CAIETE DE SARCINI

Obiectul :Drum judetean 665A, km 1+650-km 3+650,

comuna Balanesti, judetul Gorj
 Caiet de sarcini CS 1 - Lucrari de terasamente
c, ~
1. OBIECT ~I DOMENIU DE APLICARE \_.:;r,: . .
. <::J«,'-'
1.1. Prezentul caiet de sarcini se aplidi Ia execufia lucriirilo ~~· ~a~eit(e,clferel}te
investitiei "Reabilitare drum judetean 665A, km 1+650 - km 3+650, om~~ B~~es~ j~detu1)
Gorj" este amplasata pe drumul judetean 665A, din comuna Balanesti i~e tl.o~--6'59 ~ _)+~jf))
judetul Gorj" Iucrari pregatitoare, pichetarea lucrarilor ~i mi~carea terasam,~lor. At , :.. ~~~
2. PREVEDERI GENERALE ~~~~/'y
2.1. La executarea lucrarilor de terasamente se vor respecta prevederile~iidardele in
vigoare, in masura in care completeaza ~i nu contravin prezentului caiet de sarcini.
2.2. Antreprenorul va asigura prin posibilitatile proprii sau prin colaborare cu unitati de
specialitate efectuarea tuturor incerciirilor ~i determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet
de sarcini.
2.3. Antreprenorul este obligat sa efectueze, Ia cererea beneficiarului, verificiiri suplimentare,
fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.
2.4. Antreprenorul este obligat sa asigure masurile tehnologice ~i organizatorice care sa duca
Ia respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
2.5. Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a conditiilor de executare a lucriirilor,
cu rezultatele obtinute in urma determinarilor si incercarilor.
2.6. In c~zul in care se vor constata abateri de Ia prezentul caiet de sarcini, beneficiarul va
dispune oprirea executiei lucriirilor ~i luarea masurilor care se impun.
3. MATERIALE FOLOSITE
3.1. Pamant vegetal.
Pentru acoperirea suprafetelor ce urmeaza a fi insamiintate sau plantate se folo~te pamant
vegetal rezultat de Ia curatirea terenului ~i eel adus de pe alte suprafete locale de teren.
3.2. Pamanturi pentru terasamente.
• Categoriile ~i tipurile de pamanturi care se folosesc Ia executarea terasamentelor sunt date in
tabelele l.a ~i l.b;
• Pamanturile clasificate ca foarte bune pot fi folosite in orice conditii climaterice ~i
hidrologice, la orice inal?me de terasament, fiira a se lua masuri speciale;
• Pamanturile clasificate ca foarte bune pot fi de asemenea utilizate in orice conditii climaterice
~i hidrologice, la orice inal!ime de terasament, compactarea lor necesitand o tehnologie
adecvata;
• Pamanturile priifoase ~i argiloase, clasificate ca mediocre in cazul cand conditiile hidrologice
locale sunt mediocre ~i nefavorabile,vor fi folosite respectand actiunea fenomenului de inghet
- dezghet la lucriiri de drum;
In cazul terasamentelor in debleu sau la nivelul terenului, executate in pamanturi rele ~i foarte
rele sau a celor cu densitate in stare uscata compactata mai mica de 1,5 g'cm3, vor fi inlocuite cu
pamanturi de calitate satis!acatoare sau vor fi stabilizate mecanic sau cu lianti.
lnlocuirea sau stabilizarea se vor face pe toata latimea platformei, la o adancime de minimum
20 em in cazul pamanturilor rele ~i de minimum 50 em in cazul in cazul pamanturilor foarte rele sau
a celor cu densitate in stare uscata compactata mai mica de 1,5 g'cm3• Adancimea se va considera sub
nivelul patului drumului ~i se va stabili in functie de condi!iile locale concrete, de catre inginer.
Pentru pamanturile argiloase, simbolul 4d, se recomanda fie inlocuirea, fie stabilizarea lor cu
var, ciment, stabilizatori chimici, pe o grosime de minimum 15 em, sau cand pamantzl din patul
drumului are umiditatea relativa W o>0,55 se va executa cu strat de separatie din geotextil, rezistent ~i
permanent.
Wo=W(umiditate naturala)/ WL(limita de curgere)
• Realizarea terasamentelor in rambleu, in care se utilizeazii piimanturi symbol 4d(anorganice)
~i 4e (cu materii organice peste 5%) a ciiror calitate conform tabelului 1b este rea, este
necesar ca alegerea solutiei de punere in opera ~i eventualele miisuri de imbunatatire sa fie
fundamentate cu probe de laborator pe considerente tehnico-economice.
• Nu se vor utiliza in ramble pamanturile organice, maloase, namoluri, turba ~i pamanturile cu
consistentii redusii( vare au indicele de consistentii sub 0,75%), precum ~i piimanturile cu
continut mai mai mare de 5% de saruri solubile in apa.

2
 Materiale pentru terasamente.
Categoriile ~i tipurile de pamanturi.
Tabella
Granulozitate lndic de
Conpnut in piirti fme in % din masa Coeficient de plasticitate lp Umflare Calitate
Denumirea ~i caracterizarea principalelor tipuri
Simbol totala neuniformitate ptr Iibera material ptr.
de pamanturi
Un fracpunea U;% terasamente
d<O,OOS min d<O,OS min d<0,25 min
sub 0,5 mm
l.Pamanturi necoezive Cu foarte putine parti
grosiere, fractiunea fine, neuniforme
mai mare de 2 mm (granulozitate continua) Ia <5
reprezinta mai mult de insensibilitate la inghet- <1 <10 <20 0 Foarte buna
50%. dezghet ~i Ia variatii de W
Blocuri, bolovani~,
pietri~.
Idem la, insa uniforme
lb ~5
(granulozitate continua)
Cu paJ1i fine, neuniforme
2.Pamiinturi necoezive
(granulozitate continua)
medii ~i fine fractiunea
sensibilitate mijlocie la
mai mica de 2 mm 2a >5 Foarte buna
inghet-dezghet ~i
reprezinta mai mult de
insensibilitate la variatii <6 <20 <40 ~ 10
50%.
deW
Nisip cu pietri~, nisip
mare, mijlociu sau fm Idem 2a, insa uniforme
(granulozitate 2b ~5 Buna
discontinua)
3.Pamanturi necoezive Cu multe pfu"ti fine, foarte
medii ~i fine fractiunea sensibile la inghet-
mai mica de 2 mm dezghet, fractiunea fina
reprezinta mai mult de prezinta umflare Iibera
3a - ~40 Mediocra
50% cu liant constituit (respective contrctie)
din pamanturi coezive. redusa ~6 ~20 ~40 >10
Nisip cu pietri~, nisip
mare, mij lociu sau fin Idem 3a, insa fractiunea
cu liant prafos sau fina prezinta umflare 3b - >40 Mediocrii
argilos Iibera medie sau mare
-

Nota: In terasamente se poate folosi ~i material provenit din derocari, 1n conditiile aratate 1n prezentul table.
Materiale pentru terasamente.
Categoriile ~i tipurile de pamanturi.

3
 Tabellb
Granulozitate lndic de Calitate
Urnflare
I Denumirea ~i caracterizarea principalelor tipuri plasticitate Ip material
Simbol Iibera
de pamanturi Conform nomogramei Casagrande ptr fracpunea ptr.
U;%
sub 0 5 mm terasamente
Anorganice cu compresibilitate Mediocra
~i umflare Iibera redusa,
sensibilitate mijlocie Ia inghe~-
dezghe~
4a
L~ <10 <40

Mediocra
Anorganice cu compresibilitate
mijlocie ~i umflare Iibera redusa
4b <35 <70
sau medie, foarte sensibile Ia 70
4.Pamanturi inghet-dezghet
coezive: nisip 0..
~ ~
Anorganice(MO >5%) cu Mediocra
prafos, praf
compresibilitate ~i umflare .._, 60
Q) ;:;:) ~
nisipos, nisip =:;to
Iibera redusa ~i sensibilitate
4c 0
.._,
50
II II / <40
argilos, praf,
praf argilos
nisipos, argila
mijlocie Ia inghet-dezghet
Anorganice cu compresibilitate
~i umflare Iibera mare,
0
.._,
f/)
0 40
3: ~
®. \\
;~
/
v
prafoasa
sensibilitate mijlocie la inghet-
4d 0..
30
@ -1..\:
~c,L >35 >70 Rea

v
nisipoasa, argila Q)
dezghet "0
prafoasa, argila,
argila grasa Anorganice(MO >5%) cu Q)
20
@ ,c/
0
compresibilitate mijlocie ~i
umflare Iibera redusa sau medie, 4e
"0 / ~D <35 <75 Rea
foarte sensibile la inghet-
-c 10 /
dezghet
Anorganice(MO >5%) cu
0
A~ @
10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
~
v
compresibilitate mare, umflare
Iibera medie sau mare, foarte
4f - >40 Foarte rea
sensibile la inghet-dezghet Limita de scurqere We %
- - -

4
3.3. Apa de compactare.
• Apa necesara compactarii rambleurilor nu trebuie sa fie murdara ~i nu trebuie sa
cantina materii organice de suspensie.
• Apa salcie va putea fi folosita cu acordul beneficiarului, cu exceptia compactarii
terasamentelor din spatele lucrarilor de arta.
• Eventuala adaugare a unor produse, destinate sa faciliteze compactarea nu se va
face decat cu aprobarea beneficiarului, aprobare care va preciza ~i modalitatile de
utilizare.
3.4. Pamanturi pentru straturi de protectie.
• Pamanturile care se vor utiliza la realizarea straturilor de protectie a rambleurilor
erodabile trebuie sa aiba calitatile pamanturilor care se admit la realizarea
rambleurilor, fiind excluse nisipurile ~i pietri~urilor aluvionare. Aceste pamanturi
nu trebuie sa aiba elemente cu dimensiuni mai mari de 100 mm.
3.5. Verificarea calWitii pamanturilor.
• Verificarea calitatii pamantului consta in determinarea principalelor caracteristici
ale acestuia, prevazute in tabelul 2.

Tabel2
Nr.
Caracteristici care se verifica Frecvente minime
Crt.
1 Granulozitate
2 Limita de plasticitate fu functie de heterogenitatea pamantului utilizat insa nu va fi mai
3 Densitate uscata maxima mica decat o incercare Ia fiecare 5.000 m3 .
4 Coeficientul de neuniformitate
5 Caracteristicile de compactare Pentru pamanturile folosite in rembleurile din spatele zidurilor
de sprijin ~i piimanturile folosite Ia protectia rambleurilor, o
6 Umflare Iibera
incercarela fiecare 1.000 m3 •
0 incercare Ia fiecare: - 2.000 m~ pamant pentru rambleuri;
7 Sensibilitate Ia inghet-dezghet
-250 m1 de drum in debleu;
8 Umiditate Zilnic sau Ia fiecare 500 mJ.

• Laboratorul antreprenorului va avea un registru cu rezultatele tuturor

determinarilor de laborator.
4. LUCRAru PREGATITOARE
4.1. lnainte de inceperea lucrarilor de terasamente se executa urmatoarele lucrari
pregatitoare:
• curatirea terenului de tufi~uri, copaci ~i buturugi, pe intreaga suprafata a
amprizei;
• asanarea zonei drumului prin indepartarea apelor de suprafata ~i de
adancime; dupa caz se recurge ~i la ~anturi de garda;
• decaparea pamantului vegetal ~i extragerea brazdelor de pe intreaga
ampriza a drumului ~i de pe suprafata gropilor de imprumut; la amplasarea
gropilor de imprumut se vor respecta prevederile pet. 4.1, 4.4 ~i 4.5 din
STAS 2914.
4.2. Pamantul decapat, brazdele ~i alte produse care sunt improprii vor fi transportate in
depozit, care se amplaseaza, in mod obligatoriu, pe teren neproductiv ~i cu respectarea

5
prevederilor pet. 4.6, 4.7 ~i 4.8 din STAS 2914. Pfunantul vegetal ~i brazdele vor fi
depozitate provizoriu, pentru folosirea la inierbarea taluzurilor ~i a suprafetei gropii de
imprumut (pentru redarea in circuit).
• Executia treptelor de infratire (conform pet. 6.2 STAS 2914).
4.3. Antreprenorul va trece la executia terasamentelor numai dupa acceptarea de
catre inspectorul de ~antier, consemnata in registrul de ~antier, a lucriirilor pregatitoare.
5. PICHETAREA TRASEULUI
5.1. Pichetarea axei traseului se efectueaza prin grija antreprenorului. Se
materializeaza pe teren, prin picheti raportati la repere martor, toate punctele
caracteristice ale traseului.
5.2. Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente, antreprenorul va restabili ~i
completa (dupa caz) pichetajul. Pichetii suplimentari vor fi raportati, in plan ~i in profilin
lung, la acelea~i repere folosite in cadrul pichetajului initial.
5.3. Odata cu definitivarea pichetajului, antreprenorul va materializa prin taru~i ~i
~abloane (recomandabil, de inventar) urmatoarele:
• cotele platformei drumului (inaltimea umpluturii sau adancimea sapaturii in axa
drumului);
• ampriza profilurilor transversale;
• inclinarea taluzurilor;
5.4. Antreprenorul este raspunzator de conservarea tuturor pichetilor ~i reperelor
(restabilirea ori de cate ori este necesar).
5.5. In caz de necesitate, scoaterea pichetilor in afara amprizei se efectueaza de
antreprenor pe raspunderea ~i cheltuiala sa. Aceasta operatie poate fi efectuata numai
dupa obtinerea, cu minim 24 ore inainte, a aprobarii scrise a inspectorului de ~antier.
5.6. Cu ocazia pichetarii vor fi identificate ~i toate instalatiile subterane ~i aeriene
(electrice, de telecomunicatii sau de alta natura), aflate in cadrul amprizei drumului, in
vederea mutarii/protejarii acestora conform documentatiilor tehnice, pentru predarea
terenului liber antreprenorului.
5.7. De asemenea, se vor stabili amplasamentele elementelor pentru colectarea ~i
evacuarea apelor ~i a gropilor de imprumut.
5.8. Trasarea lucrarilor v-a constitui faza determinanta ~iva fi verificata de catre
proiectant.
6. LUCRARI DE TERASAMENTE
6.1. Traseul proiectat - in plan ~i in profilulin lung - urmare~te, de regula, traseul
existent.
6.2. La executarea terasamentelor se vor respecta prevederile STAS 2914
,Terasamente. Conditii tehnice generale de calitate".
• Pentru rambleuri se va folosi pamant tip P4 provenit din profilurile de debleu
si din gropi de imprumut (pentru diferenta fata de volumul compensat prin
~i~carea terasamentelor). In ambele cazuri, pfunantul vegetal se va depozita
separat, pentru folosirea ulterioara la protectia taluzurilor ~i la redarea in
circuit a suprafetelor gropilor de imprumut.
• Se interzice realizarea de cavalieri.

6
 6.3. Cu acordul inspectorului de ~antier se va putea folosi apa salcie, cu excepfia
terasamentelor din spatele lucrarilor de arta.
6.4. Folosirea de adaosuri pentru facilitarea compactarii terasamentelor este
admisa numai cu aprobarea beneficiarului, pe baza precizarii de catre antreprenor - a
modului de utilizare.
6.5. Verificarea calitatii pamantului se va realiza conform tabelului nr. 1:

Tabelull
Nr. Caracteristici care se
Frecvente minime
crt. verifidi
La schimbarea sursei de aprovizionare sau a frontului de lucru din
groapa de imprumut, inainte de aprovizionarea pe santier;
In functie de eterogenitatea pamantului utilizat, dar ;runim o
1. Granulozitate
incercare Ia 5000 m3 ;
Pentru pamanturile folosite in rambleurile din spatele lucrarilor de
arta, o incercare Ia 1000 m 3•
2. Limitele de plasticitate·1
Coeficientul de
3.
neuniformitate
Caracteristici de compactare.
4.
Proctor normal
5. Umflarea Iibera
Sensibilitatea la inghet-
6.
dezghet
Continutul de materii
7.
organice
8. Umiditate Zilnic sau Ia fiecare 500 m,
*>Pamanturile de fractiune sub 75J.! mai mica de 12 % se caracterizeaza prin
echivalentul de nisip (EN) ~i valoarea de albastru de metilen (VA).
Verificarile/determinarile trebuie efectuate de catre un laborator de specialitate
autorizat.
6.6. Mi~carea pamantului se efectueaza pentru utilizarea pamantului
corespunzator calitativ, provenit din profilurile in sapatura, in profilurile in umplutura.
6.7. Deoarece traseul proiectat urmare~te, de regula, drumul existent, lucrarile de
terasamente constau, in principal, din executarea de sapaturi la ~antufile laterale ~i de
umpluturi Ia acostamente, pentru realizarea latimii platformei drumului.
6.8. Compensarea sapaturii ~i umpluturii se efectueaza prin transport cu roaba (pe
distante mici, sub 30m).
6.9. Necesarul de volum de pamant, care nu poate fi compensat cu volumul
rezultat din profilurile in debleu, se va obfine din gropile de imprumut.
6.10. Daca, in cursu! executiei lucrarilor, se constata ca natura ~i caracteristicile
pamanturilor provenind din debleuri ~i din gropi de imprumut nu corespund cu
prevederile caietului de sarcini, antreprenorul va informa inspectorul de ~antier ~i ii va
supune spre aprobare propuneri de modificare a provenientei pamantului pentru
umplutura.
6.11. Pamantul, avand umiditatea cat mai apropiata de umiditatea optima de
compactare se va asteme si compacta in straturi elementare.
6.12. in caz'ul in c'are umiditatea pamantului difera cu peste ±2% (la pamanturile
coezive) ~i cu peste ±3% (la pamanturile necoezive) fata de umiditatea optima de

7
compactare, umezirea suplimentarii se va realiza prin stropire in una sau mai multe
reprize (compactarea efectuandu-se dupii uniformizarea umiditatii) iar uscarea se va
obtine fie pe cale naturala (aranare ~i evaporare) fie prin tratarea cu var (conform
prevederilor STAS 2914).
Se recomandii incadrarea valorii umiditiitii in limitele: W opt ± 1%.
Se recomandii asigurarea unui indice de consistentii (lc) de I, 1.. .1 ,3, domeniu
pentru care compactarea este in domeniul optim.
6.13. Gradul de compactare necesar - Proctor normal - va corespunde
prevederilor tabelului 2, STAS 2914.
Gradul de compactare se calculeaza cu relatia:
D=_h_·lOO (%)
Pdmax
3
unde e: pd = densitatea in stare uscata (g/cm )

_ Pw
Pd -
w
1+-
100 Pdma x = densit<
Pw = densit<
w = umiditatea (%).
6.14. Controlul compactarii se va efectua de laboratorul autorizat al
antreprenorului, iar verificarea de ciitre laboratorul autorizat al beneficiarului.
6.15. Abaterea limitii la gradul de compactare este de 4% ~i se acceptii in maxim
10% din numarul punctelor de masurare. Omogenitatea executiei este satisfiicatoare pe un
tronson dat, daca valoarea coeficientului de variatie (Cv) nu depa~e~te 50%. Cv se
calculeaza pentru minim 10 valori masurate.
6.16. Profilul taluzului trebuie obtinut prin metoda rambleului excedentar. Pentru
realizarea taluzurilor se poate folosi ~i pamantul rezultat din saparea treptelor de infratire.
6.17. Taluzurile profilurilor transversale in rambleu vor avea o panta de 2/ 3 pentru
inaltimi panii la 6,0 m, iar peste aceastii inaltime de rambleu se va asigura o panta 1/ 2 •
6.18. Panta de 2/ 3 se asigurii pentru taluzurile profilurilor transversale in debleu,
pana la adancimi de 12m.
6.19. Finisarea taluzurilor se efectueazii conform prevederilor Normativului CD
182.
6.20. In cazul zonelor in care terenul de fundatie prezintii capacitate portanta
redusa (stabilita pe baza determinarii unghiului de frecare ~i a coeziunii) panta de 2 / 3
pentru taluzuri se admite pana la lniiltimi de rambleuri previizute in tabelul 4, STAS
2914.
6.21. Abaterile limita (la verificarea topografica) sunt urmiitoarele:
• la latimea platformei: ± 0,05 m fata de axa drumului;
± 0,10 m la latimea totala;
± 0,50 m la ampriza rambleului.
• la cotele platformei: ± 0,05 m fata de cotele din proiect, cu conditia
respectiirii pasului de proiectare.
• la suprafata platformei: ± 0,05 m sub dreptarul de 3 m.
Verificarea se efectueaza in profilurile transversale ale proiectului.

8
 6.22. Capacitatea portanta la nivelul patului drumului se considera realizata dadi
deflexiunea are valori mai mari dedit deflexiunea admisibila in eel mult 10% din numarul
punctelor de masurare. Omogenitatea executiei este satisracatoare daca Cv ( coeficientul
de variatie calculat pentru minim 10 valori masurate) nu depa~e~te 40%.
6.23. Cand capacitatea portanta nu este asigurata, se va proceda la tratarea cu var
a pamantului din patul drumului. Dozajul de liant - pentru stratul de forma care rezulta -
se va adopta in functie de umiditatea pamantului in comparatie cu umiditatea optima de
compactare (Wopt) determinata prin incercarea Proctor modificata.
6.24. Grosimea minima a stratului de forma este de 10 em.
6.25. La nivelul superior al stratului de forma, valoarea admisibila a deflexiunii
este de 200 sutimi de mm.
7. CONTROLUL CALITATII ~I RECEPTIA LUCRARILOR
7.1. Lucrarile de terasamente vor fi supuse receptiilor pe faze de executie
preliminare si receptiei finale.
7.2. 'In cadrul receptiei pe faze (lucrari ascunse) se verifica respectarea
prevederilor proiectului si prezentului caiet de sarcini.
7.3. In urma verificarii se incheie proces verbal de receptie pe faze, in care se
confirma posibilitatea trecerii la faza urmatoare de executie.
7.4. Receptia pe faze se efectueaza de catre inspectorul de ~antier ~i ~eful de lot;
procesul verbal de receptie trebuie sa poarte ambele semnaturi.
7.5. Receppa pe faze se efectueaza, in mod obligatoriu, la urmatoarele etape de
executie
, a terasamentelor:
• trasarea si
, sablonarea
, lucrarii;
• asanarea zonei drumului;
• decaparea I depozitarea stratului vegetal I brazdelor;
• realizarea treptelor de infratire;
• compactarea terasamentelor.
7.6. Receptia pe faze se efectueaza in cazul rambleurilor pentru fiecare metru din
inaltimea de umplutura ~i la nivelul patului drumului, iar in cazul debleurilor la cota
fmala a sapaturii.
7. 7. Registrul de procese verb ale pentru lucrari ascunse se va pune la dispozitia
organelor de control ~i comisiilor de receptie preliminara ~i finala.
Recepfia preliminara
7.8. La terminarea lucrarilor de terasamente sau a unei pM!i din acestea se va
efectua receptia preliminara verificandu-se:
• concordanta lucrarilor cu prevederile documentatiei tehnice aprobate ~i ale
caietului de sarcini;
• lucrarile executate fata de documentele de control incheiate pe parcursul
executiei ~i procesele verbale de receptie pe faze;
• natura pamantului din corpul terasamentului.
7.9. Lucrarile nu se vor receptiona daca:
• nu sunt realizate cotele ~i dimensiunile profilurilor transversale;
• nu este realizat gradul de compactare la nivelul patului (atestat de
procesele verbale de receptie pe faze);

9
 • nu este realizata capacitatea portanta necesara;
• elementele de colectare ~i evacuarea apelor sunt necorespunzatoare;
• nu s-au respectat elementele geometrice proiectate;
• intervin fenomene de instabilitate a terasamentelor.
. . .
7.10. Defectiunile se vor consemna si se va stabili modul si termenul de remediere.

Recepfia finala
7 .11. Receptia final a se face odata cu receptia finala a intregii lucrari. La receptia
finala se va consemna modul de comportare allucrarilor ~i daca acestea au fost intretinute
corespunzator.

10
 Caiet de sarcini CS2 • FUNDATII DIN BALAST

,f CAPITOLUL I- GENERALITATI
.Y CAPITOLUL II- MATERIALE ~-·-·· ·-.
.Y CAPITOLUL III- STABILIREA CARACTERISTICILOR ~~PA<:'TARF;
.Y CAPITOLUL IV- PUNEREA IN OPERA A BALASTUL . ~!·.0. ·~~, . ;;.\
.Y CAPITULUL V- CONDITII TEHNICE REGULI SI MF.'f,2b . )VE~IFI'CARf
.Y CAPITOLUL VI - RECEPTIA LUCRARILOR 1
* .
>;·:•:~ ~ . ) ~.:"~·'
~, ~ ""~ I ~

CAPITOLUL I- GENERALITATI ~ A·:.~/~:~5

1>~1 fu ~~~c;/
1

1.1. OBJECT SI DOMENIU DE APLICARE C.q ~/

Prezentul caiet de sarcini contine specificatii tehnice privind executia si receptia

straturilor de fundatie din balast la sistemul rutier al drumurilor si platformelor tehnologice
aferente investitici "REABILITARE DRUM JUDETEAN 665A, KM 1+650- KM 3+650,
COMUNA BALANESTI, JUDETUL GORJ" .
El cuprinde conditii tehnice care sa fie indeplinite de materialele de constructie folosite
prevazute in SR EN 13242+Al:2008 si stratul de fundatie realizat conform STAS 6400.
1.2. PREVEDERI GENERALE
Stratul de fundatie din balast se realizeaza intr-un strat sau mai multe, a carui
grosime este stabilita prin proiect si variaza conform prevederilor STAS 6400 intre 10-
20 em la trotuare, rcspectiv 15 si 30 em la partea carosabila, astfel incat sa se obtina
gradul de compactare prescris.
Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice
corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiel de sarcini.
Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale, sau prin colaborare cu un
laborator autorizat si aprobat de Inginer, efectuarea tuturor incercarilor si
determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea "inginerului" verificari
suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.
In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, "inginerul"
va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.

CAPITOLUL II- MATERIALE

2.1. AGREGATE NATURALE
Pentru executia stratului de fundatie se va utiliza balast cu granule maxima de 63
mm. Balastul trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau inghet, nu
trebuie sa contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamant, carbune, lemn, resturi
vegetale) sau elemente alterate.
In conformitate cu prevederile SR EN 13242+A 1:2008, pct.2.3.4.2. balastul,
pentru a ft folosit in stratul de fundatie, trebuie sa indeplineasca caracteristicile
calitative aratate in tabelul I.
 Tabelull

CARACTERISTICI CONDITIIDE METODEDE

ADMISIBILITATE VERIFICARE
CONFORM STAS
Fundatii rutiere Completarea
sistemului rutier Ia
inghet - dezghet -
strat de forma -
Sort 0-63 0-63 -
Continut de fractiuni
Sub 0,02 m Max.3 Max. 3 1913/5
Sub0,2mm 3-18 3-33
0-1 mm 4-38 4-53 4606
0-4mm 16-57 16-72
0-8mm 25-70 25-80
0-16 mm 37-82 37-86
0-25 mm 5-90 50-90
0-50mm 80-98 80-98
0-63 mm 100 100
Granulozitate Conform SR EN
13242+Al :2008
Coeficient de 15 15
neuniformitate (Un),
mm
Echivalent de nisip 30 30
(EN), min
Uzura cu masina tip 50 50
Los Angeles (LA) %
max.

Agregatul se va aproviziona din timp, in depozite intermediare, pentru a se asigura

omogenitatea si constanta calitatii acestuia. Aprovizionarea la locul de punere in opera
se va face numai dupa efectuarea testelor de laborator complete, pentru a verifica daca
agregatele din depozite indeplinesc cerintele prevazute in prezentul caiet de sarcini si
dupa aprobarea Inginerului.
Laboratorul Antreprenorului va tine evidenta calitatii balastului astfel:
o intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate em1se de
Fumizor;
. .
o intr-un registru (registru pentru mcercan agregate) rezultatele
determinarilor efectuate de laborator.

Depozitarea agregatelor se va face in depozite deschise, dimensionate in functie

de cantitatea necesara si de esalonarea lucrarilor. In cazul in care se va utiliza balast din
mai multe surse, aprovizionarea si depozitarea acestora se va face astfel incat sa se
evite amestecarea materialelor aprovizionate din surse diferite. In cazul in care la
verificarea calitatii balastului aprovizionat, granulozitatea acestora nu corespunde
prevederilor din tabelul 1 aceasta se corecteaza cu sorturile granulometrice deflcitare
pentru indeplinirea conditiilor calitative prevazute.
 2.2. APA

Apa necesara compactarii stratului de balast poate sa provina din reteaua publica
sau din alte surse, dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule
. .
m suspens1e.

2.3. CONTROLUL CALITATII BALASTULUI INAINTE DE REALIZAREA

STRATULUI DE FUNDATIE

Controlul calitatii se face de catre antreprenor prin laboratorul sau, in conformitate

cu prevederile cuprinse in tabelu12.
Tabel2
Actiunea, proc edeul de verificare sau Frecventa minima Metoda de determinare
Nrcrt
caracteristici ce se verifica conform STAS
La aprovizionare La locul de punere ir

Examinarea datelor inscrise in

I certificatul de calitate sau certificatul de La fiecare lot aprovizionat - -
garantie

Determinarea granulometriea 0 proba Ia fiecare lo 4606

2 Ech.ivalentul de nisip aprovizionat, de 500 tone_
pentru fiecare sursa (daca este
INeomogenitatea balaslului cazul pentru fiecare sort)

0 proba pe schimb (si sort

inainte de inceperea
3 Umiditate - lucrarilor si ori de cite ori se 4606
observa o schimbare cauzata
de conditii meteorologice

Rezistente Ia uzura cu masina tip Lo

4 0 proba Ia fiecare lo _
Angeles (LA) aprovizionat pentru fiecare
sursa (sort) Ia fiecare 5000 tone

CAPITOLUL III- STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE

3.1. CARACTERISTICILE OPT/ME DE COMPACTARE
Caracteristicile optime de compactare ale balastu1ui sau ale balastului amestec optimal
se stabilesc de catre un laborator de specialitate si aprobat de inginer inainte de inceperea
lucrarilor de executie.
Prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13 se stabileste:
du max. P.M.= greutatea volumica in stare uscata, maxima exprimata in g/cm3;
W opt P.M. = umiditate optima de compactare, exprimata in %.
 3.2. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE

Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe probe

prelevate din lucrare si anume:
du ef = greutatea volumica, in stare uscata, efectiva, exprimata in g/cmc
Wef = umiditatea efectiva de compactare, exprimata in%;
in vederea stabilirii gradului de compactare gc. du ef
gc- x 100
dumax. PM
La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare aratat la art.
13.

CAPITOLUL IV- PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI

4.1. MASUR! PRELIMINARE

La executia stratului de fundatie din balast se va trece numai dupa receptionarea

lucrarilor de terasamente, sau de strat de forma, in conformitate cu prevederile caietului
de sarcini pentru realizarea acestor lucrari.
Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regia utilajele si dispozitivele
necesare punerii in opera a balastului.
Inainte de astemerea balastului se vor executa lucrarile pentru drenarea apelor din
fundatii: drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau
sub rigole si racordurile stratului de fundatie la acestea precum si alte lucrari prevazute
in acest scop in proiect.

In cazul straturilor de fundatie prevazute pe intreaga platforma a drumului, se va

asigura in prealabil posibilitatea evacuarii apelor in orice punct al traseului, la eel putin
15 em deasupra santului sau in cazul rambleelor deasupra terenului.In cazui cand sunt
mai multe surse de aprovizionare cu balast, se vor lua masuri de a nu se amesteca
agregatcie, de a se delimita ironsoanele de drum in functie de sursa folosita, acestea
fiind consemnate in registrul de santier.

4.2. EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A BALASTULUI

Inainte de inceperea lucrarilor, Antreprenorul este obligat sa efectueze o experimentare
pe un tronson de proba in lungime de minim 30 m si o latime de eel putin 3,40 m (dublu
latimii utilajului de compactare).
Experimentarea are ca scop stabilirea, in conditii de executie curenta pe santier, a
componentei atelierului de compactare si a modului de actionare a acestuia, pentru realizarea
gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini precum si reglarea utilajelor de
raspandire, pentru realizarea grosimii din proiect si o suprafatare corecta.
Compactarea de proba pe tronsonul experimental se va face in prezenta "inginerului",
efectuand controlul compactarii prin incercari de laborator, stabilite de comun acord si
efectuate de un laborator de specialitate aprobat de Inginer.
In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut, Antreprenorul va
trebui sa realizeze o noua incercare, dupa modificarea grosimii stratului sau a utilajului de
compactare folosit.
Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume:
grosimea maxima a stratului de balast pus in opera;
conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajelor de compactare si intensitatea
de compactare a utilajului). Intensitatea de compactare = Q/S, unde;
 Q = volum balast pus in opera, in unitatea de timp (ora. zi, schimb) exprimat in me;
S = suprafata calcata la compactare in intervalul de limp dat. exprimat in mp.
In cazui folosirii utilajelor de acelasi tip, in tandem, suprafetele compactate de fiecare
utilaj se cumuleaza. Partea din tronsonui experimental executat cu cele mai bune rezultate, va
servi ca sector de referinta pentru restu! lucrarii.
Caracteristicile obtinute pe acest tronson se vor consemna in registrul de santier, pentru
a servi la urmarirea calitatii iucrariior ce se vor executa.

4.3. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI

Pe terasamentul receptionat se asteme si se niveleaza balastul sau balastul amestec
optimal intr-unul sau mai multe straturi. in functie de grosimea prevazuta in proiect si
grosimea optima de compactare stabilita pe tronsonui experimental.
Astemerea si nivelarea se face la sablon, cu respectarea latimii si pantei prevazute in
proiect. Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se
stabileste de laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului si se adauga prin
stropire.
Stropirea va fi uniforma evitandu-se supraumezirea locala. Compactarea straturilor de
fundatie se face in atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental respectandu-se
componenta atelierului, viteza utilajelor de compactare, tehnologia si intensitatea Q/S de
compactare.

Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie sau raman dupa
compactare, se corecteaza cu materiale de aport si se recompacteaza. Suprafetele cu
denivelari mai mari de 4 em se completeaza, se reniveieaza si apoi se compacteaza din nou.
Este interzisa executia fundatiei din balast inghetat. Este interzisa astemerea balastului
pe patul drumului acoperit cu un strat de zapada sau cu pojghita de gheata.
4.4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII BALASTULUI
In timpul executiei stratului de fundatie din se vor face, pentru verificarea compactarii,
incercarile si determinarile aratate in tabelul 3 .
Tabel3
Detenninarea, procedeul de verificare sau caracteristica Metode de verificare
care se verifica Frecvente minime Ia locul de punere in opera confonn STAS
ncercare t'roctor moamcata I ~U / l.:S

2 Detenninarea umiditatu de compactare si corelatia 4606

umiditatii Zilnic, dar cd putin un test Ia fiecare 250m de
banda de ctrcuiatie
j -
minim 3 probe Ia o suprafata de 2 000 mp de
Determinarea grosimii stratului compact strat

4 Verificarea realizarii intensitatii de comoactare 0 /Szilnic -

Zilnic in minim 3 puncte pentru suprafete <
Determinarea gradului de compactare prin detenninarea 2.000 mp si minim 5 puncte pentru suprafete > 19 13/ 15
5
greutatii volumice in stare uscata 2.000 mp de strat 12288

in cate doua puncte situate in profiluri

Detcnnmarca capacitatii portante Ia nivelul superior a! ransversale ia distante de 10 m unul de altul
6 stratului de fundatie lpentru fiecare banda cu iatime de 7.5m Nonnativ CD 31
 In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de balast, aceasta se
determina prin masuratori cu deflectometrul cu parghie, conform Normativului pentru
determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu
structuri rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31.
Laboratorul Antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului
executat:
o compozitia granulometrica a balastului utilizat;
o caracteristicile optime de compactare. obtinute pnn metoda Proctor modificat
(umiditate optima, densitate maxima uscata)
o caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate
portanta).

CAPITOLUL V- CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE

5.1. ELEMENTE GEOMETRICE
Grosimea stratului de fundatie din balast este cea din proiect.
Abaterea 1imita la grosime poate fide maximum+/- 20 mm.
Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate cu care se strapunge
stratulla fiecare 200 ml de strat executat.
Latimea stratului de fundatie din balast este prevazuta in proiect.
Abaterile limita la latime pot fi + 5 em.
Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului.
Panta transversala a fundatiei de balast este cea a imbracamintii prevazuta in proiect.
Denivelarile admisibile sunt cu +/-5 em diferite de cele admisibile pentru
imbracamintea respectiva.
Declivitatile in profillongitudinal sunt conform proiectului.
Abateriie limita la cotele fundatiei din balast, fata de cotele din project pot fi de +/- 10
mm.

5.2. CONDIT/I DE COMPACTARE

Stratul de fundatie din balast trebuie compactat pana la realizarea gradului de
compactare minime din densitatea in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor
modificata conform STAS 1913/13-75:
pentru drumurile din clasele tehnice I, II si III
100% in eel putin 95% din punctele masurate
98% in eel mult 5% din punctele masurate si in toate punctele de masurare din clasa
tehnica II si III
Pentru drumurile din clasele tehnice IV si V
98% in eel putin 93% din punctele de masurare
95% in toate punctele de masurare

Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera realizata

daca valorile deflexiunilor masurate nu depasesc valoarea deflexiunilor amisibile indicate in
tabelul5 (conform CD31-2002).
 Tabel5
Gros1mea Valorile
stratului de deflexiunii
fundatie din admisibile
ballast sau
ballast amestee
optimal h (em)
Stratul superior
al terasementelor
alcatuit din
Strat de formaPamanturi de
tipul (conform
STAS 1243-88)
Conform STAS ~i~ip prafos, Praf mstpos, Argila prafoasa,
12253-84
(P3
lliSlf
argilos praf argilos -
nisipos, praf
argila nisipoasa,
argila prafoasa -
argllos '(P4) nisipoasa (P5)
10 185 323 371 411
15 163 284 327 366
20 144 252 290 325
25 129 226 261 292
30 118 206 238 266
35 109 190 219 245
40 101 176 204 227
45 95 165 190 213
50 89 156 179 201

Nota: Balastul din stratul de fundatie trebuie sa indeplineasca conditiile de

admisibilitate din SR 662:2002 si STAS6400-84.
Masuratorile de capacitate portanta se vor efectua in conformitate cu prevederile
Normativului CD31-2002.
lnterpretarea masuratorilor cu deflectometrul cu parghie effectuate in scopu1 calitatii
lucrarilor de fundatii se va face prin examinarea modului de variatie la suprafata stratului de
fundatie, a valorii deflexiunii corepunzatoare vehiculului etalon (cu sarcina pe osia din spate
de 115 KN) si a valorii coeficientului de variatie (Cv).
Uniformitatea executiei este satisfacatoare daca, la nivelu1 superior al stratului de
fundatie, valoarea coeficientului de variatie este sub 35%.

5.3. CATACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE

Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efcctueaza cu ajutorul latei de 3,00 m
lungime astfel:
o in profil longitudinal, masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie si
nu pot fi mai mari de+/- 20 mm
o in profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si
nu pot fi mai mari de +/- 20 mm
In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezentul caiet de
sarcini se va face corectarea suprafetei fundatiei.
CAPITOLUL VI- RECEPTIA LUCRARILOR
6.1. RECETIA PE FAZA A LUCRARILOR
Receptia pe faza a lucrarilor se efectueaza atunei cand toate lucrarile prevazute in
documentatic sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu
prevederile prezentului caiet de sarcini.
Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indcplinirea conditiilor de executie
si calitatile impuse de proiect si caietul de sarcini, precum si constatarile consemnate pe
parcursul executiei de catre organele de control abilitate.
In urma acestei receptii se incheie ,Proces verbal de receptie pe faza" in care sunt
specificate remcdierile care sunt necesare, termenul de executie a acestora si recomandari cu
privire la modul de tinere sub bservatie a tronsoanelor de drum la care s-au constatat abated
fata de prevedeile prezentului caiet de sarcini.

6.2. RECEPTIA PRELIMINARA

Receptia preliminara se face odata cu receptia preliminara a intregii lucrari conform

normelor legale in vigoare . Comisia de receptie va examina lucrarile fata de documentatia de
control si proceselc verbale de reeceptie pe faze. intocmit in timpui executiei lucrarilor.

6.3. RECEPTIA FINALA

Receptia finala a lucrarilor se face dupa expirarea perioadei de verificare a comportarii

acesteia in conformitate cu prescriptiile legale in vigoare.
CAPITOLUL I - GENERALITATI

1.1. DOMENIU DE APLICARE

Prezentul caiet de sarcini se refera la executia si receptia straturilor de fundatie din

piatra sparta din sistemul rutier afferent obiecitvului de investitie: "REABILITARE
DRUM JUDETEAN 665A, KM 1+650- KM 3+650, COMUNA BALANESTI,
JUDETUL GORJ" .

1.2. PREVEDERI GENERALE

Pentru acest proiect, fundatia din balast constituie si stratul inferior de fundatie
pentru stratui de piatra sparta, conform STAS 6400. Deci pentru stratul de fundatie din
piatra sparta nu se executa un strat suplimentar din balast de min. 10 em grosime.
Conform STAS 6400, straturile de fundatie din piatra sparta mare sort 63-80 si
piatra sparta amestec optimal, au in componenta un strat inferior din balast si un strat
superior de piatra sparta amestec optimal ale caror grosimi minime constructive sunt de
1Ocm pentru stratul inferior si de 12 em pentru stratul superior.
Pe drumurile la care nu se prevede realizarea unui strat de forma sau realizarea
unor masuri de imbunatatire a protectiei patului, iar acesta este constituit din pamanturi
coezive, stratul inferior de fundatie se va realiza in mod obligatoriu pe un substrat de
fundatie care poate fi:
o substrat izolator de nisip de 7 em grosime dupa cilindrare;
o substrat drenant din balast de minim I 0 em grosime dupa cilindrare.

