Carbonatul de Calciu

Prof.universitar Student
Ecaterina Andronescu,Surdu Adrian Scintei Alexandra-Andreea
Cuprins:
1.Generalitati
1.1.Nanomaterialul
1.2.Nanotehnologia

2.Carbonatul de Calciu
2.1.Definitie
2.2.Obtinere
2.3.Proprietati chimice
2.4.Raspandire
2.5.Utilizari
2.6.Beneficii

3.Concluzii

4.Bibliografie
1.Generalitati
1.1.Nanomateriale
Nanomaterialele sunt substanțe chimice sau materiale ale căror particule au
cel puțin o dimensiune între 1 și 100 de nanometri (nm).

Datorită faptului că, la același volum, suprafața specifică este mai mare,
nanomaterialele pot avea caracteristici diferite de cele ale aceluiași material
fără structură nanometrică. Prin urmare, proprietățile fizico-chimice ale
nanomaterialelor pot diferi de cele ale substanțelor sau particulelor cu
dimensiuni mai mari.
Unele nanomateriale, precum fumul, funinginea, praful sau nisipul, sunt
naturale. Altele sunt deja în uz de vreme îndelungată: negrul de fum și
dioxidul de siliciu se utilizează încă de la finele secolului al XIX-lea. Dintre
celelalte nanomateriale fabricate, unele sunt special concepute pentru
dimensiunile și proprietățile lor. Ele au caracteristici unice și mai pronunțate
în comparaţie cu același material în forma sa obișnuită, de dimensiuni
normale. Prin urmare, proprietățile fizico-chimice și (eco)toxice ale
nanomaterialelor pot fi diferite de cele ale substanței în vrac sau ale
particulelor de dimensiuni mai mari. Datorită particularităților lor,
nanomaterialele oferă oportunități tehnice și comerciale, însă pot prezenta
riscuri pentru mediu și pot ridica probleme de siguranță și sănătate pentru
oameni și animale.
1.2.Nanotehnologia

Nanotehnologia este un domeniu care se extinde cu rapiditate. În prezent,

se fabrică din ce în ce mai multe nanomateriale. Pe piața europeană există
deja produse care le conțin (de exemplu, baterii, produse de acoperire,
îmbrăcăminte cu proprietăți antibacteriene, produse cosmetice și alimentare).

Nanomaterialele sunt utilizate în producția de materiale ușoare, dar

rezistente, pentru aplicații precum piesele auto și echipamentele sportive.
Acoperirile nanotehnologice sporesc durabilitatea sau rezistența la pete a
materialelor, de exemplu în aplicațiile textile. Numeroase dispozitive
electronice de înaltă performanță se bazează pe puterea de calcul
nanotehnologică. De asemenea, nanomaterialele se utilizează în aplicații
medicale și în produse cosmetice. Printre nanomaterialele utilizate în aplicații
industriale sau de consum se numără, de exemplu, silicea amorfă sintetică,
silicații, dioxidul de titan, oxidul de zinc, oxidul de aluminiu, oxizii de fier,
carbonatul de calciu, aurul, argintul și negrul de fum. Un număr mare de
pigmenți și materiale de umplere care se produc și se utilizează în cantități
mari, de vreme îndelungată, sunt nanomateriale conform recomandării UE
referitoare la definirea acestora.

Nanomaterialele sunt incluse în domeniul de aplicare al Regulamentului

REACH, existând obligativitatea furnizării de informații cu privire la
impactul acestora asupra sănătății umane și a mediului. La fel ca în cazul
tuturor substanțelor chimice, unele pot fi toxice, iar altele nu. Toxicitatea lor
depinde de diferitele proprietăți ale nanomaterialului. Legislația specifică
anumitor produse, cum ar fi cea aplicabilă produselor biocide sau produselor
cosmetice, ia în considerare și necesitatea furnizării de informații privind
nanomaterialele.
2.Carbonatul de Calciu

2.1.Definitie
Carbonatul de calciu este sarea calciului cu acidul carbonic, fiind o
substanță solidă de culoare albă cu formula chimică CaCO3, iar raportul
ionilor de Ca2+ și CO32- fiind de 1:1. Carbonatul de calciu este răspândit în
natură sub formă de minerale: calcit, aragonit, vaterit și în organisme în oase,
dinți, cochilii, corali și crusta crustaceilor. În roci se află sub formă
de calcar unde este aproape în stare pură și varianta dolomitelor, care sunt un
amestec de calciu și magneziu. Carbonatul de calciu este aproape insolubil în
apă, iar sub acțiunea intemperiilor și ploilor acide se formează hidratul de
calciu, Ca(HCO3)2 care e ușor solubil în apă; solubilitatea este accelerată de
acidul carbonic, și sulfuric format prin dizolvarea gazelor atmosferice în apa
ploilor, dar mai ales apa peșterilor.

