Aveţi încredere în voi înşivă?

Scala de evaluare a stimei de sine pentru adolescenţi

1. Mă înfurii uşor. Da Nu
2. În general, părinţii mă înţeleg atunci când discut cu ei. Da Nu
3. La şcoală, mă descurc uşor. Da Nu
4. Aspectul fizic mă face repede plăcut. Da Nu
5. A mă realiza înseamnă a face ceea ce îmi place. Da Nu
6. Mă simt bine în propria-mi piele. Da Nu
7. De obicei nu mi se fac confidenţe. Da Nu
8. Nu voi fi mulţumit de mine decât dacă voi face lucruri mari în viaţă. Da Nu
9. Mă simt neîndemânatic, inabil, nu ştiu ce să fac cu mâinile. Da Nu
10. Profesorii sunt mulţumiţi de mine. Da Nu
11. Mă simt agitat şi tensionat. Da Nu
12. Sunt fidel prietenilor mei. Da Nu
13. Nu ştiu să-mi organizez activitatea. Da Nu
14. Sunt mândru de corpul meu. Da Nu
15. Singurul lucru care contează în viaţă este să câştigi mulţi bani. Da Nu
16. Mă simt rareori intimidat. Da Nu
17. Nu-mi fac niciodată proiecte de viitor. Da Nu
18. Sunt adesea neliniştit. Da Nu
19. Consider că am corpul bine proporţionat. Da Nu
20. Performanţele mele şcolare sunt slabe pentru că nu învăţ sufficient. Da Nu
21. În general, am încredere în mine. Da Nu
22. Ţin seama de complimentele şi criticile pe care alţii mi le fac. Da Nu
23. Mă simt mai în formă atunci când utilizez stimulente Da Nu
cum ar fi: cafeaua, tutunul, alcoolul. Da Nu
24. Înţeleg repede explicaţiile profesorilor. Da Nu
25. Mi-ar plăcea să fiu printre cei mai puternici şi mai apreciaţi. Da Nu
26. La şcoală, îmi place să fiu ascultat (întrebat). Da Nu
27. Mă consider prea gras (prea slab). Da Nu
28. Îmi plac activităţile în grup. Da Nu
29. Rezultatele şcolare slabe mă descurajează repede. Da Nu
30. Acord importanţă vestimentaţiei şi, în general, ţinutei mele. Da Nu
31. Am o bună părere despre mine. Da Nu
32. Compania mea este plictisitoare. Da Nu
33. Am calităţile fizice necesare pentru a mă adapta cu uşurinţă
la orice sport. Da Nu
34. Aş dori să-mi asum responsabilităţi cât mai târziu cu putinţă. Da Nu
35. În general, reflectez înainte de a acţiona. Da Nu
36. Adesea intru în contradicţie cu ceilalţi. Da Nu
37. Consider că fiecare om ar trebui să fie de folos societăţii. Da Nu
38. În clasă, când nu înţeleg explicaţiile, nu îndrăznesc să cer
lămuriri. Da Nu
39. Aş dori să particip la acţiuni de binefacere. Da Nu
40. Trec cu uşurinţă de la veselie la tristeţe. Da Nu
41. Sunt stânjenit dacă sunt privit în timp ce dansez sau fac sport. Da Nu
42. Memorez uşor când învăţ. Da Nu
43. Nu mai cred în nimic. Da Nu
44. Sunt o persoană optimistă. Da Nu
45. Mă simt bine doar atunci când sunt singur. Da Nu
46. Am încredere în viitorul meu. Da Nu
47. Mă preocupă frecvent starea sănătăţii mele. Da Nu
48. La şcoală, colegii îmi caută compania. Da Nu
49. Cred că în ceea ce fac, am rezultate mai slabe decât ceilalţi. Da Nu
50. Îmi place să mă fac remarcat şi să fiu apreciat în cadrul unui grup. Da Nu
51. Nu fac eforturi pentru a munci bine. Da Nu
52. Nu mă consider o persoană atrăgătoare. Da Nu
53. Am influenţă asupra celorlalţi. Da Nu
54. Îmi pierd cu uşurinţă calmul când mi se fac reproşuri. Da Nu
55. Scopul meu prioritar este de a avea o profesie care să-mi placă. Da Nu
56. Când mă aflu într-un grup nu-mi place să iau iniţiativa. Da Nu
57, Sunt încântat de dezvoltarea corpului meu. Da Nu
58. Când sunt într-un grup încerc un sentiment de izolare. Da Nu
SCALA DE EVALUARE A STIMEI DE SINE PENTRU
ADOLESCENŢI (varianta 2)
Această scală a fost concepută de Oubrayrie, Safont şi Leonardis (1991) şi a fost
tradusă-şi prezentată (Revista de Psihologie nr.3, din 1998). Această scală oferă
posibilitatea identificării zonelor de fragilitate a rezonanţei afective sub aspect multiplu:
emoţional, fizic, social, şcolar şi prospectiv. Scala conţine 60 de afirmaţii, iar subiecţii
trebuie să bifeze răspunsul care li se potriveşte, „da” sau „nu”.
Instructajul dat subiecţilor a fost următorul: „Citiţi cu atenţie fiecare afirmaţie,
bifaţi răspunsul „da” când acesta corespunde conduitei voastre obişnuite, respectiv „nu”
când afirmaţia indică un comportament impropriu felului vostru de a fi. Vă rog să
răspundeţi cât mai repede. Nu există răspunsuri bune sau rele, important este să fiţi
sinceri.
Cotarea se face prin acordarea unui punct răspunsurilor afirmative şi negative la
întrebările înscrise în tabelul de mai jos. După ce se totalizează punctajul de pe fiecare
linie, obţinând astfel cinci cote parţiale, se face suma lor şi se află valoarea globală a
stimei de sine.
GRILA DE CORECTURA:

