din țară.

Istoria Partidului Național Liberal este una remarcabilă, cu realizări de impact pentru statul
român modern, acesta fiind primul partid care a pledat, în 1892, pentru introducerea sufragiului
universal. În toată această perioadă, liberalismul a devenit fundamentul ideologic pe care s-a
construit România modernă, iar liberalii au acționat sub principiul „Prin noi înșine!” care este și
astăzi deviza Partidului Național Liberal.

PNL a fost fondat în 1875, avându-l ca lider pe Ion C. Brătianu. Partidul a fost creat în contextul
luptei pentru modernizarea și emanciparea politico-socială a României.

În perioada interbelică, PNL a fost unul dintre cele mai importante partide politice, contribuind la
modernizarea și consolidarea statului român, liberalii au promovat reforma agrară, organizarea
administrativă unitară, o nouă legislație electorală și măsuri de refacere a economiei. În această
perioadă, România a cunoscut dezvoltări economice, sociale și culturale semnificative. De
asemenea, PNL a fost implicat în guvernele României Mari și a jucat un rol semnificativ în
consolidarea statului român modern.

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, PNL a fost implicat în politica complexă a acelei
perioade, iar Ion Antonescu a preluat controlul guvernului. În decursul anilor 1940-1941, sub
conducerea lui Antonescu, s-au desfășurat unele schimbări majore în peisajul politic românesc.

După instaurarea regimului comunist în România în 1947, PNL a fost desființat și s-a aflat în
opoziție la regimul totalitar. Mulți membri ai partidului au fost persecutați sau au fost forțați să
părăsească țara. Mulți dintre fruntașii liberali au murit în închisorile comuniste, plătind cu viața
credința în principiile democratice și valorile liberale, în vreme ce alții au fost forțați să ia calea
exilului.

După căderea regimului comunist în 1989, perioadă în care PNL a fost reînființat, o parte dintre
aceștia s-au întors în țară pentru a reorganiza și reconstrui Partidul Național Liberal, cărora li s-
au alăturat personalități din țară. Radu Câmpeanu a fost primul președinte postcomunist al PNL.
În primele zile ale anului 1990, PNL s-a reînregistrat ca partid politic și a început o nouă etapă
din existența sa politică.

PNL a participat la coaliția de guvernare din perioada 1996-2000, deținând portofolii importante
în cabinet, precum finanțele și economia pentru o perioadă sau cel al justiției.

În 2003, PNL a devenit parte a Alianței Dreptate și Adevăr – Alianța DA PNL-PD, iar după
alegerile parlamentare din 2004, președintele PNL de atunci, Călin Popescu-Tăriceanu, a devenit
primul premier liberal al României după căderea comunismului. În timpul guvernării PNL,
România a atins un nivel de dezvoltare economică fără precedent, sub impulsul unor politici
liberale, incluzând reducerea fiscalității, încurajarea inițiativei private și a investițiilor.

În 2009, Crin Antonescu a devenit președintele PNL și a dus formațiunea politică la cel mai
mare scor din ultimele două decenii. În 2011, Partidul Național Liberal a format alături de
Partidul Conservator (PC) Alianța de Centru Dreapta (ACD). Aceasta și-a unit mai departe
forțele cu Partidul Social Democrat, punându-se astfel bazele Uniunii Social Liberale (USL),
proiectul politic al opoziției unite. USL a preluat guvernarea României în mai 2012, în urma unei
moțiuni de cenzură asupra Guvernului Ungureanu, și a câștigat alegerile parlamentare din
decembrie 2012. Partidul Național Liberal a rămas parte a USL și a guvernării până în februarie
2014, când liberalii au anunțat sfârșitul Uniunii Social Liberale, respectiv ieșirea de la guvernare.

Klaus Iohannis, noul președinte al PNL, a devenit candidatul alianței formate din cele două
partide, Alianța Creștin Liberală (ACL). În 16 noiembrie 2014, Klaus Iohannis a fost ales
președinte al României, devenind primul președinte liberal din istoria țării.