Ca fapt divers,cea mai veche structura din lume-piramida- este realizata

din carbonat de calciu.Piramida lui Khufu,de asemenea cunoscuta sub numele
de “Marea Piramida”este formata din 2,5 milioane de blocuri de
calcare(fiecare cu o greutate medie de 2,5 tone).
2.2.Obtinere
Cea mai mare majoritate a carbonatului de calciu este obținut la nivel
industrial prin extracția directă din cariere. Cu toate că scoarța conține mai
mult de 5 % roci calcaroase (carbonat de calciu) numai o mică parte din
această cantitate corespunde exploatării având calitățile necesare căutate
de geologi ca și parametrii de culoare, puritate, omogenitate.
O altă metodă presupune folosirea oxidului de calciu, la care se
adaugă apă. În urma reacției se obține hidroxid de calciu, care reacționează
ulterior prin barbotare cu dioxid de carbon, când se precipită carbonatul de
calciu:

2.3.Proprietati chimice
Ca și restul carbonaților, carbonatul de calciu reacționează foarte ușor cu
acizii, cu formarea rapidă de dioxid de carbon. Această reacție este și
specifică pentru anionul carbonat, fiind cel care reacționează astfel cel mai
ușor. De exemplu, la tratarea calcarului cu acid clorhidric sau acid
sulfuric (chiar și diluat), se observă formarea unei efervescențe datorată
obținerii de dioxid de carbongazos, ca urmare a descompunerii rapide
a acidului carbonic instabil:

Carbonatul de calciu este foarte greu solubil în apa pură, solubilitatea

fiind de doar 14 miligrame per litru; în soluție, ionul carbonat trece sub formă
de bicarbonat:
2.4.Raspandire
Surse geologice
Carbonatul de calciu este răspândit în natură sub
forma mineralelor calcit și aragonit , dar intră și în compoziția a trei roci
calcaroase diferite care cu toate că din punct de vedere chimic sunt identice,
diferă ca aspect:

 Creta este o rocă microcristalină fină sedimentară, poroasă care se

formează prin depunerea calcitului (calcarelor), ca și a
scheletelor fosilelor viețuitoarelor mici (Coccolithe) a
Coccolithophoridelor și scoicilor foraminiferelor (Foraminifera).
Creta sub formă de depozite poate fi întâlnită frecvent în natură unde este
și exploatată ca în Marea Britanie, Franța, Insula Rügen, Germania de
nord, sau pe fundul mărilor ca cretă marină.

 Calcarul este de asemenea o rocă biogenă, dar mai compactă decât

creta, ia naștere direct sau indirect din scheletul viețuitoarelor. Direct
poate proveni calcarul din cochiliile melcilor, scoici,
scheletul coralilor sau bureților de mare. Indirect ia naștere prin organisme
fototrope, care asimilează CO2 și prin alcalinizarea mediului se formează
calcarul dizolvat în apă. Prin calcinare (la temperaturi ridicate) se
formează piatra de var folosită în construcții. Cristalele mari de carbonat
sunt între cretă și marmură.
 Depozite mari de roci calcaroase sunt în Orgon , Burgberg în
(Germania), ca și în Munții Apuseni din România.

 Marmura este o rocă metamorfică cu cristale relativ mari care ia naștere

prin transformarea și recristalizarea cretei sau calcarului sub acțiunea unor
temperaturi și presiuni ridicate.
Depozite mari de marmură sunt în America de
Nord, Austria, Norvegia și renumita carieră de marmură de Carrara,
din Italia de unde provin statuile sculptate de Michelangelo.
 Surse biologice

Cochiliile de melc și a majorității scoicilor sunt alcătuite în mare parte

din carbonat de calciu, și pot fi utilizate astfel ca și surse industriale ale
acestui compus. Cochiliile stridiilor au devenit recent o sursă de calciu, atât la
nivel industrial, cât și pentru suplimentele alimentare. Din punct de vedere
nutrițional, legumele verzi (precum broccoli și unele subspecii de varză)
conțin o cantitate semnificativă de carbonat de calciu.

