INSTALAȚII SANITARE SI STINGERE INCENDIU

Construire ansamblu cu funcțiune mixtă - locuințe și funcțiuni complementare,

piscină, organizare de șantier, împrejmuire și amenajare teren, branșamente utilități,
operațiuni cadastrale – alipire terenuri în vederea obținerii autorizației de construire

Faza de proiectare : D.T.A.C.

Proiectant de specialitate : UP PROJECT S.R.L.

Proiectant general : S.C. KXL Studio S.R.L.

NOIEMBRIE
2023
 LISTA DE SEMNATURI

Sef Proiect:
arh. Andrei NISTOR

Colectiv de elaborare:
ing. Vlad DAVID

Verificare interna:
ing. Cristi PARASCHIV

P a g i n a 2 | 27
 BORDEROU

A. PIESE SCRISE

1. Foaie de capat
2. Lista de semnaturi
3. Borderou
4. Memoriu tehnic
5. Breviar de calcul

B. PIESE DESENATE

1 INSTALATII SANITARE – SCHEMA GOSPODARIE APA POTABILA ISA 01

2 INSTALATII SANITARE – SCHEMA COLOANELOR T05-A, T05-B ISA 02

3 INSTALATII SANITARE – SCHEMA COLOANELOR T04,T03-A,T03-B,T03-C,T03-C' ISA 03

4 INSTALATII SANITARE – SCHEMA COLOANELOR T01-A', T01-B, T02' ISA 04

5 INSTALATII SANITARE – PLAN RETELE EXTERIOARE ISA 05

6 INSTALATII STINGERE INCENDII – SCHEMA FUNCTIONALA HIDRANTI ISI 01

Intocmit,
ing. Vlad David

MEMORIU TEHNIC

P a g i n a 3 | 27
 INSTALATII SANITARE SI DE STINGERE A INCENDIULUI

1 OBIECTUL PROIECTULUI

 Denumirea lucrării: Construire ansamblu cu funcțiune mixtă - locuințe și funcțiuni

complementare, piscină, organizare de șantier, împrejmuire și
amenajare teren, branșamente utilități, operațiuni cadastrale –
alipire terenuri în vederea obținerii autorizației de construire
 Beneficiar: S.C. IDODO CORBEANCA S.R.L.
 Amplasament: NC 126823, T49, Orașul Voluntari, Județul Ilfov
 Proiectant general: S S.C. KXL Studio S.R.L.
 Proiectant de UP PROJECT S.R.L.
specialitate:
 Data elaborării: NOIEMBRIE 2023
 Faza de proiectare: D.T.A.C.
2 BAZELE PROIECTĂRII
 proiectul de arhitectura, care a constituit tema pentru instalatiile sanitare si de stingere incendiu;
 tema de proiectare;
 I 9-2022 - Normativ privind proiectarea, executia si exploatarea instalatiilor sanitare aferente
cladirilor;
 NP 057-2002 - Normativ privind proiectarea cladirilor de locuinte;
 NP 084-03 – Normativ pentru proiectare, executarea si exploatarea instalatiilor sanitare si a
sistemelor de alimentare cu apa si canalizare utilizand conducte din materiale plastice
 P118 – Normativ de siguranta la foc a constructiilor;
 P 118/2-2013/2018- Normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor, partea a II-a –
Instalatii de stingere;
 NP 127: 2009 – Normativ de securitate la incendiu a parcajelor subterane pentru autoturisme;
 NP 057-2002 - Normativ privind proiectarea cladirilor de locuinte;
 C 56 - Normativ pentru verificarea calitaţii lucrarilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente;
 C142 - Instrucţiuni tehnice pentru executarea şi recepţionarea termoizolaţilor la elementele de
instalaţii;
 C125 - Normativ privind proiectarea şi executarea masurilor de izolare fonica şi tratamentelor
acustice la cladiri;
 NTPA-002/2002 - Normativul privind condiţiile de evacuare a apelor uzate in reţelele de
canalizare ale localitaţilor şi direct in staţiile de epurare;
 Legea nr. 10 / 1995, privind calitatea in constructii inclusiv toate completarile ulterioare, cu
cerintele urmatoare:
o Cerinta „A”: rezistenta mecanica si stabilitate;
o Cerinta „B”: securitate la incendiu;
o Cerinta „C”: igiena, sanatate si mediu inconjurator;
o Cerinta „D”: siguranta in exploatare;
o Cerinta „E”: protectia impotriva zgomotului;
o Cerinta „F”: economie de energie si izolare temica;
o Cerinta „G”: utilizare sustenabila a resurselor naturale.
 Legea nr. 50 privind autorizarea executiei lucrarilor de constructii;
 Legea 481/2004 privind protectia civila;
 Legea serviciului de apa si canalizare nr. 241/2006;
 HGR nr. 930/2005 - Norma speciala privind caracterul si marimea zonei de protectie sanitare si
hidrogologica;
 Ord. 88/2007 al Autoritatii Nationale de Reglementare pentru serviciile Publice de Gospodarie
Comunala privind Regulamentul cadru al serviciului de alimentare cu apa si canalizare;

P a g i n a 4 | 27
 H.C.G.M.B. nr. 820/2018 – Regulamentul serviciului de alimentare cu apa si canalizare al
Municipiului Bucuresti;
 H.C.G.M.B. nr. 275/2020 privind aprobarea „Normelor pentru avizarea, autorizarea,
coordonarea si executia lucrarilor de infrastructura (tehnico-edilitare si stradale) de pe teritoriul
Municipiului Bucuresti;
 GT 063-04 Ghidul criteriilor de performanta a cerintelor de calitate conform legii nr. 10/1995
privind calitatea in constructii pentru instalatiile sanitare din cladiri
 GT 043/99 si Anexa– Ghid privind proiectare, executia si exploatarea sistemelor de alimentare
cu apa si canalizare utilizand conducte din PVC, polietilena si polipropilena
 SR 1343/1-2006 – Alimentari cu apa. Determinarea cantitatilor de apa potabila pentru localitati
urbane si rurale;
 STAS 1478-90 – Instalaţii Sanitare. Alimentarea cu apa la construcţii civile şi industriale.
Prescripţii fundamentale de proiectare;
 STAS 1795-87 – Instalaţii Sanitare. Canalizari interioare. Prescripţii fundamentale de
proiectare;
 SR 1846/1-2007 - Canalizari exterioare. Prescriptii de proiectare, Partea 1: Determinarea
debitelor de ape uzate de canalizare;
 SR 1846/2-2007 - Canalizari exterioare. Prescriptii de proiectare, Partea a 2-a: Determinarea
debitelor de ape meteorice;
 STAS 3051-91 – Sisteme de canalizare. Canale ale reţelelor exterioare de canalizare.
Prescripţii fundamentale de proiectare;
 STAS 6054-77 - Adancimi maxime de inghet;
 STAS 9470-73 – Constructii hidrotehnice. Ploi maxime. Intensitati, durate, frecvente;
 STAS 4273-83 – Constructii hidrotehnice. Incadrarea in clase de importanta;
 STAS 1504-85 – Instalaţii sanitare. Distanţe de amplasare a obiectelor sanitare, armaturilor şi
accesoriilor;
 SR 6686:2002 – Obiecte sanitare ceramice. Obiecte sanitare de porţelan sanitar. Condiţii
tehnice generale de calitate;
 Agremente tehnice pentru materialele de instalaţii folosite, nestandardizate in România.

NOTA: Prezenta listă nu este restrictivă. Se ia în considerare întotdeauna ultima ediție a

actului normativ.