Cand stratul inferior al fundatiei rutiere este alcatuit din balast, acesta preia si
functia de substrat drenant, asigurandu-se conditiile necesare privind grosimea,
calitatea de drenare si masurile de evacuarea apei. Antreprenorui va asigura prin
laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laboralor autorizat si agreat de inginer,
efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet
de sarcini.

Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea Inginerului verificari

suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini. In cazul in care se vor
constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Inginerul va dispune intreruperea
executiei lucrarilor si iuarea masurilor care se impun.
 CAPITOLUL II- MATERIALE

2.1. AGREGATE NATURALE

Pentru executia fundatiilor din piatra sparta se utilizeaza urmatoarele agregate:
o Nisip 0-4 mm pentru substratul izolant in cazul in care nu se face strat de forma;
o Balast sort 0-63 mm pentru stratul inferior; o Piatra sparta 63-80 mm; o Split 16-25
mm pentru impanare:
o Nisip grauntos sau savura 0-4 mm pentru impanare si protectie.
Nisipul grauntos sau savura ca material de protectie nu se prevad in cazul cand
stratul superior este un macadam sau un beton de ciment.

BALAST PENTRU FUNDATIE - conditii de admisibilitate

Conditii de admisibilitate
CARACTERISTICI
Ame.~tec ontimal

SORT 0-63

Continut de fractiun.i.%
Sub0.02rnm Max.3
Sub 0 2nun 4-10
P-1nun 12-22
0-4mrn 26-28
0-8nun 35-50
0-16rnm 48-65
0-25rnm 60-75
0-50nun 85-92
0-63rnm 100
Granulozitate Conf. fig. 2 SR 662
Coeficient de neun.iformitate (Un). min. -
Echivalent de nisip (EN) min. 30
Uzura cu masina tip Los Angeles (LA) % max. 30

Domenii de utilizare:

Macadam

Caracteristici Strat izolant

Umplerea golurilor Protectie
dupa impanare

Conditii de admisibilitate

Sort 0-4 0-4 4-8*

Granulozitate:
• continut de fractiun.i sub 0,1 nun. max;
14
- -

• continut de fractiuni sub 0,02 nun %

-strat de baza - 5... 15 max 5
-imbrdcaminte - 15.. .30 -
• conditii de filtru invers*
5 pd IS< dIS f<5dsgp -
Coeficient de p ermiabilitate (k), cm/s,min. 6xl0·3 - -
 * 5 pd 15<d 15 f<5d58p, reprezinta diametrele granulelor corespunzatoare unor treceri de 15%,
respectiv 85% de pe curba granulometrica a materialelor: pamant (p), respectiv filtru(f)

SAVURA SI PIATRA SPARTA (Split) trebuie sa indep1ineasca conditiile din tabelul 2. 1.

Tabel nr 2 1
Savura Piatra Sparta (split)
Sort /Caracteristica Conditii de admisibilitate
0-8 (16) 8-16 16-25 (31) 25-40
Continut de granule ; 5 5 5 5
-raman pe ciwul superior (dmax*), %, max -tree prin ciurul inferior
(d.,in), %, max
- 10 10 10
Conti nut de granule alterate, moi friabile, poroase si
vacuolare, %,max.
- 10 10 -
- 35 35 35
Forma granulelor: -coeficient de forma,%,max
I I 1 I
Continut de impuritati: -corpuri strame,%,max; fractiuni sub
~.lmm,%.max.
- 3 nu este cazul
Uzura cu masina tip Los Angeles, %, max corespunzator clasei rocii
- 30
conform SR EN 12620
Rezistenta Ia actiunea repetata a suifatuiui de sodiu (Na2SO.) 5 6
cicluri, %. max.
- 3
nu este cazul

Agregatele se vor aprov1z10na din timp in depozit pentru a se asigura

omogenitatea si constanta calitatii acestora. Aprovizionarea la locul punerii in opera se
va face numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca au calitatea corespunzatoare.
In timpul transportului de la fumizor la santier si al depozitarii, agregatele trebuie
ferite de impurificari.
Depozitarea se va face pe platforme amenajate, separat pe sorturi si pastrate in
conditii care sa le fereasca de imprastiere, impurificare sau amestecare.
Controlul calitatii agregatelor de catre antreprenor se va face in conformitate cu
prevederiie din tabelul5.
Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel:
Intr-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate eniise de furnizor;
Intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor
efectuate de laboratorul santierului.
Toate investigatiile, testele, chiriile si taxele legate tie exploatarea agregatelor vor
fi suportate de Antreprenor.
Antreprenorul este responsabil de orice pericole fata de persoane si orice daune
aduse proprietatii publice sau private, ca urmare a exploatarii, transportului sau
depozitarii agregatelor

2.2. APA

Apa necesara realizarii straturilor de fundatie poate sa provina din reteaua publica
sau din alte surse, dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule
. .
m suspens1e.
 2.3. CONTROLUL CALITATII AGREGATELOR INAINTE DE
REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE

Controlul calitatii se face de catre antreprenor prin laboratorui sau in conformitate

cu prevederiie cuprinse in tabelul5.

Tabelul5.
Actiunea, procedeul de verificare sau Frecventa minima Metode de
caracteristicile care se verifica detenninare conf
La La locul de STAS
aprovizionare punere in opera
Examinarea datelor inscrise in certificatul de La fiecare lot
calitate sau certificatu! de garantie aprovizionat
- -
Corpuri straine: Ori de
• argila bucati; In comparatie in care se cate ori apar
• argila aderenta; 4606
observa prezenta lor factori de
• continutul de carbune impuri ficare

Continutui de granule alterate, moi.friabile, o proba Ia max. 500 to

porase si vacuolare pentru fiecare sursa
- SREN 12620

o proba Ia max. 500 to

Granulozitatea sorturilor pentru tlecare sort si -
fiecare sursa
o proba Ia max. 500to
Aspectul si fonna granulelor pentru piatra
sparta Coeficient de forma
pentru fiecare sort si -
fiecare sursa.

Echivalentul de nisip EN ( numai Ia o proba Ia max. 500 to -

produsele de balastierd) pentru fiecare sursa

Rezistenta Ia actiunea repetata a sulfatului de sodiu ( Na:S04) 5 o proba Ia max. 500 to pentru
cicluri fiecare sursa
- 4606

Rezistenta Ia sfaramare prin compresiune pe piatra sparta in

stare saturata Ia presiune normaia.
0 proba Ia 500 to pentru fiecare sort -
de piatra sparta si sursa
0 proba Ia 500 to pentru fiecare sort
Uzura cu masina tip Los Angeles -
si fiecare sursa

CAPITOLUL III - REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE

3.1. SECTORUL DE PROBA

In vederea stabilirii procedurii de cxecutie si a utilajelor de astemere si

compactare, inainte de inceperea lucrarilor. cu aprobarea Inginerului, Antreprenorul va
executa cate un sector de proba pentru fiecare sursa de agregate.
Sectorul de proba va avea eel putin 50 mllungime si va ocupa eel putin jumatate
din latimea platformei.
Experimentarea are ca scop stabilirea pe santier, in conditii de executie curenta.
componenta atelierului de compactare, modul de actionare a acestuia pentru realizarea
gradului de compactare. daca grosimea prevazuta in proiect se poate executa intr-un
strat sau dona, reglarea utiiajelor de raspandire pcntru realizarea grosimii respective si
o suprafatare corecta.
Compactarea pe tronsoanele experimentaie se face in prezenta inginerului,
 efectuand controlul compactarii prin incercari de laborator sau pe teren. dupa cum este
cazul.

In cazul fundatiei din piatra sparta mare 63-80, se urmareste stabilirea corecta a
atelierului de cilindrare compus din rulouri compresoare usoare si rulouri compresoare
mijlocii, a numarului minim de treceri al acestor rulouri pentru cilindrarea pana la
fixare a pietrei sparte 63-80 nun si in continuare, a numarului minim de treceri dupa
astemerea in doua reprize a splitului de impanare 16-25 nun pana la obtinerea
inclestarii optime.
Cilindrarea in acest caz se considera terminata daca rotile ruloului nu mai lasa nici
un tel de urme pe suprafata fundatiei din piatra sparta iar alte pietre de aceeasi marime
63-80 puse in fata ruloului nu mai patrund in stratul de fundatie si sunt sfaramate.
Cantitatea de apa care trebuie eventual adaugata pentru obtinerea umiditatii optime de
compactare va fi stabilita de laboratorul de santier. Apa va fi adaugata prin stopire,
astfei incat sa aduca amestecul, la nivelul optim de umiditate, uniform distribuita in
masa amestecului.
Tolerantele in umiditatea amestecu1ui sunt 1% peste, si 2% sub nivelul optim de
umiditate. Pregatirea, executarea 1ucrarilor si masuratorile efectuate pe sectorul de
proba vor fi efectuate in prezenta Inginerului si pe cheltuiala Antreprenorului.
Partea din tronsonul experimental executat cu cele mai bune rezultate va servi ca
sector de referinta pentru restu11ucrarilor.
Caracteristiciie obtinute pe acest sector se vor consemna in scris pentru a servi la
urmarirea calitatii lucrarilor viiloare.

3.2. EXECUTAREA STRATURILOR DE FUNDATIE

Executia fundatiei de piatra sparta poate incepe numai dupa ce stratul interior de
fundatie din balast din sectorul respectiv, an fost verificate si receptionate de lnginer.
Este interzisa astemerea intr-un ace1asi sector de lucru, a agregatelor provenind
din depozite /surse diferite.
Acolo unde stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a platformei,
acostamentele vor fi completate si compactate simultan cu executia stratului de
fundatie, astfel incat acesta sa fie permanent incadrat de acostamente.
Pentru evitarea degradarilor accidentale, Antreprenorul va lua toate masurile
necesare pentru limitarea circulatiei pe stratul compactat si finisat.

Punerea in opera

Fundatii din piatra sparta mare 63-80 pe strat de balast.

a) Executia stratului inferior de balast
Stratul de balast se asteme pe stratul de forma sau in lipsa acestuia pe un strat
izolant din nisip de 7em grosime sau geotextil.
Balastu1 se asteme si se niveleaza astfel ca dupa compactare sa se obtina grosimea
de 1Ocm. Compactarea stratului de fundatie se va face cu respectarea procedurii de
executie definitivata in urma executiei sectoru1ui de proba.

b) Executia stratu1ui superior din piatra sparta mare 0-63mm

Piatra sparta se asteme, numai dupa receptia stratu1ui inferior de ba1ast, umezit in
prea1abil.
Dupa terminarea cilindrarii, piatra sparta se impaneaza cu split 16-25 nun, dupa
care se acopera cu savura 0-8 sau nisip.
Pentru protectia impotriva degradarii accidentale, pana 1a astemerea stratului
urmator, stratul de fundatie din piatra sparta compactat si finisat, se acopera cu un strat
de protectie din nisip grauntos sau savura.

Masuri Preliminare

La executia stratului de fundatie din piatra sparta se va trece numai dupa

receptionarea stratului de fundatie din balast de catre Inginer, in conformitate cu
prevederile caietuiui de sarcini pentru realizarea acestor lucrari.
Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regia utilajele si dispozitivele
necesare punerii in opera a stratului de fundatie din piatra sparta/amestec optimal.
Inainte de astemerea agregatelor din stratul de fundatie se vor executa lucrarile
pentru drenarea apelor din fundatii - drenuri transversale de acostament, drenuri
longitudinale sub acostament sau sub rigole si racordurile stratului de fundatie la
acestea precum si alte lucrari prevazute in acest scop in proiect.
Este interzisa astemerea intr-un acelasi sector de lucru a agregatelor provenind din
depozite diferite.

3.3. CONTROLUL CALITAT/1 COMPACTARII STRATURILOR DE FUNDATIE

In timpul executiei straturilor de fundatie din piatra sparta verificarile s1

determinarile se vor face conform tabel 6 cu frecventa mentionata in acelasi tabel.
In cea ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie
aceasta se determina prin masuratori cu deflectometrul cu parghie conform
,lnstructiunilor tehnice departamentale pentru determinarea a capacitatii portante a
drumurilor cu sisteme rutiere suple si semirigide". indicativ CD 31-2002.
Laboratorul executantului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului
executant:
compozitia granulometrica a agregatelor;
caracteristicile optime de compactare obtinute prin metoda Proctor modificat
(umiditate optima, densitate maxima uscata);
- caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate
portanta).

Nr. Detenninarea, procedeul de verificare sau caracteristicile care Frecvente minime Ia locul de punere in Metode de verifi care conf.
crt. se verifica opera STAS

I Incercarea Proctor modificata Pentru fiecare sursa sau Ia observarea 1913/ 13

schimbarii granuiozitatii
Minim 3 probe Ia o suprafata de 2000 m 2
2 Determinarea umiditatii de compactare 4606
de strat
Minim 3 verificari Ia o suprafata de 2000
3 Determinarea grosimii stratului compactat
m2 de strat
-
4 Verificarca realizarii intensitatiide compactareQ/S zilnic !
Minim 3 puncte pentru suprafete <200C
Determinarea gradului de compactare prin determinarea 1913/ 15
5 m2 si minim 5 puncte pentru suprafete
greutatii volumetrice pe teren 12288-85
>2000m2 de strat
Verificarea compactarii prin incercarea cu piatra sparta. in fata Minim 3 incercari Ia o suprafata de 2000
6 179
compresorului m2
In cate doua puncte situate in profiluri
Determinarea capacitatii portante Ia nivelul superior stratului ransversale Ia distante de max 20 m unu
7 Normativ CD 31
de fundatie de altul pentru fiecare banda cu latimea
de4.0m
 CAPITOLUL IV - CONDITI 1 TEHNICE, REGULI SI METODE DE
VERIFICARE

4.1. ELEMENTE GEOMETRICE

Grosimea stratului de fundatie va fi verificata cu ajutorul unei tije metalice gradate
oriunde se considera necesar dar in eel putin 3 puncte la 2000 mp de strat executat;
toleranta este de ±20mm. Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor
obtinute pe fiecare sector de drum prezentat receptiei.
Latimea stratului de fundatie se masoara oriunde se considera necesar, dar eel
putin in fiecare profil transversal proiectat: toleranta pentru latimea stratului, masurata
din ax este de + 5cm.
Panta transversala a stratului de fundatie este cea a imbracamintei prevazuta in
proiect si va fi masurata oriunde se considera necesar.
Abaterea limita la panta este de ± 4% in valoare absoluta si va fi masurata la
fiecare 25 m.
Declivitatile in proftllongitudinal sunt aceleasi ca si ale imbracamintilor sub care
se executa.
Abaterile limita la cotele fundatiei, fata de cotele din proiect pot 11 de ±20mm/m.

4.2. CONDIT/I DE COMPACTARE

Straturile de fundatie din piatra sparta mare 63-80 trebuie compactate pana la
realizarea inclestarii maxime a agregatelor, care se probeaza prin suprapunerea Ia
strivire a unei pietre de aceeasi natura petrografica ca piatra sparta din strat si cu
dimensiunea de cca. 4 em. Aruncata in fata cilindrului compactor.
Compactarea se considera realizata daca piatra respectiva este strivita fara ca
stratul sa sufere dislocari sau deformari.
Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera
realizata daca valoarea deformatiei elastice masurate, nu depaseste 120 11100 mm in nici
unul din punctele masurate.
Uniformitatea este considerata satisfactoare daca valorile cocficientului de
neuniformitate <35%.

4.3. CARACTERISTJCILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE

Veriflcarea denivelarilor suprafetei se efectueaza cu ajutorul latei de 3,00m

lungime astfel:
in profil longitudinal masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de
circulatie si nu pot fi mai mari de ±7 mm.
In profil transversal, verificarea sc efectueaza in dreptul profilelor din proiect
si nu pot FI mai mari de ± 5 nun.

In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezentul caiet de
sarcini se va face corectarea suprafetei fundatiei de catre constructor.

CAPITOLUL V- RECEPTIA LUCRARILOR

5.1. RECEPTIA PE FAZA A LUCRARILOR

 Receptia pe faza a lucrarilor se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in
documentatie sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate
cu prevederile prezentului caiet de sarcini.
Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifiea indeplinirea conditiilor de
executie si calitatile impuse de proiect si caietul de sarcini, precum si constatariie
consemnate pe parcursul executiei de catre organeie de control abilitate.
In urma acestei receptii se incheie , Proces verbal de receptie pe faza" in care sunt
specificate remedierile care sunt necesare, termenul de executie a acestora si
recomandari cu privire la modul de tinere sub bservatie a tronsoanelor de drum la care
s-au constatat abateri fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.

5.2. RECEPTIA PRELIMINARA

Receptia preliminara se face odata cu receptia preliminara a intregii lucrari

conform normelor legale in vigoare .
Comisia de receptie va examina lucrarile fata de documentatia de control s1
procesele verbale de reeceptie pc faze, intocmit in timpul executiei lucrarilor.

5.3. RECEPTIA FINALA

Receptia finala a lucrarilor se face dupa expirarea perioadei de verificare a

comportarii acesteia in conformitate cu prescriptiile legale in vigoare.

--
 CS 4- IMBRACAMINTI BITUMINOASE IN STRAT DE UZURA SI STRA T DE LEGATURA

CAP. I. GENERALITATI

ART. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE

ART. 2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI
ART. 3. PREVEDERI GENERALE
CAP. II. DESCRIEREA MATERIALELOR
ART. 4. AGREGATE
ART. 5. FILER
ART. 6. LIANTI

CAP. III. CONDITII TEHNICE

ART.' 7. TIPURIDEMIXTURIASFALTICE
ART. 8. ELEMENTE GEOMETRICE
ART. 9. COMPOZITIA MIXTURILOR ASFALTICE
ART. 10. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR
ASFALTICE
ART. 11. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR
ASPALTICE GATA EXECUTATE *

CAP.IV. EXECUTIA LUCRARILOR

ART. 12. ACCEPTAREA UTILAJULUI
ART. 13. STATIADEPREPARAREAMIXTURILORASFALTICE
ART. 14. FABRICAREA
ART. 15. REGLAREA STATIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR ASP ALTICE
ART. 16. CONTROLULFAB.RICATIEI
ART. 17. MODUL DE PUNERE IN OPERA
ART. 18. LUCRAR:r PREGATITOARE
ART. 19. ASTERNEREA
ART. 20. COMPACTAREA .
ART. 21. TRATAREA SUPRAFETEI

CAP.V. REGULI SI METODE DE VERIFICARE A CALITATII

ART. 22. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE ANROBARE
ART. 23. CONTROLUL CALITATII STRATULUI BITUMINOS DUPA EXECUTIE
'
ART. 24. CONTROLUL PUNERII IN OPERA

CAP. VI. RECEPTIA LUCRARILOR

ART:2s. RECEPTIA LA TERMEN A LUCRARILOR
ART.26. RECEPTIA FINALA

CAP.I. GENERALITATI

ART. 1. OBJECT SI DOMENIU DE APLICARE

Prevederile prezentului caiet de sarcini se aplica la constructia
sistemului ruti er aferent investitiei" Reabilitare drum judetean 665A, km
1+650- km 3+650,comuna Balanesti, judetul Gorj".
ART.2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI
2.1.hnbracamintile bituminoase cilindrate executate la cald sunt alcatuite,in general, din doua straturi: o
stratul superior( de uzura sau de rulare) ;
o stratul inferior(de legatura);
In situatiile in care imbracamintile bituminoase sunt alcatuite dintr-un singur strat, acesta poarta denumirea
de covor asfaltic, care va trebui sa indeplineasca condi!iile stratului de uzura.
2.2. Straturile bituminoase din prezentul caiet de sarcini sunt prevazute a fi realizate din mixturi bituminoase
cu agregate naturale neprelucrate si prelucrate preparate la cald in centrale si puse in opera mecanizat.
ART.3. PREVEDERI GENERALE

Antreprenorul este obligat sa respecte cu strictete prevederile prezentului caiet de sarcini.

3.1. Antreprenorul va trebui sa aigure prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator
autorizat efectuarea tuturor 1ncercarilor si determinarilor necesare respectarii prevederilor
prezentului caiet de sarcini si va pastra evidenta zilnica a conditiilor de executie a imbracamintilor
bituminoase, a incercarilor efectuate si a rezultatelor obtinute.

CAP.II. DESCRIEREA MATERIALELOR

ART.4. AGREGATE
4.1. Pentru imbracaminti bituminoase se utilizeaza un amestec de sorturi din agregate neprelucrate
si prelucrate care trebuie sa satisfaca conditiile SR EN 13242+Al :2008 si SR EN 13242+A 1:2008 .
Agregatele naturale care se utilizeaza la prepararea mixturilor asfaltice destinate imbracamintilor
rutiere (st. legatura si uzura) sunt urmatoarele :
o agregate naturale de cariera, dupa cum urmeaza:
- nisip de concasare sort 0-4
o agregate naturale de balastiera , prelucrate prin spalare si sortare :
- nisip natural sort 0-4, conf SR EN 13242+A1 :2008
- nisip si pietri~ concasat sort 0-8, 8-16,si 16-(25)31 conform SR EN 13242+A
1:2008
4.2. Clasa minima a rocii din care se obtin agregatele naturale de cariera, in functie de clasa tehni ca
a drumului, trebuie sa fie conform SR EN 13242+A 1:2008.
4.3. Fiecare tip si sort de agregate naturale trebuie depozitat separat in padocuri prevazute cu
platforme betonate avind pante de scurgerea apei si pereti despartitori pentru evitarea
amestecarii si impurificarii agregatelor.
4.4. Limitele procentelor de agregate naturale si filer din cantitate" totala de agregate sunt
conform tabelului nr. 1.
Tabel nr. 1
4.5. Zona de granulozitate a amestecului de agregate naturale, pentru fiecare tip de mixtura asfaltica
(strat de legatura si strat de uzura) este cuprinsa in limitele prezentate in tabelul nr.2. :
 Nr Fractiuni de agregate Strat de Strat de Strat de
naturale din amestecul rznra Jeru'itu ··a
crt total BA BA BAR BA BAD BADP BADP AB31,5
. 12,5 16 16 PC 16 20 C20 S2 ABPC3
0 1,
1. Filer §i fractiuni din nisipuri sub 0,1 7.. .1 8... 13 8... 11 8... 13 4...9 4...9 4...9 3...12
2. Filer §i nisip fractiunea (0,1 ... 4) Diferenta_Q_ana Ia 100
3. Cribluri cu dimensiunea oeste 4mm 34..48 34...5 47...6 - 55-72 - -
-
.
I
4. Pietris concasat cu dimensiunea - - 39!ll_58 -
5. Pietris sortat cu dimensiunea oeste " - - - - - 39 ...58 -
6. Agregate naturale cu dimensiunea - - - - - - 37...66
Tabelul nr. 2

Marimea ochiului BA 12,5 BA16; BAPC16 BAR16 BAD20, AB31,5,

sitei, conform SR EN BADPC20, ABPC31 ,5,
933-2, mm BADPS20 ABPS31,5
treceri, %
31,5 - - - 100 90-100
20 - I
- - 90 ... 100 80 ... 99
16 100 90 ... 100 1 90 .. . 100 73 ... 90 74 ... 97
12 5 90. 100 80 ... 95 78 .. . 92 56 ... 74 -
8 70 .. . 85 66 ... 85 61...74 40 .. .60 52 ... 85
4 52 .. .66 42 ... 66 39 ... 53 28 .. .45 37 ... 66
2 35 ... 50 30 ...50 27 . 40 20 ... 35 22 ... 50
1 24 .. .38 22 ... ' 42 21... 31 14 ... 30 14 ... 39
0 125 8 ... 16 8... 15 8 ... 11 5 ... 10 3 ... 12
0,063 5 .. . 10 7 .. . '10 7 ... 9 3 ... 7 2 ... 7
Nota:

La betoanelc asfaltice BA8, BA 16, BA20, BAD20, BADPC31, BADPS31, se folosesc amestecuri de
nisip de concasaj si nisip natural; procentul de nisip natural in amestec sa tie max:
o 25% pentru BA8 si BA 16;
o 30% pentru BA20;
o 50% pentru BAD20, BADPC20 si BADPS20:
o pentru BAR 16 se foloscste do 1ar nisip de concasaj.
1. La betoanele asfaltice pentru stratul de legiitura BAD20 si BADPC20,se recomanda adaugarea a 2% filer.

5.1. Ca filer se va folosi filerul de calcar care trebuie sa 1ndeplineascii urmatoarele conditiile previizute
in STAS 539-79:
o finetea (continutul in parti fine 0,09 mm) min 80%
o umiditatea max 2%
o coeficient de hidrofilie max. 1%
5.2. Nu se admite folosirea altor materiale ca inlocuitor de filer sau a fractiunii fine recuperate de la
exhaustorul statiei de asfalt.
5.3. In cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre, filerul trebuie sa corespunda prevederilor STAS
539 si conditiei suplimentare ca minimul de particule sub 0.02 mm sa fie 20 %.
5.4. Filerul se depoziteaza in incaperi acoperite, ferite de umezeala sau in silozuri cu incarcare
pneumatica. Nu se admite folosirea filerului aglomerat.
ART.6. LIANTI
Pentru realizarea imbracamintilor asfaltice se folosesc urmatoarele tipuri de bitum in functie de zona
climatica:
o bitum tip D 60/80;- zona climatica calda,
o bitum tip D80/100 zona climatica rece
6.1. Conditiile pe care trebuie sale indeplineasca bitumul sunt aratate in tabelul nr.3.
Tabelul3
Caracteristici .• " .Conditii de admisibilitate Mod de
'
vcriflcare
conform
STAS
• . 1)60/80 D
Penetralic la 25"C mm oono 80-100
Punct de inmuiere °C 49 ... 55 44-49
Ductibilitate em min:- .. >4 >5 SR 61-97
-la 25"C' >100 >100 -
Punctul de rupere Fraas oc <-13 <-15
Punctul de inflamare '>250 >250
l'uf.., ..,..., ""'"".... or
Solnhilit::trP. in c::olP.nti >QQ >_9_9_
rontinntnl clP. n::lr::lfin::~ Ofn • <? <2
Densitatea la 15°C gr/cm' ·> 0 995 > 0 992
Indexul de instabilitate coloidala . <0,5 i. 0,5 Instructiuni tehnice
N. 521 /R elaborate
de AND

Aderenta la agregate >80 >80

4
 TFOT Instructiuni tehnice
N. 535 elaborate de
AND
PiP.rtiP.ri tiP. m~c::~ % <O.RO <0 RO
Penetrare reziduala % >50 >47
0 :a nnnc.tnluide inmniere. < 10 <;9_
Ductibilitate reziduala la 25°C > 50 >75
RTFOT Instructiuni tehnice
N 536 elaborate de
AND
Pierderi de masa oc <0.90 <0 90
Penetrare reziduala, % >50 >47
Cresterea ounctului de inmuiere < 10 <9
Ductibilitate reziduala la 25°C >50 >75

6.2. In functie de calitatea bitumului si natura agregatelor in cadrul studiilor preliminare se va stabili
necesitatea aditivarii bitumului. In cazul in care se va stabili acest lucru, se va adauga cu acordul
,Inginerului",aditivul corespunzator pentru imbunatatirea adezivitatii bitumului.
6.3. Adezivitatea bitumului fata de agregatul natural utilizat la obtinerea mixturii asfaltice (strat de uzura,
strat de legatura) trebuie sa fie de:min. 80%

CAP.III. CONDITII TEHNICE

'
ART.7. TIPURI DE MIXTURI ASFALTICE *
7.1. Mixturile asfaltice utilizate in straturile imbracamintii rutiere (strat de uzura, strat de legatura) si
materialele utilizate la realizarea lor sunt prezentate in tabelul nr. 4
Tabelul4
Nr. TIPUL MIXTURII AGREGATE NATURALE UTILIZATE
crt. ASFALTICE
1 Mixturi asfaltice stabilizate Criblura: sort 4-8, 8-16 Nisip de concasare sort 0-4;
cu fibra Filer

2 Beton asfaltic rugos Criblura : sort 4-8, 8-16 Nisip de concasare sort 0-4;
Filer

3 Betoane asfaltice bogate in • Criblura: sort 4-8, 8-16, 16-25; Nisip de concasare
criblura sort 0-4; Nisip natural sort 0-4;
Filer

4 Beton asfaltic cu pietri~ fietris concasat: sort 4-8, 8-16, 16-25; Nisip natural
concasat sort 0-4;

5
 Filer

5 Beton asfaltic deschis cu " Criblura : sort 4-8, 8-16, 16-25; Nisip de concasare
criblura sort 0-4; Nisip natural sort 0-4;
Filer

6 Beton asfaltic deschis cu Pietri~ concasat: sort 4-8, 8-16, 16-25; Nisip de
pietri~ concasat concasare sort 0-4;
Nisip natural sort 0-4;
; Filer
7 Beton asfaltic deschis cu Pietri~: sort 4-8, 8-16, 16-25; Nisip de concasare
pietri~
sortat sort 0-4; Nisip natural sort 0-4; Filer

ART. 8. ELEMENTE GEOMETRICE

8.1. Grosimea imbracamintii se stabileste prin calculul de dimensionare conform STAS 1339, tinand
cont si de prevederile SR EN 13108-1 :2006
8.2. Elementele geometrice si abaterile limita la elementele geometrice trebuie sa indeplineasca
condi!iile din tabelul 5.
abelul 5
Nr. Elemente geometrice Condi!ii de Abateri limita locale
Crt. admisibilitate admise la elementele
*.(min., em) geometrice
1 Grosimea minima a stratului 4.0 - nu se admit abateri in
compactat, . 5.0 minus fata de grosimea
strat de uzura: cu granule 8.0 prevazuta in proiect
de max. 12,5 mm cu granule de pentru fiecare strat
max. 16 mm strat de legatura: cu
granule de max. 20mm - strat de
baza:
2 La!imea partii carosabile Profil transversal rr 20 mm
Profilul transversal '-.sub forma acoperi~ ± 5,0 mm/m fata de
in aliniament -conform STAS 863 - cotele profilului adoptat
in curbe ~ i zone aferente . • cazuri panta unica
speciale
4 Profillongitudinal - Declivitate, % <5% ± 5,0 mm fata de cotele
maxim autostrazi DN strazi < 7% profilului proiectat, cu
Conform STAS conditia respectarii
10144/3 pasului de proiectare
adoptat
Strazi Conform STAS 10144/3
* Declivitati mai mari pot fi prevazute numai cu acordul beneficiarului ~i asigurarea
masurilor de siguranta a circulatiei.

6
 Compozitia mixturii asfaltice cu care se va realiza stratul de uzura si stratul de legatura se stabileste pe
baza unui studiu preliminar aprofundat, tinandu-se seama de respectarea conditiilor tehnice precizate in
~eriipf1U#¥Shnice impuse de caietul de sarcini.
Studiul il face Antreprenorul in cadrullaboratorului sau central, sau il comanda Ia un laborator autorizat.
9.1. Reteta, stabilita pentru fiecare categorie de mixtura, sustinuta de studiile si incercarile efectuate
impreuna cu rezultatele obtinute se supune aprobarii "Inginerului".
Aceste studii comporta eel putin urmatoarele ineercari:
o stabilirea proportiior de agregate naturale si filer pe baza compozitiei granulometrice a
fiecarui material component o proiectarea a 3 retete de mixtura asfaltica. cu 3 continuturi de
bitum corespunzator tipului de mixtura asfaltica studiat o determinarea caracteristicilor
fizico-mecanice pe epruvete cilindrice Marshall conform STAS o alegerea amesteculului cu
dozajul optim debitum
9.2. Dupa verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propusa, "Inginerul", daca nu are
obiectiuni sau eventuate propuneri de modificare, accepta reteta propusa de Antreprenor.
9.3. Limitele procentelor a sorturilor componente din agregatul total sunt date in tabelul nr. 1
9.4. Granulozitatea agregatelor naturale este cuprinsa, pentru fiecare tip de mixtura asfaltica in limite date
in tabelul nr 2
9.5. Continutul optim de liant se stabileste prin studiile preliminare de laborator conform SR EN 12697-1
trebuie sa se incadreze intre limitele aratate in tabelul nr 6 pentru imbracaminti bituminoase (strat de
legatura si strat de baza).
Tabel6

Nr. Tipul Tipul mixturii Continutul de liant Clasa tehnica a

crt stratu asfaltice din masa mixturii drumului
lui asfaltice%
MASFR 6.7. 7.5 T•••• v
MASFI6 6.5 7.5 I ... IV
BART6111 . BAR 5.7 .6.2 l ..•.TTT
BAR 16 5. 7'6.2 II .... III
1 Strat de BA16m 6.0 .7.0 T. ... TT
6.3 7.3 III
BA 16. BA16a 6.0-7.0 n
6.3 7.3 III
6.5 7.5 IV ... V
BA8,BA8a 6.5 7.5 IV.... V
BA20,BA20a 5.5 7.0 IV... V
BAPC16, BAPC16a 6.0 7.5 IV.... V
BAD20m 4.0 5.0 I ..III
? Strat BAD20,BAD20a
.
legatur 4.0 5.0 I.. .. V
BADPC'20,BADPC 4.0 5.0 III...V
BADPS20,BADPS2 4.0 5.0 IV.... V
Oa
 9.6. Raportul filer: liant recomandat pentru Imbraeamintile bituminoase strat de legatura si strat
uzura este conform tabel 7.
Tabelul 7
Nr. Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice Raportf'ller-
crt. liant
1. uzura (rulare) Betoane asfaltice rugoase 1,4... 1,9
Betoane asfaltice BA 12,5 1,1 ...2,3
BA 16 1,4... 2,3
Beton asfaltic cu pietr i~ concasat 1,4.. 2,3
Mixtura asfaltica MAS12,5 1,3 ... 2,2
stabilizata MAS 16 1,7 ... 2,4
Mixtura asfaltica poroasa 1,0...3,8
2. legatura (binder) Betoane asfaltice BAD20 1,0... 2,1
deschise BADPC20
BADPS20
J. baza Anrobat bituniinos 0,8...3,0

ART. 10. CARACTERISTICILE FIZICO- MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE

10.1 . Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice trebuie sa indeplineasca in timpul
studiului de laborator si in timpul controalelor de fabricatie conditiile aratate in tabelele nr. 8 si nr. 9.
Tabelul 8
c arac t ens
. f tel'1e pc eoruvet e c1·1 m
· d nee
. t.10 M ars ha 11
Nr. Tipul mixturii Stabilitat In dice IRaport Absorbti Sensibilitat
crt. asfaltice e de S/1, min. a de apa e Ia apa,
la 60 oc, curgere, ~N/mm %
'
1. BA12,5; BA16; BAPC16 6,5 ... 13 1,5 ...4,0 1,6 1,5 ... 5,0 60 ... 90
2. BAR16 8,5 ... 15 1,5' .. .4, 2,1 2,0 ... 6,0 60 ... 90
3. MAP16 8,5 ... 15 1,5 .. .4,0 2,1 - min. 70
4. BAD20, 5,0 ... 13 1,5 .. .4,0 1,2 1,5 ... 6,0 60 ... 90
BADPC20,
BADPS20,
5. AB31,5, 6,5 ... 13 51..4,0 1,6 1,5 ...6,0 60 ... 90
ABPC31,5,
ABPS31,5

8
 Tabelul 9
Nr. Caracteristica T: ....... J ~.: •• , :: ... .,f'n.l4-:

crt •BAR 16, BAR 16a, BAD20, BAD20A,

RA ln RA lnH RAR HADPC:?O
1 Caracteristici pe cilindri confectionati la 5.0
- Volum de goluri la 120 de giratii, %,max. : - 9.5
2 Rezistenta la deformatii permanente: . "( 7600
3 Modulul de elasticitate la I5°C, Mpa,min: - '' 4200 3600
-zona climaterica rece 3600 3000
4 Rezistenta la oboseala: numarul de cicluri 4x10''

10.2. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor'asfaltice se determina pe epruvete tip

Marshall din mixturi asfaltice preparate in laborator (elaborate din dozaje:optime, din probe
recoltate de la malaxor sau de la asternere sau carote, dupa executie).
*
10.3. Dozaj ele materialelor componente pentru tipurile de mixturi asfaltice se determina prin
studii preliminare de laborator conform *prezentului caiet de sarcini, cti incadrarea lor in
limitele SR EN 13108-1:2006 si Normelor tehnice specifice in vigoare.
10.4. Continutul optim de liant stabilit prin studii de laborator trebuie sa se incadreze in limitele
de± 0.3%
Exemplu:
o continutul optim debitum = 5%;
o limita inferioara = 5% - 0,3% = 4,7 %

ART. 11. CARACTERISTICILE IMBRACAMINTII BITUMINOASE GATA DE EXECUTATE

11.1. imbradim iutile bituminoase trebuie sa ateste caracteristicile corespunzatoare prezentului
caiet de sarcini si anume:
o gradul de compactare
o uniformitatea
suprafetei
o rugozitatea suprafetei
11.2. Compactarea straturilor imbracamintii bituminoase se determina prin analize de laborator
pe carote sau prin masuratori in situ conform SR EN 13108-1 :2006.
Determinarea densitatii aparente, absorbtiei de apa ~i a gradului de compactare se face in
cadrul determinarilor de laborator conform SR EN 12697-1. Densitatea aparenta si gradul de
compactare pot fi determinate si prin masuratori in situ.
Conditiile tehnice pentru aceste caracteristici sunt prezentate in tabelul nr. 10.
Tabel nr.10

9
 Nr. Tipul stratului Absorbtie Grad de
Cit. de apa*, compacta
% voi. re,
1. Mixtura asfaltica stabilizata: MAS12,5 ; MAS16 •2 ... 6 97
2. Beton asfaltic rugos: BAR16 • '3 ...6 97
3. Mixtura asfaltica poroasa: MAP 16 - 97
4. Beton asfaltic: BA12,5; BA16; BAPC16 2...5 97
5. Beton asfaltic deschis: BAD20; BADPC20; 3...8 96
BADPS20 ·
6. Anrobat bituminos: AB31,5; ABPC31,5; 2... 8 96
ABPS31,5

11.3. Uniformitatea suprafetei de rulare in profil longitudinal se verifica cu dreptarul s1 pana

conform SR EN 13 108-1 :2006-2 sau cu alte dispozitive adecvate.
Denivelarile maxime admisibile in profillongitudinal masurate sub dreptarul de 3m
sunt urmatoarele: o max. 3 mm pentru drumuri clasa tehnica I '
o max. 4mmpentru drumuri clasa tehnica II
o max. 5mmpentru drumuri clasa tehnica III
1 1.4. Rugozitatatea suprafetei
Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca rugozitatea suprafetei imbracamintilor
bituminoase masurata cu aparatul SRT sau pnn metoda inaltimii de nisip sunt conform cu
prevederile SR EN 13 108-1 :2006.
CAP.IV. EXECUTIA LUCRAluLOR
ART. 12. ACCEPTAREA UTILAJULUI
Antreprenorul supune acceptarii "Inginerului" lucrarii utilajul pe care-1 va utiliza la realizarea
lucrarilor.
Acceptul se va da dupa instalarea acestuia, verificarea starii reale de intretinere si aptitudinile
de a realiza performantele cerute prin documentatia contractuala.,
Centralele de preparare sa fie automatizate si dotat~ cu dispozitive de control a dozarii
componentelor si de blocare a prepararii in caz de abateri de la programul impus. >
Dozatoarele trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
o Precizia de dozare masica pentru fiecare component
o Curgerea continua si uniforma amaterialului fara aport de masa la sfirsit de cursa
o Aderenta materialelor pe utilajulde lucru sa nu depaseasca 1% din masa de
material vehiculat
intr-un interval de 24h.
13.1. Stocarea si incalzirea liantului
Statiade preparare a mixturilor asfaltice trebuie sadispuna de rezervoare de stocare a caror
capacitate este eel
putinegalacu consumul mediu zilnic si dispune fiecare de o joja in prealabil etalonata si un
dispozitiv capabil de
a incalzi liantul pana la temperatura necesara, evitand orice supraincalzire cat de mica.
13.2. Stocarea si dozarea filerului de aport
Filerul trebuie sa fie stocat Ia statia de preparare a'mixturilor asfaltice in silozuri prevazute cu
dispozitive de alimentare si de extragere corespunzatoare care sa permita posibilitatea de a
doza filerul conform tolerantelor indicate in prezentul caiet de sarcini.
13.3. Dozarea agregatelor
Antreprenorul trebuie sa dispuna de o instalatie de dozare capabila sa introduca agregatele
potrivit proportiilor fixate in functie de caracteristicile de scurgere. >

10
Abaterile admise pentru agregatul total stabilit prin reteta, exprimate in procente din masa in
valoare absoluta, conform SR EN 13108-1 :2006 sunt:
o ± 5 % (din totalul amestecului mineral) pentru continutul de granule cu dimensiunea
peste 0,63 mm o ± 4 %(din totalul amestecului mineraj) pentru continutul de granule cu
dimensiuni cuprinse intre 0,2 ... 0,63 mm
o ± 3 % (din totalul amestecului mineral) 'pentru continutul de granule cu dimensiuni
cuprinse intre 0,09 ... 0,2 mm
o ± 2 %(din totalul amestecului mineral) pentru continutul de filer si praf cu dimensiuni
sub 0,09 mm)
13.4. Incalzirea si uscarea agregatelor
Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de> mijloace mecanice
corespunzatoare pentru introducerea uniforma a agregatelor in scopul obtinerii unei productii
con stante.
Se vor lua masuri ca sa se evite incalzirea agregatelor la o temperatura care sa antreneze
arderea liantului. Injectoarele trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
o sa realizeze arderea uniforma prin,asigurarea unor puncte izoterme in interiorul
uscatorului
o temperaturile maxime dezvoltate in uscator trebuie sa fie 190 °C pentru
agregate si 170°C pentru liant.
Uscatoarele trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
o sa asigure turatia de lucru corespunzatoare celei din documentatia de tehnica
o sa asigure deplasarea corespunzlitoare a materialului cu aj utorul sistemului de
dirijare si
conditionare higrotermica .. o valoarea temperaturilor agregatelor la ie ~ irea
din uscator trebuie sa fie cuprinsa in intervalul 165 - 190 oc
o continutul de apa al agregatelor din usctor trebuie sa fie < 0.5%
Desprafuitoarele trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
o sa efectueze desprafuirea agregatelor in proportie de 90%
sa nu produca poluarea mediului ambiant in conformitate cu normele specifice de mediu.