Analizând tot parcursul Partidului Național Liberal, putem observa impactul pozitiv al acestuia la
dezvoltarea și consolidarea statului român. Dar, ce se întâmplă astăzi cu acest partid istoric, de ce
devine istorie? De ce Partidul AUR, un partid de câțiva ani pe scena politică, aproape îl
depășește pe PNL în procentele pentru viitoarele alegeri din 2024, clasamentul arătând că PNL
are 19%, iar AUR 18%.

Problema PNL este una ce ține de modul lor intern de funcționare. Acest partid se erodează din
interior. Nu electoratul este vinovat, ci partidul care ia decizii și care au reușit prin politica lor să
dăuneze populației române, motiv pentru care electoratul afectat de aceste politici, în special cele
din 2020, au o rezervă când vine vorba de a-și oferi din nou votul pentru acest partid la viitoarele
alegeri din 2024.

Prolema cea mai mare a liberalilor este lipsa de meritocrație care se află la nivelul partidului,
acest lucru observându-se la liderii pe care acest partid ia avut în decursul acestor câțiva ani, de
la Ludovic Orban(2017-2021), Florin Cîțu(2021-2022) și Nicolae Ciucă din 2022 până în
prezent.

Atât Florin Cîțu, care e mai degrabă tehnician decât politician, cât și generalul Nicolae Ciucă,
acuzat că și-a plagiat teza de doctorat, nu au avut parte de susținere din partea partidului. În
special Ciucă, în calitate de nou venit: a intrat în PNL cu două luni înainte de alegerile
parlamentare din 2020 și a fost pus imediat pe listele candidaților eligibili la Senat. O ascensiune
care i-a enervat pe mulți dintre cei care muncesc și cotizează de ani de zile. Poate că nici
promovarea aceasta rapidă nu ar fi problematică dacă Nicolae Ciucă ar avea stofă de lider, dacă
ar fi fost un promotor talentat și convins al liberalismului, dacă ar fi avut notorietate și priză la
mase.

În calitate de general, calitățile principale pe care le posedă Ciucă, sunt acelea de a asculta ordine,
de a le executa, a da comenzi scurte și la obiect, niște calități care sunt mai mult utile pe front
decât în fruntea Partidului Național Liberal. Spre deosebire de Cîțu care nu avea abilitatea de a
comunica și de a se impune, dar avea în schimb ceva de spus, Ciucă dă dovadă de o incapacitatea
de a înțelege evenimentele care se întâmplă în jurul lui, nu stăpânește fenomenul economic, face
un efort mare de a se exprima și a expune ceea ce are în minte, dar cel mai grav este că nu are o
experiență politică. Din cauza acestor eroziuni interne care au loc chiar în fruntea partidului, PNL
riscă să rămână și în viitoarele alegeri din 2024 în umbra mult prea mare a PSD-ului, însă pe
scena politică își face apariția și partidul AUR, prezență din ce în ce mai simțitoare, care chiar
amenință cu procentajul său mult prea mare PNL-ul.

PNL a creat o traumă mult prea profundă pentru poporul român în timpul guvernării sale din
perioada pandemiei din 2020, când au preluat guvernarea și au comis erori peste erori, economia
a avut de suferit, datoria externă a crescut, s-au realizat mari împrumuturi pentru procurarea de
vaccin, ceea ce a îndatorat țara cu miliarde. PNL au spus românilor că singura soluție este starea
de urgență, izolarea celor pozitivi, plimbatul cu izoleta, statul noaptea în casă și multe alte lucruri
care s-au dovedit total ineficiente. După apariția vaccinului, în loc să lase medicii să se ocupe de
campania de vaccinare, exact cum s-a făcut la orice altă campanie de vaccinare, au ieșit ei cu
sigla PNL de ziceai că au făcut vaccinul la sediul PNL.

Românii nu au uitat nimic.

Este cunoscut deja că majoritatea românilor nu au încredere în politicieni, indiferent din ce partid
aceștia fac parte, iar electoratului îi va fi frică să își acorde încă o dată votul pentru partidul
liberal, frica de a nu a nu se comite greșeli care ar putea să îi coste mult prea scump pe acest
popor.