2.1 Descrierea instalatiilor

Prin prezentul proiect s-a prevazut dotarea obiectivului cu:
2.1.1 Instalatii interioare de alimentare cu apa potabila
 instalatii de alimentare cu apa rece pentru consum menajer;
 instalatii individuale de preparare si distributie a apei calde pentru consum menajer;

 instalatii de alimentare cu apa a gospodariilor de stingere incendiu;

 gospodarii de apa potabila.
2.1.2 Instalaţii interioare de canalizare
 instalatii de canalizare a apelor uzate menajere de la bai;
 instalatii de canalizare a apelor uzate de la bucatarii;
 instalatii de canalizare a apelor pluviale curate;
 instalatii de canalizare a apelor pluviale cu continut de hidrocarburi.
2.1.3 Retele exterioare de alimentare cu apa
 retea exterioara de alimentare cu apa rece potabila;
 retea de alimentare a hidrantilor exteriori;
 retea de alimentare a pompelor mobile ale pompierilor.
2.1.4 Retele exterioare de canalizare
 retele exterioare de canalizare menajera;

P a g i n a 5 | 27
 retele exterioare de canalizare pluviala curata;
 retele exterioare de canalizare pluviala cu hidrocarburi;
 separator de hidrocarburi;
 bazine de retentie a apelor meteorice.
 bazin retentie ape menajere
2.1.5 Instalaţii de stingere a incendiului
 gospodarie apa pentru instalatiile cu hidranti exteriori ;
 instalatii de hidranti exteriori

3 SURSA DE APA
3.1 Bransamentul de apa rece
Alimentarea cu apa a consumatorilor din imobile cat si alimentarea cu apa a gospodariilor de
stingere incendiu, se va face prin racordarea la reteaua publica de apa. Aceasta se va realiza prin
intermediul unei conducte din PEID si a unui camin de bransament amplasat la limita de proprietate,
care va fi prevazut cu contorizare si armaturi de izolare.
Conform Legii serviciului de alimentare cu apa si canalizare – nr. 241/2006, caminul de
bransament, echipamentul de contorizare si legatura intre caminul de bransament si reteaua
publica de apa apartin furnizorului de utilitati publice apa-canal. Proiectarea si executarea acestora
se va realiza numai cu societati comerciale agreate de furnizorul de utilitati publice de apa si
canalizare.

3.2 Contorizarea
Contorizarea consumurilor se va face atat la nivel general pentru fiecare scara in parte, cat
si individual – pentru fiecare apartament in parte.
Contoarele individuale se vor amplasa in zonele comune, si vor fi grupate in zone de
distributie ce vor fi comune pentru:
- contoarele de apa rece;
Pe distribuitoarele de apa rece amplasate in vecinatatea caselor de scara se va amplasa
cate un racord prevazut cu contor de apa rece ce va alimenta si partile comune. Pentru intretinerea
curateniei se vor prevedea robinete dublu serviciu alimentate de aceasta conducta.
Intreaga retea de conducte ce alimenteaza distribuitoarele de nivel se va executa din otel
zincat. Retelele de conducte de la distribuitoare de nivel si pana la consumatorii finali se vor
executa din polietilena reticulata (PE-X).

4 RACORDAREA LA CANALIZARE

4.1 Racordul la canalizarea orasului

Conform Legii serviciului de alimentare cu apa si canalizare – nr. 241/2006, caminul de racord
si racordul de la camin spre reteaua publica apartin furnizorului de utilitati publice apa-canal.
Proiectarea si executarea acestora se va realiza numai cu societati comerciale agreate de furnizorul
de utilitati publice de apa si canalizare.
Apele uzate (de la grupuri sanitare si bucatarii), cele pluviale de pe invelitoare, cele de la
balcoane si cele cu potential continut de hidrocarburi vor fi colectate prin retele separate si apoi
evacuate la retelele exterioare executate in sistem divizor.
Apele pluviale de pe terasa si de la balcoane, vor fi colectate gravitational de aici
directionate catre bazinul de retentie si vor fi folosite pentru irigatii.
Materialul folosit la executarea tuturor retelelor ingropate de canalizare ce au curgere
gravitationala este PVC-KG, SN 4.
Conductele pompate se vor executa din PEID, Pn 6.

4.2 Separatoarele de hidrocarburi

Apele pluviale cu potential continut de hidrocarburi (provenite de pe suprafetele de circulatie

P a g i n a 6 | 27
auto/parcaje) vor fi colectate in retele separate si tratate in separatoare de hidrocarburi.

4.3 Bazin de retentie

Pentru stocarea apelor de ploaie s-a prevazut un bazin de retentie. Evacuarea apelor
stocate se face prin pompare la reteaua publica, controlat, debitul de evacuare fiind conform
avizului APA NOVA, valoarea care depaseste limita de 10 l/s.ha.

5 INSTALATII INTERIOARE DE ALIMENTARE CU APA RECE SI APA CALDA DE CONSUM

5.1 Gospodaria de apa potabila

Pentru asigurarea parametrilor de debit si presiune necesara consumatorilor menajeri s-a

prevazut o gospodarie de apa potabila . S-a prevazut o camera dedicata de la subsol, ce va avea in
componenta urmatoarele:
 grup de pompare apa potabila, prefabricat, alcatuit din electropompe cu turatie variabila,
recipient de hidrofor cu membrana, tablou electric si de automatizare;
 rezervoare tampon pentru apa potabila, din polietilena alimentara – 1 buc;;
 distribuitor alimentat atat de la grupul de pompare cat si de la conducta generala de distributie
(by-pass al pompelor) si prevazut cu racorduri pentru alimentarea consumatorilor casnici;
 conducte, armaturi, suporti etc.
Distribuitorul aferent grupului de pompare este prevazut cu urmatoarele racorduri de intrare
si de iesire:
 alimentare de la grupul de pompare;
 un racord de intrare de la by-pass-ul alimentarii generale;
 racorduri de iesire pentru alimentarea apartamentelor;
 racorduri de iesire pentru alimentarea spatiilor comune;
 stuturi pentru manomentru, robinet de golire si supapa de aerisire.
Pentru o supraveghere permanenta a nivelului de apa din rezervoarele tampon de apa rece se
vor monta indicatoare ale nivelului de apa. Strapungerile in rezervoarele de apa vor fi realizate cu
piese de trecere etanse tip A sau B, in functie de pozitia pe peretele rezervorului (conform
detaliilor-tip IPCT sau echivalent)/presetupe, ce vor avea diametre corespunzatoare conductelor de
intrare si iesire din rezervor.
In incaperea statiei de pompe va fi asigurata temperatura de garda (minim +5°C) si va fi
ventilata corespunzator.
Alimentarea coloanelor consumatorilor casnici se va realiza prin intermediul unei retele de
distributie a apei reci executata din otel zincat Dn 100 pentru tronsonul T1A - pe zona subsolurilor,
respectiv din PEID PN16 ingropat sub limita de inghet la exterior.
Conductele pozate in spatii neincalzite vor avea sistem de degivrare, alcatuit din fir
incalzitor, izolatie temica, senzor de temperatura, tablou de comanda.

5.2 Instalatii de alimentare cu apa rece pentru consum menajer

Alimentarea cu apa a imobilelor se va face dupa cum urmeaza:
- conducta exterioara de la caminul de bransament va fi din PEID, Pn 10bar – pozata ingropat
in sol;
- conductele de distributie a apei de la gospodaria de apa potabila (GAP) va fi din PEID, Pn
10bar
- distributia catre nivelurile supraterane se va face prin coloane termoizolate, realizate din PE-
Xa;
- la fiecare coloana de apa se prevad robinete de inchidere si golire la baza coloanelor;
- toate trecerile conductelor prin elemente cu rezistenta la foc se vor proteja cu
elemente/mansoane avand rezistenta la foc egala cu durata elementului de constructie
traversat;
- toate trecerile conductelor prin pereti/plansee se vor face in teava de protectie, care va
depasi elementul de constructie traversat cu 2-3 cm si izolatii corespunzatoare – conf.

P a g i n a 7 | 27
 normativului I9
- traseele de alimentare a consumatorilor din apartamente (trasee executate in sapa de la
distribuitoarele de pe nivel amplasate pe holuri, in exteriorul apartamentelor) pana la
distribuitoarele locale aferente fiecarui apartament se vor executa din conducte de
polietilena reticulata PE-Xa, imbinata cu manson alunecator;
- in apartamente, de la distribuitoare, traseele conductelor de alimentare cu apa rece si apa
calda de consum se vor executa din PE-Xa.
In interiorul apartamentelor se va realiza o distributie ramificata catre consumatori.
Pentru prevenirea aparitiei condensului pe suprafata exterioara a conductelor de apa rece,
acestea se vor proteja cu izolatie termica, inclusiv in structura peretilor de gipscarton (izolatia
acestora avand doar rol de izolatie fonica).
Sustinerea conductelor se va face conform instructiunilor producatorului si normelor in
vigoare pentru conducte din material plastic.
NOTA: se interzice imbinarea conductelor de tip PE-Xa in sapa; acestea se vor imbina
exclusiv cu elemente/mansoane agrementate.