Dozarea liantului •

Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispunli de un sistem de alimentare si dozare a liantului
fie in greutate, fie volumetric.Abaterile pentru continutul de bitum fata de dozajul stabilit prin reteta
exprimate prin procente de masa in valoare absoluta sunt: ± 0,3% Stocarea agregatelor

Antreprenorul va trebui sa poata asigura stocarca a eel putin o treime din agregatele destinate ~antierului .

Depozitarea se va face pe sorturi, in silozuri de tip descoperit, etichetate, pe platforme amenajate cu pereti
despartitori pentru evitarea impurificarii lor.

Mal ax area

Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa fie echipata cu un malaxor capabil de a produce
mixturi asfaltice omogene. Daca ,cuva malaxorului nu este inchisa ea trebuie sa fie prevlizutli cu o capota
pentru a impiedica pierderea prafului prin dispersie

Malaxorul trebuie deasemenea sa indeplineasca.'urmatoarele cerinte :

o -buna functionare a dispozitivelor de securitate si alarma o-
viteza unghiulara si periferica a paletelor
o -unghiul de inclinare al paletelor ;
II
 o -raza de dispunere a paletelor
o -gradul de uzura al paletelor
o -sincronizarea arborilor
o -capacitatea nominala a malaxorului o
-starea cuvei
Trebuie sa asigure temperatura mixturii asfaltice la ie~irea din el in conformitate cu normele in vigoare
*
Statia trebuie sa fie prevazuta cu un sistem de blocare impiedicand golirea malaxorului atata timp cat
durata de malaxare nu a fost atinsa.
Duratata de malaxare va fi functie de tipul de instalatii de preparare si tipul de mixturi si se va stabili in
cadrul operatiunii de reglare a statiei de asfalt inaintea inceperii fabricatiei.
13.5. Stocarea si incarcarea mixturilor
La ie~irea din malaxor trebuie amenajate dispozitive si luate precautiuni utile in scopul limitarii la
maximum a segregarii mixturii asfaltice la incarcarea in mijloacele de transport.
Daca se foloseste buncar de stocare, acesta va tre.bui in mod imperios incalzit.
ART. 14. FABRJCAREA
Fabricarea mixturilor asfaltice pentru imbracamintile bituminoase va trebui realizata numai in statii
automate de asfalt (care pot fi instalatii pentru producerea discontinua a mixturilor asfaltice sau pentru
producerea continua a m.a.).
0 atentie deosebita se va da in special respectarii prevederilor privind continutul de liant si se va urmari
vizual ca anrobarea celor mai mari granule sa fie asigurata intr-un mod convenabil.
Temperaturile diferitelor tipuri de mixturi asfaltice, la ie~irea din statie, trebui sa fie cuprinse intre
urmatoarele valori:
°
o -160 C la 180 ° C pentru mixturi cu bitum 60/80;
o -155 °C la 170 °C pentru mixturi cu bitum 80/ 100;
o -150 ° Clal60 °C pentrumixturicu bitum 100/120.
Valoarea acesteia va fi stabilita in asa fel ca sa se obtina temperatura ceruta la astemerea mixturii, tinand
seama de racirea care are loc in timpul transportului si a asteptarilor.
ART. 15. REGLAREA STATIEI DE PREPARARE A MIXTIJRILOR ASFALTICE
15.1. Dupa acceptarea utilajului de ditre beneficiar prin "Inginerul" lucrarii, Antreprenorul trece la
operatiuni de reglare si etalonare:
o a debitului dozatoarelor pentru agregate; o
a debitului pompelor pentru liant;
o a debitului privind filerul, precum si la determinarea caracteristicilor a unei bune
functionari a malaxorului. ' ,
Autorizatia de punere in exploatare va fi data de 'inginer" dupa ce va constata ca debitele fiecarui
constituent permit sa se obtina amestecul prescris in limitele tolerantelor admise.
Daca, urmare a reglajelor, anumite aparate sau dispozitive se dovedesc defectuoase, antreprenorul va
trebui sale inlocuiasca, sa efectueza din nou reglajul, dupa care.sa supuna aprobarii "Inginerului".
Antreprenorul nu are dreptulla nici un fel de plata pentru imobilizarea utilajului sau sia personalului
care-1 deserveste in tot timpul cat dureaza operatiunile pentru obtinerea autorizatiei de punere in
exploatare, cu atat mai mult in caz de refuz.
ART. 16. CONTROLUL FABRICATIEI
16 . 1. Mixturile asfaltice produse in statiile de prepararea mixturilor asfaltice sunt supuse incercarilor
preliminare de informare, controlului de calitate si receptie a caror frecventa, in cazul lipsei de
dispozitiuni contrare a caietului de prescriptii speciale este cea indicata in tabelul nr. 11.
16. 2. Prevederile indicate in tabelul nr. 11 nu exclud obligativitatea dotarii centrale!or de fabricatie cu
dispozitive de control de blocare. '
Tabelul 11 •

12
 Faza de ~atura controlului sau a
execufie
Studiul compozitiei
Controlul reglajului statiei de
asfalt inclusiv stabilirea
duratei de malaxare
Determinarea continutului de i •
bitum si filer
Granulometria amestecului
Studiu [Temperatura agregatelot
!minerale, a bitumului si a
Stabilitatea la 60 u C
Indicele de curgere. Fluaj
IDensitatea aparenta
Absorbtia de apa
Categoria*' Frecventa
A B c sau a incercarii
X Pentru fiecare tip de
X 1naintea inceperii
fabricatiei fiecarui
tip de produs
X Zilnic
X Zilnic
X Permanent
.X Unulla fiecare 400
X Unulla fiecare 400
X Unulla fiecare 400
X Unulla fiecare 400

x) A -incercari preliminare de informare B-

Controlul de calitate C - Controlul de receptie
ART. 17. MODUL DE PUNERE IN OPERA
17.I. Transportul pe ~antier a mixturii asfaltice preparate se efectueaza cu autocamioanele cu bene
metalice care trebuie sa fie curatate de orice cmjS strain inainte de incarcare.
17.2. Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu acesta (motorina,
pacura, etc.) este interzisa.
17.3. Volumul mijloacelor de transport pentru punerea in opera este determinata de debitul de
functionare a statiei de prepararea mixturii asfaltice, iar numarul lor este de asa natura incat sa nu avem
intreruperi.Autobasculantele sunt in mod obligatori-u echipate cu o prelata care va fi intinsa la terminarea
incarcarii, oricare ar fi distanta de transport si conditiile atmosferice.
1nainte deastemerea mixturii, stratul suport ~e.remediaza si se reprofileaza daca este cazul, apoi se
curata si se amorseaza .In acest scop se procedeaza in felul urmator:
o se verifica cotele stratului suport conform proiectului de executie ; o se aduce stratul
suport la cotele prevazute in proiect prin aplicarea unui strat de
egalizare din mixtura asfaltica sau prin frezare se remediaza defectiunile existente ,
conform reglementarilor in vigoare si se rezolva problemele privind drenarea apelor ; o
se curata temeinic stratul suport prin degajarea acostamentelor cu lama autogrederelor si
prin maturarea mecanica a pfutii carosabile, o se amorseaza stratul suport si rosturile de
lucru cu emulsie bituminoasa
ART. 18 AMORSAREA
La executarea imbracamintilor bituminoase se vor amorsa rosturile de Iucru si stratul suport cu emulsie
bituminosa cationica cu rupere rapida. Amorsarea stratului suport se realizeaza mecanizat cu
autoraspanditorul de emulsie sau cu un dispozitiv special pentru asigurarea uniformitatii si a dozajelor
prescrise. Stratul suport se va amorsa obligatoriu in urmatoarele cazuri:
o strat de legatura pe stratul de baza din mixtura bituminoasa;
o strat de uzura pe strat de legatura cand stratul de uzura se executa la interval mai mare de
trei zile de la executia stratului de legatura. Dupa amorsare se asteapta timpul necesar
pentru ruperea emulsiei cationice.
In functie de compactitatea stratului suport se va folosi un amorsaj cu 0,3-0,5 kg/mp bitum pur.
Caracteristicile emulsiei trebuie sa fie de asa natura incat ruperea sa fie efectiva inaintea astemerii
mixturii bituminoase.

13
 *
Liantul trebuie sa fie compatibil cu eel utilizat La folosirea mixturilor bituminoase.
Amorsarea se face in fata finisorului la o distanta maximal a de. 100 m, in film continuu.
Suprafata stratului suport pe care se aplica stratul de mixturi asfaltice trebuie sa fie uscata.
ART. 19. ASTERNEREA
Punerea in opera a mixturilor asfaltice va trebui sa fie efectuata cu ajutorul unui finisor capabil de a le
repartiza fara sa produca segregarea lor, respecHind profilele si grosimile fixate.
In vederea asigurarii calitatii la punerea in opera a mixturilor asfaltice trebuie sa se respecte urmatoarele:
o temperatura mixturii asfaltice la asternere;
o grosimea constanta a stratului a~ternut;
o parametrii geometrici ai stratului depus (inaltime, latime) trebuie respectati conform
documentatiei de executie o senzorul de nivel trebuie sa se
afle pe patina de ghidare iar pozitionarea lui sase faca inainte de inceperea lucrului o
incalzirea grinzii se va face ori de cite ori este nevoie, dar nu mod excesiv(15-30 min.
inainte de inceperea turniirii), o trebuie sa se evite o intrerupere
a aprovizionarii cu material , deoarece grinda nivelatoare se afunda in material afectand
planeitatea suprafetei.
19.1. Temperatura de asternere
Asternerea mixturilor bituminoase se. face in anotimpul calduros la temperaturi peste +10 oc, in perioada
martie-octombrie, in conformitate cu pevederile legale in vigoare.
De asemenea, executia trebuie intrerupta pe timp de ploaie.
Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere si compactare, in functie de tipul liantului, temperaturile
conform tabelului nr. 12
Tabel12
Tipul Temperatura Temperaturile minime Ia compactare in
liantului mixturii asfaltice Ia lnceput Sf'arsit
D60/80 145 140 110
D801100 140 135 100
D100/120' 135 130 100

\tfasurarea temperaturii va fi efectuata din masa mixturii in bunciirul finisorului. Temperatura se va fixa
definitiv in timpul punerii la puncta modului de compactare pentru a obtine compactarea optima.
Mixturile bituminoase a ciiror temperatura este sub cea prevazuta in tabelul 12 vor fi refuzate.
Aceste mixturi trebuie evacuate din ~antier, ele neputand fi reincalzite la fata locului. In acela~i fel se va
proceda si cu mixturile asfaltice care se racesc, in bunciirul finisorului ca urmare a unei pene.
19.2. Grosimea stratului de astemere
V erificarea cotel or stratului suport conform proiectului de executie. In cazul in care stratul support este
constituit din imbracaminti existente, aducerea acestuia la cotele prevazute in proiectul de executie se
realizeaza dupa caz fie prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtura asfaltica , fie prin frezare.
Cantitatea de mixtura asfaltica necesara pentru egalizare se determina prin scaderea volumului de mixtura
al stratului de legatura sau uzura constanta din volumul total al mixturii asfaltice calculat conform cotelor
din proiectul de executie .
Punerea in opera a mixturilor asfaltice se face pentru:
o stratul de uzura intr-o singura asternere;
o stratul de legatura intr-o ..-singura astemere sau mai multe astemeri succesive functie
de grosimile de< asternere, cu conditia realizarii gradului de compactare prescris
prin caietul de sarcini;
19.3. Punerea in opera
Astemerea mixturilor asfaltice pe stratul suport pregatit conform secificatiilor din prezentul caiet de

14
 sarcini, se efectueaza numai mecanizat, cu repartizatoare - finisoare prevazute cu palpator si sistem de
nivelare automat care sa asigure precompactarea mixturii.
Mixtura asfaltica trebuie a~temuta uniform si continuu, pe fiecare strat, pe toata lungimea unei benzi
programata a se executa in ziua respectiva.
Astemerea se face pe intreaga latime a caii. de rulare, atunci cand acest lucru nu este posibil,
Antreprenorul propune dirigintelui latimea benzilor de astemere.si pozitia rosturilor longitudinale.
Viteza de astemere cu finisorul trebuie sa fie adaptata cadentei de sosire a mixturilor, de la static si cat
se poate de constanta ca sa se evite total opririle.
Antreprenorul trebuie sa dispuna de un Iucrator calificat pentru a corecta imediat dupa astemere si
inainte de orice compactare denivelarile flagrante cu ajutorul unui aport de material proaspat depus cu
Iopata, in fata e~alonului de astemere.
In buncarul utilajului de astemere trebuie sa existe in permanenta suficienta mixtura pentru a se evita o
raspandire neuniforma a materialului.
19.4. Rosturi longitudinale si transversale
Rosturile longitudinale si transversale trebuie sa fie foarte regulate si etan~e. Rostullongitudinal al unui
strat nu va trebui niciodata sa se gaseasca suprapus rostului longitudinal al stratului imediat inferior,
indiferent daca acesta din urma este in stratul de legatura sau in stratul de baza, realizat din mixtura
asfaltica sau dintr-un material tratat cu liant hidraulic.
Rosturile care separa mixturile bituminoase de la o zi la alta trebuie sa fie realizate in asa fel incat sa
asigure o tranzitie perfecta si continuua intre suprafetele vechi si noi.
Marginea vechii benzi va fi taiata cu ajutorul -un taietor de rost si badijonata cu emulsie de bitum.
Rosturile transversale ale diferitelor straturi vor fi decalate eel putin cu un metru.
Marginea benzii vechi va fi decupata pe intreaga latime eliminand o lungime de banda de cca. 50 em.
Suprafata proaspat creata prin decupare va fi badijonata cu emulsie debitum inainte de realizarea benzii
noI.
ART.20. COMPACTAREA
20.1. Mixturile asfaltice sunt compactate in scopul cre~terii densitatii si reducerii volumului de goluri
continut in masa materialului pus in opera.
20.2. La compactarea mixturilor asfaltice se aplica tehnologii care sa asigure caracteristici tehnice si
gradul de compactare pentru fiecare mixtura in parte.
Atelierul de compactare va fi propus de Antreprenor si aprobat de Inginerul lucrarii dupa incercarile de
etalonare in timpul primelor zile ale punerii in opera.
Urmare acestor incercari, Antreprenorul propune Inginerului spre aprobare:
o sarcina fiecarui utilaj;
o planul de mers al fiecarui utilaj pentru a asigura un numar de treceri pe cat posibil
constant, in fiecare punct al stratului;
o viteza de mers a fiecarui utilaj;
o presiunea de umflare a pneurilor, aceasta putand varia intre 3 si 9 bari;
o temperatura de astemere, fara ca aceasta sa fie inferioara minimului fixat inarticolul
precedent.
20.3. Pentru obtinerea gradului de compactare'prevazut , se determina, la inceputul lucrarilor, pe un
sector experimental, numarul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuiesc utilizate, in functie de
performantele acestora, de tipul mixturii si de grosimea stratului.
20.4. Lucrarile experimentale se fac inainte de 1nceperea astemerii stratului pentru lucrarea respectiva,
utilizand mixtura asfaltica preparata in conditii similare cu cele pentru productia curenta.
20.5. Metoda propusa va fi satisfacatoare daca se permite sa se atinga in eel putin 95% din masuditorile
efectuate un grad de compactare 100% ; cele 5% masuratori (restante) nu vor trebui sa aibe o
compactitate inferioara valorii de 95% .Numarul atelierelor de compactare se va stabili in functie de
numarul punctelor de astemere.
20.6. Operatia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie sa fie astfel executata ca sa se obtina valori
I5
 optime pentru caracteristicile fizico-mecanice, de deformabilitate s1 suprafatare (deflexiuni
caracteristice).
20.7. Operatia de compactare se realizeaza cu compactoare cu pneuri si/sau compactoare cu rulouri
netede, prevazute cu dispozitive de vibrare.
20.8. Rosturile transversale se compacteaza inclinat sau, de preferat, perpendicular pe axul drumului, la
inceput prin suprapunerea ruloului pe asfaltul proaspat doar cca 15-20 em, continuand progresiv, pas cu
pas, pana la compactarea intregii zone calde cu toata latimea ruloului.
20.9. Rosturile longitudinale se compacteaza in lungullor, astfel incat la inceput ruloul sa calce doar 15-
20 em pe asfaltul cald si continuand progresiv compactarea pana cand ruloul ajunge sa calce cca 15- 20
em pe asfaltul vechi.
20.10. Compactoarele trebuie sa lucreze fara ~ocuri, pentru a se putea evita valurirea
imbracarnintii.Suprafata stratului se va controla in permanenta, micile denivelari care apar pe suprafata,
se corecteaza dupa prima trecere a rulourilor compactoare pe toata latimea.
20.11. Conform reglementarilor tehnice in vigoare pentru imbracamintile bituminoase, atelierul de
compactare este alcatuit din :
ocompactor cu pneuri de 160 KN si compactor cu rulouri netedede 120 KN
o compactor cu rulouri netede de 120 KN
In tabelul nr. 13 este prezentat numarul minim de treceri pentru a obt].ne gradul de compactare minim
necesar.
Tabel nr. 13
Tipul stratului Ateliere de compactare
A B
Compactor cu Compactor cu Compactor cu
oneuri de 160 kN rulouri hetede de rulouri netede de
Numar de treceri minime
Strat de uzura 10 4 12
Strat de legatura 12 4 14
Strat de baza 12 4 14

20.12. Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie. Ele nu trebuie niciodata sa
se indeparteze la mai mult de 50 m in spatele Finisorului. - - - - - - - - - - - - - - - --
ART.21. TRATAREA SUPRAFETEI
Dupa executarea imbracamintilor daca este cazul se procedeaza la inchiderea porilor suprafetei prin
raspandire de 2 .. .3 kg/mp nisip sort 0 ... 3,15 mm bitumat cu 2 .. .3% bitum prin cilindrare, exceptie facand
betoanele asfaltice rugoase.
Se va da preferinta utilizarii nisipului de conca~aj . Pentru sectoarele ce se executa dupa 1 octombrie, sau
executate inainte de aceasta data, in zone umbrite cu umiditate excesiva sau cu trafic foarte redus, se va
realiza cu aprobarea lnginerului pe baza constatarilor pe teren, inchiderea suprafetei prin badijonare.

Badijonarea se realizeaza prin stropire cu bitum sau cu emulsie cationica cu rupere rapida cu 60% bitum
diluata cu apa ( o parte emulsie cu 60% bitum pentru o parte apa curata nealcalina) si raspandire de nisip
sort 0... 3 mm cu un continut cat mai re.d,us de praf (sub 0,09 mm) in cantitatile aratate mai jos:
a) stropire cu bitum 0,5 kg/mp
raspandire de nisip (de preferinta cu concasaj) 3 ... 5 kg/mp
b) stropire cu emulsie cationica cu 60% bitum diluat cu apa 0,8 ... 1 kg/mp
raspandire nisip 3 ...5 kg/mp
inchiderea se poate face si cu suspensie de bitum filerizat diluata pana la 15 % continut de bitum cu
aceea~i cantitate de nisip.
inchiderea suprafetei se aplica in mod obligatoriu la imbracaminti din beton asfaltic cu agregate mari, in
prima luna de la circulatie, printr-un tratament bituminos executat la cald.

16
 I CAP.V. REGULI SI METODE DE VINDECARE A CALITATII
[ART.22. CONTROLUL CALITATII MAU RIALI.I.OR INAINTE DE ANROBARK
22.1. Materialele destinate fabricarii mixturilor asfaltice pentru imbracamintile bituminoase se verifica
in conformitate cu prescriptiile din standardele respective si conditiile aratate in prezentul caiet de
sarcmt.
22.2. Verificarile si determinarile se executa de laboratorul de ~antier si constau in urmatoarele:
Bitum
o penetratia la 25 oc
o punctul de inmuiere prin metoda inel si bila ;
o ductilitatea la 25°C, SR 61, AR 754( ptr. drumuri els. th. I si II)
Crib lura
o natura mineralogica ( examinare vizuala);
o granulozitatea SR EN 13242+Al :2008
o forma granulelor STAS 4606-80;
o determinarea continutului de parti fine sub 0,09 mm,SR EN 13242+A1 :2008
Pietri~
o natura mineralogica (examinare vizuala);
o granulozitatea SR EN 13242+A1 :2008
o forma granulelor SR EN 13242+Al :2008
o parte levigabila STAS 4606-80;
Nisip natural
o natura petrografica si mineralogica STAS 4606-80;
o granulozitatea STAS 4606-80;-SREN 13242+A1 :2008 :
o parte levigabila STAS 4606-80;
o continut de impuritati - corpuri straine;
o humus STAS 4606-80;
o mica Iibera;
Nisip de concasaj
o natura petrografica si mineralogica:
o granulozitatea:
STAS 4606-80;
o continut de granule: care raman pe ciurul superior (3, 15 mm)STAS4606-80
o continut de impuritati - corpuri straine - STAS 4606-80;
Filer
o continut de carbonat de calciu «STAS 4605/9-89
o umiditate STAS 539-79;
o granulozitate STAS 539-79;
o coeficient de hidrofolie STAS 539-79;

22.3. Determinarea caracteristicilor fizice si mecanice ale mixturilor asfaltice pe probe cubice inclusiv a
rezistentelor la compresiune la 22°C si 50°C,'reducerea rezistentei la compresiune in apa dupa 28 de
zile pentru fiecare continut debitum, densitatea aparenta si absortia apei.
Certificatele de Conformitate ale materialelor dinreteta de fabricatie (agregate,bitum, filer,
amestecuri etc.).
22.4. Dupa verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propusa, Inginerul, daca nu are
obiectii sau posibile propuneri de modificari, isi va da accordul cu privire la executia unui tronson
experimental folosind formula reteta propusa de Antreprenor.
22.5. Constructorul va indica in mod clar limitele retetei de mixtura si va supune aceste studii
preliminare spre aprobarea Inginerului.
Daca este necesar, retetele de mixtura vor fi revizuite cu acordul Inginerului.
17
ART.23. CONTROLUL CALITATII STRATULUI BITUMINOS DUPA EXECUTJE
23.1. Verificarea calitatii mixturilor asfaltice si a gradului de compactare se efectueaza prin metode
nedistructive ( determinarea densitatii aparente a stratului dupa compactare cu gamadensimetrul sau prin
prelevarea de carote [o placa de min. (40x40) em sau carote cilindrice echivalente pentru fiecare 7000 m2
de suprafata executata].
23.2. Carotele se prevaleaza in prezenta delegatului executantului si al beneficiarului, la aproximativ lm
de la marginea stratului, incheindu-se un proces verbal.
23.3. Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor se fac de comun acord cu delegatul
Beneficiarului, astfel incat ele sa reprezinte cat mai corect aspectul calitativ al stratului executat.
23.4. Imbracamintea bituminoasa strat de legatura, strat de uzura trebuie sa indeplineasca conditiile din
Tabelul 14.
23.5. Pentru caracterizarea unor sectoare limitate si izolate, cu defectiuni vizibile, stabilite de beneficiar
sau de comisia de receptie se pot preleva probe suplimentare, care vor purta o mentiune speciala.
23.6. incerciirile se efectueaza conform SR EN 12697-ide catre laboratorul antreprenorului sau de un alt
aborator autorizat si constau in:
o masurarea grosimii stratului;
o determinarea densitatii aparente, a absorbtiei de apa si a gradului de compactare;
o determinarea caracteristicilor mixturii asfaltice continute (compozitie, caracteristici
fizico-mecanice, IB pe bitum extras) specificate in caietul de sarcini ale lucriirii.
23.7. Verificarea elementelor geometrice ale stratului si a uniformitatii suprafetei se face
conform SR EN 13108-1:2006.
23.8.
Caracteristicile suprafetei imbracamintii bituminoase
Tabelul 14

18
Nr. Caracteristica Conditii de Metoda de incercare
~ufmhihilit~tP
Crt. Strat Uzura Legatura,
(rnl~rP h~7~
1. Planeitatea in prom longitudinal, prin ' < 1.5 <2,5 ReglemenHiri tehnice in
masurarea cu echipamente omologate < I 2,0 vigoare privind masurarea
Indice de planeitate, IRI, m/km: <2,5 < indicelui de planeitate.
drumuri de clasa tehnica I II 3,0 Masuratorile se vor
drumuri de clasa tehnica III drumuri efectua din 10 in 10 m ,
de clasa tehnica IV drumuri de clasa iar in cazul sectoarelor cu
tehnica V denivelari mari se vor
...1 .1 ...1
2. Planeitatea in prom longitudinal, sub < 3,0 < <4,0 SR EN 13036-7
dreptarul de 3m ~ .0 <
Denivelari admisibile, mm: 5.0
drum uri de cia sa tehnica I ~i II
drumuri de clasa tehnica III drumuri
de clasa tehnica IV ... V
3. Planeitatea in prom transversal, t±: 1,0 ±1,0 Echipamente electronice
mm/m omologate sau metoda
sahlonnlui
4. Ru2:ozitatea suprafetei
4.1. Aderenta suprafetei. incercarea cu > 80 > 75 > SR EN 13036-4
pendul( SRT) - unitati PTV 70
drum uri de clasa tehnica I.. .II
drumuri de clasa tehnica III drumuri
de clasa tehnica IV ... V
4.2. Adancimea medie a macrotexturii, > 1,2 > 0,8 > 0,6 SR EN 13036-1
metoda volumetrica MTD, adancime
textura, mm drumuri de clasa tehnica
I. .. II drum uri de clasa tehnica III
drumuri de clasa tehnica IV ... V

4.3. Adancimea medie a macrotexturii, > 0,67 > 0,62 > SR EN ISO 13473-1
metoda profilometrica MPD:- 0.57 Reglementari tehnice in
adancime medie profil exprimata in vigoare, cu aparatul de
coeficient de frecare (laGT) : masura Grip Tester
drumuri de clasa tehnica
I... 11 drumuri de clasa
tehnica III drumuri de
clasa tehnica IV-V

5. Omogenitate. Aspectul suprafetei Vizual: Aspect Ia.ra degradari sub forma de

exces debitum, fisuri zone poroase

19
Nr. Caracteristica Condipi de Metoda de mcercare
t-rt. !11rlmi~ihilitS~t
1 Planeitatea in profil longitudinal Indice < 1.5 <2,0 <2,5 ReglemenHiri tehnice in vigoare
de planeitate, IRI, m/km: <3,0 privind masurarea indicelui de
- drumuri de clasa tehnica I...II planeitate.
- drumuri de clasa tehnica III
- drumuri de clasa tehnica IV
2 Uniformitatea in profillongitudinal <3,0 SR EN 13036-7
Denivelari admisibile masurate sub <4,0
dreptarul de 3m, mm: <5,0
- drumuri de clasa tehnica I ~i II
- drumuri de clasa tehnica III
0 Uniformitatea in profil transversal , ~ 1,0 IEchipamente electronice
J mm/m omologate sau metoda
~ablonului.
4 RuQozitatea sunrafetei
4.1 Aderenta suprafetei .lncercarea cu t> 80 SR EN 13036-4
pendul( SRT)- unitati PTV > 75
- drumuri de clasa tehnica I...II > 70
- drumuri de clasa tehnica III
4.2 Adancimea medie a macrotexturii, > 1,2 SR EN 13036-1
metoda volumetrica MTD, (pata de >0,8
nisip): >0,6
- adancime textura, mm
- drum uri de clasa tehnica I... II

NOTA 1 Planeitatea in profillongitudinal se detennina fie prin masurarea

indicelui de planeitate IRI, fie prin masurarea denivelarilor sub dreptarul de 3 m.
NOTA 2 Planeitatea in profil transversal este cea prin care se constata abateri de
la profilul transversal, aparitia faga~elor ~i se face cu echipamente electronice
omologate sau metoda ~ablonului.
NOTA 3 Pentru verificarea rugozitatii se vor determina atat aderenta prin
metoda cu pendulul SRT cat ~i adancimea medie a macrotexturii.
Daca nu exista alte precizari in caietul de sarcini, aderenta suprafetei
se detennina cu aparatul cu pendul alegand 3 sectoare reprezentative pe
km/dmm. Pentru fiecare sector se aleg 5 sectiuni situate
ART.24. CONTROLUL PUNERII IN OPERA
24.1 . Controlul compactarii Autocontrolul compactarii
In cursul executiei compactarii, Antreprenorul trebuie sa vegheze in
permanenta la: o cadenta executiei sa fie cea
retinuta la tronsonul experimental.
o utilajele prescrise atelierului de compactare sa fie efectiv pe ~antier si in
functiune
continua si regulata;
o elementele defmite practic in timpul incercarilor (sarcina fiecarui utilaj ,
planul de mers, viteza, presiunea in pneuri, distanta maxima de departare
 intre fmisor si primul compactor cu pneuri) sa fie respectate cu strictete.
lnginerul lucdirii isi rezerva dreptul, in cazul unei autocontrol insuficient, sa opreasca
lucrarile pe ~antier pana cand Antreprenorul va lua masurile necesare de remediere.
Controlul ocazional de compactare
Pe parcursul executiei lucrarilor, Inginerul isi va rezerva dreptul sa efectueze incercari
pentru a se asigura ca nu exista abateri semnificative a rezultatelor obtinute, fie inopinat,
fie ca urmare a constatarilor fiicute in cadrul verificarilor de autocontrol.
In cazul cand un asemenea control ocazional va da rezultate inferioare densitatii de
referinta prescrisa, obtinuta in timpul studiului de alcatuire a produsului, lnginerul
impune noi incercari de compactare anuland modalitatile de compactare initial fixate.
Daca aceste incercari noi nu permit sa se atinga densitatea de referinta, noi dispozitii sunt
hotarate.
24.2. Reglarea nivelmentului
Atunci cand caietul de prescriptii speciale prevede o reglare a nivelmentului in raport cu
repere independente soselei, verificarea cotelor este fiicuta in contradictoriu, pe suprafete
corespunzatoare a flecarei zi de lucru, in ax si la margine (intre 0,2;si 0,3 m de la
marginea stratului) ca si in fiecare dintre profilele transversale ale proiectului si eventual
in toate celelalte puncte fixate de Inginer.
Tolerantele pentru ecarturile constatate in raport cu
cotele prescrise sunt: o +/- 2,5 em pentru
stratul de baza; o +/- 1,5 em pentru stratul
de legatura si stratul de uzura.
Daca tolerantele sunt respectate in 95% din punctele controlate, reglarea este considerata
convenabila.
24.3. Controlul denivelarilor
Controlul calitatii imbracmintei executata se refera la verificarea elementelor geometrice
si a regularitatii suprafetei imbracamintei prin:
o verificarea cotelor profilului longitudinal;
o verificarea latimii imbracmintei drumului' aceasta facindu-se la distanta
de max.50m. o verificarea regularitatii suprafetei;
a) in lungul drumului se efectueaza cu dreptarul de 3 m si cu pana
b) in sensul transversal denivelarile se masoara in punctele indicate in proiect cu
~ablonul avand profilul din proiect si lungimea egala cu latimea imbracamintei ;
24.4. Rugozitatea stratului de uzura
Rugozitatea stratului de uzura va fi determinata prin masuditori cu pendulul SRT si vor
fi respectate valorile minime prevazute in SR EN 13036-1:2002.
23.5. Frecventa controalelor
Frecventa controalelor de executie vor fi cele indicate in tabelul nr. 15.
Tabelul 15
 Faza de Natura controlului sau a Categoria de Frecventa controlului
executie
'
incercarii A B c
Executar Temperatura de astemere X Permanent
ea Etalonarea atelierului de X La inceputul executiei
lucrarilor compactare lucrarilor apoi un control
'
Controlul ocazional de • X X 0 carota la fiecare 250 ml
r.omnl'lr.tl'lrP. nrin rln1m
Controlul Reglajul de suprafata : X X In fiecare zi Ia sfarsit de
profilelor Controlul cantitatii medii ~antier
astemute
Reglarea nivelmentului X In fiecare punct indicat de
Controlul deniveHirilor X In fiecare punct indicat de
A - incercan prehmmare de mformare;
B - controlul calitatii;
C- controlul de receppe.

CAP.VI. RECEPTIA LUCRARILOR

'

ART.25. RECEP'fiA LA TERMINAREA LUCRARJ.LOR

Receptia imbracamintilor bituminoase cilindrate. la cald se efectueaza in conformitate
cu HG 273/94 (Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente
acestora) in doua etape: o la terminarea lucdirilor o finala , Ia expirarea perioadei de
garantie
Receptia la terminarea lucdirilor se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in
documentatii sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate
cu prevederile prezentului caiet de sarcini .
Comisia de receptie examineaza lucrarile fata de prevederile proiectului privind
conditiile tehnice si de calitate ale executiei precum si constatarile consemnate in cursu}
executiei de catre organele de control (beneficiar, proiectant,diriginte)
In urma acestei receptii se incheie un proces verbal de receptie.

ART.26. RECEPTIE FINALA

Receptia finala se va face dupa expirarea perioadei de garanpe in conformitate cu
prevederile legale in vigoare HG 273/94.si prevederilor din prezentul caiet de sarcini.

"'
Intoc~t,
Ing.
l ''· '
\ ·. :, .. .
 Caiet de sarcini CS 5 - Executie santuri c
' ' '
neprotej ata (din pamant ) ~i a santurilor c
partial pavata
1. DOMENIU DE APLICARE
1.1. Prezentul caiet de sarcini aferente investitiei "REABILITARE DRUM
JUDETEAN 665A, KM 1+650- KM 3+650, COMUNA BALANESTI, JUDETUL
GORJ" se refera la conditiile tehnice generale care trebuie sa fie indeplinite Ia
execufia santurilor din piimlint, a santurilor si rigolelor din beton de ciment,
controlul calitatii lucrarilor ~i masuri de protectia muncii.
2. PREVEDERI GENERALE
2.1. Antreprenorul trebuie sa aiba in vedere masurile organizatorice ~i tehnologice
corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
2.2. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu alte
laboratoare autorizate, efectuarea tuturor incercarilor ~i determinarilor rezultate din
aplicarea prezentului caiet de sarcini.
2.3. Antreprenorul este obligat sa tina evidenta la zi a probelor ~i incercarilor
acestor probe cerute prin prezentul caiet de sarcini.
2.4. Antreprenorul este obligat sa efectueze, la cererea dirigintelui de ~antier,
verificari suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.
2.5. In cazul in ~are se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini,
beneficiarul va dispune intreruperea executiei lucrarilor ~i luarea masurilor care se impun.
3. LUCRARI PREGATITOARE
3.1. Dupa efectuarea trasarii ~anturilor, se va executa sapatura de pamant la
~antufi dupa care se va trece la executarea dalelor.
4. EXECUTIA ~ANTURILOR DALATE
4.1. Dupa executarea sapaturii se va trece la a~temerea stratului de nisip pilonat,
dupa care se executa dalele din beton C30/37 in campuri de 2,00 m cu rosturi de 2,5 em,
conform dimensiunilor prevazute in proiect.
4.2. Rostuirea dalelor se va face cu mortar marca M 100.

5. BETOANE ~I MORTARE
Clasele de expunere in funcfie de acfiunile datorate mediului fnconjuriitor.
Actiunile datorate mediului inconjurator sunt clasificate in clase de expunere ~i
sunt prezentate in tabelul de mai jos.
Semnificafia claselor de expunere. (conform NE 012-1-2007)
Notapa utilizata pentru identificarea acestor clase este fermata din 2 litere ~i o
cifra. Prima litera este X (de Ia eXposure in limba engleza) urmata de o alta care se refera
la mecanismul de degradare considerat :
• C de Ia carbonatare;
 • D de la Deicing Salt(Sare pentru deughet);
• S de la Seawater(apa de mare);
• F de Ia Frost{inghet);
• Adela Aggressive environment(Mediu agresiv chimic);
• M de Ia Mechanical abrasion(Atac mechanic prin abraziune);
A doua litera este urmata de o cifra care se refera Ia nivelul de umiditate (XC,XD,XS,XF)
sau nivelul dee agresivitate (XA,XM).

Denumirea Descrierea mediului Exemple informative ilustrand alegerea

clasei inconjurator claselor de expunere
Coroziune datorata carbonatarii
Suprafe~e supuse contactului cu apa, dar care
XC4 AltemanfA wniditate- uscare nu intra in clasa de expunere XC2(elemente
exterioare supuse intemperiilor)
Atac din inghet - dezghet cu sau fara agenti de dezghetare
~os ele ~i tabliere de pod expuse Ia agen~i de
dezghe~are .
Saturatie puternicii cu apii, cu Suprafete vertical ale betonului expuse Ia
XF4 ageenti de dezghetare sau cu apii inghet ~i supuse direct stripirii cu agen~i de
de mare dezghetare.
Yonele structurilor marine expuse Ia inghet ~i
supuse stropirii cu agenti de dezghetare.

5.1. Dalele se vor realiza din beton C30/37, iar rostuirea se va realiza cu mortar
M 100.
Clasele de rezistenfii Ia compresiune.
Rezistenfa caracteristica Rezistenfa caracteristica
Clasa de rezistenta
minima pe cilindri minima pe cuburi
Ia compresiune 2 2
Fck.cii(Nhun ) Fck.cub(N1nm )
c2sgo 25 30
C3007 30 37
C3~5 35 45

Materiale utilizate
Cerinfe de bazii pentru compozifia betonului
Compozitia betonului ~i materialele component cu proprietati specificate sau cu
compozitia prescrisa trebuie sa fie alese astfel incat masa volumica, rezistenta,
durabilitatea, protectia contra coroziunii a pieselor din otel inglobate, tinand seama de
procedeele de producpe ~i metoda prin care sa se execute lucrarile din beton.
Cand acestea nu sunt precizate in specificatii, producatorul trebuie sa selecteze
tipurile ~i clasele de material component.
• Ciment
5.2. La prepararea betoanelor de ciment ~i a mortarelor se vor folosi cimenturi
care sa corespunda SR 388/95, normativului NE 012/07 ~i a instructiunilor PE 713/90
(vezi tabelele 1 ~i 2).

