LUCRARI DE SUSTINERE

Lucrari de stabilizare
a versantilor instabili

6
Prof. Dr. ing. Loretta Batali

Anul II Master Inginerie Geotehnica

 BULONAREA (TINTUIREA) MASIVELOR
Soil nailing, clouage

A realiza o lucrare de bulonare inseamna a ranforsa un debleu, pe masura excavarii

sale, prin montarea de ancore pasive, slab inclinate fata de orizontala, care lucreaza in
general la tractiune.

Fata de un masiv din pamant armat: - se armeaza terenul existent

- debleu
 Faze de executie

1. terasamente max 1 2 m inaltime pentru un tronson

2. instalarea barelor
3. realizarea paramentului (beton torcretat sau plase, elemente prefabricate)
Instalarea barelor

injectare in foraj de suspensie de ciment sau mortar

batere sau vibrare
mixte

Avantaje:
nu necesita mult material utilaj terasier, echipament de forare si centrala de injectie
sau instalatie pt. introducerea prin batere a barelor
executie rapida constructia se face concomitent cu terasamentele
se adapteaza bine la amplasamente diverse
adaptata la terenuri neomogene deoarece nu necesita excavari prealabile, iar
utilajele sunt usoare; cu conditia ca densitatea barelor sa fie adaptata diferitelor naturi
ale terenului
cost competitiv

Limitari:
deplasari laterale si verticale ale zidului (problematice in special in zone construite)
doar deasupra NH sau cu lucrari de epuismente
utilizare dificila la pamanturi total necoezive, nisipuri curgatoare sau cu lentile de apa,
PUCM, pam. gelive
 Deplasari laterale si verticale ale zidului

0 deplasarea orizontala la suprafata, in spatele zidului

h deplasarea orizontala a fetei zidului
v deplasarea verticala a partii superioare
 Deplasari laterale si verticale ale zidului

0 = 4H/10000 5H/10000
h v = H/1000 4H/1000

Deplasarea fatadei depinde de:

viteza de executie
inaltimea fazelor de excavatie
distributia barelor
caracteristicile barelor
nivelul general de siguranta al lucrarii
raportul L/H
inclinarea barelor si rigiditatea la incovoiere
capacitatea portanta a terenului de fundare
 Deplasari laterale si verticale ale zidului (problematice in special in zone construite)

- deplasarea partii superioare: (0.001 0.004)H

- verificarea structurilor existente in vecinatate daca pot suporta fara consecinte grave o deformatie
orizontala, h si o tasarea diferentiata, v pe o distanta fata de excavatie.
- daca structura vecina nu poate prelua aceste deformatii se pot utiliza tiranti pretensionati sau o
sprijinire in zona superioara
 EXPERIMENTE LA SCARA NATURALA

-faze de excavare de 1 m
- nisip de Fontainebleau
- factor de siguranta mic fata de ruperea barelor (1.1)
- mod de rupere: prin saturarea progresiva a masivului incepand de sus, pt. diminuarea coeziunii
aparente si marirea greutatii totale
- cedarea completa a fost impiedicata prin incastrarea elementelor de fatada in teren
 EXPERIMENTE LA SCARA NATURALA

- mod de rupere: prin marirea excavatiei de la piciorul zidului de la 1 la 3 m

- dupa 2 m de excavatie s-a produs o cedare locala, dar zidul in ansamblu a rezistat
- dupa a treia faza de excavatie, efectul de bolta aparut anterior a disparut si s-a produs ruperea globala,
interna a zidului
 EXPERIMENTE LA SCARA NATURALA

- mod de rupere: lungime insuficienta a armaturii diminuarea lungimii barelor telescopice

- initial lungime uniforma a barelor
- final: bare foarte scurte la baza
 DIFERENTE FATA DE PAMANTUL ARMAT

In timpul excavatiilor succesive, pamantul din masivul tintuit se decomprima lateral,

tasandu-se in acelasi timp
La sfarsitul executiei rezulta o deplasare a partii superioare

9 In cazul pamantului armat, in timpul fazelor succesive de executie deplasarile laterale la

partea inferioara cresc datorita comprimarii stratelor inferioare.
9 Rezulta, la sfarsitul executiei, o deformatie a fatadei la partea inferioara, unde deplasarile
orizontale sunt maxime
 Punerea in tractiune a barelor