5.3 Instalatii de alimentare cu apa calda pentru consum menajer

Apa calda menajera se va prepara in cu ajutorul pompelor de caldura si a unui bolier

bivalent de 200L , intr-o camera tehnica dedicata. Distributia catre consumatori se va face prin
intermediul unor retele ramificate executate Pe-Xa, dupa cum urmeaza:
- coloanele verticale vor fi termoizolate si se vor executa cu cate un compensator de dilatare;
- la fiecare coloana de apa se prevad robinete de inchidere si golire la baza coloanelor;
- toate trecerile conductelor prin elemente cu rezistenta la foc (planseu si pereti subsol etc.)
se vor proteja cu elemente/mansoane avand rezistenta la foc egala cu durata elementului de
constructie traversat;
- traseele de alimentare a consumatorilorse vor executa din PE-Xa, vor fi termoizolate si
pozate in sapa, respectiv elemente verticale (in slituri in zidarie, nise etc).
In interiorul apartamentelor se va realiza o distributie ramificata catre consumatori.
Pentru prevenirea aparitiei condensului pe conductele de apa rece acestea se vor proteja cu
izolatie termica.
Sustinerea conductelor se va face conform normelor in vigoare (pentru conducte din material
plastic) si instructiunilor producatorului.
NOTA: se interzice imbinarea conductelor de tip PE-Xa in sapa; acestea se vor imbina
exclusiv cu elemente/mansoane agrementate.

6 INSTALATII INTERIOARE DE CANALIZARE MENAJERA

Apele uzate provenite de la interiorul imobilelor sunt colectate prin coloane separate pentru
bucatarii si pentru grupurile sanitare - de la grupurile sanitare si bucatarii – conform art. art. 11.23
din normativul I 9: „In cladirile de locuinte se prevad coloane de canalizare separate pentru bucatarii
si pentru grupurile sanitare; nu se admite racordarea la aceeasi coloana de canalizare a obiectelor
sanitare din grupurile sanitare si a celor din bucatarii.
De asemenea, nu se cupleaza la aceeasi coloana de canalizare grupuri sanitare din
apartamente invecinate, aflate pe acelasi nivel.
Coloanele de scurgere de la bucatarii vor avea minimum 100 mm, cladirea avand mai mult
de 3 niveluri.”
Coloanele se vor racorda la conductele colectoare orizontale, pozate la plafonul subsolului
1, prin 2 coturi la 45°- conform art. 11.14 din normativul I 9.
Apele uzate vor fi evacuate gravitational pana la reteaua din incinta.
La iesirea in exterior a conductelor de canalizare din cladire se va asigura adancimea
minima de protectie contra inghetului, masurata la nivelul finit (dupa amenajare) al terenului pana la
generatoarea superioara a conductelor. Daca pozarea in aceste conditii nu este posibila se iau
masuri contra inghetului.

P a g i n a 8 | 27
 6.1 Ape uzate menajere de la camere de baie
Traseele retelei interioare de canalizare se vor executa din conducte PP (polipropilena
pentru canalizare) imbinate cu mufa si garnitura si piese speciale din acelasi material. Traseele
instalatiei de canalizare vor fi alese astfel incat sa se realizeze cele mai scurte distante.
Traseele se vor poza in sapa, mascat in slituri practicate in zidarie, respectiv in ghenele
prevazute in proiectul de arhitectura (in cazul coloanelor).
Pentru asigurarea posibilitatii de interventie asupra instalatiei, pe coloane se vor prevedea
piese de curatire cu capac filetat. In dreptul pieselor de curatire se vor prevedea usitele de vizitare
cu rama – din material plastic. La amplasarea usitelor de vizitare se va urmari optimizarea pozitiei
acestora, astfel incat sa se poata asigura facil interventia.
Sustinerea conductelor se va face conform normelor in vigoare (pentru conducte din material
plastic) si instructiunilor producatorului.
In cazul tuturor coloanelor se va asigura in mod obligatoriu ventilarea coloanelor prin
racordarea la capatul superior la conductele de ventilare. Acolo unde acest lucru nu este posibil se
vor prevedea aeratoare din PP cu membrana.
Toate trecerile conductelor prin elemente cu rezistenta la foc se vor proteja cu
elemente/mansoane avand rezistenta la foc egala cu durata elementului de constructie traversat.

6.2 Ape uzate menajere de la bucatarii

Se va executa o retea separata de canalizare pentru colectarea apelor uzate de la bucatarii,
cu diametrul de 100 mm – conform normativului I 9, art. . Traseele retelei interioare de canalizare se
vor executa din conducte PP (polipropilena pentru canalizare) imbinate cu mufa si garnitura si piese
speciale din acelasi material. Traseele instalatiei de canalizare vor fi alese astfel incat sa se
realizeze cele mai scurte distante.
Traseele se vor poza mascat in slituri practicate in zidarie, sub blatul de bucatarie, respectiv
in ghenele prevazute in proiectul de arhitectura (in cazul coloanelor).
Pentru asigurarea posibilitatii de interventie asupra instalatiei, pe coloane se vor prevedea
piese de curatire cu capac filetat. In dreptul pieselor de curatire se vor prevedea usite de vizitare cu
rama – din material plastic. La amplasarea usitelor de vizitare se va urmari ca pozitia acestora sa
poata asigura facila.
In cazul devierii coloanelor se vor prevedea piese de curatire inainte si dupa deviere si usite
de vizitare in dreptul acestora.
Schimbarile de directie se vor realiza prin intermediul coturilor la 45°.
Sustinerea conductelor se va face conform normelor in vigoare (pentru conducte din material
plastic) si instructiunilor producatorului.

In cazul tuturor coloanelor se va asigura in mod obligatoriu ventilarea coloanelor prin

racordarea la capatul superior la conductele de ventilare directa. Acolo unde acest lucru nu este
posibil se vor prevedea aeratoare din PP cu membrana.
Toate trecerile conductelor prin elemente cu rezistenta la foc se vor proteja cu
elemente/mansoane avand rezistenta la foc egala cu durata elementului de constructie traversat, cu
etansari corespunzatoare.

6.3 Canalizarea apelor pluviale

Apele pluviale de pe invelitoarile imobilelor vor fi colectate prin coloane verticale pozate la
interiorul cladirii, iar apoi conduse la bazinul de retentie.
Coloanele pozate la interior se vor executa din PEID pentru canalizare, imbinate cu piese
din acelasi material, prin termofuziune, respectiv prin electrofuziune. Pe traseele verticale se vor
prevedea piese de curatire cu capac filetat, iar in dreptul acestora se vor prevedea usite de vizitare
a ghenelor.
Toate trecerile conductelor prin elemente cu rezistenta la foc se vor proteja cu
elemente/mansoane avand rezistenta la foc egala cu durata elementului de constructie traversat.

6.4 Canalizarea apelor pluviale de pe balcoane

P a g i n a 9 | 27
 Apele pluviale de pe balcoane vor fi preluate prin receptori de balcon si coloane verticale
(din PP) pozate in interiorul cladirii, , iar apoi conduse la bazinul de retentie.
Coloanele pozate la interior se vor executa din PEID pentru canalizare, imbinate cu piese
din acelasi material, prin termofuziune, respectiv prin electrofuziune. Pe traseele verticale se vor
prevedea piese de curatire cu capac filetat, iar in dreptul acestora se vor prevedea usite de vizitare
a ghenelor.
Toate trecerile conductelor prin elemente cu rezistenta la foc se vor proteja cu
elemente/mansoane avand rezistenta la foc egala cu durata elementului de constructie traversat.