Tabel nr. 1
 Caracteristici fizice Conditii de admisibilitate
Priza: - inceputul prizei - nu mai devreme de 1 h ~i 30 min.
- sfiirsitul prizei - nu mai tarziu de 10 h
Constanta de volum: - pe turte - sa nu prezinte incovoieri sau crapaturi de la margine catre
centru
- cu acele Le Chatelier - distanta Ia viirful acelor sa nu fie mai mare de 10 mm.
Finetea de macinare exprimata prin suprafata specifica
2500
(Blaine) cm3 /g min.
Caldura de hidratare J/g max. 270

Tabel nr.2
Conditii de admisibilitate dupii:
Conditii mecanice
7 zile 28 zile
Rezistenta Ia intindere Nlmml, min. 4,0 5,5
Rezistenta Ia compresiune N/mm<, min. 20,0 35,0

5.3. Cimentul se livreaza in vrac sau ambalat in saci de hartie, insotit de un

certificat de calitate.
5.4. Conditiile tehnice de receptie, livrare ~i control a cimentului trebuie sa
corespunda prevederilor standardelor ~i normativelor specifice (SR 388/95, NE 012-
1/2007).
5.5. In timpul transportului de la fabrica la statia de betoane, sau depozit
intermediar, a manipularii ~i depozitarii, cimentul va fi ferit de umezeala ~i de
impurificari cu corpuri straine.
5.6. Depozitarea se face in celule tip siloz corespunzatoare din punct de vedere al
protectiei impotriva conditiilor meteorologice nefavorabile.
5.7. Durata de depozitare a cimentului nu va depa~i 60 zile de la data expedierii
de catre producator pentru cimenturi cu adaosuri ~i respectiv 30 zile in cazul cimenturilor
fara adaosuri.
5.8. Laboratorul ~antierului va tine evidenta calitatii cimentului astfel:
intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate de la fabrica
furnizoare;
intr-un registru rezultatele determinarilor efectuate in laborator.
Alegerea cimentului:
Cimentul trebuie ales dintre cele a caror aptitudini de utilizare este stabiliHi, luand in
considerare:
~ tehnologia de executare a lucrarii;
~ utilizarea finala a betonului;
~ condi!iile de tumare;
~ dimensiunile structurii;
~ agresiunile mediului inconjuditor la care este expusa structura;
~ reactivitatea potentiala a agregatelor fata de alcaliile din material
component;
• Agregate
Utilizarea agregatelor:
Curbele granulometrice recomandate pentru prepararea betonului sunt prezentate in NE-
012-1-2007.
5.9. Pentru prepararea betoanelor se vor folosi aggregate.
 5.1 0. Agregatele trebuie sa fie inerte ~i sa nu conduca la efecte daunatoare asupra
liantului utilizat la prepararea betoanelor.
5.11. Granulozitatea agregatelor trebuie sa fie continua.
5.12. Aprovizionarea cu agregate se va face numai dupa ce analizele de laborator
au aratat ca cestea sunt corespunzatoare.
5.13. La statia de betoane agregatele trebuie depozitate pe platforme betonat,
separat pe sorturi ~i pastrate in conditii care sa le fereasca de impurificari sau de
amestecare cu alte sorturi.
5.14. Laboratorul ~antierului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel:
intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate de furnizor;
intr-un registru rezultatele determinarilor efectuate in laborator.
Tipul, dimensiunile ~i categoriile de agrgate privind de exemplu aplatizarea,
rezisten~a ~a inghet - dezghet, abraziunea, rezistenta, continutul de fin, trebuie sa fie
selectionate tinand seama de :
);;> executia lucrarii;
'
);;> utilizarea finala a betonului;
);;> cerintele de mediu inconjurator la care va fi supus betonul;
);;> toate cerintele pentr agregatele aparente sau agregatele pentru
betonul decorative.
Dimensiunea maxima nominal supeioara a agregatelor trebuie selectionata tinand
seama de grosimea acoperirii cu beton a armaturilor ~i dimensiunea minima a sectiunii
elementelor.
• Apa
5.15. Apa utilizata la prepararea betoanelor trebuie sa indeplineasca conditiile
tehnice corespunzatoare.
5.16. V erificarea calitatii apei se face la inceperea lucrarilor ~i se repeta ori de
cate ori se observa o schimbare a caracteristicilor apei.
5.17. Nu se admite la prepararea betoanelor folosirea apei cu saruri minerale.
• Prepararea ~i transportul betonului
5.18. Prepararea betonului se va face i'n instalatii centralizate.
5.19. Prepararea betoanelor ~i mortarelor se va face conforn:: retetelor elaborate de
laboratorul antreprenorului sau de un alt laborator autorizat. Intocmirea retetei de
preparare se va face la m 3•
5.20. Dozarea materialelor se va face prin cantarire. La dozarea materialelor
componente ale betonului se admit urmatoarele abateri:
pentru agregate ± 3 %;
pentru ciment ~i apa ± 2 %;
5.21. Transportul betonului se va face cu autoagitatoare sau cu autobasculante
amenajate corespunzator (la betoane cu tasarea max. 5 em). Mijloacele de transport vor fi
etan~e, pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment.
• Amestecarea betonului
5.22. Durata de amestecare va respecta prevederile cartii tehnice a instalatiei, dar
va fi de eel putin 45 sec. de la introducerea ultimului component. Durata de amestecare se
va majora pentru perioada de timp friguros .
 S.23. Durata de incarcare a unui mijloc de transport sau de mentinere a betonului
in buncarul tampon va fi de max. 20 min ..
• Turnarea betonului
S.24. Turnarea betonului se va face numai dupa ce au fost receptionate lucrarile
de sapatura ~i a stratului de nisip pilonat.
S.2S. La tumarea betonului trebuie respectate urmiitoarele reguli:
suprafata care va veni in contact cu betonul proaspat va fi udata cu apa cu 2 -
3 ore inainte;
desciircarea betonului se va face prinjgheaburi sau direct in lucrare;
betonul trebuie sa fie raspandit uniform in lungul elementului.
• Compactarea betonului
S.26. Compactarea betonului se va face cu vibratorul prin vibrare intema. Durata
de vibrare optima se situeaza intre min. S sec. ~i max. 30 sec.
S.27. Semnele exterioare dupii care se recunoa~te eli vibrarea a fost terminata sunt
urmatoarele:
betonul nu se mai taseaza;
suprafata betonului devine orizontala ~i u~or lucioasa;
inceteazii aparitia bulelor de aer Ia suprafata betonului.
S.28. Distanta dintre doua puncte succesive de introducere a vibratorului este de
max. 1,00 m.
• Tratarea betonului dupii turnare
S.29. Pentru a asigura conditii favorabile de intiirire ~i a se reduce deformatiile de
contractie se va asigura mentffierea umiditiitii betonului max. 7 zile dupii tumare, prin:
- acoperirea cu materiale de protec?e, cand t < + so C;
- stropirea periodica cu apa, cand t > + soC.
S.30. Pe timp ploios, suprafetele de beton proaspat vor fi acoperite cu prelate sau
folii de polietilena.

Cerinfe pentru betonul proaspiit

)> Consistenta
Consistenta betonului trebuie determinatii prin incerciiri prin una din metodele
urmiitoare:
Incercarea de tasare;
Incercarea V ebe;
Determinarea gradului de compactare;
Incercarea cu masa de raspandire;
Metode de incerciiri specific care au fiicut obiectul unui accord
intre elaboratorul de specificatii ~i producator.
Metodele de incercare recomandabile pentru miisurarea consistentei sunt metoda
raspandirii pentru betoanele fluide ~i metoda tasarii pentru betoanele vartoase.
Cand trebuie determinate consistenta btonului, aceasta cerinta se aplica in
momentul utiliziirii betonului sau in cazul betonului gata de utilizare ~i in momntul
livrarii.
Consistenta poate fi specificata, prin referinta la o clasa de consistenta sau in
cazuri particulare, printr o valoare specificatii.
 Tolerantele valorilor speci.Ji!:atep_entru consistentii
Tasarea
Interval de valori specificate, mm _I :;:;40 I De Ia 50 pana Ia 90 I :::::100
Tolerante, mm I ± 10 I ±20 I ±30
Timp Vebe
Interval de valori specificate, s I ~ 11 I De Ia 10 pana Ia 6 l :;;s
Tolerante, s I ±3 1 ±2 l ±I

Grad de compactare
Interval de valori specificate I ~1,26 I De Ia 1,25 pana Ia 1,11 1 :;:;1,10
Tolerante I ±0,10 I ±0,08 l ±0,05
Ra~andire
Interval de valori specificate, mm _I Toate valorile
To1erante, mm I ±30

~ Continut de ciment ~i raport apa/ cimnt

Pentru determinarea continutului de ciment, de apa sau de adaosuri, cantitatea de
ciment, cantitatea de adaosuri ~i cantitatea de apa adaugate trebuie inregistrate pe
imprimanta inregistratorului de amestecuri, sau cand nu este utilizat inregistratorul,
plecand de la registru de productie coroborat cu instructiunile de cantarire.
Determinarea raportului de apakiment din beton se face prin calcul pe baza
continutului de ciment determinat ~i a continutului de apa.
Nici o valoare individual a raportului apa/ ciment nu trebuie sa de pa~easca cu mai
mult de 0,02 valoarea specificata.
~ Continut de aer
Continutul de aer al betonului trebuie determinat pentru beton de masa volumica
normal ~i beton greu li pentru beton u~or. Continutul de aer antrenat este prescris printr-
o valoare minima. Lirnita superioara pentru continutul de aer este valoarea minima
specificata plus 4% in valoare absolute.
Valoarea minima de ae antrenat in functie de dimensiunea maxima a agregatlor
este prezentata in tabelul urmator, conform NE 012-1-2007:
Dimensiunea maxima a agregatului Aer antrenat (% volum) Aer antrenat (% volum)
(rom) valori medii valori individuate
8 ~6,0 ~5,5
16 ~5,5 ~5,0
22 ~5,0 ~4,5
32 ~4,5 ~4,0
63 ~4,0 ~3,5

Cerinfe pentru betonul proasplit

~ Rezistenta
,
Rezistenta se determina pe baza incerciirilor efectuate pe cuburi de 150 nun sau
pe cilindri de 150/300 mm, confectionate ~i conservate.
Pentru evaluarea rezistentei pot fi utilizate, alte dimensiuni de epruvete ~i alte
moduri de conservare, cu conditia ca relatiile stabilite cu valorile de referinta sa aiba o
precizie suficienta ~i sa fie documentate ~i inregistrate.
~ Rezistenfa Ia compresiune
 Rezistenta Ia compresiune trebuie determinate ~i este simbolizata fc,cub cand este
determinate pe epruvete cubice ~i este simbolizata fc,cil cand este determinate pe epruvete
cilindrice.
Se pot utiliza ~i alte dimensiuni, rezistenta la compresiune poate fi echivalenta cu
rezistenta obtinuta pe cuburi de 150 mm pe baza unor relatii de echivalenta adecvate, :fara
ca rezultatele sa fie utilizate pentru determinarea clasei betonului.
Alegerea incercarilor pe cub ~i pe cilindru trebuie declarant la timp de producator,
inainte de livrare. Daca trebuie utilizata o metoda diferita, aceasta trebuie stabilita de
comun accord intre elaborator ~i producator.
Rezistenta caracteristica a betonului trebuie sa fie egala sau superioara rezistentei
la compresiune caracteristice minime, pentru clasa de rezistenta specificata.
6. CONTROLUL CALITATII LUCRAruLOR
6.1. Controlul calitatii lucrarilor se face in conformitate cu prevederile STAS
1275/88, ~i NE 012/07.

6.2. Recoltarea probelor de beton se face astfel:

cate o proba de beton pentru fiecare clasa, in cazul betonarii in aceea~i zi;
cate o proba de beton in fiecare zi, in cazul betonarii in zile diferite.
7. MASURI DE PROTECTIA MUNCH
'
7.1. Se va respecta Regulamentul privind protectia ~i igiena muncii in constructii
publicate in Buletinul Constructiilor nr. 5-6-7-8 I 1993.
7.2. Pe parcursullucrarilor muncitorii vor purta veste reflectorizante iar punctele
de lucru vor fi semnalizate corespunzator.

..·
--
-''· .: Intocmit, \
(.~n'g. ~~cti~~ ·
\' · I••,.,. c·. . ....

'- -·
.. ' ,_.., .4 ·.
. . '>t 1 .' . '
 (.,\.\ "" , I'
~'\;
·~ 9
~ 'v.r;·~·::-1(>,
~, ~i ,
t· '·\
•'r ,

Caiet de sarcin~ CS6- Execufia podetel ~ . e~~f,~~- \ ;:

preluarea ~~ evacuarea apelor met - ~l e-:~, :.;_v/.i) 1

~ ! ,. - ~(/
1. DOMENIU DE APLICARE ~/C '" '. · · ~/
_.... r
- .J oC

Prezentul caiet de sarcini aferent investitiei "REABILITARE RUM

JUDETEAN 665A, KM 1+650- KM 3+650, COMUNA BALANESTI, JUDETUL
GORJ" se refera la conditiile tehnice generale care trebuie sa fie indeplinite la execufia
podefelor tubulare, controlul calitatii lucrarilor ~i masuri de protectia muncii.
2. PREVEDERI GENERALE
2.1. Antreprenorul trebuie sa aiba in vedere masurile organizatorice ~i tehnologice
corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
2.2. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu alte
laboratoare autorizate, efectuarea tuturor incercarilor ~i determinarilor rezultate din
aplicarea prezentului caiet de sarcini.
2.3. Antreprenorul este obligat sa tina evidenta la zi a probelor ~i incercarilor
acestor probe cerute prin prezentul caiet de sarcini.
2.4. Antreprenorul este obligat sa efectueze, la cererea dirigintelui de ~antier,
verificari suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.
2.5. In cazul in ~are se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini,
beneficiarul va dispune intreruperea executiei lucrarilor ~i luarea masurilor care se impun.
3. LUCRARI PREGATITOARE
Dupa efectuarea pichetarii traseului se vor identifica podetele ce trebuiesc
executate, se vor trasa, se va executa sapatura de pamant, dupa care se va trece la
montarea tuburilor.
4. EXECUTAREA FUNDATDLOR LA PODETE
' '
4.1. Executarea fundatiilor va fi inceputa numai dupa verificarea dimensiunilor,
pozitiei in plan ~i atingerea cotei de fundare.
4.2. Lucrarile de sapaturi se vor executa deschis cu sprijiniri din dulapi.
4.3. Daca este cazul se vor executa epuismente.
5. EXECUTAREA COFRAJELOR
5.1. Cofrajele se vor executa din lemn sau din panouri. Cofrajele trebuie sa
indeplineasca urmatoarele condi!ii:
sa asigure obtinerea formei ~i dimensiunilor conform detaliilor de executie;
sa asigure etan~eitatea astfel incat sa nu permita scurgerea laptelui de ciment.
5.2. Montarea cofrajelor va cuprinde:
trasarea pozitiei cofrajelor;
asamblarea ~i sustinerea provizorie a panourilor;
verificarea ~i corectarea pozitiei panourilor;
incheierea, legarea ~i sprijinirea defmitiva a cofrajelor.
6. BETOANE ~I MORTARE
 6.1. Pentru fundatia timpanelor ~i a radierului se va utiliza beton C25/30 iar
pentru elevatia timpanelor ~i pentru camera de captare se va utiliza beton C30/37. DaleJe
prefabricate se vor realiza din beton C30/37, iar rostuirea se va executa cu mortar M 100.
Materiale utilizate
•Ciment
6.2. La prepararea betoanelor de ciment ~i a mortarelor se vor folosi cimenturi
care sa corespunda SR 388/95 ~i a instructiunilor PE 713/90 (vezi tabelele 1 ~i 2).
Tabel nr 1
Caracteristici flzice Conditii de admisibilitate
Priza: - inceputul prizei - nu mai devreme de 1 h ~i 30 min.
- sf'arsitul prizei - nu mai tarziu de 10 h
Constanta de volum: - pe turte - sa nu prezinte incovoieri sau criipaturi de la margine ditre
centru
- cu acele Le Chatelier - distanta Ia vil.rful acelor sa nu fie mai mare de 10 mm.
Finetea de macinare exprimatii prin suprafata specific a
2500
(Blaine) cm3 /g min.
Caldura de hidratare J/g_ max. 270
Tabel nr 2
Conditii de admisibilitate dupii:
Condifii mecanice
7 zile 28 zile
Rezistenta Ia intindere N/mm~, min. 4,0 5,5
Rezistenta Ia compresiune N/mm2 , min. 20,0 35,0
6.3. Cimentul se livreaza in vrac sau ambalat in saci de hartie, inso!it de un
certificat de calitate.
6.4. Condi!iile tehnice de receptie, livrare ~i control a cimentului trebuie sa
corespunda prevederilor standardelor si normativelor specifice (SR 388/95 si C 170/87).
6.5. In timpul transportului 'de la fabrica Ia statia de betoan~, sau depozit
intermediar, a manipularii ~i depozitarii, cimentul va fi ferit de umezeala ~i de
impurificari cu c01puri straine.
6.6. Depozitarea se face 1n celule tip siloz corespunzatoare din punct de vedere al
protectiei impotriva condi!iilor meteorologice nefavorabile.
6.7. Durata de depozitare a cimentului nu va depa~i 60 zile de Ia data expedierii
de catre producator pentru cimenturi cu adaosuri ~i respectiv 30 zile 1n cazul cimenturilor
rara adaosuri.
6_8. Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii cimentului astfel:
' ' ' ,
mtr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate de la fabrica
furnizoare;
mtr-un registru rezultatele determinarilor efectuate in laborator.
• Agregate
6.9. Pentru prepararea betoanelor C25/30 ~i C30/37 se vor folosi sorturile: 0-3; 3-
7; 7- 16; 16--31 corespunzatoare conform SR EN 13043/2013.
6.10. Agregatele trebuie sa fie inerte ~i sa nu conduca la efecte daunatoare asupra
liantului utilizat la prepararea betoanelor.
6.11 . Granulozitatea agregatelor trebuie sa fie continua.
 6.12. Aprovizionarea cu agregate se va face numai dupa ce analizele de laborator
au aratat ca cestea sunt corespunzatoare.
6.13. La statia de betoane agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate,
separat pe sorturi ~i pastrate in conditii care sa le fereasca de impurificari sau de
amestecare cu alte sorturi.
6.14. Laboratorul ~antierului va fine evidenta calitatii agregatelor astfel:
intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate de furnizor;
intr-un registru rezultatele determinarilor efectuate in laborator.
•Apa
6.15. Apa utilizata la prepararea betoanelor trebuie sa indeplineasca condifiile
tehnice in vigoare.
6.16. Verificarea calitatii apei se face la inceperea lucrarilor ~i se repeta ori de
dite ori se observa o schimbare a caracteristicilor apei.
6.17. Nu se admite la prepararea betoanelor a apei cu siiruri mineral e.
•Prepararea .Ji transportul betonului
6.18. Prepararea betonului se va face in instalafii centralizate.
6.19. Prepararea betoanelor C25/30 ~i C30/37 se va face conform refetelor
elaborate de laboratorul antreprenorului sau de un alt laborator autorizat. Intocmirea
retetei de preparare se va face Ia m 3 •
6.20. Dozarea materialelor se va face prin cantiirire. La dozarea materialelor
componente ale betonului se admit urmatoarele abateri:
pentru agregate ± 3 %
pentru ciment ~i apa ± 2 %
6.21. Transportul betonului se va face cu autoagitatoare sau cu autobasculante
amenajate corespunzator (la betoane cu tasarea max. 5 em). Mijloacele de transport vor fi
etan~e, pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment.

• Amestecarea betonului
6.22. Durata de amestecare va respecta prevederile ciif!ii tehnice a instalatiei, dar
va fi de eel putffi 45 sec. de la introducerea ultimului component. Durata de amestecare se
va majora pentru perioada de timp friguros.
6.23. Durata de inciircare a unui mijloc de transport sau de mentffiere a betonului
in bunciirul tampon va fi de max. 20 min.
• Turnarea betonului
6.24. Turnarea betonului se va face numai dupa ce au fost recepponate lucrarile
de sapatura p~ntru fundatii ~i apoi cofrajele pentru elevap.i, timpane ~i camera de captare.
6.25. Inainte de turnarea betonului la elevatii, suprafata de beton turnata in
fundatii se va curata de pojghita de lapte de ciment.
6.26. La tumarea betonului trebuie respectate urmatoarele reguli:
suprafata cofrajelor din panouri care va veni in contact cu betonul proaspat va
fi udata cu apa cu 2 - 3 ore inainte;
desciircarea betonului se va face prinjgheaburi sau direct in lucrare;
betonul trebuie sa fie raspandit uniform in lungul elementului, urmiirindu-se
realizarea de straturi orizontale de max. 50 em inaltime, turnarea noului strat
se va face inainte de inceperea prizei betonului din stratul tumat anterior;
 betonarea se va face continuu pana la rostul de lucru fundatie-elevatie.
• Compactarea betonului
6.27. Compactarea betonului se va face cu vibratorul prin vibrare interna. Durata
de vibrare optima se situeaza intre min. S sec. ~i max. 30 sec.
6.28. Semnele exterioare dupa care se recunoa~te ca vibrarea a fost terminata sunt
urmatoarele:
betonul nu se mai taseaza;
suprafata betonului devine orizontala ~i u~or lucioasa;
inceteaza aparitia bulelor de aer la suprafata betonului.
6.29. Distanta dintre doua puncte succesive de introducere a vibratorului este de
max. 1,00 m.
• Tratarea betonului dupa turnare
6.30. Pentru a asigura conditii favorabile de intlirire ~i a se reduce deformatiile de
contractie se va asigura mentinerea urniditatii betonului max. 7 zile dupa tumare, prin:
- acoperirea cu materiale de protectie, cand t < + so C;
- stropirea periodidi cu apa, cand t > + so c.
6.31. Pe timp ploios, suprafetele de beton proaspat vor fi acoperite cu prelate sau
folii de polietilena.
• Decofrarea
6.32. Peretii laterali ai cofrajelor se pot mdeparta dupa ce betonul a atins o
rezistenta de minim 2,S N lmm2 •
6.33. Stabilirea rezistentelor se va face prin incercarea epruvetelor de control pe
faze, iar in !ipsa mcercarilor se va utiliza tabelul nr. 3.
Tabel nr.
3
Temperatura + 15 oc
Tennene minime entru decofrare 3 zile 2 zile 1 zi

7. CONTROLUL CALITATll LUCRARILOR

7.1. Controlul calitatii lucrlirilor se face in conformitate cu prevederile STAS
127S/88.
7 .2. Recoltarea probelor de beton se face astfel:
cate o proba de beton pentru fiecare clasa, 1n cazul betonlirii in aceea~i zi;
cate o proba de beton pentru fiecare element betonat, 1n cazul betonarii 1n zile
diferite.
Cerinte si criterii de performanta privind lucrlirile de montare a elementelor
prefabricate ~unt prezentate mai jos. In c~ea ce prive~te semnificatiile termenilor privind
cele 2 faze ale montlirii elementelor prefabricate, acestea sunt:
A~ezarea la pozitie implica, pe langa pozitionarea corespunzatoare, in plan ~i pe
inalfime, a elementelor prefabricate, montarea elementelor de reazem care pot fi
constituite din strat de mortar de poza, fie din sisteme de rezemare;
Criterii de performanta:
l.Existenta datelor ~i conditiilor privind elementele in a~teptare din zona de
a~ezare din elemente prefabricate, interpunerea unor materiale la a~ezarea elementului
 prefabricat, prevederea spatiilor necesare pentru realizarea lucrarilor de !mbinare a
elementelor prefabricate.
2.Existenta datelor ~i condi!iilor privind a~ezarea elementelor prefabricate pentru:
pozitie (in plan ~i pe 1naltime) ~i cote de nivel; asigurarea stabilitatii prin masuri
provizorii, daca este cazul.
Realizarea !mbinarilor se refera la lucrarile care, dupa a~ezarea Ia pozip.e a
elementelor prefabricate, realizeaza legaturile in structura: armare ~i monolitizare cu
beton; !mbinari cu ~uruburi; asamblare etc.
Procurarea elementelor prefabricate :
Elementele prefabricate din beton annat ~i beton annat precomprimat utilizate
sunt:
• Elemente de capat de tip CP2;
• Timpane de tip T2.
Elementele prefabricate din beton annat ~i beton annat precomprimat sunt
executate 1n unita!i specializate atestate, prin proceduri tehnice specificate cu respectarea
prevederilor normativelor 1n vigoare.
Executantul elementelor prefabricate va prezenta executantului lucrarilor de
podete ~i Consultantului procedurile de realizare, transport ~i montare a acestor elemente
in concordanta cu reglementarile tehnice specifice ~i cu prevederile sistemului de
asigurare a calitatii.
Elementele prefabricate vor fi msotite la livrare de un certificat de calitate.
Receptionarea elementelor prefabricate pe ~antier ~i controlullor mainte de montaj se vor
face conform NE 013 - anexa 17.1 ~i cu prevederile sistemului de asigurare a calitatii,
atat a beneficiarului cat ~i a producatorului.
Controlul pentru acceptarea elementelor prefabricate pe ~an?ei, se va face pe baza
urmatoarei liste de verificari, dupa cum urmeaza:
Verificari de repe >~e a elementelor prefabricate
Obiect Proprietate Metoda Frecventa Actiune
Semnatura pe bonul
Inspect:ie Fiecare
Elemente Marcare de livrare ~i notarea
vizuala element
imperfectiunilor
\ Semnatura pe bonuJ
Imperfectiuni Inspect:ie Fiecare
Elemente de livrare ~i notarea
evidente vizuala element
imperfectiunilor
Semnaturii pe bonul
Aspectul fetelor Inspectie Fiecare
Elemente de livrare ~i notarea
imbinarilor vizuala element
imperfectiunilor
Piese/dispoziti ve
Semnatura pe bonul
de ridicare Tip, integritate ~i Inspect:ie Fiecare
de livrare ~i notarea
lnglobare in compatibilitate vizuala element
imperfectiunilor
element
Se vor efectua venfican suphmentare dupa cum urmeaza:
Verificari de repeppe a elementelor prefabricate
Obiect Proprietate Metoda Frecventa Acfiune
Tolerante Conform standardelor sau in caz de Raport
Elemente
geometrice clauzelor contractuale dubiu adecvat
Elemente Deschlderea si Prin masurare directii cu Daca se cere Raj>_Ort
 lungimea fisurilor lupa de fisuri ~i ruleta adecvat
Forma imbinarilor Prin miisurare directii cu In caz de Raport
Elemente
si dimensiunea ruleta dubiu adecvat

Conform
Conform standardelor sau standardelor Raport
Elemente Alte caracteristici
clauzelor contractuale sau clauzelor adecvat
contractuale

Montarea elementelor prefabricate

Prevederi generale.
Montarea elementelor prefabricate se efectueaza pe baza datelor din proiect, in
functie ~i de complexitatea lucrarilor de montare, prin proiect sa se prevada necesitatea
intocmirii proiectului tehnologic ~i elaborarii de catre proiectant, a caietelor de sarcini.
Proiectul va cuprinde urmatoarele:
};> Cantitatea de elemente de montat,defalcata pe sortimente;
};> Mijloacele de transport pana la locul de montare;
};> Locul de depozitare pe ~antier ~i conditiile de a~ezare ~i rezemare;
};> Metodele de montare, utilajul ncesar ~i amplasamentul acestuia;
};> Ordinea de desfii~urare a operatiunilor pe ~antier;
};> Formapile de lucru necesare pentru montare;
};> Graficul calendaristic de lucru;
};> Modul de pregatire a suprafetelor pe care vor rezema elementele ~I a
zonelor de monolitizare;
};> Modul de poziponare ~i regulile de verificare a respectarii abatarilor
admisibile pentru montare;
};> Masurile necesare pentru fixarea provizorie a elementelor;
};> Abaterile admisibile la montare.

Montarea elementelor prefabricate se va face sub conducerea ~i supravegherea

unui personal cu studii superioare in domeniul construcpilor ~i a responsabilului tehnic cu
( exceptia lucriirii. '
' Inainte de montare trebuie realizate urmatoarele:
};> V erificarea suprafetelor care vin in contact ~i a celor care intra in imbinare, in
special urmatoarele:
Respectarea conditiilor privind dimensiunile ~i forma(planeitate, rugozitate),
dupa caz;
Prelucrarea corespunzatoare(perierea cu perie de sarma ~i spalarea din
abundenta daca vin in contact cu betonul de monolitizare sau mortar de poza);
Starea de curatenie;
};> Tasarea pentru pozipa de a~ezare, cu repere atat pe zonele de a~ezare, cat ~i pe
elementele care se monteaza;
};> Verificarea cotei de nivel a suprafetei de a~ezare pe care se monteaza elementul;
};> Pregatirea mijloacelor provizorii de asigurare a stabilitapi elementului montat
pana la realizarea imbinarii definitive, daca este cazul.
 Pentru montarea elementelor prefabricate se vor folosi utilaje care sa asigure
montarea in conditii de securitate.
La ridicarea elementelor prefabricate se va executa in prealabi o ridicare
provizorie de pana Ia cca. 20 mm inaltime pentru a se verifica prinderea elementului in
dispozitiv.
Este interzisa montarea elementelor pe alte elemente, care nu au fost fixate
definitiv.
Indiferent de tipul elementului, la ridicarea ~i deplasarea orizontala in stare
suspendata a elementelor, trebuie utilizate cabluri sau funii pentru oprirea balansarii.
Inainte de inceperea asamblarii se vor examina, inca o data elementele
prefabricate, pentru a avea certitudinea ca acestea corespund din punct de vedere calitativ
cerintelor proiectului. De asemenea, este necesar sa se verifice concordanta dintre
lungimea reala a elementului ~i cea prevazuta in proiect.
Elementele prefabricate individuale vor fi amplasate pe aliniament ~i la panta din
desenele de executie. Mortarul de pozare dintre elementele podetului ~i fundatia din
beton va avea grosimea nominala de 30 mm pentru realizarea unei interblocari perfecte,
iar rostul din fundatie, sa coincida cu rostul dintre elemente. In sectiune , transversala
elementele prefabricate vor fi amplasate simetric fata de axul fundatiei din beton.
Dupa montarea elementelor prefabricate se va turna redierul din beton in grosime
de20 em.
Toate rosturile dintre sectiuni vor fi etan~ate cu materiale aprobate, in concordanta
cu desenele de executie. Tipul de material va fi aplicat in conformitate cu instructiunile
producatorului. Rostul dintre sectiuni va fi uniform pe tot perimetrul elementelor. Se
admite o toleranta de 1 em pentru rosturile dintre elementele prefabricate dar cu
continuizarea fundatiei ill cazul in care ultimul element montat se afla pe pamant.
Daca au fost prevazute orificii de ridicare pentru manipularea ~i montarea
elementelor, acestea vor fi umplute cu mortar expansiv sau dopuri de mortar preturnate
conice. Mortarul va fi finisat ~i egalizat pe interiorul elementului ~i va fi tratat
corespunzator pe exterior.
Cand vor fi folosite podete cu mai multe celule va fi lasat un spatiu nominal de
minim 40 mm intre sectiunile prefabricate alaturate. Dupa instalarea tronsoanelor de
capat, spatiul de 40 mm dintre tronsoanele paralele va fi in mtregime umplut cu mortar
sau tencuiala.
Umplerea nu va incepe pana cand materialele de etan~are ~i hidroizolatie nu au
atins proprietatile recomandate de producator.

8. MASURI DE PROTECTIA MUNCH

Se va respecta Regulamentul privind protectia ~i igiena muncii in constructii
publicate in Buletinul Constructiilor nr. 5-6-7-8 I 1993.
Pe parcursul lucrarilor muncitorii vor purta veste reflectorizante iar punctele de
lucru vor fi semnalizate corespunzator. _ _

1 ~~
•· Intoc~t ~
··.·
\~:~~~~e~ula· : C-
..... .
... ·'
! . i)l i . .

---_____.-P
, ,.
1/
 Caiet de sarcini

CUPRINS

PREVEDERI GENERALE

CAP.I. MATERIALE
ART.I. CONDITII TEHNICE PRIVIND MARCAJELE
ART.2. CONTROLUL CALITATI1 VOPSELEI PENTRU MARCAJE

CAP.II. TIPURI DE MARCAJE RUTIERE

ART.2.1. MARCAJE LONGITUDINALE
CAP.III. APLICAREA MARCAJELOR

CAP.IV. CONTROLUL EXECUTIEI SI RECEPTIA LUCRARILOR

ANEXA 1-Fisa tehnica. Vopsea de marcaj alba.

ANEXA 2- Fisa tehnica. Amorsa cu uscare Ia actiunea aerului

PREVEDERI GENERALE

Acest Caiet de Sarcini se refera Ia conditiile de realizare a marcajelor rutiere ~i contine conditiile tehnice
pe care acestea trebuie sa le indeplineasca.
Prezentul caiet de sarcini se aplica pentru investitia "REABILITARE DRUM JUDETEAN 665A, KM
1+650- KM 3+650, COMUNA BALANESTI, JUDETUL GORJ"
Antreprenorul va efectua, intr-un laborator autorizat. toate incercarile ~ i determinarile cerute de prezentul
Caiet de Sarcini ~i orice alte incercari ~i determinari cerute de Consultant.

Tn completarea prezentului Caiet de Sarcini, Antreprenorul trebuie sa respecte prevederile standardelor ~i

normelor in vigoare.

Antreprenorul trebuie sa se asigure ca prin toate procedurile aplicate, indepline~te cerintele prevazute de
prezentul Caiet de Sarcini.

Antreprenorul va inregistra zilnic date referitoare Ia executia lucrarilor ~i Ia rezultatele obtinute in urma
masuratorilor, teste lor ~i sondajelor.

leAP I. MATERIALE

!ART.l. 1. CONDITII TEHNICE PRIVIND MARCAJELE

Pentru marcajele rutiere pot fi utilizate urmatoarele materiale:

o Vopsea de marcaj ecologica, alba, de tip masa plastica, monocomponcnta, solubila in apa
(fara solventi organici) cu uscare Ia aer, penlru marcaje In pelicula continua sau In model
structural.
o Aceasta vopsea trebuie sa asigure vizibilitatea in orice conditii, atat ziua cat ~i noaptea.
Vopseaua va fi aplicata peste o amorsa corespunzatoare. Durata minima de serviciu a
marcajelor este de 18 luni. Se avea in vedere mentinerea calitatii ~i/sau refacerea
marcajelor rutiere pe toata durata garantiei.
o Calitatea vopselei va fi stabilita in conformitate cu specificatiile tehnice din Anexa 1.
o Calitatea amorsei va fi stabilita in conformitate cu ,F i~a tehnica" prezentata in Anexa 2.

Pentru toate materialele supuse aprobarii Consultantului, Antreprenorul va prezenta agrementul tehnic.

Pentru aprobarea lotului aprovizionat, Antreprenorul va prezenta Consultantului certificatele de calitate

eliberate de laboratoare autorizate [eel putin echivalent BAST (microbile) si LGA (vopsea)].

IART.l. 2. CONTROLUL CAI.ITATII VOPSELEI PENTRU MARCA1E

Prelevarea probelor ~i efectuarea incercarilor ~i determinarilor se vor face conform prevederilor

lnstructiunilor Tehnice pentru Marcaje Rutiere AND - CESTRIN.

lcAP.U. TIPU.RI D:E 1\-tAllCAJE R.UTIERE

IART.2. 1 . MARCAJE LONGITUDINALE
 Marcajele longitudinale sunt:
o de separare a sensurilor de circulatie pc drumurile cu doua benzi;
o de delimitate a benzilor;
ode delimitare a partii carosabile.

Aceste marcaje sunt reprezentate prin :

o linie simpla sau dubla continua;
o linie simpla sau dubla discontinua;
o linie dubla compusa dintr-o linie continua !?i una discontinua.

Marcaje longitudinale de separare a sensurilor de circulatie pe drumurile cu doua benzi

o Linie simpla discontinua; cu spatii intre segmente in functie de conditiiile drumului;

o Linie dubla compusa dintr-o linie conlinua !?i una discontinue, care permite depa!?irea
numai
pentru sensu! cu linie discontinua;
o Linie dubla continua, care nu permite depa!?irea.

Marcaje de delimitare a benzilor

o Linie discontinua; cu spatii intre segmente in functie de conditiile drumului.

o Marcaje de delimitare a partii carosabile
o Linii simple continui pe autostrazi, drumuri nationale !?i pe partea exterioara a curbelor
pericu loase;
o Linii simple discontinui pentru marcarea benzilor de accclerare, decelerate !?i de viraj fata
de benzile principale de circulatie.
o Marcaje pentru supralargirea in curbe

Pentru supralargiri < 1 m, toate supralargirile vor fi marcate pe partea interioara a curbei;

Pentru supralargiri > 1 m, partea interioara a curbei va ft marcata cu 1 m + 60% din diferenta peste 1 m, iar
banda de circulatie exterioara va fi marcata cu 40% din restul de peste 1 m.
H
ICAP.III. APLICAREA MARCAJELOR

Tnainte de inceperea lucrarilor de marcaj, se va executa un sector de proba in lungime de minim 200m.
Trecerea Ia executia propriu-zisa a lucrarilor se va face doar dupa aprobarea Consultantului.

Marcajele rutiere, realizate din vopsea de marcaj alba , ecologica, monocomponenta. solubila in apa.
trebuie sa garanteze vizibilitatea in orice conditii atat pe timp de zi cat !?i pe timp de noapte.

Vopseaua va fi aplicata pe amorsa corespunzatoare. Grosimea filmu lui marcajului va fi de 600 ~m. La
executia marcajelor cu vopsea, suprafata partii carosabile trebuie sa fie uscata iar temperatura
mediului ambiant sa fie de min.+ 15°C.
Lucrari pregatitoare

Lucrarea poate sa inceapa Ia aprobarea Consultantului. dupa obtinerea tuturor autorizatiiilor legale.

Trasarea marcajelor

Trasarea punctelor va fi tacuta pe partea carosabila folosind mijloacele de trasare corespunzatoare;

o Suprafetele vor fi bine curatate ~i uscate inainte de inceperea aplicarii marcajului;
o Suprafetele marcate anterior vor fl curatate mecanic;
o Amorsa ~i vopseaua vor fi aplicate conform instruqiunilor producatorului.
Consultantul va verifica trasarea inainte de a se face marcajul final.

La executia marcajului rutier, se va tine seama de urmatoarele:

o Tipul imbracamintii rutiere ~i rugozitatea suprafetei;
o Cartea marcajului (filmul marcajului);
o Tehnologia de marcaj (pre-marcaj, pregatire utilaj, pregatire suprafata, pregati re vopsea)
o Dozaj de vopsea, dozaj de microbile

Executia lucrarilor se face conform instructiunilor producatorului. astfel:

o pre-semnalizarea sectorului
o marcarea
o pozare conuri pentru protectia vopselei ude
o protejarea vopselei ude impotriva deteriorarii marcajului pana Ia uscare;
o recuperarea conurilor.

Operatiunea de marcaj va fi semnalizata cu indicatoare ~i mijloace de avertizare luminoase. Oprirea

lucrarilor de marcaj trebuie sa se faca in conditii care sa nu pericliteze continuitatea traficului rutier.

Fiecare categorie de marcaj se executa conform SR 1848 I 7 - 2015.

fn timpul executarii marcajului rutier se fac verificari ale dozajului de vopsea ~i microbile.
Banda de marcaj trebuie sa aiba un contur clar delimitat, cu microbile repartizate uniform pe lungimea ~i
latimea benz ii de vopsea.

ICAP. IV. CONTROLUL EXECUTIEI SI RECEPTIA LUCRARlLOR

Cu 14 zile inainte de inceperea lucrarilor, Antreprenorul va supune aprobarii Consultantului, Procedura de

Executie a marcajului.

Procedura va contine, fara a se limita. urmatoarele:

o masuri care sa asigure amestecul uniform al vopselei;
o verificarea periodica a grosimii pcliculei de vopsea, a cantitatii ~i distributiei
microbilelor.
 Controlul calitatii vopselei $8 a microbilelor va fi efectuat de un laborator autorizat desemnat de
Beneficiar; costul testelor va fi suportat de Antreprenor.
Antreprenorul va respecta dozajele date de laborator, corectate in functie de trafic, tipul ~i caracleristicile
suprafetei drumului, ~i conditiile de mediu.

Receptia lucrarilor de marcai

Tn vederea rcceptiei lucrarilor de marcaj, se vor face urmatoarele verificari:

o geometria benzii de marcaj, conform SR 1848 I 7-2004;
o dozajele de vopsea ~i microbile ~i grosimile peliculei ude ~ i dupa uscarea acesteia.
Anexa 1:

FISA TEHNICA- Vopsea de marcaj alba, ecologica, mono-componenta, diluabila cu apa (fara
solventi organici), reflcctorizanta pe suprafete uscate ~i ude

Caracteristicile vopselei lichide

tipul de liant Acrylic
densitate conform producatorului
substante nevolatile minimum 85%
vascozitate conform producatorului
cenu~a (%) Ia 450°C conform producatorului
durata de depozitare minimum 6 luni

Caracteristicile pcliculogcne
Buletin BAST min. 4 Mio pentru film ud:
grosimea filmului de 2000 pm (test de uzura)
raport BAST nr.
retro-reflexie min. 150mcd/Lx/m2
pe suprafata uscata
factor de luminanta min. 0,40
coeficient SRT min.40
rezistenta Ia uzura min. 85%
grosimea peliculei neuscate 2000 11m
tipul microbilelor buletin BAST
dozajul microbilelor g/m= buletin BAST

Timpul de uscare a peliculei buletin BAST

Efectul ploii dupa uscare conform producatorului
Garantia vopselei ~i a microbilelor
Vopsca buletin LGA- BAST
Microbile Certiflcat Lloyd sau alt laborator european agreat de beneficiar

Conditii de aplicare

Temperatura pe durata aplicarii

aer conform producatorului
 sol conform producatorului
Higrometrie conform producatorului
Dilutie conform producatorului
Ma~ina de marcaj conform producatorului

Toxicitate ~i protectia mediului conform prevederii 91 /1 55/EWG

Reguli de transport, prelucrare conform producatorului
~i depozitarea in siguranta

Anexa2:

FISA TEHNICA - Amorsa cu uscare Ia actiunea aerului

Este folosita pentru a asigura aderenta Ia suprafata drumului, a vopselei pentru marcajul final. Amorsa va fi
aplicata pe suprafete bituminoase noi ~i vechi sau pe marcajul rutier vechi.

Caracteristicile amorsei
Tipul de liant acrylic
Densitate conform producatorului
Vascozitate conform producatorului
Durata de depozitare minimum 6 luni

Conditii de aplicare
Temperatura aerului conform producatorului
Temperatura suprafetei conform producatorului
Umiditate relativa (o/o) conform producatorului
Modul de aplicare conform producatorului
Grosimea peliculei neuscate conform producatorului

Timp de uscare max. 3-6 minute

Efectul ploii dupa uscare max. 15 minute
Toxicitate ~i protectia mediului conform prevederii 91/155EWG
Reguli de transport, prelucrare
~i depozitarea in siguranta conform producatorului
 Caiet de sarcini CSS - SEMNALIZARE RUTIERA

CUPRINS

GENERALITATI

CAP.I. TIPURI DE INDICATOARE, DIMENSIUNI

ART.!. TIPURI DE INDICATOARE

ART.2. DIMENSIUNILE INDICATOARELOR

CAP.IL CONFECTIONAREA INDICATOARELOR

CAP .III. CONFECTIONAREA SI VOPSIREA STALPILOR
CAP.IV. CONTROLUL EXECUTIEI SI RECEPTIA LUCRARILOR
4.1. ANALIZA FOTOMETRICA

4.2. CARACTERISTICI MECANICE

4.3. VERIFICAREA REZISTENTEI LA FACTOR! I DE MEDIU

4.4. CONTROLUL EXECUTIEI PANOURILOR

CAP.V. RECEPTIA LUCRARILOR

PREVEDERI GENERALE

Prezentul caiet de sarcini se aplica pentru investitia "REABILITARE DRUM JUDETEAN 665A, KM 1+650-KM
3+650, COMUNA BALANESTI, JUDETUL GORJ" Acest Caiet de Sarcini se refera la confectionarea, instalarea si
receptia indicatoarelor rutiere. Caietul contine clasificarea dupa dimensiuni, simboluri, forme si prescriptii
tehnice pe care indicatoarele trebuie sa le indeplineasca.
Toate indicatoarele de circulatie vor fi in conformitate cu prevederile din SR 1848/1, 2 ~i 3-2011.
Antreprenorul va efectua, intr-un laborator autorizat, toate incercarile ~i determ inarile cerute de prezentul
Caiet de Sarcini ~i orice alte incercari ~i determinari cerute de Consultant.

