ÎNV.

ATOMEI MIHAELA
ŞCOALA DE ARTE SI MESERII HOMOCEA

METODA CIORCHINELUI

 metoda ce poate fi utilizată mai ales in etapa de reactualizare a structurilor învaţate

anterior, sau in etapa de evocare, elevii fiind puşi in situaţia de a stabili conexiuni între
elementele studiate, de a se implica activ in procesul de gândire.
 după rezolvarea sarcinii de lucru, elevii vor folosi noţiunile si legăturile create pentru a
dezvolta idei concrete despre concetul propus.
 prin acest exerciţiu se încurajează participarea întregii clase.
 tehnica de predare- învatare menită să încurajeze elevii,să gândească liber si să stimuleze
conexiunile de idei.
 modalitatea de a realiza asociaţii de idei sau de a oferi noi sensuri ideilor însuşite anterior.
 ciorchinele poate fi realizat individual sau ca activitate de grup.

Modalitaţi de realizare

- elevii vor scrie un cuvânt sau expresie nucleu în centrul unei foi de hârtie ;
- elevii sunt invitaţi să scrie cât mai multe cuvinte sau expresii care le vin în minte
despre cuvântul selectat pâna la expirarea timpului;
- cuvintele (ideile) vor fi legate de noţiunea centrală sau, daca este cazul de una
din cele propuse de elevi;
- la finalul exerciţiului se va comenta întreaga structură cu explicaţiile de rigoare.

Caracterul stimulativ al metodei ciorchinelui

Participarea întregii clase la realizarea ,,ciorchinelui” este lansată ca o provocare si

determină o întrecere de a descoperi noi conexiuni legate de termenul propus.

CIORCHINELE

 Este un organizator grafic, un tip de brainstorming neliniar, prin care se

evidenţiază într-o reţea conexiunile dintre ideile despre subiect.

 Poate fi nedirijat, când elevii noteză toate ideile posibile într-o reţea a ciorchinelui
realizată de ei şi semidirijat, când învăţătorul stabileşte nişte criterii pe baza
cărora elevii vor completa ciorchinele.
Exemplu:

 Anul, anotimpurile şi lunile – Cunoaşterea mediului

ANUL

PRIMĂVARA VARA TOAMNA IARNA

MARTIE IUNIE SEPTEMBRIE DECEMBRIE

APRILIE IULIE OCTOMBRIE IANUARIE

MAI AUGUST NOIEMBRIE FEBRUARIE

METODA CUBULUI

Cubul este o metodă prin care subiectul este studiat din mai multe perspective .
Pe faţa fiecărui cub sunt scrise instrucţiuni:
a) Descrie
b) Compară
c) Asociază
d) Analizează
e) Aplică
f) Argumeantează pro şi contra.
Iată o aplicaţie pentru tema “Vegetaţia şi animalele”

Descrie - Descrie vegetaţia din zonele de munte ( de deal, de

câmpie).
Compară - Compară pădurea de fag cu pădurea de brad şi molid.

Asociază - Asociază animalele sălbatice, formelor de relief

Analizează - Dovedeşte cum s-au adaptat la mediu unele animale.

 Aplică - Ce puteţi face voi pentru protejarea plantelor şi
animalelor pe cale de dispariţie?
Argumentează pro şi Care este părerea ta despre căile de protejare a plantelor
contra şi animalelor?

Majoritatea acestor activităţi presupun o abordare inter şi transdisciplinară a

noţiunilor studiate.
Ca educatori avem sarcina să-I învăţăm pe elevi să înveţe, să-I abilităm cu diferite
tehnici de învăţare eficientă, pregătindu-I în acelaşi timp pentru autoînvăţare şi
educare permanentă.
Învăţarea trebuie să fie tot mai mult un proiect personal al elevului, iar educatorul să
fie un asistent al acestuia cu rol de organizator, animator, manager al situaţiilor de
instruire prin care să faciliteze învăţarea eficientă.