6.5 Evacuarea apelor uzate conventional curate

6.5.2. Condensul de la echipamentele de A/C

In proiect-au prevazut aparate de climatizare tip multisplit (v. specialitatea HVAC).
Condensul provenit din functionarea acestora va fi colectat prin conducte separate, racordat la
sifoanele de perete special prevazute in bai, avand doua racorduri – unul pentru masina de spalat
rufe si unul pentru condens. Sifoanele de perete vor fi racordate la coloanele de canalizare din bai.
Conductele instalatiei de colectare condens vor fi executate din polipropilena pentru
canalizare – PP, imbinate cu mufa si garnitura de etansare si vor fi montate cu panta minima de
0,005. Conductele vor fi izolate impotriva aparitiei condensului pe suprafata exterioara cu izolatie
termica in grosime de 9 mm.

6.5.3. Evacuarea apelor accidentale

Evacuarea apelor scurse accidental pe pardoseli in parcaje sau in camerele tehnice se va
face prin colectarea acestora in basele prevazute cu electropompe, apoi vor fi evacuate prin
pompare catre separatoarele de hidrocarburi si de aici catre bazinele de retentie.

7 ECHIPAREA CU OBIECTE SANITARE SI ACCESORII

Echiparea cu obiecte sanitare s-a prevazut in conformitate cu tema de proiectare –

constituite de planurile de arhitectura - si cu normele in vigoare.
Incaperile camerelor de baie vor fi prevazute cu: lavoar, cada de baie/cabina de dus, vas

de WC, racorduri pentru masina de spalat rufe. In cazul apartamentelor ce au doua camere
de baie, racordurile pentru masina de spalat se vor prevedea doar in una din aceste camere.
Racordarea masinilor de spalat rufe la instalatia de canalizare se va face prin sifoane de
perete .
Spalatoarele de vase din bucatarii vor avea sifon de scurgere cu racord lateral, in vederea
racordarii unei masini de spalat vase.
Obiectele sanitare vor accesorii precum: oglinzi, etajere, suporturi pentru hartie igienica,
suporturi pentru prosoape etc.
Tipul, modelul si culoarea obiectelor sanitare vor fi stabilite de catre beneficiar impreuna cu
arhitectul.

8 RETELE EXTERIOARE DE APA

8.1 Retele exterioare de alimentare cu apa rece
Bransamentul de alimentare cu apa se va face prin bransare la reteaua publica de apa.
Aceasta se va realiza prin intermediul unei conducte din PEID si a unui camin de bransament
amplasat la limita de proprietate, care vor fi prevazute cu contorizare si armaturi de izolare.
Consumatorii de apa potabila din imobile vor fi alimentati de la statiile de ridicare a presiunii
amplasate intr-o incapere ingropata dedicata. Conductele de alimentare pozate la exterior se vor
executa din PEID Pn10 pozate sub limita de inghet.

9 RETELE EXTERIOARE DE CANALIZARE

P a g i n a 10 | 27
 Retelele de canalizare gravitationala exterioara vor fi executate din PVC-KG sau PP
multistrat, SN 4, imbinate cu mufa si garnitura, pentru diametre de pana la 500 mm (inclusiv).
Pentru realizarea schimbarilor de directie si pentru asigurarea posibilitatii de intretinere a
retelei se vor prevedea camine de vizitare circulare prefabricate.
De asemenea, se vor prevedea camine de vizitare la intersectiile de tronsoane.
Dimensiunile caminelor variaza in functie de diametrele conducteleor care se racordeaza in
acestea:
- pentru conducte cu diametrul cuprins intre 110-250 mm se vor prevedea camine cu camera
de lucru avand diametrul de 800 mm;
- pentru conducte cu diametrul mai mare de 315 mm se vor prevedea camine cu camera de
lucru avand diametrul de 1000 mm;
- toate tipurile de camera de lucru vor fi prelungite cu inele din beton cu D800 mm, reductia
realizandu-se prin intermediul unor piese tronconice prefabricate.
Tronsoanele de canalizare pompate se vor realiza din PEID, Pn 6.
Conductele orizontale se vor poza cu panta conform normativelor in vigoare (in functie de
natura apei uzate si debit) – pentru asigurarea vitezei minime de autocuratire. In toate cazurile
montajul va fi executaa cu panta normala si doar in situatii punctuale conductele de canalizare se
vor monta cu panta minima.
Intrucat imobilele au destinatia de locuinte, s-a considerat ca deseurile menajere nu prezinta
un continut de grasimi peste limitele legislatiei, astfel ca apele accidentale nu necesita tratare
inainte de evacuarea la reteaua de canalizare, neinfluentand indeplinirea parametrilor solicitati de
normativul NTPA 002.
Retelele exterioare de canalizare aferente investitiei se vor executa in sistem separativ in
interiorul incintei, pana la caminul de racord la canalizarea publica.

9.1 Retele exterioare de canalizare menajera

Apele uzate provenite din functionarea obiectelor sanitare de la interiorul imobilelor (de la
camere de baie, respectiv bucatarii) vor fi colectate prin coloane de canalizare separate, conform
prevederilor art. 11.23 din normativul I 9.
Reteaua exterioara de colectare ape menajere evacuate se colecteaza intr-un bazin de
stocare, dimensionat pentru 24 ore corespunzatoare intregului complex. Astfel, cu privire la
evacuarea apelor menajere, se realizeaza un bazin de stocare a apelor uzate, cu disponibil de
stocare pe o durata de 24 ore a restitutiilor provenite de la acestea.

Volumul necesar de acumulat conform calculelor este de 81m3. Se va considera un bazin

de stocare cu volum util de 100m3.
Din acesta, se va pompa in reteaua locala de canalizare cu o statie de pompare avand in
componenta 3 pompe cu tocator: doua pompe active si una de rezerva. Ca propunere, se considera
golirea bazinului in retea pe o durata de 6 ore de functionare a unei pompe, debitul fiecarei pompe
fiind astfel de 18m3/h (5/s). Acest debit trebuie verificat cu furnizorul local pentru a se asigura
posibilitatea si disponibilul de preluare a acestuia in reteaua corespondenta amplasamentului.
Pentru executia tevilor de scurgere a apelor uzate interioare se propun conducte si piese
speciale din polipropilena cu mufe si garnituri din cauciuc la:
• Legaturi de la obiecte sanitare montate aparent, in interiorul peretilor de gipscarton,
ghene sau in plafoane false
• Ramificatiile aparente orizontale în zone usor accesibile pâna la coloane
Traseele de canalizare cu tuburi de scurgere se vor realiza conform proiectului, cu
respectarea STAS 1795/87 si I9/2022, privind pante, schimbari de directie, pozitionarea tuburilor de
curatire, sisteme de sustinere si fixare. Se vor semnala schimbarile de solutii impuse de situatiile
neprevazute, se va solicita aprobarea si se va consemna in scris.
Referitor la modul de executie al instalatiilor de canalizare cu tuburi din PP se vor respecta
cu strictete toate conditiile de executie indicate de furnizor respectiv: mod de asamblare puncte fixe

P a g i n a 11 | 27
si alunecatoare etc.

9.2 Retele exterioare de canalizare pluviala

Apele pluviale colectate de pe invelitoarea imobilelor vor fi evacuate prin retele exterioare de
canalizare separate – aferente fiecarui corp de cladire in parte.
Apele pluviale se vor stoca in bazinul de retentie si vor fi folosite la irigatii.

9.1 Retele exterioare de canalizare pluviala potential impurificata cu hidrocarburi

Apele pluviale cu potential continut de hidrocarburi (provenite de pe suprafetele de circulatie
auto/parcaje) vor fi aduse la parametrii de calitate solicitati de legislatia in vigoare (NTPA-002) –
pentru deversarea in retelele de canalizare ale localitatilor. Pentru aceasta se vor prevedea
separatoare de hidrocarburi, prefabricate.
Apele pluviale vor fi stocate in bazinele de retentie si vor fi folosite la irigatii
10 INSTALATII DE STINGERE INCENDIU

Prezenta documentatie tratea urmatoarele instalatii de stinger incendiu:

 gospodarie apa pentru instalatiile cu hidranti exteriori ;
 instalatii de hidranti exteriori ;

Numarul de incendii simultane

Conform normativelor P 118-99 art. 2.7.9 , P 118/2-2013/2018 art. 6.22 si Anexa 6, ca si a

SR 1343-1:2006 Tabel 5, s-a luat in calcul n=1 incendiu ca ipoteza de calcul pentru dimensionarea
instalatiilor de stingere incendiu, suprafata incintei fiind mai mica de 150 ha.