In completarea prezentului Caiet de Sarcini, Antreprenorul trebuie sa respecte prevederile standardelor ~i

normelor in vigoare.
 Antreprenorul trebuie sa se asigure ca prin toate procedurile applicate, indepline~te cerintele prevazute
de prezentul Caiet de Sarcini. Antreprenorul va inregistra zilnic date referitoare Ia executia lucrarilor Ia
rezultatele obtinute in urma masuratorilor, testelor 9i sondajelor.

I CAP. I. TIPURI DE INDICATOARE, DIMENSIUNI

I ART.l.l TIPURIDEINDICATOARE
VNDICATOARE DE AVERTJZARE

Sunt:
o triunghiuri echilaterale cu chenar ro9u, prezentand o figura de culoare neagra pe fond alb.
o dreptunghi sau sageata ro9ie indicand ditectia curbei, pe fond alb.

IINDICATOARE DE REGLEMENTARE
Indicatoare de prioritate:
o Sageti albe cu chenar ro9u;
o Triunghi echilateral alb cu chenar ro~u .
o Octagon de culoare ro9ie cu inscriptia STOP de culoare alba ;
o Patrat galben cu chenar alb pentru a indica drum cu prioritate:
o Cere cu chenar ro9u cu doua sageti. una ro9ie 9i alta alba:
o Patrat pe fond albastru cu doua sageti una ro~ie ~i alta alba.

I Indicatoare de interdictie sau restriectie:

Cere cu chenar ro9u, cu inscriptii negre sau ro~ii pe fond alb sau albastru.

:Cere cu inscriptii pe fond albastru.

I lndtcat<xu e de onentare s t m formare

Sunt panouri dreptunghiulare sau sageata, cu inscris sau simboluri, pe fundal:
o verde pentru autostrazi;
o albastru pentru celelalte drumuri;
o galben pentru devieri temporare.

I Indicatoare de orientare:
De forma dreptunghiulara sau sageata, cu inscrisuri (denumire localitati. etc.) de culoare alba pe fond
verde sau albastru.
 lndicatoare de informare

De forma patrata sau dreptunghiulara. pe fond albastru, cu simboluri pentru utilitati: trecere de pietoni.
punct sanitar, autostrada, restaurant, telefon, service etc.

Pe indicatoarele care preced nodurile rutiere de pe autostrada, denumirile localitatilor Ia care se ajunge
prin alte catcgorii de drum uri decat autostrazile, vor fi Tnscrise pe un camp albastru cu chenar alb, distinctiv
de fondul verde al indicatorului.

Semne aditionale

De forma dreptunghiulara sau patrata, montate sub indicatoare, pentru atentionarea conducatorilor auto
asupra unor particularitati ale tronsoanelor de drum.

I ART.1 .2 DIMENSIUNILE INDICATOARELOR

Dimensiunile indicatoarelor vor fi conform SR 1848/1-2011 si SR 1848/2-2011.

Pe autostrada si Ia nodurile rutiere se vor folosi indicatoare de dimensiuni foarte mari iar pe restul
drumurilor se vor folosi indicatoare de dimensiuni marL

I CAP.II.CONFECTIONAREA INDICATOARELOR
Toate indicatoarele se vor confectiona din aluminiu, cu dimensiunile ~i formele descrise in prezentul Caiet
de Sarcini.

lndicatoarele de forma triunghiulara, rotunda, dreptunghiulara cu dimensiunea maxima sub 1 m, precum ~i

cele Tn forma de sageata, se vor executa din tabla de aluminiu cu grosimea min. 2 mm, avand conturul
ranforsat prin dubla Tndoire.

Panourile dreptunghiulare sau patrate, cu dimensiunea cea mai mica de eel putin 1 m, se executa din
profile din aluminiu, Tmbinate pe verticala.

Cerintele pentru aluminiu sunt urmatoarele:

o pentru tabla: 99,5 HD (conform standardelor romane~ti)
o pentru profile: ALMGSI - 0,5 F 22 (conform DIN)

Prinderile se vor face prin ~uruburi. ~uruburile ~i piesele de fixare pe stalpi, vor fi protejate anticoroziv.
Spatele indicatorului ~i rebordul se vopsesc Tn culoarea gri. Marginile indicatoarelor vor fi dublu ambutisate.

Pregatirea suprafetei indicatoarelor in vederea aplicarii foliei retro-reflectorizante se face conform

recomandarilor producatorului foliei.
 Tipurile de folii retro-reflectorizante care se aplica pe indicatoarele rutiere:
o Clasa 3- , diamant'- peniru autostrazi:
o Clasa 2 - ,intensitate mare" - peniru drumuri curopene:
o Clasa 1 - ,engineering grade" - pentru alte drumuri.

In cazul folosirii foliei diamant", tinand cont de rigiditatea foliei, se recomanda:

Pentru indicatoarele cu inscriptii , pentru fond se folose~te un film colorat transparent in care se decupeaza
inscriptionarea, iar folia ,.diamant" sea plica pe panou sub filmul respectiv

Pentru indicaloarele curente (triunghi, cere, romb, patrat) inscriptionarea se va face prin serigrafie
(Paragraf scos de GT din varianta engleza).

ICAP.III.CONFECTIONAREA SI VOPSIREA STALPILOR

Pentru stalpii care sustin panouri triunghiulare, rotunde ~i in forma de sageata , cat ~i pentru panourile
patrate sau dreptunghiulare, cu dimensiunea maxima sub 1 m, se vor folosi tuburi de o~el de min. 3 mm
grosime, cu diametrul de 48-51 mm sau stalpi de tip Q.

Antreprenorul poate propune Consultantului spre aprobare tipul de stalp pe care dore~te sa i1 fo loseasca.
Pentru dispozitivele de sustinere a panourilor cu dimensiunea minima de peste 1 m, se vor utiliza tuburi de
otel sau profile; dimensiunile vor varia corespunzator suprafetei panoului.

Caracteristicile acestor panouri vor fi specificate in Detaliile de Execu~ie. Stalpii vor fi prin~i in fundatie din
beton C 8 I 10. Suporturile panourilor vor fi vopsite cu vopsea gri, efectuandu-se toate grunduirile ~i
amorsele necesare.

I~AP.IV.CONTRIDLUL EXECU'IIEI SI RECEPTIA LUCRARILOR

Cele trei clase de folii retro-reflectorizante folosite in Romania sunt urmatoarele:
o Clasa I ,Engineering grade", compusa din microbile de sticla incorporate intr-
un material transparent pe baza de ra~ina:
o Folia are adeziv pe ambele fete ~i se aplica Ia cald sau Ia rece:
o Clasa 2 ,lntensitate mare", Ia fel ca ~i Clasa 1, cu un strat de aer intre stratul de
microbile ~i fa~a exterioara a foliei:
o Clasa 3 ,Diamant", Ia fel ca ~i Clasa 2, dar sunt folosite prisme din sticla in loc
de microbile.

fncercarile constau in:

o analiza fotometrica;
o incercari mecanice
o rezistenta Ia medii agresive.
o Pentru toate foliile supuse aprobarii Consultantului, Antreprenorul va prezenta
agrementul
tehnic.
 o Prelucrarea ~i aplicarea foliilor retro-reflectorizante se vor face Tn conformitate cu
instrutiunile producatorului.
o Probele de folii pentru Tncercare vor fi montate pe placute din alum iniu de 2 mm grosime,
pastrate Ia temperatura de 23 oc ± 2oc ~i umiditate relativa de 50% ± 5%, timp de 24 ore
inainte de Tncercare.
o Rezultatele Tncercarilor se exprima ca o medie a eel putin trei 3 determinari a trei 3
mostre
testate in conditii similare.

14, 1. ANALIZA FOTOMETRICA

IDeterminarea coeficientului de retro-reflexie R

o Coeficientul de retro-reflexie R permite determinarea nivelului vizibilitatii pe timp de

noapte. Coeficientul de retro-reflexie R se exprima in Cd I Lux I m2
0
o Testele vorfi realizate pe probe de 150 mm x 150 mm,la unghiuri de incident~ a sursei
luminoase de 5°, 30° ~i 40° fata de normala Ia folie, ~i Ia unghiuri de receptie a de 0,2°,
0,33°, 1o, 2° fata de fasciculul incident.
0
o Coeficientul de retro-reflexic R va fi masurat Tn conformitate cu Publicatia CIE nr. 54/1982
- Retro-reflexia pentru sursa de lumina A (temperatura culorii 2856° K va fi exprimata in
cd/lux/m 2 ). Valoarca R va fi o medie a citirilor efectuate Tn diferite puncte de pe
suprafata mostrei. Valorile mini me admise sunt prezentate Tn Tabelele A 1, ~i A2.
Pentru foliile albe cu culori transparente, R va fi eel pupn 70% din valorile R pentru
foliile colorate din Tabelele A 1 si A2.

Tabel A1 : Raportul minim R de retro-reflexie (Cd/Lux/m 2 )

lluminare: CIE- Standardul de iluminare A

a Alb Galben Ro$u Verde Albastru Maro Rorlocaliu

Folii clasa 1
5° 70 50 14 5 9 4 1 25
0.2° - 3oo.....,..............3 a···-·--22·-·-·--(3-- ··-·:{s---············1.i_ . . . .-····a~3· ·······-· ·-··- ·······7····- -····
,. ,,,_,~_,,,,,__ MOri- ' " ' ' "_ _ _, _ r iO OooOooOOo " '"""'OriONO• >~-----•• •<•O-ou wor ior iouoriOrioNoriorioriOriowoN o-Nooooooow 0'- '''''''r i -"'""- ""riOri - - -'" '" '" "' ' "" -'' ,,,,.,,,,,____, ,,,,_ , _ _ O
ririori----·-•••--·--••••---
400 10 7 4 1,5 0,5 0,1 2,2
5° 50 35 10 7 2 0,6 20
o.33° 36~. -- ............2 ..4. . . . . . . . --..- 16 ........... 4 -- --·3- ........ . . . . ..1 ... . . ...... ·--6~-2····· ···-1---·····:;rs--·---- .-
...........:-:::--- --- -···- - ..-- ...........,_ ,____ .................................................. 1-- . ··----..·- ·· - ------··-····. ·- .......,,_____ ......,,____________ _
40° 9 6 1,8 1,2 0,4 - 2,2
5° 12 7,5 2 1,5 0,5 0,2 1,7
0 - - - - · - - · · - · - · · - · - - · · - ·" "'""" ........ - ..- ............ - - · · - - - - · - -· · · · - - · · - - - - - -..- ................. ··- - -...........- - - - - - - - - - - - - · - - - - -

1 300 6 3,5
-------- · - - - - - - - ---- -· - - - - - - ---- ---------
1 0,7 0,2 0,1
--f----...:.___ , _ _ __ __
1,0
40° 2 1 0,7 0.5 0,1 - 0,7
5°0 5 3 0.8
...... - ............. · - - - - -- - - - -.. ·-·----·-----·-····-- ... -
0,6 0,2 -
....·- - - - !-· - · -·..................... ............_ ...........,_ _
1,2
_ , · - - -....·--·- - ---··
30 y ........--....
2,5 1.5 0.4 1.3 0.1 - 0,6
·----- ........................-- ···---·····-········---------....... . . . .. ............- ....·------ ................-............. . . . ..---·····-
4o 1.5 1 0,3 0,2 0.4
 a a Alb Galben Rosu Verde Albastru Maro Portocaliu
Folii clasa 2
5" 250 _1]0 45 145 20 12 100
--
0.2° 30" 150 100 25 25 11 8,5
-- ---- 60
40" 1 10 70 15 12 8 5 29
5" 180 122 25 21 14 8,5 65
-·----- ----------· ·---·-·-··..--..··-·-·-·-· --·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·· ----··--- ---··--··--·-·- - - ----··· · · · ·-····--·-···-
0.33" 30" 100 67 14 12 8 5 40
..- - : · -
40"
-------·- -- ·--------·-- -----------
95 64 13 11 7 3 20
5" -------
------- 15 ------·9 ·--·--bL_r-· 2 05 o,.: L_ .._.__4.t~L__
10 30" ___I&_ - -..-45 Q!~·---- 25,_ _
--·---- L" : . . - -·-·
1 5 1
--·-·--·-·-·- _____ --~~-----
40" 4,5 3 1 0,5 0,2 0, 1 2
5" 5 3 0,8 0.6 0,2 0,2 1,5
------
2" 30" 2,5 1,5 0.4 0,3 0,1 0,1 0,9
---
40" 1,5 1 0,3 0.2 - - 0.8

Tabel A2: Coeficientul minim de retro-reflexie pentru culoarea alba- folii clasa 3

.o 0,33 0,5 1.0 1,5 2,0

a= 5" ~-r----=~--r---=~---i--~~----r---~~---t---~~-----
R 310 280 70 18 6,2
a =15" _a~--- o.33 ·-- -·- o,5 1.o ______ --~-
5 ____ -·-·--~--·-·-···-·-
R 300 230 65 17 4,7
a =30" ....a~--·· ·····-··_Q~~---·-··- ________ g~~--------- __________!.~.Q_ . ___ -----··-~·~·~·---· · ······-· ·-··-··· "'"' "'-~.~-~-·-····-···········-
R 150 100 31 9 3.5
i'i = 40" ~~-----0.!.3
_3___ ._______ ~_
.5_ _-+-_ _1_,0 1,5 2,0
_.R 83 50 I 13·- ---- 4 1,7

Coeficientul minim de retro-reflexie in comparape cu culoarea alba Ia foliile clasa 3 :

Galben IRosu Portocaliu IAibastru Verde Verde 2

Raportul fata de
0,8 0,25 0,5 0,05 0,1 0,07
culoarea alba

Pentru seria de folii galbene cu vopsea email ro~u transparent, R va fi de eel putin 50% din valoarea
culorii ro~ii din Tabelele A 1 si A2.

Scopul testelor este de a:

o masura vizibilitate pe timp de noapte;
o evalua degradarea retro-reflexiei Tn timp pentru diferite conditii de mediu;
o stabili nivelul de retro-reflexie Ia expirarea Duratei de Garantie;
o stabili frecventa Tnlocuirii indicatoarelor;
o evalua comportamenlul general al folii lor retro-reflexive serigrafiate cu cerneala
transparenta.
Culoarea

Culoarea foliilor retro-reflectorizante va fi determinata pe mostre de 50 x 50 mm aplicate pe placute de

aluminiu. Culoarea va fi masurata cu un colormetru conform Publicatiei C IE nr. 15.2, 1986. Mostra va fi
iluminata cu o sursa de iluminare standard 065, sub un unghi de 45° fata de normala probei ~~ cu o directie
de masurare de 0°(geometria de masurare 45/0).

Pentru folilie reflectorizante de diferite culori, domeniile de culoare se determina din coordonatele punctelor
de colt ale diagramei CIE 1931 . T abelele 81, 82 ~~ 83 prezinta campurile cromatice pentru folii retro-
reflectorizante.

ICoordonate cromatice
Tabel 81 - Folii de clasa 1 si 2
Culoare cromatica
I 2 3 4
X 0 305 0,335 0.325 0.295
Alb
y 0 315 0 345 0,355 0,325
X 0,494 0,470 0,513 0,545
Gal ben -------
y -- · - - - - -1--------·-·---·---·--·
0,505 0,480 0,437 0,454
X 0,660 0,610 0,638 0,690
Ro~u y --
0,340
Mo-NO-~

------------
0,340
·------~·-··---·--·-·-

0,312
----·------
0,310
X 0.110 0,170 0,170 0,110
Verde - ··---·
y -------·- ·- ·--~----- --· -------·-·--·- ---------
0,415 0,415 0.500 0,500
X 0,130 0160 0,160 0,130
Albastru y --
0,090
-- 0,090 0,140 0.140
·--·-

Tabel 82- Folii de clasa 3- ziua

Culoare cromatica Factor de
I 2 3 4 luminozitale
X 0,305 0,335 0,325 0,295
Alb ----- . >/- 0,40
y 0,315- 0,345 0,335 0,325

Gal ben
X
y
______
0,494 ,._ 0,470 0,513
-----·-·-·-···· ---···
' " ' " ' - ' " ' " ' " ' - ' "' ' " " ' " -
0.545
·------------- >/- 0,24
0.505 0,480 0.437 0,454

Ro~u
X
----·--·-·-·-·
0,735
y ·-·-·-·-·----·-·-·-·
0,265
0,700
..-·- ---·--·-·-·-·----·-·
0,250
0,610
0,340
...--
._ , , __ ___
0.660
..,,,

0,340
>/- 0,03

Portocaliu
X
'"'"'"-

y
0.610
0,390
0.535
---------
0,375
0,506 ,.,_
------ ""'"'"'"'"'"'"'"'"'"'"'"
0,404
__ 0,570
0.429
>/- 0,12

X 0,110 0.170 0.170 0.110

Verde y -------- 0,415 0.415 0.500 0.500
>/- 0,03

X 0,170 0,220 0.245 0,210

Verde2 y >/- 0,01
0,525 0,450 0.480 0.550
X 0,130 0,160 0,160 0,130
Albastru >/- 0,01
y 0,090 1 0,090 0,140 0,140
 Tabel 83- Folii de clasa 3- noapiea

]
Culoare cromatica
---·----·------------ ·- ···-----·-· .......................... ......._
2
,_ ...
3
_ ....................................--------···--------
4
X 0.475 0,360 0,369 0.515
Alb ····-y -··-· ·----- ····· 6~452 -----·---- ··-·-·--6~4'1"5"'- --- -·----0.370_ _____ --------·-·6,469"'"- -·-
Gal ben

X 0,652 0,620 0.712 0,735

Ro~u --y---- -----o:34if___ -· o,348___ -- o,255 · --·· o,265_____
X 0,645 0.613 0,565 0.595
Portocaliu ······------ ··-·-·- ····~" '""-·-·---· ···--· ·-·-·-·-·-·-·- ·-·--·-·-·-·-·-··--········· ··-···· ·············--·····-···...-··--·-·-·-·-·-·- ····-·--····--·-·----·-·-··- ··--···-·-·············-
y 0,355 0,355 0,405 0.405
X 0,007 0,200 0,322 0,193
Verde v ---······--a ·;57·a··-·-·-·-·--- -···---··a.5oa··-·- ·-··--···-- -o·~59o _____ -·--·--···-··--o)s2··-------
X 0,007 0,200 0,322 0,193
Verde 2 . ·-·-····-·-·-· ...----·-·-·-·-·-·--·-----·-·-·-·-·-··---·-- ·-·--·------····-·-················· · - ------------··
y 0,570 0.500 0,590 0,782
X 0,033 0.180 0,230 0,091
Albastru 1-----1---------- - ---r------ - - : . - - --1
y 0,370 0,370 0,240 0,133

Tabel C- Coordonatele cromatice pentru folii Qri si neQre non-retro-reflexive

Culoare cromatica Factor de iluminare
-·-- --··-·--.......- -.......·--------·-·······-.. ·- -..·-···-------· ·----·-·······--·-··-·- -· ...,........................... __ _ ----------
1 2 3 4 Maxim Minim
Gri 0,08 0,10

X 0,300 0,385 0,345 0,260

Negru y <0,02 <0,02
0,270 0,355 0,395 0,320

4.2. CARACTERISTICE MECANICE

!Adeziunea Ia suport

Foliile retroreflectorizante trebuie sa prezinte o aderenta foarte buna Ia suport.

Testul consta In verificarea unor mostre de 100x150 mm; folia va fi desprinsa cu o lama pe o suprafata de
20x20 mm; restul foliei va fi desprinsa manual; adezivitatea se considera corespunzatoare daca fol ia este
distrusa In timpul desprinderii.

!Rezistenta Ia soc

Testul consta in verificarea unor mostre de 150x150 mm; 0 bila de otel cu diametrul de 51 mm !?i
greutatea de 540 g este lasata sa cada de Ia o lnaltime de 250 mm; folia se considera corespunzatoare
daca nu prezinta desprinderi ~i/sau fisuri vizibile.
 4.3. VER1FICAREA REZISTENTEI LA FACTOR!! DE MEDIU

Rezistenla Ia caldura uscata

Mostrele de testare avand dimensiunile de 75 x150 mm se mentin 24 ore in etuva Ia temperatura de

71 o ± 3° C, apoi se conditioneaza 2 ore Ia temperatura camerei, dupa care se poate interpreta testul. Testul
este considerat corespunzator daca mostra nu prezinta defecte de tipul fisurii, cojiri sau desprinderi de
suport.

I Rezistenta Ia {rig

Mostrele, avind dimensiunile de 75 x 150 mm se pastreaza timp de 72 ore in congelator Ia temperatura de -

35" ± 3" C, dupa care se conditioneaza 2 ore Ia temperatura camerei !?i se interpreteaza testul. Testul este
considerat corespunzator daca mostra nu prezinta defecte de tipul fisuri, cojiri sau desprinderi de suport.

I Rezistenta Ia coroziune

Sc dizolva clorura de sodiu in proportie de 5% in apa distilata Ia 35• ± 2°C.

Mestre de 150x 150 mm; supuse Ia pulverizare cu solutia salina in 2 cicluri a cate 22 ore. Dupa fiecare
ciclu, mostrele vor fi lasate eel putin 2 ore Ia uscare, Ia temperatura camerei.
Pentru exam in are, mostrele vor fi spa late cu apa distilata !?i uscate.
Folia se considera corespunzatoare daca nu prezinta degradari vizibile Ia suprafata. iar coeficientul de
retro-reflexie :;;i campurile cromatice sunt conform Tabelelor A, B :;;i C.

IRezistenla Ia intemperii
Mostrele vor fi expuse in diferite zone climatice pe parcursul a doi ani, cu fata catre sud si inclinate Ia 45° .
Suprafetele vor fi spa late periodic pentru a indeparta praful.

Rezultatul testului se considera necorespunzator daca:

Exista degradari vizibile Ia suprafata cum ar fi ba:;;ici, cojiri, fisuri sau desprinderi de suport;

R pentru unghiul a = 0.33• si 13 = 5" este mai mic decat valorile din tabelul A inmultite cu urmatorii factori :
o Folie Clasa 1 50%
o Folie Clasa 2 80%
o Folie Clasa 3 valorile R sunt mai mici decat valorile prezentate in Tabelul D, de mai
jos:

TabeiD

a· a• Culoare

Alb Galbcn Rosu Portocaliu Alhastru Verde Verde2

0,33 5 248 198 62 124 12 25 17
0,33 30 120 96 30 60 6 12 8
1 5 56 45 14 28 3 6 4

1 30 25 20 6 13 1,3 2,5 1,8

Valorile cromatice sunt in afara campurilor de culori 3 sau 4
Faclorii de luminozitate sunt mai mici decat valorile minime prezentate in Tabelul C de mai sus.

14.4. CONTROLUL EXECUTIEI PANOURILOR

Pentru tipurile de folie supuse aprobarii Consultantului, Antreprenorul va prezenta acestuia certificatul de
calitate ~i agrementul tehnic.

La fabricarea indicatoarelor de circula,ie din folii retro-refiectorizante, acestea trebuie aplicate pe suportul
de aluminiu conform recomandarilor producatorului. Daca se folosesc suporturi vopsite, acestea se vor
vopsi cu o vopsea cu mare rezisten'a Ia exterior.
Certificatul de calitate va reflecta rezultatele incercarii de expunere limp de 5 ani in condiW atmosferice.

lndicatoarele vor fi marcate durabil ~i clar, pe spate, cu urmatoarele date:

o Date de identificare a producatorului sau vanzatorului;
o Tipul de materiale retro-refiectorizante folosite;
o Data asamblarii panoului.

Dupa terminarea instalarii semnalizarii, aceasta va fi supusa aprobarii Consultantului.

Tn urma verificarii se incheie un proces verbal de recep,ie.

fNroCMIT.
'. ' '

\·;.~ :_mo.;~E~~rLAT
\ ·. "v.. :·_
' , . '' . "")t.....' .. ,,
·c , ..
I
~ . ...
 CAIETE DE SARCINI
Obiectul : Pod pe DJ655A km 2+853.900
 CAIET DE SARCINI

Denumirea lucrarii: REABILITARE DRUM JUDETEAN 665A, KM 1+650-

KM 3+650, COMUNA BALANESTI, JUDETUL GORJ

Obiectul: Pod pe DJ 665A km 2+853.900 (km 2+800- conform viabilitate drumuri

judetene C.J. Gorj) in loc. Balanesti, jud Gorj

CUPRINS

CAP I. LUCRARI DE BETON Sl BETON ARMAT

CAP II. ARMATURI PENTRU BETOANE

CAP Ill. CONFECTII METALICE

1.PREVEDERIGENERALE

La executia lucrarilor se vor respecta prevederile din normativele s1

standardele in vigoare care reglementeaza executia.
Conditii generale pentru executant:

Prevederile prezentului capitol sunt obligatorii pentru toate unitatile de executie

care participa Ia realizarea lucrarii.
Nerespectarea acestor prevederi atrage dupa sine intreruperea lucrarilor si
refacerea lor. Constructorul este raspunzator de pagubele rezultate din aceste
intreruperi si de refacerea lucrarilor necorespunzatoare.
Antreprenorul raspunde direc de calitatea materialelor introduse in lucrare si de
executia de calitate a tuturor lucrarilor in conformitate cu planurile de executie si
prevederile din caietul de sarcini.
Toate conditiile tehnice de calitate cuprinse in prezentul capitol sunt extrase din
prescriptiile tehnice in vigoare Ia data elaborarii proiectului a caror aplicare este
obligatorie.
Dispozitiile de ~antier date de beneficiar, consultant, proiectant sau autoritatea
responsabila cu calitatea lucrarilor, respectand normele legale in v1goare, au
aceea~i putere ca si proiectul.

In cazul in care un rezultat provenit dintr-o verificare vizuala sau incercare

efectuata pe parcurs referitoare Ia rezistenta, stabilitatea, durabilitatea sau
functionalitatea lucrarilor depaseste in sens defavorabil abaterile admisibile
prevazute in proiect sau in prescriptiile tehnice, decizia asupra continuarii
lucrarilor nu poate fi luata decat pe baza acordului dat in scris de beneficiar cu
acordul proiectantului.

Este interzis a se proceda Ia executarea de lucrari care, sa ascunda sau sa

inglobeze defecte ale structurilor de rezistenta, sau care sa impiedice accesul si
repararea corecta sau consolidarea acestora.
Nu se considera valabile procesele verbale de receptie calitativa incheiate
numai de constructor.

2
Nu se adm ite trecerea Ia o noua faza de executie inainte de incheierea
procesului verbal referi tor Ia faza precedenta , daca aceasta urmeaza sa devina
lucrare ascunsa . Daca se constata neconcordante fata de proiect sa u fata de
prevederile prescriptiilor, se vor stabili si consemna masurile necesa re pentru
remediere.
2. TRASAREA LUCRARI LOR
Trasarea pe teren consta in determ inarea, materia lizarea si reperarea
elementelor caracteristice care definesc amplasamentul si axele acestor lucrari.
Lucrarea va fi inceputa numai dupa efectuarea operatiilor de predare-
primire a amplasamentului, consemnata intr-un proces verbal de delegatii
beneficiarului si executantului.
lnainte de inceperea lucrarilor se va verifica intreaga trasare pe teren, atat
in ansamblu cat si pe fiecare obiect in parte.
Verificarea trasarilor si reperelor, include si verificarea dimensiunilor si
cotelor partii din lucrare executata anterior, ampriza drumurilor si a platformelor
existente in zona, a alter lucrari fata de care s-au raportat elementele proiectului.
In cazul depa~irii abaterilor admisibile, lucrarile nu pot fi incepute sau
continuate decat cu acordul scris al proiectantului.
3. SAPATURI Sl UMPLUTURI
La lucrarile de sapaturi se vor verifica:
- corespondenta dintre natura straturilor intalnite si prevederile proiectului
- dimensiunea si pozitia conturului fundatiilor (Ia radiere) si amplasarea
coloanelor in conformitate cu proiectul si cu abaterile admisibile
- cotele de incepere si de terminare sapaturilor.

- realizarea pantelor longitudinale si transversale prevazute in proiect,

precum si a alter dispozitive de colectare si evacuare a apelor ( epuizmente etc).
- existenta unor posibilitati de dizlocari, lunecari , a unor infiltratii sau
izvoare care nu au fost prevazute in proiect.

Verificarile pe parcurs se vor efectua pentru toate elementele constructiei

si se vor inregistra in procese verbale de lucrari ascunse.
In cazul in care apar infiltratii, izvoare, dislocari, lunecari neprevazute in
proiect, executantul lucrarilor va instiinta pe beneficiar si pro iecta nt pentru a lua
impreuna si in eel mai scurt timp masurile necesare.
3
 Caracteristicile terenului de fundare si ale pamantu rilo r de umplutura se
verifica pe baza proceselor verbale incheiate pe parcu rsu l executiei, Ia ca re se
anexeaza rezultatele determinarilor de laborator si masurile indicate de
proiectant in cazul unor neconcordante fata de situatia prevazuta Ia proiecta re.
La realizarea umpluturilor se vor verifica pe parcurs:

- calitatea pamantului intrebuintat, care trebuie sa fie d in aceea~i categorie

cu eel prevazut in proiect sau admis de prescriptiile tehnice specifice; se admite
o abatere de ± 5% din compozitia straturilor granulare prescrise

- eliminarea stratului vegetal

- formele geometrice si pozitia elementelor, inclusiv drenuri, santuri de
garda, trepte de infratire
- asigurarea gropilor de imprumut (inclusiv scurgerea din ele a apelor din
precipitatii)
- respectarea tehnologiei de compactare, inclusiv a grosimii straturilor
elementare
Verificarea compactarii umpluturilor se va face pe tot timpul lucrarilor,
rezultatele tuturor verificarilor inregistrandu-se in procese verbale de lucrari
ascunse.
4. MATERIALE PENTRU BETOANE
4.1 . Cimenturi

Nu se admite folosirea de ciment fara buletin de calitate si incercarile cerute de

standardele in vigoare.
Conditiile de livrare, transport si depozitare ale cimentului sunt prevazute
in codul de practica NE012-99 (cap. 4- Materiale utilizate Ia prepararea
betoanelor).
Cimentul se livreaza in vrac sau ambalat in saci de hartie, insotit de un certificat
de calitate.

Cimentul livrat in vrac se transporta in vagoane cisterna, autocistema,

containere sau vagoane inchise, destinate exclusiv acestui produs.
Transportul cimentului ambalat in saci se face in vagoane inchise sau
camioane acoperite.

4
Cimentul se va intrebuinta in ordinea datelor de fab ricatie . Nu se ad mite
utilizarea in lucrare a cimenturi lor dupa un interval ma i ma re de 60 de z ile de Ia
livrare.
Cimentul ramas in depozit un timp mai indelungat nu va putea fi intrebuintat
decat dupa verificarea starii de conservare si in conformitate cu prevederile din
Normativul NE 012-99.
Daca se constata ca cimentul din depozit s-a alterat, va fi evacuat din depozit
fiind interzisa folosirea lui Ia prepararea betoanelor.
Verificarea calitatii cimentului se va face conform prevederilor din NE 012-99.
Metodele de incercare sunt reglementate prin NE 012-99.
4.2. Agregate

Pentru prepararea betoanelor avand densitatea aparenta normala

cuprinsa intre 2201 si 2500 kg/me se folosesc agregate grele, provenite din
sfaramarea naturala si/sau concasarea rocilor.
Pentru prepararea betoanelor, curba de granulozitate a agregatului total
se stabileste astfel incat sa se incadreze functie de dozajul de ciment si
consistenta betonului - in zona recomandata conform ANEXEI 1.4 din Codul de
practica NE 012-99.
a} Producerea si livrarea agregatelor
Detinatorii de balastiere/cariere sunt obligati sa prezinte Ia livrare
certificatul de calitate pentru agregate si certificatul de conformitate eliberat de
un organism de certificare acreditat.
Statiile de producere a agregatelor (balastierele) vor functiona numai pe
baza de atestat eliberat de o comisie interna in prezenta unui reprezentant
desemnat.
Pentru obtinerea atestatului, statiile de producere a agregatelor trebuie sa
aiba un sistem propriu de asigurare a calitatii (sau sa functioneze in cadrul unui
agent economic cu sistem de asigurare a calitatii care sa cuprinda si aceasta
activitate) care sa fie cunoscut, implementat, si sa asigure cal ita tea produsului
livrat Ia nivelul prevederilor din reglementari, comenzi, sau contracte.
Pentru aceasta , statiile de producere a agregatelor trebuie sa dispuna de:
- autorizatiile necesare exploatarii balastierii si documentele care sa dovedeasca
natura zacamantului.
- documentele cu privire Ia sistemul de asigurare a calitatii adoptat (de exemplu :

5
manualul de calitate, procedu ri generale de sistem , proceduri operationale, plan
de calitate, regulament de functionare, fisele posturilor, etc).
- depozite de agregate , cu platforme amenajate si avand compartimente
separate
si marcate pentru numarul necesar de sorturi rezultate.
- utilaje de sortare etc., in buna stare de functionare
- personal care va avea cunostintele si experienta necesare pentru acest gen de
activitati ce se va dimensiona in concordanta cu prevederile sistemului de
asigurare a calitatii.
- laborator autorizat sau dovada colaborarii prin conventie sau contract cu alt
laborator autorizat.
Comisia de atestare interna va avea urmatoarea componenta:
- presedinte - conducatorul tehnic al agentului economic (cu studii de
specialitate) sau in lipsa acestuia un specialist atestat de MLPAT ca
"Responsabil tehnic cu executia" , angajat permanent sau in regim de
colaborare.
- membrii.
- specialist cu atributii in domeniul controlului de calitate.
-specialist cu atributii in domeniul de mecanizare.
- seful laboratorului autorizat al unitatii tutelare sau al laboratorului cu care s-a
incheiat o conventie sau un contract de colaborare.
Specialistul din domeniul mecanizarii va putea fi angajat in regim de
colaborare pentru participarea Ia actiunile privind atestarea balastierei si va avea
cunostintele necesare verificarii tehnice a utilajelor si aparaturii utilizate.
Verificarile periodice se vor face trimestrial de catre comisie de atestare
pentru mentinerea conditiilor avute in vedere Ia atestare si functionaera
sistemului de asigurare a calitatii.
In vederea rezolvarii neconformitatilor constatate cu ocazia auditului
intern, a verificarilor trimestriale, sau a inspectiilor efectuate de organismele
abilitate, agentui economic (statia de preparare agregate sau forul tutelar) va lua
masuri preventive sau corective dupa caz. Aducerea Ia indeplinire a actiunilor
corective se comunica in maximum 24 ore organului constatator pentru a decide
in conformitate cu prevederile urmatoare.
In situatia constatarii unor deficiente cu implicatii asupra calitatii
agregatelor se vor lua urmatoarele masuri:

6
OPRIREA livrarii de agregate pe ntru betoane daca se constata eel putin una din
urmatoarele deficiente;
- deteriorarea peretilor padocurilor de depozitare a agregatelor.
- deteriorarea platformei de depozitare a agregatelor.
- lipsa personalului calificat ce deserveste statia;
- nerespectarea instructiunilor de intretinere a utilajelor.
- alte deficiente ce pot afecta nefavorabil calitatea agregatelor.
OPRIREA functionarii statiei de producere a agregatelor in baza uneia din
urmatoarele constatari :
- dereglarea utilajelor de sortare/spalare a agregatelor.
- obtinerea de rezultate necorespunzatoare privind calitatea agregatelor.
- nerespectarea efectuarii incercarilor conform reglementarilor in vigoare.
- nefunctionarea sistemului de asigurare a calitatii.
In aceste cazuri reluarea activitatii in conditii normale se va face pe baza
reconfirmarii certificatului de atestare de catre comisia de atestare.
Agregatele ce sunt utilizate Ia prepararea betoanelor care vor fi expuse in
medii umede trebuie verificate in prealabil prin analiza reactivitatii cu alcaliile din
beton.
b) Transportul si depozitarea
Agregatele nu trebuie sa fie contaminate cu alte materiale in timpul
transportului sau depozitarii.
Depozitarea agregatelor trebuie facuta pe platforme betonate avand pante
si rigole de evacuare a apelor. Pentru depozitarea separata a diferitelor sorturi
se vor crea compartimente cu inaltime corespunzatoare pentru evitarea
amestecarii cu alte sorturi. Compartimentele se vor marca cu tipul de sort
depozitat.
Nu se admite depozitarea direct pe pamant sau pe platforme balastate.
c) Controlul calitatii agregatelor
Controlul calitatii agregatelor este prezentat in ANEXA VI. 1 a Codului de
practica NE 012-99.
Se vor folosi agregate de rau sau cribluri de natura silicioasa, curate , nu se
admit impuritati (argila, materii organice, etc).
Conditiile de procurare , livrare, depozitare, transport si man ipulare vor
corespunde prevederilor din Normativul NE 012-99 .
7
 4.3 . Apa
Apa utilizata atat Ia prepararea betoanelor cat s1 Ia stropi rea lor trebuie sa
satisfaca conditiile din ST AS 790-84.

4.4. Aditivi

Utilizarea aditivilor Ia prepararea betoanelor are drept scop :

- imbunatatirea lucrabilitatii betoanelor destinate executari i elementelor cu
armaturi dese, sectiuni subtiri, inaltime mare de turnare .
- punerea in opera a betoanelor prin pompare.
- imbunatatirea gradului de impermeabilitate pentru elementele expuse Ia
intemperii sau situate in medii agresive.
- imbunanatirea comportarii Ia inghet- dezghet.
- realizarea betoanelor de clasa superioara .
- reglarea procesului de intarire, intarziere sau accelerare de priza in functie de
cerintele tehnologice .
- cresterea rezistentei si a durabilitatii prin imbunatatirea structurii betonului.
Aditivii trebuie sa indeplineasca cerintele din reglementarile specifice sau
agrementele tehnice in vigoare.
Utilizarea aditivilor Ia prepararea betoanelor este obligatorie in cazurile
mentionate in tabelul urmator.

NNr.
Categoria de betoane Aditiv Observatii
crt

Betoane supuse Ia inghet-

11 Antrenor de aer
dezghet repetat

Dupa caz:
Betoane cu permeabilitate Reducator de apa,
22 - intens reducator
red usa plastifiant
-superplastifiant

Dupa caz:

Betoane expuse in conditii - intens reducator

Reducator de apa,
33 de agresivitate intensa si
plastifiant -superplastifiant
foarte intensa

- inhibator de coroziune

8
---------- - --
Betoane de rezistenta,
Plastifiant sau Tasarea betonu lui:T3 -
44 avand clasa cuprinsa intre
superplastifiant T3ff4 sau T4ff5- T5
C12/25 si C30/37 inclusiv

Superplastifiant-
Betoane executate monolit
55 intens reducator de
avand clasa C35/45
apa

Betoane fluide - cu tasare

66 S uperpl astifiant
egala cu T5

Betoane masive
(plastifiant)
77 Betoane turnate prin
Superplastifiant +
tehnologii speciale (fara
intarzietor de priza
vibrare)

Betoane turnate pe timp Intarzietor de priza +

88
ca lduros super plastifiant

Betoane turnate pe timp Anti-inghet +

99
friguros accelerator de priza

Betoane de rezistente mari Acceleratori de

110
Ia termene scurte intarire

In cazurile in care desi nu sunt mentionate in tabel, executantu l apreciaza ca

din motive tehnologice trebuie sa foloseasca obgligatoriu aditivi de un anum it tip,
va solicita avizul proiectantului si includerea acestora in documentatia de
executie.
Stabilirea tipului de aditivi sau a combinatiei de aditivi se va face dupa caz de
Proiectant, Executant sau Furnizori de beton, luand in considerare
recomandarile din tabel, ANEXA 1.3 si ANEXA 1 A - pet. 3.2.2. din Codul de
practica NE 012- 99.
In cazurile in care se folosesc concomitent doua tipuri de aditivi a caror
compatibilitate si comportare impreuna nu este cunoscuta, este obligatorie
efectuarea de incercari preliminare si avizul unui institut de specialitate.
Conditiile tehnice pentru materialele componente (altele decat cele
obisnuite) prepararea, transportul, punerea in lucrare si tratarea betonului, vor fi
stabilite de Ia caz Ia caz in functie de tipul de aditiv utilizat si vor fi mentionate in
fisa tehnologica de betonare.
4.5 Adaosuri
Adaosurile sunt materiale anorganice fine ce se pot adauga in beton in
cantitati de peste 5% substanta uscata fata de masa cimentului, in vederea
imbunatatirii caracteristicilor acestuia sa u pentru a realiza proprietati speciale.
Adaosuril e pot imbunatati urmatoarele caracteristici ale betoanelor:

9
lucrabilitatea, gradul de impermeabilitate, rezistenta Ia agenti chimici agresivi.
Exista doua tipuri de adaosuri :
- inerte , inlocuitor partial al partii fine din agregate , caz in care se reduce cu cca .
10% cantitatea de nisip 0-3 mm din agregate. Folosirea adaosulu i inert conduce
Ia imbunatatirea lucrabilitatii si compactitatii betonului.
- active, caz in care se conteaza pe proprietatile hidraulice ale adaosulu i.
Adaosuri active sunt: zgura granulata de furnal, cenusa, praful de silice, etc.
In cazul adaosurilor cu proprietati hidraulice, Ia calculul raportului A/C se ia
in considerare cantitatea de adaos din beton ca parte lianta .
Utilizarea adaosurilor se face in conformitate cu reglementarile tehnice
specifice in vigoare, agremente tehnice sau pe baza unor studii intocmite de
laboratoarele de specialitate.
Conditiile de utilizare, conditiile tehnice pentru materiale componente,
prepararea, transportul, punerea in lucrare si tratarea betonului se stabilesc de
Ia caz Ia caz, functie de tipul si proportia adaosului utilizat.
Adaosurile nu trebuie sa cantina substante care sa influenteze negativ
proprietatile betonului sau sa provoace corodarea armaturii.
Utilizarea cenuselor de termocentrala se va face numai pe baza unor
aprobari speciale cu avizul sanitar eliberat de organismele abilitate ale
Ministerului Sanatatii.
Transportul si depozitarea adaosurilor trebuie facuta in asa fel incat
proprietatile fizico - chimice ale acestora sa nu sufere modificari.
5. CERINTE DE BAZA PRIVIND COMPOZITIA BETONULU I
Prescriptiile din prezentui capitol sunt corespunzatoare compozitiei
betonului stabilita in modul amestec de beton proiectat Ia statie de producator
printr-un laborator autorizat.
Conditii generale
Alegerea componentilor si stabilirea compozitiei betonului proiectat se face
de catre producator pe baza unor amestecuri preliminare stabilite si verificate de
catre un laborator autorizat. In absenta unor date anterioare se recomanda
efectuarea unor amestecuri preliminare . In acest caz , producatorul stabileste
compozitia betonului astfel incat sa aiba o consistenta necesara, sa nu segrege
si sa se compacteze usor. Betonul intarit trebuie sa corespunda cerintelor
tehnice pentru care a fost proiectat si in mod special sa aiba rezistenta Ia
compresiune ceruta. In aceste cazuri, amestecurile de proba ale betonului in
sta re intarita trebuie sa fie su puse incercarilor pentru determinarea

10
caracteristicilor pentru care au fost proiectate . Betonul trebuie sa fie durabil , sa
realizeze o buna protectie a arm aturii.
Date privind compozitia betonului
In cazul amestecului proiectat trebuie specificate urmatoarele date de baza:
a) Clasa de rezistenta.
b) Dimensiunea maxima a granulelor agregatelor.
c) Consistenta betonului proaspat.
d) Date privind compozitia betonului (de exemplu raportui AIC maxim, tipul si
dozajul minim de cimenf), functie de modul de utilizare a betonu lui (beton
simplu, beton armat, conditiile de expunere etc. In concordanta cu prevederile
Codului de practica NE 012-99.
Statia de betoane s i utilizatorul
Statia de betoane si utilizatorul au obligatia de a livra, respectiv de a
comanda beton numai pe baza unor comenzi in care se va inscrie tipul de beton
si detalii privind compozitia betonului conform celor de mai sus, programul si
ritmul de livrare precum si partea de structura in care se va folosi.
Livrarea betonului trebuie insotita de un bon de livrare -transport beton.
Compozitia betonului se stabileste · si/sau se verifica de un laborator
autorizat; stabilirea compozitiei betonului trebuie sa se faca:
- Ia intrarea in functiune a unei statii de betoane.
- Ia sch imbarea tipului de ciment si/sau agregate.
- Ia schimbarea tipului de aditiv.
- Ia pregatirea executarii unor elemente ale podului care necesita un beton cu
caracteristici deosebite de cele curent preparate, sau de clasa egala sau mai
mare deC 20/25.
Cerinte privind consistenta betonului
Lucrabilitatea reprezinta capacitatea betonului proaspat de a putea fi
turnat in diferite conditii prestabilite si a fi compactat corespunzator.
Lucrabilitatea se apreciaza pe baza consistentei betonului.
Consistenta betonului proapsat poate fi determinata prin urmatoarele
metode: tasarea conului, remodelare VE - BE, grad de compactare si ras pandire
conform prevederilor Codului de practica NE 012-99 Capitolul 7 .1 .1 . si ANEXA
1.4 tabele 1.4.3. si 1.4.5.