2.5.Utilizari
 Utilizari industriale
-purificarea si separarea fierului din minereul sau
-este utilizat in piscine pentru mentinerea alcalinitatii apei si dezinfectarea
apei
-este utilizat in industria petroliera,pentru cresterea densitatii fluidelor de
foraj si controlul presiunii de adancime
-este utilizat in industria
vopselelor,plasticului,cauciucului,ceramicii,sticlei,otelului si hartiei
-are aplicatii in optica,datorita proprietatii de refractie dubla
-este utilizat la fabricarea de hartie lucioasa
  Utilizari in agricultura
-este o component principal a varului de gradina,de asemenea cunoscut sub
numele de var agricol,care este utilizat pentru neutralizarea solului acid,si
pentru imbunatatirea calitatii solului
-este util la gradinarit,datorita calciului continut si actioneaza ca o sursa
hranitoare pentru plante si imbunatateste consumul de substante nutritive
prescum fosfor,potasiu sau azot

 Utilizari in mediu

-ajuta la neutralizarea efectelor ploilor acide daunatoare intr-un ecosistem de

apa rau
-actioneaza ca un reactiv in aplicatii de desuflare a gazelor de ardere,prin
eliminarea emisiilor de dioxid de sulf din carbine si altor combustibili fosili
-ajuta la neutralizarea apelor acide de mina si in tratamentul apei potabile sau
uzate

 Alte utilizari

-este utilizat ca creta de scris pe table

-carbonatul de calciu fin macinat este folosit pentru prepararea filmelor
microporoase din scutecele bebelusilor
-este utilizat in homeopatie ,in productia de pasta de dinti
-este folosit in laptele de soia si laptele de migdale din comert,ca sursa de
calciu
2.6.Beneficii
Suplimentele de carbonat de calciu reprezinta cea mai comuna forma de
administrare a acestui compus.Carbonatul de calciu este renumit pentru
proprietatile sale anti-aciditate.Aceste suplimente pot fi administrate in
urmatoarele cazuri:
-lipsa de calciu si magneziu
-hiperfosfatemie
-mentinerea echilibrului pH al corpului
-diaree
-aciditate gastrica
-arsuri de stomac,dureri de stomac cauzate de aciditate
-ulcer peptic
-sindromul colonului iritabil
-hipertensiune arteriala in sarcina
-sindromul premenstrual
3.Concluzii
Carbonatul de calciu este un compus chimic,reprezentat prin formula
chimica CaCO3. Se estimeaza ca aproximativ 4 la suta din scoarta Pamantului
este alcatuita din carbonat de calciu.Se gaseste in mod natural in minerale si
roci,dintre care unele include calcit,calcar,creta,marmura si
aragonite.Carbonatul de calciu este principala cauza a duritatii apei.De
asemenea,este un compus constituent major al cochiliilor si scheletelor
animale.Peste 20% din rocile sedimentare din lume sunt realizate din calcar
sau creta.Carbonatul de calciu este extras din surse natural,prin diverse
tehnici,si apoi utilizat in diverse industrii.
4.Bibliografie:
 https://echa.europa.eu/ro/regulations/nanomaterials
 https://artelesistiintelevietii.wordpress.com/2015/04/20/nan
omaterialele/
 http://pubs.rsc.org/en/content/articlelanding/2011/cs/c0cs00
126k/unauth#!divAbstract
 http://recantododragao.xpg.uol.com.br/2014/01/20/nanotub
os-de-carbono-podem-deixar-seus-moveis-a-prova-de-fogo/
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Carbonat_de_calciu
 http://vishub.org/excursions/794
 http://www.vinca.ro/blog/tipuri-de-piatra/ce-este-calcarul-
.html
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Marmur%C4%83
 https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Open_Oyster_Ly
on_market.JPG
 http://lataifas.ro/ganduri-idei-citate/32099/carbonat-de-
calciu-utilizari-sanatate-agricultura-constructii-mediu/
 https://forum.b-zone.ro/topic/196140-cele-mai-mari-
piramide-din-lume/