11 COLOANE USCATE
Conform normativului P118/2-2013/2018, art. 5.2, litera. e), nu este obligatorie echiparea
constructiilor cu coloane uscate.

12 HIDRANTI EXTERIORI
Conform normativ P118/2-2013 modificat MDRAP 6026/2018.11.19, anexa nr. 6 pentru
centre populate cu mai putin de 5.000 de locuitori si cladiri cu sub 4 niveluri supraterane, debitul
pentru stingerea incendiului de la exterior este de QSHE = 5 l/s.

Astfel, pentru stingerea din exterior a incendiului, se va asigura debitul maxim:

QHE = max(QPHE ; QSHE)
QHE = 5 l/s = 18 m3/h
Volumul de apa necesar este:
VHE = QHE * THE
VHE = 18 m3/h * 3 ore = 54 m3

Hidrantii exteriori pentru stingerea incendiului vor fi amplasati pentru protejarea cu debitul de
calcul pentru fiecare punct; pozitia hidrantilor exteriori va fi la o distanta de minim 5,0 m fata de
cladire. Se vor prevedea hidranti exteriori supraterani Dn100 mm, cu doua racorduri de tip B si un
racord de tip A, cu autogolire.
Alimentarea cu apa a hidrantilor exteriori se va face de la gospodaria de apa printr-o retea din
otel pozata la plafonul subsolului, izolata cu Ridurit 180min, iar la exterior montata ingropat sub
limita de inghet. Conductele purtatoare de apa ale instalatiei, ce traverseaza spatii cu risc de inghet,
se vor proteja contra inghetului prin izolatie termica si fir incalzitor (degivrare).
Conductele de distributie ale instalatiei de hidranti interiori ce traverseaza spatiul de parcaj vor

P a g i n a 12 | 27
fi protejate prin placare cu RIDURIT rezistent la foc (RF) 180 minute.

13 GOSPODARIILE DE APA PENTRU STINGERE INCENDII

13.1 GOSPODARIA DE APA PENTRU HIDRANTII EXTERIORI

Gospodaria de apa pentru instalatiile cu hidranti exteriori este compusa din rezervor de
inmagazinare a apei si statie de pompe.

Rezervorul de apa pentru HIDRANTII EXTERIORI

Bazinul de inmagazinare a apei pentru instalatile de stingere cu hidranti va avea un volum V

= 54 mc.

Rezerva de apa pentru instalatiile de stingere incendii cu hidranti se va pastra intr-un

rezervor din beton, subteran. Alimentarea acestui rezervor cu apa se va face de la reteaua publica
de alimentare cu apa, prin intermediul bransamentului general.
Rezervorul de stocare a rezervei de apa pentru instalatia de hidranti va fi echipat cu:
- racord de preaplin;
- 2 pompe submersibile;
- racord de aspiratie pentru masinile de pompieri;
- instalatie de detectie si semnalizare a nivelului apei din rezervor, compusa din:
 coloana de nivel;
 detectori de nivel;
 cutie de conexiuni cu posibilitati de comanda si semnalizare optica si acustica;
Volumul util al rezervei de apa va fi de 54 m3,

Pentru golirea rezervorului din beton, in radierul acestuia va fi realizata o basa, dotata cu 2
electropompe submersibile (1A+1R). In situatii neprevazute se poate utiliza si electropompa
submersibila portabila din dotare.
Pentru alimentarea autospecialelor de pompieri, in rezervor s-a prevazut o conducta cu sorb
cu clapeta Dn 100 mm, avand la exterior un racord Storz tip A - Dn 100 mm, marcat corespunzator,
conform art. 12.11 din normativul P 118/2-2013/2018. Autospeciala de pompieri va parca exact
langa rezervor (conform Planului de situatie din prezenta documentatie), astfel incat sa se respecta
cota maxima de aspiratie de 7,5 m (radierul rezervorului fiind la cota -7,24 m).
Statia de pompe pentru HIDRANTI EXTERIORI
Statia de pompe pentru hidrantii exteriori va fi amplasata la subsolul cladirii administrative si
va avea acces direct din exterior.
Pentru asigurarea parametrilor de debit si presiune necesari instalatiei de stingere incendii
cu hidranti a fost prevazut un grup de pompare complet echipat, compus din trei pompe (2A+1R) si
pompa pilot, montate pe sasiu comun.
Grupul va avea tablou propriu de comanda si automatizare a pompelor, inclusiv electrozii de
nivel ai rezervorului de apa– conform Listei de echipamente din prezenta documentatie.
In statia de pompe vor fi amplasate:
- grupul de pompare al instalatiei;
- recipient de hidrofor cu membrana;
- distribuitorul instalatiei de hidranti exteriori, avand racorduri de alimentare de la pompe, de
alimentare a retelei interioare de hidranti interiori, de alimentare a retelei exterioare de
hidranti, de by-pass a pompelor, racord pentru conducta de testare, robinet de golire, racord
pentru manometru;
- instalatii hidraulice: conducte, armaturi, sustineri etc.

P a g i n a 13 | 27
 Pe conducta de testare se va monta un debitmetru cu tub Venturi.
In cazul izbucnirii unui incendiu, oprirea pompelor se va face numai manual, din statia de
pompe, numai dupa terminarea incendiului. Singura pompa care se poate opri va fi pompa pilot, ca
sa nu consume rezerva de apa necesara stingerii.
Strapungerile conductelor prin peretii rezervorului vor fi realizate cu piese de trecere etanse
tip A sau B, in functie de pozitia pe peretele rezervorului (conform detaliilor-tip IPCT sau
echivalent)/presetupe, ce vor avea diametre corespunzatoare conductelor de intrare si iesire din
rezervor.
Pentru golirea de apa a instalatiei de stingere incendiu cu hidranti interiori in sistem aer-apa ,
dupa efectuarea probelor sau dupa un eventual incendiu, va fi prevazut un compresor de aer pentru
deservirea acestei instalatii, amplasat in statia de pompe.
In incaperea statiei de pompe va fi asigurata temperatura de garda (minim +5°C) si va fi
ventilata corespunzator.

14 RESPECTAREA LEGISLATIEI
In conformitate cu Legea calitatii lucrarilor in constructii nr.10/1995 – inclusiv toate
completarile ulterioare, prin prezentul proiect se asigura respectarea urmatoarelor criterii de
performanta:
- Cerinta „A”: rezistenta mecanica si stabilitate;
- Cerinta „B”: securitate la incendiu;
- Cerinta „C”: igiena, sanatate si mediu inconjurator;
- Cerinta „D”: siguranta in exploatare;
- Cerinta „E”: protectia impotriva zgomotului;
- Cerinta „F”: economie de energie si izolare temica;
- Cerinta „G”: utilizare sustenabila a resurselor naturale.
Îndeplinirea cerintei fundamentale de calitate, rezistenta mecanica si stabilitate se
realizeaza prin dimensionarea si executarea corespunzatoare a structurii de rezistenta a instalatiilor
sanitare, in corelare cu sistemul constructiv al cladirii in care sunt amplasate.