DA NU COTA PARŢIALĂ
Sinele fizic 4,14,19,30,33,57 9,23,27,41,47,52
Sinele emoţional 6,16,21,31,35,44 1,11,18,40,49,54
Sinele şcolar 10,24,26,42,48,60 3,13,20,29,38,51
Sinele social 2,12,22,28,50,53 7,32,36,45,56,58
Sinele prospectiv 8,37,39,46,55,59 5,15,17,25,34,43
Stima se sine – valoare globală

Interpretarea rezultatelor: pentru analiza stimei de sine se verifică mai întâi

corespondenţa valorii globale obţinute, cu următoarea grilă: sub 21 de puncte –
subestimare, între 22 şi 48 de puncte – nivel mediu al stimei de sine, peste 49 de puncte –
supraestimare.
Această scală oferă posibilitatea identificării zonelor de fragilitate a rezonanţei
afective sub aspect multiplu: emoţional, fizic, social, şcolar şi prospectiv.
 Pentru aceasta, se înscriu cotele parţiale proprii în diagramă. Zona gri din diagramă
reprezintă intervalul valorilor medii pentru dimensiunile înscrise pe orizontală.
Semnificaţiile acestor dimensiuni sunt:
S.F. (sinele fizic) – autoaprecierea atributelor fizice (aspect corporal, abilităţi fizice,
sănătate);
S.E. (sinele emoţional) – autoevaluarea controlului asupra emoţiilor şi
impulsivităţii;
S.Şc. (sinele şcolar) – autopercepţia competenţelor şi performanţelor şcolare;
S.S. (sinele social) – autoevaluarea abilităţilor sociale (capacitate de comunicare şi
de adaptare în colectiv);
S.P. (sinele prospectiv) – autoaprecierea capacităţii de integrare în lumea adultă, de
afirmare a sinelui, de angajare în construirea propriului viitor.
Dacă dintre cotele înscrise în diagramă se vor încercui doar acelea care reprezintă
abaterile cele mai mari în raport cu zona marcată, se va identifica factorul cu impactul cel
mai mare în dinamica stimei de sine. Pentru o corectă interpretare, cotele parţiale situate
sub nivelul limitei inferioare a zonei marcate, vor fi asociate tendinţelor de subapreciere,
în timp ce cotele situate deasupra limitei superioare vor indica tendinţa de supraevaluare.

Grafic nr.5. Limitele între care se interpretează valorile de la scala stimei de sine