- la masivele tintuite: decomprimarea orizontala a masivului in timpul fazelor de excavare

duce la solicitarea preferentiala a barelor suborizontale.
Punerea in tractiune a unui strat de bare nu se face decat sub efectul excavatiilor de sub acesta

- la masivele din pam. armat: armaturile de jos sunt primele si cele mai solicitate

- repartitia finala a eforturilor de tractiune este similara, cu un maxim in interiorul masivului,

care separa masivul in doua zone:
zona activa in vecinatatea paramentului, in care eforturile de frecare laterala
exercitate de teren asupra barelor sunt dirijate spre exterior
zona rezistenta eforturile de frecare laterala sunt dirijate spre interior,
opunandu-se deplasarii laterale a zonei active

-in cazul masivelor de pamant armat, armaturile flexibile nu preiau nici forte taietoare, nici
momente incovoietoare
- in cazul masivelor tintuite, barele poseda o rigiditate suficienta pentru a lucra si
incovoietoare. Acest mod de lucru nu apare in exploatare normala, ci in preajma ruperii.
 Interactiunea pamant/bara

1. frecare laterala de-a lungul barei, ceea ce permite preluarea eforturilor de tractiune
2. rezistenta pasiva a terenului de-a lungul barei, atunci cand aceasta se deplaseaza lateral;
permite mobilizarea eforturilor de incovoiere; necesita dezvoltarea unei zone de
forfecare in interiorul masivului

1.

* = max
0

coef. de frecare aparent

Interactiunea pamant/bara Influenta rigiditatii terenului asupra frecarii laterale unitare, qs

q s = * (z ) z
 Interactiunea pamant/bara

2.
Analogie cu pilot solicitat la forte orizontale + moment

daca barele au o oarecare rigiditate, sunt solicitate, in plus fata de tractiune, la incovoiere
si forfecare
 Interactiunea pamant/bara

2.
Analogie cu pilot solicitat la forte orizontale + moment

ks modulul de reactiune al terenului

d4y y deplasarea laterala a barei
EI + k s Dy = 0 z abscisa de-a lungul barei
4
dz p=ksy presiunea laterala pe bara
D diametrul barei
l0 lungime de transfer
4EI
l0 = 4
ksD

Daca lungimea L a barei de o parte si de alta a zonei de forfecare depaseste 3l0, bara
poate fi considerata infinit lunga si simetrica fata de zona de forfecare, unde momentul este
nul
Calculul elastic trebuie completat cu un calcul de plastifiere a terenului
In pamanturile deformabile, presiunea limita pe bara este limitata de plastifierea
terenului
In pamanturile tari, presiunea limita pe bara este limitata de plastifierea barei
 Influenta orientarii barelor asupra mobilizarii eforturilor

directia optima pentru mobilizarea eforturilor in barele flexibile corespunde directiilor de

intindere maxima in pamantul nearmat (aprox. 30 fata de normala la suprafata de
forfecare)
 Mobilizarea efortului normal, a fortei taietoare si a momentului incovoietor

-ruperea barei se poate produce fie prin tractiune forfecare la intersectia cu suprafata de rupere, fie prin
plastifierea punctelor de incovoiere maxima, situate in afara zonei de rupere
- legatura teren bara se poate rupe prin:

frecarea laterala unitara poate atinge valoarea limita qs provocand o rupere prin lipsa de
aderenta
presiunea laterala, p exercitata de bara in teren poate atinge valoarea sa limita, pu
provocand decuparea terenului de catre bara

- in cadrul unui calcul elasto-plastic a sistemului teren bara, studiul mobilizarii si a combinarii
diferitelor criterii de rezistenta a barei si a interactiunii teren bara permite definirea regulii
multicriteriale pentru definirea modului de rupere

combinarea curbelor reprezentative a diferitelor criterii pentru bara si interactiunii sale

1. Criteriul de rezistenta al barei:

2 2
Tn Tc M Tn efortul in lungul barei
+ + 1 Rn rezistenta la tractiune a barei
n c
R R M 0 Tc efortul normal pe bara
Rc rezistenta barei la f. taietoare
M momentul
M0 rezistenta barei la incovoiere