Elementele componente ale instalatiilor sanitare trebuie sa fie fixate de structura de

rezistenta a constructiei prin dispozitive corespunzator dimensionate, in colaborare cu specialistul
structurist al constructiei. La proiectarea si executarea retelelor exterioare de canalizare, se tine
seama de tipul si caracteristicile terenului, precizate prin studii geotehnice.
Cerinta fundamentala securitate la incendiu are in vedere asigurarea conditiilor sigure de
functionare a instalatiilor sanitare. Pentru aceasta este necesara amplasarea si montarea
corespunzatoare a instalatiilor in constructie fata de spatiul protejat, avându-se in vedere si
protectia acestor instalatii impotriva radiatiilor termice generate de surse de incalzire invecinate. De
asemenea se vor folosi materiale care nu contribuie la aparitia unui incendiu.
Instalatiile sanitare sunt proiectate si vor fi executate astfel incât sa nu reprezinte, pe intregul
lor ciclu de viata, o amenintare pentru igiena sau pentru sanatatea si siguranta lucratorilor, a
utilizatorilor sau a vecinilor, nici sa exercite un impact exagerat de mare asupra calitatii mediului sau
a climei pe intregul lor ciclu de viata, in cursul construirii, utilizarii, demolarii, in special ca rezultat al
oricarora din urmatoarele:
a) emanatii de gaze toxice;
b) emisii de substante periculoase, de compusi organici volatili, de gaze care produc efect de sera
sau de particule periculoase in aerul din interior sau in atmosfera;
c) emisie de radiatii periculoase;
d) scurgerea de substante periculoase in apa freatica, apa marina, apa de suprafata sau in sol;
e) scurgerea de substante periculoase in apa potabila sau substante care au un impact negativ
diferit asupra apei potabile;
f) evacuarea defectuoasa a apelor reziduale, a fumului sau a deseurilor solide sau lichide;
g) prezenta umiditatii in anumite parti ale constructiei sau pe suprafete din interiorul acesteia.
Igiena, sanatate si mediu inconjurator constituie o cerinta fundamentala care necesita
tratarea atenta a fiecarui caz in parte, având in vedere specificul apelor uzate provenite de la
consumatori.

P a g i n a 14 | 27
 Din cadrul imbilului se vor evacua doar ape ce nu prezinta concentratii peste limitele admise,
si care se pot evacua la reteaua publica de canalizare.
Pentru realizarea cerintei fundamentale siguranta si accesibilitate in exploatare a
instalatiilor sanitare trebuie indeplinite conditiile necesare functionarii acestora in deplina siguranta.
Astfel, la alegerea suportilor conductelor s-a tinut cont ca acestia sa permita o functionare stabila si
sigura, dimensionarea suportilor fiind facuta in functie de sarcinile maxime posibil a fi atinse in
instalatii.
Instalatiile su fost proiectate astfel incât sa nu prezinte riscuri inacceptabile de accidente sau
pagube in cursul functionarii sau al utilizarii, cum ar fi alunecari, caderi, loviri, arsuri, electrocutari,
leziuni cauzate de explozii si tâlharii si astfel incât sa fie accesibile si utilizabile pentru persoanele cu
dizabilitati.
Cerinta fundamentala protectia impotriva zgomotului se asigura prin masuri
corespunzatoare astfel realizate incât prin functionare sa nu afecteze confortul acustic al
utilizatorilor si al zonelor invecinate. Constructia trebuie proiectata si executata in asa fel incât
zgomotul perceput de catre utilizatori sau de catre persoane aflate in apropiere sa fie mentinut la un
nivel la care sa nu fie periclitata sanatatea acestora si sa le permita sa doarma, sa se odihneasca si
sa lucreze in conditii satisfacatoare.
Cerinta fundamentala economie de energie si izolare termica se asigura prin analize si
solutii de caz, in functie de conditiile specifice in care se folosesc instalatiile si de cerintele acestora.
Constructiile cu instalatiile sanitare aferente sunt astfel proiectate si executate incât consumul de
energie necesar functionarii sa fie mic, tinând cont de utilizatori si de conditiile locale de clima.
Conductele de apa calda se vor izola termic – pentru a preveni racirea apei si implicit cresterea
consumului de energie.
Cerinta fundamentala utilizare sustenabila a resurselor naturale se realizeaza prin
proiectarea, executarea si demolarea constructiilor astfel incât utilizarea resurselor naturale sa fie
sustenabila si sa asigure in special urmatoarele:
(a) reutilizarea sau reciclabilitatea constructiilor, a materialelor si partilor componente, dupa
demolare;

(b) durabilitatea constructiilor;

(c) utilizarea la constructii a unor materii prime si secundare compatibile cu mediul

Intocmit,
ing. Vlad David

BREVIAR DE CALCUL INSTALATII DE ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE

 Denumirea lucrării: Construire ansamblu cu funcțiune mixtă - locuințe și funcțiuni

complementare, piscină, organizare de șantier, împrejmuire și
amenajare teren, branșamente utilități, operațiuni cadastrale –
alipire terenuri în vederea obținerii autorizației de construire
 Beneficiar: S.C. IDODO CORBEANCA S.R.L.
 Amplasament: NC 126823, T49, Orașul Voluntari, Județul Ilfov

P a g i n a 15 | 27
  Proiectant general: S S.C. KXL Studio S.R.L.
 Proiectant de specialitate: UP PROJECT S.R.L.

1. BAZELE PROIECTARII

Calculul se realizeaza cu respectarea urmatoarelor documente / acte normative:

 tema de proiectare;
 I9-2022 - Normativ privind proiectarea, executia si exploatarea instalatiilor sanitare aferente
cladirii (in vigoare la aceasta data);
 SR 1343/1-2006 – Alimentari cu apa. Determinarea cantitatilor de apa potabila pentru localitati
urbane si rurale;
 STAS 1478-90 – Instalatii Sanitare. Alimentarea cu apa la constructii civile si industriale.
Prescriptii fundamentale de proiectare;
 STAS 1795-87 – Instalaţii Sanitare. Canalizări interioare. Prescripţii fundamentale de
proiectare;
 STAS 9470-73 – Constructii hidrotehnice. Ploi maxime. Intensitati, durate, frecvente;
 STAS 4273-83 – Constructii hidrotehnice. Incadrarea in clase de importanta;
 NTPA-002/2002 - Normativul privind condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele de
canalizare ale localităţilor şi direct în staţiile de epurare, modificat si completat prin HG.
352/11.05.2005;
 C142 - Instructiuni tehnice pentru executarea si receptionarea termoizolatilor la elementele de
instalatii;
 C125-2005 - Normativ privind proiectarea si executarea masurilor de izolare fonica si
tratamentelor acustice la cladiri;
 C 56-02 - Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente;
 Legea nr. 10 / 1995, privind calitatea in constructii inclusiv toate completarile ulterioare, cu
cerintele urmatoare:
o Cerinta „A”: rezistenta mecanica si stabilitate;
o Cerinta „B”: securitate la incendiu;
o Cerinta „C”: igiena, sanatate si mediu inconjurator;
o Cerinta „D”: siguranta in exploatare;
o Cerinta „E”: protectia impotriva zgomotului;
o Cerinta „F”: economie de energie si izolare temica;
o Cerinta „G”: utilizare sustenabila a resurselor naturale.

2. CONSUMUL DE APA POTABILA RECE

P a g i n a 16 | 27
 Numarul de utilizatori:
N = 600 [persoane]
Deditul specific:
q AR s = 100 [litri]
Coeficientul de variatie zilnica:
K zi = 1.35
Coeficientul de variatie orara:
K orar = 5

Necesarul de apă, calculat conform STAS 1343 este determinat conform algoritmului urmator:

Debitul zilnic mediu:

𝑄𝑧𝑖 𝑚𝑒𝑑=1/1000∗∑_(𝑘=1)^𝑛▒(∑_(𝑖=1)^𝑚▒ 〖𝑁 (𝑖)∗ 〗
𝑞 _𝑠 (𝑖))

Q zi med = 60 [m3 / zi]

Debitul zilnic maxim:

𝑄𝑧𝑖 𝑚𝑎𝑥=1/1000∗∑_(𝑘=1)^𝑛▒(∑_(𝑖=1)^𝑚▒ 〖𝑁 (𝑖)∗ 〗
𝑞 _𝑠 (𝑖)∗ 𝐾_𝑧𝑖 (𝑖))

Q zi max = 81.00 [m3]

Debitul orar maxim:

𝑄𝑜𝑟 𝑚𝑎𝑥=1/1000∗1/24 ∑_(𝑘=1)^𝑛▒(∑_(𝑖=1)^𝑚▒ 〖𝑁 (𝑖)∗ 〗𝑞
_𝑠 (𝑖)∗ 𝐾_𝑧𝑖 (𝑖)∗ 𝐾_𝑜𝑟 (𝑖))