11
 Cerinte privind granu lozitatea agregatelor
Se vor respecta prevederile capitolului 6.2 .2. din Codu l de practica NE
012-99.
Cerinte privind alegerea tipului, dozajulu i de ciment si raportului AJC
Recomandari privind alegerea tipului de ciment sunt preze ntate in ANEXA
1.2 din Codul de practica NE 012-99.
Raportul A/C este stabilit functie de conditiile de rezistenta impuse
betonului.
Valorile orientative sunt date in ANEXA 1.4 tabelul 1.4.2. din Codul de
practica NE 012-99.
Alegerea compozitiei se face prin incercari preliminare urmarindu-se
realizarea cerintelor.
Cerinte privind alegerea aditivilor si adaosurilor
Aditivii si adaosurile vor fi adaugate in amestec numa1 1n asemenea
cantitati incat sa nu reduca durabilitatea betonului sau sa produca coroziunea
armaturii.
Utilizarea aditivilor se face conform prevederilor ANEXEI 1.3 din Codul de
practica NE 012-99 pe baza instructiunilor de folosire ce trebuie sa fie in acord
cu reglementari specifice sau agremente tehnice bazate pe determinari
experimentale.
In ANEXELE 1.4 si 1.5 din Codul de practica NE 012-99 se prezinta
recomandari privind stabilirea compozitiei betoanelor.
6. PREPARAREA BETONULUI
Personalul implicat in activitatea de producere si control al betonului va
avea cunostintele si experienta necesare si va fi atestat intern pentru aceste
genuri de activitati.
Se vor respecta prevederile articolului 9 .1.1. din Codul de practica NE
012-99.
Statia de betoane este o unitate care produce si livreaza beton, fiind dotata cu
una sau mat multe instalatii (sectii) de preparat beton sau betoniere.
Certificarea calitatii betonului trebuie facuta prin grija producatorului in
conformitate cu metodologia si procedurile stabilite pe baza Legii 10 a calitatii in
constructii din 1995 si a Regulamentului privind certificarea calitatii in constructii.
Statiile de betoane vor functiona numai pe baza de atestat eliberat Ia
punerea in functiune conform prevederilor Codului de practica NE 012-99.

12
 La dozarea materialelor componente ale betonului se admit urmatoarele
abateri:
- agregate ±3%
- ciment si apa ±2%
- adaosuri ±3%
- aditivi ±5%
Amestecarea si incarcarea in mijiocul de transport:
Pentru amestecarea betonului se pot folosi betoniere cu amestecare
fortata sau cu cadere Iibera. In cazul utilizarii agregatelor cu granule mai mari de
40 mm, se vor folosi numai betoniere cu cadere Iibera.
Prin amestecare trebuie sa se obtina o distributie omogena a materialelor
componente si o lucrabilitate constanta.
Ordinea de introducere a materialelor componente in betoniera se va face
incepand cu sortul de agregate cu granula cea mai mare.
Amestecarea componentilor betonului se va face pana Ia obtinerea unui
amestec omogen . Durata amestecarii depinde de tipul si compozitia betonului,
de conditiile de mediu si de tipul instalatiei.
Durata de amestecare va fi de eel putin 45 sec. de Ia introducerea
ultimului component.
Durata de amestecare se va majora dupa caz pentru :
- utilizarea de aditivi sau adaosuri.
- perioade de timp friguros.
- utilizarea de agregate cu granule mai mari de 31 mm.
- betoane cu lucrabilitate red usa (tasare mai mica de 50 mm ).
Se recomanda ca temperatura betonului proaspat Ia inceperea turnarii sa
fie cuprinsa intre soc si 30°C.
Durata de incarcare a unui mijloc de transport sau de mentinere a
betonului in buncarul tampon va fi de maximum 20 minute.
La terminarea unui schimb sau Ia intreruperea prepararii betonului pe o
durata mai mare de o ora este obligatoriu ca toba betonierei sa fie spalata cu jet
puternic de apa sau apa amestecata cu pietris si apoi imediat golita complet.
In cazul betonului deja amestecat (preparat Ia statii, fabrici de betoane)
utiliza torul (executantul) trebuie sa aiba informatii de Ia producator in ceea ce
priveste compozitia betonului pentru a putea efectua turnarea si tratarea

13
betonului in conditii corespunzatoare, pentru a putea evalua evolutia in timp a
rezistentei si durabilitatii betonului din structura.
Aceste informatii trebuie furnizate utilizatorului inainte de livra re sau Ia
livrare. Producatorul va furniza utilizatorului Ia cerere, pentru fiecare livrare a
betonului urmatoarele informatii de baza :
- denumirea statiei (fabricii) producatorului de beton.
- denumirea organismului care a efectuat certificarea de conformitate a
betonului, seria inregistrarii certificatului si conform punctului 9.2.2 . actul
doveditor al atestarii statiei din Codul de practica NE 012-99.
- data si ora exacta Ia care s-a efectuat incarcarea (si daca este cazul
precizarea orei Ia care s-a realizat primul contact intre ciment si apa).
- numarul de inmatriculare al mijiocului de transport.
- cantitatea de beton (me).
Bonul de livrare trebuie sa dea urmatoarele date:
a) Pentru amestecul (compozitia) proiectat (a):
- clasa de rezistenta.
- clasa de consistenta a betonului.
- tipul, clasa, precum si dozajul cimentului.
- tipul de agregate si granula maxima.
- tipurile de aditivi si adaosuri.
- date privind caracteristici speciale ale betonului, de exemplu gradul de
impermeabilitate, gelivitate, etc. Toate datele privind caracteristicile betonului
vor fi notate in conformitate cu prevederile punctului 6.1.1.2. din Codul de
practica NE 012-99.
Aceste informatii pot proveni din catalogul producatorului de beton care
trebuie sa cantina informatii cu privire Ia rezistenta si consistenta betonului,
dozare si alte date relevante privind compozitia betonului.
b) Pentru amestecul prescris:
- detalii privind compozitia betonului, de exemplu, continutul de ciment si tipurile
de aditivi sau adaosuri.
- clasa de consistenta.
In ambele cazuri trebuie consemnate in bonul de livrare data si ora sosiri i
betonului Ia punctul de lucru , confirmarea de primire a betonului, temperatura
betonului Ia livrare si temperatura mediului ambiant.

14
 Dupa maximum 30 zile de Ia livrarea betonu lui, producatorul este obligat
sa elibereze un certificat de calitate pentru betonul marfa .
Rezultatele necorespunzatoare obtinute pentru probele de beton intarit vor
fi comunicate utilizatorului in termen de 30 zile de Ia livrarea betonului.
Aceasta conditie va fi consemnata obligatoriu in contractu! incheiat intre
parti.
7. TRANSPORTUL Sl PUNEREA IN OPERA A BETONULUI
7 .1. Transportul betonului
Transportul betonului trebuie efectuat luand masurile necesare pentru a
preveni segregarea, pierderea componentilor sau contaminarea betonului.
Mijioacele de transport trebuie sa fie etanse, pentru a nu permite
pierderea laptelui de ciment.
Transportul betoanelor cu tasare mai mare de 50 mm se va face cu
autoagitatoare, iar a betoanelor cu tasare de maxim 50 mm, cu autobasculante
cu bena, amenajate corespunzator.
Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, vagoneti,
benzi transportoare, jgheaburi sau tomberoane.
Pe timp de arsita sau ploaie, in cazul transportului cu autobasculante pe
distanta mai mare de 3 km, suprafata Iibera de beton trebuie sa fie protejata,
astfel incat sa se evite modificarea caracteristicilor betonului urmare a modificarii
continutului de apa.
Durata maxima posibila de transport depinde in special de compozitia
betonului si conditiile atmosferice. Durata de transport se considera din
momentul incarcarii mijiocului de transport si sfarsitul descarcarii acestuia, si nu
poate depasi valorile orientative prezentate in tabelul de mai jos, pentru
cimenturi de clasa 32,5/42,5 decat daca se utilizeaza aditivi intarzietori.
Durata maxima de transport a betonului cu autoagitatoare

Temperatura amestecului Durata maxima de transport (minute)

de beton (°C)
cimenturi de clasa 32,5 cimenturi de clasa > 42,5

1oo < t <30° 50 35

t< 10° 70 50

In general se recomanda ca temperatura betonului proaspat, inainte de

15
turnare, sa fie cuprinsa intre (5 - 30tC.
In situatia betoanelor cu temperaturi mai mari de 30°C sunt necesare
masuri suplimentare precum : stabilirea de catre un institut de specialitate sau un
laborator autorizat a unei tehnologii adecvate de preparare, transport, punere in
opera si tratare a betonului si folosirea unor aditivi intarzietori eficienti etc.
In cazul transportului cu autobasculante , durata maxima se reduce cu 15
minute fata de limitele din tabel.
Ori de cate ori intervalul de timp dintre descarcarea si reincarcarea cu
beton a mijioacelor de transport depaseste o ora precum si Ia intreruperea
lucrului, acestea vor fi curatate cu jet de apa, in cazul agitatoarelor, acestea se
vor umple cu cca . 1 me de apa si se vor roti cu viteza maxima timp de 5 minute
dupa care se vor goli complet de apa .
7.2. Pregatirea turnarii betonului
Executarea lucrarilor de betonare poate sa inceapa numai daca sunt
indeplinite urmatoarele conditii:
a) intocmirea procedurii pentru betonarea obiectului in cauza si acceptarea
acesteia de catre investitor.
b) sunt realizate masurile pregatitoare, sunt aprovizionate si verificate
materialele componente (agregate, ciment, aditivi, adaosuri, etc) si sunt in stare
de functionare utilajele si dotarile necesare, in conformitate cu prevederile
procedurii de executie in cazul betonului preparat pe santier.
c) sunt stabilite si instruite formatiile de lucru, in ceea ce priveste tehnologia de
executie si masurile privind securitatea muncii si PSI.
d) au fost receptionate calitativ Iuera riie de sapaturi, cofraje si armaturi ( dupa
caz).
e) in cazul in care, de Ia montarea Ia receptionarea armaturii, a trecut o perioada
indelungata (peste 6 luni), este necesara o inspectare a starii armaturii de catre
o comisie alcatuita din beneficiar, executant, proiectant care va decide
oportunitatea expertizarii starii armaturii de catre un expert sau un institut de
specialitate si va dispune efectuarea ei; in orice caz, daca se constata prezenta
frecventa a ruginei neaderente, armatura - dupa curatire - nu trebuie sa prezinte
o reducere a sectiunii sub abaterea minima prevazuta in standardele de produs;
se va proceda apoi Ia o noua receptie calitativa .
f) suprafetele de beton turnat anterior si intarit, care vor veni in contact cu
betonul proaspat, vor fi curatate de pojghita de lapte de ciment (sau de
impuritati); suprafetele nu trebuie sa prezinte zone necompactate sau segregate
si trebuie sa aibe rugozitatea necesara asigurarii unei bune legaturi intre cele

16
doua betoane .
g) sunt asigurate posibilitati de spalare a utilajelor de transport si punere 1n
opera a betonului .
h) sunt stabilite, dupa caz , si pregatite masurile ce vor fi adoptate pentru
continuarea betonarii in cazul interventiei unor situatii accidentale (statie de
betoane si mijioace de transport de rezerva, sursa suplimentara de energie
electrica, materiale pentru protejarea betonului, conditii de creare a unui rost de
lucru ect. ).
i) nu se intrevede posibilitatea interventiei unor conditii climatice nefavorabile
(ger, ploi abundente, furtuna, etc.).
j) in cazul fundatiilor, sunt prevazute masuri de dirijare a apelor provenite din
precipitatii, astfel incat acestea sa nu se acumuleze in zonele ce urmeaza a se
betona.
k) sunt asigurate conditiile necesare recoltarii probelor Ia locul de punere 1n
opera si efectuarii determinarilor prevazute pentru betonul proaspat, Ia
descarcarea din mijlocul de transport.
1) este stabilit locul de dirijare a eventualelor transporturi de beton care nu
indeplinesc conditiile tehnice stabilite si sunt refuzate.
In baza verificarii indeplinirii conditiilor de mai sus, se va consemna
aprobarea inceperii betonarii de catre: responsabilul tehnic cu executia,
reprezentantul beneficiarului si in cazul fazelor determinante proiectantul, , in
conformitate cu prevederile programului de control a calitatii lucrarilor - stabilite
prin contract.
Aprobarea inceperii betonarii trebuie sa fie reconfirmata, pe baza unor noi
verificari, in cazurile in care:
- au intervenit evenimente de natura sa modifice situatia constatata Ia data
aproba rii (intemperii, accidente, reluarea activitatii Ia lucrari sistate si
neconservate ).
- betonarea nu a inceput in intervalul de 7 zile de Ia data aprobarii. lnainte de
turnarea betonului, trebuie verificata functionarea corecta a utilajelor pentru
transportul local si compactarea betonului.
Se interzice inceperea betonarii inainte de efectuarea verificarilor si
masurilor indicate mai sus.
7.3. Reguli generate de betonare
Betonarea unei constructii va fi condusa nemijlocit de conducato rul tehnic
al punctului de lucru. Acesta va fi permanent Ia locul de turnare si va

17
supraveghea respectarea stricta a prevederilor prezentului cod si procedurii de
executie.
Betonul va fi pus in lucrare Ia un interval cat mat scurt de Ia aducerea lui Ia
locul de turnare . Nu se admite depasirea duratei maxime de transport si
modificarea consistentei betonului.
La turnarea betonului trebuie respectate urmatoarele reguli generale:
a) cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidariile - care vor veni in contact cu
betonul proaspat - vor fi udate cu apa cu (2-3) ore inainte si imediat inainte de
turnarea betonului, dar apa ramasa in denivelari va fi inlaturata.
b) din mijlocul de transport, descarcarea betonului se va face in: bene, pompe,
benzi transportoare, jgheaburi sau direct in lucrare.
c) daca betonul adus Ia locul de punere in lucrare nu se incadreaza in limitele de
consistenta admise sau prezinta segregari, va fi refuzat fiind interzisa punerea
lui in lucrare; se admite imbunatatirea consistentei numai prin folosirea unui
superplastifiant.
d) inaltimea de cadere Iibera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 3,00 m -
in cazul elementelor cu latime de maximum 1,00 m- si 1 ,50 m, in celelalte
cazuri, inclusiv elemente de suprafata (placi, fundatii, etc.).
e) betonarea elementelor cofrate pe inaltimi mai mari de 3,00 m se va face prin
ferestre laterale sau prin intermediul unui furtun sau tub (alcatuit din tronsoane
de forma tronconica), avand capatul inferior situat Ia maximum 1,50 m de zona
care se betoneaza .
f) betonul trebuie sa fie raspandit uniform in lungul elementului, urmarindu-se
realizarea de straturi orizontale de maximum 50 em inaltime si turnarea noului
strat inainte de inceperea prizei betonului turnat anterior.
g) se vor lua masuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armaturilor
fata de pozitia prevazuta, indeosebi pentru armaturile dispuse Ia partea
superioara a placilor in consola; daca totusi se vor produce asemenea defecte,
ele vor fi corectate in timpul turnarii.
h) se va urmari cu atentie inglobarea completa in beton a armaturii,
respectandu-se grosimea stratului de acoperire, in conformitate cu prevederile
proiectului.
i) nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii in timpul betonarii si nici
asezarea pe armaturi a vibratorului.
j) in zonele cu armaturi dese se va urmari cu toata atentia umplerea completa a
sectiunii, prin indesarea laterala a betonului cu sipci sau verge le de otel,
concomitent cu vibrarea lui; in cazul in care aceste masuri nu sunt eficiente, se

18
vor crea posibilitati de acces lateral al betonului, pnn spatii care sa perm ita
patrunderea vibratorului .
k) se va urmari comportarea si mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor si
sustinerilor acestora, luandu-se masuri operative de remediere in cazul unor
deplasari sau cedari.
1) circulatia muncitorilor si utilajului de transport in timpul betonarii se va face pe
podine astfel rezemate incat sa nu modifice pozitia armaturii; este interzisa
circulatia directa pe armaturi sau pe zonele cu beton proaspat.
m) betonarea se va face continuu, pana Ia rosturile de lucru prevazute in proiect
sau procedura de executie.
n) durata maxima admisa a intreruperilor de betonare, pentru care nu este
necesara luarea unor masuri speciale Ia reluarea turnarii, nu trebuie sa
depaseasca timpul de incepere a prizei betonului; in !ipsa unor determinari de
laborator, aceasta se va considera de 2 ore de Ia prepararea betonului - in cazul
cimenturilor cu adaosuri - si respectiv 1 ,5 ore, in cazul cimenturilor fara adaos.
o) in cazul cand s-a prod us o intrerupere de betonare mai mare, reluarea tumarii
este permisa numai dupa pregatirea suprafetelor rosturilor, conform cap. 13
"Rosturi de lucru" din Codul de practica NE 012-99.
p) instalarea podinilor pentru circulatia lucratorilor si mijioacelor de transport
local al betonului pe planseele betonate, precum si depozitarea pe ele a unor
schele, cofraje sau armaturi este permisa numai dupa 24 - 48 ore, in functie de
temperatura mediului si tipul de ciment utilizat (de exemplu 24 ore daca
temperatura este de peste 20°C si se foloseste ciment de tip I de clasa mai
mare de 32,5).
Betonarea diferitelor elemente de constructie este prezentata in procesul
tehnologic aferent proiectului.
7.4. Compactarea betonului
Betonul va fi astfel compactat incat sa cantina o cantitate minima de aer
oclus.
Compactarea betonului este obligatorie si se poate face prin diferite
procedee, functie de consistenta betonului, tipul elementului etc.
In general compactarea mecanica a betonului se face prin vibrare.
Se admite compactarea manuala (cu maiul, vergele sau sipci, in paralel,
dupa caz cu ciocanirea cofrajelor) in urmatoarele cazuri:
- introducerea in beton a vibratorului nu este posibila din cauza dimensiunilor
sectiunii sau desimii armaturii si nu se poate aplica eficient vibrarea extema.
- intreruperea functionarii vibratorului din diferite motive, caz in care betonarea
trebuie sa continue pana Ia pozitia corespunzatoare a unui rost.

19
- se prevede prin reglementari speciale (beton flu id, betoane monogranulare).
In timpul compactarii betonului proaspat se va avea grija sa se evite
deplasarea si degradarea armaturilor si/sau cofrajelor.
Betonul trebuie compactat numai atata timp cat este lucrabil.
Detalii privind procedeele de vibrare mecanica sunt prezentate in ANEXA
IV.2 din Codul de practica NE 012-99.
7 .5. Rosturi de lucru si decofrare
In masura in care este posibil, se vor evita rosturile de lucru organizandu-
se executia astfel incat betonarea sa se faca fara intrerupere Ia nivelul respectiv
sau intre doua rosturi de dilatatie.
Cand rosturile de lucru nu pot fi evitate, pozitia lor va fi stabilita prin proiect
sau procedura de executie si se vor respecta prevederile Codului de practica NE
012-99.
Elementele de constructii pot fi decofrate atunci cand betonul a atins o
anumita rezistenta care este prezentata in documentatia de executie tinand cont
de prevederile Codului de practica NE 012-99.
8. TRATAREA BETONULUI DUPA TURNARE
In vederea obtinerii proprietatilor potentiale ale betonului, zona suprafetei
trebuie tratata si protejata o anumita perioada de timp, functie de tipul structurii,
elementului, conditiile de mediu din momentul tumarii si conditiile de expunere in
perioada de serviciu a structurii.
Tratarea si protejarea betonului trebuie sa inceapa cat mai curand posibil
dupa compactare .
Acoperirea cu materiale de protectie se va realiza indata ce betonul a
capatat o suficienta rezistenta pentru ca materialul sa nu adere Ia suprafata
acoperita.
Tratarea betonului este o masura de protectie impotriva: uscarii
premature, in particular, datorita radiatiilor solare si vantului.
Protectia betonului este o masura de prevenire a efectelor:
- antrenarii (scurgerilor) pastei de ciment datorita ploii ( sau apelor curgatoare ).
- diferentelor mari de temperatura in interiorul betonului.
- temperaturilor scazute sau inghetului.
- eventualelor socuri sau vibratii care ar putea conduce Ia o diminuare a
aderentei bet on - armatura ( dupa intarirea betonului).

20
 Principalele metode de tratare/protectie sunt:
- mentinerea in cofraje .
- acoperirea cu materiale de protectie, mentinute in stare umeda.
- stropirea de pelicule de protectie.
Durata tratarii depinde de:
- sensibilitatea betonului Ia tratare.
- temperatura betonului.
- cond itiile atmosferice in timpul si dupa tratare.
- cond itiile de serviciu, inclusiv de expunere, ale structurii.
Se va tine cont de prevederile Codului de practica NE 012-99.
9. CONTROLUL CALIT'ATII LUCR'ARILOR

1. Fazele procesului de executie a lucrarilor de beton si beton armat cand

aceste lucrarii devin ascunse controlul calitatii acestora trebuie sa fie
consemnat in registrul de procese verbale de lucrari ascunse incheiate intre
beneficiar si constructor.
Nu se admite trecerea Ia o noua faza de executie, inainte de incheierea
procesului verbal de Ia faza precedenta, daca aceasta urmeaza sa devina
ascunsa.
In procesele verbale de lucrari ascunse se vor preciza verificarile
efectuate, concluziile referitoare Ia rezultatele incercarilor si se va stabili daca se
admite trecerea Ia executarea fazei urmatoare.
2. Dupa cofrarea unui element se va intocmi un procesul verbal al lucrarii
ascunse unde se vor consemna constatarile cu privire Ia:
-realizarea elementelor de sustinere si sprijin
-incheierea corecta a elementelor cofrajelor si asigurarea etanseitatii necesare
-cotele si dimensiunile geometrice ale elementului ce va fi generat.
-pozitia cofrajelor in raport cu cea a elementelor corespunzatoare situate Ia
nivelele inferioare.
Dupa compararea cu datele din proiect se vor stabili si se vor consemna
masurile de completare sau modificare necesare si se va consemna cand toate
elementele corespund "bun de turnare".
3. La terminarea montarii armaturilor se vor consemna intr-un proces
verbal de lucrari ascunse constatarile rezultate in urma verificarilor efectuate cu
privire Ia :

21
- numarul, diametrul si pozitia armaturilor m diferite sectiuni ale elemente lor
structurii
- lungimea portiunilor de bare care urmeaza a fi inglobate in elemente ce se
toarna ulterior

- lungimi de petrecere Ia innadiri

- numarul si calitatea legaturilor dintre bare
- dispozitivele de mentinere a pozitiei armaturilor in cursu l betonari i
- modul de asigurare a grosimii de acoperire cu beton a armaturii
- pozitia, modul de fixare si dimensiunile pieselor inglobate
4. lnainte de inceperea betonarii se va verifica daca sunt pregatite
corespunzator suprafetele de beton turnate anterior si cu care urmeaza sa
vina in contact betonul nou, respectiv daca:
-s-a indepartat stratul de lapte de ciment
- s-au indepartat zonele de beton necompactat
- suprafata in cauza prezinta rugozitatea necesara asigurarii unei bune legaturi
intre betonul nou si eel vechi
Constatarile acestor verificari se vor inscrie intr-un proces verbal de lucrari
ascunse.
5. In cursu! betonarii elementelor de constructii se va verifica daca:
- datele inscrise in fisele de transport ale betonului corespund celor prevazute si
nu s-a depa§it durata de transport
- lucrabilitatea betonului corespunde celei prevazute
- se asigura mentinerea pozitiei armaturilor si a pieselor inglobate
- se respecta frecventa de efectuare a incercarilor si prelevarilor de probe
- se asigura mentinerea dimensiunilor si formei cofrajelor, precum si
comportarea elementelor de sustinere sau sprijinire
- se aplica masurile de protectie a suprafetelor libere ale betonului proaspat

In condica de betoane se vor consemna urmatoarele:

- fisele de transport corespunzatoare betonului pus in lucrare

22
- ora inceperii si terminarii betonarii
- temperatura mediului

-temperatura betonului proaspat Ia turnare

- masurile adoptate pentru protectia betonului proaspat

- evenimentele survenite (intreruperea turnarii, intemperii, etc)

6. La decofrarea oricarei parti de constructie se va verifica si consemna in
procesul verbal de lucrari ascunse:
- aspectul elementelor, semnaiEmdu-se daca se intalnesc zone de beton
necorespunzatoare (beton necompactat, segregat, goluri, rosturi de betonare,
etc)
- dimensiunile elementelor
- distantele dintre diferite elemente
- pozitia elementelor in raport cu cele situate Ia nivelul imediat inferior
- pozitia armaturilor care urmeaza a fi inglobate in elemente ce se toarna ulterior
7. Cal ita tea betonului livrat se va aprecia pe baza buletinelor de incercare
a epruvetelor confectionate Ia statia de betoane.
Buletinele de incercare se grupeaza pe parti de structura, marca, tip de beton.
Pentru fiecare grup de buletine se determina rezistenta obtinuta si rezistenta
minima admisa.
8. Calitatea betonului pus in lucrare pentru fiecare parte de structura se
apreciaza tinand seama de :
a) constatarile examinarii vizuale si prin ciocanirea tuturor elementelor
b) analizarea rezultatelor incercarilor efectuate pe epruvete confection ate
pe §antier
c) concluziile aprecierii calitatii betonului
9. Calitatea betonului pus in lucrare se considera corespunzatoare daca :

a) nu se constata defecte de turnare sau compactare, goluri, segregari,

intreruperi de betonare, etc.
b) Ia ciocanire se inregistreaza un sunet corespunzator si uniform

23
 c) rezultatele incercarilor efectuate pe epruvete confectio nate Ia ~antier
sunt corespunzatoare
d) calitatea betonului este corespunzatoare
10. Rezultatul aprecierii calitatii betonului pus in lucrare pentru fiecare
parte a structurii se consemneaza intr-un proces verbal incheiat intre beneficiar
si executant
11 . Receptia lucrarilor se efectueaza pe intreaga constructie sau pe parti
de constructie
Aceasta receptie are Ia baza examinarea directa efectuata de cei trei factori
(beneficiar, proiectant, constructor) pe parcursul executiei.
Suplimentar se va verifica:
- existenta si continutul proceselor verbale de lucrari ascunse, precum si a
proceselor verbale de verificarea calitatii betonului dupa decofrare si de
apreciere a calitatii betonului pus in opera
- constatarile consemnate in cursu! executiei de catre beneficiar,
proiectant, CTC sau alte organe de control
- confirmarea prin procese verbale realizarii corecte a masurilor prevazute
in diferite documente examinate
- consemnarile din condica de betoane
- dimensiunile de ansamblu si cotele de nivel
- dimensiunile diferitelor elemente in raport cu prevederile proiectului
- incadrarea in abaterile admise
- respectarea conditiilor tehnice speciale impuse prin proiect privind
materialele utilizate, compozitia betonului, gradul de impermeabilitate, gradul de
gelivitate, etc.
- orice alta verificare care se considera necesara

12. Verificarile efectuate si constatarile rezultate Ia receptia lucrarilor se

consemneaza intr-un proces verbal incheiat intre beneficiar, proiectant si
executant, precizandu-se in concluzie daca structura in cauza se atesta sau se
respmge.

24
 In cazurile in care se constata deficiente in executarea structu rii, se vor
stabili masurile de remediere, iar dupa executarea acestora se va proceda Ia o
noua receptie.

13. Receptia constructiilor de beton si beton armat se va face in

conformitate cu prevederile Legii nr.1 0/1995.

( . ) \
\.;'_
\ ' -~
'~\~
}\~\
. •.
···.

~ l-

25
 CAPITO LUL NR. 2
ARMATURI PENTRU BETOANE

Prezentu l caiet trateaza conditiile teh nice necesa re pentru proiectarea ,

procurarea, fasonarea ~i montare a arm aturilor utilizate Ia structurile de
beton armat pentru podu ri.

1. OJELURI PENTRU ARMATURI

Otelu l beton trebuie sa Tndeplineasca conditiile tehnice prevazute Tn SR EN
438-1 , SR EN 438-2, SR EN 438-3. Tipurile utilizate curent Tn elementele
de beton armat ~ i beton precomprim at ~ i domeniile lor de aplicare sunt
indicate Tn tabelul urmator ~i corespund prevederilor din normativu lui NE
012/2 capitolul 8.

Tipuldr otd Simbol I DoDlf:11inl de: utilizal~

Otel bctou rotund ntted OB 37 A.nnaturi de rnistmp ~n annaturi constructive -

(SREN 438-1) uti1izarc intenisi ca al'DUtnd de rc:~ ~u
constrocti\"i din manie 2010, pntand fi ntilizata ca
anu3turi de mont:aj.

Sanua tra~a nctcda pcntru beton STh"B Annaturi de rezistenli sau :um~turi consllucti,·e;
annat ( SR EN 438-2) a11uatwile de: rczistenli - utilizare intcaisi din martic
2010, nerespcctand f~ ?. 400 MPa ~i nt>tiind c u inalt3
adcrenJ3

Plase sudalc ptntru beton armat STNB Numai sub formi de: plase sau carcase sud:ltc -
utilizare iuteaisa din martic 2010, nercspectand fy~c :::::
(SR EN 438-3)
400 MPa ~i uefiind cu inaltli aderentli

Prodnse din otel pentru aru1area
betouului Otd beton cu profU
periodic (SR EN 438-1)
PC 52 Anulituri de: rttistentli pentru betoanc de dasa eel pufin
C 12/15 - utilizare interzisa ca armlituri de rezistentli
din manie 20 10, nerespectand fyt?. 400 MPa ~ nefiind
cu inaltli adereutt. putand fi utilizatli ca arnUturli
constructiv3.

PC 60 ~turi de rezistentll Ia elewente cu betoane de clas11

eel putiu C 16/20

Annattui pretensiouate SBPI Anuaruri d t rezisteutJila element~ cu betoane de dasli

eel pufin C 25/30 - utilizare iutcrzis11 din ruan i~ 201 0
~arm~ netede (STAS 6482/2)
~ irrue awpr~utate (STAS 6482/ 3)

Otel betou de ina lt ~ a d~rent~ BST 500S l iuagr~mentnl tehnic. fy1: :. SOOMPa clasa C d~
BST SOOS(C ) duc tilitate e,~~: ~ 7 ,5%, 6 vR,t i! 150 MPa . pentrn
(C)
I N=2x 106 cicluri d~ iucarcar~ dl'"scli.rcare. c u liJ.U.ita
: superioara 0 .6f)t

S :irma de o{el pre.eu iou ll D 7 uur Y 16 /0C' ! in agr~mentnl tehnic. fpt i! 1670 1\lPa 1~-v lk ~ 143 7
II . ~Pa f) :oo> ::, 4% peutm 0 lfut ~·;r ,. . ' 00 ~p •
p,.nt!l l :--;-= lx !O~ r idtui d,- u.; :an· 11e .k :•::.. ,: arr> \ II
i ! liuuta .;upl' rtO.H~ 0 7fp<
~"=~- _!.__ -=-- - ..::.::..;..z~ ...:i.-~ .:. . :;:...;.... .~ .....:.. - - -- • --=--=- ' = :0: 4~·- .:: • = -. -
Pentru otelurile din import sau autohtone , altele decat cele mention ate In
tabelul de mai sus (de exemplu otelul BSt 500 S(C)) este obligatorie
existenta certificatului de calitate emis de unitatea care a produs I importat
otelul ~i trebuie sa fie agrementate tehnic, cu precizarea domeniului de
utilizare (pentru lucrari de pod uri durata de viata este de minim 100 de ani).
in certificatul de calitate se va mentiona tipul corespunzator de otel SR EN
438-1, SR EN 438-2, SR EN 438-3, echivalarea fiind facuta prin luarea In
considerare a tuturor parametrilor de calitate.
in cazulln care exista dubiu asupra modului In care s-a efectuat
chivalarea, Constructorul va putea utiliza otelul respectiv numai pe baza
rezultatelor lncercarilor de laborator, cu acordul scris al unui institut de
specialitate ~i dupa aprobarea beneficiarului.
Pentru otelul BSt 500S (C) pe langa cele mentionate mai sus referitoare Ia
agrementul tehnic, domeniul de utilizare, echivalenta cu otelurile din SR EN
438-1, SR EN 438-2, SR EN 438-3 este obligatoriu ca acesta sa aibe clasa
C de ductilitate conform SR EN 1992-1-1, carbonul echivalent sa fie mai
mic sau egal cu 0.44% (pentru a avea proprietati de sudabilitate) ~i sa aibe
precizate valorile domeniului de eforturi Ia oboseala cu limita lor superioara,
pentru un numar N > 2 x 106 cicluri (anexa C, tabelul C.2N din SR EN
1992-1-1).
La aprovizionare, produsele din otel vor fi verificate In conformitate cu
standardele In vigoare ~i planul propriu de calitate, verificari ~i lncercari.

2. LIVRAREA ~I MARCAREA
Livrarea otelului beton se va face In conformitate cu reglementarile In
vigoare, lnsotita de un document de calitate (certificat de calitate/inspectie,
declaratie de conformitate), dupa certificarea produsului de un organism
acreditat, ~ideo copie dupa certificatul de conformitate .
Documentele ce insotesc livrarea otelului beton de Ia producator trebuie sa
contina urmatoarele informatii:
• Numele ~i adresa producatorului;
• Numarul certificatului de conformitate, ata~at;
• Referinte Ia caracteristicile produsului;
• Numarul standardului de produs;
• Tipul ~i clasa produsului;
• Dimensiunea;
• Limita de curgere;
• Rezistenta Ia rupere;
• Alungirea Ia forta maxima ~i Ia rupere;
• Continutul de carbon echivalent pe otellich id;
27
 • Date de identificare a ~arjei/lotului/colacu l ui sa u legaturii.
Fiecare colac sau legatura de bare sau plase sudate va purta o eticheta,
bine legata care va contine :
• Denumirea producatorului;
• Tipul ~i clasa produsului;
• Numarullotului ~i al colacului I legaturii;
• Marcajul de conformitate
• $tampila controlului de calitate .
Otelul livrat de furn izori intermediari va fi insotit de un certificat privind
calitatea produselor care va contine toate datele din documentele de
calitate eliberate de produd3torul otelului beton .

3. TRANSPORTUL ~I DEPOZITAREA
Barele de armatura, plasele sudate ~i carcasele prefabricate de armatura
vor fi transportate ~i depozitate astfel incat sa nu sufere deteriorari sau sa
prezinte substante care pot afecta armatura ~i/sau betonul sau aderenta
beton - armatura.
Otelurile pentru armaturi trebuie sa fie depozitate separat pe tipuri ~i
diametre in spatii amenajate ~i dotate corespunzator, astfel incat sa se
asigure:
• Evitarea conditiilor care favorizeaza corodarea armaturii;
• Evitarea murdaririi acestora cu pamant sau alte materiale;
• Asigurarea posibilitatilor de identificare u~oara a fiecarui sortiment
~i diametru.

4. CONTROLUL CALITATII
Controlul calitatii otelului se va face conform prevederilor prezentate in
normativul NE 012/2 capitolul 8 ~i anexa 7.1 din Codul de practica NE 013.

5. FASONAREA, MONT AREA ~I LEGAREA ARMATURILOR

Fasonarea barelor, confectionarea ~i montarea carcaselor de armatura se
va face in stricta conformitate cu prevederile proiectului.
Inainte de a se trece Ia fasonarea armaturilor, executantul va analiza
prevederile proiectului , tinand seama de posibilitatile practice de montare ~i
fixare a barelor, precum ~i de aspecte tehnologice de betonare ~i
compactare . Daca se considera necesar se va solicita reexaminarea de
catre proiectant a dispozitiilor de arm are prevazute in proiect.
Armatura trebuie taiata , indoita, manipulata astfel incat sa se evite:
• Deteriorarea mecanica (de ex. crestaturi, loviri);
• Ruperi ale sudurilor in carcase ~i plase sudate ;

28
 • Contactul cu substante care pot afecta proprietatile de aderenta sau
pot produce procese de coroziune .
Armaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate :;;i drepte , In acest scop
se vor lndeparta:
• Eventuale impuritati de pe suprafata barelor;
• lndepartarea ruginii, In special In zonele In care barele urmeaza a fi
lnnadite prin sudura .
Dupa lndepartarea ruginii reducerea sectiunilor barelor nu trebuie sa
depa:;;easca abaterile prevazute In standardele de prod us.
Otelul - beton livrat In colaci sau barele lndoite trebuie sa fie lndreptate
lnainte de a se proceda Ia taiere :;;i fasonare fara a se deteriora profilwl (Ia
lntinderea cu troliul alungirea maxima nu va depa:;;i 1 mm/m).
Barele taiate :;;i fasonate vor fi depozitate In pachete etichetate, astfellncat
sa se evite confundarea lor :;;i sa se asigure pastrarea formei :;;i curateniei
lor pana In momentul montarii.
Se interzice fasonarea armaturilor Ia temperaturi sub -1 0°C. Barele cu profil
periodic cu diametrul mai mare de 25mm se vor fasona Ia cald.
Recomandari privind fasonarea, montarea :;;i legarea armaturilor sunt
prezentate In cap 8 din normativul NE 012/2 :;;i cap 10 din Codul de
practica NE 013.

6. TOLERANTE DE EXECUTIE
In Anexa.C a normativului NE 012/2 sunt indicate abaterile limita Ia
fasonarea :;;i montarea
Daca prin proiect se indica abateri mai mici se respecta acestea.

7. PARTICULARITATI PRIVIND ARMAREA CU PLASE SUDATE

Plasele sudate din sarma trasa neteda STNB sau profilata STPB se
utilizeaza ori de cate ori este posibil Ia armarea elementelor de suprafata In
condi1iile prevederilor SR EN 1992-1-1 Eurocod 2: Proiectarea
structurilor de beton.
Executarea §i utilizarea plaselor sudate se va face In conformitate cu
reglementarile tehnice In vigoare.
Plasele sud ate se vor depozita In locuri acoperite fara contact direct cu
pamantul sau cu substante care ar putea afecta armatura sau betonul, pe
loturi de acelea§i tipuri §i notate corespunzator.
lncarcarea, descarcarea :;;i transportul plaselor sudate se vor face cu
atentie, evitandu-se izbirile :;;i deformarea lor sau desfacerea sudurii.
lncercarile sau determinarile specifice plaselor sudate, inclusiv verificarea
calitatii sudarii nodurilor se vor efectua conform SR EN 438/3.

29
In cazurile In care plasele sunt acoperite cu rugina se va proceda Ia
lnlaturarea acesteia prin periere.
Dupa lndepartarea rugin ii, reducerea dimensiunilor sectiunii barei nu
trebuie sa depa§easca abaterile
prevazute In standardele de produs.