2. Ruperea barei prin tractiune si forfecare pura (M=0) este reprezentata de o elipsa de ecuatie:

2 2
Tn Tc
+ = 1
n c
R R

3. Plastifierea barei in punctul de moment maxim (Tc = 0) este reprezentata de parabola de

ecuatie:

M 0 Tn
2 a = 3.12
Tc0 = a 1 Tc0 forta de tractiune corespunzatoare suprafetei de rupere
l0 R n
potentiale
4. Plastifierea barei corespunde unei presiuni laterale teren bara a carei valoare maxima pe
suprafata de rupere potentiala este:

2Tc0
p0 =
D c l0

Daca pu p0: Tc1 = p u Dl0 / 2 rupere prin plastifierea terenului inaintea armaturii

M 0 Tn
2
Daca pu p0: Tc 2 = b 1 + cp u Dl0 rupere prin plastifierea terenului cu
l0 R n articulatii plastice ale armaturii

b = 1.62, c = 0.24

5. Rupere prin lipsa de aderenta

Tn = q s DLa
Reprezentarea grafica a regulii multicriteriale
 MODURI DE RUPERE

1. Rupere interna

Ruperea barelor

- suprafata de rupere care se formeaza in masiv este foarte apropiata de linia de tractiune maxima, care
poate fi deci considerata ca suprafata de rupere potentiala
 MODURI DE RUPERE

1. Rupere interna

Ruperea barelor
-in cazul barelor flexibile ruperea este brutala
- rezistenta la incovoiere a barelor permite deformatii mai mare care pot constitui un semnal de alarma
- se poate produce daca:
sectiunea armaturilor este subdimensionata
exista coroziune a armaturilor metalice
exista o suprasarcina la p. superioara pt.care masivul nu a fost dimensionat
exista o suprasaturare a masivului
a inghetat terenul, constituit din pamanturi gelive
 MODURI DE RUPERE

1. Rupere interna

Deficit de adeziune
- mai frecventa
- datorata unei proaste evaluari a frecarii bara/teren sau a unor erori de excutie
- armaturile nu sunt suficient de lungi
 MODURI DE RUPERE

1. Rupere interna

Rupere datorita unei adancimi de excavatie prea mare intr-o faza

- rupere brusca prin instabilitate locala care se propaga pana la partea superioara a masivului
- pamantul se prabuseste in spatele fatadei prin disparitia succesiva a efectelor de bolta
- f. frecventa

Rupere datorita unei pungi de apa

- in momentul excavarii, presiunile interstitiale din punga de apa se adauga fortelor de curgere,
destabilizand local terenul
- rupere rapida si regresiva
- poate apare datorita unui drenaj necorespunzator
MODURI DE RUPERE

2. Rupere externa

3. Rupere mixta
 PROIECTARE

Geometrie
 PROIECTARE

Dispunerea armaturilor

NU

Lungimea medie a barelor:

(0.5 0.7)H pentru barele introduse prin batere sau vibrare, cu o densitate de aprox. 1 - 2 bare/mp
(0.8 1.2)H pentru bare introduse in foraje, cu o densitate de aprox. 1 bara/2.5 - 6 mp
 PROIECTARE

Dispunerea armaturilor

Densitate mare de bare* Densitate mica de bare**

Lungimea barelor (0.5-0.7)H (0.8 1.2)H
Numar de bare/mp 12 0.15 0.4
Perimetrul barelor 150 200 mm 200 600 mm
Rezistenta la tractiune a barelor 120 200 kN 100 600 kN
Densitatea barelor 0.4 1.5 0.13 0.6

* armaturi introduse prin batere sau vibrare, armaturi de diam. mic cimentate
** armaturi de diam. mare cimentate
 PROIECTARE

Drenare
 PROIECTARE

Densitatea de armare
TR = min(TG, TL) forta de tractiune de rupere pe capatul barei
TR TG forta de tractiune maxima mobilizabila din ruperea armaturii
=
Sh Sv L TL forta de tractiune maxima mobilizabila din frecarea teren/bara
Sh distanta pe orizontala intre armaturi
Sv distanta pe verticala intre armaturi
L lungimea barelor

Densitatea de tintuire
t=TL/L efortul de frecare pe metru de bara
TL t
d= =
Sh Sv L ShSv
 PROIECTARE