P a g i n a 17 | 27
 3. CALCULUL DEBITULUI DE APA RECE
Tip obiect sanitar Numar obiecte, n Debitul specific, Ṽs
aprtament total
Spalator 1 87 0.2
Lavoar 3 375 0.15
Cada de Baie 1 77 0.25
Cabina de DUS 3 309 0.2
WC 3 365 0.12
MSR 1 87 0.2
MSV 1 87 0.2
Robinet dublu serviciu 1 30 0.2
Hidrant de stropit 1 30 0.6
Debitul mediu zilnic pentru dimensionarea conductelor interioare de distributie este Ṽmz:
Ṽmz = (Σn * Ṽsz) / (3600 * noz) * ((Na * Ṽ sz ) / Ṽsa)
unde:
Na - numarul mediu de persoane pentru un apartament
Na= 3 [pers.]
Ṽsz - necesarul specific de apa
Ṽsz = 100 [l/zi,pers.]
noz - numarul mediu de ore pe zi, de utilizare a apei
noz = 19 [ore]
Debitul specific de apa care revine pentru un apartament
Ṽsa = Σ(n * Ṽs) / Na
Ṽsa = 0.69 [litri / secunda, apartament]

Rezulta:
Ṽmz = 1.64 [l/s]

Debitul de calcul pentru dimensionarea conductelor interioare de distributie este Ṽc:

Ṽc = Ṽmz + y * √Ṽmz
unde:
y - cuantila distributiei de repartitie normala
y = 2.326
Rezulta:

4. CANTITATI DE APE UZATE

Cantitatile de ape uzate sunt egale cu cerintele de apa zilnice si orare, dupa cum urmeaza:
Debitul zilnic mediu de ape uzate:
Qu zi med = Q zi med [m3/zi]
Qu zi med = 60 [m3/zi]
Debitul zilnic maxim de ape uzate:
Qu zi max = Q zi max [m3/zi]
Qu zi max = 81 [m3/zi]
Debitul orar maxim de ape uzate:
Qu orar max = Q orar max [m3/ora]
Qu orar max = 16,88 [m3/ora]

P a g i n a 18 | 27
 5. CALCULUL DEBITULUI DE CANALIZARE MENAJERA

Tip obiect sanitar Numar obiecte, n Debitul specific, Ṽs

aprtament total
Spalator 1 87 0.6
Lavoar 3 375 0.3
Cada de Baie 1 77 0.6
Cabina de DUS 3 309 0.4
WC 3 365 1.8
MSR 1 87 1.2
MSV 1 87 0.6
Numarul mediu de persoane in apartament, Na 3 [persoane]
Debitul specific de scurgere care revine pentru un apartament
Ṽsa = Σ(n * Ṽs) / Na = 3.50 [litri / secunda, apartament]

Numarul de ore pe zi de utilizare a apei, noz = 19 [ore]

Necesarul specific de apa rece pt. o persoana, Ṽsz 100 [l/zi,pers]

Debitul mediu zilnic

Ṽmz = (Σn * Ṽs / 3600 * noz) * (Na*Ṽsz / Ṽsa)
Ṽmz = 1.44 [l/s]

Cuantila distributiei de repartitie normala

y= 2.326

Debitul de calcul pentru apa de scurgere in reteaua de canalizare, corespunzator valorii sumei
debitelor specifice de scurgere ale obiectelor sanitare si ale punctelor de consum:
Ṽcs = Ṽmz + y * √Ṽmz
Ṽcs = 4.23 [l/s]

Debitul de calcul:
Ṽc = Ṽcs + Ṽs.max
unde: Ṽs.max = 2 [l/s]

P a g i n a 19 | 27
 6. DIMENSIONAREA GRUPULUI DE POMPARE APA POTABILA

Pentru determinarea punctului de functionare a grupului de pompare se va folosi debitul

calculat anterior (debitul de calcul pentru conducte interioare), respectiv inaltimea de pompare
necesara (Hp), calculata mai jos:
Hp = Hg + Hr + Hu [m H2O]
unde: Hg = inaltimea geodezica a consumatorului cel mai dezavantajat hidraulic (raportata la
cota rotor pompa)
Hr = pierderea de sarcina in conducte, armaturi, distribuitor, filtre etc.
Hu = presiunea de utilizare la consumatorul cel mai dezavantajat hidraulic

Hr = hr + hl + hf
hr = pierderea de sarcina liniara
hl = pierderea locala de sarcina
hf = pierderea de sarcina in filtre

hr = 10 m H2O
hl = 4 m H 2O
hf = 5 m H 2O

Hr = 19 m H 2O

Hg = 20 m H 2O

Hu = 20 m H 2O

Hp = 59 m H 2O

P a g i n a 20 | 27
 7. CALCULUL DEBITULUI DE APA PLUVIALA DIN INCINTA
Debitul maxim produs de ploaia de calcul se calculeaza cu relatia:
Qmax = m * S * Φ * i
unde: m = coeficientul de reducere a debitului, datorat efectului de acumulare a apei
meteorice in reteaua de canalizare
S= suprafata de pe care se colecteaza apa de ploaie
Φ= coeficientul mediu de scurgere, adimensional

i=
intensitatea medie a ploii de calcul, in functie de frecventa si timpul de concentrare

Suprafete: - invelitoarea cladirii S1 = 5692 mp

- platforme, drumuri, alei pietonale S2 = 6755 mp

Coeficientii de scurgere sunt (in functie - invelitoarea cladirii Φ1 = 0.90

de tip suprafata): - platforme, drumuri, alei pietonale Φ2 = 0.85

Durata minima a ploii de calcul nu poate fi mai mica de 15 minute, in zone de ses
t= 15 min conform SR 1846-2/2007

Coeficientul de reducere a debitului:

m= 1 conform I9-2022

Frecventa ploii pentru proiectarea retelelor de canalizare a apelor meteorice:

fc = 1 la 5 ani pentru zone rezidentiale, conform P96-2015, tabel 5.2

Intensitatea ploii de calcul:

i= 230 l/s,ha

Qc1 = 117.82 l/s

Qc2 = 132.06 l/s
*apele pluviale posibil infestate cu hidrocarburi din zona de drumuri, platforme si alei pietonale vor fi
trecute printr-un separator de lichide usoare agrementat conform normelor in vigoare, avand debitul
nominal de preluare de nimin 132.06025 l/s

P a g i n a 21 | 27
 8. CALCULUL BAZINULUI DE RETENTIE A APELOR PLUVIALE

Debitul maxim produs de ploaia de calcul se calculeaza cu relatia:

Qmax = m * S * Φ * i

Suprafete: - invelitoarea cladirii S1 = 5692 mp

- platforme, drumuri, alei pietonale S2 = 6755 mp

Coeficientii de scurgere sunt (in functie - invelitoarea cladirii Φ1 = 0.90

de tip suprafata): -drumuri, alei pietonale Φ2 = 0.85

Durata minima a ploii de calcul nu poate fi mai mica de 15 minute, in zone de ses
t= 15 min conform SR 1846-2/2007

Coeficientul de reducere a debitului:

m= 1 conform I9-2022

Frecventa ploii pentru proiectarea retelelor de canalizare a apelor meteorice:

fc = 1 la 5 ani pentru zone rezidentiale

Intensitatea ploii de calcul:

i= 230 l/s,ha

Qc1 = 117.82 l/s

Qc2 = 132.06 l/s

Qmax = 249.88 l/s

Calculul bazinului de retentie pentru reducerea varfului de debit cand durata ploii este egala cu
timpul de concentrare (tp = tc) pentru toata suprafata, conform stas 1846-2/2007, Anexa B:
Pentru calcul se considera ca volumul de apa acumulat de reteaua de canalizare este nul.