8. INNADIREA ARMATURILOR
Alegerea sistemului de lnnadire se face conform prevederilor proiectu lui §i
prevederilor eurocodurilor si anexelor nationale SR EN 1992-1-1, SR EN
1992-1-1/ NB, SR EN 1992-2, SR EN 1992-2/NA, SR
EN 1992-1/NB/A91 §i normativului NE 012/2. De regula lnnadirea
armaturilor se realizeaza prin suprapunere tara sudura sau prin sudura
functie de diametrul/tipul barelor; felul solicitarii, zonele elementului (de ex.
zone plastice potentiale ale elementelor participante Ia structuri
antiseismice ).
Procedeele de lnnadire pot fi realizate prin:
• Suprapunere;
• Sudura conform SR EN ISO 17660-1;
• lmbinari mecanice SR 13513, SR 13515-1 §i SR 13515-2;
• Cuplaje metalo -term ice;
• Cuplaje prin presare;
lnnadirea armaturilor prin sudura se face prin procedee de sudare obi§nuita
(sudare electrica prin puncte, sudare electrica cap Ia cap prin topire
intermediara, sudare manuala cu arc electric prin suprapunere cu eclise,
sudare manuala cap Ia cap cu arc electric- sudare In cochilie, sudare In
semiman§on de cupru - sudare In mediu de bioxid de carbon) conform
reglementarilor tehnice specifice referitoare Ia sud area armaturilor din otel -
beton (SR EN ISO 17660-1, SR EN ISO 17660- 2), In care sunt indicate §i
lungimile minime necesare ale cordonului de sudura §i conditiile de
executie.
Nu se permite folosirea sudurii Ia lnnadirile armaturilor din oteluri ale caror
calitati au fost lmbunatatife pe cale mecanica (sarma trasa). Aceasta
interdictie nu se refera §i Ia sudurile prin puncte de Ia nodurile plaselor
sudate executate industrial.
La stabilirea distantelor lntre barele armaturii longitudinale trebuie sa se
tina seama de spatiile suplimentare ocupate de eclise, cochilii, etc., functie
de sistemul de lnnadire utilizat.
Utilizarea sistemelor de lnnadire prin dispozitive mecanice (man§oane
metalo - termice prin presare sau alte procedee) este admisa numai pe
baza reglementarilor tehnice specifice sau agrementelor tehnice §i cu
respectarea prevederilor din SR 13513 §i SR 13515-1si SR 13515-2 .

30
9. STRATUL DE ACOP ERIRE CU BETON
Pentru asigurarea durabilitati i elementelor/structurilor §i protectia armaturii
contra coroziun ii §i o conlucrare corespunzatoare cu betonu l este necesar
ca Ia elementele din beton armat sa se realizeze un strat de acoperire cu
beton minim . Grosimea minima a stratului se determina functie de tipul
elementului , categoria elementului , conditiile de expunere, diametrul
armaturilor, clasa betonului, gradul de rezistenta Ia foe, etc. Grosimea
stratului de acoperire cu beton va fi stabilita prin proieet.
Protectia armaturii lmpotriva coroziunii, a clorului din atmosfera sau din apa
de mare, a atacului chimic, a lnghet dezghetului repetat eu sau fara agenti
de dezghetare, a abraziunii depinde de compactitatea, de ealitatea §i de
grosimea stratului de aeoperire cu beton , pe de o parte §i de fisurare,
pe de alta parte. Compactitatea §i calitatea acoperirii sunt obtinute prin
controlul valorii maxime a raportului apa/ ciment §i de dozajul minim de
ciment, ele fiind asoeiate unei clase minime de rezistenta a betonului
(anexa E din SR EN 1992-2/NA). Acoperirea nominala, se asigura In
functie de tipul elementului - eategoria elementului, conditiile de expunere,
diametrul armaturilor, clasa betonului, gradul de rezistenta Ia foe, etc,
tinand seama §i de agresivitatea chimica §i de abaterea tehnologica ,
conform SR EN 1992-1-1, SR EN 1992-1 -1/NB, SR EN 1992-2, SR EN
1992-2/NA, SR EN 1992-1/ NB/ A91 §i normativului NE 012/2. Acoperirea
nominala este precizata pe fieeare plan§a de exeeutie,
In functie de combinatia de clase de expunere stabilita de proiectant §i de
durata normata de viata proieetata stabilita de eel putin 100 de ani.
Pentru asigurarea Ia exeeutie a stratului de acoperire proieetat, trebuie
realizata o dispunere corespunzatoare a distantierilor din materiale
plastice, sau mortar. Este interzisa utilizarea distantierilor
din cupoane metaliee sau din lemn.
Distantierii fata de cofraj asigura grosimea acoperirii cu beton §i se
amplaseaza eel putin 2 bue/m2 de placa sau perete sau eel putin 1buc/m In
doua parti ale aceleia§i laturi Ia grinzi §i stalpi.

10. iNLOCUIREA ARMATURILOR PREVAZUTE iN PROIECT

In cazulln care nu se dispune de sortimentele §i diametrele prevazute I n
proiect, se poate proceda Ia lnlocuirea acestora numai cu avizul
proiectantului.
Distantele minime, respectiv maxime rezultate lntre bare precum §i
diametrele minime adoptate trebuie sa lndeplineasca conditiile SR EN
1992-1 -1, SR EN 1992-1-1/NB, SR EN 1992-2, SR EN 1992-2/NA,
SR EN 1992-1/NB/ A91 . lnlocuirea se va lnscrie In planurile de executie
ca re se depun Ia Cartea tehniea a constructiei.

31
 11. PROTECTIA ANTICOROZIV A A ARMATURILOR
Tn cazurile in care, prin graficul de executie sau datorita unor sistari, de Ia
data montarii armaturii :;;i pEma Ia data incorporarii e i complete intr-un
element de beton, vor trece mai mult de 3 luni, atunci armaturile sau zone le
respective de armatura vor fi conservate (conform paragrafului 4.4.1.2
109) NOTA din SR EN 1992-2/NA), pe baza masurilor dispuse de
proiectant (protectie anticoroziva).
Costurile respective vor fi suportate de catre Constructor.
Armaturile aparente existente in elementele din beton armat sau beton
precomprimat, care urmeaza sa fie lnglobate In beton pentru continuarea
lucrarilor :;;i care nu au fost protejate, iar de Ia montarea lor au trecut ma i
mult de trei luni, se vor proteja anticoroziv. Protectia anticoroziva va fi
prima operatie care se va executa Ia lnceperea activitatii.
Protectia anticoroziva se va executa numai daca, dupa curatire, sectiunea
barelor aceluia:;;i element este redusa cu eel mult 5 %. in caz contrar va fi
solicitat proiectantul pentru a stabili solutia ce se impune, eventual
suplimentarea barelor.
Protectia anticoroziva a armaturilor consta In curatirea barelor (rugina,
grasimi, impuritati) :;;i aplicarea materialelor specifice de protectie. Modul de
curatire :;;i de aplicare a materialelor de protectie vor fi conforme cu
instructiunile de utilizare a produsului, emise de producator. Produsele
utilizate vor avea agrement european sau vor fi certificate In Romania Ia un
organism autorizat de certificare.
Materialele de protectie vor fi lnsotite de fi:;;a tehnica a produsului
instructiuni de utilizare :;;i vor fi certificate :;;i /sau agrementate in
conformitate cu legislatia In vigoare.
Ele vor fi supuse aprobarii Dirigintelui de $antier lnainte de a fi folosite in
lucrare.

32
 CAPITOLUL NR. 3
CONFECTII MET ALICE

GENERALITATI

Art. 1. Prezentarea lucrarii

1.1 .Prezentul caiet de sarcini cuprinde conditiile tehnice pentru executia in

uzina a subansamblelor metalice.
1.2. In afara prevederilor din prezentul capitol, Ia executia, receptia si
montajul subansamblelor metalice se vor respecta si urmatoarele standarde:
STAS 1911/98- Pod uri metal ice de c.f. Prescriptii
STAS 9407/75- Poduri de c.f. si sosea. Suprastructuri sudate
C 150-99 Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale
constructiilor civile, industriale si agricole
C133-82 lnstructiuni tehnice privind imbinarea elementelor de constructii
metalice cu suruburi de inalta rezistenta pretensionate.

Art. 2. Documentatie de executie

2.1. Executia subansamblelor metalice, se face conform proiectului

elaborat de proiectant si a prezentului capitol.
2.2. Documentatia de executie prevazuta Ia pet. 2.1 va fi verificata si
insusita de intreprinderea executanta, conform pet. 2.1 .1.1 ..... 2.1.1.5. din STAS
9407-75.
2 .3. lntreprinderea executanta trebuie sa aiba dotarea tehnica,
dotarea cu personal calificat, materiale, instalatii, dispozitive si sisteme de control,
necesare executiei, in conformitate cu prevederile din proiect, prezentul capitol,
standardele si normativele in vigoare.
2.4. lntreprinderea executanta raspunde direct de calitatea
materialelor si executia de calitate a tuturor lucrarilor necesare realizarii structurii
metalice, in conformitate cu planurile de executie si prevederile din prezentul
capitol.

33
 2.5. Pentru realizarea structurii metalice, intreprinderea executanta va
intocmi fise tehnologice, procese tehnologice si S.D.V-uri de executie pentru
subansamblele de tipuri diferite, conform pet. 2.1 .5 din STAS 9407-75.
La intocmirea fiselor si proceselor tehnologice se va avea in vedere
respectarea dimensiunilor si cotelor din proiect, precum si calitatea lucrarilor, in
limitele tolerantelor admise prin STAS 9407-75, pet. 4.8, si prezentul capitol.
Dimensiunile si cotele din planurile de executie sunt cele finale, masurate
dupa asamblarea subansamblelor.
2.6. La sudare, pentru toate tipurile de cusaturi, se vor folosi tehnologii
de sudare omologate in conformitate cu SR EN 288-3/95.
2.7. Procesul tehnologic va fi co nee put in conformitate cu cerintele
standardelor indicate si ale prezentului capitol.
Operatiile de executie si conditiile de calitate ce trebuie respectate vor fi stabilite in
uzina, prin tehnologia de uzinare.
2.8. Lucrarile de sudare vor fi conduse si supravegheate permanent
de personal de specialitate.
2.9. Pentru executarea lucrarilor de sudare se vor folosi sudori
autorizati.
Fiecare sudor autorizat va poseda un poanson pe care il va aplica alaturi de
cusaturile executate si va proteja amprenta respectiva.
2.1 0. R.T. E. va superviza permanent Iuera riie, pe faze de lucru,
urmind ca in final sa confirme calitatea executiei.

II. MATERIALE

Art. 3. Materiale de baza

3.1. In suprastructura metalica s-au prevazut urmatoarele materiale:

- otel OL 37- E.P.(elemente principale), in:

. grinzi principale
. antretoaze

. conectori

34
 - otel OL 37 - 2, in trotuar si parapet

- O .T.50- 2, O.L.C.35.N.
Materialele de baza sunt indicate in planurile de executie , iar folos irea unor
laminate de marci si clase de calitate, altele decat cele prevazute in proiect, nu
sunt admise decat cu aprobarea scrisa a proiectantului.

Art. 4. Materiale de adaos

4.1. Electrozi inveliti pentru sudarea manuala

4.1.1. La executia sudurilor manuale (hafturi si suduri definitive) se vor
folosi electrozi inveliti de tip "SUPERBAZ".
4.2. Sarma si flux pentru sudarea automata
4.2.1. La executia sudurilor automate se va folosi sarma de otel pentru
sudare tip S.O.Mn.1NI1.
4.2.2. Pentru sudarea electrica automata se va folosi fluxul topit cu
calitati conform SR EN 760:1997.
4.3. Conditii de transport, depozitare si utilizare
4.3.1. Pentru materialele de adaos primite se verifica daca certificatele
lor de calitate livrate de intreprinderea producatoare sunt conform capitolului.
Folosirea materialelor de adaos se va face numai dupa verificarea si aprobarea
calitatii acestora de catre organele de supraveghere si control.
4.3.2. Transportul electrozilor, sirmelor si fluxului pentru sudare se va
face conform standardelor respective de produs.
4.3.3. Depozitarea materialelor de adaos se va face numai in incaperi
inchise si uscate.
4.3.4. Electrozii bazici uscati in cuptoare speciale vor fi mentinuti calzi
in cutii termoizolante pentru a fi folositi calzi conform indicatiilor din procesele
tehnologice de sudare.
Sarma pentru sudare va fi utilizata numai in stare uscata , curata.
Fluxul trebuie folosit numai uscat in cuptoare speciale conform indicatiilor firme i
furnizoare si a prevederilor din procesele tehnologice de sudare.

35
 Art. 5. Organe de asamblare

5.1. Suruburi

5.1.1. Suruburile de inalta rezistenta (S.I.R) pentru imbinari vor

corespunde prezentul capitol si normelor in vigoare .
Art. 6. Cond itii de calitate si control al calitatii materialelor

6.1. Materialul de baza va corespunde conditiilor prevazute normele in

vigoare.

Toate tablele din OL 37 - E.P. cu grosimi de 8-50 mm, vor fi controlate U.S. de
catre furnizorul acestora sau uzina executanta.
Calitatea materialelor de baza va corespunde standardelor si proiectului.
6.2. Electrozii inveliti pentru sudarea otelurilor vor corespunde
conditiilor tehnice prevazute in STAS 1125/1-91 (lnlocuit partial prin SR EN
499:1997, SR EN 759:1998 , SR EN 1599:1999 §i SR EN 1600:2000 DECIZIA
22/2004).
6.3. Sirma plina din otel pentru sudare va corespunde conditiilor
tehnice.
6.4. Fluxul va corespunde conditiilor tehnice prevazute in SR EN
760:1997.
6.5. Suruburile de inalta rezistenta vor corespunde prevederilor din SR
EN 14399-1 :2005.

ART. 7. Sortarea si pregatirea laminatelor

7.1. Sortarea si pregatirea laminatelor se va face conform normelor in

vigoare si a prezentului capitol.
Cu ocazia sortarii si pregatirii laminatelor se verifica si corespondenta acestora cu
indicatiile din proiect, privind marca si clasa de calitate, rezultate din numarul
lotului din care face parte laminatul si din certificatele de calitate emise de otelarie,
eventual si a incercarilor de proba efectuate de uzina constructoare.
7.2. La pregatirea si sortarea laminatelor, se va urmari si depistarea
eventualelor defecte vizibile pe fetele si muchiile laminatelor
7.3. Defectele de suprafata ale laminatelor care nu au influenta asupra
rezistentei pieselor pot fi indepartate prin polizare.

36
Suprafetele remediate se vor poliza fin (clasa 2-a de rugozitate). Operatia se va
executa numai pe directia laminarii.

Laminatele Ia care polizarea ar produce slabiri ce depasesc 5 % din grosimea lor

nominala sau maximum 0,8 mm vor fi inlaturate.

7.4. Toate laminatele se curata pe ambele fete inainte de trasare,

pentru a se inlatura complet tunderul, rugina, noroiul, petele de grasime etc.
Operatia trebuie sa asigure suprafetelor o rugozitate corespunzatoare, astfel ca
stratul de baza cu ca re se vopseste sa adere in bune conditiuni .

3. EXECUTIA SRUCTURI MET ALICE

ART. 8. EXECUTIA PE SUBANSAMBLE
8.1. Executia subansamblelor sudate se va face conform prevederilor
din prezentul capitol si a celor din fisele si procesele tehnologice intocmite conform
pet. 2.5 din prezentul capitol.
Lucrarile de sudare vor fi conduse in permanenta de ingineri si maistri sudori, cate
un maistru sudor fiind permanent prezent in atelier, pe fiecare schimb de lucru.
ART. 9. PREVEDERI PENTRU PROCESUL TEHNOLOGIC
9.1. Pentru realizarea structurii metalice, intreprinderea executanta va
intocmi fise tehnologice, procese tehnologice si S.D.V-uri de executie pentru
subansamblele de tipuri diferite.
9.2. Prelucrarea laminatelor se face conform pet. 4.2 din STAS
9407/75.
9.3.Prelucrarea laminatelor fara indreptarea lor prealabila este admisa
numai in cazul cand abaterile fata de forma lor corecta nu depasesc tolerantele
din STAS 9407-75.
Pentru indreptare Ia rece a tablelor deformate se vor respecta conditiile impuse Ia
pet. 4.2.1.9 din STAS 9405/75.

9.4.Taierea cu flacara va fi permisa respectand prevederile STAS

9407/75 si instructiunile tehnologice de taiere.
Nu se admite prelucrarea cu arc electric.

37
 9.5. 0 eventuala preincalzire a tablelor inainte de taiere se va face
conform prevederilor procesului tehnologic de uzinare conform pet. 2.5 din
prezentul capitol.

9.6. Muchiile taieturilor executate cu flacara sau prin taiere cu stanta

se vor prelucra prin aschiere pe o adincime de min. 2-3 mm sau prin polizare , cu
cond itia obtinerii unei rugozitati corespunzatoare clasei 1.2.1. de calitate . Aceasta
prelucrare nu este necesara daca muchiile taiate cu flacara se topesc prin sudare
sau daca se asigura prin taiere clasa 1.2 .1 de calitate conform STAS 10564/1-81 .

9.7. Prelucrarea muchiilor cu flacara condusa manual poate fi

acceptata numai daca se incadreaza in clasa 1.2.1. de calitate a taieturii.

9.8. Forma prelucrarii muchiilor in vederea sudarii se va alege 1n

functie de tipul imbinarii prevazute.

Geometria rostului (unghi, marimea muchiei, netesite, deschiderea rostului etc.) Ia

toate tipurile de imbinari cu patrundere se vor stabili de uzina pe baza procedeelor
de sudare omologate, tipul de sudura folosit Ia executia cusaturilor fiind prevazut
in desenele de detalii.
9.9. Asamblarea pieselor in vederea sudarii se va face conform pet.
4.3 din STAS 9407/75, in dispozitive speciale de asamblare sau de asamblare-
sudare ce vor fi proiectate de uzina constructoare pe baza proceselor tehnologice
si a S.D.V-urilor intocmite conform prevederilor de Ia pet. 9.1 ., din prezentul
capitol.

Subansamblele se vor suda in hala, Ia temperatura de minim +5°C, iar zonele

respective de lucru sa fie lipsite de influenta curentilor de aer.

9.1 0. Dispozitivele de asamblare-sudare trebuie sa asigure aplicarea

proceselor tehnologice, deformarea Iibera a pieselor in timpul sudarii, precum si
respectarea in limitele tolerantelor admise a dimensiunilor subansamblelor, din
desenele de executie, care sunt cele finale, dupa sudare.

9.11. Sudurile provizorii, de prindere de piese a unor dispozitive

ajutatoare asamblarilor, manipularilor sau montajului, vor fi in numar cat mai red us
posibil si vor fi executate cu respectarea conditiilor de Ia pet. 9.12-9.14. din
prezentul capitol.

lnlaturarea sudurilor provizorii de prindere se va face prin taiere cu flacara, cu

dalta pneumatica manuala sau cu procedeul arc-aer, urmata de polizare Ia nivelul
laminatului.

Eventualele mici goluri in piese se vor curata si se vor incarca cu sudura urmata
de polizare Ia nivelul fetei laminatul ui.

38
 9.12 . Pozitia, grosimea si lungimea cusaturilor provizorii de prindere
(hafturi) vor fi precizate in procesele tehnologice de executie, tin€md seama de
marca otelului folos it in piesele ce se sudeaza .
9.13. Electrozii cu care se executa cusaturile de prindere vor fi de
aceeasi marca cu cei care se folosesc Ia executarea cusaturilor definitive.

Folosirea acestora se va face in aceleasi conditii cu electrozii definitivi .

9.14. Sudurile provizorii se vor executa numai de catre sudori
autorizati, instruiti special pentru acest fel de sudura . ·

ART. 10. MARCAREA SUBANSAMBLELOR

10.1. Pe fiecare piesa taiata dintr-o tabla se va aplica un marcaj prin
vopsire si poansonare, prin care se noteaza:
- numarul piesei conform marcii din desenele de executie si eventual
indicativul elementului Ia care se foloseste;
- marca si clasa de calitate a tablei;
- numarullotului din care provine.
10.2. Subansamblele sudate vor fi, de asemenea marcate, indicindu-
se pozitia din proiectul de executie si pozitiile cu care se asambleaza
10.3. Fiecare cusatura va fi marcata prin poansonare cu marca
sudorului care a executat-o.
Marcarea se va face Ia 5 em de axul cusaturii in sens transversal, iar in sens
logitudinal ea va fi amplasata dupa cum urmeaza:

a) La mijlocul cusaturii, cand lungimea acestora este maximum 50 em.

b) La ambele capete, Ia cusaturi cu lungimi peste 50 em, daca cusatura se
executa de acelasi sudor. Daca pe lungimea cusatorii, sudura se realizeaza de
mai multi sudori, indicatiile de mai sus se vor respecta pentru fiecare sudor.

ART. 11. lmbinari sudate

11.1. La sudarea subansamblelor se vor respecta prevederi le de Ia

pet. 4.4 din STAS 9407/75.

39
 11 .2. Sudarea subansamblelor se va face liber sau in dispozitive de
sudare sau de sudare-asamblare conform pet. 9.9-9.10. din prezentul capitol.
Dispozitivele trebuie astfel proiectate incat sa asigure posibilitatea ca majoritatea
cusaturilor de colt sa fie executate in jgheab, iar cusaturile cap Ia cap sa fie
executate, pe cat posibil, in pozitie orizontala .
11.3. Sudarea se va executa respectand procesele tehnologice.
11.4. lnainte de inceperea lucrarilor de sudare, reprezentantul
serviciului C.T.C impreuna cu inginerul sudor si maistrul ce conduce lucrarile de
executie a subansamblelor sudate, vor verifica elementele principale asamblate in
vederea sudarii, pentru a constata daca sunt indeplinite urmatoarele conditii :
a - subansamblul este corect asamblat si asezat in dispozitiv;
b - pe toate piesele ce alcatuiesc subansamblul sunt trecute marcajele indicate Ia
art. 10. si corespund cu cele inscrise in fisele de urmarire, conform pet. 2.5. si 9.1.;
c- Piesele sunt curatate conform pet. 7.4;
d - Muchiile pieselor ce se sudeaza si zonele invecinate sunt conform prevederilor
de Ia pet. 4.4.4 din STAS 9407/75;
e- Piesele tehnologice de Ia capetele cusaturilor prevazute Ia pet. 4.3.3 din STAS
9407/75, sunt asezate corect;
f- Piesele tehnologice pentru incercari ce se prevad Ia sudurile cap Ia cap si de
colt trebuie sa aibe dimensiunile din fig.1 - STAS 9407/75, trebuie confectionate
din acelasi material cu piesele ce se sudeaza si trebuie sa aiba aceeasi grosime
cu acestea.
Piesele tehnologice se marcheaza pentru a se cunoaste exact pozitia lor de
sud are.
g - Sudurile de asamblare provizorie (hafturile) sunt corect plasate, au
dimensiunile conform prevederilor proceselor tehnologice si nu prezinta fisuri sau
alte defecte neadmise. Hafturile fisurate se taie si se resudeaza, in functie de
necesitate;
h - Calitatea electrozilor, fluxului si sarmei sunt conform art. 6 din prezentul capitol.

11.5. Cusaturile sudate se executa conform prevederilor tehnologiilor

de sudare omologate.
11.6. Arcul electric va fi amorsat numai in rosturi sau pe placute
speciale de amorsare .

40
 11 .7. La operatiile de sudare , hafturile se vor taia polizandu-se locul
lor, se va topi partial sau se vor ingloba in cusaturile respective, dupa cum este
prevazut in procesul tehnologic de sudare.
La inglobarea lor prin sudura in cusaturi, se va asigura o perfecta legatura intre ele
si restul materialului depus ulterior.
11 .8. La sudarea in mai multe straturi suprafata stratului anterior va fi
curatata de zgura dupa care va fi examinata de sudor cu ochiulliber si cu lupa.
Nu se admit fisuri, lipsa de topire sau nepatrunderi.
Daca se constata fisuri, sudorul va anunta maistrul sau inginerul sudor pentru
stabilirea masurilor de remediere.
11 .9. Craterele neumplute se vor indeparta prin polizare si resudare.
11.1 0. Cusaturile cap Ia cap si de colt patrunse se executa obligatoriu
cu resudarea radacinii. Resudarea se va executa dupa o prealabila curatire, atunci
cand pe planurile de executie nu este prevazut altfel.
lnainte de inceperea resudarii radacinii, aceasta se va curata prin craituire, cu
dalta pneumatica sau cu procedeul arc-aer, dupa care locul curatat se va poliza
pana Ia luciu metalic.
lnainte de inceperea resudarii radacinii, sudorul va verifica cu ochiul liber si cu
lupa ca in rostul ce se sudeaza sa nu existe fisuri, lipsa de topire sau alte defecte
vizibile neadmise.
In caz de dubiu se va face si o verificare cu lichid penetrant.
11.11 . Dupa sudare, cusaturile se vor prelucra conform indicatiilor din
proiect, din fisele tehnologice si din STAS 9407/75 pet. 4.6.1 - 4.6.3 - notatiile
prelucrarilor fiind conform SR EN 22553:1995.

11.12. Dupa sudarea unui subansamblu se va face verificarea de

catre organul C.T.C. impreuna cu sectorul de sudura .

ART. 12. lmbinari cu suruburi de inalta rezistenta (S.I.R)

12.1. Lucrarile pentru imbinarile cu suruburi de inalta rezistenta se vor

realiza in conformitate cu prevederile din STAS 9330/84 si a prevederilor din
prezentul capitol.

41
 12.2. La fixarea pachetului de piese ce se imbina, cu ajutorul
dornurilor si suruburilor de premontaj, se va avea grija sa nu se deterioreze sau sa
se deformeze piesele, gaurile si suprafetele de contact.

Suruburile de montaj vor avea acelasi diametru cu suruburile definitive si se vor

introduce in minim 30 % din gaurile imbinarii, uniform repartizate pe suprafetele de
contact.

12.3. Gaurirea pieselor care se imbina se efectueaza conform ST AS

3461/83, numai dupa terminarea lucrarilor de sudare si a eventualelor remedieri
ale acestora.
Alezarea gaurilor Ia diametrul definitiv se va face Ia montajul de proba in uzina a
structurii metalice.

12.4. Suprafetele de contact ale pieselor imbinate cu suruburi de inalta

rezistenta vor fi pregatite prin sablare-metalizare, conform prevederilor din STAS
9330/84, anexa 1 pet. 03 si 04.

Suprafetele metalizate vor fi protejate in timpul transportului si depozitarii cu placi

PFL fixate corespunzator.
12.5. Pregatirea suprafetelor in vederea metalizarii se face prin
sablare cu nisip cuartos sau cu electrocorindon.
12.6. Nisipul cuartos va fi lipsit de umiditate, in caz contrar acesta se
va usca inaintea sablarii.
La sablare se admite si folosirea nisipului recuperat cu conditia asigurarii unei
granulatii corespunzatoare prin desprafuire cu sita de 0,5 mm.
Nu se admite decat o singura reciclare a nisipului.

12.7. lnaintea inceperii operatiei de sablare, suprafetele ce urmeaza a

fi sablate vor fi controlate minutios in vederea eliminarii eventualelor denivelari
( deformatii) sau pete de unsoare.

Suprafetele ce urmeaza a fi sablate se vor degresa de eventualele pete de

grasimi, prin spalarea acestora cu diluant D 003-1.

12.8. Manipularea pieselor pregatite prin sablare seva face in conditii

de totala curatenie prin folosirea unor manusi de lucru curate, atingerea
suprafetelor sablate cu mainile goale fiind interzisa.

12.9. Metalizarea suprafetelor se va realiza prin pulverizare, folosind

ca material de aport, sarma de aluminiu conform STAS 7607/1-90.

42
 Sarma de aluminiu va fi depozitata in spatii inchise, va fi ferita de
lovituri si de depuneri de impuritati (praf, vopsea, unsori etc.).

12.10. Controlul si verificarea suprafetelor pregatite prin sa blare -

metalizare se va face permanent pentru fiecare faza de executie de catre maistri
si prin sondaje de catre inginerul sudor astfel: dupa sablare suprafata de contact
trebuie sa fie de culoare cenusie deschisa, uniforma, cu mici cratere vizibile
conform STAS 10166/1 -77 grad I de curatenie.
Controlul suprafetelor sablate se va face prin masurarea rugozitatii conform SR
ISO 468/1997, intervalul de rugozitate admis de Ks, 6,3 ... 12,5 microni.
Dupa metalizare se face controlul si verificarea calitatii depunerii conform STAS
7293/93.

4. CONDITII DE CALITATE

ART. 13. CLASE DE CALIT ATE

13.1. La intocmirea fiselor si proceselor tehnologice se va avea in
vedere respectarea dimensiunilor si cotelor din proiect, precum si calitatea
lucrarilor, in limitele tolerantelor ad mise prin STAS 9407-75, pet. 4.8, si prezentul
capitol.
13.2. Dimensiunile si cotele din planurile de executie sunt cele finale,
masurate dupa asamblarea subansamblelor.
Muchiile taieturilor executate cu flacara sau prin taiere cu stanta se vor preluera
prin aschiere pe o adincime de min. 2-3 mm sau prin polizare, cu conditia obtinerii
unei rugozitati corespunzatoare clasei 1.2.1 . de calitate. Aeeasta prelucrare nu
este necesara daca muchiile taiate cu flacara se topese prin sudare sau daea se
asigura prin taiere clasa 1.2.1 de calitate conform SR EN ISO 9013:1998.
13.3. Clasele de calitate ale cusaturilor sudate, notate pe planurile de
executie sau in procesul tehnologic de uzinare, sunt cele prevazute in SR EN ISO
9013:1998 pet. 7.3.3.
13.4. Conditiile de calitate ale cusaturilor sudate si abaterile admise, in
functie de clasele de calitate, sunt conform STAS 9407/75 pet. 4.4.15 si
prevederilor din procesul tehnologic avizat.

13.5. Nealinierea maxima a pieselor imbinate se va incadra rn

tolerantele din tab. 22 STAS 9047/75.

43
Pentru rigid izari, tolerantele de nealiniere vor fi de maximum 1/4 din grosim ea
minima a acestora.

13.6. Abaterile dimensionale si de forma ale cusaturilor sudate sunt

conform STAS 9407/75.

13.7. Clasa de prec1z1e Ia tolerantele dimensionale ale pieselor,

subansamblelor este in general clasa CP 4.
13.8. Dimensiunile specificate pe desenele de executie sunt pentru
temperatura de +20°C.

Pentru masuratori facute pe piese Ia temperaturi diferite de +20°C se vor face

corectiile necesare, coeficientul de dilatare termica liniara fiind :
t =12 x 1o-6
13.9. Abaterile maxime vor corespunde STAS 9407/75, pet. 4.8. ,
tabelul22 .

ART. 14. TOLERANTE 51 ABATERI

14.1. Dimensiunile subansamblelor si ale rosturilor dintre piese
corespund prevederilor desenelor, fiselor si proceselor tehnologice, in limitele
admise de tolerantele specificate in acestea. Tolerantele de marime a deschiderii
rosturilor sunt conform standardelor de forme si dimensiuni ale acestora si anume
SR EN 29692:1994 si SR EN ISO 9692-2:2000. Se vor respecta si prevederile
tehnologice de sudare omologate.
14.2. Cusaturile sudate trebuie sa corespunda dimensiunilor din
proiect sau celor prevazute in procesul tehnologic, in limita abaterilor admise in
STAS 9407/75, pet. 4.4.15.2.1 - 4.4.15.2.4 sau prezentul capitol. Aspectul
cusaturilor trebuie sa fie cat mai uniform .
Pozitia gaurilor trebuie sa corespunda celor din proiect, cu tolerantele
admise in STAS 3461/83.

44
 5. VERIFICAREA CALITATII

ART. 15. ORGANIZAREA CONTROLULUI CALITATII

15.1 . Controlul calitatii se va face conform prevederilor din ST AS
9407/75 pet. 4.4.15, a tehnologiei de executie si a prezentului capitol, pe fiecare
faza de executie in parte (sortarea laminatelor si pregatirea lor, tratarea, debitarea,
asamblarea provizorie in vederea sudarii, prinderea provizorie, sudarea ,
remedierea defectelor, prelucrarea cusaturilor etc.).
Controlul calitatii executiei se va face de catre organul C.T.C. al uzinei si pe faze
de executie de catre R. T. E.
15.2. In vederea urmaririi controlului executiei se vor completa fise de
urmarire a executiei si fise de masuratori.
15.3. Verificarea calitatii se face conform prevederilor de Ia pet. 4.11
STAS 9407/75.
15.4. Se va verifica buna functionare si reglajul corect al aparaturii si
utilajelor de sudare, pentru a se asigura parametrii prevazuti in procesul tehnologic
de sudare.
Verificarea se va face cu aparate de control atestate.
Se va verifica si buna functionare a pieselor de contact.
15.5. Maistrii vor controla ca fiecare sudor sa fie inzestrat cu sculele
necesare pentru executarea lucrarilor.

ART. 16. VERIFICAREA IMBINARILOR

16.1. Cusaturile sudate se verifica din punct de vedere dimensional, al
uniformitatii lor si al defectelor exterioare si interioare. Verificarile Rx si US se fac
conform proiectului si tehnologiei de control.

16.2. La verificarea vizuala si dimensionala, cusaturile trebuie sa aiba

solzii uniformi si grosimea uniforma, conform proiectului si procesului tehnologic .
Dimensiunile cusaturilor se verifica cu ajutorul sabloanelor sau sublerelor. Ele nu
trebuie sa prezinte defecte Ia suprafata: fisuri, pori, crestaturi marginale, ingrosari
sau subtieri locale si defecte de racordare peste limitele admise, scurgeri de
materiale sau cratere neumplute.

45
Cusaturile de colt trebuie sa aiba dimensiunile din proiect cu tolerantele Ia
grosimea si marimea cotelor conform pet. 3.4.1 5.2.3 si 3.4.15.2.4 din STAS
9407/75.

16.3 . Verificarea imbinarilor realizate cu SIRP se va face conform

prvederilor ST AS 9330/73

ART. 17. VERIFICAREA SUBANSAMBLELOR

17.1. Calitatea asamblarii pieselor in subansambluri se verifica 1n
conformitate cu prevederile STAS 9407/75 pet. 4.11.3.

ART. 18. INCERCARI

18.1 . Din piesele tehnologice pentru incercari prevazute Ia pet. 12.4.-
e,f din prezentul capitol se vor extrage epruvete pe care se vor executa incercari si
verificari conform STAS 9407/75.

6. RECEPTIA IN UZINA
ART. 19. Documentele care se prezinta Ia receptie sunt prevazute in
STAS 9407/75 pet. 4.12.3. precum si in fisele de urmarire a executiei.
ART.20. Receptia pe subansamble se va face de comisia interna de
receptie stabilita de catre uzina.

ART.21. Receptia definitiva in uzina a subansamblelor montate se va

efectua de catre o comisie de receptie, in conformitate cu prevederile STAS
9407/75, par. 4.1 2.

ART. 22. Receptia definitiva in uzina a structurii metalice montate in spatiu

se va efectua de catre o comisie de receptie stabilita de beneficiar.

La aceasta receptie se prezinta:

- structura metalica montata in spatiu

- documentatia de receptie a fiecarui subansamblu

- fisele de masuratori dimensionale si de nivelment pentru structura

metalica montata in spatiu cu abaterile constatate

- procesele verbale de receptie initiala si definitiva a subansamblelor

46
Dupa analizarea structurii metalice montate in spatiu si a documentatiei
prezentate, comisia procedeaza Ia efectuarea verificarilor conform STAS 9407/75
pet. 4.12.4 si 4.12.5 dupa care incheie procesu l verbal de receptie conform STAS
9407/75 pet. 4.12.6.
ART. 23. Dupa receptia definitiva a structurii metalice in uzina, elementele si
subansamblele se vor inseria si vopsi.
ART.24. La terminarea executiei constructiei metalice, uzina va elibera
certificat de calitate si garantie.

7. DISPOZITII FINALE
ART. 25. In cazul in care se constata neconcordante, omisiuni sau dispozitii
constructive a caror realizare este dificila, uzina va semnala aceasta proiectantului
si beneficiarului in vederea stabilirii masurilor ce se impun.
ART. 26. Nu sunt admise nici un fel de modificari de alcatuire constructiva
fara avizul proiectantului.
ART. 27. Supravegherea calitatii lucrarilor, a modului de aplicare si
respectare a tehnologiilor de executie, a procedeelor de sudare omologate, a
normelor si standardelor in vigoare, cat si a prevederilor capitolului se va face de
catre R.T.E din uzina.
ART.28. Manipularea si depozitarea pieselor si a subansamblelor se face
astfel incat sa se evite suprasolicitari sau deformari ale unor elemente
componente.
ART.29. lncarcarea in vagoane sau vehicule se va face prin asigurarea unei
rezemari, astfel incat subansamblele sa nu se deterioreze in timpul transportului.
Piesele mici (eclise, fururi etc.) se prind provizoriu cu suruburi sau sarma .
Organele de asamblare (suruburi, saibe, piulite) se livreaza in lazi de lemn inchise,
fiecare lada va fi insotita de certificate de calitate.
ART.30. Prinderea prin sudare a unor piese auxiliare necesare pentru
manipulare, transport si depozitare este admisa numai cu aprobarea
proiectantului.

47
 8. MASURI PENTRU PROTECTIA MEDIULUI

Obligativitatea realizarii organizarii de santier corespunzatoare din punct de

vedere al facilitatilor si al protectiei factorilor de mediu prin ocuparea unor
suprafete de teren cat mai mici.
Deseurile inerte rezultate in urma sapaturilor vor fi depozitate conform indicatiilor
administratiei publice locale, stipulate in Autorizatia de construire .
Mijloacele de transport vor fi protejate corespunzator pentru a se evita
imprastierea deseurilor.
Se vor respecta prevederile HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor.
Colectarea selectiva a deseurilor rezultate in urma executiei lucrarilor si
evacuarea in functie de natura lor pentru depozitare sau valorificare catre
serviciile de salubritate, pe baza de contract, tinand cont de prevederile OUG nr.
16/2001, cu modificarile si complectarile ulterioare si a Legii nr. 426/2001 privind
regimul deseurilor pentru aprobarea OUG nr. 78/2000.
La terminarea lucrarilor, executantul are obligatia curatarii zonelor afectate de
orice materiale si reziduri, a refacerii solului in zonele unde aceasta a fost
afectat de lucrarile de excavare, depozitare de materiale, stationare de utilaje
precum si refacerea carosabilului sau a trotuarelor, dupa caz.
Se va respecta STAS nr. 10009/1988 - Acustica urbana. Limite admisibile ale
nivelului de zgomot.

G
I ·'

\\ '·
•

48
 CAPITOLUL NR. 4

-PENTRU STRUCTURI DE REZISTENTA DIN TABLA ONDULATA DE TIP

MULTI-PLATE,
-PENTRU LUCRARILE DE MONTAJ A STRUCTURILOR
-PENTRU REALIZAREA RAMBLEELOR DIN JURUL STRUCTURII

La lucrarile constituite din tuburi metalice de tip multi-plate, este obligatoriu

respectarea calitatilor cerute pentru materialele folosite si respectarea
prescriptiilor de executie . Astfel se vor respecta cerintele pentru uzinarea
structurii de rezistenta, montajul tuburilor, executia rambleelor care le inconjoara.
In principiu putem defini ca fiecare material si element, component al lucrarii
de arta, care prin calitatea lui propriuzisa si prin calitatea tuturor operatiilor
realizate in uzina si pe santier, dau perioada de viata a lucrarii de arta.

Practic, multe din cazurile de degradare de lucrari si de incidente diverse

sunt direct legate de nerespectarea materialelor impuse, a regulilor in uzina si in
executie, sau prin necunoasterea acestora, sau prin neglijenta.

Calitatea structurii de rezistenta ca principal element care preia eforturile

este data de calitatea otelul folosit. Pentru astfel de structuri se recomanda
otelurile slab aliate. Se va urmari folosirea unor oteluri de tip « corten » adica
oteluri Ia care, daca incepe fenomenul de coroziune, acesta sa nu se extinde in
masa materialului, deoarece primul strat de « rugina » devine strat protector
pentru restul metalului, nepermitind patrunderea agentului coroziv in masa
otelului.

Alt factor major a calitatii structurii de rezistenta este stratu l de zinc aplicat in
uzina pe suprafata elementelor tuburilor, pe placile ce compun tubul si pe

49
suruburile de imbinare. Se vor folosi structuri din tabla ondulata tip multi - plate Ia
ca re zincarea sa fie rea lizata Ia cald si se va tine cont de grosimile
corespunzatoare prescriptii lor din prezentul caiet de sarcini in functie de
agresivitatea mediului unde se realizeaza lucrarea .

Flexibilitatea tuburilor metalice este o caracteristica a acestu i tip de lucrari si

ea impune o serie de masuri ce trebuiesc respectate, In timpul montarii tuburilor si
In timpul executiei rambleelor din jurul tubului.

Materialele folosite pentru patul de fundatie si pentru rambleele din jurul

tubului trebuie sa aiba caracteristicile prezentate in prezenta documentatie si sunt
necesare o serie de operatii obl igatorii Ia punerea acestora in opera .

CARACTERISTICILE STRUCTURII DE REZISTENTA TIP MULTI-PLATE

Caracteristicile structurii de rezistenta tip multi - plate sunt elementele de

baza, ce permit realizarea de lucrari de arta, din tuburi eliptice sau circulare, de
tabla subtire ondulata, tabla din oteluri slab ali ate zincate Ia cald.

