USR

Uniunea Salvați România a fost înființat în două etape: 1 iulie 2015 şi 21 august 2016, ideologia
oficială a partidului este anticorupţia, europenismul, progresismul şi liberalismul. Poziţia politică
a acestora se vrea a fi de centru-dreapta, deşi îmbracă pe alocuri subtile forme neo-marxiste.

Sloganul lor politic fiind ,,Fără hoție ajungem departe”, reflectă angajamentul față de principiile
anticorupție și transparență în guvernare.

Transparenţă, industrie, agricultură, educaţie, cultură, sănătate, infrastructură, protecţia mediului,

industrializare cu mijloace moderne, sprijin pentru micii fermieri, reforma învățământului,
construirea de autostrăzi şi agricultură în colaborare cu partenerii europeni, stoparea defrișărilor,
cooperare strânsă cu U.E. şi NATO erau puncte forte în aplicarea programului politic al USR.

Membrii partidului USR, încă de la început s-au afișat în fața poporului ca niște oameni noi,
apărători ai cetățenilor simpli în fața incompetenței și corupției clasei politice existente. Au fost
descriși ca unică speranță de reformă a României de mai toți analiștii. Aceștia aveau drept obiectiv
rezolvarea problemelor structurale pe care această țara le-a moștenit din comunism sau chiar
perioada interbelică, pentru ei rezolvarea acestor probleme părea a fi o nimica toată, iluzie
promovată în detrimentul partidelor actuale de la guvernare care duceau o politică ca o dovadă de
prostie, nereușind să facă schimbarea pentru România.

USR a avut ambiții înalte în ceea ce privește schimbările în politica și societatea română, iar
obiectivele lor ar putea fi considerate necesare pentru evoluția statului. Cu toate acestea, este
important să recunoaștem că transformările semnificative în istoria unei națiuni nu pot să apară
peste noapte. Procesul de schimbare necesită decenii de efort și dedicare continuă din partea
elitelor politice. Schimbările durabile necesită nu doar idei puternice, ci și o conducere stabilă și o
coerență în acțiuni. Este un proces complex, iar reușita depinde de capacitatea partidului de a se
adapta și de a răspunde la nevoile societății românești într-un mod eficient și sustenabil.
Liderii Partidului USR sunt acuzați că își desfășoară activitatea politică bazându-se pe informații
false, ceea ce poate fi observat în sondajele aparent neconcludente publicate de aceștia. Aceste
sondaje, realizate în mod intern, indică că USR ocupă locul al doilea în preferințele electoratului
pentru viitoarele alegeri parlamentare. Cu toate acestea, există îndoieli cu privire la veridicitatea
acestor date, întrucât acestea diferă semnificativ de rezultatele obținute în sondajele realizate de
instituții respectate precum INSCOP și CURS.

Iulian Bulai, un reprezentant al USR, a declarat că partidul nu se situează la nivelurile raportate de

alte sondaje, de exemplu, nu ar fi la 12% sau 13%, ci ar atinge chiar 19%, plasându-se pe locul al
doilea în clasament după PSD și depășind PNL și AUR. Mai mult, el a menționat că, prin formarea
unui pol de dreapta cu PMP și Forța Dreptei, USR ar putea atinge un impresionant procent de 24%.

Această abordare a prezentării datelor în mod optimist și, potențial, neconform cu realitatea, poate
avea ca rezultat manipularea alegătorilor și inducerea lor în eroare. Există îngrijorări cu privire la
faptul că partidul ar putea să se bazeze pe aceste informații în mod intenționat pentru a-și consolida
susținerea și a crea o imagine mai favorabilă în ochii publicului.
Sondajele publicate de CURS și sondajul de casă al USR-ului prezintă discrepanțe semnificative,
generând întrebări cu privire la acuratețea lor. În conformitate cu sondajele CURS, USR se situează
pe poziția a patra, cu un procentaj de aproximativ 10%, în timp ce liderii USR susțin că partidul
se află pe locul al doilea, cu un procentaj considerabil mai mare, de 19%. Această discrepanță
considerabilă indică faptul că unul dintre aceste sondaje este în mod evident eronat sau chiar fals.

Prin analiza critică, se observă că sondajul CURS are rezultate similare cu cele ale altor instituții
de cercetare, precum INSCOP și AVANGARDE, ceea ce sugerează că acestea sunt mai
consistente și au o mai mare credibilitate. În consecință, există suspiciuni că sondajul de casă al
USR-ului ar putea supraestima atractivitatea partidului pentru electorat sau ar putea fi influențat
de factori care duc la o prezentare distorsionată a realității politice.

Această discrepanță în sondaje subliniază importanța unei abordări critice și obiective în

interpretarea datelor, precum și necesitatea transparenței în procesul de realizare a sondajelor
pentru a menține încrederea publicului în aceste instrumente de evaluare a opiniei.
Criticii aduc în discuție posibilele provocări cu care se confruntă Partidul USR și semnalează
aspecte precum lipsa de coeziune internă, strategii de comunicare sau gestionare a problemelor
politice. Este esențial ca un partid să poată transforma idealurile sale în acțiuni concrete și să poată
atrage sprijinul publicului în mod eficient.

Se sugerează că USR ar putea avea dificultăți în menținerea unei imagini unitare și coezive, ceea
ce poate afecta mesajul transmis către alegători. De asemenea, strategiile de comunicare și
gestionarea problemelor politice ar putea necesita o revizuire pentru a se asigura că partidul
abordează în mod corespunzător preocupările și nevoile societății românești.

Este important pentru USR să fie capabil să se autoevalueze și să facă ajustări necesare pentru a
răspunde la schimbările din societate și pentru a-și îmbunătăți eficacitatea în promovarea
schimbărilor pe care le susține. Atingerea unui echilibru între principii ideologice și adaptarea la
dinamica politică actuală poate fi crucială pentru menținerea și consolidarea poziției partidului în
peisajul politic românesc.