VBR = V1 + V2 [m3]
𝑉1=1/2∗𝑇𝑡 (𝑄𝑚𝑎𝑥 −𝑞𝑚𝑎𝑥)2/𝑄𝑚𝑎𝑥 [𝑚3]

𝑇𝑡=𝑡𝑐+∝∗𝑡𝑐+(𝑡𝑝−𝑡𝑐) [𝑚𝑖𝑛]

𝑉2=(𝑡𝑝−𝑡𝑐)(𝑄𝑚𝑎𝑥 −𝑞𝑚𝑎𝑥) [𝑚3]

P a g i n a 22 | 27
- qmax este debitul maxim care poate fi evacuat fara aparitia apei pe strada sau debitul
maxim suportat de mediu receptor, in mc/s
- in calculul nostru qmax = 0
- Tt este durata totala a hidrografului de debit, in secunde
Tt = tp + α * tp = 3150 sec
- α este raportul adimensional supraunitar dintre durata ramurii descendente si
durata ramurii ascendente a hidrografului debitului in sectiunea de calcul; valori
uzuale: 2.5 … 4.5
- in calculul nostru α = 2.5

Vbr = 393.568324 mc

Intocmit,
ing. Vlad David

P a g i n a 23 | 27
 BREVIAR DE CALCUL INSTALATII
DE STINGERE A INCEDIULUI

 Denumirea lucrării: Construire ansamblu cu funcțiune mixtă - locuințe și

funcțiuni complementare, piscină, organizare de șantier,
împrejmuire și amenajare teren, branșamente utilități,
operațiuni cadastrale – alipire terenuri în vederea obținerii
autorizației de construire
 Beneficiar: S.C. IDODO CORBEANCA S.R.L.
 Amplasament: NC 126823, T49, Orașul Voluntari, Județul Ilfov
 Proiectant general: S S.C. KXL Studio S.R.L.
 Proiectant de specialitate: UP PROJECT S.R.L.
 Data elaborării: NOIEMBRIE 2023
 Faza de proiectare: D.T.A.C.
1 BAZELE PROIECTĂRII
La baza intocmirii proiectarii modificarilor instalatiilor de stingere a incendiului au stat:
 tema de proiectare;
 planurile de arhitectura;
 Scenariul de Securitate la Incendiu (SSI);
 P118-1999 – Normativ de siguranta la foc a constructiilor;
 P118/2-2013 – Normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor, partea a II-a – Instalatii
de stingere;
 SR EN 12845:2015 - Instalatii fixe de lupta impotriva incendiului. Sisteme automate de stingere
tip sprinkler. Dimensionare, instalare si intretinere;
 SR EN 671-2:2012 - Sisteme fixe de luptă împotriva incendiilor. Sisteme echipate cu furtun.
Partea 2: Hidranţi interiori echipaţi cu furtunuri plate;
 SR 1343/1-2006 – Alimentari cu apa. Determinarea cantitatilor de apa potabila pentru localitati
urbane si rurale;
 STAS 1478-90 – Instalaţii Sanitare. Alimentarea cu apă la construcţii civile şi industriale.
Prescripţii fundamentale de proiectare;
 STAS 6054-77 - Adancimi maxime de inghet;
 Legea nr. 307 / 2006 – Legea privind apararea impotriva incendiilor;
 C 56-2002 - Normativ pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente;
 C 300 / 1994 – Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor in
santier;
 Legea nr. 10 / 1995 privind calitatea in constructii si toate completarile ulterioare.

Prezentarea instalatiilor de stingere:

- instalatii de stingere cu hidranti exteriori.

2 DIMENSIONAREA INSTALATIILOR PENTRU STINGEREA INCENDIULUI

2.1 Hidranti exteriori

Pentru protejarea din exterior a cladirilor se vor respecta prevederile continute in P118/2-
2013 cu modificarile ulterioare.

Cladirile supraterane vor fi protejate din exterior impotriva incendiului cu ajutorul hidrantilor
exteriori, asa cum este reglementat in art. 6.1. , alin.(4), litera „c” si Anexa nr. 6 din P118/2-2013 cu
modificarile ulterioare,

P a g i n a 24 | 27
 QSHE = 5 l/s

Astfel, pentru stingerea din exterior a incendiului pentru intreaga constructie, se va asigura
debitul maxim:
QHE = max(QPHE; QSHE)
QHE = 5 l/s = 72 m3/h

Durata de functionare a hidrantilor exteriori se stabileste conform NP 127-2009, art. 154, lit.
(6). Aceasta prevedere este similara cu art. 13.31, lit. (c) din P118/2-2013, care reglementeaza ca
in prima ora se asigura functionarea instalatiei de hidranti ce necesita debitul cel mai mare, iar in
urmatoarele 2 ore – functionarea hidrantilro exteriori. Astfel:
THE = 180 minute

Cladirea va fi protejata contra incendiului cu hidranti exteriori avand caracterisiticile:

- lungimea furtunului: Lfurtun = 120 m
- diametrul orificiului teavii de refulare: Ø= 20 mm
- presiunea necesara la orificiul tevii de refulare: Hi= 1.31 bar
- debitul specific minim al unui jet: qHE = 5 l/s
- debitul minim de calcul al instalatiei: Q HE = 25 l/s
- lungimea jetului compact: Ljet HE = 10 m
- durata de functionare: THE = 180 minute

Volumul de apa necesar pentru asigurarea functionarii hidrantilor interiori pe durata de

180 minute, este VapaHE :
VapaHE = Q HE x THE [m3]
VapaHE = 5 l/s x 180 minute
V apa
HE = 54 [m ] 3

P a g i n a 25 | 27
 Sarcina hidrodinamica necesara instalatiei de hidranti exteriori: H necHE
Hnec HE = Hg + Hu + Hr
unde:
Hg = inaltimea maxima protejata (raportata la cota rotor pompa)
Hu = presiunea de utilizare la ajutajul hidrantilor exteriori
Hr = suma pierderilor de sarcina (liniare si locale)

Determinarea inaltimii geodezice Hg:

Hg = 20 [mH2O] - inaltimea maxima protejata a cladirii este de 20m

Determinarea presiunii de utilizare a hidrantilor exteriori Hu:

Pentru asigurarea debitului normat este necesara o presiune de utilizare:
Hu = 1.31 [bar] = 13.1 [mH2O] - diametrul tevii de refulare Ø= 20 mm
qHE = 5.0 [l/s]

Determinarea pierderilor de sarcina: Hr = Hf + Hr conducte

- pierderea de sarcina prin furtun: Hf
Hf = A x Lfurtun x (qHE)2 [mH2O]
unde: A - modulul de rezistenta hidraulica a furtunului (Dn 75mm)
Lfurtun - lungimea furtunului [m]
qHE - debitul unui hidrant exterior [l/s]

A= 0.0015
Lfurtun = 120 m
qHE = 5.0 l/s

Hf = 4.50 mH2O

- pierderea de sarcina in conducte: Hr conducte

- pierderea de sarcina in conducta de legatura la hidrant (PEID 110mm): hr cond.leg.
hr cond.leg. = 5 mH2O

- pierderea de sarcina in conductele de distributie (din OL 150): hr distributie OL

hr distributie OL = 9.5 mH2O

- pierderea de sarcina in reteaua ingropata (din PEID 160): hr PEID

hr PEID= 8 mH2O

Hr conducte = 22.5 [mH2O]

Sarcina hidrodinamică necesară instalatiei de hidranţii interiori: Hnec HE

Hnec HE = Hg + Hu + Hr

3 Parametrii GRUPULUI DE POMPARE pentru HIDRANTII EXTERIORI

Debitul de calcul pentru instalatiile de hidranti se stabileste dupa cum urmeaza:
Hidranti de incendiu exteriori:
QHE = 5 l/s

P a g i n a 26 | 27
 Grupul de pompare se va alege pentru a asigura punctele de functionare:
QHE = 5 l/s
HHE = 60,1 mH2O

4 GOSPODARIA DE APA PENTRU COMBATEREA INCENDIULUI

4.1 Rezerva de apa
Rezerva de apa pentru hidranti
HIDRANTI EXTERIORI:
- debitul minim de calcul al instalatiei: Q HE = 5 l/s
- durata de functionare: THE = 180 minute
Volumul de apa necesar pentru asigurarea functionarii hidrantilor exteriori pe durata de
180 minute, este VapaHE :
VapaHE = Q HE x THE [m3]
VapaHE = 5 l/s x 180 minute
V apa
HE = 54 [m ] 3

Pentru asigurarea apei necesare s-a prevazut un rezervor amplasat in subsolul cladirii
administrative.

5 SURSA DE APA
Refacerea rezervei de apa pentru instalatia de stingere cu hidranti V=54 m3, se va face in 24
ore:
QrefHidratnti = 54/24 = 2.25 m3/h = 0.625 l/s
Alimentarea rezervoarelor se face printr-o conducta cu Dn50mm.

Intocmit,
Ing. Vlad David

P a g i n a 27 | 27