Pentru ca Iuera riie de arta sa aiba o perioada de viata de minim 100 de ani
Ia uzinare sunt necesare respectarea urmatoarelor cerinte mini me :

OTELUL PENTRU PLACILE TIP MULTI-PLATE

SURUBURILE DE IMBINARE A PLACILOR TIP MULTI-PLATE

ZINCAREA PLACILOR TIP MULTI-PLATE

Recomandarile care urmeaza se refera Ia principalele reguli de constructie a

lucrarilor si asupra controalelor ce urmeaza sa fie facute In diversele etape de
executie.

MASURI INAINTE DE INCEPEREA LUCRARILOR

CONDITII GENERALE DE REALIZARE A LUCRARI LOR

50
 Lucrarile nu pot fi date in exploatare decat dupa rea lizarea tuturor partilor
care pa rticipa direct sau indirect Ia rezistenta sau Ia stabi litatea lucrarii. In
principiu, numai lucrari secundare de protectie sau de Tmbunatatire estetica pot fi
amanate (de exempl u, anumite pereuri).

Poate fi lasata apa prin podet, atunci cand rambleele din jurul tubu lui au
atins o cota (defin ita in general prin referire Ia un nivel al apelor) care sa nu
afecteze stabilitatea si protectia paritlor din lucrare deja realizate.

lnainte de inceperea lucrarilor, constructorul va intocmi programul de

executie a lucrarilor care va cuprinde urmatoarele parti:

oGraficul definitiv cu faze de executie a lucrarilor.

ooaca este cazul, masurile pentru asigurarea executiei, cuprinzand in special :

-planurile devierilor de cursuri de apa si ale eventualelor lucrari provizorii;

-descrierea acestor lucrari;

oconditiile de realizare a lucrarilor, unde vor fi precizate:

-modul de montare a tuburilor, indicand partile de lucrari preasamblate si

modul de punere in opera a acestora;
-modul de mentinere sau de rigidizare a extremitatilor tuburilor in faza
provizorie, daca este cazul;
-conditiile de realizare a patului tuburilor si modul si utilajele de compactare
a materialelor pentru diferitele parti din rambleurile lucrarii.

ORGANIZAREA DE SANTIER

Organizarea de santier are o importanta mare, pentru buna desfasurare a

lucrarilor, cu cat dimensiunile lucrarii de realizat sunt mai mari si cu cat conditiile
din zona si Tmprejurimi sunt mai dificile. Trebuie subliniat in specia l ca realizarea
rambleelor din jurul tubului, necesita compactari succesive de o parte si de alta a

51
tubului, iar atunci cand sunt folosite aceleasi utilaje, este important ca deplasari le
lor sa fie asigurate In cele mai bune conditii de acces.

MATERIALELE DIN RAMBLEU

Cunoasterea prealabila a materialelor trebuie facuta printr-un studiu de

recunoastere geotehnica folosind mijloacele clasice In materie (geologie, studii
realizate cu ocazia unor lucrari anterioare, sondaje, lncercari de identificare)
completate prin lncercari si analize specifice necesare pentru a se asigura ca
materialele corespund criteriilor. Acest studiu este important In special pentru
conditii deosebite ale lucrarii ca : volumul mare a materialelor de rambleu, cand
eterogenitatea geotehnica in zona o impune si sunt valori mai mult sau mai putin
Ia limita ale caracteristicilor pamanturilor a caror folosire este avuta In vedere.

Antreprenorul este obligat sa foloseasca materialele de rambleu de calitate,

el va prezenta elementele de justificare a materialelor propuse (rezultate de
lncercari, sondaje, preluari, referinte ).

Elasticitatea materialele de rambleu va fi mai mica de 40 Mpa.

UTILAJELE FOLOSITE LA EXECUTIE

Utilajele de compactare a rambleurilor folosite vor trebui sa fie adaptate Ia

calitatea materialelor pentru rambleuri, Ia conditiile de punere In opera side
compactare prevazute, Ia calitatile cerute pentru terasament dupa compactare.

PREGATIREA CONTROLULUI

Controalele prevazute pentru pamanturile puse in opera, trebuie sa fie

facute de un laboratorullnsarcinat cu efectuarea controalelor care va trebui stabilit
inainte de inceperea lucrarilor.

52
 Constructorul este obligat sa realizeze controlul deformarilor transversale
ale tubului In timpul constructiei rambleelor.

lnainte de lnceperea lucrarilor se vor stabili de catre constructor si

consultanta (diriginte, beneficiar):

-numarul sectiunilor de control si pozitia lor;

-dimensiunile care vor face obiectul masuratorilor si tolerantele in care
trebuie sa se situeze aceste dimensiuni;
-mijloacele de masurare care vor fi folosite;
-programul masuratorilor Tn functie de diferitele etape de constructie.

In orice situatie:

-numarul minim de sectiuni de control va fi de 3, din care una Ia centrul

tubului si una Tn imediata vecinatate a fiecareia din extremitatile sale;
-in fazele intermediare toleranta maxima va fide 5cm, in faza de tub montat
si neincarcat, iar in faza finala toleranta maxima este de 2% din valoarea
dimensiunii din proiect.
-precizia masurarilor va fi de eel putin 0,5cm.
-va trebui sa se procedeze Ia un control al dimensiunilor aratate mai sus eel
putin Ia fiecare din etapele urmatoare:
-dupa montarea tubului si Tnainte de orice rambleiere,
-cTnd rambleurile de sprijin vor fi ajuns Ia jumatatea Tnaltimii tubului,
-cTnd rambleurile de sprijin vor fi ajuns Ia culmea tubului,
-cand rambleurile vor fi atins cota finala.

La starsitul fiecareia din aceste etape de realizare a lucrarilor si de masurare

a deformarilor, se va intocmi un proces verbal cu aceste masurari.

MASURI IN TIMPUL LUCRARILOR

53
 APROVIZIONAREA Sl STOCAREA ELEMENTELOR PREFABRICATE DE
TUB

Pe santier se va realiza receptia elementelor prefabricate ale tuburi lor care

consta in controlul lor (control vizual al calitatior, stare a galvanizarii, numarul si
dimensiunile geometrice ale placilor, etc). Pentru o organizare rationala a
montajului In principiu constructorul va sorta placile in functie de ordinea de
montaj . Conctructorul va trebuie sa verifice ca elementele sa fie manipulate si
stocate cu grija ca sa se evite deteriorarea placilor sau a acoperirilor acestora
(galvanizare ).

Elementele prezentand defecte ca defolierea zincului, bule, Tntepaturi,

lndoiri sau lnceputuri de fisuri vor fi rebutate si lnlocuite prin grija si cheltuiala
furnizorului.

Se va putea totusi tolera ca anumite deformari minore ca urmare a

manipularii sau a transportului sa fie reparate prin lndreptare cu ciocanul de lemn.
In ceea ce priveste stivuirea placilor sau a pachetelor de placi, se va asigura ca
dispozitiile recomandate de furnizori In notele tehnice sa fie respectate.

In orice caz, suprafata de stocare a elementelor va trebui sa fie plana,

curata si rezistenta. Acelasi lucru se va urmari si pentru suprafata de
preasamblare.

Cand lucrarea cuprinde placi de grosimi diferite, ele au o marcare vizibila din
interiorul tubului dupa montare (marcare cu vopsea de exemplu) permitand o
identificare usoara a grosimii. Placile pot fi marcare cu vopsea pe santier, pentru
usurarea ordinii de montaj .

RECEPTIA PATULUI DE FUNDARE

Se numeste pat de fundare, platforma de asezare a tubulu i pe fundati a sa.

Patul de fund are este constitu it din terenul natural existent (eventual tratat) .

54
 Receptia patului de fundare consta In a se asigura ca s-a atins cota de
fundare din planurile de executie, ca dimensiunile patului au fast respeetate si ca
pe toata suprafata, natura terenului de fundatie este eea din proiect.

In cazul, cand un obstacol este lntalnit In imediata veeinatate a pozitei

peretelui tubului, se lneearca extragerea lui, sau demolarea lui pe o adancime de
minimum 30 em .

Cand pe terenul de fundare nu a fost prevazuta o fundatie artifieiala si se

constata ea natura si calitatea pamintului este necorespunzatoare, trebuie
adoptate masuri de imbunatatire a terenului de fundatie eu aprobarea
proiectantului. In aeest eaz, nu se pot stabili reguli, masurile ee urmeaza a se lua,
depind In mare parte de natura si dimensiunile eterogenitatilor.

Acelasi lueru se refera si Ia peretii laterali ai santurilor pentru luerarile

realizate partial sau total In debleu. lnfluenta eterogenitatilor pamintului din
veeinatate asupra eomportarii luerarii in timpul construetiei (mai ales in timpul
realizarii rambleelor superioare) sau in timpul exploatarii, depinde de
earaeteristicile acestora (volum, natura si ealitatea pamintului in eauza) si de
distanta intre peretii santului si peretii tubului.

Cand a fost prevazuta o eontrasageata in profilul in lung al fundatiei

santului, eontrasageata de forma eoneava eel mai adesea aeeasta este obtinuta
cu ajutorul unui rambleu de adaos. In aceste eonditii se va proeeda Ia o prima
reeeptie a patului de fundatie, inainte ea aeesta sa fie aeoperit eu materialul de
adaos neeesar pentru erearea contrasagetii.

FUNDATIA ARTIFICIALA

Realizarea unei fundatii artificiale este in general prevazuta in proiect, dar

ea poate sa rezulte si dintr-o decizie luata in timpul realizarii lucrarilor daea se

55
constata ca , local sau pe ansamblul fundului de sant, caracteristicile solului
existent nu sunt conforme cu cele cunoscute din foraj.

Materialele folosite pentru fundatiile artificiale trebuie sa corespunda

cerintelor si sa fie energic compactate atunci cand terenul de fundatie este slab.

Valoare minima a nivelului de compactare este de 95% a O .P.N, regulile

propriu-zise de compactare a materialelor ( grosimea straturilor, intensitatea de
compactare, etc) vor fi conform recomandarilor pentru terasamente rutiere.

In mod normal se folosesc utilaje de compactare usoare; in aceste conditii

regulile de compactare de Ia terasamente nu sunt aceleasi, in consecinta se vor
stabili conditiile de compactare in functie de utilajele folosite .

Pentru tuburi de mare diametru si pentru tuburile circulare, umplerea

corecta cu materiallntre umerii tubului si patul de fundare orizontal, este foarte
greu de facut. In aceste cazuri se recomanda sa se profileze transversal patul de
fundare In forma convexa, dupa forma tubului ..

lnainte de montarea tubului, se vor asigura dimensiunile geometrice ale

fundatiei artificiale, profilul sau In lung si profilul sau transversal.

MONTAREA TUBURILOR. RECEPTIA MONTARII

lnainte de Tnceperea lucrarilor este necesara cunoa~terea materialelor de

rambleu folosind mijloacele clasice in materie, cum ar fi: studii realizate cu ocazia
unor lucrari anterioare, studii geo acolo unde nu a mai fast vreun pod , sondaje,
Tncercari.
De regula, lucrarile se realizeaza in uscat.
Pentru anumite lucrari hidraulice lucrarile se vor executa sub apa anticipata ,
de exemplu atunci cand rambl eurile tehnice au atins o anumita cota.
Succesiunea operatiilor principale este urmatoarea:
a) aprovizionarea si stocarea elementelor de tub prefabricate;
b) realizarea patului de fundare, care nu trebuie sa fie rigid;
56
 c) receptia patului de fundare , care consta in asigurarea atingerii cotei
definitive din planurile de executie si respectarea dimensiun ilor;
d) montarea tuburilor metalice din tabla ondulata;
e) receptia montajului, ocazie cu care se verifica:
- montarea;
- dimensiunile geometrice;
- calitatea elementelor constituente si acoperirea lor de protectie daca
este cazul;
- calitatea asamblarii diverselor elemente ale sale si conformitatea sa
cu planul de montaj;
f) punerea in opera a materialelor de rambleu astfel:
- fundatia artificiala, ale carei dimensiuni geometrice, profilul in lung si
transversal trebuie sa fie conforme cu planul de executie;
- rambleul de a~ezare;

- rambleele laterale de sprijinire, cu cele doua zone;

- zona interioara, masurata de Ia partea exterioara a peretelui tubului
egala cu L din diametrul tubului (d/4) de minim 1.00 metru;
-zona exterioara celei mentionata mai sus;
- culmea de protectie (rambleul de acoperire);
g) controlul calitatii materialelor din rambleu si al punerii lor in lucru:
- controlul calitatii materialelor din rambleu ;
controlul punerii in lucru:
* controlul direct al rezultatelor obtinute (valoarea de compactare
atinsa);
* controlul modalitatilor de folosire al utilajelor;
h) controlul deformatiilor:
- un control calitativ al variatiilor dimensiunilor semnificative al
sectiunilor drepte ale tubului, intre fazele caracteri stice de executie;

57
 - un control esential calitativ al aspectulu i si al deformati ilor peretelui
tubului , ca re se va face l naintea oricarei receptii sau preda ri de lucrari.
* controlu l variatii lor dimensionale, ce urmare~te eventualele erori in

executie;
* controlul aspectulu i peretelui care nu va trebui sa prezinte crapaturi

unghiulare de Ia o placa Ia alta, nici o inversare de curba si nici o

deformare !ocala.
Pentru proiectarea si punerea in opera a structurilor de rezistenta din tabla
ondulata pentru poduri, podete, conducte si silozuri se vor respecta cu strictete
prevederile proiectelor de executie si cele din Dosarul Tehnic al producatorului, cu
completarile facute de lncertrans.
i) lucrari Ia extremitatile structurilor metalice;
j) realizarea lucrarilor de capat (protejare, taluze, pereuri, zid de sprijin,
aripi).

Modul de montare a tuburilor depinde in general de forma si dimensiunile

lor, de deschiderea lor. Fabricantul livreaza o data cu tubul instructiunile de
montaj, acestea fiind functie de tubul respectiv. Aceste instructiuni trebuie sa fie
respectate.

In timpul montarii tubului, placile si tronsoanele de tub preasamblate sa fie

manipulate si puse in lucrare cu grija si cu ajutorul unui material adecvat astfel
incat sa nu se produca degradari.

Cand montarea tubului este terminata, acesta fiind pe amplasamentul

definitiv, se va verifica :
- montarea corecta a placilor in conformitatea cu planul de montaj,
- dimensiunile geometrice ale tubulu i,
- calitatea asamblarilor.

58
 Dupa verificarea tubulu i se srang buloanele lucrarii, cu o cheie
dinamometrica etalonata In prealabil.

Cuplul de strangere a buloanelor va trebui sa fie cuprins In scara de valori

data de fisa tehnica corespunzatoare din anexa nr. 1. (anexa livrata o data
cu tubul)

Se va controla strangerea buloanelor; controlul se va face pe 2% din

numarul total de buloane ale lucrarii, dar nu mai putin de 50.

Daca, pentru un tub, cuplul de strangere a unui bulon din cele controlate
iese din scara de valori de plus minus 10% se va proceda Ia un nou control pe un
numar egal de buloane.

Constructorul va trebui sa verifice toate buloanelor daca acest din urma

control se dovedeste nesatisfacator sau daca, Ia primul control, strangerea a doua
sau mai multe buloane este nesatisfacatoare.

PUNEREA IN OPERA A MATERIALELOR DE RAMBLEU

Acest paragraf trateaza numai conditiile generale de punere Tn opera side

compactare a materialelor de rambleu destinate diverselor parti ale masivului de
pamant care Tnconjoara tuburile metalice.

Problemele specifice de control de calitate a materialelor de rambleu, pe

masura aprovizionarii lor si dupa punerea Tn lucru sunt tratate Ia paragraful 2.5.

RAMBLEU DE ASEZARE (FIXARE)

Punerea Tn opera a rambleelor de asezare (fixare) sub umerii tuburilor

metalice este o operatie delicata . Dimensiunea mica a zonelor de rambleiat si de
compactat, dificultatile de acces Ia aceste zone, obliga Ia folosirea unor utilaje de
mica capacitate .

59
 Pentru tuburile al carui pat a fost profilat In forma de copaie, folos irea unor
placi vibratoare permite In general asigurarea unei rea lizari satisfacatoare a
rambleelor de fixare. In acest caz, aducerea si asezarea materialului se face
manual In straturi subtiri de 10 Ia 15 em . Se va tine cont de faptul ca aceste
utilaje (placi vibratoare) nu pot fi folosite eficient pe pante mai mari de 30% (fig. 1).

Ram bJe u de fuuue

FIG. 1 Executia rambleelor de fixare a banchetelor laterale

Folosirea de rulouri, chiar a celor mai usoare, nu este Tn general posibila dar
ea va putea fi avuta Tn vedere pentru compactarea eventualelor banchete laterale.

Si alte mijloace de compactare pot fi folosite, ca maiuri sau talpi pneumatice.

Deasemenea cand zonele de umplut sunt foarte stramte, por fi folosite

prajini cu sectiune mica (de ordinul a cca 50 cm 2 ) sau a unor mijloace
asemanatoare, care pot permite obtinerea unor rezultate multumitoare, umpland,
stropind si compactand energic materialul.

Aceasta tehnica, folosita pentru tuburi de dimensiuni mici al caror pat nu a

fost profilat Tn copaie, necesita o fixare provizorie prin musuroaie din material de
rambleu, compactate normal, sau prin calaje de lemn. In acest din urma caz, este
important sa se asigure scoaterea calajelor pe masura executarii rambleului de
fixare, experienta dovedind ca nu de putine ori ele sunt uitate, dand nastere Ia
puncte dure sub tub .

60
 In orice situatie, ridicarea rambleelor va trebui sa se faca fie simetric de o
parte si de alta a tubului, fie prin executie alternativa de o parte apoi de cealalta,
sau procedfmd simultan pe ambele parti, astfellncat In nici un moment diferenta
de nivel sa nu depaseasca 20 em.

RAMBLEELE LATERALE, DE SPRIJINIRE

Executia rambleelor laterale de sprijin de o parte si de alta a tuburilor

metalice nu este o operatie care sa prezinte dificultati deosbite, dar ea impune
respectarea stricta a unor reguli.

Pentru lucrarile de dimensiuni mici volumele de materiale puse In lucru, In

conditiile stabilite de aceste reguli sunt suficient de red use pentru ca acestea sa
nu poata constitui o constrangere excesiva. Pentru lucrarile de dimensiuni mari si
In special pentru lucrarile cu deschidere mare, volumele de materiale sunt desigur
mai importante, iar aceste conditii de executie se justifica din plin prin faptul ca
aceste lucrari sunt mai deformabile.

Aceste reguli de executie si de compactare a materialelor fac sa se distinga

diferite zone In masivul de sprijin . Pentru aceasta zona utilajelor care pot fi folosite
si conditiile de punere in opera a materialelor sunt diferite. Vezi figura (fig.2).

Se vor distinge urmatoarele zone:

-zona interioara care se refera Ia partea masivelor de sprijin cuprinsa

lntre doua planuri verticale situate de o parte si de alta a tubului Ia o distanta
masurata de Ia partea exterioara a peretelui acestuia egala cu un sfert din
deschiderea tubului (D/4) sau minim de 1m.

Aceasta zona cuprinde zona inelara din jurul tubului numita si "inel", In care
se recomanda folosirea de materiale clasate ca "deosebit de a pte".

61
 - zona exterioara care se refera Ia partea din masivele de sprijin
exteriora zonei aratate mai sus .
__·- • _ _
>o••_'"'"-
'"• Jl..~ .Q_ ou_D"-'-·~2m=l_ _,__ _ _

Amptll<' t ubulu l tdesch1der e• l ( 0) lo na &X1t'tl08 f 3

zon& '!xtenoaro

. ·:· . ..·.:_; ..
.. . ·~

FIG. 2. Diferitele zone ale rambleelor laterale de sprijin

a) DESCARCAREA Sl NIVELAREA MATERIALELOR

Orice aducere masiva de material In zona interioara definita mai sus este
interzisa. Descarcarea materialelor se va face In zona exterioara, In brazde daca
este posibil, sau In gramezi cu lnaltimea maxima de 1 ,5 m.

Nivelarea materialelor se va efectua In benzi paralele cu axul longitudinal al

tubului si in straturi orizontale regulate care nu vor depasi 0,25m grosime.
Rambleierea In taluz este interzisa .

In zona interioara a masivelor de sprijin, circulatia utilajelor pe pneuri si a

tuturor utilajelor de santier este interzisa. Nivelarea materialelor nu se va executa
decat cu ajutorul utilajelor usoare sau manual.

In zona inelara din jurul tubulu i cu o grosime de 1.00 m, nivelarea

materialelor se va face manual.

Ridicarea rambleelor de o parte si de alta a tu bului se va face In mod

simetric, simultan din ambele parti sau alternativ de o parte si apoi de cealalta , In
asa fellncat In nici un moment diferenta de nivellntre materialele asezate sa nu
depaseasca 0.25 m.

62
 Se vor lua masurile necesare pentru evitarea stagnarii ape lor pl uviale,
scurgerea acestor ape se va face Tntotdeauna lnspre exterior si nu spre tub .

b) COMPACTAREA

Se va proceda obligatoriu Ia compactarea metodica a materialelor.

Compactarea materialelor se va face In benzi paralele cu axul logitudinal al

tubului, grosimea straturilor de compactat nu va depasi 0.25 m.

In zona din apropierea tubului, de o grosime egala cu distanta cuprinsa lntre

peretii exteriori ai tubului si planurile verticale care delimiteaza cele doua zone
aratate mai Tnainte, compactarea materialelor nu se va face dedH cu utilaje mici,
de tip vibratorii, sau rulouri vibratorii de format mica caror Tncarcatura statica pe
unitate de largime a ruloului vibrator sa nu depaseasca 10 Kg/ em.

Aceasta dispozitie implica utilizarea acestor mici utilaje de compactare in

toata zona rambleelor delimitata de ampriza orizontala a tubului. Folosirea acestor
mici utilaje de compactare va fi extinsa Ia toate partile masivului de sprijin aflate Ia
mai putin de 2 m de extremitatile tubului.

In partea ramasa a rambleelor laterale de sprijin, compactarea nu va putea fi

realizata deetH cu rulouri cu pneuri a caror sarcina statica pe roata nu va depasi 4
tone (limitarea Ia rulourile cu pneuri din clasa P1 sau cu rulouri vibrante a caror
sarcina statica pe unitate Ia largime a cilindrului vibrant nu depaseste 25 Kg/ em .

FIG . 3. Constructia rambeelor laterale de sprijin

63
 ACOPERIREA CU TERASAMENT A TUBULU I

Nici un vehicul si nici un utilaj de santier nu va circula pe tub, lnainte ca

acesta sa fie acoperit cu o lnaltime de rambleu suficienta.

Compactarea materialului se va face cu utilaje mici de compactare de tip

rulou vibrator de format mic a caror sarcina statica pe unitate de largime a ruloului
sa nu depaseasca 10 Kg/ em.

Valoarea minima a procentului de compactare este de 95 % al OPN.

Punerea In opera a materialului pe ansamblul culmii de protectie se va

efectua In mod simetric, strat dupa strat, progresand de Ia un capat al tubului spre
celalalt.

Orice metoda de construire de rambleuri de acoperire, inclusiv deasupra

culmii de protectie, susceptibila de a crea eforturi de impingere asimetrice de o
parte si de alta a tubului, este interzisa. In orice situatie panta acestor rambleuri,
transversal pe tub, nu trebuie sa depaseasca 10°/o .

Rambleu gen.eral

. -~ ·.:·<·~:· : .:_ :~;; ··j?.;):t::~

. : .. ~ .. ·.....
.
~~~ :~·;: ; ~:·· ;:j;,~ . ..

FIG . 4. Execujie asimetrica a rambleului general SE INTERZICE

64
 CONTROLUL MATERIALELOR DE RAMBLEU SJ AL PUNERII LOR IN
OPERA

Acest control comporta doua aspecte:

-controlul calitatii materialelor folosite In diversele parti ale rambleelor.

-controlul executiei (sau al calitatii materialelor dupa executie).

CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR DIN RAMBLEU

Acest control are ca obiect asigurarea ca natura si starea materialelor puse

In opera sunt conforme cu prescriptiile din prezentul caiet de sarcini.

lncercarile de identificare avute In vedere sunt:

-analize granulometrice ale materialelor,

-pentru materialele sensibile Ia apa, umiditatea naturala ce se va compara

cu umiditatea optima de compactare (Optim Proctor Normal sau modificat, limitele
lui Attenberg);

-masurari ale echivalentului de nisip, ale "valorilor In albastru" ( limitele lui

Attenberg)

Proprietatile mecanice ale materialelor naturale fiind dependente de

caracteristicile naturale se vor controla materialele aprovizionate.

CONTROLUL PUNERII IN OPERA

Acest control are ca obiect principal asigurarea ca materialele odata puse In

opera au calitatile cerute.

65
 Controlul se poate efectua direct, controland rezultatele obtinute pe
materiale in timpul executiei, sau in mod indirect controland modul de folosire a
utilajelor de nivelare si compactare .

a) Controlul direct al rezultatelor obtinute.

Control se refera Ia valoarea de compactare atinsa, deci Ia raportul dintre

densitatea uscata a materialului compactat si densitatea sa uscata de referinta
(densitatea Optimum Proctor Normala). Se poate completa printr-o verificare a
valorii obtinute pentru "modulul de deformare" al materialului masurat Ia
lncercarea pe placi.

Masurarea densitatii si a continutului In apa ale materialelor pe masura

executiei sunt suficiente cand materialele sunt clasate ca deosebit de apte si cand
valoarea ceruta pentru modulul de elasticitate dupa executie nu depaseste 40
MPa. In aceste cazuri se impune o valoare minima de compactare, de 95% din
OPN.

Controlul valorii de compactare atinse este singurul posibil In zonele cu

acces dificil (sub partile laterale ale tubului In special), dar prezinta limite de
aplicare prin faptul ca nu se poate aplica decat Ia materialele Ia care se poate face
lncercarea Proctor (pamanturi cu mai putin de 25% elemente mai mari de 20 mm).

Controlul direct al "modulului de elasticitate" al materialelor pe masura

punerii lor In execujie, efectuat prin lncercari de lncarcare pe placa (modululla a
doua lncarcare ), care poate fi mai semnificativ, in sa prezinta dificultati de
aplicarea practica .

b) Controlul modalitatilor de folosire a utilajelor

Acest control referitor Ia utilajele de nivelare si compactare a materialelor

impune sa cunoastem, lnaintea lucrarilor, grosimea straturilor de nivelat si

66
numarul de treceri de compactare de efectuat, In functie, In special de material si
de tipurile de utilaje ce vor fi folosite, ca si de calitatile cerute dupa execu jie.

In general, cand sunt folosite materiale cata logate ca deosebit de apte si

cand va loarea modulul de elasticitate al materialului nu depaseste 40 MPa,
valorile acestor parametri vor putea fi extrase direct din tabelele prezentate in
"Recomandari pentru Terasamente Rutiere" sau In "Nota tehnica pentru
compactarea rambleelor ", conform tipurillor de utilaje ce urmeaza a fi
intrebuintate.

In timpul lucrarilor, controlul folosirii utilajelor de nivelare si compactare a

materialelor consta in respectarea grosimii straturilor puse Tn lucru si a trecerilor
de compactare ca numar.

Aceasta metoda de control al calitatii executiei prezinta Tn general cele mai

bune conditii de aplicare si o buna garantie.

CONTROLUL DEFORMATIILOR

Controlul deformarilor tubului cuprinde doua parti:

-Un control al variatiilor dimensiunilor sectiunilor tubului, in fazele de

executie.

-Un control calitativ al aspectului si al deformarilor peretelui tubului , care se

va face inaintea receptiei lucrarii. Acest control inseamna o examinare vizuala a
peretelui interior a tubului.

a) Controlul variatiilor dimensionale

Acest control este deosebit de eel care urmareste deformarile in cursul

executiei, aratat in 2.5. El urmareste depistarea eventualelor erori in executie care
se pot traduce printr-o comportare anormala a lucrarii.

67
 Masurarile necesare controlulu i deformarilor tubului se vor referi Tn special Ia
sageata. Se masoara Tntre cele doua puncte ca re materializeaza axele varfului si
a radierulu i In fiecare sectiune analizata si se face verticalitatea Tntre aceste doua
puncte. Aceste masuratori vor putea fi extinse Ia orice dimensiune semnificativa a
lucrarii .

In cazul lucrarilor curente, controlul deformarilor celor doua marimi definite

mai sus este Tn general suficient. In plus, se impune limitarea numarului
sectiunilor de control Ia trei, Ia fiecare extremitate a lucrarii si una Tn sectiune
curenta .

Aceste masuratori vor fi executate in urmatoarele etape :

-Masuratoarea 1 : dupa terminarea completa a montarii tubului Tn

amplasamentul definitiv si Tnaintea oricarei rambleieri;

- Masuratoarea 2 : Dupa ce rambleurile de sprijin vor fi atins culmea tubului.

- Masuratoarea 3 : Dupa executia rambleelor generale de acoperire, inclusiv

a drumului.

Alte masuratori pot fi prevazute in cazuri speciale, dar trebuie evitata

multiplicarea lor inutila.

lntre masuratoarea 1 si masuratoarea 2 pentru fiecare sectiune controlata:

-cresterea relativa a sagetii tubului, exprimata Tn procente, nu va depasi

valoarea urmatoare:

11
v (%) = 0 015 ~ -eom~
- ( eo min ~ eo real )
V ' Vo eorea/

-V este sageata lucrarii exprimate Tn m.

-V 0 distanta In metri de Ia fib ra extrema Ia axa neutra.

-eomin·grosimea minima a tablei asa cum rezulta din ca lcul,

68
 -eoreat grosimea nominala reala In sectiunea considerata.

-defectul de verticalitate definit prin raportul distantei lntre axele verticale

treclnd prin cele doua puncte de reper si sageata tubului nu va depasi 3%

Masuratoarea 3, pentru fiecare sectiune :

-valoarea sagetii tubului va trebui sa fie cuprinsa lntre masuratoarea 1 si 2.

-defectul de verticalitate, definit ca mai sus, nu va depasi 3°/o ..

In cazul depasirii valorilor definite de mai sus, este necesara debleierea

partiala sau totala si reconstruirea rambleelor.

b) Controlul aspectului peretelui.

La examenul vizual al peretelui tubului nu va trebui sa existe nici un rost

unghiular de Ia o placa Ia alta, nici o inversiune de curbura si nici o deformare sau
lnfundare !ocala.

69
 CAPITOLUL NR. 5

PENTRU LUCRARILE DE GABIOANE

1. Conditii generale pentru executia lucrarilor de gabioane

Prevederile prezentului caiet de sarcini sunt obligatorii pentru toate

operatiile necesare realizarii lucrarilor din gabioane.
Nerespectarea acestor prevederi atrage dupa sine lntreruperea
lucrarilor si refacerea lor.
Antreprenorul raspunde direct de calitatea materialelor introduse in
lucrare si de executia de calitate a tuturor lucrarilor in conformitate cu
planurile de executie si prevederile din caietul de sarcini.
Toate conditiile tehnice de calitate cuprinse in prezentul caiet de sarcini
sunt extrase din prescriptiile tehnice in vigoare Ia data elaborarii proiectului a
caror aplicare este obligatorie.
Nu se considera valabile procesele verbale de receptie calitativa
lncheiate numai de constructor.
Nu se admite trecerea Ia o noua faza de executie lnainte de lncheierea
procesului verbal referitor Ia faza precedenta, daca aceasta urmeaza sa
devina lucrare ascunsa. Daca se constata neconcordante fata de proiect sau
fata de prevederile prescriptiilor, se vor stabili si consemna masurile
necesare pentru remediere.

2. Trasarea lucrarilor

2.1. Trasarea unui obiect consta in marcare pe teren a pozitiei in plan

a marginilor, muchiilor si colturilor, precum si axele principale a viitorului
obiect si marcarea pe elementele indicatoare a cotelor caracteristice (cota
de fundare, cotele a diferite nivele caracteristice si cota superioara).
2.3. inainte de lnceperea lucrarilor se va verifica intreaga trasare pe
teren, atat in ansamblu cat si pe fiecare obiect in parte, determinandu-se
daca se lncadreaza in abaterile prevazute de STAS 9824- 2/75 si "Normativul
pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii
aferente" C 56- 85.
2.4. Verificarea trasarilor si reperelor, include si verificarea
dimensiunilor si cotelor partii din lucrare executata anterior, de care depinde
pozitia noului obiect. Verificarile vor fi consemnate in procese verbale de
trasare

3. Sapaturi si umpluturi

Prezentul capitol se refera Ia masurile ce trebuiesc respectate pentru

lucrarile de sapatura in vederea pozitionarii gabioanelor si a umpluturilor din
spatele sprijinirilor realizate din gabioane

70
 La lucrarile de supaturi se vor verifica :
-corespondenta dintre natura straturilor lntalnite s1 prevederile
proiectului
-dimensiunea si pozitia conturului fundatiilor in conformitate cu
proiectul si cu abaterile admisibile
-cotele de lncepere si de terminare sapaturilor.
-realizarea pantelor longitudinale si transversale prevazute in proiect,
precum si a altar dispozitive de colectare si evacuare a apelor ( epuizmente
etc).
-existenta unor posibilitati de dizlocari, lunecari, a unor infiltratii sau
izvoare care nu au fost prevazute in proiect care trebuiesc consemnate si
comunicate beneficiarului si proiectantului.
Caracteristicile terenului de fundare si a pamanturilor de umplutura se verifica
prin aspect vizual si prin determinari de laborator sa fie conform prevederilor
din proiect.
La realizarea umpluturilor se vor verifica pe parcurs:
-calitatea pamantului lntrebuintat, care trebuie sa fie din aceea~1
categorie cu eel prevazut in proiect sau admis de prescriptiile tehnice
specifice; se admite o abatere de ± 5% din compozitia straturilor granulare
prescrise
-eliminarea stratului vegetal
-formele geometrice si pozitia elementelor, inclusiv drenuri, santuri de
garda, trepte de infratire
-respectarea tehnologiei de compactare, inclusiv a grosimii straturilor
elementare
Verificarea compactarii umpluturilor se va face pe tot timpul lucrarilor,
conform STAS 9850/83, rezultatele tuturor verificarilor lnregistrandu-se in
procese verbale de lucrari ascunse. Abaterile admisibile sunt date in
Normativul C 56-85.
Verificarile pe parcurs lucrarilor, a tuturor celor specificate mai sus se
vor efectua pentru toate elementele constructiei si se vor lnregistra in
procese verbale de lucrari ascunse.

4. Confectionarea cosurilor

Co~urilese confectioneaza din rame de otel beton si plase de sarma

zincata de forma paralelipipedica cu dimensiunile 1mx1 mx4m, 1mx1 mx3m
sau 1mx1 mx2m, cu diafragme din metru in metru si cu capac. Capacul se
confectioneaza continuu cu co~ul pe o latura in pozitia deschis. Fetele de
capat de 1mx1 m si diafragmele vor avea cate o bara diagonala.

Ramele co~urilor vor fi confectionate din PC 52 sau OB 37, conform

prevederilor din planurile de armare.
Otelul beton trebuie sa lndeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS
438/1, 2, 3- 80 .

71
 Livrarea otelu lu i beton trebuie lnsotita de certificatul de calitate emis de
producator.
Caracteristicile de forma si di men siuni ale otelul ui beton sunt cu pri nse
inC 140- 86.
Livrarea, depozitarea, fasonarea si montare ramelor co~u rilo r se va
face cu respectarea prevederilor Normativului C 140- 86 .
Sudarea armaturilor pentru confectionarea ram elor co~urilor se
real izeaza respectand "lnstructiunile tehnice pentru sudarea armaturilor de
otel - beton"- C 28- 83, cu respectarea stricta a Normativului privind calitatea
lmbinarilor sudate".
Sud area armaturilor se face cu arc electric conform STAS 6662- 7.
Pentru sudarea barelor din otel PC 52 se vor folosi electrozi EL 50 B,
iar pentru cele din otel 08 37 se vor folosi electrozi EL 42 (conform STAS
1125-1,2/81).
Fasonarea armaturilor din care se confectioneaza co~urile se va
executa tinand seama de prevederile Normativului C 140- 86, iar tolerantele
admise Ia fasonare sunt indicate in Anexa X .3.
Toate barele co~ului de gabioane se curata si se protejeaza cu un
grund din miniu pe baza de plumb sau pe baza de zinc si se vopsesc cu
vopsea de zinc in doua straturi.

Plasele se sarma pentru acoperirea co~urilor vor fi conform

STAS2650-65, cu ochiuri conform tabel 2.1 . punctele 1 sau 7.
Plasele vor fi cu ochiuri patrate cu latura de max. Scm, vor avea
diametrul sarmei de 3mm si vor fi realizate din sarma tare trefilata din otel
zincata, conform STAS 889-76.
De ramele co~ului plasele se leaga astfel:
- fiecare capat de sarma din piasa se rasuce~te de doua ori de rama
marginala apoi capatul se rasuce~te tot de doua ori in jurul sarmei.
- toate ochiurile plasei care sunt linga bare, sau intalnesc bare, ale
ramelor co~ului se leaga cu sarma zincata cu diametrul de 2mm. Legea se
relizeaza prin rasucire de doua ori in jurul elementelor pe care le leaga si
apoi capetele sarmei de legatura se rasucesc intre ele tot de doua ori.
- plasele se inadesc intre ele prin Iegare Ia toate ochiurile, cu sarma
zincata cu diametrul de 2mm, prin rasucirea sarmei de legatura in jurul
sarmelor marginale ale plaselor, de doua ori si intre capetele sarmei de
legatura prin rasucire tot de doua ori.
Toate cerintele de mai sus se verifica si se consemneaza in procese
verbale de receptie .

5. Mat erialu l de umpl utu ra a gabioanelor

Se vor folosi ca material de umplutura a co~urilor , refuzul de ciu r care

face parte din gru pa materi alelor numite agregate de rau sau piatra bruta.
Conditiile de procurare, livrare, depozitare, transport si manipulare vor
corespunde prevederil or din Normativul C 140-86 si STAS 1667-76
72
 Determinarea caracteristicilor tehnice ale sortu lui refuz de ciur se va
face confo rm STAS 4606-80.
Materialul aprovizionat va fi lnsotit de documente care certifica calitatea
produsului.

6. Montarea co~urilor, umplerea gabioanelor,

montarea tirantilor si inchiderea gabioanelor
Co~urile se monteaza in opera cu utilaje sau manual s1 se
pozitioneaza conform cu proiectul.
Un cos nou montat se pozitioneaza lipit de co§urile montate anterior si
se leaga de toate co§urile vecine pe toate directiile. Legarea se realizeaza cu
sarma zincata cu diametrul de 2mm prin rasucire de doua ori, in jurul ramelor
vecine, apoi rasucirea capetelor sarmei de legatura intre ele tot de doua ori.
Legarea se face Ia toate ochiurile Tntalnite, a plaselor de sarma. Distanta intre
doua legaturi nu va fi mai mare de 7cm.

Co~urile se umplu manual sau mecanic cu sortul de piatra numit

refuz de ciur sau cu piatrabruta sortata. Pe laturile care ramin Ia vedere,
laterale sau de suprafata, pietrele vor fi selectionate (cele mai mari si cu eel
putin o suprafata cit mai plana) si a§ezate manual. Se va da o importanta
deosebita a§ezarii acestui rand de pietre. Pietrele de pe margini vor fi
a§ezate in a§a fel incit, sa se umple cit mai bine CO§UI, sa defineasca
suprafata plane a gabionului si sa nu aiba posibilitatea de a ie§i din gabion.

Tirantii orizontali vor fi din sarma zincata de 3mm din acela§i material
cu sarma din plase. Tirantii se monteaza pe masura umplerii co§urilor.
Tirantii se monteaza orizontali si vor lega in camp, plasele de pe fetale
laterale mari ale gabionului. Tirantii se monteaza Ia 33cm intre ei si intre
rame pe verticala si pe orizontala (cate patru pe fiecare metru patrat).
Tirantul de sarma se rasuce§te cu capetele lor in jurul unor noduri de ochiuri
de piasa de pe cele doua fete paralele. Se va cauta ca tirantul sa tina
plasele Ia aceia§i distanta una de alta (1m), sa nu permita plaselor sa faca
burta dupa umplere. Dupa trecerea peste ochiul plasei, capatul tirantului se
rasuce§te in interiorul gabionului, in jurul lui insu§i, de eel putin doua ori.
Operatia se repeta si Ia capatul celalalt. Rasucirea se realizeaza cu cle§tele.

inchiderea co~urilor se realizeaza astfel. Se aseaza manual ultimul

strat de pietre in a§a fel incit, sa se umple cit mai bine co§ul, sa defineasca
suprafata plane a gabionului si sa nu aiba posibilitatea de a ie§i din gabion.
Se verifica cu un dreptar suprafata umpluturii, se remediaza daca este cazul
si iar se verifica . Se indoiesc barele care tin vertical capacul co§ului. lndoirea
se face asemanator ci indoirea armaturilor. Se aduce capacu l Ia pozitia
orizontala astfel ca barele acestuia sa fie lipite de barele CO§Uiui pe toata
lungimea lor. Se leaga barele capacului de barele devenite vecine ale
co§ului . Legarea se realizeaza cu sarma zincata cu diametrul de 2mm pri n

73
rasucire de doua ori , in jurul ramelor vecine, apoi rasucirea capetelor sarmei
de legatura intre ele tot de doua ori. Legarea se face Ia toate ochiurile
lntalnite, a plaselor de sarma. Distanta intre doua legaturi nu va fi ma i mare
de 7cm .
Toate operatiile, de realizare a gabioanelor in opera, se verifica si se
consemneaza in procese verbale de lucrari ascunse.

INTOCMIT VERIFICAT
teh.Giugiumica Gheorghe
ing~z:in(
p

74