Abace de predimensionare

Proiectare: ca la pamant armat cu geosintetice

Analiza stabilitatii

1. Calcul in deformatii dificil, deobicei in MEF

2. Calcul la rupere
- studiaza echilibrul unei parti din masiv
- se analizeaza stabilitatea externa si interna a masivului
- stabilitatea este definita in raport cu suprafata de cedare potentiala critica
- nu permite calculul distributiei eforturilor intre diferitele straturi de bare si, deci, nu
permite optimizarea distributiei pentru limitarea deformatiilor
 Calculul deplasarilor unei bare

- cand se aplica o forta T0 la capatul barei, aceasta se deplaseaza fata de teren pentru a se mobiliza
frecarea laterala, conform legii Frank si Zhao:

- daca bara ar fi infinit rigida, deplasarile celor doua capete ar fi identice

- daca bara ar fi infinit flexibila, deplasarea capatului dinspre masiv (radacina) ar fi nula

Calculul exact al deplasarii barei in functie de eforturile aplicate pe capat se face functie de:
- elasticitatea barei: legea Hooke
- legea de mobilizare a frecarii laterale (x)
- lungimea barei
 In cazul general trebuie tinut cont de mobilizarea progresiva a frecarii laterale de-a lungul barei, in
functie de cresterea efortului pe capat.

1. y0<y1 deplasarile capetelor sunt ambele in prima portiune a curbei

2. y1<y0<y2, 0<yl<y1 deplasarea capului in a doua portiune, deplasarea radacinii in prima
3. y0>y2, 0<yl<y1 deplasarea capului pe palier, frecarea laterala pe capat este mobilizata, deplasarea
radacinii pe prima portiune
4. y1<y0<y2, y1<yl<y2 deplasarile ambelor capete sunt in portiunea a doua
5. y0>y2, y1<yl<y2 deplasarea capului este pe palier, frecarea laterala pe capat este mobilizata, deplasarea
radacinii este in portiunea a doua
6. y0>y2, yl=y2 deplsarea capului este pe palier si deplasarea radacinii ajunge pe palier; se atinge efortul
ultim, bara cedeaza prin lipsa de aderenta
 Cazul 1. yo<y1 mici deplasari, mici deformatii

dy
(x ) =
pk
a=
dx SE
(x ) = E(x ) y = M1ch (ax ) + N1sh (ax )
T(x ) = E(x )S T = aES(M1sh (ax ) + N1ch (ax ))
x = 0 : T = T0
dy T
= x = l :T = 0
dx SE
T ch[a (1 x )]
d2y y= 0
dT 1
= ESa sh (al )
sh[a (1 x )]
2 dx SE
dx
T = T0
dT = pdx sh (al )
= k y T0
y0 =
ESa th (al )
d2y p T0
= k y yl =
dx 2 SE ESa sh (al )

S aria sectiunii barei

p perimetrul barei
Daca se doreste limitarea la faza elastica (0<y0<y1), s-ar obtine o lungime de ancorare limita dincolo de
care bara nu ar mai transmite eforturi la teren.
 Cazul 6. faza ultima: yl = y2
- frecarea laterala unitara devine constanta de-a lungul barei, egala cu qs

= qs
T = T0 pq s x
T = pq sl
dy T
=
dx SE
1 x 2
y= T0 x pq s + y0

ES 2

1 l 2
yl = T0 pq s + y0
ES 2
1 Tl
yl = 0 + y 0
2 ES
1 Tl
y 0 = yl 0
2 ES
 EXECUTIE

1. Introducerea barelor prin batere

- in terenuri granulare, fara multe blocuri
- adaptata pentru armaturi de lungime mica medie (max 8 m)

2. Instalarea barelor prin forare

- cimentate
- in aproape toate terenurile
- timp de priza a suspensiei
- bare suborizontale, min 10

3. Punerea in opera a betonului pt. fatada

- beton armat, torcretat

 EXECUTIE

- trebuie strict respectate conditiile de executie a terasamentelor (faze, inaltimea unui tronson de
excavatie, lungimea ploturilor etc.)

Solutii pentru ameliorarea

stabilitatii locale

- ploturi de lungime mica, continui sau

alternate
- instalarea barelor inaintea excavatiei
- aplicarea unui strat subtire de beton
torcretat imediat dupa excavare
- respectarea timpilor de pauza intre 2
tronsoane succesive
EXECUTIE
EXECUTIE
EXECUTIE
EXECUTIE

Barbacane